V ALECSANDRI OPERE X CORESPONDENŢĂ (1871 — 1881) Ediţie îngrijită, traduceri, note şi indici d e MART A ANINEANU 8CU Cluj-Napoca .'■iii RBCFG 2010 03037 SCRIITORI ROMANI EDITURA MlNERVA Bucureşti, 19 8$ CORESPONDENŢA (1871 — 1881) CĂTRE MARIE BOGDAN 1 Mirceşti, 11/23 février 1871 Ma chère Marie, Maman et moi nous sommes enchantés de te savoir occupée au point de n’avoir pas trop de temps à consacrer à ta correspondance. Aussi ne sommes-nous pas trop exigeants en fait de lettres. Ce que nous demandons, par dessus tout, c'est que Tanmée 1 soit contente de toi, tant sous le rapport des études, que sous le rapport de la conduite. Jusqu’à présent nous n’avons qu’à nous louer de toi. Tu fais des progrès en musique et en anglais, c’est parfait. Il te reste encore à faire quelques efforts pour le dessin qui laisse un peu à désirer. Tu n’es pas à la hauteur de Raphaël, mais je ne prétends pas que tu égales ce grand maître, ni même que tu le dépasse. Je désire seulement que tu acquières assez de facilité pour dessiner proprement d’après nature afin que dans les voyages que tu pourras faire quand tu seras grande, tu aies du plaisir à enrichir ton album de souvenirs dus à ton crayon. Tu pourrais, il est vrai, travailler à un futur musée destiné à faire l'ornement de Mircesti, mais je te fais grâce de ce labeur. Il est fort heureux pour toi que, dans ton exil sur la terre étrangère, tu te trouves en société de la gentille Marinette et de Miss Taylor. Grâce à la première tu peux faire de grands progrès sur le piano •et Miss Taylor t’obligera à parler anglais aussi bien qu’une jeune Miss de Londres. Embrasse Marinette de ma part et dis-lui que rien ne peut me faire plus de plaisir que de te voir sous sa direction ; 9 elle possède un des plus jolis talents que je connaisse et si elle parvient à t'en céder la moitié, elle aurait des titres incontestables à ma reconnaissance. Quel temps fait-il dans vos parages? Ici nous jouissons d'un hiver sibérien, plusieurs pieds de neige et un froid à enrhumer le soleil lui-même. Pour ma part, je garde la chambre et j'attends auprès du feu que le printemps revienne. J'ai soif de verdure comme les bêtes. Un de mes amis disait l'autre jour qu'il mangerait volontiers de l'herbe. Je t'embrasse, maman t’embrasse, Gogou t'embrasse et tous ensemble nous te ménageons une grande surprise pour l'hiver prochain. Devine laquelle? Mille bonnes amitiés à Tanmée, à Miss Taylor et à l'aimable Marinette. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 11/23 februarie 1871 Dragă Marie, Mama şi cu mine sîntem încîntaţi să te ştim atît de ocupată incit să nu mai ai destul timp pentru corespondenţă. De aceea nu sîntem prea pretenţioşi în privinţa scrisorilQr. Ceea ce cerem, mai cu seamă, este ca Tanmée 1 să fie mulţumită de tine, atît în ce priveşte studiile, cit şi purtarea. Pînă acum nu ne putem decît lăuda cu tine. Faci progrese in muzică şi în engleză, este foarte bine. îţi mai rămîne să faci citeva eforturi pentru desen, care lasă puţin de dorit. Nu eşti la înălţimea lui Rafaël, dar nu pretind să-l egalezi pe acest mare maestru, nici să-l întreci. Doresc numai să capeţi destulă îndemînare pentru a desena corect după natură, astfel ca, în călătoriile pe care poate le vei face cînd vei fi mare, să-ţi placă să îmbogăţeşti albumul tău cu amintiri datorate creionului tău. 10 Ai putea, este drept, să lucrezi la un viitor muzeu destinat să împodobească Mirceştii, dar te scutesc de această muncă. Este un mare noroc pentru tine că, în exilul tău pe un pămint străin, te afli în societatea amabilei Marinette şi a domnişoarei Taylor. Datorită primei poţi face mari progrese la pian şi domnişoara Taylor te va obliga, să vorbeşti englezeşte tot aşa de bine ca o tînără domnişoară * din Londra. îmbrăţişează pe Marinette din partea mea şi spune-i că nimic nu-mi poate face mai multă plăcere decît să te văd sub direcţia sa; ea posedă unul din cele mai frumoase talente pe care le cunosc şi dacă izbuteşte să-ţi cedeze jumătate, va avea drepturi de neînlăturat la recunoştinţa mea. Ce fel de timp este pe meleagurile voastre? Aici ne bucurăm de o iarnă siberiană, mai multe picioare de zăpadă şi un frig de şi soarele ar face guturai. în ce mă priveşte, eu stau în cameră şi aştept lîngă foc revenirea primăverii. îmi este sete de verdeaţă ca animalelor. Unul dintre prietenii mei îmi spunea zilele trecute că ar mînca iarbă cu plăcere. Te îmbrăţişez, mama te îmbrăţişează, Gogu te îmbrăţişează şi toţi împreună îţi pregătim o mare surpriză pentru iarna viitoare. Ghiceşte care? Mii de bune amiciţii lui Tanmée, domnişoarei Taylor şi amabilei Marinette. Tatăl tău iubitor, V.A. 2 Mircesti, 12 mars 1871 Ma chère Marie, Je ne sais si cette lettre vous trouvera encore à Londres. Je t’écris au hasard et je la jette à la poste afin de ne pas être en reste de correspondance avec toi. J'ai reçu ta lettre du mois de mars, celle qui contenait des détails sur ta visite au Crystal-Palace et à l’hôpital des Invalides. Tu m’annonces ton prochain départ pour le Hâvre 1 et par conséquent * în original, în limba engleză. .H votre prochain retour à Neuilly. Trouverez-vous encore la petite maisonnette debout et non dévalisée par les Prussiens? Je fais des voeux pour qu’il en soit ainsi et que Tanmée puisse enfin se reposer chez elle de toutes les fatigues et des émotions qu'elle a éprouvées depuis sept mois. Dis-lui de ma part que je la prie de m’avertir de suite de son retour à Neuilly pour que je lui expédie de l’argent. Le printemps semble vouloir nous visiter plus tôt que d’habitude cette année ; la neige est partie et nous jouissons depuis quelques jours d'un soleil magnifique. Maman est au jardin du matin au soir à tracer des plans, à planter de gros arbres qui prendront . . . peut-être, et à faire exécuter des mouvements de terrain qui sont destinés à embellir le paysage. Je la laisse faire à sa guise pour voir si elle a bien profité de son voyage à l’étranger. Il va sans dire que Gogou est avec elle, courant après les gens qui travaillent et leur mordant les pieds. Moi je regarde tout cela par la fenêtre et j’attends la verdure pour faire mon apparition au jardin. Voilà mes occupations actuelles; c’est monotone mais c’est calme; on ne s'amuse pas outre mesure mais on ne s'ennuie pas non plus. Si tu vois Marinette embrasse-la de ma part; c’est une charmante jeune fille que j’aime beaucop et que j’apprécie comme artiste de premier ordre. Présente aussi mes amitiés à Tanmée et mes compliments à Miss Taylor. J’espère que ton retour en France ne te fera pas négliger l’anglais; il serait vraiment dommage d'oublier ce que tu as dû acquérir pendant quelques mois en Angleterre. Maman t’embrasse mille fois. Gogou te remercie en aboyant pour ton aimable souvenir, et moi je fais comme maman. Ton père, V.A. 12 Mirceşti, 12 martie 1871 Dragă Marie, Nu ştiu dacă această, scrisoare vă va mai găsi la Londra. îţi scriu la întîmplare şi o pun la poştă aşa incit să nu rămîn în urmă cu corespondenţa cu tine. Am primit scrisoarea ta din luna martie, aceea care cuprindea amănunte despre vizita ta la Crystal-Palace şi la spitalul Invalizilor. îmi anunţi apropiata ta plecare spre Havre3 şi, prin urmare, apropiata voastră întoarcere la Neuilly. Veţi mai regăsi oare căsuţa in picioare şi nedevastată de prusieni? Fac urări ca să fie aşa şi ca Tanmée să poată, în sfîrşit, să se odihnească la ea acasă de toate oboselile şi emoţiile pe care le-a îndurat de şapte luni. Spune-i din partea mea că o rog să mă anunţe numai-decît de reîntoarcerea sa la Neuilly pentru ca să-i expediez bani. Primăvara pare că doreşte să ne viziteze anul acesta mai curînd decît de obicei; zăpada s-a topit şi ne bucurăm de cîteva zile de un soare minunat. Mama este în grădină de dimineaţă pînă seara pentru a întocmi planuri, a sădi arbori mari care se vor prinde..., poate, şi a schimba forma terenului, toate sortite să înfrumuseţeze peisajul. O las să facă cum vrea ea pentru a vedea dacă a învăţat ceva din călătoria sa în străinătate. Desigur că Gogu este cu ea, alergînd după oamenii care lucrează şi muşeîndu-i de picioare. Eu privesc toate acestea de la fereastră şi aştept să înverzească pentru a-mi face apariţia în grădină. Iată ocupaţiile mele actuale; este monoton, dar liniştit; nu este peste măsură de distractiv, dar nici nu te plictiseşti. Dacă o vezi pe Marinette, imbrăţişeaz-o din partea mea; este o tînără fată incintătoare, pe care o iubesc mult şi pe care o preţuiesc ca pe o artistă de prim ordin. Prezintă, de asemenea, amiciţiile mele lui Tanmée şi complimentele mele domnişoarei Taylor. Sper că reîntoarcerea ta în Franţa nu te va face să neglijezi engleza; ar fi, în adevăr, păcat să uiţi ceea ce trebuie să fi cîştigat timp dc cîteva luni în Anglia. Mama te îmbrăţişează de o mie de ori, Gogu îţi mulţumeşte lătrînd pentru bunele tale gînduri, şi eu fac ca mama. Tatăl tău, V.A. 1.3 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 3 [Iaşi], marţi, [martie 1871]1 1Dragă Paulina, Din pricina unor lipsuri de forme, procesul meu este amî-nat la 20 mai, adică peste două luni. Dacă atunci vor mai fi giudecătorii de astăzi, care sînt oameni oneşti, sper că dreptatea va fi pentru mine. Am regulat poziţia vieriului şi l-am scăpat de miliţie, angajîndu-1 ca argat, cu contract întărit chiar de primăria de la Buciumi. Cît pentru via de la deal, mai am cîteva formalităţi de îndeplinit pentru ca să răscumpăr embaticul şi aceasta mă obligă a întîrzia aici pănă duminică. Cred dar că voi pleca de aici peste cinci zile. Am intrat în vorbă cu alt bancher pentru ca să nu mai am daraveri cu Meyerhoffer 2, şi poate că voi vinde chiar lui vreo 400 kile popuşoi. Eu sînt sănătos. Să te găsesc sănătoasă împreună cu Gogu . . loiu. V.A. Trimite-mi un şip de apă de gudron. Mi se pare că avem vreo trei cumpărate la Paris. 4 [Iaşi, martie 1871] 1 Dragă, ; Am întîrziat din cauza vierului pe care l-am scăpat în sfîrşit. Voi pleca mîini acasă. Te sărut. Croitorul trebuie să fi venit ; ţine-1 pînă voi veni eu, căci aduc materia de rochie. Popuşoiul se urcă mereu. V.A. 14 5 [Iaşi], vineri; [martie 18712 Dragă, Mîine dimineaţă trebuie să mă întîlnesc cu Cîmpineanu pentru chestia embaticului viei. Voi pleca deci mîine seară, sîmbătă. Trimite-mi trăsura duminică dimineaţa. Vă sărut, V.A. 6 [Iaşi, martie 1871?] 1 Dragă, Sînt sănătos şi am de gînd a mă întoarce foarte în curînd la ţeară. Aştept numai ca să se mai îndrepte Docan, pe care l-am găsit bolnav de moarte. Am sperare că preste vro patru zile să plec de aice. Lupta între soldaţi şi popor a fost grozavă. Se vorbeşte de un mare număr de răniţi şi de ucişi. Cînd m-oi întoarce acasă, ţi-oi povesti multe. Te sărut, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 7 Mirceşti, 4 mai 1871 Iubite domnule Negruzzi, Aflu din jurnale şi din scrisori particulare că Bolintineanu se găseşte în cea mai tristă stare a sănătăţei şi în cea mai 15 completă mizerie. Din cauza lipsei, poetul cel mai poet din Valahia este ameninţat a-şi închide ochii la spital. Ar fi o ruşine pentru noi să lăsăm a fi pradă mizeriei un om care a vărsat pe altarul patriei sale toate comorile sufletului, inteligenţei şi geniului său. \ Dl. Iorgu Sion a deschis o loterie 1 în favorul nenorocitului nostru confrate. El mi-a trimis un număr de bilete, cu rugăminte de a le împarte cît mai curînd, căci gradul de sărăcie al lui Bolintineanu nu îngăduie întîrziere. însă cum pot răspunde la apelul său cînd mă găsesc în singurătate? Am trimis d-lui Zanne, care găzduieşte pe Bolintineanu, 30 # pentru înlesnirea celor mai neapărate cheltuieli şi, cît pentru biletele de loterie, am crezut că fac bine trimiţîndu-le „Juni-mei" 2, care mai bine decît oricine va şti să apreţuiască datoria ce au toţi românii către Bolintineanu. Trebuie numaidecît ca aceste 99 de bilete să fie împărţite şi banii adunaţi, cît mai curînd expeduiţi d-lui Zanne. Acest agiutor amical va uşura suferinţele unui om care prin lucrările sale a meritat o soartă mai bună în lume şi este în drept de a aştepta din partea compatrioţilor săi adevărate probe de simpatie şi de recunoştinţă. Al d-tale amic, V. Alecsandri Eu voi sosi în curînd la Iaşi şi voi da tot ajutorul pentru plasarea biletelor. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 8 [Iaşi, mai 1871]] 1 Dragă, Am cîştigat procesul şi am scăpat de Poliz. Mă ţine 300 cheltuielile de avocaţi şi celelalte, dar în sfîrşit am scăpat de-o grijă. Eu voi veni vineri acasă. Aice au plouat cu piatră. Te sărut împreună cu Gogu, V.A. Trupele franceze au intrat în Paris. : 16 CĂTRE MARIE BOGDAN 9 Mirceşti, S juin 1871 Ma chère Marie, Je t'ai négligée depuis quelque temps, mais la faute en este à M-elle Marie Docan1 qui s'est mariée et que j'ai dû couronner moi-même à Jassi. Ayant été absent pendant plusieurs semaines, tes lettre, sont arrivées à Mircesti en mon absence et je n’ai pu en prendre connaissance qu'à mon retour. Je m'empresse donc de t’écrire pour te donner de nos nouvelles. Maman s’occupe beaucoup du jardin qu’elle orne de fleurs et qu’elle transforme à l’instar des petits jardins des Champs-Elysées. Quant à moi je me livre à la lecture des journaux pour me tenir au courant des événements de Paris, et chaque jour je me réjouis de te savoir loin des horreurs qui se passent’ dans cette malheureuse ville2. Tante. Aimée a eu la meilleure inspiration en se rendant avec ses enfants en Angleterre, et pour ma part je serais heureux d’apprendre qu'elle persiste dans l’idée de prolonger son séjour. A en juger d'après tes lettres tu te plais suffisamment à Londres et je ne doute pas que tu fasses des progrès dans la langue de Shakespeare ; il me semble que tu dois avoir l'air d'une jeune miss depuis que tu habites les environs de Londres. Tu devrais m'envoyer un croquis de la maison de Redcliff-Lodge, avec ton portrait à l’une des fenêtres; je les ferai encadrer pour l'ornement de mon salon. Ta photographie n’est pas mal, mais elle pourrait être meilleure, aussi j’en attends une autre mieux réussie. Dis à Marinette que je l'embrasse sur les deux joues, et reçois de ma part et de celle de maman un millier de baisers. Toii père affectionné, V.A. 17' Mirceşti, 8 iunie 1871 Dragă Marie, De cîtva timp te-am dat uitării, dar vina este a d-rei Marie Docan 1 care s-a măritat şi pe care a trebuit să o cunun eu însumi la Iaşi. Lipsind timp de mai multe săptâmîni, scrisorile tale au ajuns la Mirceşti în lipsa mea şi nu am putut lua cunoştinţă de ele decît la întoarcerea mea. Mă grăbesc deci să-ţi scriu pentru a-ţi da veşti despre noi. Mama se ocupă, mult de grădină, pe care o împodobeşte cu flori şi pe care o transformă în felul micilor grădini de pe Champs-Elysées. în ce mă priveşte, eu mă dedau citirii ziarelor pentru a mă ţine la curent cu întîm-plările din Paris, şi în fiecare zi mă bucur de a te şti departe de grozăviile care se petrec acum în acest nefericit oraş2. Mătuşa Aimée a avut cel mai bun gînd ducîndu-se cu copiii ei în Anglia şi, în ce mă priveşte, aş fi fericit dacă aş afla că stăruie în ideea de a-şi prelungi şederea. Judecind după scrisorile tale, iţi place destul de mult la Londra şi nu mă îndoiesc că vei face progrese în limba lui Shakespeare; mi se pare că trebuie să ai aerul unei tinere domnişoare * de cînd locuieşti în împrejurimile Londrei. Ar trebui să-mi trimiţi o schiţă a casei din Redcliff-Lodge, cu portretul tău la una din ferestre; aş înrama-o pentru a-mi împodobi salonul. Fotografia ta nu este proastă, dar ar fi putut fi şi mai bună, de aceea aştept alta mai bine izbutită. Spune-i Marinettei că o sărut pe amîndoi obrajii, şi primeşte din partea mea şi din a mamei o mie de sărutări! Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE EDOUARD GRENIER 10 Mirceşti, 8 juin 1871 Cher ami, Je reçois à peine votre lettre du 5, et j’y réponds de suite, tant j’ai hâte de vous dire combien je suis heureux de vous * în original, în limba engleză. savoir encore de ce monde vous et les vôtres, car, à la distance qui me sépare, de la France et à la suite des horribles désastres qui ont éprouvé votre pays, il nous semble que tous les Français doivent être morts. Guerres, épidémies, rigueurs de l’hiver, guerre civile, rien n’a manqué à cette belle France qui était si attrayante dans sa prospérité et qui est si sympathique dans son malheur. Oui, cher ami, vous avez raison de ne pas douter de l'avenir ; il existe dans votre nation une force de vitalité que rien ne peut anéantir, et cette force se traduit par une magnifique insouciance qui a sa grandeur, quoi qu’on dise, car elle fait mépriser les vicissitudes du présent et fait regarder l’avenir avec assurance. La plaie est large, profonde, effrayante, mais le sang est riche, et la plaie se cicatrisera plus vite que ne le pensent vos ennemis. Paris a été bombardé par les Prussiens, incendié par les communeux; cette ville, l’orgueil et la joie du monde, est aujourd’hui parsemée de ruines. Eh bien, que les amateurs de spectacles désolants se hâtent d’aller visitér ces ruines, car bientôt il n’en restera plus; les bois ont été coupés, ils seront bientôt replantés; les monuments se relèveront bientôt comme par enchantement, car Paris est la ville des miracles, et le monde entier va concourir à sa restauration. Paris est la maîtresse du monde intelligent et riche, on l’aime et on la veut belle et parée comme une reine. Ce qui aurait été l'anéantissement pur Berlin, Pétersburg et tutti quanti, sera pour Paris le commencement d’une nouvelle splendeur ; ce qui aurait été pour la Prusse une ruine séculaire, ne sera pour la France qu'une gêne momentanée, car elle este riche, active, vaillante, et elle possède un trésor inépuisable qu'on ne lui prendra jamais: c’est l’esprit qui invente, qui crée, qui pétille, qui éclaire et qui subjugue. Un Allemand, aussi enrichi qu’il devienne par les dépouilles du voisin, sera toujours un Tudesque lourd, grossier, obtus, au rire bête, à l’allure quasi grotesque, tandis qu’un Français, même appauvri, conservera un certain cachet de distinction inhérente à la race latine, et cet esprit fin et gouailleur, tant redouté de la docte Allemagne, de la sainte Russie et de la mercantile Angleterre. „Prenez mon or, Messieurs les Germains, buvez mon vin, allez, faites ripaille une fois dans votre vie, je vous regarde faire en souriant, car vous êtes communs jusque dans 19 vos triomphes, et moi je me sens assez riche pour vous faire l’aumône d'un peu de victuailles et même d'un peu de gloire." „Voilà ce que la France peut dire, et elle peut ajouter: „Gare à la revanche !" Ah ! c'est ce jour-là que l'on s'amusera. Pauvre Mérimée1 ! il a fermé les yeux à temps. Sa maison est brûlée, et voitre petit appartement 2 aussi, cher ami. Mais, bah ! votre mère bien-aimée vous reste, et vous avez auprès d’elle un petit coin plein de souvenirs d'enfance et de douces consolations. Que ne venez-vous à Mircesti vous reposer de toutes vos émotions; nous serions si heureux à nous deux au sein du calme parfait qui m’entoure. Adieu, et tout à vous de coeur, V. Alecsandri Mes amitiés les plus chaleureuses aux dames Raymond Mirceşti, 8 iunie 1871 Iubite prietene, Am primit chiar acum scrisoarea dumitale din 5 şi răspund nuniai-decit, aşa sînt de grăbit .să-ţi spun cît sînt de fericit de a te şti incă pe lumea asta pe dumneata şi pe ai dumitale, căci, la depărtarea care ne desparte de Franţa şi în urma dezastrelor oribile pe care le-au încercat ţara voastră, ni se pare că toţi francezii trebuie să fie morţi. Războaie, epidemii, grozăviile iernii, război civil, nimic nu i-a lipsit acestei frumoase Franţc, care era aşa de atrăgătoare prin prosperitatea sa şi care este atît de simpatizată din cauza nenorocirii sale. Da, dragă prietene, ai dreptate să. nu te îndoieşti de viitor ; există în naţiunea voastră o forţă de vitalitate care nu poate fi distrusă cu nimic, şi această forţă se traduce printr-o magnifică. nepăsare care îşi are grandoarea sa, orice s-ar spune, pentru că ea face să fie dispreţuite vicisitudinile prezentului şi face să fie privit viitorul cu încredere. Rana este mare, adincă, inspăimîntătoare, dar singele este bogat şi rana se va cicatriza mai repede decît gîndesc inamicii voştri. 20 Parisul a fost bombardat de prusieni, incendiat de comunarzi; acest oraş, mîniria şi bucuria luinii, este astăzi presărat cu ruine. Ei bine, amatorii de spsctacole dureroase să se grăbească să meargă să viziteze aceste ruine căci citrinl nu va mai rămîne nimic, pădurile au fost tăiate, vor fi în curind replantate ; monumentele se vor ridica în curînd ca prin minune, căci Parisul este oraşul miracolelor şi lumea întreagă va conlucra la restaurarea sa. Parisul este stăpîna lumei inteligente şi bogate, este iubită şi-o doresc frumosasă şi împodobită ca o regină. Ceea ce ar fi însemnat distrugerea psntru Berlin, Petersburg şi atîtea altele * va fi pentru Paris începutul unei noi splendori; ceea ce ar fi însemnat pentru Prusia o ruină de secole, nu va fi pentru Franţa decît o jenă momentană, căci ea este bogată, activă, curajoasă şi ea posedă o comoară nesecată, care nu-i va fi luată niciodată: este spiritul care inventă, creează, străluceşte, luminează şi subjugă. Un german, oricît de bogat ar deveni prin jefuirea vecinului, va rămîne întotdeauna o fiinţă aspră, greoaie, grosolană, obtuză, cu rîsul prostesc, cu o ţinută aproape grotescă, in timp ce un francez, chiar sărăcit, va păstra pecetea de distincţie inerentă rasei latine şi acel spirit fin şi zeflemitor, de care se teme atît învăţata Germanie, sfinta Rusie şi negustoreasca Anglie. „Luaţi-mi aurul, domnilor germani, beţi-mi vinul, haideţi, benchetuiţi o dată în viaţa voastră, vă privesc făcînd-o surîzînd, căci sinteţi vulgari chiar şi in triumful vostru, şi eu mă simt destul de bogată pentru a vă face pomană cu puţină hrană şi chiar cu puţină glorie." Iată ce poate spune Franţa, şi ea poate adăuga: „Feriţi-vă de răzbunare!" Ah, ce o să ne mai distrăm în ziua aceea! Săracul Mérimée1 ! a închis ochii la timp. Casa sa a ars şi micul dumitale apartament 2 de asemenea, dragă prietene. Da! dar îţi rămîne mama dumitale iubită, şi ai alături de ea un colţişor plin de amintirile din copilărie şi de dulci consolări. De Ce nu vii la Mirceşti să te odihneştide toate emoţiile, am fi aşa de fericiţi noi amîndoi, în sînul linişteiperfecte care mă înconjoară. Adio şi al dumitale din inimă, V. Alecsandri Cele mai călduroase amiciţii doamnelor Raymond. * în original, în limba italiană'.1 ’’ -••21 CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURIAN 11 Mirceşti, 17 iuli 1871 Domnule prezident, Diverse împregiurări şi considerări1 nepermiţîndu-mi a mai face parte din onorabilul corp academic, vă rog să binevoiţi a-i încunoştinţa retragerea mea din sînul său şi profunda regretare cu care mă despart de onoraţii mei colegi. Primiţi, domnule prezident, asigurarea distinsei mele considerări. V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 12 Mirceşti, 1 août 1871 Ma chère petite Marie, M.A. Catargi est parti pour Londres chargé de t'apporter nos baisers, mais je pense que cette lettre arrivera avant lui en Angleterre. M. Catargi te remettra aussi l’énorme somme de quatre ducats que Maman t'envoie pour acheter une voiture et des chevaux pur sang; mais je te conseille de ne pas faire cette folie et de consacrer plutôt cet or à l’achat de bonbons et de sandwichs pour fêter l'arrivée de M. Catargi. Alice est une petite curieuse ; elle veut connaître le nom du mari de Mitza Docan? hé bien, hâte-toi de lui apprendre que c'est le shah de Perse qui l'a demandée en mariage et que pour l’obtenir il s’est déguisé sous la figure d’un jeune homme qui s'appelle Loupo Bogdan. Comment ! Un simple croquis de Redcliff-Lodge, avec une personne à la fenêtre est une oeuvre au-dessus de tes moyens? Et moi qui te croyais déjà de la force de Raphaël !... Tes anciens croquis m’avaient fait concevoir une haute idée de ton talent, mais puisque tu m’as tiré de mon erreur avec franchise, je te fais grâce de la personne à la fenêtre et je ne demande que la croquis de la façade de la maison, pas bien difficile à faire. On trace sur le papier quatre lignes en forme de carré, on couvre le carré d’un triangle qui figure le toit, on dispose dans l'intérieur du carré des petits trous en guise de fenêtres et le tour est fait. Admire le fac-similé ci-dessous. Puis on signe un nom et on ajoute en latin: fecit. Les générations future en le voyant tombent en extase et célèbrent la gloire de l’Artiste. Maman se porte bien et brûle du désir de te voir. Vous vous reverrez sans faute l’année prochaine ou à Paris, ou en Moldavie. La chose sera décidée plus tard. Moi-même je compte faire une course vers les parages où vous vous trouverez installés définitivement. Mais je ne puis encore préciser l’époque de mon départ. Embrasse Tanmée de la part de maman et présente lui en même temps mes sincères amitiés. Ceci fait, va chez Madame Sophie Catargi, fais lui une belle révérence et dis-lui, en bon anglais, que je la prie d’agréer mes hommages. Adieu et mille baisers. Ton père affectionné V.A. Mirceşti, 1 august 1871 Micuţa mea Marie, Dl. A. Catargi a plecat spre Londra însărcinat să-ţi aducă sărutările noastre, dar cred că scrisoarea aceasta va sosi înaintea lui în Anglia. Dl. Catargi îţi va da, de asemenea, şi patru ducaţi pe care mama ţi-i trimite 23 pentru a cumpăra o trăsură şi cai pursînge; dar te sfătuiesc să nu faci această nebunie şi mai bine sâ întrebuinţezi aceşti bani pentru a cumpăra bomboane şi sandvişuri pentru a sărbători sosirea d-lui Catargj. Alice este o mică curioasă; ea vrea să cunoască numele soţului Miţei Docan? Ei bine, grăbeşte-te să-i spui că a fost cerută în căsătorie de şahul Persiei şi că, pentru a o căpăta, s-a prefăcut luînd înfăţişarea unui tînăr care se numeşte Lupu Bogdan. Cum! O simplă schiţă a casei din Hedcliff-Lodge, cu o persoană la fereastră este o operă mai presus de mijloacele tale? Şi eu care te credeam deja de talia lui Rafaël!... Vechile tale schiţe mă făcuseră să am o înaltă idee despre talentul tău, dar pentru că m-ai trezit cu sinceritate din greşeala mea, te scutesc de persoana de la fereastră şi nu cer decît schiţa faţadei casei, nu prea greu de făcut. Se trag pe hîrtie patru linii în formă de pătrat, se acoperă pătratul cu un triunghi care înfăţişează acoperişul, în interiorul patratului se aşază mai ntulte găuri, în chip de ferestre, şi păcăleala este gata. Admiră facsimilul de mai jos. Pe urm3.se semnează un nume şi se adaugă în latină: a făcut*. Generaţiile viitoare, văzînd-o, cad în admiraţie şi cinstesc gloria artistului. Mama este sănătoasă şi arde de dorinţa de a te vedea. Yă veţi revedea fără îndoială anul viitor fie la Paris, fie în Moldova. Lucrul va fi hotărît mai tîrziu. Eu însumi mă gîndesc să fac un drum spre meleagurile unde vă veţi găsi aşezaţi definitiv. Dar nu pot încă să hotărăsc timpul plecării mele. îmbrăţişează pe Tanmée din partea mea şi prezintă-i în acelaşi timp sincere amiciţii. Şi cu aceasta, du-te la doamna Sofia Catargi, fă-i o frumoasă plecăciune şi spune-i, într-o bună engleză, că o rog să primească omagiile mele. Adio şi mii de sărutări, Tatăl tău iubitor, V.A. 13 Mirceşti, 24 août 1871 Ma chère Marie, Je t'écris à la hâte pour te charger de remettre la lettre ci-jointe à Madame Catargi et pour avertir Tanmée que je * ln original, în limba latină. 24 lui expédie l’argent à Paris *. Je me propose de lui écrire ces jours-ci, ne pouvant le faire en ce moment à cause du monde que j’ai chez moit et qui fait un affreux tapage dans la maison. Vous allez retourner bientôt à Paris; j'espère que tu me feras le plaisir de n’y pas oublier l’anglais auquel je tiens tant ! Mr Baligot m’avertit que tu lui as écrit une gentille petite lettre. C'est bien, je te conseille de lui en écrire d’autres tout aussi gracieuses que la première. Tu commences à devenir une grande miss, il faut que ta correspondance soit digne d'une demoiselle bien élevée et qui sait plusieurs langues. Tu voudrais échapper à l’obligation de faire pour moi le croquis de Redcliff-Lodge, et tu essayes de me séduire par la promesse d’un dessin quelconque. Mais je n’accepte pas le change et je réclame Redcliff-Lodge d’après nature. Il me semble t’avoir enseigné le procédé de dessiner les maisons. Ce n'est pas difficile. Maman se porte bien, elle t'embrasse un nombre infini de fois. Gogou t'envoie ses plus doux regards et moi je finis par un gros baiser tout paternel, V.A. Mirceşti, 24 august 1871 Dragă Marie, îţi scriu în grabă pentru a te însărcina să trimiţi scrisoarea alăturată doamnei Catargi şi pentru a înştiinţa pe Tanmée că ii trimit banii la Paris.1 Socotesc să-i scriu zilele acestea, neputînd să o fac acum din cauza lumii pe care o am aici şi care face în casă un zgomot groaznic. Vă veţi întoarce în curind la Paris ; sper că îmi vei face plăcerea de a nu uita engleza la care ţin aşa de mult ! Dl. Baligot mă înştiinţează că i-ai scris o scrisoare drăguţă. Foarte bine, te sfătuiesc să-i scrii şi altele tot atît de plăcute ca prima. Ai început să devii o domnişoară * mare, corespondenţa ta trebuie să fie demnă de o domnişoară binecrescută şi care ştie mai multe limbi. * în original, în limba engleză. 25 Ai vrea să scapi de obligaţia de a face pentru mine schiţa casei din Redcliff-Lodge, şi încerci să mă îmbunezi cu făgăduiala unui desen oarecare. Dar nu primesc schimbul şi pretind Redcliff-Lodge după natură. Mi se pare că ţi-am arătat mijlocul de a desena casele. Nu este prea greu. Mama este sănătoasă, te îmbrăţişează de nenumărate ori. Gogu îţi trimite cele mai dulci priviri şi eu închei printr-o bună sărutare părintească, V.A, CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU 14 Mirceşti, 28 sept. 1871 Cher ami, Le menu du prandiuhi academicu1 que vous m’avez envoyé est un véritable coup de massue sur les doctes crânes des Laurianu, Maxim et Cie. C’est un chef d'oeuvre de cocasserie qui m’a fait rire aux larmes. Il n'y manque qu’un seul plat, le selbaticus anghinarius asinorum. Il y a longtemps déjà que les élucubrations grotesques du corp qu’académique on nomme, portent les signes d’une certaine aliénation mentale, et depuis longtemps je carressais le projet de me retier de ce balamuc savant ... Une occasion me manquit et elle m'a été offerte par Mr Lauriano sous la forme du viatique. Voici la fin de l’adresse qui m'a été envoyée par le président de la délégation du corps académique qui date de 16 juin ; Binevoiţi a onora Delegafiunea cu unu respunsu, aretandu totu de una data candu şi unde se vi se tramitta banii de via-tecu. A cette proposition in extremis, j'ai répondu par ma démission 2, et une lettre adressée à Mr Laurianu dans laquelle je le remerciais de la gracieuseté de son offre, et je l'assurais 26 que je n'étais pas encore mourant pour avoir besoin de viatique. Décidément, cher ami, nous traversons en ce moment un courant d'idées grotesques, et des tendances absurdes, qui exercent une influence désastrueuse sur les cerveaux faibles. La politique enfante des hommes d'etat à la douzaine, et la littératture enfante des Vadius et Trissontins3. Quand diable sortirons-nous de là? Mais parlons de choses plus sensées. Je vous ai attendu cet été et cet automne à votre retour de l'étranger, et vous avez passé à côté de Mircesti comme d'habitude. Si j’étais un roi absolu, je vous punirais en vous condamnant à assister aux séances académiques, mais je suis votre ami, et pour le prouver, je viendrai moi-même à Bucarest cet hiver. Suis-je gentil? En attendant, rendez-moi le petit service de m’informer si un certain Poliz din Oblaştîea Besarabiei a fait recours en cassation contre la sentence de la Cour d’appel de Iassy, qui a bien voulu ne pas condamner les héritiers du feu Vor-nik Alecsandri à payer au dit Poliz une somme considérable. C’est un procès 4 qui a pris fin depuis près de trois mois. Vous m’obligez beaucoup, car je me guiderai sur votre réponse pour élever la dernière muraille de la Chine entre le Poliz en question et moi. Mon frère a été chez moi avant d’aller en France, et nous avons tant parlé de vous que les oreilles on dû vous tinter. Pensez à toutes les horreurs que nous avons débitées sur votre compte ! Ion Ghica est dans mon voisinage ; il compte s’en retourner prochainement à Bucarest. Adieux, ou mieux, au. revoir. Mille bonnes amitiés à Md. Falcoiano, ma charmante ennemie. Tout à vous, V. Alecsandri Rapplez-moi au souvenir de Balaciano, si vous le voyez 27 Mirceşti, 28 sept. 1871 Scumpe prietene, Meniul de la prandinlu academicii \ pe care mi l-ai trimis, e o adevărată lovitură de măciucă dată doctelor cranii ale lui Laurian, Maxim şi C-ia. E o capodoperă de bufonerie, care m-a făcut să rîd cu lacrimi. Nu lipseşte din ele decit un singur fel de mîncare: selbaticus anghinarius asinorum. E foarte multă vreme de cînd elucubraţiile groteşti ale corpului ce academic * se numeşte poartă stigmatele unei oarecare alienări mintale, şi încă de mult timp mă gîndeam să mă retrag din acest balamuc savant, îmi lipsea numai ocazia, şi ea mi-a fost oferită de dl. Laurian, sub forma viaticului. Iată sfîrşitul adresei ce mi-a fost trimisă de preşedintele delegaţiei corpului academic, pe data de 16 iunie: Binevoiţi a onora delegaţiunea cu un respuns, aretandu totu de una data candu şi unde se vi se tramitta banii de vialecti. La această propoziţiune în extremis, am răspuns cu demisia 2 şi cu o scrisoare d-lui Laurian, în care-i mulţumeam pentru graţiozitatea ofertei ■ d-sale şi totodată îl asiguram că nu sînt încă muribund ca să am nevoie de viatic. Hotărit scumpe prietene, străbatem în clipa de faţă un curent de idei grotesc şi de tendinţe absurde, care exercită o influenţă dezastruoasă asupra capetelor slabe. Politica zămisleşte oameni de stat cu duzina, în timp ce literatura zămisleşte nenumăraţi Vadius şi Trissotini.3 Cînd dracu’ vom ieşi dintr-astea? Dar să vorbim şi de lucruri mai cuminţi. Te-am aşteptat şi vara, şi toamna asta la întoarcerea dumitale din străinătate. şi, ca de obicei, ai ţrecut pe lîngă Mirceşti. Dacă aş fi un rege absolut, te-aş pedepsi condam-nîndu-te să asişti la şedinţele academice, dar îţi sînt prieten, şi, ca să ţi-o dovedesc, voi veni în persoană iarna asta la Bucureşti. Nu-i aşa că sînt drăguţ ? Pînă atunci, fă-mi micul serviciu de a mă informa dacă un anume Poliz din Oblaştîea Besarabiei a făcut recurs la Casaţie împotriva sentinţei Curţii de Apel din laşi, care n-a binevoit să osîndească pe moştenitorii răposatului vornic Alecsandri să plătească sus-zisului Poliz o sumă considerabilă. E un proces 4 care a luat sfîrşit de aproape trei luni. Mă îndatorezi foarte mult, căci după răspunsul dumitale mă voi călăuzi ca să ridifc ultimul zid chinezesc între Poliz şi mine. * în limba franceză cuviritelé dau o cacofonie amuzantă. 28 Fratele meu a fost pe la mine înainte de a se duce în Franţa, şi atîta de mult am vorbit de dumneata, că., de bună seamă, ţi-au ţiuit urechile. Imaginează-ţi toate ticăloşiile pe care le-am debitat împreună pe seama dumitale ! Ion Ghica e prin vecinătate ; el crede să se întoarcă în curînd la Bucureşti.' Adio sau, mai bine, la revedere. O mie de bune amiciţii d-nei Fălco-ianu, încîntătoarea mea vrăjmaşă. Al dumitale, V. Alecsandri Adu-i aminte de mine lui Bălăceanu, dacă îl vezi. ■A CĂTRE MARIE BOGDAN 15 Mirceşti, 12 oct. 1871 Ma chère Marie, J'ai vu avec plaisir que reconnaissant tes torts envers ta maman tu lui as écrit une gentille lettre pour lui demander pardon de ton silence. Il ne faut jamais oublier, ma chère enfant, qu’après Dieu, c’est la mère qui doit tenir la meilleure place dans le coeur d'un enfant. Tanmée m’écrit pour m'annoncer son retour avenue de Neuilly. Dans quel état elle a du trouver sa maison ! Plus de jardin sans doute ! Je te charge de présenter nos amitiés à Tanmée et de lui dire de ma part que je répondrai bientôt à sa lettre datée de Neuilly. Il paraît que vos toilettes étaient magnifiques à la noce d'Hélène, c'est dommage qu'on ne vous ait pas photographiées en groupe pour conserver le souvenir de ce jour mémorable. Je suis enchanté que Miss Taylor ait troüvé que tu as fait des progrès dans la langue anglaise mais je serais encore plus enchanté si j'apprenais que tu t'attaches à ne 29 pas oublier ce que tu as acquis à Londres; pendant le temps de votre émigration. Il faut donc te remettre au travail sérieusement et piocher fort de l'anglais et du piano. M. Catargi qui t'envoie ses amitiés m'a dit que tu avais de bonnes dispositions pour la musique. Est-ce vrai? J'en jugerai sans partialité à mon prochain voyage à Paris. En attendant, mamoutza et moi nous t'envoyons mille baisers. Ton père affectionné, V. Alecsandri Compliments à Miss Taylor. Mirceşti, 12 oct. 1871 Dragă Marie, Am văzut cu plăcere că', recunoscindu-ţi greşelile faţă de mama ta, i-ai scris o scrisoare drăguţă pentru a-i cere iertare de tăcerea ta. Nu trebuie să uiţi niciodată, fetiţa mea, că după Dumnezeu, mama este aceea care trebuie să deţină locul cel mai bun în inima unui copil. Mătuşa Aimée mi-a scris pentru a-mi face cunoscută reîntoarcerea sa în avenue de Neuilly. în ce stare trebuie să-şi fi găsit casa ! Sigur, fără grădină! Te însărcinez să prezinţi mătuşii Aimée amiciţiile noastre şi să-i spui din partea mea că voi răspunde în curînd scrisorii sale datată din Neuilly. Se pare că toaletele voastre la nunta lui Hélène erau minunate, păcat că nu v-au fotografiat în grup pentru a păstra amintirea acestei zile de neuitat. Sînt încîntat că domnişoara Taylor a găsit că ai făcut progrese în limba engleză, dar aş fi încă şi mai încîntat dacă te sileşti să nu uiţi ceea ce trebuie să fi cîştigat la Londra, în timpul emigraţiei voastre. Trebuie deci să te apuci serios de lucru şi să munceşti zdravăn pentru engleză şi pian. Dl. Catargi, care îţi trimite amiciţiile sale, mi-a spus că aveai bune dispoziţii pentru muzică. Este adevărat? Voi judeca fără părtinire la viitoarea mea călătorie la Paris. Pînă atunci mămuţa * şi cu mine îţi trimitem mii de sărutări. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri Salutări domnişoarei Taylor. * în original, în limba rcmână cu ortografie, franceză. 30 CĂTRE EDOUARD GRENIER 16 Mirceşti, 12 oct. 1871 Mon cher ami, dans la paisible solitude de Mircesti, les lettres de mes amis de France sont toujours les bienvenues; elles réveillent mes souvenirs et m’arrachent moi-même à une certaine torpeur qui m’accable depuis les terribles événements de votre malheureux pays. L'émotion produite par les désastres de la France a été trop forte ; elle est suivie d'un affaissement moral, d'une lassitude intellectuelle contre lesquels nous devons réagir énergiquement, car la pente est dangereuse, elle mène droit à l'imbécillité. On dit dans mon pays que les armées russes laissent toujours le choléra après elles ; on peut dire que la campagne prussienne a laissé derrière elle une prostration toute germanique qui, pour les races latines, est une véritable maladie. Cela passera, je n’en doute pas, mais en attendant, on en souffre aussi bien à Mircesti qu’à Baume-les-Damesl. Nous autres Roumains, qui avons vu passer tant d'invasions sur le sol de notre patrie, nous savons de quelle nature sont les couches limoneuses que les flots de ces invasions déposent en se retirant. Nous les avons même caractérisées de la manière suivante: Invasion turque: pilaf cuit dans le sang. Invasion russe : orthodoxie brutale, voleuse, nauséa bonde. Invasion autrichienne: méchanceté burlesque, sottise prétentieuse. Invasion prussienne: bestialité haineuse, cruelle et rapace. Le peuple dit: Turcul: caraghioz. Rusul: porc. Neamţul: pâsat mort de foame. Prusianul: porc nemţesc, neamţ porcesc. 51 En un mot, toutes ces races, auxquelles on a cherché et même accordé quelques qualités, se ressentent et se ressentiront longtemps encore de leur grossièreté native; ce sont d’anciens esclaves de la race latine qui veulent être maîtres à leur tour et qui ne comprendront jamais la véritable grandeur. Bismarck est un grand homme allemand, il ne sera jamais un grand homme européen. La Prusse a gagné de grandes victoires, elle a fait une campagne mémorable. A-t-elle gagné du prestige aux yeux du monde? Non... Ç'a été savant, oui, mathématique, oui ... mais les mathématiques n’ont jamais engendré l’enthousiasme. Mais n’en parlons plus. C’est un affreux cauchemar déjà dissipé; la France en sera soulagée bientôt; c’est à la Suisse à faire des réflexions inquiétantes, maintenant que la passion des Prussiens pour les pendules et les montres s'est dévoilée au grand jour. Vous avez été à Paris, cher ami, et vous comptez vous y rebâtir un nid? C’est fort bien ; je vais, de mon côté, m'occuper de vous trouver des tapis moldaves ornés d’oiseaux problématiques, et vous les envoyer pour en faire desprortiè-res etc. Je vous avertis seulement que l'on en trouve très difficilement et que j'aurai de la peine à découvrir quelque chose de passable comme originalité de dessin. Je vais toujours donner des ordres ad hoc, et aussitôt que l’on m’aura trouvé ce que vous désirez, je vous en avertirai. Quel temps fait-il chez vous? Avez-vous encore un peu de soleil pour réchauffer votre muse? Moi j'ai la nostalgie de cet astre, âme et flambeau, du nôtre, car, depuis quelques jours, nous sommes perdus dans un brouillard épais. L’hiver approche rapidement sur les ailes des corbeaux qui traversent l’air par bandes prussiennes. Ce sont les uhlans de la saison rude; ils croassent de façon à me faire croire que j'entends une tragédie allemande... et vous savez si j'aime l'harmonie de cette langue. Ah ! mon pauvre ami, quelles belles illusions vous aviez; sur la race germanique ! Vous ne voyiez dans la savante Allemagne que des Goethe et des Schiller, des philosophes débonnaires, des natures placides et honnêtes? ... Faux bons-hommes que tout cela ! Grattez l'Allemand, vous trouverez l'ennemi de l'esprit ; derrière les bésiclés de chaque escogriffe blond, de Heidelberg, de Berlin et de Mùnich se 32 cachent les yeus faux d'un renard, le fameux renard que vous vous êtes donné la peine de traduire. Tout est faux dans le pays de la choucroute: fausse littérature, fausse philosophie, faux esprit et faux sentiments.. . le tout revêtu de faux clinquants qui ont pu surprendre jusqu'à aujourd'hui la bonne foi des esprits droits et des coeurs sincères. J’aime à croire que désormais vous ête ; revenu de vos poétiques erreurs à l’endroit des Faust et des Gretchen de la soi-disant savante Allemagne. En fait de Faust, il n'y a jamais eu là-bas que des Kelner, et, en fait de Marguerite, que aes servantes dévergondées qui remplacent le dessert des tableto (tables d'hôtes). Mais, encoie une fois, en voilà assez sur ce chapitre nauséabond. Perlons de nos amis et connaissances. Que devient votre frère? Rappelez-moi à son souvenir. Tous vos amis d'ici vous serrent la main affectueusement, à commencer par moi qui vous dis: bon courage: Allah kerim\ Tout à vous de coeur, V. Alecsandri Mirceşti, 12 oct. 1871 Iubite prietene, în liniştita singurătate de la Mirceşti, scrisorile prietenilor mei din Franţa sînt întotdeauna binevenite; ele îmi redeşteaptă amintirile şi mă smulg dintr-o oarecare toropeală care mă copleşeşte în urma groaznicelor evenimente din nefericita voastră ţară. Emoţia provocată de dezastrul Franţei a fost prea puternică; ea este urmată de o cădere morală, de o oboseală intelectuală împotriva căreia trebuie să luptăm cu putere, căci panta este periculoasă, te duce de-a dreptul la prostire. Se spune in ţara mea că armatele ruseşti lasă întotdeauna holera în urma lor; se poate spune că războiul prusac a lăsat în urina lui o prostrare adevărat germană, care, pentru rasa latină, este o adevărată boală. Aceasta va trece, nu mă indoiesc, dar pînă atunci, se suferă tot atît la Mirceşti cît şi la Baume-les-Dames *. -V Noi cestălalţi români, care am văzut trecînd atitea năvăliri pe pămîntul patriei noastre, ştim care sînt straturile de noroi pe care le depun valurile acestor năvăliri retrăgîndu-se. Lc-am caracterizat chiar în felul următor: Năvălire turcească: pilaf fiert în sînge. Năvălire rusească: ortodoxie brutală, hoaţă, greţoasă. Năvălirea austriacă: răutate caraghioasă, prostie cu fumuri. Năvălire prusiană: bestilitate rea, crudă şi jupuitoare. Poporul spune: [..................................................................]* într-un cuvînt, toate aceste rase, cărora li s-au căutat sau chiar li s-au găsit unele calităţi, se resimt, şi sc vor resimţi încă mult timp de grosolănia lor înnăscută; sînt vechii sclavi ai rasei latine care doresc să fie stâ-pîni la rîndul lor şi care nu vor înţelege niciodată adevărata mărire. Bismarck este un mare om german, nu va fi niciodată un mare om european. Prusia a cîştigat mari victorii, a făcut o campanie de neuitat. Şi-a cîştigat ea prestigiu în ochii lumii? Nu.. . Aceasta a fost ceva savant, da, matematic, da..., dar matematicele n-au dat naştere entuziasmului. Dar să nu mai vorbim. Este un adevărat coşmar deja risipit; Franţa va fi în curînd scăpată, Elveţia trebuie să fie îngrijorată, acum cînd pasiunea prusienilor pentru pendule şi ceasuri s-a dezvăluit în plină zi. Ai fost la Paris, iubite prieten, şi te gîndeşti să-ţi refaci acolo un cuib ? Foarte bine, voi căuta la rîndul meu să găsesc covoare moldoveneşti împodobite cu păsări problematice, şi să-ţi trimit pentru a face din ele portiere etc... Te anunţ însă că se găsesc foarte greu şi că voi avea greutăţi pentru a descoperi ceva potrivit ca originalitate a desenului. Voi da totuşi ordine ad hoc şi îndată ce-mi vor găsi ceea ce doreşti, am să te anunţ. Ce timp aveţi pe acolo? Aveţi încă puţin soare pentru a vă încălzi muza? Eu suspin după acest astru, suflet şi flacără a astrului nostru, căci de cîteva zile sîntem pierduţi într-o ceaţă deasă. Iarna se apropie repede pe aripele corbilor care străbat aerul în grupuri prusiene. Sînt ulanii timpului râu ; croncănesc într-un fel de parcă îmi vine să cred că aud o tragedie germană... şi ştii cît iubesc armonia acestei limbi. Ah ! bietul meu prieten, ce frumoase iluzii ai asupra rasei germanice ! Nu vezi în savanta Germanie decît Goethe şi Schilleri, filozofi cumsecade, naturi liniştite şi cinstite?... Falşi oameni! Scormoneşte pe german, vei găsi duşmanul spiritului; în spatele ochelarilor fiecărui găligan blond din Heidelberg, Berlin şi Munchen se ascund ochii falşi ai unei vulpi, faimoasa vulpe pe care ţi-ai dat silinţa să o traduci. Totul este fals în ţara verzei * Urmîază textul în limba română de la p. 31. 34 călite; * falsă literatură, falsă filozofie, fals spirit şi false sentimente... totul acoperit de o falsă strălucire care a putut să înşele pină astăzi bună-credinţa spiritelor drepte şi inimilor sincere. îmi place să cred că (le acum înainte ai revenit din poeticele dumitale greşeli despre Fauştii şi Gretchenele aşa-zisei savante Germanii. Cit despre Faust, nu au fost acolo altceva decît chelneri, iar cit despre Margareta, numai servitoare uşuratice care înlocuiesc desertul din meniu. Dar, încă o dată, destul despre acest capitol greţos. Să vorbim despre prietenii şi cunoştinţele noastre! Ce devine fratele dumitale? Aminteşte-i de mine. Toţi prietenii dumitale de aici iţi string mîna cu căldură, înccpînd cu mine care îţi spun: mult curaj: Allah este îndurător. ** ! Al dumitale din inimă, V. Alecsandri CĂTRE VASILE POGOR 17 Mirceşti, 15 oct. 1871 Iubitul meu poet,1 Mi-aţi dedicat o minunată, traducere a Tristeţei lui Olym-pio2 de Victor Hugo şi aţi însoţit-o cu o scrisoare plină de simţiri amicale şi delicate, scrisoare în care inima şi spiritul au partea lor deopotrivă. Poezia m-a încîntat prin armonia versurilor şi frumuseţea limbei, ea are meritul de a fi oglinda fidelă a celei mai duioase compune[ri] poetică din operile marelui poet francez, şi mă simt fericit de a spera că veţi urma înainte cu şirul traducerilor atît de bine începute. Aţi răspuns ca un adevărat poet la îndemnul ce v-am făcut în * Choucroute este de fapt un fel de varză cu afumituri de tot felul, foarte greu digerabilă! ** In original, în limba turcă. 35 priviria literară şi dar nu-mi rămîne decît a te felicita, a te îmbrăţişa şi a mă subsemna al tău amic sincer, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 18 Mircesti, 26 oct. 1871 Cher vieux, à mon retour de Jassi, j’ai été te chercher à Miclauchani \ mais l’oiseau était envolé ... Désappointement, regret ... en un mot chou blanc. Il faudra donc que je me rends à Bucarest pour continuer les combinaisons dont nous avons parlé au sujet d'une future publication 2 littéraire. Cette idée me sourit assez depuis quelque temps, aussi j’attends l’époque du Carnaval pour me mettre en route. A-propos de Carnaval les agitations de la Moldavie, ainçi que les candidatures de C. et de M. à un trône parcé quelconque ne sont que des canards... il este vrai que les candidats sont des oies. Affaire de basse-cour, comme tu vois. Avez-vous beau temps là-bas? Ici nous voyons déjà poindre, le fiez violet de l’hiver. Il fait un vent à décorner bien des maris qui ont eu des malheurs. Saperlotte ! si ça commence déjà la perspective n’est pas gaie. Quelle malheureuse idée ont eue nos ancêtres de venir s’établir dans un pays aussi exposé aux vents du Nord? Ne pouvaient-ils pas se diriger du côté de Nice pour préparer à leur descendants un séjour agréable? J’ai reçu une lettre de Socecu 3, l’éditeur. Tout va pour le mieux. Je termine donc en t’embrassant et en présentant mes amitiés à Md. Ghica. Tout à toi, V. Alecsandri 36 Mirceşti, 26 oct. 1871 Dragul meu, la întoarcerea mea de la Iaşi, am fost să te caut la Miclăuşani dar pasărea zburase.. . Dezamăgire, părere de rău... într-un cuvînt, nici un rezultat. Va trebui deci să mă duc la Bucureşti pentru a continua combinaţiile despre care am vorbit în legătură cu o viitoare publicaţie 2 literară. Acest gînd îmi surîde îndeajuns de cîtva timp, de aceea aştept vremea Carnavalului pentru a porni la drum. în legătură cu Carnavalul, agitaţiile din Moldova, cum şi candidaturile lui C. şi M. la un tron * oarecare nu sînt decît minciuni... este adevărat că aceşti candidaţi sînt nişte gîşte. După cum vezi, o treabă bună de curtea păsărilor. Aveţi vreme bună pe acolo? Aici vedem deja apărînd nasul yînăt al iernii. Este un vînt în stare să smulgă coarnele multor soţi care au avut necazuri. I.a naiba! dacă aceasta începe deja, perspectiva nu este veselă.. Ce idee nefericită au avut strămoşii noştri să vină să se aşeze într-o ţară aşa de expusă vînturilor din Nord? Nu puteau ei să se îndrepte înspre Nisa pentru a pregăti descendenţilor lor un loc de şedere plăcut? Am primit o scrisoare de la Socec3, editorul. Totul merge bine. Termin deci îmbrăţişîndu-te şi prezentînd amiciţiile mele d-nei Ghica Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 19 [noiembrie 1871] 1 Iubite domnule Negruzzi, Aş dori să se publice în numărul viitor al Convorbirilor: Pohod na Sybir şi Pe coastele Calabrei, şi celelalte poezii în numerile următoare. Dacă puteţi pune la cale astfel publicarea lor, mi-ţi face plăcere. Al d-tale amic, V. Alecsandri * In original, gluma trône percé pentru chaise percé = scaun găurit, folosit pentru nevoi intime. -V CĂTRE ION GHICA 20 Mirccsti, 2 décembre 1871 Cher vieux, grâce à la rapidité des communications dont nous jouissons depuis l’ouverture de nos lignes de chemin de fer, ta lettre partie le 12/24 novembre de Ghergany n’est arrivée chez moi qu’aujourd’hui. Or, puisque la poste met huit jours pour franchir la distance qui sépare nos deux propriétés, combien de temps devrai-je mettre moi, simple mortel, pour effectuer ce trajet? C’est là un problème dont je cherce la solution en sentant se dresser sur mon crâne le reste de ma chevelure absente. Partir de Mircesti. .. c'est bientôt dit, et bientôt fait mais traverser un océan de neige à travers une température peu caressante, sans pouvoir préciser le moment de l’arrivée, c’est une entreprise audacieuse, téméraire même, et que je trouve au-dessus de mes moyens, et nullement en rapport avec ma dose de chaleur naturelle. Que faut-il conclure de ce qui précède? Il faut conclure qu'il ne serait pas prudent à moi d'affronter des obstacles, voire même des difficultés, faites pour compromettre ma petite santé. Avoir un membre gelé au service de la littérature c’est peut-être glorieux, mais gênant, aussi je ne m'exposerai pas à courir ce risque tant que le froid actuel durera. Il est probable que dans quelques semaines il deviendra moins rigoureux, et alors je profiterai de cet armistice pour filer sur Bucarest. J’ai vu la liste des futurs collaborateurs de la revue 1 que nous voulons fonder. Le chapelet est respectable, mais ces Mrs auront-ils tous la bonne volonté de comprendre que la politique sera absolument exclue de notre publication? Il est si difficile de sortir du courant bourbeux d’une certain presse pour entrer dans les eaux limpides de la saine littérature ! Ce serait pourtant un bain hygiénique dont la société finirait par se trouver très bien. 38 Il faudra causer avec nos futurs collègues ès-plume, et leur expliquer clairement et catégoriquement la véritable mission de notre oeuvre. Réaction contre le mauvais goût littéraire du jour, propagation des idées saines et pratiques dans le domaine des questions sociales, vulgarisation des connaissances utiles et des découvertes scientifiques auxquelles notre siècle doit sa grandeur ... et enfin et surtout vade rétro à la politique de clocher, aux polémiques mesquines et aux personnalités qui irritent, dégoûtent et discréditent. Voilà notre programme. Tu as eu la bonne idée de faire paraître le 1-er numéro au commencement de l’année qui vient ; il ne faut pas l’abandonner, pour ma part, je suis prêt à saisir ma plume pour écrire un article quelconque, en attendant que je me rende là-bas. Tu m’annonces des commandes de cojoks de la part de plusieurs fashionables de Bucarest. Cette nouvelle me réjouit à double titre et comme fabricant et comme descendent de Trajan. Je promets d’habiller ces Mrs de façon à les faire paraître hommes d’esprit et de coeur. Couvrir de peaux de moutons certains lions de la Roumanie, ceci me fait penser à certaine fable 2 de La Fontaine dont la moralité repose sur un bout d’oreille. A bientôt, mon cher vieux, si Monseigneur l’hiver le permet. Mes amitiés respectueuses à Madame Ghica et mes meilleures poignées de main à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 2 decembrie 1871 Dragul meu, datorită repeziciunii comunicaţiilor de care ne bucurăm de cînd s-au deschis liniile noastre de cale-ferată, scrisoarea ta, plecată la 12/2-1 noiembrie de la Ghergani nu a ajuns la mine decît astăzi. Or, fiindcă poştei ii trebuie opt zile ca să străbată distanţa care desparte proprietăţile noastre, cit timp mi-ar trebui mie, simplu muritor, ca să fac acest drum? Este o problemă a cărei soluţie o caut, simţind cum mi se zbîrleşte pe cap rămăşiţa părului meu absent. Să plec de la Mirceşti. .. e uşor de zis şi 39 uşor de făcut, dar să străbat un ocean de zăpadă printr-o temperatură puţin îmbietoare, fără să pot preciza momentul sosirii, e o încercare curajoasă, îndrăzneaţă chiar, şi pe care o găsesc peste puterile mele şi deloc potrivită cu doza mea de căldură naturală. Ce trebuie să se conchidă din cele de mai sus ? Trebuie să se conchidă că nu ar fi prudent din parte-mi să înfrunt obstacole, chiar greutăţi, de natură a compromite sănătatea mea şubredă. Să-ţi degere o parte a trupului în serviciul literaturii e poate glorios, dar supărător, aşa că nu voi risca să înfrunt acest pericol cît timp va dura frigul de acum. Este probabil ca peste cîteva săptămîni să devină mai puţin aspru şi atunci voi profita de acest armistiţiu ca să o şterg la Bucureşti. Am văzut lista viitorilor colaboratori ai revistei 1 pe care dorim să o întemeiem. Pomelnicul lor este respectabil, dar aceşti domni avea-vor ei toţi bunăvoinţa să înţeleagă că politica va fi cu totul exclusă din publicaţia noastră ? Este aşa de greu să ieşi din curentul milos al unui anumit fel de presă pentru a intra în undele limpezi ale literaturii sănătoase ! Ar fi totuşi o baie igienică ce ar face foarte bine societăţii. Va trebui să vorbim cu viitorii noştri confraţi întru condei şi să le explicăm limpede şi categoric adevărata chemare a operei noastre. Reac-ţiune împotriva lipsei de gust literar al zilei, răspîndirea ideilor sănătoase şi practice în domeniul problemelor sociale, popularizarea cunoştinţelor folositoare şi a descoperirilor ştiinţifice cărora secolul nostru le datoreşte măreţia lui... şi, în sfîrşit şi mai ales, la o parte cu * politica de rivalitate, polemicilè meschine şi atacurile personale care supără,, dezgustă şi discreditează. Iată programul nostru. Ai avut buna idee ca primul număr să apară la începutul anului care vine, nu trebuie să o părăseşti; în ce mă priveşte, sînt gata să iau condeiul ca să scriu un articol oarecare, în aşteptarea venirii mele acolo. îmi anunţi comenzi de cojoace ** din partea mai multor coconaşi din Bucureşti. Această veste mă bucură din două motive: şi ca fabricant, şi ca descendent al lui Traian. Făgăduiesc să îmbrac pe aceşti domni în aşa fel, îneît să pară oameni de spirit şi de inimă. Să îmbraci în piei de oaie pe unii lei din România, aceasta mă face să mă gindesc la o oarecare fabulă 2 a lui La Fontaine, a cărei morală se sprijinea pe un vîrf de ureche. Pe curînd, dragul meu, dacă doamna iarnă o permite. Salutările mele respectuoase doamnei Ghica şi cele mai bune strîngeri de mină pentru tine, V. Alecsandri * în original, în limba latină, cu semnificaţia de a îndepărta, a respinge ceva. ** în original, în limba română. 40 21 Mirceşti, H [?] 1871 Ion GJnca, Bucureşti La telegrama ta n-am a răspunde decît amin şi să vă îmbrăţişez din toată anima. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 22 Mirceşti, 8 ghenar 1872 Iubite domnule Negruzzi, Intorcîndu-mă de la Iaşi la Mirceşti, am găsit scrisoarea d-tale din 26 dec. anul trecut, prin care îmi faci cunoscută deciderea ce aţi luat a vă întruni cîţiva din membrii „Juni-mei", pentru regularea unor dificultăţi ortografice. Nepu-tînd să mă mai reped la Iaşi pînă după întoarcerea mea de la Bucureşti, unde am să plec în curînd, vroiesc a vă expune opinia mea asupra punctelor nelămurite încă. înainte de toate, sînt de părere a se adopta o ortografie * simplă, pe care să o poată învăţa şi deprinde lesne atît românii, cît şi străinii. Aş dori ceva care să se fixeze în minte a prima vista, pentru a evita astfel elevilor o pierdere de timp preţios, pierdere regretabilă şi recunoscută de toţi filologii * „«Ortografia Junimii»" este din 1865. în 1872, de cînd este a-ceastă scrisoare, directorul Convorbirilor propusese revizuiri a regulelor stabilite în 1865. I.N." [Notă lămuritoare, scrisă de mina lui Iacob Negruzzi cu ocazia publicării scrisorii in Convorbiri]. 41 greci şi francezi. Cine a fost osîndit a studia limba elenă ştie cită bătaie de cap a suferit pentru ca să [se] familiarizeze cu regulele ortografiei acelei limbi. Asemine şi acel ce a învăţat limba franceză au blăstămat de o mie de ori încurcătura ortografiei care l-au făcut a pierde ani întregi în labirintul ei. Ortografia trebuie să fie un mecanism inteligent pentru scrierea unei limbi, iar nu o ştiinţă adîncă, încîlcită, nesuferită, ce absoarbe o mare parte din capitalul inteligenţii şi întîrzie studiile serioase şi folositoare. Asemine ştiinţă, la care s-au dedat mai cu deosebire fraţii noştri din Transilvania, e de natură a face chiar din Apolon un pedant grotesc şi anost, cum zic la Bucureşti. Să ne ferim dar de mania celor ce vroiesc a împodobi limba română cu un văl de pedantism şi [să] ne gîndîm că trăim într-un secol, unde avem multe de învăţat, într-un secol de activitate producătoare pentru binele comun a Omenirii, iar nu în acel timp de trîndăvie în care filozofii din Byzanţ se cufundau în certe asupra ortografiei, pe cînd otomanii erau sub zidurile oraşului. La 1848 şi cu cîţiva ani mai înainte era nevoie de a combate notele din Petersburg, care ne atribuiau o origine slavă ; atunci orice armă au fost bună: istorie, geografie, etnografie, poezie poporală, datine strămoşeşti, limba mai ales, limba purificată de slavonisme, de slove, şi chiar ortografia cît de latinizată, cît de încurcată ... toate au fost întrebuinţate cu succes pentru a proba că sîntem de neam latin, că ne coborîm din Traian. Şi lumea, în fine, ne-a crezut. Acum însă că am dobîndit diplomul nostru de naţionalitate, acum dar cînd toată Europa ne numeşte români şi ţeara noastră România, e timp să ne mai discărcăm de atîtea arme apăsătoare, să ne mai uşurăm umerile, pentru ca să păşim cu pas mai grabnic pe valea deschisă. Am cîştigat procesul nostru în lume, am redobîndit numele nostru adevărat de români, să probăm acum că sîntem români înţelepţi, practici, spirituoşi, iar nu grei de minte, pedanţi, uricioşi. Plecînd de la acest punct de vedere, eu sînt de părere să respectăm armonia limbei, să ne conducem de notele ei melodioase, şi să o ferim de tot ce ar produce cacofonii în concertul ei. Aşa, trebuie să lepădăm pe dune şi ţiune, ca nişte 42 sunete dizgraţioase care, înmulţindu-se, prefac armonia lim-bei noastre într-o ţiuitură chinezească. Sînt de părere să înlăturăm pe qu şi să lăsăm pe c în cuvîn-tul cerere ... (să-l păstrăm însă în nume proprii sau tehnici : Sixt quint). Cît pentru ofticosul ph să-l trimitem la Eaux bonnes. a) Cuvîntul care nu trebuie modificat la declinare; el este nevariabil ca şi cuvîntul qui în limba franceză. Cari, pl. de care, dacă s-ar adopta, ar da loc la culamburi [sic], de care negreşit că ar profita dl Paicu 1 ; cari este şi pl. de car, vierme ; cari este şi un timp al verbului a căra. b) — x —• să se scrie cs .. . Alecsandri, căci litera x e formată de un s şi un c lipite de spinare şi cu dreptul ar trebui să se pronunţe sc, scaun. c) d şi z după cuvînt : d,ioa, Zoe, dic, zadar, de ce, aşedă-mînt, magazie. d) Duplicarea consoanelor trebuie respinsă, ca una ce aduce confuzie în mintea elevului şi produce ades monstruozităţi ridicole pe hîrtie. Am văzut scris astfel cuvîntul addă-ppătturră. e) — La imperfectul conjug. 4 să se scrie ghuiiam pentru că verbul este în i, a gîndi, — însă la subjonctiv să se scrie socotească, pentru că derivă din socotesc. f) Apostroful nefiind întrebuinţat decît a ţinea locul unei vocale eliminate, găsesc că e mai raţional a se scrie: gîndit-ai, decît gîndit’ai, datu-mi-s'a decît datumi s'a etc. g) Cît pentru ü, ştii că i-am fost totdeauna duşman neîmpăcat, căci l-am considerat ca pe un parazit ce a înlocuit pe slavonescul -h, adăogat de părinţii noştri la finitul cuvintelor, îl admit numai ca semn de plural la verburi ... eu merg, ei mergu şi — eu făceam, noi făceamu ; iar cît pentru substantive, îl declar o aninatură grotească,. ca şi cînd un român şi-ar anina cozi de frac la mintean ; asemine pentru adverbe, adăogirea lui este o insultă pentru inteligenţa românului. Oricare strănepot de-a lui Traian este înzestrat cu destulă isteţie de spirit pentru ca să priceapă că un, om perfect se bucură de un adjectiv măgulitor şi că lucrînd perfect, el produce un adverb demn de uri perfect. Nu are nevoie românul ca să-i băgăm pe ü, în ochi, pentru ca să înţeleagă sensul unui adjectiv şi al unui adverb, şi, prin urmare, e de prisos a-1 lănţui în regule ortografice, pe cît complicate, pe atît ste- 43 rile. După părerea mea, năvălirea lui ü, în scriere este fatală, în mai multe priviri: el opreşte repegiunea scrisului şi a tiparului; dă paginilor scrise sau tipărite un aspect uricios în care domneşte un ii, ii, ü, ü, ii nesfîrşit, ca un urlet de rău augur; face pe român a nu şti cum să citească, căci el în vorbă zice ades omu cela, în loc de omul cela, şi cînd citeşte unu omu, îi vine să pronunţe toate literele ; în fine ü produce şi o dificultate regretabilă pentru cetirea versurilor. De pildă : M’amu dusu să vădu pe cîmpu unu calu. Iată un vers pe care declar că eu însumi, cu toată deprinderea ce am de a ceti versuri, mi-e greu a prima vista să-i ghicesc armonia, cînd, de ar fi scris astfel: M-am dus să văd pe cîmp un cal, nu aş simţi nici o sfială ca să-l rostesc. Prin urmare, sînt de părere a se scrie: un om perfect„ lucrează perfect — Recunoscînd — făcut şi făcutu-l'ai — văzutu-l’ai — dîndu-i-se. Pentru ce acest u în făcutu-l’ai ? Pentru că românul are urechie armonioasă şi îi sună mai bine aşa, decît făcut-l'ai, precum îi sună mai bine calul, decît cal’l. După socotinţa mea, adevăratul articol bărbătesc — nu este lu ci ul — corumpere de il italienesc şi el spaniol ... Aşa, cînd românul zice calul, el pronunţă cal (fără u) şi adaogă articolul ul. Ergo ... Vade retro ii * h) Dc vreme ce scriu nasc, e logic să scriu nasci, însă românul ce posedă armonia în ureche şi pe vîrful limbei, va pronunţa naşti, fiind mai puţin aspru la auz. i) — Pentru *1“ şi "K, trebuiesc păstrate semnele î, ă, pentru că sînt unele cuvinte imitative precum vîjîe, fîlfîe, care sînt de o mare importanţă pentru poezia descriptivă. Aceste sînt ideile mele nestrămutate asupra puncturi-lor de ortografie ce mi-ai expus în scrisoarea d-tale. Acum faceţi, hotărîţi, cum vă va lumina simţul bun şi Armonia. Articolul părintelui d-tale despre literatură, cred că-1 puteţi publica în Convorbiri, căci mai nimeni nu-1 cunoaşte. * Deci ... la o parte (limba latină). 44 Lumina lui Hajdeu a avut un număr foarte restrîns de abonaţi şi de cetitori. Acel articol este mai cu seamă interesant prin notiţele sale despre începutul Teatrului nostru Naţional şi sînt încredinţat că ar produce plăcere. Cît despre foaia Convorbirilor, planul de a o publica o dată pe lună este bun, însă numărul coaielor îmi pare puţin pentru o publicare mensuală. Bine ar fi dacă fiecare număr ar avea măcar şepte coaie, fiindcă astfel ar cuprinde materii mai dezvoltate şi mai variate. Nu dau însă nici un sfat, căci multe condiţii sînt necesare pentru o publicare voluminoasă şi la noi acele condiţii cu greu se pot împlini. Oricum să fie, iubite Negruzzi, poţi conta pe concursul meu, chiar dacă nu ţi-aş da pe Dridri. După întoarcerea mea din Bucureşti, sper să mă apuc de condei cu amîndouă mîinile, iar pînă atunci voi căta a rermina prefaţa 2 şi a ţi-o trimite drept mulţumirile la ură-tile amicale ce mi-ai adus de Anul nou. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 23 Mircesti, 10 janvier 1872 Ma chère Marie, J’ai été passer les fêtes à Jassi et à mon retour à Mir-«cesti j'ai trouvé ta charmante petite lettre que je considère comme mon plus précieux cadeau de nouvelle année. Maman et moi, heureux de tes souhaits, nous nous promettons de t'apporter les nôtres au printemps et d'y ajouter de forts jolis présents que la distance nous empêche de t'envoyer. Puis comme je soupçonne que tu fais de petits complots avec Alice, ta cousine, en vue de certaines parties de plaisir, 45 je t'avertis que je trempe d’avance dans ces complots, et cela de la meilleure grâce. Ce qui précède doit te prouver que je suis très content de toi. Tu aimes la musique et le dessin, tu t’appliques à l'étude de l’anglais, sans préjudice des autres études, c’est parfait ; nous nous entendons à merveille, aussi je déclare à haute et intelligible voix que Melle Marie Vasili Alecsandri est une charmante enfant que j'aime bien. Quand nous serons arrivés à Paris, tu nous joueras ton riche répertoire musical et pour remercier notre chère Marinette de ses peines, nous lui ménageons une jolie surprise. En attendant, embrasse-la de ma part et travaille ferme sous sa direction; tu deviendras ainsi une artiste. Tu feras également mes compliments à l’aimable Miss Taylor et tu lui diras que je compte sur son amicale bonne volonté pour faire de toi une miss achevée. Quant à notre chère Tanmée, je laisse le soin à ton coeur de lui exprimer nos sentiments les plus sincères et les plus affectueux. Maman est allée aujoud’hui à Roman en traîneau. Avant de partir elle a déposé pour toi un baiser sur cette page. Cherches-en la place et trouve-la, si tu as de bons yeux. A bientôt, ma chère Marie, et mille baisers. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 10 ianuarie 1872 Dragă Marie, Am petrecut sărbătorile la Iaşi şi la întoarcerea mea la Mirceşti am găsit îneîntătoarea ta scrisoare, pe care o socotesc cadoul meu cel mai preţios pentru Anul nou. Mama şi cu mine, bucuroşi de urările tale, făgăduim să ţi le aducem pe ale noastre la primăvară şi să adăugăm şi foarte frumoase cadouri pe care distanţa ne împiedică să ţi le trimitem. Apoi, cum bănuiesc că faci mici planuri ascunse cu Alice, vara ta, în vederea unor partide de plăcere, te înştiinţez că iau parte dinainte la aceste planuri, şi asta cu cea mai mare plăcere. Ceea ce urmează trebuie să-ţi dovedească că sînt foarte mulţumit de tine. îţi place muzica şi desenul, te străduieşti în studiul englezei, fără pierderi pentru celelalte studii, este foarte bine; ne înţelegem de minune, de aceea declar cu voce tare şi limpede că d-ra 46 Marie Yasili Alecsandri este o fată încintătoare, pe care o iubesc mult. Cind vom sosi la Paris, ne vei cînta bogatul tău repertoriu muzical şi spre a mulţumi iubitei noastre Marinette pentru munca sa, îi pregătim o frumoasă surpriză. Pină atunci, îmbrăţişaz-o din partea mea şi lucrează zdravăn sub direcţia ei ; vei deveni astfel o artistă. Vei prezenta de asemenea salutările mele amabilei domnişoare Taylor şi îi vei spune că mă bizui pe prietenoasa sa bunăvoinţă pentru a face din tine o domnişoară * perfectă. Cit despre iubita noastră Tanmée las în grija inimii tale să-i arăţi sentimentele noastre cele mai sincere şi mai iubitoare ! Mama s-a dus astăzi la Roman cu sania. înainte de a pleca, a depus pe această pagină o sărutare pentru tine. Caută locul şi găseşte-o, dacă ai ochii buni. Pe curînd, dragă Marie, şi o mie de sărutări. Tatăl tău iubitor, V.A CĂTRE IACOB NEGRUZZI 24 Mirceşti, 12 glienar 1872 Iubite Negruzzi, Iată prefaţa1 promisă pentru volumul operelor părintelui d-tale. Am descris în ea timpul de acum 30 de ani în care C. Negruzzi a compus cele mai frumoase din Păcatele tinereţilor, timp de hasmodie şi de sterilitate literară. Operele create în asemine epohă au un merit mult mai strălucit decît acele ce se nasc în mijlocul unei societăţi dezvoltate. Gloria lui C. Negruzzi este dar mai bine dobîn-dită. Sînt unele notiţe biografice care mi-au lipsit şi pe care le-am neglijat. Ar fi deci nimerit ca d-ta să adaugi cîteva note complectătoare în privirea anului naşterei şi a morţei ami- * în original, în limba engleză. 47 cului meu. Asemine în privirea diverselor exiluri ce a suferit sub domnia lui II. Sturdza. A revedere după întoarcerea mea din Bucureşti. Al d-tale amic, V. Alecsandri 25 Mirceşti, 24 ghenar 1872 Iubite Negmzzi, Am profitat de întîrzierea plecărei mele la Bucureşti pentru ca să răsfoiesc Povestea vorbii a lui Anton Pann, şi am început a face o culegere 1 mai sumară din toate prover-bile publicate de el. De voieşti să te foloseşti de acest articol pentru a umplea ultimele două numere a Convorbirilor, îţi trimit giumătate din lucrarea mea, promiţîndu-ţi să-ţi trimit în curînd şi cealaltă giumătate. De socoţi însă să păstrezi întregul articol pentru anul VI, pune-1 deoparte şi-l vei publica la timp. Cît pentru prefaţă, aş dori mult ca să se publice neîntreruptă, prin urmare te rog să o publici în n-ul I al anului VI 2. Am văzut reformele ce aţi făcut în ortografie şi mă împac destul cu ele. Să ne ţinem de simplitate e lucru cel mai nimerit- Al d-tale amic, V. Alecsandri Răspunde-mi îndată ce ai decis în privirea articolului asupra lui Anton Pann. Urmarea articolului aici alăturat va fi tot aşa de lungă ca şi partea çe vă trimit acum. 48 26 Mirceşti, 26 ghenar 1872- Iubite Negruzzi, Iată şi restul articolului asupra Povestii vorbii lui Anton Pann. Am ales proverburile cele mai caracteristice şi, drept să spun, deşi lucrul a fost cam negaios, el mi-a produs o mare-mulţumire, arătîndu-mi ca o panoramă morală acel diamant cu multe feţe, cuminţia românului. Cred că e o materie destul de interesantă pentru ultimele numere ale anului V din Convorbiri 1; şi totodată destul de bogată pentru ca să ocupe coloanele acelor numere. Fă însă cum ţi-a veni mai la socoteală, numai să chibzuieşti ca prefaţia a scrisă pentru operile părintelui d-tale să apară în întregul ei, cu începutul anului VI.. Anton Pann nu au fost păn' acum preţuit la adevărata lui valoare, ba încă în Valahia meritele sale sînt chiar dispreţuite de majoritatea literaţilor moderni. Eu unul doresc ca foaia ce redigi să facă parte dreaptă acelui autor, care a consacrat mulţi ani pentru scăparea de uitare a proverburilor noastre. Povestea vorbii e un monument naţional, o carte-preţioasă pe care fiecare din noi trebuie să o avem în bibliotecă şi pe care adeseori vom avea nevoie a o consulta. în ea întîlnim spiritul şi înţelepciunea românului, două fiinţi cu care mulţi din autorii noştri nu au făcut cunoştinţă. Aceste zise, te îmbrăţişez şi adaug să ne videm sănătoşi, şi s-auzim de bine. Al d-tale amic, V. Alecsandri- Am găsit în bibliotecă o mică broşură scrisă de părintele d-tale. Ţi-o trimit, deşi negreşit o cunoşti şi o ai. Un mare adevăr e cuprins în acea scriere. 49 CĂTRE MARIE BOGDAN 27 Mircesti, 12 févr. 1872 Ma chère Marie, Depuis que je t’ai envoyé ma dernière lettre j’ai dû partir pour Bucarest au moins une dizaine de fois, et chaque fois le temps devenait plus orageux et le froid plus intense. Force m'a donc été de remettre mon départ de jour en jour et de tenir mes effects emballés. Voici près d’un mois que ma valise est prête et il a fallu vraiment que l'hiver fut bien rigoureux pour m'arrêter sur place, moi un vieux voyageur habitué aux intempéries des saisons et aux fatigues des courses lointaines. J’espérais pouvoir t’écrire de Bucarest; voilà comment il se fait que je ne t’ai pas écrit et toi-même tu attendais, sans doute, une lettre de là-bas, pour me donner de tes nouvelles. Donc tout s’explique de cette façon. En ce moment même, je regarde par le fenêtre, j'observe le baromètre et il me semble que le temps va se remettre au beau. Nouveau projet de départ pour après-demain mais jusque là Dieu sait quel chasse-neige viendra me faire changer d’avis. Dans cette incertitude je t’écris pour te dire que mamoutza est bien portante, qu’elle brode toute la sainte journée et qu'elle attend impatiemment de tes nouvelles. Ecris-lui quelques lignes en français et envoie-les lui à Mircesti. Quant à la réponse à cette lettre tu me l'enverras à Bucarest, au Grand Hôtel, où je compte descendre. Mamoutza t'embrasse tendrement et moi je fais comme elle, en te chargeant em même temps de présenter nos sincères amitiés à Tanmée. Ton père affectionné, V. A lecsandri 50 Mirceşti, 12 fevr 1872 Dragă Marie, De cînd ţi-am trimis ultima mea scrisoare trebuia să plec la Bucureşti cel puţin de zece ori şi de fiecare dată timpul să făcea mai furtunos şi frigul mai aspru. Am fost deci nevoit să-mi amin plecarea de la o zi la alta şi să-mi ţin lucrurile împachetate. Iată aproape o lună de cînd bagajul meu este gata şi a trebuit în adevăr ca iarna să fie foarte aspră pentru a mă ţine pe loc, pe mine, un vechi călător obişnuit cu intemperiile anotimpurilor şi oboselile drumurilor îndepărtate. Speram să pot să-ţi scriu de la Bucureşti, iată cum se face că nu ţi-am scris şi tu însăţi aşteptai, fără îndoială, o scrisoare de acolo, pentru a-mi da veşti despre tine. Deci totul se lămureşte în felul acesta. Chiar acum, privesc pe fereastră, observ barometrul şi mi se pare că timpul se îndreaptă. Nou proiect de plecare pentru poimîine, dar pînă atunci Dumnezeu ştie ce viscol va veni să mă facă să-mi schimb hotărîrea. în această nesiguranţă îţi scriu pentru a-ţi spune că mămuţa * este sănătoasă, că brodează toată ziua şi că aşteaptă cu nerăbdare veşti de la tine. Scrie-i cîteva rînduri în franceză şi trimite-i-le la Mirceşti. Cît despre răspunsul la această scrisoare, mi-1 vei trimite la Bucureşti, la Grand Hôtel unde socotesc că voi descinde. Mămuţa ** te sărută cu dragoste şi eu o fac ca şi ea, însărcinîndu-te în acelaşi timp să prezinţi sincerile noastre amiciţii lui Tanmée. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 28 Mirceşti, 19 fevr. 1872 Iubite d-le Negruzzi, N-am putut pleca la Bucureşti pînă acum, şi nu cred să plec înainte de opt zile. Te rog să-mi faci cunoscut dacă adu- *•** în original, în limba română cu ortografie franceză. BIBLIOTECA — CEI IT.ViA -‘UNIVERSITE Pj. CfcUJ.MAr.r. 51 /). nările „Junimei" se fac tot vinerea la dl. Pogor, căci aş dori să mă reped pe o zi la Iaşi, pentru ca să vă citesc un mic poem: Dumbrava Roşie, pe care l-am scris în zilele aceste. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 29 [Bucureşti, februarie-martie 1872] 1 Dragă, Am făgăduit unui amic bolnav să-i procur vin vechi de-al meu. Te rog dar să-mi expeduieşti o lădiţă cu cinci garafe de vin roş de cel vechi de Socola. Adresa ce vei pune pe lădiţă este următoarea: Mr I. Alecsandri, Grand Hôtel Bucarest Te sărut, V.A. CĂTRE MARIE BOGDAN 30 Mircesti, mars 1872 Ma chère Marie, Nous avons reçu tes deux dernières lettres qui nous ont fait grand plaisir. Mamoutza s’est parée de la petite fleur que tu lui a envoyée et qui lui est arrivée toute fraîche. Elle 52 t’embrasse mille fois et semble toute fière de voir qu’il te pousse une dent ... de sagesse. Grâce à cette dent te voilà presque une demoiselle. C’est flatteur pour papa et maman aussi devons-nou désormais te traiter comme une grande personne. Mamoutza te destine une jolie chemise moldave avec des broderies très originales. Quant aux confitures que tu demandes, petite gourmande, on tâchera de t’en apporter Je t’apporterai aussi un volume de mes poésies, mais sauras-tu les lire et les comprendre? Le beau temps est revenu. Nous en sommes très heureux car le moment d’aller te voir approche. Dans le courant du mois de mai on ira embrasser l'enfant prodige qui s’est octroyé une dent de sagesse. En attendant, mamoutza et moi te chargeon de présenter nos amitiés à Tanmée et de lui dire que je vais à Jassi pour lui expédier le prix de lat pension. J’ai chez moi du monde qui m’empêche d’écrire. Je termine donc en t’embrassant sur les deux joues. Ton père affect., V. Alecsandri Mirceşti, martie 1872 Dragă Marie, Am primit ultimele tale două scrisori care ne-au făcut mare plăcere. Mămuţa* s-a gătit cu mica floare pe care i-ai trimis-o şi care i-a ajuns foarte proaspătă. Ea te sărută de mii de ori şi pare foarte mîndră văzind că iţi creşte o măsea... de minte. Datorită acestei măsele iată-te aproape o domnişoară. Este măgulitor pentru tata şi mama, de aceea trebuie de acum înainte să te socotim ca pe un om mare. Mămuţa** îţi pregăteşte o frumoasă ie moldovenească cu cusături foarte originale. Cît despre dulceţurile pe care le ceri, vom încerca să ţi le aducem, mică lacomă. îţi voi aduce, de asemenea, un volum din poeziile mele, dar vei şti tu să le citeşti şi să le înţelegi? Timpul frumos s-a reîntors. Sîntem foarte fericiţi pentru că se apropie clipa de a veni să te vedem. în cursul lunii mai vom merge să îmbrăţişăm *■** în original, în limba română cu ortografie franceză.. 53 pe copilul care şi-a dăruit o măsea de minte. Pînă atunci mămuţa* şi cu mine te însărcinăm să prezinţi amiciţiile noastre lui Tanmée şi să-i spui că mă duc la Iaşi pentru a-i expedia preţul pensiunii. Am la mine lume care mă împiedică să-ţi scriu. Termin deci sărutindu-te pe amîndoi obrajii. Tatăl tău iubiftor], V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 31 Mirceşti, 1 april 1872 Iubite Negruzzi, De-abia aseară am primit răvaşul ce mi-ai scris în privirea poemului Dumbrava Roşie ; o probă mai mult de exactitudine poştei române. îţi trimit astăzi acel poem corectat din fugă, pentru ca să apară după dorinţa d-tale în numărul de 1 mai al Convorbirilor 1 ..., însă îmi rezerv dreptul de-a face ultima corectură păn-a nu se pune sub teasc. Vei avea dar bunătatea a regula ca să mi se trimită aici paginile zeţuite şi corectate, pentru ca să le examinez înainte de-a fi scoase la lumină. îmi pare cu atît mai rău că pleci la Bucureşti în curînd, că n-oi avea mulţumire de-a te avea faţă cu mine în ziua conferenţei 2 mele. Acea conferenţă era să o fac miercuri, însă din cauza unui acces de friguri catarale şi a unei tuse cu urechile lungi care îmi zdrobeşte pieptul de cînd am plecat din Iaşi, sînt silit a întîrzia conferenţă mea pe duminica viitoare. Păn-atunce poate că m-oi însănătoşa îndestul ca să pot face lectura promisă, fără a fi hăcuită de tusă. * în original, în limba română cu ortografie franceză. 54 ■* Nu ai găsi mijloc de-aţi amina plecarea peste Milcov pînă la 10 april? Mulţemirea mea ar fi mare. Al d-tale amic, V. Alecsandri Fiindcă pleci la Bucureşti, te rog să dai în primire d-lui Gradovici alăturatul răvaş şi alăturatul pachet ce cuprinde trei ştergare de la munte. Te rog asemine să binevoieşti a trimite lui Negri, la Ocna, un exemplar din Convorbiri, anul V, cît pentru anul VI, cred că vei fi regulat trimiterea numerilor la adresa amicului meu. Binevoiţi a întreba pe dl. Socec din parte-mi pentru ce nu s-a ţinut de cuprinsul contractului3 încheiat între noi; pentru ce pănă acum nu au început publicarea scrierilor mele, cînd eu de mult i-am trimis materie pentru volumul I. CĂTRE DIM. A. STURDZA 32 Ce jeudi, avril 1872 Mon cher voisin, La lunca de Mircesti salue les aimables chatelaines et chatelains de Miclausheny 1 et leur envoie un bouquet de muguets fraîchement éclos sous les. ombrages. Je profite de l’occasion pour y joindre mes compliments affectueux, V. A lecsandri 55 Joi, aprilie 1872 Iubite vecine, Lunca * din Mirceşti salută pe bunii castelani şi castelane de la Miclă-uşeni 1 şi le trimite un buchet de mărgăritare proaspăt înflorit la umbră. Profit de ocazie pentru a adăuga salutările melc afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 33 Iaşi, 4 mai 1872 Iubite Gheorghiţă, Sosind la Iaşi, după întîlnirea noastră la Paşcani, am căutat şi găsit un ocasion sigur pentru a-ţi trimite 100 exemplare din poemul meu Dumbrava Roşie 1. Dl C. Rosetti, trecînd prin Cernăuţi, a binevoit a se însărcina cu acel gros pachet ; fiind însă că merge tot înainte, fără a se opri, ar fi de dorit ca să trimiţi pe cineva la gară spre a-1 primi din mîinile d-sale. Acele 100 exemplare se vînd cîte 2 franci unul în favoarea subscripţiei ce se face pentru eliberarea teritoriului francez. Banii ce se vor prinde din vînzarea lor trebuie a se trimite la Iaşi, la adresa d-lui Nicu Roseti-Bălănescu. Te rog dar să pui la cale ca vînzarea să se efectueze cît mai în grabă şi expedierea banilor asemine. Aceste zise, îmi rămîne a te îmbrăţişa cu căldura atmosferică care ne frige acum. Al tău vechi amic, Vasile Alecsandri Adresa pe plic : Monsieur Georges Hurmuzaki Çzernovitz * în original, in limba română. 56 CĂTRE V. I. SOCEC 34 Iaşi, 7 mai 1872 Domnule Socec, Tipărindu-se la Iaşi un mic poem al meu intitulat Dumbrava Roşie, a cărui exemplare sînt destinate a se vinde în favoarea subscripţiilor ce se fac pentru eliberarea teritoriului francez, nu mă pot adresa în Bucureşti la altă persoană mai bine decît la d-voastră, pentru răspîndirea broşurelor în România de peste Milcov. în încredinţarea că prin relaţiile ce aveţi şi cu Transilvania, s-ar putea vinde un număr însemnat de broşuri în scurt timp, vă rog să binevoiţi a vă însărcina cu această afacere, iar banii ce se vor aduna să-i expediaţi la Iaşi, la adresa prinţului Alecsandru Ghica. 1 Prin dl. Pruncul2 vă trimit acum una sută exemplare, iar prin poştă voi expedia alte şapte sau opt sute, despre a căror primire veţi binevoi a mă înştiinţa. Primiţi, domnul meu, asigurarea stimei şi considerărei mele, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 35 Mirceşti, 8/20 mai 1872 Ma chère Marie, Je ne t'écris cette fois que deux mots pour t’annoncer mon prochain départ 1 pour Paris. J’y serai dans les premiers jours de juin. Une fois-là je jugerai par moi-même dés 37 progrès que tu as dû faire depuis deux ans. Nous parlerons anglais, allemand, nous jouerons du piano à quatre mains puis nous irons dîner au restaurant. Est-ce assez de plaisir? Maman ne m'accompagnera pas cette fois, car eÛe a beaucop à faire en mon absence. Mais elle regagnera plus tard et avec intérêts le plaisir dont elle s’est privée volontairement cet été. Je t'apporterai la chemisette roumaine que tu as demandée et que maman travaille pour toi. Ecris-ui pour la remercier. A bientôt donc, nous t’embrassons tendrement. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 8/20 mai 1872 Dragă Marie, Nu îţi scriu de data aceasta decît două cuvinte, pentru a-ţi vesti apropiata mea plecare 1 spre Paris. Voi fi acolo în primele zile ale lui iunie. Odată acolo, voi judeca eu însumi progresele pe care trebuie să le fi făcut in doi ani. Vom vorbi englezeşte, nemţeşte, vom cînta la pian la patru mîini.... pe urmă. ne vom duce să cinăm la restaurant. Sînt destule distracţii ? Mama nu mă va însoţi de data aceasta, căci are multe de făcut în lipsa mea. Dar va recîştiga mai tîrziu şi cu dobîndă plăcerea de care s-a lipsit de bunăvoie vara aceasta. îţi voi aduce ia românească pe care ai cerut-o şi pe care mama o lucrează pentru tine. Scrie-i pentru a-i mulţumi. Pe curînd, te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 36 Mirceşti, 3/15 iunie 1872 Iubite Negruzzi, în momentul de-a pleca în străinătate, doresc a lăsa un suvenir Convorbirilor literare şi îţi trimit pe Staţu-palmâ 1, ca să-ţi aducă un amical a revedere din parte-mi. 5S Te rog să îngrijeşti de tipărirea şi corectarea lui, pentru că măcar de sub presă să iasă mai puţin diform decît a ieşit din imaginaţia poporului. Vei observa că unele perioade sînt despărţite prin linii mai largi. Aş dori ca să se urmeze tot astfel şi cu zeţuirea. Dacă mi s-ar întîmpla să scriu ceva în voiaj, ţi-oi trimite productul vagabondajului meu. Păn-atunci însă îţi trimit o strîngere de mînă frăţească. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 37 Lindau, miercuri, [iunie 1872]1 Dragă băbuşcă, Ieri am plecat de la Viena spre Sviţera cu soare şi astăzi am agiuns la Lindau cu ploaie, dar ce ploaie ?... Astfel curgea, că m-am hotărît a mă opri pe loc pînă mîini, în loc de a trece lacul de Constanţa sub potopul ce cădea. Poate că m-a favoriza soarta ca să se îndrepte vremea, pentru [ca] să mă bucur de voiajul meu prin Sviţera, însă nu o sper, pentru că cerul e foarte acoperit cu nori. Munţii nu se zăresc sub aburi şi orizonul e posomorit ca un paraponisit. Oricum va fi însă, voi pleca mîini, căci Lindau e trist. Nu mi s-a întîmplat nici o aventură mai de însemnat, dar am avut noroc să mă găsesc tot cu ruşi la rîndul întîi. Unul, bătrîn, cu familia lui, mi-a repetat tot drumul că îl doare buricul; altul, tînăr, care pentru întîia oară iese din Rusia, mi-au declarat că au şezut două zile la München, fără a vizita nici un monument ; un al treilea, cam arman de soi, m-au încredinţat că nu împărtăşesc armenii în modul ■cum se povesteşte la Moldova. Cu toate aceste, îi mirosea, 59 gura a trandafelniţă. Aice, după masă, în salonul de fumători am observat un neamţ, care giuca cărţile cu alţi doi, şi care necontenit îşi uda degetele cu limba, chiar şi cînd nu era rîndul lui ca să ieie cărţile. Unul din partenerii lui avea alt obicei: cînd nu-i venia cărţi bune, îl apuca spasmuri de nas, încît nasul se sucia în toate părţile ca tromba unui elefant. La iarmaroace ar face parale. Atîta despre oameni, cît despre locuri, le-am găsit minunate de îngrijire şi de cultură. Totul pare pieptănat, zugrăvit şi lustruit. în multe lanuri de grîu am văzut pari mulţi înfipţi, în vîrful cărora erau spîn-zurate cu şfară bucăţi de şindilă, ce mişcîndu-se de vînt spariau vrăbiile. Să cercăm şi noi metodul acesta, însă la noi ar trebui pari mulţi, căci lanurile sînt întinse. Cu toate aceste, cearcă-o. Plecînd mîni dimineaţă de aice, sper să fiu la Paris poi-mîni în ziuă. Chiar în ziua sosirei mele m-oi duce să văd copila şi ţi-oi scrie. Acum sfîrşesc, încredinţîndu-te că sînt sănătos, că nu simt osteneala drumului. Singurul lucru ce mă cam supără este singurătatea, dar m-oi deprinde. închinăciuni respectuoase lui Tuloi, iar pe mata te sărut între sprîncene. V. Alecsandri 38 Paris, duminică, [iunie 1872} Dragă băbtişcă, Am sosit cu bine la Paris, alaltăieri, vineri, pe la 10 oare, seara, chiar o săptămînă în capet după plecarea mea din Mirceşti. La gară am găsit pe Baligot care mă aştepta. A doua zi am.mers să văd copila. Ce să găsesc? O fată mare, naltă mai cît mata, cu o figură plăcută, vie şi inteligentă. Ea mi-au sărit în braţe şi m-au întrebat îndată de mamuţa., 60 •Ce face mamuţa? Cum se află? De ce n-au venit? Cînd a veni? . .. întrebările curgeau ca ploaia şi eu nici aveam chip •de răspuns. După ce s-au mai liniştit, i-am dar cameşa care i-au plăcut foarte mult; apoi mi-au cîntat din piano şi am ■constatat că au făcut progresuri, precum şi cu desenul. Am să-ţi aduc unul lucrat înadins pentru mămuţa şi care ţi-a plăcea negreşit, căci este frumos. Mlle Latiulé m-au întrebat asemine de mata şi mi-au exprimat dorinţa de a te ţine o iarnă întreagă în pansion la dînsa, ca să te înveţe franţuzeşte. Copila au promis că ea ţi-a fi profesor de limba franceză şi că va învăţa totodată limba românească de la mata. Am fost silit să le făgăduiesc că le-oi îndeplini dorinţa. Aşadar găteşte-te să petreci o iarnă la Paris, ca să devii pariziancă. După o vizită de trei ore, m-am dus la Noémi ca să mă-nînc şi acolo am găsit toată familia, afară de frate-meu care-i încă la Bucureşti. Nepoatele au crescut şi au devenit fete mari, frumoase. Am cunoscut şi pe bărbatul Elenei, un tînăr care mi-au părut bun şi de treabă. în fine am vizitat puţin Parisul. Puţine uime au mai rămas din catastrofele ce au pătimit. Mai toate casele sînt reparate, dar tot se cunoaşte că au trebuit să fie grozave stricăciuni. Parisul e tot acelaş cum l-ai cunoscut, însă mişcarea e mai puţină şi luxul mult mai stîmpărat. Multe femei sînt îmbrăcate în negru şi numărul echipajelor a scăzut. Nu ştiu dacă mă înşel, dar mi-au părut că şi veselia generală e în scădere. Şi negreşit aşa trebuie si şi fie după atîtea nenorociri. Avenue du Roule, unde şede Mlle Latiulé, au fost din cele mai stricate. Chiar astăzi mai rămîn cîteva case cu totul ruinate. Astăzi am să petrec toată ziua cu Marie şi de mîini voi începe a vizita mai cu de-amănuntul Parisul; prin urmare ţi-oi scrie peste vreo cîteva zile impresiile mele. Eu sînt sănătos şi şed la Grand Hôtel pe bulevarduri. Adio, te sărut împreună cu Gogu. V. Alecsattdri 61 39 Paris, [a. 20 iulie 1872[ Dragă băbuşcă, De cînd am plecat din ţeară ţi-am trimis mai multe scrisori, la care nu am primit încă nici un răspuns. Sînt foarte îngrijit despre sănătatea matale şi copila mă întreabă necontenit cum te afli. Scrie-mi dar îndată ce faci, cum te găseşti, cum merge recolta, dacă au sosit maşina de curăţit griul, dacă s-au mîntuit zidirea casei de la vie şi, mai cu seamă, dacă Gogu e tot tuloi. Eu cred c-oi mai şedea în Paris vro două zile, apoi m-oi duce la băile de mare împreună cu Marghioliţa. Ţi-oi scrie cînd a fi să plec. Am expeduit la Mirceşti cortul cel de grădină, în curînd oi expedui o altă ladă ce va cuprinde obiectele următoare: o maşină de tuns gazonul o maşină de măturat covorul 4 perii şi 4 bureţi de cauciuc un pachet cu hîrtie şi albumuri o cutie cu bonete şi altele un ciuber de cauciuc o morişcă de taet legume o maşină de cafe 2 cutii mari cu ceai 3 duzini de colţuni lungi 0 cutie cu 2 termometre 2 cutii pentru chibrituri 12 farfurioare de pus garafele pe masă 50 cutii cu prafuri de dinţi 1 flacon cu apă pentru dinţi 4 cutii de apă pentru musteţi 600 dopuri de plută un pachet cu seminţe de flori şi legume un revolver 3 perechi de papuci ca cei de la Arcaşon etc., etc. Frate-meu nu a sosit încă la Paris, dar îl aşteptăm pe azi, pe mîni. Baligot e în toate zilele cu mine. L-am găsit 62 cam slab şi întristat din cauza nenorocirilor Frânţii. Parisul se însufleţeşte din zi în zi mai mult. Afară decît cîteva pala-turi mari care-s arse, nu se mai văd ruine. Luxul şi scumpe-tea sînt tot cum le-ai văzut acum doi ani, incit n-ar crede nime că acest oraş au fost bombardat şi că oamenii au pătimit foamete, frig şi mizerii de tot soiul. Cu toate aceste, mai bucuros m-aş găsi pe malul mării, într-un orăşel plin me, la fel şi soţul său. Pe curînd, dragă Şmărăndiţă. Amiciţiile mele lui Rolla. O îmbrăţişez pe Pulheria. Al tău din inimă, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 54 Gioi, Bucureşti, [21 decembrie 1872] 1 Dragă băbuşcă, înainte de toate, te înştiinţez că sînt sănătos şi că aştept cu nerăbdare veşti de la Mirceşti. Cum te afli şi cum se află Gogu? Aice toată lumea ştie că Gogul e bolnav şi toţi mă întreabă de el. Tuloi a agiuns un personagiu important în România. Veste mare ! i-am găsit o mireasă, o căţeluşă foarte frumuşică, încă tînără, pe care mi-au dăruit-o un amic în folosul lui Gogu. Am s-o aduc cu mine la Mirceşti şi sînt sigur că ţi-a placé, fiind tot de un soi ca şi Gogu. Ea poartă numele armonios de Lidi. 79 Am fost la Doamna, care m-au primit foarte amical şi m-au făcut să-i promit că voi face o conferinţă în Bucureşti, în folosul săracilor. Am să le cetesc Dumbrava Roşie de azi într-o săptămînă. Ţi-oi scrie ce succes voi avè. Procesul nostru cu Poliz, din Besarabia, nu e încă terminat de tot. Mai avem o de pe urmă înfăţişare la Curtea de Casaţie, însă sînt liniştit despre rezultat. Venirea mea în Bucureşti au fost folositoare în privirea acestui proces, şi cred că voi face foarte nimerit să asist la înfăţişare dinaintea Casaţiei, căci nu vreu să mă mai las în nădejdea altuè. Frigul au început a fi cam aspru, deşi zilele sînt frumoase. Nu ies fără blană şi fără galoşi, chiar fiind închis în cupé, căci ţin foarte mult ca să mă întorc sănătos lîngă babuşcă. Adio, te sărut, V. Alecsandri Complimente lui Gogu. CĂTRE MARIE BOGDAN 55 Bucarest, 22 décembre 1872 Ma chère Marie, Le nouvel An, vieux style, approche. Maman et moi nous t’envoyons mille baisers affectueux et j’y ajoute pour ma part une jolie fourrure de lynx que tante Noémi est chargée de te faire arranger en paletot. Alice, Marie et toi 80 vous aurez le même costume d’hiver. Ecris-moi toujours à Roman. Je termine comme je commence en t’embrassant bien tendrement. Ton père affectionné, V.A. Bucureşti, 22 decembrie 1872 Dragă Marie, Anul nou, pe stil vechi, se apropie. Mama şi cu mine îţi trimitem mii de calde sărutări şi din partea mea mai adaug şi o frumoasă, blană de ris, pe care mătuşa Noémi este însărcinată să ţi-o aranjeze ca palton. Alice, Marie şi cu tine veţi avea acelaşi costum de iarnă. Scrie-mi tot la Roman. Termin cum am început, îmbrăţişîndu-te cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 56 Sîmbătă, [23 decembrie 1872] 1 Scumpa babuşcă, Am primit depeşa matale şi m-am mîhnit mult că Gogu e tot bolnav. Aştept cu nerăbdare o veste bună despre el. Eu sînt sănătos şi doresc ca să te ştiu sănătoasă.. Telegrafiază-mi de două ori pe săptămînă. Aici a căzut omăt, însă nu-mi pasă căci am odaie caldă şi cupet bun. Te sărut, V.A. Dl. Negruzzi va lăsa acest răvaş la staţie. 8.1 CĂTRE COSTACHE NEGRI 57 Bucarest, [a. 26 decembrie 1872 Mon cher Négri, Sion 1 part pour Ocna uniquement pour avoir le plaisir de te voir. Je voudrais l'accompagner mais je suis obligé de m'arrêter ici encore quelques jours pour fair une conférence au bénéfice des pauvres de Bucarest. La Princesse, ainsi que les Dames patronesse m’ont prié de leur venir en aide en lisant la Dumbrava Roşie J'ai accepter; en conséquance je ne pourrais être chez moi qu’après les fêtes. J'ai reçu ta lettre et je t’ai parfaitement approuvé de ne pas vouloir prêté ton nom à des gechefts. J'agis de mon côté, exactement comme toi. Cogălniceanu voudrait bien posséder ta „Beatrice"2, mais il est à court d'argent. Quant au chemin de fer, sitôt qu’on aura décidé quelque chose je t’en avertirai.3 [Adieu] *, t. à toi de coeur, V. Alecsandri Mille bons souhaits pour les petits. Bucureşti, [a. 26 decembrie 1872] Dragă Negri, Sion 1 pleacă la Ocna numai pentru a avea plăcerea să te vadă. Aş vrea să îl însoţesc, dar sînt obligat să rămîn aici încă vreo cîteva zile pentru a ţine o conferinţă în folosul săracilor din Bucureşti. Prinţesa, cum şi doam- * Cuvint ilizibil, propunem această lecţiune după modelul altor încheieri de scrisori ale poetului. nele clin patronaj m-au rugat să le vin în ajutor citind Dumbrava Roşie, Arn primit; prin urmare nu voi putea fi la mine decît după. sărbători. Am primit scrisoarea ta şi am socotit că ai cea mai mare dreptate să nu vrei să-ţi împrumuţi numele tău unor geşefturi. La rîndul meu, fac acelaşi lucru ca şi tine. Kogălniceanu ar dori foarte mult să aibă pe „Beatrice" 2 a ta, dar n-are nici un ban. Cît despre drumul-de-fier, deîndată ce se va hotărî ceva te voi înştiinţa3. [Adio] al tău din inimă, V. Alecsandri O mie de bune urări pentru cei mici. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 58 Bucureşti, marţi [a. 26 decembrie 1872] 1 Dragă băbuşcă, în sfîrşit am primit telegramul prin care mă înştiinţezi că eşti sănătoasă şi că lui Gogu îi merge mai bine. Mărturisesc că neprimind de mai multe zile veşti de-acasă, îmi închipuisem că bietul Tuloi au murit şi că mata nu aveai curagiul să mi-o spui pentru ca să nu mă mîhneşti. Acum însă m-am liniştit..., însă tot aş dori să ştiu lămurit dacă speri că s-a îndreptat de tot şi că va fi ca mai înainte voinici, dacă s-a mai giuca cu drumul-de-fier staţia Mirceşti, şi dacă n-a rămînea pleşuv, pe spinare. Ideea care mă îngrijeşte mai mult este să nu rămîie pătimaş şi cu slăbiciune. în osul spinărei. Scrie-mi îndată ce gîndeşti despre dânsul şi dacă vroieşti ca să-i aduc mireasa ce am căpătat aice pentru dumnealui. * C'f. aici p. 82 subsol. 83 Căţeluşa e foarte frumuşică şi tot. de-un soi ca Gogu, are nişte ochi ca Fîrna. Astăzi am să ţin conferinţa pentru săraci, după invitarea ce mi-au făcut Doamna. Toată societatea Bucureştilor vrea să asisteze la citirea Dumbravei Roşii, prin urmare oi să am un public foarte numeros. Ţi-oi scrie ce efect voi produce. Iarna e tot blîndă pe aice, cu toate aceste nu ies din casă fără galoşi, blană şi fără cupé... Astfel, mă păzesc de frig şi mă simt sănătos, deşi nu mă prea împac cu hrana de la otel. Ţi-am trimis o cutie de bomboane prin poştă la Roman. Calimah Catargi pleacă nlăini şi îţi trimit cu dînsulun capiu-şuon comandat pentru mata chiar de cumnata lui Catargiu. Cît pentru coc, nu am găsit încă nimic după gustul meu. Mi-au spus însă un coafior că aşteaptă în zilele aceste mai multe cocuri din Paris. Voi merge că le văd şi voi alege ce-a fi mai potrivit cu pruba de păr ce mi-ai dat. Copilei i-am trimis o blană de Anul nou. Ea mi-au scris pentru ca să ne feliciteze de zi întîi şi ne trimite la amîndoi o mie de sărutări. A revedere, te sărut, V. Alecsandri 59 Bucureşti, miercuri [27 decembrie 1872]1 Dragă băbuşcă, Aseară am citit Dumbrava Roşie dinaintea Doamnei şi a întregei societăţi din Bucureşti. Succes complet, aplaudări, complimente etc. au curs droaie pe capul meu, însă cea mai plăcută felicitare mi-au venit din partea unei dame bătrîne care mi-au zis: să-ţi trăiască Gogu. I-am sărutat mîna de recunoştinţă. Doamna m-au invitat să asist numaidecît la balul de la Curte, care va fi la finitul anului. Nu am putut să-i refuzez, 84 prin urmare cu mare părere de rău voi lipsi de-acasă pentru ziua mea. Măria-sa au manifestat dorinţa ca să-i citesc piesaa mea de teatru scrisă în versuri franceze. Ea se găseşte, mi se pare, în saltarul din stînga al biuroului meu. E o carte roşie cu marginile poleite. 0 cunoşti, te rog să mi-a trimiţi cu poşta. îţi doresc sănătate şi împlinirea dorinţelor de Anul nou şi te ’săxut de o sută de ori. Spune lui Gogu că mireasa lui îi trimete o guriţă foarte dulce. Iată un răvaş către dl. Hriste Ovanes pentru ca să numere în primirea matale giumătatea banilor ce datoreşte pe sama-nături. V. Alecsandri 60 Bucureşti, gioi, [28 decembrie 1872J Dragă băbuşcă, Am primit ravaşul matale din urmă şi n-am înţeles pentrn ce te-ai mîhnit aşa de tare în privirea Marghioliţei. De vreme ce eram hotărît să o scot de la Mile Latullaye 1, eu sînt din contra foarte mulţemit că însăşi d-ei găseşte cu cale că să nu silesc copila a şedea lîngă dînsa. Dificultatea ce s-ar fi prezentat cînd aş fi fost ca să explic d-rei de la Tullaye rezoanele pentru care am luat acea hotărîre nu mai există. Prin urmare, la vară vom merge şi vom lua copila fără a mai fi obligaţi de a intra în tălmăciri. După cîte ţi-am spus după întoarcerea mè de la Paris, şederea Marghioliţei în casa Mile Latullaye nu se mai putea, prelungi pentru că biata fată era expusă a-şi înăcri caracterul. Prin urmare, departe de-a te mîhni, ar trebui să te bucuri că lucrurile au luat un curs conform cu dorinţele noastre. M-am înveselit de starea lui Gogu. Crezi însă că s-a îndrepta deplin şi că n-a rămîne infirm, slab de şale, încît să. nu mai poată alerga cu drumül-de-fier? 85. Vrei să-i aduc mireasa? Eu sînt sănătos şi foarte doritor de a mă întoarce acasă. Oi căta să scap de aice cît mai degrabă. Te sărut, V. Alecsandri Această scrisoare ţi-a aduce-o Calimah Catargi. 61 1 ghenar 1873 Dragă babuşcă, îţi trimit două articole scrise asupra conferinţii mele.1 Ceteşte-le împreună cu Gogu şi te mîndreşte. Am primit depeşa matale de felicitare. Oi aduce mireasa lui Gogu, precum şi o zgardă ce mi-a dăruit o damă pentru Tuloi. Te sărut, V.A. Am primit piesa.2 CĂTRE NICOLAE PISOSKI 62 1 Mirceşti, 2 fevr. 1873 Moş Pisoi, Paulina mergînd la Cernăuţi ca să cumpere făina picluită pentru ca să facă colaci pe cînd a fi să vii la Mirceşti cu Alexandru Făt-Frumos 1, îţi scriu aceste rînduri spre a-ţi ■86 dori sănătate şi voie bună. Eu am petrecut o lună şi giumătate în Bucureşti, bucurîndu-mă de multe plăceri de tot soiul, şi acum m-am întors la căsuţa mea ca şoarecul în caşcaval. Mă odihnesc de valurile lumei aşteptînd primăvara ca să plec la Paris. Poate mai înainte mă voi repezi la Cernăuţi numai şi numai ca să te văd în rolul de soţ şi tată, adică de drac pocăit. Pînă atunci îţi doresc încă o dată toate fericirile. Al tău vechi amic, V. Alecsandri Marie Docan (Bogdan) au născut un Bogdănaş. Se află la Iaşi. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 63 6 fevr. 1873 t. Iubite Negruzzi, .... îţi trimit articolul meu asupra lui Alecu Russo x. în această broşură vei găsi şi cîteva mici lucruri 2 scrise de amicul meu, precum: Piatra corbului, Cugetări, Studii naţionale, Decebal şi Ştefan, pe care ar fi bine să se publice în Convorbiri căci îmi par destul de interesante. Adio, plec astăzi la ţeară cu gînd de a mă pune pe lucru. (?) Al d-tale amic, » l ■ V. Alecsandri S7 CĂTRE MARIE BOGDAN 64 Mirceşti, février 1873 Ma chère Marie, Nous sommes contents d'apprendre que tu t’es bien amusée à la soirée de Mme Lacroix et que ton costume de paysanne moldave a été réussi. Bientôt ta tante Noémi te commandera un joli habillement au magasin du Printemps et quand j’arriverai à Paris, je compléterai ta garderobe. Sois tranquille, tu n'auras rien perdu pour attendre et au fur et à mesure que tu grandiras et que par tes qualités tu répondras à mon attente, je ferai de toi une véritable élégante de bon goût. La fourrure est arrivée un peu tard, elle a perdu beaucoup de temps en route, cependant elle te fera plaisir, j'en suis sûr, car elle nous a parue jolie à ton oncle et à moi. Tante Noémi est chargée de t'en faire un pardesus pareil à celui de tes cousines. La neige nous avait quittés, mais elle est revenue depuis hier, ce qui ne nous réjouit guère. L’impossibilité de sortir dans le jardin nous oblige à garder la chambre comme de pauvres prisonniers. Mais dans deux ou trois mois nous prendrons notre vol pour tout de bon, car ce sera pour aller t’embrasser et présenter nos amitiés à Tanmée. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, februarie 1873 Dragă Marie, Sîntem mulţumiţi aflînd că. te-ai distrat bine la serata de la d-na Lacroix şi că costumul tău de ţărancă moldoveancă a fost reuşit. în curînd mătuşa Noémi îţi va comanda o frumoasă îmbrăcăminte la magazinul Printemps şi cînd voi sosi la Paris, iţi voi completa gar déroba. Fii liniştită, nu ai pierdut nimic aşteptînd, şi pe măsură ce vei creşte şi calităţile tale vor răspunde aşteptării mele, voi face din tine o adevărată elegantă de bun-gust. Blana a sosit cam tîrziu, a pierdut mult timp pe drum, cu toate acestea ea îţi va face plăcere, sînt sigur, pentru că ea ni s-a părut frumoasă, unchiului tău şi mie. Mătuşa Noémi este însărcinată să-ţi facă un pardesiu asemănător cu cel al verişoarelor tale. Zăpada ne părăsise, dar ea s-a reîntors de ieri, ceea ce nu ne bucură deloc. Neputinţa de a ieşi în grădină ne sileşte să stăm în cameră ca nişte bieţi prizonieri. Dar în două sau trei luni nc vom lua hotărît zborul, căci va fi pentru a veni să te îmbrăţişăm şi să prezentăm amiciţiile noastre lui Tanmée. ‘ Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 65 [februarie-martie 1873]1 Ma chère Smaranditza, Hanganou a été hier à Mirceşti pour voir mes boeufs de labour, il les a trouvés de petite taille et s'en ait retourné à Rouginossa. Je puis donc considérer l’affaire sans suite et vendre mon bétail à la foire de Roman? Reçois tu régulièrement le Figaro que je t’envoie tous les deux ou trois jours? Je'suis Vers la moitié du cinquième acte de ma grande comédie et cela me rend bien content, car c’est tin joli casse 89 tête que de faire concourir une vingtaine de personages au dénouement d'une intrigue compliquée. Je vous embrasse toutes, V. Alecsandri [februarie-martie 1873J 1 Dragă Smărăndiţa, Hanganu a fost ieri la Mirceşti pentru a-mi vedea boii de jug, i-a găsit prea mici şi s-a reîntors la Ruginoasa. Pot deci să socotesc afacerea fără urmări şi să-mi vînd vitele la tîrgul din Roman ? Primeşti regulat Le Figaro pe care ţi-1 trimit la două, trei zile? Sint pe la jumătatea actului cinci al marii mele comedii şi aceasta mă mulţumeşte mult, căci este o plăcută bătaie de cap să faci ca douăzeci de personaje să concureze la deznodămîntul unei intrigi complicate. Vă sărut pe toate, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 66 Mirceşti, mars 1873- Ma chère petite Marie, J'ai reçu ta lettre gentille et affectueuse et j’ai été heureux de voir que la robe que l'on a commandé pour toL sera jolie et de bon goût. Je désire, ma chère enfant, que tu sois élégante autant que l’on doit l'être à ton âge. Quand tu auras grandi tu porteras de belles toilettes en soie de toutes les couleurs, mais en attendant, un peu'de simplicité mêlée de distinction c’est ce qui te convient le mieux. . , 90 Je suis impatient de voir le dessin dont tu me parles avec un certain enthousiasme. Ton arbre, à t’en croire, est tellement beau, tellement naturel, qu’en le voyant on croirait entendre le chant des oiseaux dans les branches. C'est un arbre prodigieux, je t'en fais mon compliment. Nous sommes heureux de savoir que tu as le goût des beaux arts, et que tu trouves beaucoup de plaisir à dessiner et surtout à étudier la musique. Quand tu seras une grande demoiselle, c'est alors que tu seras contente d’avoir appris à dessiner et à bien jouer du piano. Rapelle toi les succès que tu as obtenus à Boulogne; après avoir ravi les Anglais qui t’appelaient une étoile, tu dois avoir l’ambition d'enchanter les Français qui se connaissent d'avantage en musique. Fais des arbres, moi je ferai ensemencer des fleurs, ce sera une espèce de botanique en famille. Adieu, ma chère enfant, nous t’embrassons tendrement et te chargeons de présenter nos amitiés à Tanmée. V.A. Mirceşti, martie 1873 Micuţa mea Marie, Am primit drăguţa şi drăgăstoasa ta scrisoare şi am fost fericit de a vedea că rochia care a fost comandată pentru tine va fi frumoasă şi de bun-gust. Doresc, draga mea fetiţă, ca să fii elegantă, atît cît trebuie să fii la vîrsta ta. Cind te vei mări, vei purta toalete frumoase din mătase de toate culorile, dar pînă atunci puţină simplitate amestecată, cu distincţie este ceea ce ţi se potriveşte cel mai bine. Sînt nerăbdător să văd desenul despre care îmi vorbeşti cu un oarecare entuziasm. Pomul tău, dacă este să te cred, este atît de frumos, atît de natural, încît văzîndu-1, s-ar crede că se aude cîntecul păsărilor între crengile sale. Este un pom fermecat, te felicit. Sîntem fericiţi ştiind că ai înclinaţii pentru artele frumoase, şi că îţi face multă plăcere să desenezi şi; mai cu seamă, să studiezi muzica. Cînd vei fi o domnişoară mare, atunci vei fi mulţumită de a fi învăţat să desenezi şi să cînţi bine la pian. Adu-ţi aminte 91' de succesul pe care l-ai avut la Boulogne; după. ce i-ai încîntat pe englezi, care te numeau o stea, trebuie să ai ambiţia să. încînţi pe francezi, care sînt încă mai cunoscători în muzică. Fă pomi, eu voi semăna flori, va fi un fel de botanică în familie. Adio, draga mea fetiţă, te îmbrăţişăm cu dragoste şi te însărcinăm să. prezinţi amiciţiile noastre lui Tanmée. V.A. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 67 Gioi [Bucureşti, a.30 martie 1873]1 Doamnei Paulina, Am sosit cu bine la Bucureşti. Am găsit aice timp cald.. Pe drum am văzut un cocostîrc. Am avut o bună inspiraţie de a veni, căci sper să pot da agiutor fratelui meu în interesele sale. Precum ţi-am declarat, nu voi şedea mai mult de o săptămînă la Bucureşti. La întoarcere poate că m-oi abate pe la Galaţi, unde Calimah 2 are o treabă de pus la cale, apoi mă voi opri în. Bacău 24 de ore pentru ca să-mi scot mărturia ştiută. Adio, te sărută, V. Alecsandri• Complimente Codîrlei. CĂTRE HOCIUNG 68 Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873] Domnule Hociung, Am nevoie de a-mi scoate o mărturie iscălită de oameni' bătrîni, care să-mi serveze de act de naştere şi vin a te ruga. 92 ca să binevoieşti a-mi pregăti asemine mărturisire. Eu sînt născut la Bacău la luna iulie 1821 2 ; părintele meu : Vornicul Vasile Alecsandri; maică-mea Elena, născută Cozoni. ' Acum mă găsesc la Bucureşti, de unde sper că plec peste trei zile şi, trecînd prin Bacău, mă voi opri ca să desăvîrşesc formalităţile necesare pentru legalizarea mărturiei de către Tribunal. Sper că voi găsi actul iscălit de mart uri. Mă vei îndatori foarte mult. Al d-voastră amic şi servitor, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 69 Bucureşti, simbătă, [martie, 1873]1 Dragă, M-am întîlnit cu prietenul care seamănă a fi încredinţat că va reuşi mai tîrziu a-ţi îndeplini dorinţa. Am fost ieri la Senat unde, găsind pe Boerescu, am avut de la el veşti destul de rele cu privire la Iancu. Mă tem că toate au fost numai vorbe, şi pe acele vorbe Baligot a făcuţ treaba despre care părea atît de mulţumit, însă cum rămîne Iancu cu noul împrumut ce a contractat? Iar încurcătură!... Asta mă supără. Boerescu mi-a spus că au scris Iancului să nu se grăbească a veni aici, nefiind sigur de reuşită. Ce însemnează toată această jucărie, nu pricep. Timpul în Bucureşti nu e frumos ca la Iaşi şi ca la Mirceşti; pîclă, glod lunecos, însă nu-i frig. . Sper că-ţi este mai bine decît cum te-am lăsat. Scrie-mi două rînduri cum te afli. Eu sînt sănătos şi sper să dorm butuc la noapte. Te sărut, V. Alecs[andri] 93 70 Vineri, [Bucureşti, a.30 martie 1873]1 Dragă, Plec mîine, sîmbătă cu Calimaki 2. Trecem prin Galaţi, apoi ne oprim la Bacău, şi, în sfîrşit, sosim la Mirceşti marţi sau cît mai tîrziu miercuri. M-am oprit pentru interesul fratelui meu care a căzut baltă. Te sărut, V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 71 Mirccşti, martie 1873 Iubite domnule Negruzzi, Eram să viu de mult la Iaşi pentru ca să vă citesc comedia mea Ciocoii 1, dar am fost împiedecat prin deosebite vizite ce am primit şi care mi-au luat tot timpul. Lucrările mele au fost astfel întrerupte. Prin urmare, nu am putut termina prefaţa la scrierile mele, ce ţi-am promis pentru unul din numerele Convorbirilor. Acum sînt liber şi îmi propun să viu la Iaşi ca să vă dau lectura comediei sîmbătă. Aş dori să fie adunaţi membri „Junimei" cît mai devreme, căci piesa, fiind în 5 acte, va reclama mai multe ore de lectură. Nu s-ar putea să înviţi şi pe dl Ianov, ca s& asiste Ia acea întrunire? Cine ştie? ar găsi vreun sujet de canţonetă comică între numeroşii personajii a comediei mele. 94 Fiindcă! o operă dramatică este menită a fi reprezentată, am de gînd a o încredinţa lui Aslan 2 ; de aceea: mi-am luat voie a-1 invita pe sîmbătă la d-ta, ca să asculte comedia Ciocoilor în calitatea sa de director [al] Teatrului Naţional. Mi-ai spus că ai fi mulţemit să publici piesa mea în Convorbiri..., însă cum îi face ca să tipăreşti întregile cinci acturi în puţinele numere ce mai rămîn pănă la 1 martie viitor? Nu crezi că ar fi o măsură nimerită de-a publica Ciocoii sub forma de suplement, astfel ca în numerele dë la dec., ghenar şi fevruar să apară piesa întreagă? Foile fiind imprimate deosebit ar forma la sfîrşitul anului o broşură. Gîn-deşte-te la aceasta şi-mi dă opinia d-tale sîmbătă. îmi pare rău că nu oi să am printre ascultători pe Pogor şi Maiorescu. Aş fi fost bucuros să aud observările lor... fie cît de aspre. Acum nu-mi rămîne decît să te îndemn ca să te rogi la Dumnezeu pentru continuarea timpului frumos... căci dacă nu mai sînt rău de muscă... hélas !... sînt foarte rău de frig. Al d-tale devotat amic, V. Alecsandri Sper că ocupaţiile fratelui d-tale Leon, îi vor permite să vie sîmbătă. CĂTRE MARIE BOGDAN 72 Mirceşti, 20 avril 1873 Ma chère Marie, J'apprends aveac plaisir que tu promets à Tanmée de lui faire les honneurs de Mircesti et de conduire toi-même lorsque tu la promènera en voiture dans le bois. Cette promesse se réalisera l’année prochaine car je compte te faire 95 passer tes vacances en Moldavie. Nous irons alors visiter Bouhousch et nous enlèverons Tanmée au grand désespoir de Sophie, à moins que Sophie ne veuille se laisser aussi enlever par la même oçcasion. On fera des déjeuners sur l'herbe dans le bois, au bord du Sireth, pendant que des musiciens cachés dans les arbres exécuteront des symphonies ravissantes. Puis on ira faire visite à Marie Bogdan, dont la terre est située à peu de distance de Mircesti, bref on se donnera beaucoup de plaisir l'année prochaine. Quant aux vacances qui approchent nous les passerons ensemble au bord de la mer, occupés à faire collection de coquillage et à prendre des leçons de natation. Tu vois que l'avenir n'est nullement sombre. T'ai-je écrit que maman a reçu tes ouvrages? C'est je crois le jeune Exarho qui les a apportés en Moldavie. Ces travaux d'art, exécutés avec une adresse merveilleuse, ont étonné les populations et rendu Maman aussi heureuse que possible. Les pelottes brillent sur la table de toilette et font l'admiration des personnes qui nous rendent visite. Tu comprends combien nous en sommes fiers ! Adieu, nous t'embrassons tendrement. Ton père affec[tionné,] V.A. Mirceşti, 20 aprilie 1873 Dragă Marie, Aflu cu plăcere că făgăduieşti lui Tanmée să-i faci onorurile Mirceştilor şi să mini tu însăţi cînd o vei plimba cu trăsura prin pădure. Această făgăduială se va împlini anul viitor căci socotesc să vii să petreci vacanţa în Moldova. Ne vom duce atunci să vizităm Buhuşii şi o vom răpi pe Tanmée spre marea părere de rău a Sofiei, numai dacă Sofia nu va dori să se lase şi ea răpită cu aceeaşi ocazie. Se va dejuna pe iarbă în pădure, pe marginea Şiretului, în timp ce cîntăreţii ascunşi în arbori vor executa simfonii încîntătoare. Apoi vom merge să o vedem pe Marie Bogdan, a cărei moşie este situată la mică distanţă de Mirceşti, pe scurt anul viitor ne vom oferi multe distracţii. Cit despre vacanţa care se apropie, o vom petrece împreună pe malul mării 96 ocupaţi să facem colecţii de scoici şi să luăm lecţii de înot. După cum vezi, viitorul nu este deloc întunecat. Ţi-am scris că mama a primit lucrările tale? Cred că tînărul Essarcu este cel care le-a adus în Moldova. Aceste lucrări de artă, executate cu mare măiestrie, au uimit pe locuitori şi au făcut-o pe mama cît se poate de fericită. Pelotele strălucesc pe masa de toaletă şi fac admiraţia persoanelor care vin să ne vadă. înţelegi cît sîntem de mîndri! Adio, te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubi[tor], V.A. CĂTRE UN CONTE NECUNOSCUT DIN CERNĂUŢI 73 i Mirceşti, 21 avril 1873 Cher comte,1 En parcourant le grotesque billet de faire-part que vous m’avez envoyé comme un spécimen littéraire de la Bucovine, on ne peut s'empêcher de penser que c'est à dégoûter de mourir. On dit que le défunt était l'ennemi juré des Roumains. Ceux-ci se sont bien vengés de lui après sa mort au moyen de l'imprimé qui ~a annoncé son déménagement dans la vie éternelle. Quand donc cesseront-ils de parler la langue de Poumné et de se rendre ainsi la risée de tout homme sensé et de bon goût? A votre place, cher comte, je me hâterais de déguerpir de Czernovitz à la moindre indisposition, de crainte de devenir la proie des littérateurs bucoviniens. Ces bourreaux sont impitoyablement ridicules et pour eux et pour ceux qu’ils prônent. J'aime à croire pourtant que vous jouirez longtemps d’une santé formidable, afin d’avoir souvent l'occasion de 97 me moquer de leurs aberaciune littéraires et dans cet espoir, je vous serre la main cordialement. Tous à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 21 aprilie 1873 Dragă conte 1 Parcurgînd caraghiosul bilet de faire-part pe care mi l-aţi trimis cape un specimen literar din Bucovina, îţi piere pofta să mai mori. Se spune că răsposatul era duşmanul declarat al românilor. Aceştia s-au răzbunat bine pe el după moarte, prin mijlocirea imprimatului care anunţă mutarea lui în viaţă veşnică. Cînd oare vor înceta să vorbească limba lui Pumnu şi să se facă astfel de batjocura tuturor oamenilor cu bun-simţ şi bun-gust? în locul dumitale, dragă conte, m-aş grăbi să o şterg din Cernăuţi la cea mai mică indispoziţie, de teama de a nu cădea pradă literaţilor bucovineni. Aceşti călăi sînt neiertat de ridicoli şi pentru ei, şi pentru aceia pe care îi suie în slăvi. îmi place să cred totuşi că vă veţi bucura mult timp de o sănătate straşnică, astfel îneît să am deseori ocazia de a-mi bate joc de aberaciunile lor literare şi cu această nădejde, vă strîng mîna din toată inima. Al dumneavoastră V. Alecsandri, CĂTRE NICOLAE PISOSKI 74 Mirceşti, luni, [septembrie 1873] Moş Pisoi, Am sosit din străinătate1 unde am petrecut prost din cauza unor friguri ce am căpătat pe malul mărei. Chiar acum, după 98 mai multe săptămîni, mă simt slab de balamale, dar sper că odihna căsuţei şi bunurile camarei îmi vor întoarce în curînd puterile pierdute. Tu ce mai faci? Cum îţi merge clironomul? Am aflat că d-na Pizozki au fost la băi şi tu, babă de casă, ai rămas lîngă leagăn... Unde-i bietul Cuza să te admire şi să te cărăie. Am aflat asemine că ai cumpărat o vacă care dă 14.000 ocă de lapte pe zi. Dorind şi eu să posed o asemine minune, te rog să faci toate chipurile ca să îmi procuri perechia vacii tale. Vei îndatori foarte mult pe Paulina, care-ţi trimite multe amicii precum şi complimente soţiei tale. Eu te îmbrăţişez şi doresc să te văd, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 75 Mirceşti, 4 octombrie 1873 Iubite d-le Negruzzi, Întorcîndu-mă din străinătate, am găsit pe biroul meu numerile Convorbirilor sosite în lipsa mea şi am citit anunţul publicărei scrierilor părintelui d-tale, precum şi a unei colecţii de poezii a d-tale. Ambele uvrajuri au şi apărut. Aş dori să le am. Vin dar a te ruga ca să binevoieşti a mi le procura, trimiţîndu-le prin poştă la Mirceşti, şi cînd voi veni la Iaşi, voi mulţemi din viu grai pentru această amabilitate. Am fost bolnav de friguri în Franţa şi m-am întors acasă cam slab. Aştept să mă întăresc puţin şi îndată voi veni să vă dau o frăţească strîngere de mînă. Multe amicii „Junimei" şi complimente respectuoase d-nei Negruzzi. Al d-tale devotat amic, V. Alecsandri 99 CĂTRE MARIE BOGDAN 76 Mircesti, octobre 1873 Ma chère Marie, Après un voyage de plusieurs jours, favorisé par un beau temps et achevé dans les meilleures conditions, nous avons enfin retrouvé le calme et le repos dans notre petit cottage de Mircesti. Ma santé se ressent en bien grâce à l’air pur de la campagne, au bien-être dont je suis entouré et à l'aimable société de Gogou. L'automne est la plus belle saison de notre pays et cette année il s’annonce en véritable bon enfant, gai, lumineux et pas froid du tout, aussi lui fais-je très bon accueil et j'en jouis en véritable amateur. Pour un convalescent la lumière et le soleil valent toutes les Facultés de médecine. Ta mère a retrouvé son infatigable activité de maîtresse de maison dès qu'elle a remis le pied dans son domaine; elle veille aux vendanges, elle fait des provisions d'hiver etc. ... toutes choses fort importantes à la campagne car les grandes propriétaires de Moldavie ressemblent beaucoup aux colons de l'Australie. Chaque maison est une colonie composée d'un nombre considérable de gens peu occupés la plupart du temps, et souvent même inutiles, mais tel est l'usage du pays et il faut s'y conformer. Mariette 1 se croit au bout du monde, et pourtant elle a l'air de se plaire dans ces parages si éloignés du Morbihan. J'espère qu'elle s’y fera complètement au bout de deux mois. Le seul ennui qu'elle éprouve c’est celui de ne pouvoir s’expliquer avec les autres domestiques. C’est un inconvénient dont elle ne pâtira pas longtemps car les Moldaves finiront par apprendre le français avec elle. Nous attendons avec impatience une lettre de toi pour savoir comment tu te trouves dans ton nouveau rôle de pensionnaire? J’attends pour ma part avec non moins 100 d'impatience une lettre de Madame de Barrai2 au sujet de ta conduite et de tes études. J'espère que tout marche selon mes voeux et dans cet espoir ta mère et moi nous t’embrassons bien tendrement. Ton père aff., V.A. Présente mes compliments à Madame de Barrai. As-tu déjà commencé tes leçons de piano avec M. Nollet? Mirceşti, octombrie 1873 Dragă Marie, După o călătorie de mai multe zile, favorizată de un timp bun şi terminată în cele mai bune condiţii, am regăsit, în sfîrşit, calmul şi repaosul in căsuţa noastră de la Mirceşti. Sănătatea mea se resimte. în bine, graţie aerului curat de la ţară, buneistării de care sînt înconjurat şi plăcutei companii a lui Gogu. Toamna este cel mai frumos anotimp al ţării noastre şi anul acesta se anunţă ca un adevărat copil cuminte, vesel, luminos şi deloc rece, de aceea îl primesc şi eu bine şi mă bucur ca un amator adevărat. Pentru un convalescent, lumina şi soarele fac cît toate facultăţile de medicină. Mama ta şi-a regăsit neobosita ei activitate de stăpînă a casei, de îndată ce a repus piciorul pe pămîntul ei; veghează la culesul viilor, faci provizii pentru iarnă etc ... toate lucruri foarte importante la ţară, căci marii proprietari ai Moldovei seamănă mult cu coloniştii din Australia Fiecare casă este o colonie compusă dintr-un număr considerabil de oameni, puţin ocupaţi cea mai mare parte din timp, şi adesea chiar nefolositori, dar acesta este obiceiul ţârii şi trebuie să te conformezi. Mariette 1 se crede la capătul lumii, şi totuşi pare că îi place pe aceste meleaguri, aşa de depărtate de Morbihan. Sper că se va obişnui după două luni. Singura plictiseală pe care o încercă este aceea de a nu se putea înţelege cu ceilalţi servitori. Este un inconvenient de care nu va suferi multă vreme, căci moldovenii vor sfîrşi prin a învăţa cu ea limba franceză. - ‘ Aşteptăm cu nerăbdare o scrisoare de la tinè, pentru a şti cum te simţi în noul tău rol de elevă de pension? Aştept, în ce mă priveşte, nu Aţa cu mai puţină nerăbdare, o scrisoare a doamnei de Barrai2 despre purtarea şi studiile tale. Sper că totul merge după dorinţa mea, şi, cu această speranţă, mama ta şi cu mine te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubi[tor], V.A. Prezintă salutările mele doamnei Barrai. Ai început deja lecţiile de pian cu dl. Nollet ? Mircesti, 16/28 octobre 1873 " 77 Ma chère Marie, J’ai constaté avec grand plaisir que tu as commencé et même que tu as fini par te faire complètement à ta nouvelle carrière de pensionnaire.1 II t’est pénible, sans doute, de te lever de grand matin, désagréable de faire de longues promenades à pied, mais ce régime est très sain et tu t'en trouveras fort bien au bout d'un certain temps. Je suis heureux d’apprendre que tu as passé un brillant examen de musique et tu as gagné à la pointe de tes doigts un professeur de premier ordre comme M. Nollet. C'est là une belle victoire et je t’en fais mes sincères compliments. Si tu pouvais en faire autant pour le dessin et les langues étrangères, tu tournerais à l’état de phénomène au grand bonheur de tes parents; mais je ne demande pas l’impossible et je me garde d'être trop exigeant. Tu as du temps devant toi, que ne peut-on faire quand on a de l'intelligence et de l'amour propre? Ecris-moi en détail pour me renseigner sur tes différents travaux. Es-tu déj à installée dans ta chambre avec la gouvernante anglaise, sais-tu déjà prononcer le mot „Well" aussi bien que le „Minister" of Trinity-Church de New York? 102 Maman a repris ses grandes occupations de ménage; elle est toute heureuse de te savoir acclimatée à la pension et elle t’embrasse mille fois. De mon côté j’en fais autant dans l’espoir que dans deux ou trois ans tu seras devenue une personne charmante, aimable, gracieuse, affectueuse etc.... bref une perfection ou à peu près. Ton père affec., V.A. Mirceşti, 16/28 octombrie 1873 Dragă Marie, Am văzut cu multă bucurie că ai început şi chiar ai terminat prin a te obişnui cu noua ta carieră de elevă de pension 1. îţi este desigur greu să te scoli de dimineaţă, neplăcut să faci lungi plimbări pe jos, dar acest regim este foarte sănătos şi te vei simţi foarte bine după scurt timp. Sînt fericit aflînd că ai trecut un strălucit examen de muzică şi că ai ciştigat cu vîrful degetelor tale un profesor de prim ordin ca dl. Nollet. Aceasta este o frumoasă victorie şi îţi fac sincerele mele complimente. Dacă ai putea să faci tot atît pentru desen şi limbi străine, te-ai transforma intr-un fenomen, spre marea bucurie a părinţilor tăi; dar nu cer imposibilul şi mă feresc să fiu prea pretenţios. Ai timp înaintea ta, ce nu se poate face cînd ai inteligenţă şi amor propriu ? Scrie-mi amănunţit pentru a mă încunoştinţa despre diferitele tale lucrări. Eşti deja instalată în camera ta cu guvernanta englezoaică, şti deja să pronunţi cuvîntul „Well" tot aşa de bine ca pe „Minister" ofTri-nity-C.hurch de New York? Mama şi-a reluat marile ei ocupaţii de casă ; este foarte fericită ştiind că te-ai obişnuit cu pensionul şi te sărută de mii de ori. O fac şi eu în speranţa că în doi sau trei ani vei deveni o persoană îneîntătoare, plăcută, graţioasă, iubitoare etc...., pe scurt o perfecţiune sau pe aproape. Tatăl tău iubi[tor], V.A. 103 CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 78 Mirceşti, 21 noiembrie 1873 Donmule Hasdeu, în numărul 12 al Columnei lui Traian, am citit cu mult interes balada rutenică care ne arată pe Ştefan-Vodă sub un aspect cu totul nou. Am citit şi îndemnul indirect ce-mi faceţi de a restaura această baladă în limba românească şi fiind atras de originalitatea subiectului, am cercat să răspund la îndemnul d-voastre. Vă trimit dar rodul nu al ostenelelor, ci al unei ore de plăcere ce mi-aţi prilejuit de a petrece în domeniul încîntător al poeziei populare. Primiţi, vă rog, împreună cu balada intitulată Ştefan şi Dunărea,1 încredinţarea simţirilor mele de stimă şi înaltă considerare. V. Alecsandri 79 ' '• • 1 ■ . . lin . iij ;:■> - >t * ’ Mirceşti, decembrie 1873 Domnule redactor, Una din cele întîi poezii ce am compus cînd am început a scrie în limba românească este balada lui Groza publicată în ediţia Doinelor şi Lăcrimioarelor, din 1853, ce s-a tipărit la Paris. Acum mi-a căzut în mînă un manuscript francez care cuprinde diverse incidenturi din vieaţa acelui hoţ, precum şi giudecata prin care a fost el osîndit la ocnă în anul 1838. Vă trimit acest manuscript ca să-l citiţi, şi dacă-1 veţi gasi interesant, să publicaţi 1 traducerea lui în Columna lui 1041 Traian. Istoria lui Groza ar putea servi de subiect unei drame care, bine condusă, ar produce mare efect pe scenă; ea mai cuprinde şi oarecari detaluri caracteristice, de un mare interes pentru studiul moravurilor de mai înainte. Primiţi şi cu această ocaziune asigurarea stimei şi înaltei mele considerări. V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 80 Mirceşti, decern. 14 1873 Iubite Negruzzi, Cred că Aslan1 ţi-a dat copia actului I al Ciocoilor. Nu ştiu însă dacă el a făcut mai întăi schimbările ce i-am indicat. Te înştiinţez dar că personagiul Rusfetcovici trebuie a fi înlocuit prin Polcovnicul Viteazovici, şi contesa Luţa prin Prinţesa Luţa. Te rog să priveghezi ca să nu să comită eroare în tipări-ria acelor personagiuri. Cît pentru celelalte schimbări ce am proiectat a face în actele II şi III, le voi comunica lui Aslan în zilele aceste şi el la rîndul lui ţi le va comunica. Mi-ai promis că întreaga comedie va fi publicată în ultimele trei numere ale Convorbirilor din anul VII 2. Contez pe această promitere atît în interesul piesei, cît şi în interesul foaiei. Primind aice numărul din urmă al Revistei Contempurane, am constatat în poezia mea, Căderea Rinului3 două greşali pe care mă grăbesc să le îndrept pentru numărul 10 al Convorbirilor : în strofa IX, versul de pe urmă va fi modificat astfel, în priviria armoniei lui: „Privind acea cădere, se-ntunecă de nori" 105 în strofa XI, versul întîi va fi modificat în priviria rimei: „Luîndu-şi cursul pacinic, iar se îndreaptă Rinul „Prin sate. .. “ etc. Mi-i face mare plăcere publicând aceaste poezii în numărul ce este acum sub tipar cu modificările indicate. Al d-tale amic, V. Alecsandri 81 Mirceşti, H dec. 1873 Iubite Negruzzi, încă o rectificare în piesa Ciocoilor.1 în scena actului I care precedă pe aceea de pe urmă, Hîrzobeanu zice lui Trufandaki: „Am să te rînduiesc ispravnic la Hîrlău." şi lui Slugărică îi zice: „Din pulbere te-oi ridica şi pe tine Slugărică. Te fac viţ-agă de oraş". Te rog să comunici aceste mici schimbări (ce sînt de mare importanţă) la tipografie. Am observat că începutul actului V este cam lînced. Am de gînd să-l schimb. Lucrul e lesne de făcut. în curînd voi trimite lui Aslan accastă nouă schimbare. Al d-tale amic, V. Alecsandri 82 Mirceşti, marţi, [dccembrie 1873] Iubite Negruzzi, Cred că Aslan1 ţi-au comunicat schimbările ce am făcut în acturile II şi V din piesa Ciocoilor. De nu, reclamă-le 106 pentru ca să se imprime cu modificările ce am găsit indispensabile. Totodată, te rog, dacă ai de gînd a publica întreaga comedie în ultimele numere a Convorbirilor, să nu se taie nici un act în două, ci să se imprime cîte un act sau două întregi în fiecare număr. Altminteri, tot interesul intrigei s-ar pierde. Binevoieşte a însera şi nota următoare: Această piesă nu se poate reprezenta decît cu învoirea autorului. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 83 [Mirceşti, 29 decembrie 1873] 1 Ma chère Marie, Je suis très hereux d’apprendre que les confitures que ta mère t’a envoyées sont de ton goût, aussi je ne veux pas amoindrir ton plaisir en mettant à ta charge les frais de port de la petite caisse. Tu diras à Melle Thibaud qu'elle veuille bien passer les 40 fr. à mon compte et qu’elle te remette en outre la somme de cent francs qui sont destinés pour tes étrennes. Tu me demandes dans ta lettre si nous voulons que tu prennes toujours deux heures de leçons par semaine de M. Nollet? Assurément que nous le voulons, d'autant plus que tu as eu la première place au concours de piano. Cette victoire nous donne l’assurence que tu t'appliques à l’étude de la musique. C'est un de mes grands désirs de te voir devenir une grande artiste. Quand tu viendras ici, tu trouveras un bon piano et Gogou pour jouer à quatre mains, c’est-à-dire à deux mains 107 et deux pattes. Les populations seront émerveillées de vos concerts. En attendant Gogou semble fâché contre toi parce que tu lui as manqué deux fois de respect auquel il a droit, en ne faisant pas mention de lui dans tes lettres. Dans deux jours nous avons la fête du nouvel An qui serait complète pour moi, ma chère enfant, si tu étais avec nous et si je pouvais commencer l'année en t'embrassant, mais puisque tes études exigent que nous soyons encore séparés pandant quelque temps, je t’envoie par lettre mille bons baisers de notre part à tout deux en faisant des voeux pour que tu deviennes grande, belle, gracieuse, enfin telle que nous désirerions te voir. Après cela il ne me reste plus qu'à t'embrasser de nouveau et je le fais avec bonheur. Ton père affec[tionné], V.A [Mirceşti, 29 decembrie 1873] 1 Dragă Marie, Sînt foarte fericit aflînd că dulceţurile pe care mama ta ţi le-a trimis sint pe gustul tău, de aceea nu vreau să-ţi micşorez plăcerea punind in sarcina ta cheltuielile de transport pentru lădiţă. Vei spune d-rei Thibaud să binevoiască să treacă cei 40 de franci în socoteala mea şi să-ţi dea pe deasupra suma de o sută de franci care sînt destinaţi pentru darurile tale. Mă întrebi in scrisoarea ta dacă vrem să mai iei două ore de lecţii pe săptămînă cu dl. Nollet ? Desigur că o dorim, cu atit mai mult cu cît ai ocupat primul loc la concursul de pian. Această victorie ne dă siguranţa că te, străduieşti la studiul muzicii. Este una dintre marile mele dorinţi să te văd devenind o mare artistă . Cînd vei yeni aici, vei găsi un pian bun şi pe Gogu pentru a cînta la patru iniini, adică la două mîini şi două labe. I.ocuitorii se vor minuna de concertele voastre. Pînă atunci, Gogu pare supărat pe tine pentru că ai fost de două ori lipsită faţă de el de respectul la care are drept, neamin-tindu-1 în scrisorile tale. Peste două zile vom avea sărbătoarea Anului nou care ar fi pe de-a întregul pentru mine, draga mea fetiţă, dacă ai fi cu noi şi dacă aş putea 108 să încep anul îmbrăţişîndu-te, dar pentru că studiile tale cer ca să mai fim încă despărţiţi pentru cîtva timp, îţi trimit prin scrisoare mii de bune sărutări din partea noastră a amîndurora, făcînd urarea ca să devii mare, frumoasă, graţioasă, în sfîrşit aşa cum am dori să te vedem. După aceasta, nu-mi mai rămîne decît să te îmbrăţişez din nou şi o fac cu plăcere. Tatăl tău iubi[tor], V.A CĂTRE ION CRĂCI UNESCU1 84 [a. 1874 2 . . . „Les Poésies populaires de la Roumanie sont l’oeuvre de bardes inconnus, elles n’ont pas de date certaine, mais quelques-unes remontent à une très haute antiquité. Je les ai recueillies, dans le cours de plusieurs années, de la bouche même du peuple. Elles sont écrites dans la langue nationale, celle que nous parlons encore aujourd-hui et se sont transmises de génération en génération comme les contes populaires, les proverbes etc. Je ne leur ai fait aucune modification, sauf quelques vers, ajoutés par les Tsigans lăutari, que j'ai cru devoir retrancher. J’ai fait pour quelques-unes de ces poésies ce qu’un joaillier fait pour des pierres précieuses. J’ai respecté le sujet, le style, la forme et même plusieurs rimes incorrectes qui font partie de leur caractère. Loin donc de les avoir arrangée conformément au goût moderne, je les ai conservées comme des bijoux d’or que j’aurais trouvés couverts de rouille et aplatis. J’en ai fait disparaître les taches et leur ai rendu leur éclat primitif. Voilà tout mon mérite. Le trésor 109 appartient au peuple, qui seul était capable de produire des merveilles si originales. Je sais que les Français se défient des poésies populaire venues de l’étranger depuis que M. Prosper Mérimée a publié sous le titre de Guzla, une collection de chants illy-riens composés par lui-même. Mais on peut être, persuadé que si la nature bienveillante m'avait doué d’un génie assez puissant pour composer une Mioritsa, un Torna Alimoche, un Mihii Copilul etc., je m'en serais fait honneur, et j’aurais été assez égoïste pour les publier sous mon nom." [a. 1874]a ...„Poeziile populare ale României silit opera barzilor necunoscuţi, ele nu au (late sigure, dar unele dintre ele col>oară mult în trecut. Le-am cules, in cursul mai multor ani, chiar din gura poporului- Ele sînt scrise în limba naţională, cea pe care o mai vorbim încă şi astăzi, şi s-au transmis din generaţie in generaţie ca poveştile populare, proverbele etc. Nu le-am supus nici unei modificări, numai cîteva versuri, adăugate de ţiganii lăutari, pe care am crezut că trebuie să le tai. Am făcut pentru unele dintre aceste poezii ceea ce un bijutier face pentru pietrele preţioase. Am respectat subiectul, stilul, forma şi chiar cîteva rime incorecte, care fac parte din caracterul lor. Departe deci de a le fi aranjat potrivit cu gustul modern, le-am păstrat ca pe nişte bijuterii de aur pe care le-aş fi găsit acoperite cu rugină şi turtite. Am făcut să dispară petele şi le-am dat strălucirea lor primitivă. Iată tot meritul meu. Comoara aparţine poporului, care numai el singur este in stare să producă minunăţii atît de originale. Ştiu că francezii se îndoiesc de poeziile populare venite din străinătate de cînd dl. Prosper Mérimée a publicat sub titlul de Guzla o colecţie de cintece iliriene compuse de el însuşi. Dar poţi fi convins că dacă natura binevoitoare m-ar fi dăruit cu un geniu atît de puternic pentru a compune o Mioriţa, un Toma Alimoş, un Mi/m Copilul etc., m-aş fi mîndrit şi aş fi fost destul de egoist pentru a le publica sub numele meu." 110 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 85 Mirceşti, 14 ghenar 1874 Iubite Negruzzi, De-abia astăzi am primit numărul 10 al Convorbirilor1 şi mărturisesc că n-am rămas mulţumit de tipărirea piesei mele Ciocoii. Zeţariul a găsit de cuviinţă a nu închide între paranteze toate jocurile de scene însemnate prin litere mai mici şi chiar nici a pune măcar punturi între numele personagilor şi începutul frazelor. Rezultatul este că se înşală cititorul, luînd drept frază de conversaţie notele care înseamnă că ele trebuie rostite în parte, sau tare, sau încet... etc. Cu atît mai mult nedome-rirea devine grea cînd notele se găsesc în mijlocul frazelor. Dacă zeţaşul ar fi urmat întocmai după manuscriptul meu, nu ar fi găsit de cuviinţă a comite asemine necuviinţe de tipar. Acum vin a te ruga ca să binevoieşti a ordona ca să nu se mai facă economie de paranteze pentru celelalte trei acturi ce rămîn şi totodată, în scena Consiliului de miniştri din actul al treilea, aş dori să nu se uite schimbările ce am făcut şi pe care Aslan 2 a trebuit să vi le comunice ! în acea scenă, după ce Neamuş începe cuvîntul său în contra jidanilor, postelnicul Evghenidi îl întrerupe zicînd: „Aşa este, însă.. Te rog să se îndeplinească această frază prin următoarea: „Aşa este, însă avem şi familii vechi de evrei, născute şi crescute între noi, şi care nu se cuvine să le pui în rînd cu vagabonzii din Galiţia. Ei sînt evrei pămînteni, nu lifte străine". Adio, în curînd voi veni la Iaşi. Al d-tale amic, V. Alecsandri 111 86 Mirceşti 17 ghenar 1874 Iubite Negruzzi, Citind mai cu luare-aminte cele întîi două acte ale piesei mele din Convorbiri, am început a face triste reflecţii asupra gradului de înapoiere la care se află în Iaşi arta tipografică ; pe urmă, după obiceiul meu, am rîs de natura greşelilor răspîndite în n-ul 10. Neglijenţa corectorului au fost astă dată la înălţimea nemerniciei zeţarului. înţeleg acuma, frate, cît necaz şi osteneală trebuie să-ţi dai pentru ca să publici foaia Convorbirilor. Fiind însă că răul este comis, ceea ce putem face mai cuminte, este să-l îndreptăm pe cît se poate şi dar te rog să publici în n-ul 11 alăturatul pomelnic de errata,1 pentru ca fraţii noştri de peste Milcov să nu rîdă de noi. Apropo de aceşti fraţi, ştiu că nu ne prea iubesc pc noi. Ei se agită ca nişte umbre chineze pe o scenă politică imaginară şi se iau în serios... pretenţie ce îi acoper de un ridicol vederat. Prin urmare, nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturei. Nu mă mir dar nicidecum de onorul ce-mi fac d-a mă pune în rînd cu [M.] Zamfirescul *. Le mulţumesc că binevoiesc încalţe a nu mă coborî şi mai jos. Noi, după vorba românului, să ne cătăm de treabă. Să ne urmăm drumul înainte, liniştiţi, gustînd mulţumirile vieţii intelectuale şi ferindu-ne de meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov. Mă întrebi de am vreo poezie nouă în portofoliu? Nu, căci mă ocup să completez diverse scrieri în proză începute şi neterminate. Acum sfîrşesc relaţia călătoriei mele în Africa şi apoi am de gînd a descrie voiajul meu în Crîm pe timpul războiului2. * „Răposatul Mihail Zamfirescu (I.N.)" [Notă în original de mira lui I. Negruzzil. 112 Săvîrşind şi acest articol, voi căta să mîntuiesc romanuL Dridri, pentru ca dl. Socec să nu mă poată acuza că nu i-am dat material la timp, cînd va ajunge cu tipărirea la volumul consacrat prozei. Dl. Socec are mare dreptate să-i fie ruşine, căci neglijenţa d-sale de editor e cel puţin pe aceeaşi linie ca negli-genţa corectorului pe care l-au lăsat în locul d-tale, cînd ai plecat la Bucureşti. îmi vine să rup contractul încheiat între noi şi să opresc continuarea ediţiei operelor mele. Vom vedea. Al d-tale amic, V. Alecsandri* Errata 1. Titlul adevărat al piesei d-lui Alccsandri este Boieri şi Ciocoi. 2. Toate cuvintele şi frazele din această piesă, ce s-au tipărit cu litere mici fiincl însemnări de jocuri de scenă şi nefăcînd nicidecum parte din dialoguri, trebuie să fie închise între paranteze. Actul I Scena I — în loc de a călca pe inimă — citeşte: a-mi călca pe inimă. Scena IV — Ce te-aş măsura ea sapa — cit.: ce te-aş măsura cu sapa. id — igkemanicosa cit.: ighemanicon Scena V — sărută pieptul cehii mare. cit.: celor mari Scena VI — garafelo — cit. : garofalo Scena VII — hoţi buzurdisiţi — cit.: hoţi buiurdisiţi id. — şamul diconicesc — cit. ramul diconicesc id. — amesterul străinilor — cit. : amestecul Scena IX — o maşină de jiganii — cit.: o mişină id. — coborît în hîrzobul — cit.: cu hîrzobul id. — care ţintesc — cit.: care ţinteşte id. — tul pa ţării ' — cit.: talpa ţării Scena X — părintele meu — cit. : părinţii mei id. — dacă ar mai fii — cit.: dacă ar mai fi Scena XII — fiind dreptate . — cit.: fiind drepţi id.: încă cu îmbelşugare — cit.: cu aşa imbelşugare Actul II Scena I — în loc de paleturi ... — citeşte: fahturi id. — 340 cit.: 840 Scena III ... o jalbă în predmetul — cit.: o jalbă in predmetul unei peri- pisce * în colţul din stingă sus, scris de mina lui Iacob Negruzzi „erată nu se publică". 113 id id Scena Scena Scena Scena id Scena Scena Scena id. id. id, id. id, • id. Scena Scena . — Flori visat — precum le poate dovedi .. IV — O sumă de ţinutaşi V — ei mărturisesc VII — eartă ecsaltatea VII — el te iubeşte, el te hrăneşte . — pitoce X — nu respundeii ? XIV — Rusfetcovici XV — Cei dintei . — Rusfetcovici , — şi dinţii tociţi , — cucoană — Cumpănă Dreptate a — Heil — apară de Elena XVI — pentru ca să uiţi cine este XVIII — Cinstit şi credincios domniei — cit.: Ftori vist. citeşte: — precum se poate cit.: o samă de ţinutaşi cit. — şi mărturisesc cit. — ecsaltarea cit. — el te umbreşte, el te hrăneşte cit. — pitace cit. — nu respunzi? cit. — Viteazovici cit. — Cei dinainte cit. — Viteazovici cit. — şi cei dinţi tociţi cit. — Cucoane cit. — Cumpănă Dreptaţei cit. — Hai ! cit. — afară de Elena cit. — cine eşti cit. — cinstit şi credincios boier domniei CĂTRE CAROL DAVILA 87 Mirceşti, 18/30 janvier 1874 Cher Monsieur Davila, J’apprends par les journaux l’affreux malheur 1 qui vient de vous frapper ! C’est donc une fatalité attachée à notre pays que de voir ainsi disparaitre subitement les êtres les plus dignes d’amour et de respect, ceux dont la nation roumaine est en droit d'être fière ! Je ne viens pas, cher Monsieur Davila, vous adresser des paroles de condoléance, car la perte de votre chère et vaillante épouse est irréparable, autant pour vous, que pour les nombreuses orphelines aux quelles elle prodiguait son affection et sa sollicitude maternelles. Personne ne pourra la remplacer 114 dans la mission noble et sacrée qu'elle s’était imposée et qui en avait fait l’âme de l'Asile Hélène. Si je vous écris ces quelques lignes, c’est pour vous dire que dans la solitude des campagnes de la Moldavie, vous avez un ami qui s’associe cordialement à votre douleur. Courage ! Vos enfants ont perdu leur mère ! Soyez là, près d’eux, plein de résignation, afin de leur enseigner les vertus de leur ânge bienaimé. 2 L’ombre de Madame Davila habitera toujours l’Asile Hélène, elle dira aux orphelines qui la pleurant: „Copile !... nu mai plîngeţi lîngă mormîntul meu, Căci pentru voi, în ceruri, mă rog lui Dumnezeu !" A vous de tout cœur, V. Alecsandri Mirceşti, 18/30 ianuarie 1874 Iubite domnule Davila, Aflu din jurnale groaznica nenorocire1 care v-a lovit ! Este deci o fatalitate legată de ţara noastră de a vedea astfel dispărind deodată fiinţele cele mai demne de dragoste şi de rcspect, acelea de care naţiunea română este îndreptăţită să fie mindră !j Nu vin, iubite domnule Davila, să vă adresez cuvinte de mîngîiere, căci pierderea iubitei şi curajoasei dumneavoastre soţii este ireparabilă, atît pentru dumneavoastră, cît şi pentru numeroasele orfane cărora le dăruia dragostea şi grijă sa maternă. Nimeni nu va putea să o înlocuiască în nobila şi sacra misiune pe care şi-o impusese şi care însemna sufletul Azilului „Elena". Dacă vă scriu aceste cîteva rînduri, este pentru a vă spune că in singurătatea cîmpiilor din Moldova aveţi un prieten care împărtăşeşte din toată inima durerea dumneavoastră. Curaj ! Copiii dumneavoastră şi-au pierdut mama! Fiţi acolo, lîngă ei, plin de resemnare, astfel încit să le faceţi cunoscute virtuţile îngerului lor iubit.2 115 Umbra doamnei Davila va dăinui mereu în Azilul „Elena", ea va spune orfanelor care o plîng: [............................................................]* Al dumneavoastră din inimă, V. Alecsandri CĂTRE GEORGE SION 88 Mirceşti, 28 ghenar 1874 Iubite Sioane, Răspund la telegramul ce am primit din partea d-lor membri ei Comitetului teatral: înainte de toate declar că sînt foarte măgulit de propunerea ce mi-a făcut comitetul teatral de a reprezintă în Bucureşti piesa mea Boieri şi ciocoi, însă ca unul ce cunosc teatrul şi mijloacele de care dispun direcţiile deosebitelor trupe din ţeară, îmi fac întrebare dacă trupa d-lui Pascaly este în stare să răspundă la dorinţele mele de autor? 1 Comedia mea este în 5 acturi şr are un personal numeros, 17 roluri — dintre care, cel puţin opt importante. Mărturisesc că îmi vine greu a crede că aş găsi în trupa d-lui Pascaly opt artişti care să poată a se însărcina cu acele roluri. în anul trecut, găsindu-mă la Bucureşti, am citit comedia mea lui Millo, şi el însuşi mi-a mărturisit că nu posedă în trupa sa elementele necesare pentru a pune în scenă o operă dramatică în 5 acturi şi cu un număr de personagiuri atît de mare. Millo a renunţat la beneficiul ce ar fi putut trage ca director din reprezentarea ei, şi ca artist, la plăcerea de a crea rolul lui Arbure, scris înadins pentru el. Atunce * Urmează versurile in limba română de la p. 115 116 i-am propus să fuzioneze trupa lui cu acea a d-lui Pascaly,. şi astfel să împartă cu acesta folosul deopotrivă. Precît însă am înţeles, o aseminea fuzionare este imposibilă, din cauza rivalităţii ambilor directori. Acum dacă Comitetul teatral ţine numaidecît a reprezenta piesa mea, întrebuinţeze influenţa sa pentru a aduce o apropiere între d-nii MilJLo şi Pascaly, şi cred că astfel am ajunge la un rezultat satisfăcător. Din toate operile mele dramatice, cea mai importantă, este ultima mea comedie Boieri şi ciocoi. Am cercat să intru în domeniul comediei înalte şi a grupa pe lîngă o intrigă interesantă tabloul epocei lui Mihail Sturza. E natural ca să doresc a videa această operă bine împărţită, bine reprezentată, căci în calitatea mea de vechi autor, sînt scutit de nerăbdarea debutanţilor care se mulţumesc cu tipărirea, numelui lor pe o afişă. Aşadar, iubite Sioane, te însărcinez să expui colegilor tăi motivele care mă opresc de a vă trimite îndată manuscriptul meu. Aceste motive nu lovesc nicidecum meritul şi talentele artiştilor de la Teatrul cel mare, dar au de scop a pune capăt nenorocitei rivalităţi dintre d-nii Millo şi Pascaly,2 rivalitate păgubitoare artei dramatice române. Al tău vechi amic, V. Alecsandri Complimente din parte-mi d-lor membri ai Comitetului. CĂTRE V. I. SOCEC 89 . Mirceşti, 31 ghcnar 1874 Domnul meu, Iată-ne intraţi în anul 1874, şi publicarea 1 operilor mele este rămasă mult în urmă de epoha fixată pentru săvîrşirea. 117- ei. De-abia un singur volum, precît ştiu, apărut, încît de va merge tot astfel şi de acum înainte, ediţia se va trăgăna pănă în anul 1900. Cu toată răbdarea, îmi vine greu a admite o asemine prelungire păgubitoare şi pentru interesul d-voastră de editor, şi pentru interesul meu literar de autor. Prin urmare, sper că anul prezent va fi mai productiv decît anii trecuţi, şi, în această sperare, vin să vă rog a mă lămuri la ce epohă credeţi că va lua capăt lucrarea tipografică de care aţi binevoit a vă însărcina. Multe persoane îmi adresează această întrebare şi nu ştiu ce să le răspund. Mă razem deci pe bunăvoinţa d-voastră pentru ca să le pot da în curînd un răspuns satisfăcător. Primiţi, vă rog, asigurarea stimei şi consideraţiei mele distinse. V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 90 Mircesti, février 1874 Ma chère Marie, Je réponds immédiatement à ta lettre afin de te donner l'exemple de l’exactitude. Etant sur le point de partir pour Jassi1, je ne veux pas mettre un retard d'une semaine dans notre correspondance. Avant tout voici des nouvelles de maman. Elle tousse toujours un peu mais sa toux ne la fait pas souffrir, c'est une vieille connaissance qui se comporte assez décemment, quoiqu'elle soit fort désagréable de sa nature. Maman la loge avec beaucoup de patience en attendant que l'été vienne la mettre à la porte. 118 Quant à moi je me porte bien, Dieu merçi, et je travaille de bon cœur pendant que le vent du nord souffle dehors comme s'il n'avait rien de mieux à faire. Un passage de ta lettre m'a fortement intrigué. Tu couches dans la même chambre que Miss Houghton et quoique séparées dans le courant de la journée vous vous retrouvez nécessairement chaque soir. Pourquoi donc ne parlez-vous l'anglais que tous les deux jours? Explique-moi ce mystère. Quelle langue employez-vous dans l'intervalle. Ce qui me frappe encore dans tes lettres c'est la préoccupation constante qui te domine au sujet de tes sorties, lorsque ma belle-sœur sera de retour à Paris. Hé bien soit ! Je veux bien t'accorder cette faveur, en considération de l'aptitude que tu as mise à tes études depuis ton entrée en pension. Tu vois, ma chère enfant, que je suis disposé à faire des concessions alors qu'on s'applique à les mériter. Continue à devenir une charmante et gracieuse personne et tu trouveras en moi le père le plus affectueux. Notre unique désir à ta mère et à moi, c’est de te préparer un avenir heureux. Nous t’embrassons tendrement. x Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, februarie 1874 Dragă Marie, Răspund numaidecît scrisorii tale ca să-ţi dau astfel exemplul exacti-tudinei. Fiind pc punctul de a pleca la Iaşi, 1 nu vreau să aduc în corespondenţa noastră o întîrziere de o săptămină. Mai înainte de toate iată veşti despre mama. Ea tot mai tuşeşte puţin, dar tuşea sa nu o face să sufere, este o veche cunoştinţă care se comportă destul de liniştit, cu toate că de felul ei este foarte neplăcută. Mama o-găzduieşte cu multă răbdare, aşteptînd ca vara să vie să o dea pe uşă afară. Cît despre mine, sînt sănătos, mulţumesc lui Dumnezeu, şi lucrez cu plăcere, în timp ce vîntul de nord suflă afară ca şi cum n-ar avea nimic mai bun de făcut. 119 Un pasaj din scrisoarea ta m-a mirat foarte mult. Dormi în aceeaşi •cameră cu domnişoara Houghton şi, cu toate că despărţite în cursul zilei, vă regăsiţi sigur în fiecare seară. Pentru ce deci nu vorbiţi engleza decît din două în două zile? Lămureşte-mi acest mister. Ce limbă întrebuinţaţi între timp. Ceea ce mă izbeşte încă în scrisorile tale este preocuparea continuă care te stăpîneşte în legătură cu ieşirile tale cînd cumnata mea se va reîntoarce la Paris. Ei bine, fie! Vreau să-ţi fac această plăcere, ţinînd seama de străduinţa pe care ai dovedit-o la studii, de cînd ai intrat în pension. După cum vezi, draga mea fetiţă, sînt’dispus să fac concesii atunci cînd cineva încearcă să le merite. Continuă să devii o îneîntătoare şi graţioasă persoană şi vei găsi în mine tatăl cel mai iubitor. Singura noastră dorinţă, a mamei tale şi a mea, este de a-ţi pregăti un viitor fericit. Te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A. 91 Mirceşti, 8/20 février 1874 Comment, Mademoiselle, vous vous donnez le luxe d’un rhume accompagné de fièvre? A quoi faut-il attribuer cette fantaisie si ce n'est à une prédilection marquée pour les potions amères? Prédilection que j’ai constatée en voyant ton indifférence à l'égard des bonbons... Quoiqu'il en soit, ma chère petite Marie, je te conseille de chasser au plus vite ce diable de rhume lequel, à la longue, devient un hôte importun et fort désagréable. Maman est fort tourmentée de te savoir indisposée ; si je la laissais faire, elle partirait de suite pour Paris, mais l'état de sa santé, quoique satisfaisant en ce moment, serait peut-être compromis par un grand voyage en plein hiver. Je suis donc obligé d’employer toute mon éloquence pour calmer ses inquiétudes et de lui dire que tu es une fille trop intelligente, trop vaillante etc.... pour faire une véritable maladie à la suite d’un simple rhume. Mais je dois t’avouer que toute ma rhé- 120 torique ne sert pas à grand chose et qu’un petit billet de ta main la rassurerait bien davantage. Ecris-lui donc pour lui dire ce que tu as éprouvé, car j'espère qu'à cette heure tu n’as plus le moindre mal. Qu’était-ce que ce mal au côté gauche qui a exigé des frictions de teinture d’iode? Pourquoi le médecin a-t-il ordonné l'usage de la flanelle? Ne nous cache rien. Peut-être as-tu subi certaine fatigue de trop de travail? Moi-même je sens parfois une douleur musculaire au côté gauche quand je reste pendant plusieurs jours consécutifs à écrire, et je ne m'en porte pas plus mal. Quelques légères frictions avec de l’esprit de vin, et la douleur disparait. Ecris-nous donc de suite et en détail. Ma belle-sœur retourne bientôt à Paris et tu iras jacasser avec tes cousines pour achever ta guérison. En attendant avale bravement de l’eau de Bourboule, c’est mauvais mais ça porte un nom si harmonieux ! Nous t’embrassons tendrement. Ton père affec[tionné], V.A. Mirceşti 8/20 februarie 1874 Cum, domnişoară, vă permiteţi luxul unui guturai însoţit de febră? Cui trebuie să atribuim această fantezie dacă nu unei mari înclinaţii pentru poţiunile amare ? înclinaţie pe care am băgat-o de seamă văzînd nepăsarea ta faţă de bomboane... Oricum ar fi, micuţa mea Marie, te sfătuiesc să goneşti cît mai grabnic acest îndrăcit de guturai care, cu timpul, devine un oaspete nedorit şi foarte neplăcut. Mama este foarte îngrijorată ştiindu-te bolnavă; dacă aş lăsa-o, ar pleca numaidecît la Paris, dar starea sănătăţii sale, cu toate că satisfăcătoare în această clipă, ar fi poate compromisă printr-o lungă călătorie în plină iarnă. Sînt deci obligat să-mi folosesc toată puterea de convingere pentru a linişti îngrijorarea sa şi să-i spun că eşti o fată prea inteligentă, prea curajoasă etc.... pentru a face o boală adevărată, a urmare a unui simplu guturai. Dar trebuie să-ţi spun că toată puterea 121 mea de convingere nu-mi serveşte la mare lucru şi că un mic bilet de mina ta ar încuraja-o mult mai mult. Scrie-i pentru a-i spune ce ai simţit, pentru că sper că la ora aceasta nu mai ai nici un rău. Ce este această durere în partea stingă pentru care a fost nevoie de fricţiuni cu tinctură de iod? Pentru ce doctorul a ordonat folosirea flanelei? Nu ne ascunde nimic. Poate ai simţit oarecare oboseală de prea multă muncă ? Şi eu simt cîteodată o durere muşchiulară în partea stingă cînd stau să scriu timp de mai multe zile în şir, şi cu toate acestea, nu mă simt mai rău. Cîteva fricţiuni cu alcool şi durerea dispare. Scrie-ne deci numaidecît şi cu amănunte. Cumnata mea se reîntoarce în curînd la Paris şi te vei duce să sporovăieşti cu verişoarele tale pentru a-ţi termina vindecarea. Pină atunci, înghite cu curaj apa de Bourboule, este rea, dar poartă un nume aşa de armonios ! Te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 92 [Iaşi, 14 ianuarie—9 februarie 1874] 1 Dragă, Pe biroul meu sînt două cărţi mici cu poezii în limba nemţească, una legată cu catifea vişinie, şi cealaltă legată în carton verde. Cată-le pe biurou şi prin saltare şi mi le trimite îndată cu drumul-de-fier, căci le-am promis Doamnei. Acele cărţi cuprind traduceri din poeziile mele făcute de un dl. Coţebue 2 şi de un profesor din Cronstadt. 122 Nu cred să se deie reprezentaţia, va fi marţi din cauza timpului. Ţi-oi da de ştire cînd a fi să vii la Iaşi. Te sărut, împreună cu Gogu, V.A. Poate oi veni duminică acasă, însă nu sînt sigur. Trimite trăsura la staţie. 93 [Iaşi, februarie 1874] 1 Dragă PauUnă, Am crezut că oi putea să plec mîini, însă repetiţiile nu mă iartă a purcede din Iaşi înainte de gioi viitor. Dacă a sosit vreo scrisoare pentru mine la ţară, trimite-mi-o la Iaşi într-un plic adresat d-lui Slaninski, şeful staţiei de aice. Totodată expeduieşte un om la Roman cu acest răvaş adresat d-lui Pleşescu, casier, şi dă-i poruncă să cerceteze la poştă dacă nu se află scrisori pentru mine sosite de la Bucureşti. Ce zici de iarna care iar s-au întors? Ard-o focul babă Dochie !... Eu sînt sănătos şi te sărut, precum şi pe Gogu. V.A. 94 [Iaşi, sîmbătă, 9 februarie 1874 Dragă PauUnă, Deşi ţi-am scris că m-oi întoarce1 gioi, însă voi veni la Mirceşti mai degrabă. Trimete trăsura marţi seara la staţie, adică răspoimîine. Te sărut, V.A. 123 CĂTRE GEORGES DUCA 95 Ce lundi, [Mirceşti, 18 sau 25 februarie 1874] 1 Mon cher Georges,2 Ton feuilleton3 est très bien fait ; il m'a fort amusé ainsi que mon frère et Steriadi. Tes observations sont très justes en tout point; il en est une, surtout, qui s'accorde parfaitement avec mon opinion relativement à la première scène entre Radu et Tarsiţa. Je tâcherai de retoucher cette scène afin de motiver devan-tage le haine de Madame Neamouş contre le jeune homme. Je te remercie de la peine que tu as prise de m’écrire huit pages qui m’ont fort intéressé, je l’avoue. Et maintenant, tu vas me faire un plaisir, c’est d’aller demain soir sur la scène, avant le lever du rideau, et de faire en mon nom aux acteurs les observations que tu m’as communiquées. Tu demanderas d'abord à Aslan d’habiller Stelpeano plus convenablement. Ce personnage ne doit pas porter de frac au 1-er acte et encore moins des gants jaunes. Il faut lui faire changer de perruque.. . etc. Tu engagera Mme Stanesco de jouer la scène du 5-ème acte conformément aux instructions que j’ai envoyées par lettre à Aslan. Quant à Loukian, tu lui diras que je suis très fâché d'apprendre qu’il n'a pas su s’élever au-dessus du niveau de la bouffonnerie, alors que je comptais sur son expérience de la scène, après trente ans de cabotage. Je ne lui parlerai plus de mai vie s’il continue à compromettre par des saltimban-quéries les situations les plus dramatiques de la pièce. Parles-en aussi à Aslan. Arrache le faux nez au Grec. Bref, je t'autorise à me représenter auprès de la troupe et d’exiger d’elle tout ce que tu croiras utile au succès réel et dramatique de ma comédie. 124 Je te prie de procurer à Pauline toutes les facilités pendant son séjour à Jassi. Moi je garde Gogou et la chambre par suite d’un gros rhume de pointrine qui me fait assez souffrir. J'embrasse Eucharie et le général. Tout à toi, V. Alecsandri Luni [Mirceşti, 18 sau 25 februarie 1874] 1 Dragă Georges 2, Foiletonul3 tău este foarte bine făcut, m-a distrat mult, tot aşa şi pe fratele meu şi pe Steriadi. Observaţiile tale sînt foarte îndreptăţite din toate punctele de vedere: este una, mai cu seamă, care se potriveşte bine cu părerea mea despre prima scenă dintre Radu şi Tarsiţa. Am să încerc să îndrept această scenă ca să motivez mai bine ura doamnei Neamoşu împotriva tînărului. îţi mulţumesc pentru osteneala pe care ţi-ai dat-o de a-mi scrie opt pagini care, mărturisesc, m-au interesat foarte mult. Şi, acum, îmi vei face o plăcere, aceea de a te duce mîine seară pe scenă, înainte de ridicarea cortinei, şi de a face actorilor, în numele meu, observaţiile pe care mi le-ai împărtăşit. Vei cere mai întîi lui Aslan să-l îmbrace mai potrivit pe Stilpeanu. Acest personaj nu trebuie să poarte frac în actul I şi cu atît mai puţin mănuşi galbene. Trebuie să-i schimbe peruca... etc. Vei sfătui pe d-na Stănescu să joace scena din actul 5, conform cu instrucţiunile pe care i le-am trimis printr-o scrisoare lui Aslan. în ce priveşte pe Luchian, îi vei spune să sînt foarte supărat aflind că nu a ştiut să se ridice deasupra nivelului bufoneriei, cînd eu tocmai mă bizuiam pe experienţa scenei, a sa, după treizeci de ani de cabotinaj. Nu am să-i mai vorbesc niciodată dacă va continua să compromită prin comicării situaţiile cele mai dramatice ale piesei. « Vorbeşte-i de asemenea şi lui Aslan. Smulge nasul fals grecului. Pe scurt, te autorizez să mă reprezinţi pe lîngă trupă şi să-i ceri tot ce' vei crede necesar succesului real şi dramatic al comediei mele. Te rog să. procuri Paulinei tot ce-i este necesar pe timpul şederii sale la Iaşi. Eu păzesc pe Gogu şi camera în urma unei serioase răceli care mă face destul să sufăr. îmbrăţişez pe Euharia şi pe general. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 96 Mirceşti, 25 febr. 1874 Iubite Negruzzi, Cred că zeţuirea ultimelor două acte din piesa Boieri şi ciocoi este acum terminată. Te rog dar să binevoieşti a remite manuscriptul în mîinile nepotului meu George Duca. De cînd am fost la Iaşi ca să asist la repetiţia generală a comediei mele, am căpătat un gutunariu tătăresc care m-au obligat să şed la căldură şi astfel să lipsesc de la reprezentaţiile ce s-au dat în şir, de trei ori. Această succedare neîntreruptă mă autoriză a crede că piesa a avut oarecare succes, însă sînt curios a şti ce impresie ea a produs asupra persoanelor inteligente, atît ca studiu al unei epoce trecute, cît şi ca operă dramatică. Ca autor care niciodată n-am fost orbit de meritele producerilor mele, doresc să aflu adevărul adevărat, fie cît de aspru. Care este natura criticelor în diversele grupe a societăţei? Care sînt defectele ce reclamă o corectare neapărată? Fiindcă această comedie are să facă parte din repertoriul meu dramatic care chiar acum se publică la Bucureşti, aş dori să-i dau cea mai de pe urmă polieală. Iată pentru ce te rog să-mi scrii, cînd îi avea timp, şi să-mi comunici impresiile d-tale şi ale amicilor noştri, pre- 126 cum şi cancanurile la care a trebuit negreşit să deie loc o comedie locală ca a mea. Păn-acum am primit o scrisoare anonimă plină de injurii, care m-a făcut să rîd cu hohot şi mă aştept şi la altele, care toate vor avea aceeaşi soartă, convingîndu-mă că persoanele ce le scriu şi-au văzut portretele pe scenă. Curios lucru, cît de nătîngă e prostia omenească ! în piesa mea sînt două categorii de caractere: ciocoii, adică canaliile mizerabile, şi boierii cumsecade. Cum se face dar că, avînd a alege între aceste două categorii, sînt oameni care prefer a se pune în rîndul ciocoilor şi prin urmare a se mîniea foc în contra autorului? Nime nu i-a oprit de a trece în clasa boierilor oneşti şi patrioţi. Iată un nou subiect de piesă şi zău îmi vine să o şi compun, sub titlul: Critica piesii „Boieri şi coicoi" sau Ciocoii paraponisiţi. Vom videa cum mi-a merge gutunarul. De-oi scăpa în curînd de el, ciocoii adevăraţi n-or scăpa de mine. Aşteptîndu-ţi răspunsul, te îmbrăţişez, V. Alecsandri 4 Te rog să publici în Curierul de Iaşi alăturata notiţă 1. CĂTRE MATEI MILLO 97 Mirceşti, 25 fevr. 1874 Iubite Millo, Chiriţa la Expoziţia de la Viena 1 m-a făcut să rîd cu hohot ; îţi mulţumesc pentru broşurile ce mi-ai trimis şi pentru momentele de veselie ce mi-ai procurat. Canţoneta e nimerită şi cuprinde unele sfichiuri care au trebuit să producă efect în public, dar totodată să şi cîrnească unele nasuri de care sînt aninate portofoliuri ministeriale. Pasagiurile 127 atingătoare de perdelele Vavilonului românesc şi de cutiile pline cu fasole sînt epigrame foarte juste; păcat însă că nu ai dezvoltat mai mult acel pasagiu şi că nu ai pomenit de ursul lui Costaforu, de călugăriţa cu potcapul pe urechie, de braşo-vanca ruşinoasă, ce sta ascunsă în fundul Vavilonului, şi de toţi manechinii expuşi în uniforme variate, manechini care au făcut pe un francez a zice : En voyant la section roumaine on est porté à croire que c’est VExposition du pays des manequins* în adevăr, tipul Chiriţei va rămînea în repertoriul nostru şi va fi exploatat cu succes încă mult timp, căci este o baie nesecată, aşa de exemplu ce-ar plăti o Chiriţă care s-ar întoarce de la C amerăl O Chiriţă politică? O Chiriţă gheşeftară1 etc. Toate aceste, bine tratate, ar avea succesuri sigure. Ai aflat că s-a reprezentat în Iaşi comedia mea Boieri şi ciocoii Ea s-a giucat de trei ori d-a rîndul în aceeaşi săptămînă, însă eu n-am putut să asist la nici una din reprezentaţii fiind cam bolnav, la ţeară. Succesul a fost mare, mai cu deosebire rolul lui Arbure răzeşul, ce-ţi era destinat, a produs mare impresie.. . însă mulţi s-au supărat ! Am primit păn-acum două scrisori anonime pline de injurii. în una sînt acuzat de a linguşi pe boieri şi în cealaltă mi se impută că li batgiocăresc. Public inteligent ! Nu mă mir de vizita ce ţi-a făcut dl. Odobescu 2 şi de întrebarea ce ţi-a adresat în privirea reprezentării comediei mele pe scena teatrului mare din Bucureşti. Am primit eu însumi o depeşă de la Comitetul teatral3 cerîndu-mi manuscriptul, însă am răspuns că nu socot trupa d-lui Pascaly în stare de a giuca piesa mea şi că zisa trupă, dacă s-ar fuziona cu a d-tale, poate că astfel s-ar înlesni punerea în scenă [a] acelei scrieri dramatice care cuprinde mai multe roluri importante. Să lăsăm dar acest proiect pentru anul viitor. Cînd mi-i scrie că el se poate realiza, îţi voi da depline împuterniciri pentru împărţirea rolurilor etc. Păn-atunci însă, stau şi mă întreb ce aş putea face în favoarea d-tale şi zău, nu ştiu la cine să mă adresez, căci nu-s în intimitate cu nici unul din puternicii zilei. Scriso- * Văzînd secţia românească, îţi vine să crezi că este expoziţia ţării manechinelor (limba franceză). 12S rile ce ţi-aş da pentru ei ar rămînea ca litere moarte. Cred dar că demarşa cea mai simplă de cercat este să te duci la d-rta Catargiu 4, soţia ministrului, să-i expui împregiurările şi să-i deştepţi simpatia pentru vechiul artist din Moldova. Femeile sînt cei mai buni auxiliari cînd ele vroiesc a se interesa la un lucru. Fii amabil, elocvent, fă să zbîrnîie coarda amor-propriului în inima unei femei şi cu ajutorul ei poţi face mari izbînzi. Adio, vechiul meu amic şi colaborator, îţi trimit o călduroasă strîngere de mînă. V. Alecsandri Adresa pe plic\ Domnului Matei Millo Artist dramatic Bucureşti CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 98 Mirceşti, martie 187-1 Vechiul meu amic ! • Cui aşi putea mai nimerit sa dedic această comedie decît unui om ca tine, care ai luptat bărbăteşte, ai pătimit fără a te descuragea, ai fost persecutat, închis la mănăstire şi chiar, expatriat în epoca de absolutism ce mi-a servit de studiu pentru scrierea piesei mele? Primeşte, dar Cogălnicene, dedicarea ei cu acea cordială amicie ce ne leagă împreună din copilăria noastră şi ne-a pus alăturea unul cu altul pe cîmpul luptelor trecute.1 Această comedie, tablou al unei părţi din societatea de acum treizeci de ani, va supăra, poate, unele susceptibilităţi exagerate; vin dar a declara aici că, străin de orice gînd de personalitate postumă sau existentă, dominat de simţirea celui mai adînc respect pentru memoria părinţilor noştri, n-am avut alt scop în compunerea piesei mele decît acela de-a căta defectele regimului subt care au trăit ei, pentru ca generaţia actuală să înveţe a preţui era de libertate şi progres în care trăieşte. După această declarare leală, îmi rămîne să adaug numai, că opera mea dramatică cuprinde două categorii de oameni: boierii onorabili, adică românii cu suflet nobil, şi acei corupţi, adică ciocoii. Aleagă fiecare cititor categoria ce-i convine, şi critice în consecinţă ! Al tău amic, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 99 Mirceşti, 2 mart. 1874 Iubite domnule Negruzzi, O scrisoare a fratelui meu îmi vesteşte că te afli la Bucureşti şi că în curînd ai să te întorci la Iaşi. Vei găsi acasă un răvaş ce ţi-am trimis, sînt cîteva zile, în care te rugam să înseri în Curierul de Iaşi 1 un anons scris pe o bucăţică de hîrtie. Găsind de prisos a-1 mai publica, te rog să-l arunci în foc sau să-l schimbi în modul următor: „Ni se asigură că dl. Alecsandri compune o nouă piesă, care se va giuca în curînd, intitulată Scrisorile anonime sau Ciocoii paraponisiţi , Timpul trece, mă opresc, salutîndu-te frăţeşte. Al d-tale amic, V. Alecsandri 130 100 Mirceşti, 12 mart. 1874 Iubite Negruzzi, Ai dreptate de-a te plînge de puţinul concurs ce-ţi dă „Junimea" pentru susţinerea foaiei Convorbirilor. Fenomenul e curios şi demn de observat. Cum? O societate românească de oameni inteligenţi, profesori, jurişti, poeţi etc. se adună regulat în fiecare săptămână, fumează, ie dulceţi, bea ceai sau cafe cu lapte, critică orice product intelectual cu destulă justeţă, ades şi totdeauna cu puţină indulgenţă... şi ce produce ? ... Să examinăm tabla de materii a anului trecut : Cîteva poezioare de amor, tot de amor şi iar de amor ! Cîteva traduceri din poeţi francezi şi germani..., cîteva articole de critică şi iar critică şi tot critică, un roman, o novelă,A o piesă de teatru şi un cîntecel comic. Iată tot ! Iată productul unui an întreg de mişcare literară ! E puţin, prea puţin pentru o societate numeroasă ce poartă numele de „Junime" şi care se adună regulat de 52 de ori pe an ca să fumeze, să ieie dulceţi, să beie ceai etc. Mi se va întîmpina, o ştiu, că cei mai mulţi nu pot să dispună de timpul lor, fiind acel timp ocupat cu lupta în contra nevoiei, cu câştigarea mijloacelor de vieţuire, cu îndeplinirea datoriilor de servitori ai statului... Cum se face însă că în Germania şi în Franţa, unde traiul e cu mult mai dificil decît la noi, „Junimele" produc necontenit şi cu abondenţă? Le lipseşte tandurul\... iată cheia problemului... tan-durul, adeca lenea, această drăgălaşă divinitate, nu romană, dar românească. îţi mărturisesc că, cu multă părere de rău, constat slăbiciunea mişcărei noastre literare, slăbiciune care merge crescînd şi ie treptat caracterul de neputinţă. Am observat că unii din membrii „Junimei" din Iaşi, cari au debutat cu entuziasm şi cu foc, acum s-au condamnat la o tăcere comodă şi par indiferenţi de soarta copilului născut, de biata foaie a Convorbirilor. Care să fie cauza unei asemine triste amuţiri?... Politica... Afacerile? etc. Nu admit aceste scuze şi le consider numai ca pretexturi. 131 Tandurul, tandurul... sau secarea izvorului. Te felicitez dar, iubite Negruzzi, de curagiul şi perseverenţa ce ai de a continua publicarea foiei „Junimei", şi cît pentru mine, nu oi înceta de a-ţi da mînă de ajutor..., deşi această mînă e lipsită acum de juneţă. Mergi înainte cu lucrul şi fă ca al 8-lea an în care intră foaia să fie urmat de alţi douăzeci. O nouă generaţie creşte ; să sperăm că din sînul ei va ieşi o nouă junime mai harnică şi mai puţin tan-durie. îţi mulţumesc pentru volumul anului VII, ce mi-1 păstrezi, şi te rog să mi-1 trimiţi la ţeară împreună cu manuscriptul 1 Boieri şi ciocoi. Apropo de această piesă, oi ţinea cont de observările ce mi-ai făcut. în adevăr sînt unele pasagiuri cam lungi, dar lungimea lor se lungeşte încă mai mult în bafta actorilor răi. Pe scenă talentul unui artist schimbă chiar defectele în calităţi şi vice-versa, cînd artistul e un păpuşer. Iorgu Liteanu 2 nu a venit pe aice ; regret că nu s-a abăut pe la Mirceşti, căci e foarte inteligent şi-mi place să convorbesc cu el. Cînd l-am întîlnit la Iaşi mi-a spus că a compus ceva pentru Convorbiri-, cred că în curînd va părea scrierea lui în coloanele foaiei. Aş dori să am o idee despre conferinţa d-lui Panu asupra poeziei poporale. Pentru ce nu vă decideţi a publica în Convorbiri prelegerile ce faceţi cu atîta succes la Universitate? Publicul ar câştiga mult, şi acei care, ca mine, stau departe de Iaşi, nu ar pierde nimic. Pînă a nu termina această lungă scrisoare, vreau să-ţi atrag luare-aminte asupra corecturei foaiei Convorbirilor. Ea este deplorabilă, şi atît de deplorabilă, încît se taie gustul de-a publica ceva în Iaşi. Te rog dar să admiţi ca să fac eu însumi ultima corectură a articolelor mele. Trimiţîndu-mi coala prin poştă, îţi promit că chiar a doua zi o vei primi corigeată. Al d-tale amic, ; • V. Alecsandri Am primit volumul Mihai Vereanu 3, îl voi citi à loisir *, şi-ţi voi da opinia mea asupra acestui roman. • ’ • ' ‘I . ■ ■ ' J \ ' * Pe îndelete (limba franceză). CĂTRE MARIE BOGDAN 101 Mirceşti, 30 mars 1874 Ma chère Marie, Nous te faisons nos compliments pour avoir été la première au concours de piano ainsi que pour les bonnes notes qui composent ton bulletin du dernier trimestre. Nous y voyons beacoup de très-bien, ce qui est flatteur pour toi et réjouissant pour nous. Ce bulletin serait parfait si ce splendide très-bien figurait également à l'article ordre, mais cela viendra n’est-ce pas? Tu nous le promets. Dans cette conviction nous t'embrassons tendrement et pour te récompenser de ton assiduité au travail je viens d'écrire à M-me de Bairal de t’acheter les effets qui te manquent ; paletot, chapeau, robe de printemps dans le goût simple et élégant. J’ai pris aussi des mesures touchant ta bourse afin qu’elle ne souffre plus du vide qui l’afflige. C’est aujourd’hui Pâques. Tout est en fête, terre et ciel, bêtes et gens. Le printemps est revenu avec son beau soleil pour nous consoler des rigueurs de l'hiver. Maman a fait à ton intention un magnifique gâteau que nous mangerons aujourd' hui même. Voilà un gâteau qui doit te faire bien plaisir !... Ta tante doit revenir bientôt à Paris. Quelle bonne idée elle aurait de venir avec tes cousines et toi passer les mois de vacances à Mircesti ! Parle lui de ce projet quand tu la verras, et surtout porte-toi bien. Nous t'embrassons tendrement. Ton père affec[tionné], V.A. Le printemps te rend paresseuse dis-tu? N'en sois pas désolée, c’est un effet passager. Bientôt tu reprendras ta belle ardeur au travail. 133 ' ' ’ Mirceşti, 30 martie 1874 Dragă Al arie, Te felicităm pentru faptul că ai fost prima la concursul de pian cum şi pentru bunele note care formează buletinul tău după ultimul trimestru. Am văzut mulţi foarte bine, ceea ce este măgulitor pentru tine şi îmbucurător pentru noi. Acest buletin ar fi perfect dacă acest minunat foarte bine ar figura, de asemenea, şi la articolul ordine, dar aceasta va veni cu timpul, nu este aşa? Ne-o făgăduieşti. Cu această convingere, te îmbrăţişăm cu dragoste şi, spre a te recompensa pentru sîrguinţa ta la lucru, am scris d-nei Barrai să-ţi cumpere îmbrăcămintea care îţi lipeşte: palton, pălărie, rochie de primăvară, simple şi elegante. Am luat, de asemenea, măsuri privitoare la punga ta, astfel ca să nu mai sufere de golul care o întristează. Astăzi este Paştele. Totul este ■ în sărbătoare, pămînt şi cer, animale şi oameni. Primăvară s-a reîntors cu un soare frumos pentru a ne mîngîia de asprimile iernii. Mama a făcujt, cu gindul la tine, o minunată prăjitură pe care o vom mînca chiar astăzi. Iată o prăjitură care trebuie să-ţi facă multă plăcere!... Mătuşa ta trebuie să se reîntoarcă în curînd la Paris. Ce bună idee ar avea să vină cu verişoarele tale şi cu tine să petreceţi lunile de vacanţă la Mirceşti! Vorbeşte-i despre acest proiect cînd ai să o vezi, şi mai cu seamă să fii sănătoasă. Te îmbrăţişăm cu dragoste, Tatăl tău iubiftor], V.A. Spui că primăvara te face leneşă? Nu fi amărîtă, este o stare trecătoare, în curînd îţi vei relua frumoasa ta sîrguinţă Ia învăţătură. CĂTRE GEORGE STERIADI 102 Mircesti, 6 avril 1874 Mon cher Steriadi, 1 Les trompettes'' discordantes de la renommée viennent de m'apprendre que l'on veut monter à Bucarest 2 ma comédie 134 des Boyards et ciocoi Est-ce vrai, est-ce faux? C’est ce que vous êtes prié de me faire savoir exactement. Si la nouvelle est fausse, je laisse tomber à plat, mais dans le cas contraire, je vous charge de déclarer ceci de ma part à mrs les membres du Comité théâtral: Ayant l’intention d’introduire dans mon oeuvre quelques remaniements assez importants et dont la nécessité m’a été dévoilée par les représantations qui ont eu lieu à Jassi; Ayant cédé à Millo le droit de monter la pièce à Bucarest alors que l'on pourra composer un personnel artistique capable d’aborder de grands rôles sans les dénaturer; Ayant, enfin, le désir de diriger moi-même les répétitions de ma comédie... Je ne saurai acorder à personne l'autorisation de monter cette pièce à Bucarest, avant le commencement de la prochaine saison théâtrale. Ceci parfaitement décidé; je mets mon œuvre sous la garantie du Comité de Bucarest et... je vous embrasse. Tout à vous, . j, V. Alecsandri * Mirceşti, 6 âprilie 1874 Dragă Steriadi,1 o Tficr Trompetele discordante ale renumelui mi-au făcut cùrioscut câS s«;do-reşte să se monteze la Bucureşti - comedia mea Boieri şi ciocoi'. Bite*adevărat, nu este? Iată ce te rog să-mi spui exact. ' Dacă vestea este falsă, o las la o parte, dar în caz contrariu, te însărcinez să declari aceasta din partea mea domnilor membri ai Comitetului teatral: . : ito.- . Avînd de gînd să introduc în opera mea unele modificări destul d.e importante a căror utilitate mi-a fost dezvăluită de reprezentaţiile care au avut loc la Iaşi; . . ----------- •» . . •* • ■ . i * Adaosul din colţul din stînga jos, care începe cu -cuvintele „Mes compliments à toute votre familie".. .„încă lizibile,.a fost şters cu aceeaşi cerneală cu care esté scriisă "scrisoarea' >■ ' 133 Cedindlui Millo dreptul de a monta piesa la Bucureşti, atunci cind se va putea strînge un personal artistic capabil să abordeze mari roluri fără să lo denatureze; Avînd, în sfîrţit, dorinţa de a conduce eu însumi repetiţiile comediei mele... Nu voi putea acorda nimănui autorizaţia de a monta această piesă la Bucureşti, înainte de începerea viitoarei stagiuni teatrale. Acestea odată hotărite, îmi pun opera sub garanţia Comitetului din Bucureşti şi... te îmbrăţişez. Al dumitale, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 103 Mircesti, 1 mai 1S7-1 Ma chère Marie, J'ai reçu ta dernière lettre commenceant comme toujours par cette phrase stéréotype, j’ai bien tardé à t’écrire mais j’espère que tu ne m’en voudras pas.. . Je ne t'en veux pas, c’est convenu, mais le jour où tu trouveras un autre commencement de lettre sera considéré par moi comme un grand jour. En attendant je t’annonce l'arivée à Mircesti de notre ami Baligot, il m’a donné de tes nouvelles et m’a apporté tes derniers dessins, j’allais dire presque tes derniers chefs d’œuvre. Les arbres sont vivants; on croit entendre le frémissement des feuilles. Ces jolis croquis seront encadrés et placés dans le musée de Mircesti afin d’être livrés à l’admirations des populations. Ta maman est dans le ravissement et ne cesse de les regarder; elle te considère comme une grande artiste et cherche à me faire partager ses convictions. Moi je me laisse faire, tant je suis bon garçon. 136 Je suis bien content que tes cousines soient enfin de retour à Paris afin que tu ne [te] plaignes plus d’être seule. Et à propos de tes cousines on m’a raconté une histoire de chapeau qui m’a bien amusé, c’est pourquoi .je veux bien admettre que ma belle-sœur te fasse faire une nouvelle robe par Mdme Goughenheim. J’ai rêvé cette nuit qu’il t'avait poussé des frisons sur le front... Ce cauchemar serait-il vrai? Rassure-moi à ce sujet. Baligot m’a apporté deux épreuves de ton portrait. La meilleure est celle qui te représente debout; l'autre a une expression de mauvaise humeur assez désagréable. Il faudra donc n'en commander que des premières et à mon retour à Paris, je t’en rendrai l'argent que tu auras avancé. J’attends le résultat de la matinée musicale qui va avoir lieu prochainement et je me flatte de l'espoir que tu l’emporteras brillamment sur tes cammarades. Le succès bien mérité est une des grandes satisfactions de la vie. Ta lettre se termine par un post-scriptum du plus haut intérêt qui fait mention de la date du 31 juillet. Sois tranquille, à cette époque je serai à Paris et tu passeras tes vacances à Mircesti. Désires-tu y trouver un piano? Adieu, nous t’embrassons tendrement et te chargeons de présenter nos compliments à Mme de Barrai. Ton père affectionné, V. Alecsandri Mirceşti, 1 mai 1874 Dragă Marie, Am primit ultima ta scrisoare începînd ca întotdeauna cu această frază stereotipă, am întîrziat mult să-fi scriu, dar nădăjduiesc că nu vei fi supărat pe mine,. . Nu sînt supărat pe tine, se înţelege, dar ziua în care vei găsi un alt început de scrisoare va fi socotită de mine ca o zi mare. Pînă atunci, iţi anunţ sosirea la Mirceşti a prietenului nostru Baligot, care mi-a dat veşti despre tine şi mi-a adus ultimele tale desene, eram gata să spun ultimele tale capodopere. Pomii sînt plini de viaţă; ţi se pare că auzi foşnetul frunzelor. Aceste frumoase schiţe vor fi înrămate şi aşezate m muzeul de la Mirceşti, pentru a putea fi admirate de locuitori. Mama 13 7' ta este încîntată şi nu încetează să le privească; ea te socoteşte cape o mare artistă şi caută să mă facă să împărtăşesc convingerile ei. Eu, ca un băiat bun, mă las convins. Sînt foarte bucuros că vcrişoarele tale s-au întors, în sfîrşit, la Paris ca să nu te mai plîngi că eşti singură. în legătură cu verişoarele tale mi s-a povestit o istorie cu o pălărie, care m-a distrat mult. Pentru aceasta admit ca cumnata mea să îţi comande o rochie nouă la d-na Goughenheim. Am visat în noaptea aceasta că ţi-au crescut bucle pe frunte... Coşmarul acesta să fie adevărat? Linişteşte-mă despre acest lucru. Baligot mi-a adus două probe ale portretului tău. Cea mai bună este aceea care te înfăţişează în picioare ; cealaltă are o expresie de proastă dispoziţie destul de neplăcută. Va trebui deci să nu comanzi decît din primele şi, la întoarcerea mea la Paris, îţi voi înapoia banii pe care i-ai dat. Aştept rezultatul matineului muzical care va avea loc în curînd şi mă măgulesc cu speranţa că le vei întrece strălucit pe camaradele tale. Succesul bine meritat este una dintre marile satisfacţii ale vieţii. Scrisoarea ta se termină printr-un post-scriptum de cel mai mare interes care aminteşte despre data de 31 iulie. Fii liniştită, la această dată voi fi la Paris şi, în sfîrşit, îţi vei petrece vacanţa la Mirceşti. Doreşti să găseşti aici un pian? Adio, te îmbrăţişăm cu dragoste şi te însărcinăm să prezinţi salutările noastre d-nei de Barrai. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri CĂTRE GEORGE SION 104 Mirceşti, mai 1874 Frate Sioane,1 Ţi-am trimis astăzi prin poştă piesa mea: Boieri şi ciocoi,2 tipărită la Bucureşti. Doresc să te găsească sănătcs şi bine- 138 dispus a lua în consideraţie observările următoare în privirea Teatrului Naţional. Contractul direcţiei3 a încetat, şi acum Comitetul din care faci parte are a se ocupa cu darea din nou în antrepriză a Teatrului român. Doi competitori se prezintă: Pascaly şi Millo, şi precît cunosc spiritul de clopotniţă ce domneşte peste Milcov, nu mă îndoiesc că Pascaly are multe şanse de a fi preferat. însă ! Mă adresez la d-ta ca la un om de litere, ca la un autor dramatic, şi ca la unul din membrii Comitetului, şi în această triplă calitate, te las să apreciezi meritele ambilor artişti care aspiră a deveni directori şi să faci a atîrna cumpăna dreptăţii în partea celui din doi care posedă mai necontestată superioritate în toate privirile. Millo, deşi din Moldova, a devenit prin rarul său talent o notabilitate artistică de care se fălesc românii cu drept cuvînt, şi care vă rămînea în istoria dramatică precum a rămas la francezi. Bouffé-Frédéric Lemaitre şi alţii. Cu toate aceste, Millo este înlăturat de mai mulţi ani de la Teatrul cel mare prin efectul unor intrigi cunoscute. Oare nu s-ar cuveni să se puie capăt acestor intrigi şi să dea lui Cesar ce este a lui Cesar? Oare, cînd se va scrie istoria teatrului naţional, cum ar suna la auz un pasagiu ca acesta: „Millo a fost un artist de un mare talent, care a creat o lungă serie de roluri caracteristice şi a lăsat urme neşterse în memoria contimporanilor săi. El a ştiut să mişte inimile unei generaţii întregi, să le înduioşeze, să le veselească, să le aprindă etc___ şi însă el a fost nesocotit, nesusţinut chiar de oameni care mai xxlult decît alţii aveau datoria de a-1 îmbrăţişa, oameni deştepţi, învăţaţi, poeţi, autori dramatici.. . etc., şi printre acei oameni însuşi Iorgu Sion!... etc." Cred că nu-i contribui la asemine pagini umilitoare, şi dar te rog, în interesul Teatrului nostru, să dai direcţia lui Millo sau cel puţin să obligi pe noul director de a angaja pe artistul eminent'(deşi din Moldova) cu condiţiile cele mai avantagioase şi mai demne de frumosul său talent, în această încredere te îmbrăţişez frăţeşte, . >•-. . ■ V. Alecsandri 139 CĂTRE MATEI MILLO 105 Mirceşti, mai 1874 Mon cher Millo, Merci pour la brochure que vous m’avez envoyée. Je la lirai avec plaisir et puis je l'enverrai à Négri à Okna, afin de lui desopiller la rate. Vous trouverez ci-inclus la lettre pour Sion ; 1 prenez-en connaissance et faites-la lui parvenir à temps; quant à Mr Maiorescu2, je ne manquerai pas de lui exprimer ma manière de voir sur le théâtre roumain, quand il s’adressera à moi. Peut-être viendrais-je moi même à Bucarest pour quelques jours et alors je pourrai m’expliquer plus en détaü de vive voix. En attendant vous pouvez lui dire de ma part que je suis heureux de le savoir bien disposé pour notre malheureux théâtre et que je compte beaucoup sur son influence pour relever cette institution nationale des bas-fond où l’on précipité les faiseurs qui exploitent la sottise publique depuis nombre d’années. Si vous avez la patience de relire ma comédie des Ciocoii vous verrez que j'y ai introduit quelques changements qui m’ont été signalés par l’ensemble des répétitions générales. Je veux donc connaître votre opinion franche sur cette pièce, telle qu’elle se présente aujourd'hui au public et vous me ferez plaisir en me la communiquant. Tous à vous, V. Alecsandri Mirceşti, mai 1874 Dragă Millo, Mulţumesc pentru broşura pe care mi-ai trimis-o. O voi citi cu plăcere şi apoi o voi trimite lui Negri, la Ocna, ça să-i stîrnesc veselia. Vei găsi 140 alăturat scrisoarea pentru Sion *, ia cunoştinţă de ea şi fă ca să-i ajungă la timp; cît despre dl. Maiorescu 2, îi voi spune cu siguranţă tot felul meu de a vedea problema teatrului românesc, atunci cînd mi se va adresa mie. Poate voi veni eu însumi la Bucureşti "pentru cîteva zile, şi atunci' voi putea să mă explic mai pe larg vorbindu-i direct. Pînă atunci îi poţi spune, din partea mea, că sînt fericit de a-1 şti binevoitor pentru nefericitul nostru teatru şi că mă bizui mult pe infiuenţa sa pentru a ridica această instituţie naţională din străfundurile unde au prăbuşit-o cei care exploatează prostia publică de ani de zile. Dacă ai răbdarea de a reciti comedia mea Ciocoii, vei vedea că am introdus nişte schimbări care mi-au fost semnalate de ansamblul repetiţiilor generale. Vreau deci să-ţi cunosc părerea cinstită, asupra acestei piese, aşa cum este prezentată astăzi publicului, şi mi-ai face plăcere comunicîndu-mi-o. Al dumitale, V. Alecsandti CĂTRE IACOB NEGRUZZI 106 Mirceşti, 27 mai 1874 Iubite domnule Negruzzi, Cu poşta de astăzi îţi mai trimit 5 exemplare din comedia Boieri şi ciocoi,1 destinate pentru d-nii Xenopol, Panu, Lam-brior, Bodnărescu şi Bengescu. Necunoscînd adresele d-lor, te rog să binevoieşti a le împărţi broşurele la cea întîi întîl-nire a d-voastre. Am primit răvaşul ce mi-ai scris şi te-am admirat că ai refuzat postul ce ţi s-a oferit la Curtea de Casaţie, numai ca să nu fii astfel obligat de-a părăsi foaia Convorbirilor pe mîini străine. E rar de a găsi în ţările noastre asemene frumoasă abnegare şi eu unul sînt fericit de a videa pe fiul lui C. Ne- 141 • gruzzi -preferind cîmpul deschis şi înflorit al literaturii la ; bizuni a labirintică a justiţiei. Fii dar sigur de concursul meu ‘ şi pe viitor. Cît pentru prezent, cerneala mi s-a uscat în calamare. Nu sînt de părerea lui Heine în privirea efectului produs de căldura verii asupra crierilor. în loc de a-i înfier-bînta, îi topeşte. Nu zic însă că nu voi scrie nimic în cursul verii aceştia, i sper să mîntui legenda lui Becri Mustafa, care e gata pe giumătate, şi cum oi sfîrşi-o,. ţi-oi trimite-o bucuros. Iorgu Liteanu a fost ieri la mine şi mi-a vorbit de satira ce- ai compus în cinstea lui Hasdeu, încredinţîndu-mă că e foarte bună şi ascuţită. Nu mă îndoiesc, căci ai talentul satirei şi de mult te-am îndemnat ca să-l cultivezi mai cu deosebire. Sînt curios să o citesc. Hasdeu are negreşit să răspundă şi, prin urmare, întrevăd o luptă care o să ţie cît campania de şapte ani din Germania. Nu negligia însă Academia braşovenească din Bucureşti, acea fabrică de braşoave limbistice, condusă de Laurian şi Massim. Ascute-ţi condeiul şi-l prefă în strămurare pentru pedanţii groteşti, care pre cît sînt înflăcăraţi de nulitatea lor literară, pe atît sînt de ridicoli ca persoane. Dă-le bani pe miere, deşi ei nu sînt decît nişte trîntori, ce să hrănesc din stupul răposatului Zappa 2. Poate voi veni în săptămîna aceasta la Iaşi, ca să-ţi zic adio pînă a nu pleca în străinătate. Te îmbrăţişez şi te rog să prezinţi complimentele mele d-nei Negruzzi. V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 107 Mirceşti, 5 juin 1874 Ma chère Marie, Il y a long temps que tu ne nous as donné de tes nouvelles; quelle est la cause réelle de ce mutisme? Nous espé-; 142 ' rons que ta santé ne laisse rien à .désirer, d’autant plus que le beau temps est venu et que les vacances approchent. Bientôt je commencerai à faire mes préparatifs de départ pour aller te chercher et te ramener en triomphe à Mircesti. Les populations t'attendent avec de gros bouquets. As-tu passé tes épreuves de piano? T’es-tu distinguée comme toujours? Ecris-nous de suite. Nous t’embrassons tendrement. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 5 iunie 1874 Dragă Marie, Este mult timp de cînd nu ne-ai dat veşti despre tine; care este cauza adevărată a acestui mutism? Sperăm că sănătatea ta nu lasă nimic de dorit, cu atît mai mult cu cît a venit timpul frumos şi se apropie vacanţa, în curînd voi începe să-mi fac pregătirile de plecare pentru a veni să te iau şi să te aduc în triumf la Mirceşti. Locuitorii te aşteaptă cu mari buchete de flori. Ai trecut proba de pian? Te-ai distins ca întotdeauna? Scrie-ne numaidecît. Te îmbrăţişăm cu dragoste. . . . • Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE TITU MAIORESCU 108 Bucureşti, 12 iunie 1874 Iubite domnule Maiorescu, Venind la Bucureşti pentru puţine zile, mi-a părut foarte rău de a nu vă găsi pentru ca să vă felicit de postul impor- 143 tant la care aţi fost chemat. Instrucţia publică fiind specialitatea d-voastre, veţi şti a o îndrepta pe calea ei adevărată; şi a înfrîna avîntul balamutic ce a luat limba română sub impulsul pedanţilor sterili din epoha noastră. Totodată vă veţi interesa şi de bietul teatru românesc, care a devenit un tréteau de foire *, sub direcţia unor exploatatori şarlatani. Pînă a nu lua însă o măsură radicală în privirea lui, fie-mi permis a interveni pe lîngă d-voastre în favoarea lui Millo. Am reuşit a face ca Comitetul teatral să-i acordeze două zile pe lună în tot cursul stagiunei viitoare, zile de care Millo va dispune cum va vroi, supunîndu-se reglementului şi ne fiind atîrnat de nime. El va avea trupa lui deosebită, se va bucura de o independenţă absolută vis-à-vis de celelalte direcţii române şi străine şi va fi scutit de taxa de 300 franci, la care erau obligaţi directorii în anii trecuţi. Aceste condiţii fiind admise de întreg Comitetul teatral, rămîne acum ca să binevoiţi d-voastre a le aproba şi a menţine dreptul lui Millo înaintea unor încercări de intrigă, care poate vor zbura prin pregiurul ministrului... după anticul obicei. Orice veţi decide în favoarea lui Millo va fi un act de dreptate, şi cît pentru mine, voi fi mulţumit' de-a videa că ştiţi nu numai a recunoaşte merite, dar şi â le recompensa. Primiţi, vă rog, asigurarea simţirilor mele de înaltă considerare şi sinceră amicie. V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 109 Bucarest, 23 juin 1874 Ma chère Marie, Je suis arrivé à Bucarest pour y passer quelques jours après quoi je retournerai à Mircesti pour faire mes prépara- * O scenă de bilei (limba franceză). 144 tifs de départ. Tu m’as dit que les vacances commencent le 1-er août. Tu feras donc en sorte d'être prête à partir du 2, au plus tard la 3 août, car je ne compte pas rester longtemps à Paris. Nous irons directement à Mircesti où tu trouveras un piano... et des fruits, tes deux passion. Pour chaque morceau que tu exécuteras, tu cueilleras une poire ou une pêche pour joindre l’utile à l’agréable. J’ai trouvé ici des chaleurs tropicales et je fonds à vue d’œil. Si on me pesait on me trouverait certainement diminué de quelques livres. Aussi j'ai hâte d’aller regagner mon poids naturel à la maison. Quant à toi je parie que tu te trouveras bien du régime que tu vas suivre à moins que, voulant imiter ta cousine, Marie, tu préfères te réduire a l’état d’allumette, sous prétexte de ne pas prendre d’embonpoint. L’oncle Jean est bien portant et t’embrasse et je fais de même et maman aussi. Elle s’occupe d’embellir le jardinet pour le rendre digne de toi ! ! Est-ce assez aimable. A bientôt donc. Présente mes compliments à Madame de Barrai. Ton père affectionné, V.A. Bucureşti, 23 iunie 1874 Dragă Marie, ' 1 a n( Ara sosit la Bucureşti pentru a rămîne aici cîteva zile, după care mă voi întoarce la Mirceşti pentru a-mi face pregătirile de plecare. Mi-ai spus că vacanţa începe la 1 august. Vei face în aşa fel incit să fi gata de plecare incepînd de la 2, cel mai tirziu 3 august, pentru că socotesc, să nu rămin mult timp la Paris. Vom merge direct la Mirceşti unde vei găsi un pian,. . şi fructe, cele două pasiuni ale tale. Pentru fiecare bucată pe care o vei executa, vei culege o pară sau o piersică pentru a îmbina utilul cu plăcutul. Am dat aici de călduri tropicale şi mă topesc văzînd cu ochii. Dacă m-ar cîntări, cu siguranţă că m-ar găsi scăzut cu cîteva livre. De aceea mă grăbesc să mă duc să-mi recîştig greutatea mea adevărată la mine acasă» 145 Cît despre tine, sînt sigur că te vei simţi bine cu regimul pe care îl vei urma numai dacă, dorind să imiţi pe vara ta, Marie, vei dori mai bine să fii redusă în stare de chibrit, sub pretextul de a nu te îngrăşa. Unchiul Iancu este sănătos şi te îmbrăţişează şi eu fac la fel, şi mama •de asemenea. Ea se ocupă să împodobească grădiniţa pentru a o face demnă de tine ! ! Destul de drăguţ. Pe curînd, deci. Prezintă salutările mele domanei Barrai. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE TITU MAIORESCU 110 Mirceşti, 2.7 iunie 1874 Iubite domnule Maiorescu, Vă mulţumesc înainte de toate pentru înlesnirea ce aţi făcut lui Millo 1, acordîndu-i două zile pe lună pentru reprezentaţii, în teatrul cel mare. Dorinţa lui este astfel satisfăcută, fără nici un prejudiciu pentru direcţia care se va bucura de subvenţia teatrală, şi publicul va rămînea mulţemit de concurenţa ce-şi vor face ambii directori pentru a se întrece în alegerea repertoriului şi în executarea lui. Pentru anul acesta nu este alta de făcut, dar pentru viitor pu cred că ar fi prea necesar de a se lua alte dispoziţii, privitoare la progresul artei dramatice române. Noi avem direcţii de teatruri care se preocupă numai de exploatarea publicului; avem diletanţi ce se cred şi se zic artişti şi care nu au cea mai slabă idee de artă ; avem conservatoriu de declamare fără profesori capabili de-a crea elevi..., într-un cuvînt avem de toate, împodobite eu titluri mari, cu etichete sonore, dar în fond nu avem nimic care. să fie la înălţime a numelui pompos ce poartă... Cum să facem dar, ca să avem 146 un conservatoriu cu profesori, un teatru cu artiştii lata opinia mea: De la anul viitor, subvenţia teatrală, în ioc de-a fi dată exploatatorilor de scenă română, va fi consacrată la educarea artistică a patru tineri şi patru tinere, aleşi dintre elevii conservatoriilor, sau dintre elevii altor şcoli. Aceşti opt fenicşi, luaţi atît din Moldova cît şi din Valahia, vor fi trimişi la Paris şi încredinţaţi unui artist de renume, precum Got 2 de la Théâtre-Français (care este în strînse relaţii amicale cu fratele meu). Ei vor primi acolo lecţii de arta dramatică, vor asista la reprezentaţii din diversele teatruri, vor juca însuşi pe scene înadins destinate pentru elevi, şi după un timp de trei, patru sau cinci ani, vor reveni în ţeară ca să formeze sîmburüe unei bune trupe române. Totodată,, giudecîndu-se şi apreciindu-se talentele lor, vor fi numiţi profesori şi profesoare de declamare la conservatoriu. Astfel, şi numai astfel, vom putea dobîndi o trupă serioasă care să fie pătrunsă de importanţa carierei artistice şi să înnobileze scena română. Trupa fiind bună şi bine condusă, piesele bune nu vor lipsi, căci autorii compun opere potrivite cu interpreţii scrierilor dramatice: On écrit Je Tartuffe" pour le Théâtre-Français et „Tabarin"3 pour le Théâtre de la foire *, zicea St. Marc de Girardin.4 Aşadar pe timp de cinci ani, liber fiecare de a exploata teatrul, însă fără subvenţie, subvenţia avînd o altă destinare decît aceea de a încuragia paiaţeriile actuale. Conser-vatoriul de declamare va fi închis, fiindcă, lipsit de profesori, nu poate produce nimic folositor. Cît pentru cel de muzică, trebui menţinut. Iată în puţine cuvinte, iubite domnule Maiorescu, opinia mea asupra teatrului nostru. Vi-o exprim în grabă, fiind în agiunul plecărei mele la Paris, dar îmi rezervez plăcerea de a vă dezvolta gîndirile mele cîrid ne vom întîlni. Atunci voi răspunde şi la celelalte propuneri ce-mi faceţi. Eu cred că d-voastre sînteţi chemat a opera salutare reforme în instrucţia publică, în forma limbei şi în arta dramatică, * Se scrie Tartuffe pentru Théâtre-Français şi Tabarin pentru Théâtre de la foire (limba franceză). 147 şi dar, cît pentru mine, voi fi totdeauna gata a vă da mîna de ajutor... în marginile posibilităţei. Al d-voastre servitor devotat şi amic sincer, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 111 Viena, 10 iulie [s.n.] 187-4 Dragă, în ziua cea dintîi am avut timp foarte plăcut, însă a doua zi, adică ieri, un soare de Africa. Am făcut voiagiul1 păn-aice în cele mai bune condiţii şi am agiuns cu bine pe la 5 ore. Sînt sănătos, m-am odihnit astă-noapte de minune şi deseară plec înainte. La Grand Hôtel, ünde am tras, sînt mulţime de compatrioţi dar nu i-am zărit păn-acum; adevărul este că nu caut să-i Intîlnesc şi sper că voi fi scutit de plăcerea de a-i întîlni. în Viena sînt călduri nesuferite; prin urmare, mă voi adăposti la umbră pînă deseară cînd a fi să mă pornesc şi îmi voi petrece ziua lungit pe canapé cu ô carte în mînă. Vezi •cît sînt. de cuminte. Fii dar liniştită... Cît nu-s bumbăcit, devin mai viteaz decît Mihai cel cu căciula mare. Ţi-oi scrie îndată de la Paris. Nu ştiu însă care direcţie voi apuca pentru ca să intru în Franţia, sau pe la Strassburg, sau pe aiure. Oricum va fi, sper că voi merge cu bine. Te sărut; să te găsesc sănătoasă, nu te osteni cu grijitul, şi Sărută pe Gogu din parte-mi. V. Alecsandri 148 112 Paris, 4 iulie [.s.v] 1874 1 Dragă Patâină, Te înştiinţez că plecăm mîni din Paris şi luăm linia Nordului prin Belgia pentru ca să ne oprim o zi la Biovraj,. unde se află cumnata cu nepoatele. Am şezut în total o. săptămînă aice şi mi-am petrecut vremea numai în vizite pe la magazii. Pe la 9 ceasuri seara nemaiavînd ce face, m-am întors acasă şi pe la 10 m-am pus în pat întocmai ca la. Mirceşti. Parisul e ostenitor mai mult decît oricare alt oraş. Ţi-am cumpărat toate obiectele care ai dorit, şi-am expeduit două lăzi la Moldova, una cu 10 butelii de cognac şi şampanie, iar cealaltă cu ceai, parfumuri etc. Ele vor sosi peste trei săptămîni, iar noi sperăm să fim la Mirceşti pe duminică I sau luni. Ţi-oi telegrafia de la Viena. Să te găsim sănătoasă. Te sărut împreună cu Gogu. V. Alecs[andri] CĂTRE MATEI MILLO 113 Mirceşti, 3 7bre 1874 Cher vieux, Vous avez oublié de m'envoyer l'acte d'association 1 que vous avez rédigé; je ne puis donc vous exprimer mon opinion à son sujet; vous avez oublié également de me communiquer la liste des acteurs qui se sont déjà groupés autour de vous; conséquemment, il m’est difficile de prendre une décision à l'égard de ma pièce. Vous savez que je ne tiens. -M9- pas absolument à voir figurere mon nom sur une affiche, étant blasé sur ce genre de satisfaction, mais je tiens à ce ■que la comédie des Ciocoi, ma meilleure œuvre dramatique, soit montés dans les conditions les plus avantageuses et cela afin d'intéresser le public à la haute comédie nationale. Ce brave public est saturé de farces et de drames grotesques, il a besoin d’un aliment plus sain et d'un goût moins commun. Ainsi, je ne saurais vous donner une réponse décisive que lorsque vous m'aurez fait connaître votre personnel théâtral. J'attends donc l'acte d’association annoncé et en attendant je vous promets d’écrire à Mr Maioresco2 pour le prier de vous défendre contre les intrigues pascaliennes et autres. Vous avez entrepris une grosse affaire et vous faudra déployer beaucoup d’activité, de tact et d’énergie, mais je compte sur vos 60 ans de verdeur juvénile et vous souhaite bonne chance. J’ai passé par de terribles moments pendant la maladie de ma fille.3 Grâce à Dieu, l’enfant est entièrement remise et moi aussi. Merci à tous les amis qui se sont intéressés à elle et à moi. Tous à vous, V. Alecsandri Adresa pe plic: Monsieur Mathieu Millo artiste dramatique Bucarest Mirceşti, 3 septembrie 1874 Dragul meu, Ai uitat să-mi trimiţi actul de asociaţie 1 pe care l-ai redactat ; nu pot deci să-ţi arăt părerea mea despre aceasta; ai uitat, de asemenea, să-mi comunici lista actorilor care s-au adunat deja în jurul dumitale ; prin urmare, îmi este foarte greu să iau o hotărîre în privinţa piesei mele. Şti că nu ţin neapărat să-mi văd numele figurîrid pe un afiş, fiind sătul de acest fel de satisfacţii, dar ţin ca Ciocoii, cea mai bună operă dramatică a mea, să fie montată în condiţiile cele, mai potrivite, şi aceasta pentru a face pu- 150 blicul să se intereseze de înalta comedie naţională. Acest public cumsecade-este sătul de farse şi de drame caraghioase, are nevoie de o hrană mai sănătoasă şi de un gust mai puţin comun. Astfel, nu-ţi voi putea da un răspuns definitiv decît cînd îmi vei aduce la cunoştinţă personalul dumitale-teatral. Aştept deci actul de asociaţie anunţat şi, pînă atunci, iţi făgăduiesc să scriu d-lui Maiorescu 2 pentru a-1 ruga să te apere împotriva intrigilor-pascaliene şi ale altor. Ai întreprins o afacere mare şi va trebui să desfă-şori multă activitate, tact şi energie, dar mă bizui pe cei 60 de ani de putere-tinerească ai dumitale şi îţi doresc noroc. Am trecut prin clipe grele în timpul bolii fiicei mele.3 Slavă Domnului,, fetiţa s-a însănătoşit şi eu de asemenea. Mulţumesc tuturor prietenilor care s-au interesat de ea şi de mine. Al dumitale, V. Alecsandri. Adresa pe plic: Domnului Matei Millo artist dramatic Bucureşti CĂTRE TITU MAIORESCU 114 Mirceşti, 3 sept, 187-î Iubite domnule Maiorescu, înainte de toate viu să vă complimentez 1 pentru nimerita măsură ce aţi luat în privirea cărţilor didactice, înfiiriţînd o comisie examinatoare acelor cărţi. Astfel numai se va putea stabili un sistem regulat şi logic în studii, iar copiii români vor scăpa dé fantasmagoria gramaticilor, ortografiilor etcix ieşite din crierii prea înferbîntaţi ai unor pedanţi ridicoli. Sper că, graţie iniţiativei şi energiei d-voastre, instrucţia publică va intra în curînd pe o cale mai netedă şi mai roditoare. Permiteţi-mi dar, în calitatea mea de membru onorific al zisei comisii, să atrag luare-amintea d-voastre asupra unei Geografii fizică şi politică a României, lucrată după noul program şcolar pentru clasa III primară, de dl. D. Frunzescu. Aceasta carte mi-a părut bine compusă, practică, instructivă, şi prin urmare cred că merită de a se încuviinţa pentru şcoalele primare precum şi pentru cele normale. Dl. Frunzescu e un lucrător neobosit şi fiind încurajiat de d-voastre, sînt încredinţat că va continua să se ocupe cu lucrări folositoare pentru tinerime. Am primit în zilele aceste alte două cărţi, asemine menite pentru copii: 1. Metodă nouă de scriere şi cetire) 2. învăţătorul copiilor de d-nii Grigorescu, Creangă şi Receanu. Amîndouă sînt bune, însă au defectul de-a fi prea mult împestriţate cu iune şi ortografia lor prea mult presărată cu ü. Bine ar fi să puneţi capăt unei atare deformări a limbei şi să contribuiţi prin influenţa d-voastre la curăţirea ortografiei de acea literă parazită, care servă de umplutură netrebnică. Sînt încredinţat că dacă veţi pretinde serios de la autorii didactici ca să se dezbare de urîtul obicei ce au adoptat a se închina orbeşte lui iune şi lui ü, ei vor face fără împrotiviri acest sacrificiu în favoarea armoniei limbei şi în privirea simplificărei ortografiei. Acum îmi mai rămîne a vă ruga ca [să] acoperiţi pe artistul nostru Millo cu protecţia d-voastre, pentru de a-1 apăra în contra intrigilor Pascaliane şi altele. El mi-a scris pentru ca să-mi încunoştinţeze noua decidere luată în privirea teatrului, şi mi-a cerut autorizarea de a reprezenta comedia mea Boieri şi ciocoi. Nu cer mai bine decît să-i viu în agiutor şi să-i acordez această învoire, însă cu condiţie ca opera mea să nu fie nicidecum ciuntită de Comitetul teatral. Dacă gîndiţi că piesa mea poate să fie jucată fără nici un inconvenient, vă rog să o apăraţi în contra foarfecilor Comitetului, iar de nu... prefer mai bine să rămîie comedia afară din scenă. Primiţi, iubite domnule Maiorescu, încredinţarea simţirilor mele de înaltă considerare şi de sinceră amicie, V. Alecsandri 152 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 115 Mirceşti, 4 sept. 1874 Iubite domnule Negruzzi, Am primit nr. 6 din Convorbiri şi am constatat în pastelurile publicate în el două greşeli pe care aş dori să le văd corectate în numărul viitor. Iată-le: 1 în Mandarinul: strofa VII în loc de versul: „Graţioasă, pînditoare sub castelu-i de atlaz" trebuie pus: ... „Graţioasă pînditoare sub cortelu-i de atlaz", căci nu are ce căuta un castel în galeria Mandarinului. Secundo: în Calea Robilor: strofa III, versul: „Pustiu şi trist ca golul ce lasă pe urma lor" trebuie înlocuit cu: „Pustiu şi trist ca golul ce lasă-n urma lor", căci altmintere versul e defectuos, avînd un picior mai mult decît are nevoie. îmi pare rău că se strecor asemene greşeli în publicarea poeziilor, căci ele sînt de natura a recomanda rău şi pe poeţi, şi foaia Convorbirilor. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE MATEI MILLO 116 Mirceşti, 6 sept. 1874 Mon cher Millo, Vous me demandez l'autorisation de monter ma comédie des Boieri şi ciocoi ; 1 vous me promettez, en outre, que vous en soignerez la mise en scène de façon à ce que la pièce soit 153 bien sue et jouée aussi bien que possible. Je n’ai donc aucune raison de vous refuser. Je vous confie mon œuvre et vous laisse le soin de distribuer les rôles comme vous l’entendrez. Vous savez pourtant que celui de Arbure vous appartient ; il est grand, important, caractéristique, il réclame donc le talent d’un grand artiste pour être interprété convenablement. Arbure est un Grégoire Couza 2 campagnard, gouailleur, plein de bon sens, honnête, libéral à sa manière, le véritable type du roumain non atteint de la corruption moderne, un de ces caractères comme nous en avons connus avant 1840. Mettez-vous dans sa peau et faites-en votre plus belle création. Hatmanul Trotuşan est le véritable grand boyard, plein de patriotisme et de dignité personnelle, homme sérieux et de noble apparence. Le jeune homme qui a été chargé de ce rôle à Jassi ne possédait pas toute les qualités nécessaires pour représenter ün pareil personnage. Je ne sais ce que vaudra Vellescu3, mais je m’en rapporte à vous. Le rôle du jeune Radu est un des plus difficiles, car c’est un amoureux et en même temps un premier rôle. Il faut un artiste élégant et passioné pour le rendre convenablemeût. Celui de Hîrbozeanu exige beaucoup de tact et de savoir faire, car il possède beaucoup de nuances qui sont inhérentes aux diverses situations dramatiques par lesquelles il passe successivement. Lipicesco doit avoir l’échine souple et l’intelligence éveillée; c’est un ambitieux de l’ancien temps qui poursuit un but et qui, tout en étant ciocoi, n’est pas grotesque. Ce dernier mot me porte à vous faire une recommandation essentielle, que je vous prie de faire de votre côté à tous les artistes qui auront des rôles dans ma pièce. Boieri şi ciocoi est une comédie, et non une farce; elle dépeint une époque de notre histoire. Les personnages doivent être représentés dans leur simplicité, sans charge, car le comique de quelque uns ressort des situations et non de leur personnalité. Donc, pas de bouffonerie. Le grec lui-même doit éviter de s’habiller, de se démener et de parler d’une façon grotesque. Je tiens beaucoup à cette condition. Les rôles des femmes, vous les distribuerez en vue du succès de la pièce. Celui de Tarsiţa est très marqué. Confiez-le à une actrice qui ait l’usage de la scène et qui sache com- 154- prendre ce caractère d’intriguante, sans tomber toutefois dans la trivialité d'une mahalagioaica. Ceci dit, faites faire un salon dans le genre de celui de Iorgu Ghica 4 (près de Copou), et puisque Dimitriadi5 est de la troupe, consultez-vous avec lui pour une foule de détails qui m'échappent en ce moment et qui concernent la mise en scène de la pièce. Vous m'avez demandé d'écrire à Mr Maioresco 6 pour le prier de défendre ma comédie contre les ciseaux du Comité théâtral... C'est fait. Maintenant, en considération du penchant du public de Bucarest à faire des allusions à tout propos, je vous engage de changer la phrase suivante, dite par Trotuşan au I-er acte: „Cine aduce amestic străin în ţeară e mai nelegiuit decît Iuda vinzătorul". Au lieu de amestic străin on dira intervenţie străină. Sur ce mot, cher vieux, je vous serre la main et vous souhaite bonne chance. Le succès ou l’insuccès de ma comédie sur la scène de Bucarest réglera mon genre de travaux pour cet hiver. Toute à vous, V. Alecsandri P.S. Dimitriadi a crée le rôle d’Arbure à Jassi et y a obtenu de grands succès. Je sais qu’il tient à ce rôle énormément; quelle décision comptez-vous prendre à son égard? Tenez-moi au courant de la marche de la pièce et n’en permettez la représentation que lorsque les rôles seront sus par cœur et qu’on ne comptera plus sur l’aide du souffleur. Adresa pe plic: M. Millo artist dramatic Bucureşti Mirceşti, 6 sept. 187-4 Dragul meu Millo, îmi ceri învoirea de a monta comedia mea Boieri şi ciocoi1 ; îmi făgă-duieşti, pe deasupra, că vei îngriji punerea în scenă, în aşa fel încît piesa să fie bine ştiută şi jucată cît mai bine cu putinţă. Nu am deci nici un motiv să te refuz. îţi încredinţez opera mea şi îţi las grija de a distribui rolurile 155 cum vei crede. Ştii însă că acela al lui Arbure îţi aparţine; este mare, important, caracteristic, reclamă deci talentul unui mare artist pentru a fi interpretat cum trebuie. Arbure este un Grigore Cuza 2 de la ţară, batjocoritor, plin de bun-simţ, onest, liberal în felul său, adevăratul tip al românului neatins de corupţia modernă, unul din acele caractere cum le-am cunoscut înainte de 1840. Pune-te în pielea lui şi fă din el cea mai frumoasă creaţie a dumitale. Hatmanul Trotuşan este adevăratul boier mare, plin de patriotism şi de demnitate personală, omul serios şi de nobilă înfăţişare. Tînărul care a fost însărcinat cu acest rol la Iaşi nu poseda toate calităţile necesare, pentru a reprezenta un asemenea personaj. Nu ştiu cît va preţui Vellescu3, dar mă bizui pe dumneata. Rolul tînărului Radu este unul din cele mai grele, căci este un îndrăgostit şi în acelaşi timp un rol principal. Trebuie un artist elegant şi pătimaş pentru a-1 reda aşa cum trebuie. Acela al lui Hîrbozeanu necesită mult tact şi iscusinţă, căci are multe nuanţe care sînt inerente diverselor situaţii dramatice prin care trece succesiv. Lipi-cescu trebuie să aibă ştira spinării mlădioasă şi inteligenţa vie ; este un ambiţios din alte timpuri, care urmăreşte un scop şi care, fiind totuşi ciocoi, nu este grotesc. Acest ultim cuvînt mă duce la a-ţi face o recomandaţie esenţială, pe care te rog să o faci la rîndul dumitale tuturor artiştilor care vor avea roluri în piesa mea. Boieri şi ciocoi este o comedie şi nu o farsă ; ea zugrăveşte o epocă a istoriei noastre. Personagiile trebuie să fie reprezentate în simplitatea lor, fără exagerări, căci comicul unora reiese din situaţii şi nu din personalitatea lor. Deci, fără caraghioşii cur i. Chiar grecul trebuie să se ferească de a se îmbrăca, de a se agita şi de a vorbi într-un fel caraghios. Ţin mult la această condiţie. Rolurile femeilor le vei distribui în vederea succesului piesei. Acela aî Tarsiţei este foarte însemnat. Incredinţează-1 unei artiste care să aibă uzajul scenei şi care să ştie să înţeleagă acest caractèr de intrigantă, fără totuşi să cadă în trivialitatea unei mahalagioaice *. Acestea spuse, pune să se facă un salon în felul aceluia al lui Iorgu Ghica 4 (Iîngă Copou) şi, pentru că Dimitriadi5 face parte din trupă, consultă-te cu el pentru o sumă. de detalii, care îmi scapă în această clipă şi care privesc punerea în scenă a piesei. Mi-ai cerut să scriu d-lui Maiorescu 6 pentru a-1 ruga să apere comedia mea împotriva foarfecilor Comitetului teatral. S-a făcut. Acum, ţinînd seama de înclinaţia publicului de la Bucureşti de a face aluzii din orice, te însărcinez să schimbi fraza următoare, spusă de Trotuşan în actul I: * în original, în limba română. 156 „Cine aduce amestic străin în ţeară e mai nelegiuit decît Iuda. vînzătorul". în loc. de amestic străin se va spune intervenţie străină * Cu aceasta, dragul meu, îţi strîng mîna şi îţi doresc noroc. Succesul sau insuccesul comediei mele pe scena Bucureştiului va reglementa genul meu de lucrări, pentru iarna aceasta. Al tău, V. A lecsandri P.S. Dimitriadi a creat rolul lui Arbore la Iaşi şi a obţinut un mare succes. Ştiu că ţine foarte mult la acest rol; ce hotărîre socoteşti să iei în privinţa sa? Ţine-mă la curent cu mersul piesei şi nu permite reprezentarea decît atunci cînd rolurile vor fi ştiute pe dinafară şi nu se va mai bizui nimeni pe ajutorul sufleurului. CĂTRE MARIE BOGDAN 117 Mirceşti. 5 octobre 1874 Ma chère Marie, Je t’ai écrit hier une lettre sévère, motivée par ton silence. Or je suis heureux de reconnaître que le véritable coupable ce n’est pas toi mais la poste. Elle a mis douze jours pour m’apporter ta lettre, datée du 5 octobre nouveau style. En conséquence maman et moi nous venons t’embrasser sur les deux joues; quant à Gogou il a promis de dévorer le facteur à la première occasion, et tu sais combien il est terrible. Je crains un malheur. En attendant il te regrette beaucoup, n’ayant plus avec qui jouer à la balle le soir sur le lit. Dis-nous dans quel état sont arrivée les fruits enfermés dans ta petite caisse et si tu as pu présenter à Madame de Barrai les pommes en bon état? * Cuvintele subliniate, în original în limbà română. 157 Après ton départ les pêchers nous ont ancore fourni des fruits à satiété. Toi n’étant plus là pour les cueillir et les manger, j’ai dû les distribuer à plusieurs personnes des environs qui m’ont remercié comme d’un cadeau royal et ont demandé de tes nouvelles. De toutes parts et particulièrement de Rouginoasa on t’envoie des compliments et des embrassements. Tu aimerais peut-être mieux les pêches, mais elles sont moins faciles à expédier sous le pli d’une lettre. Le temps a beaucoup fraîchi depuis quelques jours au point que nous sommes obligés de faire du feu dans les appartements. J’és-père que tu ne manqueras pas de faire chauffer ta chambre, ainsi que je l’ai expressément recommandé à Madame de Barrai. Il faut éviter d’attraper un nouveau rhume de cerveau et tâcher de conserver ta santé intacte afin d’effectuer notre voyage en Italie dans les meilleures conditions de bien-être et de bonne humeur. Travaille ferme ton piano ainsi que les langues étrangères ... au détriment de Chilpéric et pense au bonheur de la recompense après une année de travail assidu. Ma belle-sœur ne peut faire les avances pour les toilettes dont tu as besoin, mais elle peut m’indiquer le prix de ces effets pour que je le lui expédie sans retard. Dis-lui cela de ma part à ta première sortie. Adieu. Porte-toi bien. Nous t’embrassons tendrement et nous comptons sur ta prcmesse de nous écriie de longues lettres. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 5 octombrie 1874 Dragă Marie, Ţi-am scris ieri o scrisoare severă, motivată de tăcerea ta. Or sînt fericit să recunosc că adevăratul vinovat nu eşti tu, ci poşta. I-a trebuit douăsprezece zile pentru a-mi aduce scrisoarea ta, datată din 5 octombrie stil nou. Prin urmare, mama şi cu mine te sărutăm pe amîndoi obrajii; cît despre Gogu, a făgăduit să-l sfîşie pe factor cu prima ocazie, şi tu şti cît este de rău. Mi-e teamă de o nenorocire. 158! Pînă atunci el te regretă foarte mult, nemaiavînd cu cine să se joace cu mingea, seara, pe pat. Spune-ne în ce stare au sosit fructele închise în lădiţa ta şi dacă ai putut prezenta doamnei Barrai merele în bună stare? După plecarea ta, piersicii ne-au mai dat încă fructe pe săturate. Tu nemaifiind acolo pentru a le culege şi a le mînca, a trebuit să le împart la mai multe persoane din împrejurimi, care mi-au mulţumit ca pentru un dar regesc şi au cerut veşti despre tine. Din toate părţile şi mai ales de la Ruginoasa, ţi se trimit complimente şi îmbrăţişări. Ţi-ar plăcea, poate, mai mult piersicile, dar ele sînt mai puţin uşor de trimis printr-o scrisoare. Timpul s-a răcit mult de cîteva zile, încît sîntem obligaţi să facem focul în apartamente. Sper că vei cere să ţi se încălzească camera aşa cum am recomandat în mod special doamnei Barrai. Trebuie să te fereşti să mai capeţi un nou guturai şi încearcă să-ţi păstrezi întreaga sănătate ca să putem face călătoria noastră în Italia în cele mai bune condiţii de sănătate şi bunăvoie. Studiază serios pianul şi limbile străine !... în dauna lui Chilpéric şi gîndeşte-te la bucuria recompensei după un an de studiu susţinut. Cumnata mea nu poate să-ţi avanseze banii pentru toaletele de care ai nevoie; dar ea poate să-mi spună preţul acestor lucruri pentru ca să i-1 trimit fără întîrziere. Spune-i aceasta din partea mea la prima ta ieşire. Adio. îngrijeşte-te. Te îmbrăţişăm cu dragoste şi ne bizuim pe făgăduinţa ta că ne vei scrie lungi scrisori. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 118 Mirceşti, 7 oct. 1874 Iubite Negruzzi, Ca să-ţi probez că nu am nici un parapon asupra d-tale, iată că-ţi trimit partea I a legendei lui Becri-Mustafa 1 pentru n-rul viitor a Convorbirilor. 159 Eu voi veni la Iaşi cam pe la Sf. Dimitru, aşteptînd pană atunci acasă vizita acestui sfînt cu mîna plină. Am citit povestea lui Slavici2 şi am găsit că el singur ştie să păstreze poveştilor caracterul lor adevărat poporal. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Care sînt zilele fixate pentru adunările „Junimei", vinerea sau sîmbătă? CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 119 Mirceşti, 8 octombrie 1874 Domnule Hâzdeu, Vă trimit o legendă ce am scris asupra lui Ţepeluş-Vodă, intitulată Tepeş şi stejarul. Nu ştiu care este opinia d-voastră în privirea acestui domn, dar mania lui de a pune pe oameni în ţeapă îi dă în istorie aspectul unei fiare turbată, în care cu greu s-ar putea întrevedea figura unui om politic. V-am trimis de mult un exemplar din comedia mea Boieri şi ,ciocoi; 1 nu ştiu dacă aţi primit-o; aş dori însă să cunosc ideile d-voastre asupra acestei piese. Primiţi, vă rog, asigurarea simţirilor mele de considerare si amicie. t V. Alecsandri 160 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 120 - - Mirceşti, 10 octomvrie 1874 Iubite Negruzzi, Am primit un pachet de cărţi, zise didactice, pe cari mi le-au trimis pentru ca să le citesc, ca unul ce sînt membru 1 al societăţei examinatoare de asemine scrieri. Mi-am făcut datoria şi le-am deschis... însă dînd de ortografia d-lor Eliad şi Massim, le-am închis pe loc, găsind că trebuie ferită tinerimea română de astfel de bazaconii, menite a le tulbura crieriii. Ţelul autorilor acelor opere nu a fost de-a contribui la adevărata educare a generaţiei nouă, ci sub un pretext didactic, a răspîndi în public limba pocită şi ortografia buric scă a sapienţilor ardeleni în Academie... Prin urmare, eu unul le dau în lături şi le declar mai mult vătămătoare decît folositoare copiilor. Pachetul e mare şi indigest, noroc însă că în el am găsit volumul d-tale: Copii de pe natură] şi astfel m-am mîngîiat. Această colecţie de tipuri originale şi bine fotografiate e de natură a place nu numai compatrioţilor noştii, dar şi străinilor, dacă s-ar traduce, precum a plăcut cartea lui Tur-ghenief Les récits d’un chasseur. Ai reuşit a produce pe nesimţite un volum întreg, care va ocupa loc bun în biblioteca oamenilor de gust şi de apreciere sănătoasă. Primeşte complimentele mele cele mai sincere şi mă lasă a-ţi mai repeta, că ai descoperit vîna literară pe care eşti chemat a o exploata cu succes, vîna satiro-umoristică. Mergi înainte, că bine ai apucat-o. îţi mulţumesc că nu ai publicat în Convorbiri biografia mea cea ungurească. E prea prea moghior busama terentetem. Primit-ai partea I a legendei orientale Becri-Mustaja ? Cum îţi place? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 161» 121 Mirceşti, 16 octombrie 1874 Iubite, Negruzzi, îmi pare bine că-ţi place Becri-Mustafa 1 şi găsesc că ai dreptate de a vroi să publici legenda întreagă, spre a-i conserva interesul şi înţelesul deplin. Iţi voi trimite negreşit partea a doua în una din zile, însă înainte cat să sfîrşesc un poem intitulat: Dan, căpitan de plai2, care s-alegat de mine ca scaiul şi nu-mi dă răgaz, Acest poem va fi lung de vro 300 de versuri şi lucrez la el cu plăcere.. . îmi rămîne numai descrierea unei lupte cu tătarii şi cum oi scăpa de el, m-oi apuca de alte batzaconii. Se poate dar întîmpla ca să publici pe Dan înaintea lui Becri, ceea ce nu cred că va supăra pe vestitul beţiv din Analele orientale. A fost Negri în zilele aceste la Mirceşti şi am citit împreună mai multe pagini din volumul Copii de pe natură. Am rămas încîntaţi amîndoi, căci în adevăr acele copii, sau acei copii, sînt foarte drăgălaşi. Bine ai face să trimiţi un exemplar vechiului meu amic din Tîrgul-Ocnei ; i-ai produce o mare mulţemire. Mă întrebi ce s-a întîmplat cu reprezentarea piesei mele Boieri şi ciocoi al Succes mare; s-a jucat de patru ori de-a rîndul într-aceeaş săptămînă şi a produs adîncă impresie, după ştirea ce-mi dă Millo. Mulţii ciocoi însă s-au cam paraponisit şi evreii s-au giurat să nu mai calce la teatru românesc. Cred însă că dacă li s-ar acorda intrarea fără parale. .. şi-ar călca giurămîntul fără nici o dificultate. Am promis să scriu o farsă pentru beneficiul lui Millo: Cucoana Chiriţă în balon.... Cum voi ieşi din ghearele lui Dan şi lui Becri, m-oi lega iar de Chiriţă. îmi scrii despre un raport ce-ar trebui să fac în privinţa cărţilor didactice ce mi-ai trimis ; te rog însă, dragă Negruzzi, să mă scapi de această lucrare supărătoare şi să redactezi raportul în locul meu, după ce ne vom întîlni la Iaşi, adică duminică sau sîmbătă, şi după ce vom preschimba ideile noastre asupra acelor broşuri grele de mistuit. Mi-i îndatora foarte mult, căci acum sînt împlîntat în versuri pînă în gît 162 şi simt că-mi e cu neputinţă să abordez proza pe cît de neînsemnată. în încredinţare că mi-i împlini cererea, te îmbrăţişez frăţeşte. V. Alecsandri Manuscrisul biografiei mele ungureşti l-am dat lui Negri ca o curiozitate literară din cele mai comice. CĂTRE MARIE BOGDAN 122 Mirceşti, 28 octobre 1874 Ma chère Marie, Il paraît que la poste s'applique à nous jouer de mauvais tours à tous les deux car tes lettres mettent beaucoup trop de temps à nous parvenir. Quoiqu'il en soit je suis heureux de te savoir bien portante et bien disposée au travail. Moi-même, suivant ton exemple, j’ai repris mes travaux et j’ai élu domicile devant mon bureau. J'y reste des heures entières sans m’apercevoir de leur passage rapide. Maman, de son côté, est toute la journée occupée à préparer le ménage d’hiver et Gogou la suit partout comm son ombre. A propos tu as oublié dans ta dernière lettre de lui envoyer des compliments respectueux et il nous a semblé qu’il est pointilleux, sur le chapitre de l’étiquette! C’est une bonne nature mais... répondeur. L'oncle Négri est venu ces jours-ci avec une de ses nièces, Lucie Vogoridi 1, qui a beaucoup regretté de ne t'avoir pas trouvée à Mircesti pour faire ta connaissance. C’est une charmante jeune fille, aimable, dont tu deviendras l'amie facilement. Elle trouve Gogou admirable. Donc elle l'est. 163 Quant à Pulchérie je ne sais comment elle a passé son temps à Bucarest, ne l’ayant pas encore revue. Sais-tu que la Camara regorge de poires qui ne demandent qu’à être croquées? Nous en faisons chaque jour une ample consommation en nous disant chaque fois: Voilà des poires qui feraient bien plaisir à Marie. Cette observation touchante les rend encore meilleures. L’oncle Jean va aller te voir la veille de son départ; dis-lui de ma part qu’il m’apporte une boîte de papier extrasuperfin de chez Iones, Boulevard des Capucines, pareil à celui-ci. Mais n’oublie pas cette importante commission sans quoi je n’aurai plus sur quoi t’enoyer comme à présent mille bons baisers de la part de maman et de la mienne. Ton père affectionné, V.A. Mircesti, 28 octombrie 1874 Dragă Marie, Se pare că poşta se căzneşte să ne joace feste la amîndoi căci scrisorilor tale le trebuie prea mult timp pentru a ne ajunge. Oricum ar fi, sînt fericit să te ştiu sănătoasă şi dispusă să studiezi. Eu însumi, urmînd exemplul tău, mi-am reluat lucrul şi mi-am ales domiciliul în faţa biroului meu. Rămîn acolo ore întregi fără să bag de seamă -scurgerea lor rapidă. Mama, la rîndul său, este toată ziua ocupată cu pregătirea casei pentru iarnă şi Gogu o urmează peste tot, ca umbra ei. Ai uitat în ultima ta scrisoare să-i trimiţi complimente respectuoase şi ni s-a părut că este foarte pretenţios la capitolul etichetei ! Are o fire bună, dar... este răzbunător. Unchiul Negri a venit zilele acestea, cu una dintre nepoatele sale, Lucia Vogoridi 1, căreia i-a părut foarte rău că nu te-a găsit la Mirceşti pentru a te cunoaşte. Este o tînără fată încîntătoare, amabilă, cu care te vei împrieteni cu uşurinţă. îl găseşte pe Gogu minunat. Deci şi ea este. Cît despre Pulheria, nu ştiu cum şi-a petrecut timpul la Bucureşti, pentru că încă nu am revăzut-o. Cămara ştii tu că este plină de pere care nu cer decît să fie mîncate ? în fiecare zi folosim o mare cantitate spunîndu-ne de fiecare dată: iată 164 pere care ar face multă, plăcere Măriei. Această observaţie înduioşătoare le face încă şi mai bune. Unchiul Iancu va veni să te vadă în ajunul plecării sale; spune-i din partea mea să-mi aducă o cutie de hîrtie de scris foarte fină, de la Iones, Boulvard des Capucines, asemănătoare cu aceasta. Dar nu uita acest important comision, fără de care nu voi mai avea pe ce să-ţi trimit, ca acum, o mie de sărutări din partea mamei şi a mea. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 123 Mirceşti, oct. 1874 Iubite Negruzzi,1 Fă-mi cunoscut în care număr a Convorbirilor doreşti ca să apară legenda lui Dan, căpitan de plai,2 pentru ca să ţi-1 trimit la timp. Pînă atunci însă îţi expeduiesc prin poştă această poezie inspirată de aspectul încîntător a toamnei de care ne bucurăm şi fac urare ca toţi membrii „Juni-mei" tineri şi neînsuraţi să-şi găsească fete harnice ca toamna, dar mai puţin darnice. Complimente afectuoase, ;V. Alecsandri P.S. Nu ar fi chip ca să fac eu însumi cea de pe urmă corectură a poeziilor mele care vor ieş'iân Convorbirii 165 124 Mirceşti, 11 nove. 1874 Iubite- Negruzzi, Ai aflat negreşit că în fine s-au făcut în Bucureşti inaugurarea statuii lui Mihai Viteazul. Poate că ai şi citit în Trompeta Carpaţilor oda ce am compus pentru această serbare naţională. Aş dori foarte mult ca oda să fie reprodusă în Convorbirile literare, no. 9.1 Şi fiindcă materia acestui număr este fixată, m-ai îndatori prea mult dacă ai adăogi o giumatate coală, sub nume de suplement, în care ai publica şi descrierea solemnitaţei din capitală, şi versurile mele. Am scris mai multe bucăţi de cînd am fost la Iaşi, precum: Linda Raia — pastel2 Legenda rîndunicăi' Un pastel chinez Bradul Şi acum îmi propun să completez legenda lui Becri-Mustafa şi altele... îţi trimit deocamdată Bradul3, rezervîndu-mi plăcerea de a-ţi aduce însumi celelalte bucăţi împreună cu legenda lui Dan, căpitan de plai. Salutare şi amicie, V. Alecsandri ' _ BRADUL ...... ... Sus pe culme bradul, verde Sub zăpada albicioasă - Printre negură se perde 11 1 Ca o fantasmă geroasă. ’ '-■••• ■ £ Şi priveşte cu-ntristare Cum se primblă prih răstoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu şepte cojoace. ■ ‘ ; El se scutură si zice: : „în zadar, tu, vrăjitoare, , 166 Aduci viforul pe-aice, ■ • • Aduci zile fără soare ! în zadar îngheţi pamîntul, Ucizi florile şi stupii, Şi trimiţi moartea cu vîntul, Şi trimiţi foamea cu lupii! în zadar a ta suflare Apa-n rîuri o încheagă, Şterge urma pe cărare Şi de mine ţurţuri leagă ! în zadar aduci cu tine Corbii negri şi pradalnici Şi prin codrii cu jivine Faci să urle glasuri jalnici! în zadar, urgie crudă, Lungeşti noaptea-ntunecoasă Şi, rîzînd de-a lumei trudă. Scurtezi ziua luminoasă! în zadar îmi pui povară De zapadă şi de gheaţă, Fie iarnă, fie vară, Eu păstrez a mea verdeaţă ! ' Mirceşti, noiemv. 1874 CĂTRE MARIE BOGDAN 125 Mirceşti, 28 novembre 1874 Ma chère Marie, Nous sommes très chagrinés d’apprendre que tu t’es enrhumée de nouveau. Comment as-tu fait pour prendre froid ? 167 Es-tu sortie au jardin par l’humidité ou bien ta chambre est-elle mal chauffée? Nous espérions qu’à force de précautions tu serais préservée cet hiver de ce diable de rhume qui prend un carac-è:e périodique chez toi et qu’il fiudra pourtant combattre victorieusement afin d’en être quitte une fois pour toujours. Si tu étais à Mircesti la chaleur égale des chambres ne t’exposerait pas au froid. Mais il me semble que tu prens ton mal avec uns certaine philosophie qui ne manque pas de grandeur ; il est vrai que tu possèdes une robe nouvelle, simple et élégante et cela entretient le moral. C’est ce qui m’arrive aussi quand je me fais une bonne fourrure. Tâche néanmoins de guérir au plus vite et si pour y parvenir il te faut garder la chambre un jour de sortie, fais-le sans t’inquiéter des reproches de tes cousines. Je suis content que mon frère t’ait fait jouer du piano devant des personnes étrangères. Ça a été de sa part un hommage rendu à ton talent car s’il n’avait une bonne opinion de ton jeu, il ne t’aurait pas exposée à faire fiasco. Tu verras par la suite tous les avantages que tu réaliseras de ton application aux études de toutes sortes et à celle du piano. Quand je verrai mon aiiii Michel Jora, je ne manquerai de m’acquitter de ta commission en lui demandant le portrait de ses filles; (■': En-attendant, pour te faire plaisir, je me sépare, en ta faveur, d’un portrait auquel je tiens beaucoup. Celui de la Princesse Nathalie. C’est un des plus jolis et des mieux réussis. Quant aux autres dames roumaines, ie tâcherai de me procurer leurs photographies quand j’irai à Jassi ou à Bucarest. En attendant nous restons Maman, moi est Gogou calfeutrés dans le petit salon, vu qu’il est tombé hier un pied de neige. Adieu, nous t’embrassons tendrement et te chargeons de présenter nos compliments à Madame de Barrai. Ton père affec[tionné]. 16.8 Mirceşti, 28 noiembrie 1874 Dragă Marie, Sîntem foarte supăraţi aflînd că iar ai făcut guturai. Cum ai făcut să răceşti? Ai ieşit în grădină pe umezeală sau poate camera ta este prost încălzită? Moi speram că datorită măsurilor de prevedere vei fi scutită iarna aceasta de acest îndrăcit de guturai care a căpătat la tine un caracter periodic şi care trebuie totuşi să fie combătut cu succes astfel ca să scapi odată pentru totdeauna. Dacă erai la Mirceşti, căldura egală a camerelor nu te-ar fi expus la frig. Dar mi se pare că iei boala cu oarecare filozofie care nu este lipsită de măreţie; este drept că ai o rochie nouă, simplă şi elegantă, şi aceasta întreţine moralul. Ceea ce mi se întîmplă şi mie cînd îmi fac o blană bună. încearcă totuşi să te vindeci cît mai curînd şi dacă, pentru a izbuti, trebuie să stai în casă într-o zi de ieşire, fă-o fără sâ ţii seamă de reproşurile verişoarelor tale. Sînt mulţumit că fratele meu te-a pus să cînţi la pian în faţa unor persoane străine. Asta a fost din partea lui un omagiu adus talentului tău, căci dacă nu ar fi avut o bună părere despre felul tău de a cînta, nu te-ar fi lăsat, să te faci de rîs. Vei vedea mai tîrziu toate avantajele pe care le vei avea pentru străduinţa ta la studii de tot felul şi la pian. Cînd îl voi vedea pe prietenul meu Mihai Jora, nu voi uita de comisionul tău cerîndu-i portretul fiicelor sale. Pînă atunci, pentru a-ţi face plăcere, mă despart, pentru tine, de un portret la care ţin mult, acela al prinţefeei Nâtalia. Este unul dintre cele mai frumoase şi mai izbutite. Cît despre celelalte doamne românce, voi încerca să-mi procur fotografiile lor cînd mă voi duce la Iaşi sau la Bucureşti. Pînă atunci stăm, mama, eu şi Gogu, în micul salon, dat fiind că ieri a căzut un picior de zăpadă. Adio, te îmbrăţişăm cu drag şi te însărcinăm să prezinţi salutările noastre doamnei de Barrai. Tatăl tău iubiftor], • V.A. 160 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 126 Mirceşti, noiem. 1874 Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis prin poştă pe Dan, căpitan; te rog să mă înştiinţezi de l-ai primit. Aş fi venit eu însumi să-l aduc, însă am păţit ca jidanul, care a vroit să se puie la drum şi s-a întîmplat sîmbăta. M-am îmbolnăvit, nu de vreo boală serioasă, dar cît trebuia pentru ca să mă oprească de-a ieşi din casă. Acum îmi e mai bine mult, şi sper să vin la Iaşi pe1 sîmbăta viitoare, ca să-ţi aduc Legenda rîndunicei şi celelalte bazaconii, ce am scris în zilele din urmă. Aprobez ideea „Junimei" de-a scoate o carte de cetire pentru licee şi sînt încredinţat că ea va întruni toate condiţiile cerute. La lucru dar şi Doamne agiută ! Te îmbrăţişez, V. Alecsandri PS. Aş dori mult să fac însumi ultima corectură a lui Dan. Te rog dar să-mi trimiţi foaia pîn-a nu se pune definitiv sub tipar, pentru ca să o examinez. Fii încredinţat că ţi-oi întoarce-o cu viitorul curier. CĂTRE MATEI MILLO 127 Mircesti, jeudi, [sfîrşitul anului] 1 1874 Mon cher Millo, A moins que vous ne soyez malade ou que mes lettres ne vous soient parvenues, j'ai lieu d’être surpris de votre 170 mutisme. Comment? je vous annonce que j'ai réalisé un de vos rêves chéris celui de monter en ballon sous le costume de Kiritza, je vous avertis en outre que je vous ai envoyé par mon frère cette farce de carnaval, qui doit vous rapporter un bon bénéfice, et vous ne me répondez rien? pas même que vous êtes content ! C’est raide ! Quoiqu’il en soit, je vous prie de me renvoyer mon manuscrit aussitôt que vous aurez fait tirer copie. J’en ai besoin et je l’attends. Tous à vous, V. Alecsandri Mirceşti, joi, [sfirşitul anului] 1 1874 Dragul meu Millo, Sînt îndreptăţit să fiu mirat de tăcerea dumitale, numai dacă nu eşti cumva bolnav sau dacă nu ţi-au parvenit scrisorile mele. Cum? îţi anunţ că am realizat unul din visurile dumitale dragi, acela de a te urca în balon în costumul Chiriţei, ba mai mult, îţi fac cunoscut că ţi-am trimis prin fratele meu această farsă de carnaval, care trebuie să-ţi aducă un bun beneficiu, şi nu-mi răspunzi nimic ? nici măcar că eşti mulţumit ! E prea din cale-afară ! Oricum ar fi, te rog să-mi înapoiezi manuscrisul de îndată ce.vei fi pus să se scoată copie. Am nevoie de el şi îl aştept. Al dumitale, V. Alecsandri 128 Mirceşti, vendredi [14 decembrie s.v., 1874] 1 Mon cher Millo, J'ai reçu mon manuscrit de la Kiritza en ballon et je fais de voeux pour que vous obteniez un grand succès. .. d’argent. Faites-moi savoir néanmoins à quelle époque... à peu près ... vous pensez monter et jouer 2 la pièce? Ne m’attendez pas pour le faire, care je ne sais au juste quand je pourrai venir à Bucarest. Je viens de lire dans La Trompette que Gradisteano3 a lu au comité théâtral une revue en six tableaux Cer cuvîntul 4 etc. Est-ce bon?. .. A quand sa mise en scène? Avant ou après la Kiritzal Joie et santé, V. Alecsandri Adresa pe plic : Monsieur M. Millo artist dramatique Bucarest Mirceşti, vineri [14 decembrie, s.v., 1874] 1 Dragul meu Millo, Am primit manuscrisul meu, Chiriţă în balon, şi îţi urez să obţii un mare succes... bănesc. înştiinţează-mă, cu toate acestea, cam pe cînd ai de gînd să montezi şi să joci2 piesa... Nu mă aştepta pentru a o face, căci nu ştiu exact cînd voi putea veni la Bucureşti. Am citit acuma în Trompeta că Grădişteanu3 a citit Comitetului teatral o revistă în şase tablouri, Cer cuvîntul 4 etc. Este bună ?... Pe cînd punerea în scenă,? înainte sau după Chiriţă? Voie bună şi sănătate, V. Alecsandri Adresa pe plic : Domnul M. Millo artist dramatic Bucureşti 172 CĂTRE MARIE BOGDAN 129 Mirceşti, 18 décembre 1874 Ma chère Marie, Je me plais à croire que lorsque tu auras reçu cette lettre, ta mauvaise humeur aura fait place à une douce gaité et au calme qui doit régner dans une âme grande et généreuse. Il faut savoir dédaigner les petites contrariétés et ne jamais leur donner une importance qu’elles ne méritent pas, sans quoi elles deviennent un véritable supplice dans la vie. Tu te plains de n’avoir pas encore été conduite à l’Opéra?... J’écrirai à ce sujet à Mme de Barrai et je ne doute pas qu’elle te conduise voir une belle représentation dans le nouveau monument 1 que l’on va inaugurer prochainement. En attendant, comme le nouvel An approche, je t’envoie cent francs que tu dépenseras en cadeaux destinés tant aux personnes qui t’aiment qu’à celles qui te contrarient. Maman se porte bien quoiqu’elle tousse toujours, elle travaille à ses bandes quand ses occupations de ménage lui en laissent le loisir. Tes menaces de lui voler quelques-uns de ses ouvrages de tapisserie l’ont fait rire de bon cœur. Elle t’embrasse mille fois et t’engage de te soigner pour être belle dans le cours de notre voyage en Italie. Pour ma part j’ai beaucoup travaillé ces derniers temps, puis j’ai été souffrant et maintenant je fais le paresseux. Mais cette paresse ne va pas jusqu’à oublier de t’embrasser tendrement. Ton père affec[tionné], V.A. Mirceşti, 18 decembrie 1874 Dragă Marie, îmi place să cred că atunci cînd vei primi această scrisoare, supărării tale îi va fi luat locul o dulce veselie şi o linişte care trebuie să domnească 173 într-un suflet mare şi generos. Trebuie să ştii să dispreţuieşti micile nemulţumiri şi să nu le dai niciodată o importanţă pe care nu o merită, fără. aceasta ele ajung în viaţă un adevărat chin. Te plîngi că nu ai fost încă dusă la Operă?... Voi scrie despre aceasta d-nei de Barrai şi nu mă îndoiesc că ea te va conduce să vezi o frumoasă reprezentaţie în noul monument 1 care va fi inaugurat în curînd. Pînă atunci, cum Anul nou se apropie, îţi trimit o sută de franci pe care o vei cheltui pentru daruri hărăzite atît persoanelor care te iubesc, cît şi celor care te nemulţumesc. Mama este sănătoasă, cu toate că tot tuşeşte, lucrează la fîşiile sale atunci cînd grijile casei îi lasă ,timp. liber. Ameninţările tale de a-i fura unele dintre tapiseriile lucrate de ea au făcut-o să rîdă cu poftă. Ea te îmbrăţişează de o miè de ori, şi te îndeamnă să te îngrijeşti pentru a fi frumoasă în cursul călătoriei noastre în Italia. în ce mă priveşte, am lucrat mult în ultima vreme, apoi am fost bolnav şi acum mă lenevesc. Dar această lene nu merge pînă acolo încît să uit să te îmbrăţişez cu dragoste. ....... , Tată! tău iubi[tor], V.A. CĂTRE GEORGE SION 130 Mirceşti, 23 dec. 1874 Iubite Sioane, Voi citi cu plăcere şi luare-aminte acele două coaie din Phedra 1 ce mi-ai trimis şi cu nu mai puţină plăcere ţi-oi îndeplini dorinţa. Pănă atunci, îţi mulţumesc pentru bunătatea ce ai de a te ocupa cu afacerea moşiei Patrăşcani şi Borzeşti. Un bun muşteriu, l-aş băga în sîn dacă ar încăpea de urechi. Cît pentru englezul amator de copaci, care să aibă un metru de diametru, lucru rarisim, nu-mi este cu putinţă să-l îndestulez; însă dacă cumva ai avea prilej a te întîlni •174 cu el, întreabă-1 dacă nu i-ar cuveni [sic] copaci de stejar ce au 10 metr es sous branches* şi 1 metru 90 centimetri cir conferinţă. Se înţelege că preţul ce ar oferi pentru aceşti arbori ar fi mai scăzut decît acele de 80 fr. bucata, şi la caz de acceptare din parte-i, ne-am înţelege lesne. Ştiu dinainte că cercarea e zadarnică, dar fiindcă nu ţine parale. . . vorba românului. Felicitări sincere de Anul nou, sănătate, voie bună şi ceva vigoare, V. Alecsandri 131 24 dec. 1874 Iubite S io ane, Pînă a nu-ţi scrie epistola ce doreşti asupra traducerei tragediei lui Racine, Phedra 1, aş dori să citesc scena VI din actul V, în care se găseşte pasagiul cel mai renumit, adică le récit de Théramène. Acel pasagiu e o bucată de înalta poezie descriptivă. Aplică-te a-1 traduce exact, cu toate frumuseţile de idei şi de stil ce cuprinde, şi astfel vei compune un model de literatură admirabilă. Aştept dar acea scenă şi pînă atunci te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 132 Mircesti, 24 décembre 1874 Ma chère Marie, Je pense que cette lettre arrivera à Paris juste vers notre nouvel An et qu’elle t'apportera à temps nos embrassements. * 10 metri sub ramuri (limba francexă). 175 Elle est chargée aussi de compliments pour la grande victoire que tu as remportée au concours de piano. Bravo ! Ma fille ! Tu nous as prouvé une fois.de plus que tu avais d’excellentes dispositions pour la musique et qu’il ne tient qu’à toi de devenir une grande artiste... afin de pouvoir rivaliser avec Bébé 1 ! Ta maman est toute fière de ton succès. Gogou aussi, quant à moi je suis habitué à l’idée de tes triomphes. J’espère que tu as passé fort agréablement chez ta Tante les vacances des fêtes et que tu as dépensée tes cent francs en cadeaux et en pourboires. Un des plus grands plaisirs de la vie c’est de faire plaisir aux autres. J'ai écrit à Mme de Barrai de te conduire au théâtre et particulièrement à l’Opéra. Quand on y jouera les Hughenots ou n’importe quel opéra de Meyerbeer, il ne faudra pas manquer d'aller t’inspirer de ces admirables chefs-d'œuvre afin de comprendre ma prédilection pour eux. Quant à la musique de Rossini, de Bellini, nous en entendrons suffisamment en Italie. Je suis trè-content que tu aies eu la bonne pensée d'écrire à l’oncle Négri; je l’attends aujourd’hui et je suis certain de la voir heureux de ton aimable attention. Ecris-lui encore, tu nous feras plaisir à tous deux. Maman t’embrasse tendrement sur les deux joues. La famille Douka qui se trouve en ce moment chez moi, t’envoie ses félicitations bien sincères. Ton père affec[tionné], V.A. Mirceşti, 24 decembrie 1874 Dragă Marie, Socotesc că această scrisoare va ajunge la Paris chiar aproape de Anul nou al nostru şi că-ţi va aduce la timp îmbrăţişările noastre. Este de asemenea încărcată cu complimente pentru marea victorie pe care ai cîştigat-o la concursul de pian. Bravo ! fiica mea ! Ne-ai arătat încă o dată că ai excelente dispoziţii pentru muzică şi că nu depinde decît de tine să devii o mare artistă... astfel încît să poţi rivaliza cu Bébé1! Mama 176 ta este foarte mîndră de succesul tău. Gogu, de asemenea, cit despre mine, sînt obişnuit cu ideea triumfurilor tale. Cred că ai petrecut foarte plăcut la mătuşa ta vacanţa de sărbători şi că ai cheltuit suta ta de franci în cadouri şi bacşişuri. Una din cele mai mari plăceri ale vieţii este să faci altora plăcere. I-am scris d-nei de Barrai să te conducă la teatru şi mai cu seamă la Operă. Cînd se va juca Hughenoţii sau oricare altă operă de Meyerbeer, nu pierde ocazia de a te duce să te inspiri din aceste admirabile capodopere pentru a înţelege predilecţia mea pentru ele. Cît despre muzica lui Rossini, Bellini, o să auzim destulă în Italia. Sînt foarte fericit că ai avut buna idee de a scrie unchiului Negri; îl aştept astăzi şi sînt sigur că îl voi vedea fericit de amabila ta atenţie. Mai scrie-i, ne vei face plăcere la amîndoi. Mama te sărută cu dragoste pe amîndoi obrajii. Familia Duca, aflată acum la noi, îţi trimite felicitările ei sincere. Tatăl tău iubi[tor], V.A. CĂTRE GEORGE SION 133 Mirceşti, 31 dec. 1874 Amice, într-un timp ca acesta, de publicaţii seci şi de traduceri absurde a unor cărţi încă mai absurde, este un merit mare de a cerca să introduci în literatura română capodopcrile literaturilor străine. Acel merit l-ai avut de mult traducînd comedia Mizantropul, şi urmezi a-1 avea publicînd astăzi în limba noastră admirabila tragedie franceză Phedra. Eu te felicit din toată inima, pentru curagiul ce ai avut de a aborda dificultăţile unei asemine întreprinderi, căci nu e lesne a te face interpretul unor genii ca Molière şi Racine. 177 Avînd onorul de a te pune în fruntea pionierilor literari care, urmîndu-ţi exemplul, vor deschide cu timpul în ochii românilor tezaurul literaturei clasice a Franciei, acel onor va răspîndi glorie binemeritată pe numele ce ai ştiut a-ţi crea în pleiada poeţilor contemporani. Acum, vie alţii care să reuşeze mai bine decît ai reuşit ! Cererea lor va fi primită cum se cuvine. Dar cine le-a deschis calea? Sion ! Mulţămită dar fie poetului Sion ! Amic devotat, V. Alecsandri CĂTRE VENTURA 134 [1874] 1 Mon cher Monsieur Ventura, Le porteur de ce billet est le héros d'un roman que l'on m’a raconté et qui ne manque d’un certain intérêt dramatique. C’est l'amour qui en forme le sujet ; et un amour compliqué de circonstances atténuantes ou même agravantes, à volonté. On parle d'une jeune Israélite qui, sous l’empire d’une puissante inclination, a ouvert les yeux à la lumière de la foi et a changé de religion en entrant dans le giron de l'Eglise orthodoxe. Elle s'est acquise par là une protection puissante •contre les persécutions souvent dangereuses de ses anciens •corréligionaires. On ne sait pas jusqu'à quelles extrémités peut se porter le fanatisme israélite ! La jeune fille déclare, dit-on, à haute voix qu’elle * de rentrer dans la maison paternelle d’ou elle a fui à plusieurs reprises et qu’elle veut se marier à un chrétien de son choix... * Urmează un cuvînt şters şi neînlocuit, pare să fi fost craint, care •dealtfel se potriveşte contextului. 178 le héros ici présent ; d’un autre côté, il parait que plusieurs ordres de la Préfecture ont été lancés pour arrêter la transfuge. Comment trouver un dénouement à ce drame, où la religion joue un grand rôle, et qui est appleé à trouver ce dénouement ? On m’assure que vous seul êtes en ce moment l’arbitre de l'affaire. Si cela était vraie, permettez moi, en ma qualité d’auteur dramatique qui m’intéresse aux situations romanesques, de vous dire que dans un drâme bien conditionné, l'héroine doit sortir trimophante de tous les vicisitudes dont elle est la proie et que le publique applaudit avec enthousiasme quand la vertu est récompensée. Agreez, mon cher Mr Ventura, l’assurance de ma considération la plus distinguée, V. Alecsandri [1874] 1 Dragă domnule Ventura, Aducătorul acestui bilet este eroul unui roman care mi-a fost povestit şi care nu este lipsit de un anumit interes dramatic. Iubirea alcătuieşte subiectul, o iubire complicată de circumstanţe atenuante sau chiar agravante, după cum virei. Se vorbeşte despre o tînără israelită, care, sub stăpînirea unei puternice înclinaţii, a deschis ochii către lumina credinţei şi a schimbat religia intrînd în sînul bisericii ortodoxe. Şi-a dobîndit prin aceasta o protecţie puternică împotriva persecuţiilor adesea periculoase ale vechilor coreligionari. Nu se ştie pînă unde poate să ajungă fanatismul israelit! Tînără fată declară, se spune, cu voce tare că se teme * să se întoarcă, în casa părintească, de unde a fugit în mai multe rînduri, şi că vrea să se mărite cu un creştin la alegerea sa..., eroul aici prezent; pe de altă parte, se pare că mai multe ordine ale prefecturii au fost date pentru a aresta pe fugară. * Cf. aici pag. 178 subsol. 179 Cum poate fi găsit un deznodămînt dramei în care religia joacă un mare rol şi cine este chemat să găsească acest deznodămînt ? Am fost asigurat că numai dumneavoastră sînteţi în acest moment arbitrul situaţiei. Dacă aceasta este adevărat, daţi-mi voie, în calitatea mea de autor dramatic care se interesează de situaţiile romaneşti, să vă spun că, într-o dramă bine construită, eroina trebuie să iasă triumfătoare din toate nefericirile a căror pradă este, şi că publicul aplaudă cu entuziasm cînd virtutea este răsplătită. Primiţi, dragă d-le Ventura, asigurarea consideraţiei mele cele mai distinse, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 135 [1874-1875] Iubite Negruzzi, Mi se pare căd-taeşti însărcinat cu examinarea broşurilor publicate de dl. Rîureanu *. Te rog dar să citeşti alăturata scrisoare a lui şi, încredinţîndu-te de buna lui voinţă de a-şi modifica stilul şi ortografia, să te arăţi mai indulgent în raportul ce vei face asupra ziselor broşuri. în adevăr, lucrarea întreprinsă de dl. Rîureanu e destinată de a fi folositoare şi sînt sigur că orice va publica de acum înainte va fi curăţit ■de încurcăturile ortografice impuse de ministrul Tell. Felicitări pentru sfintele sărbători, V. Alecsandri Trimite-mi îndărăt scrisoarea lui Rîureanu. 180 CĂTRE MARIE BOGDAN 136 Mirceşti, 2 janvier 1875 Ma chère Marie, Tu as si bien combiné l'envoi de ta lettre de félicitations qu’elle nous est parvenue juste le premier de l'An. C’est d’un bon augure pour nous, et j’ai la conviction que tes souhaits si affectueux nous porteront bonheur. Ce qui vient du cœur est un trésor béni du Ciel. Reçois, chère enfant, nos baisers les plus tendres et nos voeux pour ton avenir qui nous est si précieux. Mon unique pensée est de te voir gaie, heureuse, charmante et aimée de tout le monde. Tu me dis avoir passé les vacances du nouvel An fort agréablement chez ta Tante, avoir été au spectacle, en soirée, avoir dansé avec tes cousines et beaucoup ri. Voilà de bonnes nouvelles, ta gaité se reflète sur nous à travers la distance qui nous sépare. As-tu eu au moins une jolie toilette? As-tu prouvé en dansant que tu es aussi adroite de tes pieds que de tes mains de pianiste? La Princesse Couza a passé la journée d’hier chez nous et m’a chargé de t’embrasser sur les deux joues. C’est trop, j’en garde une pour ta mère et moi et nous appliquerons nos meilleurs baisers. Tu me ferais grand plaisir si tu voulais écrire une petite lettre à la Princesse. Tu lui dois bien cela après toutes les bontés qu’elle a eues pour toi. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 2 ianuarie 1875 Dragă Marie, Ai potrivit aşa de bine trimiterea scrisorii tale de felicitare, încît ea ne-a ajnns chiar în prima zi a anului. Este un semn bun pentru noi. 1S1 şi am convingerea că urările tale atît de iubitoare ne vor purta noroc. Ceea ce porneşte din inimă este o comoară binecuvîntată de Cer. Primeşte, iubită fetiţă, sărutările noastre cele mai calde şi urările noastre pentru viitorul tău care ne este atît de preţios. Singurul meu gînd este de a te vedea veselă, fericită, încîntătoare şi iubită de toată lumea. îmi spui că ţi-ai petrecut foarte plăcut vacanţa de Anul nou la mătuşa ta, că ai fost la spectacol, la serată, că ai dansat cu verişoarele tale şi că ai ris mult. Iată veşti bune, veselia ta se răsfrînge asupra noastră peste depărtarea care ne desparte. Cel puţin ai avut o toaletă frumoasă? Ai dovedit, dansînd, că eşti tot atît de îndemînatică cu picioarele talé cît şi cu miinile tale de pianistă? Doamna Cuza a petrecut ziua de ieri la noi şi m-a însărcinat să te sărut pe amîridoi obrajii. Este prea mult, păstrez unul pentru mama ta şi pentru mine şi-l acoperim Cu cele măi bune sărutări ale noastre. Mi-ai face o mare plăcere dacă ai vrea să scrii o mică scrisoare Doamnei, îi datorezi chiar aceasta pentru toată bunăvoinţa pe fcare ţi-a arătat-o. Tatăl tău iubitor, ' V.A. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 137 Mirceşti, 10 ghenar 1875 Iubite Negruzzi, Primind scrisoarea d-tale din Bucureşti, vin a-ţi mulţumi > pentru urările de Anul nou şi a-ţi promite un şir de legende etc., pentru Convorbiri, încît sănătatea m-a agiuta să ţiu condeiul în mînă, fără a simţi greutatea lui. Pentru începutul volumului IX ţi-oi trimete Legenda Rîndunicăi \ sperînd că ne va aduce primăvara pe aripele sale. Prin poştă îţi expeduiesc 15 broşuri de ale lui Rîureanu 2 pentru ca să le examinezi şi să faci raportul obligat asupra 382 lor. Sper însă că vei fi indulgent în privirea lor, căci Rîureanu pare a fi un om animat de multă bunăvoinţă. îmi pare bine că ai convins pe Zizine * de a schimba stilul şi ortografia Monitorului. Această foaie oficială, apărînd sub o nouă formă, va avea o mare influenţă asupra clasei impiegaţilor şi-i va îndemna a imita atît stilul, cît şi ortografia întrebuinţată în cancelarii, şi unii din membrii Academiei vor prinde gălbinare de ciudă. Am aflat că ai să faci o conferinţă asupra influenţei franceze în România. Sarcina e foarte delicată şi spinoasă. Cunoscînd însă bunul-simţ şi dreapta giudecată ce posedezi, am buna încredere că vei lăsa deoparte orice prevenţie germană în contra Franciei, şi că vei da lui Cesar ce e a lui Cesar. Pentru noi românii, veri primari cu francezii, ar fi o necuviinţă şi o ingratitudine de-a stupi în fontăna din care am băut apă şi ne-am potolit setea. Eu plec peste zece zile la Bucureşti şi socot să fiu întors în bizunia mea pe la începutul lui fevruar. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 138 Mirceşti, [13 I 1875] 1 Cogălniceanu, Bucureşti Şoimu de la Cogălnicu, să zboare puii tăi mai sus decît tine şi în deplină fericire ! Alecsandri * D-nul-'I. A. Cantacuzinb, pe atuiici director general al Monitorului oficial (X.N.). [Notă în textul original'de mina lui Iacob Negruzzi.] ■; .... CĂTRE ION GHICA 139 Gara Mirceşti, 18 [I ?] 1 1875 Ion Ghica Buc. Félicitations amicales pour ta fête, compliments affectueux à madame Ghyka, à bientôt, Alecsandri Gara Mirceşti, 18 [I ?] 1 1875 Ion Ghica Bue. Urări prieteneşti pentru ziua ta, salutări afectuoase doamnei Ghica, pe curînd, Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 140 r Mirceşti, 30 janvier 1875 Ma chère Marie', Je consens volontier à ce que tu prennes des leçons de solfège et que tu ajoutes une heure de plus à tes leçons d’accompagnament. L’important pour toi c'est de profiter de ton séjour à la pension pour te perfectionner en toutes choses car, une 184' fois sortie de sous la direction de Mme de Barrai, tu sera entièrement privée des conseils de bons professeurs. La Moldavie est un beau pays qui produit beaucoup de bonnes choses à manger, mais pas un seul maître de piano, en sorte que, de retour dans le pays, tu auras tout le loisir de perdere ce que tu auras gagné en instruction à Paris, à moins que tu n’aies l’ambition de continuer à étudier seule dans tes moments perdus. Ceci réglé, je dois t’avouer, ma chère enfant, que je suis assez surpris de ton insistance à vouloir sortir avec Mme T. .. Un peu de patience encore et dans un an tu quitteras la pension. La liste de tes places aux derniers examens m’a grandement réjoui. Ne sois pas trop désolée de perdre tes cheveux; j’ai bien... perdu les miens! L’oncle Négri n’a pas reçu ta lettre ; tu auras mal mis l’adreses. Nous t’embrassons tendrement. Ton père, V. A. Mirceşti, 30 ianuarie 1875 Dragă Marie, Consimt ca să iei lecţii de solfegiu şi să adaugi o oră în plus lecţiilor tale de acompaniament. Este important pentru tine să profiţi de şederea ta în pension pentru a te perfecţiona în toate direcţiile căci, odată ieşită de sub direcţia d-nei de Barrai, vei fi pe de-a întregul lipsită de sfaturile profesorilor buni. Moldova este o ţară frumoasă, care produce multe lucruri bune de mîncare, dar nici un profesor de pian, astfel că, întoarsă în ţară, vei avea tot timpul să pierzi ceea cd vei fi cîştigat ca instrucţie la Pâris, numai dacă nu vei avea ambiţia să continui să studiezi singură îa timpul tău liber. Acestea lămurite, trebuie să-ţi mărturisesc, dragă fetiţă, că sînt destui de mirat de stăruinţa ta de à dori să ieşi cu d-na T. . . încă puţină răbdare şi vei părăsi pefasionul. Lista Cu locurile tale la ultimele examene m-a bufcurat foarte mult. Nu fi prea amărîtă că îţi cade părul; şi mie.. . mi-a căzut! Unchiul Negri nu a primit scrisôarea ta, poate ai pus prost adresa. Te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău, 185 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 141 [Bucureşti], Hotel Broft, gioi, [a. 8 martie 1875] Dragă Paulina, Am aflat de la Smărăndiţa că pachetul cu cămeşile au fost expeduit de la Ruginoasa la Mirceşti chiar în ziua plecării mele. El trebuie să fi sosit în lipsa mea. Te rog dar să mi-1 trimiţi la Bucureşti cu drumul-de-fier. Ţi-am telegrafiat azi-dimineaţă pentru ca să-ţi dau de ştiie că am sosit aici în bună stare. Am o cameră bună, curată şi caldă şi astăzi n-am ieşit pentru ca să mă odihnesc, căci toată noaptea n-am putut dormi. Frate-meu e foarte vesel de căsătoria Alicei, căci ginerele e un om de treabă şi plăcut. . . Nu însă cît Gogu. în curînd ţi-oi mai scrie. Te sărut, V. Alecs. Colacul destinat lui Steriadi1 l-au furat Miţa2 pe drum. 142 Bucureşti, [vineri 8] mart. 1875 1 Dragă Paulină, Toţi moldovenii care ne găsim în Bucureşti începem a crede că au vrăjit dracul ca să ne oprească de a ne întoarce acasă. Sînt patru săptămîni de cînd ninge, viscoleşte troienind drumurile şi împiedecînd toate comunicaţiile în ţară. Dacă nu ar fi existat telegraful, am fi rămas cu toţii fără veste de familiile noastre, căci poşta nu au mai foncţionat în timp de cîteva săptămîni. ~ Nu-şi aduce nime aminte de o iarnă aşa de aspră. Frate-meu, care de mult trebuia să fie la Paris pentru cununia 186? Alicei, nu au putut să pièce de aice decît alaltăieri şi au pus 36 de ceasuri pînă la Roman, după ce trenul în care se afla au şi derailat. Cine ştie dacă va agiunge duminică la Paris, căci îi rămîne de-abia timpul necesar ca sa călătoiească fără a se opri nicăiure. Eu am vroit să plec a doua zi, după el, însă linia era închisă din cauza vagonurilor ce derailiase. Am fost dar silit să mai întîrziu pentru ca să nu mă expun a fi întroienit ca mulţi alţi care au petrecut cîte 24 de ceasuri în omet pe un ger de 20 graduri. Ţi-am telegrafiat că voi pleca vineri sau sîmbătă, adică astăzi sau mîni, aflu însă că voiajul nu e sigur şi toţi mă îndeamnă ca să nu întreprind o călătorie expusă la tot soiul •de desplăceri şi chiar de primejdii. Cu toate aceste, m-am sărurat astfel de Bucureşti că tot voi cerca să plec mîni, sîmbătă. La caz contrar, ţi-oi telegrafia. Mulţumesc lui Dumnezeu că încalţe am fost sănătos în tot timpul vijeliilor, sînt însă mîhnit că în lipsa mea iar ai căzut bolnavă. Cine ştie ce ai mai făcut ? Am să-l întreb pe Gogu ce nebunii au făcut mămuţa lui d-lui? şi atunci vai şi amar ! Te sărut împreună cu d-lui, V. Alecsandri 143 Bucureşti, [vineri] 8 mart. 1873 Dragă, Dl. Babic avînd curagiul a se pune la drum, deşi trenurile au luat obiceiul a deraila, l-am rugat să-ţi lasă la gară acest bilet. Dorinţa mea este să pornesc mîni, sîmbătă, dacă oi primi încredinţare din partea administraţiei căilor ferate că voiajurile se pot face în siguranţă. în caz contrar, nu voi pleca decît luni, deşi sînt foarte sătul de Bucureşti şi doritor de a mă găsi acasă. 187 Generalul Duca a venit aice şi mi-au spus că Georges te-au găsit bolnavă şi supărată. Ţi-ai închipuit negreşit sau că am fost bolnav, sau că m-am înecat în plăcerile Bucureştilor. Nici una, nici alta, sînt sănătos şi îmi petrec zilele la otel, ţiind companie lui Calimah care de 20 de zile suferă de buboi în ceafă, care are aspectul unui cărbune. Viscolele iernii ne-au ţinut închişi la Bucureşti pe toţi moldovenii în timp de patru săptămîni, fiind toate drumurile troienite, acum dizgheţul, aducînd uliţele într-un hal îngrozitor, ne ţine închişi prin case. Eu care sînt cam leneş şi care mă păzesc de frig şed binişor în otel şi gioc piketul cu Calimah, aşteptînd momentul de a scăpa din închisoare. Nu ştiu ce au fost şi este pe acolo, dar te încredinţez că nime nu-şi aduce aminte de o iarnă atît de grozavă ca aceasta ; Bucureştiul începuse a lipsi chiar şi de provizii, încît noi moldovenii ne întrebam dacă nu vom agiunge a ne mînca unii pe alţii. Iată cauza pentru care am întîrziat de a mă întoarce acasă. Sper însă că, în sfîrşit, voi veni să-mi găsesc odihna şi mulţe-mirea casnică. Te sărut împreună cu d-lui, V. Alecsandri Dacă ai o neapărată nevoie de bani, dă-mi de ştire ca să telegrafiez lui Michel Daniel. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 144 Gara Mirceşti, martie 1875 Iacob Negruzzi Iaşi îmbrăţişare frăţească amicilor de la „Junimea", viitor fericit pentru toţi, soartă bună ţerei. A lecsandri 188 CĂTRE MIHAIL K O GĂLNICEANU 145 Mirceşti, 12 mart. 1875 Iubite Cogălnicene, Tu bolnav, eu bolnav ! Se vede că generaţia noastră începe a merge la vale cu pas grabnic, pasul cu care s-au deprins a călca peste obstacolii ce au întîlnit în calea sa; dar oricum fie, ea nu vroieşte să dispară făr-a lăsa urma pe ambele coaste ale dealului. Aşa se cuvine să facă, precăt mai simte putere în crieri şi tărie în suflet ; înţelegi, dar, cît mă bucur de a te videa gata să reintri în luptă ! Ahil, retras sub cort, mi-au părut totdeauna un erou paraponisit şi netrebnic, deşi erou. Contînd pe glasul meu, îmi place a crede că te-ai rezemat nu numai pe vechile noastre legături de amicie, dar şi pe convingerea, foarte naturală şi justă, că am fost totdeauna alături unul cu altul, în apărarea principiilor mari şi salutare pentru ţeară, deşi în unele chestii secundare, chestii de forme, ne-am găsit în divergenţă de opinii. Afacere de temperament şi de atmosferă în care trăim, de cînd împrejurările te-au -dus pe tine în cafarnaumul bucureştean, şi pe mine în singurătatea Mirceştilor. Cînd te-am văzut retrăgîndu-te din Cameră în compania unor oameni nici de seama, nici de talia ta, m-am măhnit, căci nu am fost deprins de a te vedea părăsind postul tău, chiar în împregiurări mult mai critice şi periculoase pentru ţeară şi pentru tine însuşi [sic]. Acum, dar, sînt fericit de a şti că vechiul şi puternic atlet vroieşte din nou a se prezenta în circ, deşi acest circ cuprinde mai multe dobitoace decît fiare. îţi promit dar, să merg cum oi putea la Roman, în ziua alegerilor şi să depun numele tău în urnă. Zic: cum oi putea, pentru că pătimesc de nişte dureri intestinale care mă obligă a sta locului. Fiind însă că primesc pe toată ziua rugăciuni din partea multor amatori de senatorie, nevroind să vărs pe 189 iluziile lor o duşă de gheaţă, te rog să rămîie între noi promi-terea ce-ţi dau. Aş putea să le declar preferenţa mea pentru tine, dar mă tem să nu aţîţ, astfel, o mai înverşunată campanie în contra ta, căci nu-i lighioaie pe lume mai ţîfnoasă, mai nătîngă, mai oarbă, mai cîrtiţă, decît un deputat sau un senator rămas în urnă cu buza umflată. Sfîrşind, iubite Cogălnicene, îmi rămîne să fac cele mai sincere urări pentru grabnica vindecare a boalei de care suferi şi pentru frăţeasca noastră întîlnire cu sănătate şi voie bună. Al tău vechi amic, V. Alecsandri 146 Mirceşti-Roman, 14 [?] 1S7[ ?]1 Cogalniceano, Buc. Joie, santé, courage, amitié sincère, foi dans avenir: avec ces léviers on soulève un monde. Félicitations complètes. Alecsandri Mircesti-Roman, 14[?] 1S7[ ?] 1 Kogălniceanu, Buc. Bucurié, sănătate, curaj, sinceră prietenie, încredere în .viitor: sprijinit pe acestea, poţi ridica o lume. Depline felicitări. Alecsandri 190 CĂTRE TITU MAIORESCU 147 Mirceşti, 25 mart. 1875 Iubite domnule Maiorescu, Vroiţi să ascultaţi istoria unei biserici de ţeară? Iat-o ! în satul Mirceşti exista o bisericuţă vechie, durată în lemn de stejar şi ornată cu arabescuri foarte frumoasă, pe care le săpase un sculptor necunoscut de-a lungul grinzelor. Acel templu modest, cap d-operă, pierdut în cîmp şi încungiurat de mormînturi, era deservit de un preot care printre alte daruri avea şi darul beţiei. într-o duminică, or fi acum cîţiva ani 1, preasfinţitul, doritor de a schimba potirul pe stacană şi de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crîşmei, ceti liturghia din fugă şi alergă la jupînul Moisî, uitînd să stingă lumînăriie în biserică. Era vînt mare în acea zi; vîntul suflînd printr-un geam stricat, găsi de cuviinţă a fîlfîi perdeaoa şi a o apropia de para unei luminări, îndată perdeaoa luă foc şi dete foc bisericei !... Palalaie ! ! Templul centenar arse într-o clipă din straşină păn-în temelie şi să înălţă la cer ca fumul unei gigantice cădelniţe. Tot ce se găsia în el, icoane, vestminte, scule sacre, prapure, lampe şi cărţi, se prefăcură în cenuşe ; chiar clopotul se topi împreună cu argintul potirului. . . dar nu se mai găsi nici bucăţică de metal printre ruine, căci peste noapte nişte pravoslavnici ţigani, arheologi de soiul lui B.2, făcuseră des fouilles * pe seama jupînului Moise. în urma acestui sinistru, satul Mirceşti rămase fără biserică şi fără preot, căci cea d-întîi dispăruse de pe pămînt ca să se retragă într-o lume mai pioasă, şi cel de al doilea să retrăsese. ., fără mustrare de cuget.. . în codrii Vasluiului pe lîngă Sioneşti. De-atunci sărmanii locuitori se găsiră fără adăpostul Domnului şi consacrară crâşmei toate zilele însemnate cu roş în calendarul ortodox. Beţia se dezvoltă în sat cu o răpegi'une şi cu o proporţie * Săpături (limba franceză). 191 spăimîntătoare, iar jupînul Moisi se îngraşă ca un viţel de aur. Mortalitatea, prin urmare, urmă aceeaşi progrese cu mizeria, încît satul Mirceşti, care înainte era unul din cele mai îmbelşugate din judeţul Roman, se prefăcea zilnic într-o aglomerare de bordeie ticăloase şi de infirmi năuciţi, otrăviţi prin influenţa corosivă a vitriolului. Un singur om ducea dorul bisericei !.. . Dascălul! Sărmanul, lipsit de sacra mulţemire de-a ţinea isonul, se stingea pe picioare, oftînd şi jălind pe poporeni. Iar ceilalţi locuitori îşi aduceau aminte de Dumnezeu numai cînd moartea bătea la uşa lor. Atunce se simţea nevoie de preot şi pe orice timp trebuia să aducă de pe la alte moşii cîte un popă, căzut de bătrîneţe, pentru ca să-i împărtăşească şi să-i îngroape. Adeseori însă sfintele daruri nu sosiau la vreme şi bietul creştin murea fără împărtăşanie. Temerea iadului făcu, în fine, pe săteni să dorească a avea o biserică. Ei se adresai ă lui Cogălniceanu, pe cînd era ministru, şi cerură să le dea de pomană o hardughie părăsită din nu ştiu care sat, obligîndu-se ei a o transporta la Mirceşti şi a o reclădi pe locul bisericei celei arsă. Autorizarea li se acordă şi într-o bună dimineaţă, locuitorii, cu mic cu mare, se duseră, nuoi Argonauţi, să ridice pe sus materialul zisei hardughii. Acolo ei găsiră o serioasă împrotivire din partea proprietarilor ei; o luptă homerică se începu, luptă în care armele lui Achil erau înlocuite prin ciomege, şi după cîteva preschimbări de -argumente ad hominem*, mirceştenii, susţinuţi prin sacrul avînt al credinţei, luară în triumf obiectul expediţiei lor. Iată dar materialul adus!... Dascălul, uimit, varsă lacrimi de bucurie, lacrimi care negreşit se vor găsi la judecata cea de pe urmă, înşirate ca nişte mărgăritare, şi fiind el dulgher, se apucă de clădit noul locaş a lui Dumnezeu. Un an întreg de zile el nu lasă barda din mînă şi, în sfîrşit, el vede monumentul în picioare! Cine poate spune simţirea lui de mîndrie ! Numai architectul Partenonului şi dl. Garnier, architectul Operei din Paris, ar putea să-şi deie seama de satisfacerea dascălului Constandin ! * în justiţie, expresia însemnează: argument personal (limba latină). 1-92 însă!. . . astfel e lumea! Nici o fericire fără acel teribil însă ! Aici începe o nouă serie de mâhniri pentru bietul dascăl. Clopotniţa e ridicată, dar îl lipseşte clopot. Altarul e gata, dar îi lipsesc scule!... Şi satul e sărăcit de jupînul Moisi şi jupînul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei biserici, care e menită a-i smomi o parte din muşterii. Ce să facă? Aleargă la proprietarul moşiei, face un cuvînt elocvent prin care se înalţă mai pre sus de Bossuet, şi proprietarul, fiind poet, se simte pătruns şi dăruieşte clopotul împreună cu sculele necesare. însă !... iar însă. . . uzul cere ca să se sfinţească biserica şi pentru aceasta trebuiesc cărţi, adică 12 Minii, 1 Triod, 1 Penticostar, 1 Cazanie, 1 Tipicon etc. şi toate aceste imprimate cu litere cirilice, căci dascălul nu ştie să citească pe acele latine. în asemine caz se află şi preotul adus în Mirceşti, ca unul ce nu s-au adăpat de gramatica lui Cipar şi de alte parascovenii academice. Unde să se găsească o asemene bibliotecă paleo-ortodoxă? Dascălul se înarmează cu toiagul călătorului şi apucă a cutriera satele de pe-npregiur. El descopere în mai multe locuri cărţi părăsite care nu mai servesc, dar care fiind proprietatea statului, de cînd cu secularizarea averei bisericeşti, nime nu se poate atinge de ele. . . cele sfinte! El mai descopere şi alte cărţi de vîndut.. . însă ! ! ! preţul lor e mai presus de puterea sătenilor — 27 napoleoni — şi, prin urmare, dascălul se întoarce desperat. Toate, toate gata, şi să lipsească tocmai ce-i mai indispensabil ! Bietul dascăl sufere de un ohtoic ascuns, care îi roade inima. Sfintele Paşti se apropie şi el să nu cînte un Hristos a înviat ! Această idee îl usucă pe picioare. Ce este acum de făcut pentru ca să scăpăm pe acest nou apostol de moarte şi pe locuitori de circiumă?. . . Un simplu ordin al ministrului de Culte către episcopul din Roman sau chiar către mitropolit ar face fericirea unui popor care simte nevoia de a reveni la obiceiuri mai creştineşti. Acel ordin ar autoriza pe capii religiei să puie gratis la dispoziţia bisericei din Mirceşti o colecţie întreagă de cărţi, alegînd din cele multe care stau în părăsire. Chiar în satul Gherăeşti, spune dascălul Constandin, sînt două rînduri de cărţi, prin urmare, după preceptele lui Hristos, s-ar putea face parte 193 dreaptă, înzestrînd cu un rînd templul, Partenonul primitiv care atrage admirarea tuturor trecătorilor de la staţia Mirceşti. Iată, iubite domnule Maiorescu, odiseea bisericei de aice. Fiţi buni de recompensaţi ostenelele meritorie a dascălului Constandin şi a contribui, prin darul de cărţi necesare, la scăparea sufletului al unui popor de oameni din ghearele lui... Moisi... vreau să zic a lui Satan. Numele d-voastre va fi pomenit în toate zilele alăture cu ale ctitorilor şi negreşit veţi simţi o adîncă mulţemire, gîndind că aţi dat viaţă nouă isonului ce de mulţi ani şede înăduşit în pieptul interesantului dascăl Constandin din Mirceşti. în încredere că veţi lua în considerare această cerere a locutiorilor cu care trăiesc în cea mai bună armonie şi că veţi pune la cale înzestrarea bisericei lor cu cărţile de rugăciune înainte de Florii, vă rog să scuzaţi lungimea acestei scrisori şi să primiţi simţirile mele de sinceră amicie, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 148 Mirceşti, 28 mart. 1875 Iubite Negruzzi, Scrisoarea d-tale din 10 martie am primit-o în Bucureşti, tocmai pe cînd îmi făceam pregătirile de plecare. Ai aflat negreşit din zvon public şi Pogor îţi va povesti cu de-amă-nuntul cum am fost noi moldovenii blocaţi în capitală de asprimea iernii, timp de patru săptămîni. Eu care mă dusesem în acel oraş şugubeţ pentru 12 zile, am şezut pe loc 50, din cauza întreruperei comunicaţiilor. După ce am fost blocat în Bucureşti, prin troiean, am fost blocat în otel prin diz-gheţ, căci stradele deveniseră spăimîntătoare... în sfîrşit, mi-am luat inima în dinţi şi am plecat..., însă am ajuns 194 bolnav acasă.. . răcit, gutunărit... şi acum de patru zile sînt robul nasului meu. Sper însă că în curînd voi scăpa de această nouă sclăvie. Aveam de gînd să vin îndată la Iaşi, dar nu cred că voi putea să mă pun la drum înainte de sosirea cocostîrcilor... adică a primăverei, şi pănă atunci, fiindcă mă gîndesc la Convorbirile noastre şi la statua lui Ştefan cel Mare, îţi trimet pentru foaie o mică legendă, iar în ceea ce priveşte statua, o scrisoare a lui Got, pe care te rog s-o citeşti prinţului G. Sturdza şi comitetului. Ai făcut bine să menţii formatul Convorbirilor şi te îndemn să nu-1 schimbi nici după ce se vor împlini 10 ani de publicare, căci judecind după celelalte publicaţii literare, formatul în 8° nu este cu noroc. Yoi trimite în curînd mai multe exemplare din repertoriul meu dramatic. Aştept un mare transport de la Socec şi îndată voi îndeplini dorinţa ce mi-ai manifestat. Te rog să binevoieşti a trece pe la librăria lui Levandoski şi să-l întrebi, dacă primeşte ca să scriu lui Socec, să-i adreseze de-a dreptul două sute de exemplare ? D-lui mi-a propus să fie debitantul operelor mele şi ne-am înţeles oarecum despre asta. Eu cred că ar face bine să tipărească o afişă mare, pe care să o lipească a fereastra magaziei lui, anunţînd publicarea teatrului meu Articolul ce ai scris apropo de serbarea nemţo-jidovească din Cernăuţi a produs efect şi în Bucureşti. Eu am promis lui Pogor să fac o poezie asupra serbării funebre ce este a se celebra în Iaşi..., însă nu ştiu dacă zaiflicul meu îmi va permite să produc ceva bun. Speramo. Cumnatele d-tale ţi-au scris despre conferenţa 1 mea lucruri foarte măgulitoare pentru mine. Ştii pentru ce? Pentru că tustrele sînt foarte amabile şi graţioase. A revedere — complimente respectuoase doamnei Negruzzi şi amicii „Junimei". Amic devotat, V. Alecsandri 195 149 Mirceşti, 29 mart. 1875 Iubite Negruzzi, Aştept pe fiecare zi sosirea lăzii cu cărţi de la Bucureşti pentru ca să-ţi trimit Repertoriul dramatic şi sper că în zilele aceste îţi voi împlini dorinţa. Poeziile sînt sub tipar; lucrul merge destul de răpede. Cele întăi două volume sînt gata. Rămîne numai volumul cu Pasteluri şi Legende — adică un lucru de vro şase săptămîni. Te rog să-mi rezervezi al 8-lea tom din Convorbiri, căci doresc a poseda colecţia completă. Ţi-am trimis o mică poezie: Soarele, gerul şi vîntul1, mai este una... şi cele multe înainte. în curînd voi avea mulţumirea să-ţi ştrîng mîna. Amicii „Junimei". V. Alecsandri CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI 150 Mirceşti, 30 mart. 1875 X înalt preasfinţite părinte, Tînărul seminarist Gheorghi Pascal s-au prezintat mie cu dorinţa de a se aşeza în satul Mirceşti ca preot. Găsind că însuşeşte condiţiile necesare pentru a exercita sacerdoţiul sacru, la care s-a destinat prin studiile sale, cu toată supunerea vin a ruga pe înalt preasfinţia-voastră să-l 1% hirotonisiţi conform regulelor bisericeşti, confiindu-i misia de a deservi biserica din Mirceşti. r Toată poporimea creştină din această comună va bine-cuvînta numele preasfinţiei-voastre pentru orîmluireaf unui preot care să-i ajute la îndeplinirea datoriilor lor religioase, iar eu, fericit de a fi interpretul lor, mă însemn cu toată supunerea Al înalt prea sfinţei-voastre plecat fiu sufletesc, V. Alecsandri CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 151 Mirceşti, 8/20 aprilie 1875 Iubite Gheorghiţă, Lăsînd pentru astă-dată formula epistolară prin care părinţii noştri începeau scrisorile lor adică: mai întîi nu lipsesc a cerceta despre întregimea sănătăţii etc., vin a te în-treaba de-a dreptul ce are să fie serbarea care se zice că se pregăteşte în Bucovina, sub îndemnul evreilor? Adevăr este că guvernul Austriei are de gînd a celebra aniversarea seculară a răpirei Bucovinei, sau numai asigurarea unei universităţi izraelite, cu adaos de o statuie a cesaro-crăieştii Puteri, care au ciuntit Moldova în anul nefast 1775? Te rog să-mi dai informări lămurite despre acest eveniment apropiat, căci aş dori să compun 1 ceva.. . de circonstance. * O asemenea serbare dezmăţată şi nepotrivită cu demnitatea unui mare imperiu nu poate avea loc fără o demnă protestare din partea noastră. Aştept răspunsul tău cu mare nerăbdare şi îţi promit drept recompensă să-ţi trimit întregul meu Repertoriu dramatic, care a. • apărut în 4 voi. în tipografia lui Socec, la Bucureşti. în curînd vor ieşi poeziile mele în 3 sau 4;vol.. * de circumstanţă (limba, franceză), 197 pe care asemine ţi le-oi expedui..., şi mai tîrziu proza, în 2 voi. Toate aceste colecţii de bazaconii literare vor găsi locul lor în biblioteca unui vechi amic cu care am făcut alte bazaconii mai plăcute în timpul cam îndepărtat al tine-reţei noastre. Adio, poşta rurală din Mirceşti pleacă şi nu-mi rămîne decît timpul să te sărut păn-a nu închide această mică scrisoare. Complimente familiei tale. Al tău vechi frate, V. Alecsandri Adresa msa este: D.A. la Gara Mirceşti. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 152 n; ^ - Mirceşti, 10 april 1875 Iubite Negruzzi, " Răspund îndată scrişoarei d-tale de alaltăieri pentru ca să-ţi fac trista mărturisire că fabrica mea e acum deşartă ‘de orice product literar care să fie gata de a fi pus sub tipar. Mă ocup mult cu corectura Poeziilor mele, din care două volume au şi văzut lumina pînă azi, şi astă ocupaţie seacă îmi seacă ideile. Cu toate aceste, am scris- o lungă bucată 1 în versuri destinată a părea tn ziua serbărei. . . din Cerno-Vitz; şi v-oi comunica-o în curînd/ adică după ce m-oi decide să o prescriu pe curat, iarăşi un lucru foarte desplăcut pen-tru mine ! ■ ; îmi zici că voie şti a publica în numărul din mai Legenda rîndunicăi.. : Prea bine;;eu aş fi prea bucuros de această publicare, însă* îţi mărturisesc (se cunoaşte că sîntem în săptămîna spovedaniilor) că legenda au apărut în Revista contimporană! ... Iar de mă vei întreba cum de-am comis o asemine infidelitate Convorbirilor, ţi-oi trimite să-ţi răs-punză frumoşii ochi şi graciozitatea d-nei Grădişteanu 2. Eu, un vechi păcătos, nu puteam refuza cererea unei dame atît de onorabile. Ce să fac? Je mourrai dans l’impénitence finale! * Trebuie dar să-ţi mai declar că de ţi-ar conveni să reproduci rîndunica mea în coloanele foaiei3 d-tale, mi-ai face o mare mulţemire? Rîndunelele au obicei de a zbura de pe o casă pe alta şi sînt convins că ea s-ar găsi mai bine la cuibul său natural, adică în Convorbiri. Oricum vei urma, va fi bine făcut ; nu-mi mai rămîne dar decît a-ţi trimite un „Christos a înviat" anticipat şi a te îmbrăţişa după vechiul obicei al ţării. V. Alecsandri Informează-mă în ce zi va avea loc serbarea din Cerno-witz şi aceea din Iaşi. Gîndul meu e să fac o conferinţă pentru statua lui Ştefan cel Mare. Crezi că va produce ceva parale? CĂTRE MIHAIL K O GĂLNICEANU 153 Mirceşti, 19 april 1875 Iubite Cogălnicene, Fii liniştit ! Nu am ajuns încă la acel grad de tîmpire sau de patimă zisă politică, încît să primesc a-mi sacrifica orbeşte convingerile mele personale, pentru de a complace unui partid.. . fie oricare şi văpsit oricum ! Nefiind, precum mă ştii, nicidecum ambiţios de a ieşi la iveală pe scena parlamentarismului, şi totodată apreţiănd avantajele independenţii absolute, am declarat în zilele trecute, cui se cuvine: * Voi muri tot păcătos (limba franceză). • (' 199. 1 Că nu permit ca numele meu să serve de armă electorală spre a combate pe oricine, şi încă mai puţin pe Ionescu 1, care, prin talentul şi ideile sale liberale, şi-a dobîndit dreptul de a face parte din orice Cameră. 2 Că din toate colegiurile districtului Roman, singurul care îmi convine este acel al 4-lea. 3 Că aş primi să ies în colegiul al 3-le alăture cu Ionescu. 4 Că la caz cînd în acest colegiu ar ieşi din urnă numele meu victorios în contra lui Ionescu, sînt decis a trimite mandatul să zboare prin nouri, precum am mai făcut-o şi altă dată. Prin urmare, iubite Cogălnicene, şi acum ca şi în multe rînduri, ne-am întîlnit în idei şi în simţiri. Fii, dar, în pace! Am îmbătrînit în zile bune şi nu vreau să mă sfîrşesc în zile rele. ■ ■■■ t Mb Te.aştept după făgăduinţă şi te îmbrăţişez, ''I';'V. Alecsandri N.B. După cele spuse mai sus, cred că Ionescu îşi va menţinea candidatura în Roman. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 154 Mirceşti, 20 april 1875 Iubite Negruzzi, Recunosc păcatul ce am comis în privirea Convorbirilor şi, pentru ca să mă spăl de dînsul, am compus în grabă o nouă legendă : Grui-Sînger x, destinată de a părea în numărul de iunie. Citeşte-o cu luare-aminte şi te rog să-mi comunici atît impresia, cît şi observările d-tale. Lucrarea e făcută în fugă şi poate să mai aibă nevoie de a fi trecută sub gialău. 200 în acest caz, mi-i înapoie manuscrisul, pentru ca să-l las a se mai odihni in saltar după obicei şi apoi să-l ieu la depănat. Am trimis chiar astăzi lui Pogor poezia 2 făcută pentru ziua de 11 mai. Cetiţi-o la viitoarea seanţă a „Junimei" şi îmi comunică impresia generală. Mai avem încă 20 de zile pănă în ziua serbărei; prin urmare, este tot timpul necesar pentru corecturi sau schimbări. Negreşit mă voi afla cu d-voastră la 11 mai, şi tot cam pe atuncea voi ţine conferinţa în folosul fondului menit pentru statua lui Ştefan. Pănă atunci însă vreu să asist la înfrunzirea luncii din Mirceşti şi să termin pe Becri-Mustafa şi poate chiar să scriu şi Legenda ciocîrliei, care de mult îmi ciripeşte prin minte. Yăzînd şi făcînd, sănătate să fie, lucrul va merge strună, căci în publicarea poeziilor mele, aş dori să iasă patru volume: 1 Doine şi lacrimioare ; 2 Mărgăritarele; 3 Pasteluri ; 4 Legende. Astfel operele mele complete vor forma un total de 10 volume, cu proză cu tot, încît, de mi-a ajiuta Dumnezeu să mai găsesc în mine o materie de 2 volume, voi îndeplini o duzină. Atunci voi avea dreptul a mă odihni, culcîndu-mă, de nu pe lauri, dar cel puţin pe un pat de hîrtie moale şi inspiratoare de visuri poznasë. Aştept răspunsul d-tale şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri D. Petrino au publicat în Cernăuţi un mic poem Râul, care coprinde pasagiuri frumoase, de exemplu: strofa de la finele paginei 15 şi versuri cari la pag. 20 încep astfel: „Cînd de pe tronu-i splendid al lumei născător..." etc. Cred că foaia Convorbirilor3 ar trebui să-i consacre o critică încuragiatoare, pe care Petrino o merită ca primul şi singurul poet al Bucovinei. Apropo de serbarea de la 11 mai, iată un fragment de cîntec poporal ce am găsit între hîrtiele mele. E Cînticul Bucovinei 4. Cred că l-ai putea pune în numărul Convorbirilor ce are să iasă. 201 „Plină-i plină de străini Ca cel cîmp de mărăcini, Plină-i plină de duşmani Ca Putna de bolovani. De cînd sora m-a lăsat Multe lacrămi am vărsat. S-a făcut fîntînă-n sat Pe duşmani de adăpat !" etc., etc. CĂTRE MARIE BOGDAN 155 Mircesti, 27 avril 1875 Ma chère Marie, Maman et moi nous sommes très-heureux d'apprendre que tu t’es amusée à Dieppe et que tu y as fait de belles connaissances parmi lesquelles la Marquise de Caux 1 est une véritable couronne. Tu vois que tu as mieux profité d’une partie de l’été en France que si tu étais venue à Mircesti. Tu répondras à cela avec la courtoisie qui te distingue que Mircesti est un petit Paradis, d'accord. Mais ce paradis étant une délicieuse solitude doit finir par ennuyer une toute jeune fille qui entre dans la vie avec les illusions de la première jeunesse. Bien plus, quand l’hiver couvre le dit Paradis sous une couche épaisse de neige on en arrive insensiblement à pencher au Purgatoire puis à l’Enfer. Il faut avoir mon âge et être fatigué de bien des choses pour trouver un certain charme à se blottir dans ce petit coin, été comme hiver; il faut en outre avoir le cerveau conformé d’une façon particulière pour trouver de l’attrait aux vastes nappes blanches qui s'étendent autour de l’horizon. Tu es artiste, bonne musicienne, peintre, je l’admets volontiers, mais tu 202 n’es pas poète, chère enfant, et qui pis est, trop jeune, aimant le monde, le spectacle, sans éprouver de lassitude. Voilà pourquoi, sacrifiant mon égoïsme paternel je ne veux pas te condamner à passer l’hiver à Mircesti ni même à Jassi et à Bucarest. Malgré ton amour filial, tu finirais par te ressentir de ces séjours peu engageants pendant les six mois d’hiver et par gagner la nostalgie de Paris. Admire donc mon désintéressement et le sacrifice de Maman! Nous préférons te laisser passer ton premier hiver de liberté à Paris avec ta cousine que tu aimes et qui te le rend. Mon intention est de venir en France vers la fin du mois prochain pour te voir et pour t’entourer de toutes les élégances nécessaires à une jeune fille bien élevée dans le monde parisien. Quant au voyage en Italie il est ainsi tout naturellement remis au printemps prochain. Mes devoirs de député et surtout la grande affaire de la vente de ma forêt 2 me forcent à rester dans le pays jusqu’au mois de mai prochain. Si je parviens à effectuer cette vente dont dépend une partie de ton propre avenir, je te promets tout un été et un automne de promenades en Suisse et en Italie terminées par une saison de bains de mer à Biarritz. La santé de ta mère ainsi que la mienne exigent une cure d’eau salée et je me flatte qu’à Biarritz tu parviendras au plus haut degré de perfection en matière de plongeons et de prouesses maritimes. Ceci convenu il ne me reste plus qu’à t’embrasser tendrement et pour ma part je te charge d'en faire autant pour ta tante et tes cousines. Ton père affectionné, V.A. J’espère qu’à ton retour à Paris tu reprendras tes études de piano et de peinture. Mirceşti, 27 aprilie 1875 Dragă Marie, Mama ta şi cu mine sîntem foarte fericiţi aflînd că te-ai distrat la Dieppe şi că ai fătut frumoase cunoştinţe, printre care marchiza de Caux 1 este o adevărată încununare; Vezi că ai folosit mai bine o parte 20} din vară în Franţa decît dacă ai fi venit la Mirceşti ? Vei răspunde la aceasta, cu politeţea care te caracterizează, că Mirceştii este un mic paradis, de acord. Dar acest paradis, fiind o încîntătoare singurătate, va sfîrşi prin a plictisi pe o foarte tînăra fată care intră în viaţă cu iluziile primei tinereţi. Mai mult, încă, cînd iarna acoperă zisul paradis cu un strat gros de zăpadă, sfîrşeşti, pe nesimţite, să înclini spre purgatoriu, apoi spre infern. Trebuie să ai vîrsta mea şi să fi obosit de multe lucruri, pentru a găsi un oarecare farmec să te ghemuieşti în acest colţişor, vară şi iarnă; mai trebuie, încă, să ai creierul conformat într-un fel anumit, pentru a găsi o atracţie vastelor întinderi albe care se desfăşoară în jurul orizontului. Tu eşti artistă, bună muzicantă, pictoriţă, sînt de acord, dar nu eşti poetă, scumpă copilă, şi ce este mai rău, prea tînăra, iubind lumea, spectacolele, fără să oboseşti. Iată de ce, sacrificînd egoismul meu părintesc, nu vreau să te condamn să petreci iarna la Mirceşti şi nici la Iaşi şi Bucureşti. Cu toată dragostea ta filială, vei termina prin a te resimţi de aceste şederi, puţin plăcute, timp de şase luni de iarnă, şi prin a căpăta nostalgia Parisului. Admiră, deci, dezinteresarea mea şi sacrificiul mamei! Noi preferăm să te lăsăm să petreci prima ta iarnă liberă la Paris, cu verişoara ta, pe care o iubeşti şi care te iubeşte. Intenţia mea este să vin în Franţa la sfîrşitul lunii viitoare pentru a te vedea, şi pentru a te găti cu toaletele necesare unei tinere bine educate în lumea pariziană. Cît despre călătoria în Italia, este în mod normal amînată la primăvara viitoare. Obligaţiile mele de deputat şi mai cu seamă marea afacere a vînzării pădurii 2 mele mă forţează să rămîn în ţara pînă în viitoarea lună mai. Dacă reuşesc să efectuez această vînzare, de care depinde o parte din viitorul tău, îţi făgăduiesc o vară şi o toamnă de plimbări în Elveţia şi in Italia, încheiate printr-un sezon de băi de mare la Biarritz. Sănătatea mamei tale, cum şi a mea, necesită o cură de apă sărată şi mă mîndresc la gîndul că la Biarritz vei ajunge la gradul cel mai înalt de perfecţionare, în materie de plonjoane şi de vitejii marine. Acestea fiind stabilite, nu-mi mai rămîne decît să te sărut cu dragoste şi, în ce mă priveşte, te însărcinez să o faci de asemenea cu mătuşa şi verişoarele tale. Tatăl tău iubitor, V.A. Sper ci la întoarcerea ta la Paris îţi vei relua studiile de pian şi pictură. 204 156 Mirceşti, 30 avril 1875 Ma chère Marie, Ta dernière lettre nous a fait grand plaisir en dévoilant les intimes aspirations de ton coeur vers le bonheur de la vie de famille. Que tu désires sortir du cercle d'étrangers qui t'entourent et goûter enfin les charmes de „Vathome", c'est un sentiment bien naturel. Mais, chère enfant, une fois rentrée à la maison paternelle ne trouveras-tu pas l’ennui au bout de ce nouveau genre de vie? Cette idée me préoccupe beaucoup, car je sais, par les exemples que je vois autour de moi dans le monde, combien les enfants sont difficiles à contenter et avec quelle mauvaise grâce ils acceptent tous les sacrifices que les parents font pour eux. J’aime à croire que tu n’es pas du nombre de ces jeunes filles dont l’unique pensée est de se sauver de la cage paternelle et qui finissent toujours par regretter, plus tard, d’avoir si peu su apprécier l’intérieur calme et affectueux de la famille. Avec ton double talent de peintre et de musicienne tu pourras te créer partout des heures d’occupation bien remplies et combattre ainsi le spleen qui dévore les natures oisives. Ta dernière lettre dénote un côté sérieux dans ton esprit qui est de nature à corriger certaines vivacités de caractère fort peu gracieuses chez une jeune fille bien élevée. Aussi nous avons lu cette lettre avec bonheur. Tu reconnais toi-même tes défauts, c’est un grand progrès et un acheminement vers la perfection. Continue donc à marcher dans cette voie et tu nous deviendras mille fois plus chère. Tu me demandes de venir à Paris pour le 15 juillet. Je ferai tout mon possible pour accéder à ton désir, à moins d'impossibilités inattendues. Dans le courant de cet été je vais être assez en l'air, care je crois que je serai élu député et par conséquent obligé de me rendre à la Chambre de Bucarest. Puis je vais me mettre à la recherche d'un acquéreur pour ma forêt. . . opération importante de laquelle dépendent de beaux projets. Enfin notre voyage en Italie, au commencement de novembre, complète le programme. Comment 205 faire pour m'éviter de faire la navette à plusieurs reprises entre Paris et Mircesti? Je te soumets le problème. Réfléchis-y et communique-nous tes idée là-dessus. Nous nous faisons une fête d'admirer ton premier tableau à l’huile et en attendant nous t’embrassons bien tendrement. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 30 aprilie 1875 Dragă Marie, Ultima ta scrisoare ne-a făcut mare plăcere dezvăluindu-ne nevoia profundă a inimii tale de o viaţă de familie. Că doreşti să ieşi din cercul de străini care te înconjoară şi să guşti, în sfîrşit, farmecul „căminului''*, este un lucru foarte natural. Dar, dragă fetiţo, odată întoarsă în casa părintească, nu vei descoperi în scurt timp plictiseala acestui nou fel de viaţă ? Această idee mă preocupă foarte mult, pentru că ştiu, prin exemplele pe care le văd în jurul meu în lume, cît sînt copiii de greu de mulţumit şi cu cită rea-voinţă primesc toate sacrificiile pe care părinţii le fac pentru ei. îmi place să cred că tu nu eşti din numărul acelor fete tinere al căror singur gînd este să scape din casa părintească şi care termină întotdeauna, mai tîrziu, prin a le părea rău că au preţuit aşa de puţin interiorul liniştit şi iubitor al familiei. Cu dublul tău talent de pictor şi de muzician, tu îţi vei putea crea peste tot multe ocupaţii şi să lupţi astfel împotriva plictiselii** care devorează naturile leneşe. Ultima ta scrisoare dovedeşte o latură serioasă a minţii tale care este în măsură să îndrepte unele izbucniri de caracter foarte puţin graţioase pentru o tînără fată bine crescută. De aceea am citit cu bucurie această scrisoare. îyi recunoşti singură defectele, este un mare progres şi o îndreptare spre perfecţiune. Continuă deci să mergi pe această cale şi ne vei deveni de o mie de ori mai scumpă. îmi ceri să vin la Paris pentru 15 iulie. Voi face tot ce este cu putinţă pentru a răspunde dorinţei tale, numai dacă nu se iveşte o piedică neaşteptată, în cursul acestei veri voi fi destul de în aer, căci cred că voi fi ales deputat şi, prin urmare, obligat să mă duc la Cameră la Bucureşti. Pe urmă vreau să mă apuc să caut un. muşteriu pentru pădurea mea. . ., treabă serioasă de care atîrnă frumoase proiecte. în sfîrşit, călătoria noas- *,** în original, în limba engleză. 206 tră în Italia, la începutul lui noiembrie, completează programul. Cum să fac pentru a nu face de mai multe ori drumul între Paris şi Mirceşti? îţi supun această problemă. Gîndeşte-te şi împărtăşeşte-mi părerea ta despre aceasta. Ne facem o sărbătoare din a admira primul tău tablou în ulei şi pînă atunci te îmbrăţişăm cu dragoste. Tatăl tău iubitor, V.A CĂTRE IACOB NEGRUZZI 157 Mirceşti, 2 mai 1875 Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis legenda lui Grui-Sînger, asemenea am trimis lui Pogor o poezie intitulată: 11 mai 1875 *, însă neprimind nici un răspuns, nu ştiu dacă pacheturile mele au ajuns la adresele lor. Oricum să fie, eu am de gînd să viu la Iaşi vineri, 9 mai, pentru că să asist la serbarea de duminică. Şi fiindcă nu voi putea să şed mai mult de trei zile, adică pînă luni, aş dori să-mi fac conferinţa sîmbătă 10 mai. Vă rog să binevoiţi a organiza cele necesare împreună cu Beizade Grigori2, pentru ca receta să poată fi cît mai fructuoasă, fiind destinată a contribui la edificarea monumentului lui Ştefan cel Mare. Cred că nu e timp de pierdut, aşadar faceţi anunciuri şi împărţiţi bilete, ca nişte demni strănepoţi ai marelui domn. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Am scris Legenda ciocîrliei şi voi aduce-o cu mine. 207 158 Mirceşti, 5 mai 1875 Iubite Negruzzi, Am trimis lui Pogor o poezie intitulată 11 mai 1875. Nu ştiu ce aţi décidât în privinţa ei. Dacă însă aveţi de gînd a o publica pentru ziua de 11 mai, te rog să o subsemnezi Ştefan Moina ! Motivul acestui anonim este un rămăşag ce am făcut cu un amic al meu şi o cercare ce sînt curioz de a face. Cu venirea mea la Iaşi pentru ziua serbării, ţi-oi explica acest mister. Ce aţi pus la cale pentru conferinţa mea2? Aştept răspunsul d-tale înainte de a pleca la Iaşi. Am terminat Legenda ciocîrliei şi acum mă apuc de Becri-Mustafa. Fiindcă pînă la finele lui iuni, poeziile mele trebuie să iasă de sub tipar, dacă voieşti să profitezi de ambele legende, a lui Grui-Sînger şi a Ciocîrliei, vei fi obligat a le publica pe amîndouă în acelaşi număr a Convorbirilor, adică în numărul de 1 iuni. La caz însă cînd vei găsi că acele poezii ar lua prea mult loc în zisul număr, atunçi voi face parte dreaptă trimiţînd Legenda ciocîrliei3 la Revista contimporană. Te îmbrăţişez, V, Alecsandri CĂTRE MATEI MILLO 159 ' Mirceşti, 14 mai 1875 Mon cher Millo, Je suis très heureux d'apprendre que votre chute du ballon, qui pouvait être fort grave, ne vous a fait aucun 208 mal, sauf la petite égrâtignure à la main. En écrivant cette farce de carnaval intitulée la Kiritza en ballon, j’ai eu un pressentiment qui, malheureusement, s’est réalisé. Je viens donc vous conseiller de laisser la pièce de côté et de ne plus vous exposer à faire des ascensions qui peuvent vous mettre en danger de vous briser les os. Je vous promets une nouvelle oeuvre pour vos prochains bénéfices, à la condition que vous rennonciez formellement aux exploits de la Kiritza. Je ne veux pas avoir sur la conscience la fracture d’un de vos membres, aussi je retire ma pièce du répertoire. Ceci décidé, je vous- avertis que vous me verrez dans peu de jours à Bucarest... en qualité de représentant du peuple! à moins que des circonstances... Tout à vous, V. Alecsandri Adresa pe plic : Monsieur M. Millo str. Luterană 7 . : Bucarest Mirceşti, 14 mai 1875 Dragul meu Millo, Sînt foarte fericit să aflu că, în afară de o mică zgîrietură la mînă, căderea dumitale din balon, care ar fi putut să fie foarte gravă, nu ţi-a făcut nici un rău. Scriind această farsă de carnaval intitulată Chiriţă în balon, am avut o presimţire care, din nenorocire, s-a realizat. Vin deci să te sfătuiesc să laşi piesa la o parte şi să nu te mai expui a face ascensiuni care pot să te. pună în primejdie şi să-ţi frîngă oasele. îţi făgăduiesc o nouă lucrare pentru viitoarele dumitale beneficii, cu condiţia să renunţi hotărît.la isprăvile Chirifei. Nu vreau să am pe conştiinţă fracturarea vreunuia din mădularele dumitale, de aceea îmi retrag piesa din repertoriu. Aceste fiind hotărîte, te anunţ că mă vei vedea peste cîteva zile la Bucureşti. .. în calitate de reprezentant al poporului! numai dacă împrejurările. Al dumitale, V. Alecsandri 209 CĂTREIACOB NEGRUZZI 160 Mirceşti, 17 mai 1875 Iubite Negruzzi, Aş dori să fac eu însumi ultima corectură a Legendei ciocîrliei. Dacă se poate, trimite-mi prin poştă coala ieşită de sub presă şi mă îndatoresc să ţi-o înapoiesc cu viitorul curier. Nu ştiu de cunoşti o curiozitate literară intitulată: România după Tractat 1 scrisă în versuri de D. Rallet. Ea merită să fie publicată într-unul din numerile Convorbirilor, sub rubrica Curiozitate literară. Dacă admiţi propunerea mea, înştiinţează-mă ca să-ţi trimit broşura. îmbrăţişări, V. Alecsandri 161 Mirceşti, 18 mai 1875 Iubite Negruzzi, îţi aduci aminte de un manuscris în limba franceză a d-lui Woliki, asupra francmasoneriei... şi intitulat, mi se pare. Cartea Cahalului? Acel manuscris l-am încredinţat d-tale pentru ca să fie tradus de unii din membrii „ Junimei", cu scop de a se publica traducerea şi de a se împrăştia în ţeară. Nu ştiu dacă lucrul s-au săvîrşit, dar aflu că Bolliac ar fi publicat în foileton şi apoi în broşură o mare parte din scrierea d-lui Woliki. Pe de altă parte, dl. Woliki mă întreabă ce rezultat au avut propunerea făcută de mine „Junimei", căci de atunci au trecut mai multe luni, şi tot- 210 odată el îmi cere manuscrisul, fiindcă au găsit un editor în Paris pentru ca să-l tipărească. Prin urmare, te rog să-mi trimeţi zisul manuscris cît mai degrabă, pentru ca şi eu să scap de răspundere, expediin-du-1 la Lemberg cît mai curînd. Al d-tale amic, V. Alecsandri 162 Mirceşti, 21 mai 1875 Iubite Negruzzi, Becri-Mustafa 1 nu s-a deşteptat încă din beţia lui şi nici cred că se va deştepta cît va ţinea timpul frumos. Prin urmare, el nu va face parte din seria poeziilor care se publică acum, ci din viitoarele scrieri a mele... dacă Dumnezeu mi-a lungi viaţa şi-mi va păstra facultăţile în starea lor de astăzi. Ştii sau nu ştii că pe lîngă florile primăverii este una care pentru mine se deschide con amore : floarea lenii ! O cultivez toată vara şi o parte din toamnă. Cum soseşte drăgălaşa luna mai, eu închid dugheana şi nu mă mai apropiu de tarabă. . . vreu să zic de biurou. Răsturnat pe un jilţ american, în verandă, gust de dimineaţă pînă-n seară, acea dulce şi fericită îndobitocire care se rudeşte cu cheful oriental; şi mă ghiftui de verdeaţa cîm-pului. Je me mets au vert, sau pe româneşte: mă dau la imaş. Mare minune ar fi să mai compun ceva pînă la iarnă, căci uit cu totul meşteşugul de-a face versuri. Te rog să-mi trimiţi ultimul volum al Convorbirilor şi coaiele care cuprind pe Grui-Sînger şi Legenda ciocîrliei, pentru ca să le examinez şi să anotez prin erată greşelile de tipar ce s-ar fi strecurat în ele. 21) Nu mă trage inima nicidecum să mă duc la Bucureşti. Iar d-ta n-ai de gînd să tragi o raită la Mirceşti? Ai putea veni dimineaţa la 11 ore şi să te întorci seara acasă. Complimente d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, > j ' V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 163 Mirceşti, 26 mai 1875 Ma chère Marie, Je vois avec plaisir dans le programme du concours musical que tu as abordé au piano des morceaux difficiles, mais réussiras-tu à te distinguer cette fois? J'aime à croire que tu obtiendras un succès de premier ordre et que l'on te portera en triomphe. Les approches des vacances te donnent des impatiences que je comprends. .. mais que tu dois maîtriser dans la certitude de ta prochaine sortie de pension. L’oiseau aspire à sortir de sa cage. Qu’il se calme, il sortira au jour et à l’heure fixés par les règlements de l'école, mais jusqu'alors soyons une pensionnaire gentille et aimable afin de laisser quelques regrets après nous. Tu me demandes d’être le 15 juillet à Paris, comme si tu demandais un verre d’eau; c’est bien mais il faut être raisonnable, ma chère enfant, et penser que c'est possible que mes devoirs de représentant de la grande nation roumaine m'imposent des obligations qui peuvent retarder mon départ d’ici. Dans ce cas je prierai ma belle-soeur de te donner l’hospitalité chez elle jusqu’à mon arrivée. Tu te trouveras avec ta cousine que tu aimes beaucoup et à vous deux vous saurez parfaitement remplir vos journées par ce don de jacasserie qui est l'apange des jeunes filles. Toutes tes connaissances d'ici t’envoient des amitiés. L’oncle Négri t'embrasse tendrement. Maman est occupée à son jardin qui devient chaque jour plus joli malgré le manque d’arbres. Gogou fait des courses folles dans le gazon. Bref, la vie de campagne offre en ce moment tous les agréments qu'elle . comporte. .. Mais cela vaut-il un voyage en Italie pendant l’hiver prochain? That is the question, réponds catégoriquement. Nous t’embrassons mille fois et te chargeons de présenter nos compliments à Mme de Barrai. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 26 mai 1875 Dragă Marie, Văd cu plăcere în programul concursului muzical că ai pregătit pentru pian bucăţi grele, dar vei izbuti tu să te distingi de data aceasta? îmi place să cred că vei obţine un succes de prim ordin şi că te vor purta în triumf. Apropierea vacanţei îţi dă o nerăbdare pe care o înţeleg..., dar pe care trebuie să o stăpîneşti în faţa apropiatei tale ieşiri sigure din pension. Pasărea aspiră să iasă din colivia sa. Să se liniştească, va ieşi în ziua şi la ora hotărîtă de regulamentul şcolii, dar pînă atunci, să fim o elevă de pension drăguţă şi amabilă, pentru a lăsa astfel unele păreri de rău In urma noastră. îmi ceri să fiu la 15 iulie la Paris, aşa cum ai cere un pahar cu apă ; este bine, dar trebuie să fii rezonabilă, dragă fetiţă, şi să te gîndeşti că se poate ca îndatoririle mele ca reprezentant al marii naţiuni române să-mi ceară unele obligaţii care pot întîrzia plecarea mea de aici. In acest caz, voi ruga pe cumnata mea-să te găzduiască la ea pînă la sosirea mea. Vei fi împreună cu vara ta, pe care o iubeşti mult, şi âmîndouă veţi şti foarte bine să vă treceţi zilele cu acest dar al pălăvrăgelii pe care îl au fetele tinere. Toate cunoştinţele tale de aici îţi trimit amiciţii. Unchiul Negri te îmbrăţişează cu dragoste. Mama este ocupată cu grădina ei, care devine in fiecare zi mai frumoasă cu toată lipsa arborilor. Gogu aleargă nebuneşte pe iarbă. Pe scurt, viaţa de la ţară oferă în această clipă toate încîntările pe care le deţine. . . Dar aceasta face cît o călătorie în Itălia, pe timpul 215- iernii viitoare? Aceasta este întrebarea*, răspunde-mi hotârît. Te îmbrăţişăm de o mie de ori şi te însărcinăm să prezinţi salutările noastre d-nei de Barrai. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE MATEI MILLO 164 Mirceşti, 1 juin 1875 'Mon cher Millo, Malgré toute ma bonne volonté de vous rendre service, il m'est impossible de mêler la Princesse dans des intrigues de théâtre; d'ailleurs, j’ai fait voeu de ne plus essayer d'intervenir auprès des grands personnages, car l’insuccès touche de trop près à l’humiliation. ( - J'ai fait toutes les démarches nécessaires auprès de Maioresco, auprès d’Odobesco et autres esco, qui font l'ornement de Bucarest ; quel en a été le résultat ? Vous le connaissez. Or, recommencer la même rengaine auprès d’autres esco-griffes, ce serait courir de gaieté' de coeur à rencontre de nouveau échecs — (N.B;) echec en turc signifie âne, ...Quoi qu’il en soit, néanmoins, si par hasard je venais à Bucarest, je ferais une dernière tentative verbale auprès de... je ne.sais plus qui; mai foi, car j'ai déjà dévidé toute la bobine des grands hommes du jour. En attendant, si, de. votre côté, vous allez faire une visite moldave à mdme Euphrosine Catargi 1, peut-être sa. protection vous serait-elle plus profitable, car ce que femme .veut. .. vous savez le proverbe. * în original în limba engleză. 211 Vous avez affaire à forte partie en luttant contre Pascaly, qui est un intrigant fieffé et sait conduire sa barque, ainsi que sa baraque. N’y aurait-il, donc, aucun moyen de vous mettre d’acord ensemble, en vous réservant uniquement le droit de jouer les pièces qu’il vous plaira de monter et quand il vous conviendra de la faire? Je sais que c’est presque impossible, mais enfin, un essai d’entente ne vous nuirait pas. Ceci est dit en l’air, pour finir ma lettre. Tout à vous, V. Alecsandri Adresa pe plic : Monsieur M. Millo artiste dramatique Bucarest Mirceşti’, 1 iunie 1875 Dragul meu Millo, Cu toată bunăvoinţa de a te servi, îmi este imposibil să amestec pe Prinţesă în intrigi de teatru ; dealtfel, am făcut legămînt de a nu mai încerca să intervin pe lîngă marile personaje, căci nereuşita se apropie prea mult de umilinţă. Am făcut toate demersurile necesare pe lîngă Maiorescu, Odobescu şi alţi eseu, care constituie podoaba Bucureştiului; şi care a fost rezultatul? II cunoşti. Or, a începe acelaşi lucru pe lîngă alţi nesăţioşi * ar fi să alerg de bunăvoie în întîmpinarea unor noi eşecuri. (N.B.) eşec în turceşte înseamnă măgar. Oricum ar fi, totuşi, dacă din întîmplare aş veni la Bucureşti, aş face o ultimă încercare prin viu grai pe lîngă. . .nu mai ştiu cine, pe legea mea, căci am depănat întregul ghem al oamenilor mari ai zilei. Pînă atunci, dacă la rîndul dumitale te vei duce să faci o vizită moldo venească d-nei Eufrosina Catargi *, poate protecţia ei îţi va fi de mai mult folos, căci ce vrea femeia. .. cunoşti proverbul. Ai de-a face cu un potrivnic puternic luptînd împotriva lui Pascaly, care este un intrigant patentat şi care ştie să-şi conducă şi barca, şi baraca. . . * în original, escogriffes, din care a făcut un joc de cuvinte cu eseuK 215. N-ar exista oare vreun mijloc de a vă înţelege amîndoi, păstrîndu-ţi numai dreptul de a j,uca piesele pe care vei vrea să le montezi, şi cînd îţi va conveni s-o faci ? Ştiu că este aproape cu neputinţă, dar, în sfîrşit, o încercare de înţelegere nu -/-ar strica. Aceasta e o vorhă în vînt, pentru a-mi termina scrisoarea. Al dumitale,' V. Alecsandri Adresa pe plic : Domnul M. Millo artist dramatic Bucureşti CĂTRE COSTACHE NEGRI 165 Mircesti, Dimanche, [10—18 iunie 1875] 1 Mon cher Costaki, Tu as raison, toujours raison, aussi vais-je partir pour Bucarest, pas plus tard que demain soir. J’assisterai au vote de la concession du chemin de fer Okna-Adjud, après quoi je reviendrai dans nos joli parages, abandonnant pour toujours le domaine bourbeux de la politique2. Quant à sourire agréablement à ceux qui m’ont berné, non ! Cet effort est au dessus de mes moyens, et je me propose de dire de bonnes vérités, assez salées, à ces faiseurs de fausses promesse. Je ne suis pas le dernier venu pour qu’on agisse à mon égard avec un sans-façon aussi Régence. Je sais donc me donner la satisfaction de prouver à qui de droit que les pointes de ma langue ne sont pas encore tout à fait émoussées, puis sans colère et sans rancune je tournerai le dos .216 à toute cette boutique où l’on débite, en gros et en détail, l’intrigue et le mensonge. Le jour de la St Hélène, j’ai vu la Princesse à Rougi-noassa. Elle a l’intention de se rendre à Okna dans le courant de la semaine prochaine, c'est à dire dans les premiers jour de juin. Son Altesse descendra chez Madame Zulnie. Je crois que Pauline l'accompagnera, et ira demeurer chez ma tante. Je me proposais de faire moi-même cette excursion, mais vlan! il faut partir pour la Syrie! ... si j'étais au moins le beau DunoisL3 j'y cuillerais quelque agréments, tandis que .. . N’est ce pas que ce tandis que est profond et dis bien des choses ?... Tout à toi de coeur, V. Alecsandri Mes amitiés à tes soeurs. Mirceşti, duminică, [10—18 iunie 1875] 1 Dragă Costachi, Ai dreptate, întotdeauna dreptate, de aceea vreau să plec la Bucureşti, nu mai tîrziu de mîine seară. Voi fi de faţă la votul concesionării căii ferate Ocna-Adjud, după care mă voi reîntoarce pe frumoasele noastre meleaguri, părăsind pentru totdeauna domeniul noroios al politicii2. Cît despre a surîde plăcut celora care ne-au păcălit, nu ! Acest efort este peste puterile mele, şi îmi făgăduiesc să spun multe adevăruri, destul de sărate, acestor lăudăroşi de făgăduieli neadevărate. Nu sînt ultimul venit ca să se poarte cu mine cu o nepăsare atît de stil Regenţă. îmi voi face mulţumirea de a dovedi celor în drept că ascuţimea limbii mele nu este încă tocită, apoi fără supărare şi fără necaz, voi întoarce spatele acestei dughene unde se revarsă, angro şi cu amănuntul, intriga şi minciuna. In ziua de Sf. Elena am văzut-o pe Prinţesă la Ruginoasa. Are de gind să se ducă la Ocna în cursul săptămînii viitoare, adică în primele zile ale lui iunie. Alteţa-sa va locui la domna Zulnia. Cred că Paulina o va însoţi şi se va duce să locuiască la mătuşa mea. îmi făgăduiam să fac eu însumi această excursie, dar na! trebuie să plec în Siria !... cel puţin dacă aş fi frumosul Dunois !3 aş culege acolo 217 unele plăceri, în timp ce. . . Nu este aşa că acest în timp ce este adîncşi spune multe lucruri ?... Al tău din inimă. V. Alecsandri Amiciţiile mele surorilor tale. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 166 Bucureşti, 18 [iunie] * 1875 1 Dragă, Am intrat în danţ, trebuie să joc, după cum zice vorba. Sosit la Bucureşti şi intrat în Cameră, m-am înecat în politică şi dau din mîni şi din picioare ca să scap, pentru ca să mă întorc la traiul liniştit de la Mirceşti. însă acum ne găsim în lupta cea mare a drumului-de-fier de la Ocnă la Adjud si trebuie să stau pe loc pînă ce se va săvîrşi această treabă. Mai am dar vro opt zile de chin, de vorbă de clacă, şi apoi îi voi trimite pe toţi să se primble. Noroc că sînt sănătos. Te sărut împreună cu d-nealor. V. Alecsandri 167 Bucureşti, gioi, [iunie] 1875 Dragă, Nu-ţi poţi închipui ce luptă mare avem aice pentru drumul-de-fier Unii vreu ca să Se deie englezilor, alţii vreu * In original mai. 218 să se deie iar nemţilor. Şi sînt mulţi personagi mari şi chiar cucoane cari au primit făgăduinţi de prezenturi băneşti în some colosale, dacă or izbuti a se da liniile Ploieşti-Predeal şi Adjud-Ocna, şoacăţilor. Eu care sînt pentru engleji am reuşit ca să voteze Camera în favoarea lor ; însă acum chestia se găseşte la Senat. Intrigele au reînceput şi mai tare pentru ca Senatul să respingă legea votată de Cameră şi astfel să cadă baltă toată lucrarea noastră de 15 zile. Afacerea s-au complicat astfel încît chiar Ministerul se află în agiunul de a-şi da demisia. Am telegrafiat generalului Duca să vie ca senator să ne deie agiutor cu glasul său. Mini, vineri, are să se aleagă bobul de mazăre, căci mîni are să se pronunţe Senatul în favoarea sau contra englezilor. [...]. N-am putut încă să mă ocup de procesul-verbal al comunei Mirceşti, în cazul jidanului adus în sat de dl Buiucli, căci nici un ministru nu are capul lui la loc în momentul acesta ; dar cum om mîntui buclucurile politice, oi lua în cercetare acel proces-verbal. Toată ziua stau la Cameră, pe-o căldură de 50 graduri, după-masă merg, cîteodată, să mai resuflu la Şosea apoi vin acasă şi mă culc pe la 9 ceasuri. Iată viaţa ce duc în capitală. Cu toate aceste, sînt sănătos şi foarte doritor să mă întorc lîngă baba şi lîngă Gogu. Te sărut împreună cu d-lui, 'V.A. 168 Bucureşti, 24 iunie 1875 Dragă Paulină, De cînd am sosit în Bucureşti şi pînă astăzi, adică în timp de 14 zile, am luptat necontenit pentru . că să se deie facerea drumului-de-fier de' là' Oină la Adjud companiei engleze. Numit raportor în chestia aceasta, am fost obligat să vorbesc necontenit si, în sfîrsit, slavă lui D-zeu, am izbu- 219 tit. [. ..] . Prin urmare, nu voi putea veni acasă înainte de sfîrşitul săptămînei. De cînd sînt nu am asudat aşa de mult ca în aceste 14 zile, dar mulţemesc lui D-zeu că sînt sănătos *. Te sărut împreună cu dumnealui. V. Alecsandri 169 [Bucureşti, iunie 1875] 1 Dragă, Precum ţi-am telegrafiat, Vasile 2 m-au găsit întreg şi sănătos. Am citit scrisorile copilei, care este bine şi mulţumită de a ieşi din pansion pentru ca să se găsească cu Bébé pană cînd vom merge să o vedem. Lupta la Cameră şi la Senat pentru drumurile-de-fier şi chestia jidanilor continuă. Prin urmare, nu cred să pot veni înainte de 5 sau 6 zile, căci nu-mi este permis mie să nu iau parte la lupta pentru aceste două mari chestii. Te-oi înştiinţa prin telegraf de ziua sosirii mele. Pînă atunci te îmbrăţişez împreună cu d-lui. V.A. Sîmbătă Mîni duminică avem Cameră. CĂRTE MARIE BOGDAN 170 Mircesti, 8 juillet 1875 Ma chère Marie, Tu as dû recevoir le petit mot par lequel je t’annonçais mon retour à Mircesti. Depuis que je suis chez moi je me repose * Urmează cîteva cuvinte şterse. de grandes fatigues et de grandes chaleurs que j’ai endurées à Bucarest, pendant trois semaines. En ma qualité de député j’ai eu à lutter, sans relâche, pour le triomphe de plusieurs questions importantes dont ... je te fais grâce, sache seulement que nous aurons une ligne de chemin de fer sur ma propriété de Borzesti, avec station, et que tu pourras te promener en chemin de fer d’une terre à l’autre. Je te parle de cette affaire pour t’expliquer la cause de mon silence. Quand pendant vingt-deux jours on subit une cure forcée de transpiration par 50 degrés de chaleur, on n’a pas la force de tenir une plume à la main, la plume elle-même transpire et glisse entre les doigts. L’heure de ta liberté est près de sonner; tu vas quitter la pension pour toujours et faire ton entrée dans le monde. Il faudra prendre les allures d’une demoiselle échapée au costume de pensionnaire et faire peau neuve. C’est pourquoi j’ai prié ma belle-soeur de t’équiper convenablement afin que tu ne sois plus exposée à des froissements d’amour-propre. Ne pouvant me rendre à Paris avant l’automne, car je suis en train de négocier pour la vente de ma forêt, j’ai prié Noémi de te donner l’hospitalité. Il me semble que tu dois être contente de te trouver avec Bébé et de continuer tes études de piano et de peinture. N’étant plus obligée de travailler tu travailleras à loisir et autant que cela pourra te faire plaisir. La perspective est assez séduisante, je pense. En attendant, ma belle-soeur désirant se rendre aux eaux près de Grenoble, je viens de lui envoyer 1500 [francs] pour tes frais de voyage et de toillette d’été; plus tard nous aviserons aux toilettes d’hiver. Ce voyage te fera beaucoup de bien et t’amusera, je l’espère, d’autant plus que tu ne seras plus préoccupée de rentrer en cage à la fin des vacances . .. Après cela qui sait ? Tu es capable de regretter la pension et je m'attends à ce que tu me supplies de te remettre chez Madame de Barrai. Maman se porte bien, elle t’embrasse mille fois et t'engage à être gentille, gracieuse et affectueuse avec tout le monde et surtout avec ta tante et tes cousines. Je te fais les mêmes recommandations en ajoutant que tu as prèsque 221 18 ans, que tu es maintenant une grande demoiselle et que j’attands de ma fille qu’elle me fasse honneur sous tous les raports. Ecris-moi souvent. Je t-embrasse tendrement. Ton père affectionné, V. Alecsandri Je regrette beaucoup que Bébé continue a se rendre malade elle même. Si ma belle soeur et ma nièce venaient passer l’été à Mircesti, je suis convaincu que Bébé et toi vous dévaliserez la Camara. Je te charge de présenter mes compliments bien affectueux à Mdm. de Barrai. Mirceşti, 8 iulie 1875 Dragă Marie, Trebuie să fi primit scurta scrisoare prin care îţi vesteam reîntoarcerea mea la Mirceşti. De cînd mă găsesc acasă la mine, mă odihnesc de marile oboseli şi de marile călduri pe care le-am îndurat la Bucureşti, timp de trei săptămîni. în calitatea mea de deputat am avut de luptat, fără încetare, pentru triumful mai multor chestiuni importante de care. . . te scutesc, să ştii numai că vom avea o linie de cale-ferată pe proprietatea mea din Borzeşti, cu staţie, şi că vei putea să te plimbi pe calea ferată de la o moşie la alta. îţi vorbesc despre această afacere pentru a-ţi explica motivul tăcerii mele. Cînd timp de douăzeci şi două de zile suporţi o cură forjată de transpiraţie pe 50 de grade de căldură, nu ai puterea să ţii un condei în mînă, chiar şi condeiul transpiră şi alunecă printre degete. Ora libertăţii tale este gata să sune; vei părăsi pensionul pentru totdeauna şi-ţi vei face intrarea în lume. Va trebui să ai aerul unei domnişoare scăpată de costumul de elevă de pension şi să capeţi o nouă înfăţişare. Pentru aceea am rugat pe cumnata mea să-ţi cumpere îmbrăcămintea potrivită, astfel încît amorul tău propriu să nu mai fie jignit. Neputînd să vin la Paris mai devreme de la toamnă, pentru că sînt pe cale să negociez vînzarea pădurii mele, am rugat-o pe Noémi să te găzduiască. Ni se pare că trebuie să fii mulţumită de a te afla împreună cu Bébé şi de a continua studiile tale de pian şi pictură. 222 Nemaifiind obligată să lucrezi, vei lucra în linişte şi atît cît aceasta îţi va face plăcere. Perspectiva este, cred, destul de seducătoare. Pînă atunci, cumnata mea dorind să meargă pentru ape lîngă Grenoble, i-am trimis 1500 [de franci] pentru cheltuielile tale de călătorie şi pentru toaletele de vară. Mai tîrziu vom hotărî pentru toaletele de iarnă. Această călătorie îţi va face mult bine şi te va distra, sper, cu atît mai mult cu cît nu vei mai fi preocupată de reîntoarcerea în colivie la sfîr-şitul vacanţei. După aceasta, cine ştie? Eşti în stare să regreţi pensionul şi mă aştept să mă rogi să te duc din nou la d-na de Barrai. Mama este sănătoasă, te sărută de o mie de ori şi te îndeamnă să fii drăguţă, graţioasă şi amabilă cu toată lumea şi mai cu seamă cu mătuşa ta şi verişoarele tale. îţi fac aceleaşi recomandaţii adăugind că ai aproape 18 ani, că eşti acum o domnişoară mare şi că aştept din partea fiicei mele să-mi facă cinste sub toate raporturile. Scrie-mi ades. Te îmbrăţişez. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri îmi pare foarte rău că Bébé continuă să se îmbolnăvească singură. Dacă cumnata şi nepoata mea ar veni să petreacă vara la Mirceşti, sînt sigur că Bébé şi cu tine aţi prăda Cămara *. Te însărcinez să prezinţi afectuoasele mele complimente d-nei de Barrai. 171 [Mircesti], 22 juillet 1875 Ma chère Marie, Je t’écris à Dieppe à l’adresse que tu m’as indiquée dans ta lettre car je veux te souhaiter la bienvenue au bord de le mer. En ta qualité d’artiste-peintre je ne doute pas que tu saches admirer la beauté de la Manche, le pittoresque des falaises de la plage, les formes variées des nuages, enfin tout ce qui concourt à composer un magnifique tableau de marine, * In original, în limba română. 223 et je me berce de la douce illusion que tu y puiseras une inspiration pour un prochain tableau, digne d'emporter le premier prix de l'exposition de peinture de l'année prochaine; à moins pourtant que les gâteaux du Casino ne t’absorbent au point de te faire oublier la palette et le chevalet. Tu m’as dit avoir décidé de te livrer à la natation, avec accompagnement de plongeons qui excitent l’admiration des popula-lations. C’est bien cela, ma fille, j’aime ces beaux mouvements, ces déterminations héroïques .. . mais tiendras-tu ce que tu promets? That is the question. Quelqu'un m'a dit qu'une fois à l'eau, tu penseras à plusieurs fois avant d’aborder la pleine mer, voire même avant de détacher les pieds des galets qui font le charme de la plage de Dieppe. Certes je considérerai comme un beau jour celui où tu feras ton premier plongeon sans avaler un litre d'eau salée. Tâche donc, en fille soumise et affectueuse, de me procurer cette grande satisfaction et je te promets une belle robe en retour. Maman se porte bien et s’occupe activement de tes poules car tu sais, ou tu ne sais pas, que tu en possèdes depuis ta courte apparition à Mircesti. Plusieurs paysans sont venus alors t’offrir les plus beaux spécimens de leur basse-cour et ces volatiles se sont multipliés de façon à encombrer le jardin. Maman te demande ce que tu veux qu’elle en fasse car tu as là toute une fortune. Elle t’embrasse tendrement et te prie de ne pas t’exposer à être entraînée par le courant de la marée basse vers les rives de l’Angleterre. Nous sommes ravis, Maman et moi, que tu passes tes vacances auprès de ta Tante et de ta cousine et nous espérons que par ta gaieté d’ex-pensionnaire tu te feras aimer de tout ton entourage. A cette condition nous réaliseron de magnifiques projets de voyage et autres, aussitôt que j’aurai vendu ma forêt. Ecris-moi tes impressions et embrasse ta tante et Marie pour moi. Mille baisers pour toi. Ton père aff. V.A. 224 [Mirceşti], 22 iulie 1875 Dragă Marie, îţi scriu la Dieppe la adresa pe care mi-ai însemnat-o în scrisoarea ta, căci doresc să-ţi urez bun venit pe malul mării. în calitatea ta de artist-pictor, nu mă îndoiesc că vei şti să admiri frumuseţea Mării Mînecii, pitorescul falezelor şi al plajelor, formele diferite ale norilor, în sfîrşit tot ceea ce contribuie pentru a forma o marină, şi mă legăn cu dulcea iluzie că vei găsi acolo inspiraţia pentru un viitor tablou, demn de a cîştiga premiul întîi la expoziţia de pictură a anului viitor; numai dacă prăjiturile de la Cazino nu te vor absorbi în aşa măsură încît să uiţi paleta şi şevaletul. Mi-ai spus că te-ai hotărît să te dedai înotului, însoţit cu scufundări care trezesc admiraţia locuitorilor. Bine, fata mea, îmi plac aceste gesturi, aceste hotărîri eroice. . ., dar te vei ţine de ceea ce făgăduieşti? Aceasta este întrebarea * Cineva mi-a spus că ajunsă în apă, te vei gîndi de mai multe ori înainte de a porni în larg, chiar înainte de a-ţi dezlipi picioarele de pietrişul care dă farmec plajei de la Dieppe. Desigur o voi socoti ca pe o zi mare ziua în care tu te vei scufunda pentru prima dată fără sâ înghiţi un litru de apă sărată. încearcă deci, ca o fiică ascultătoare şi iubitoare, să-mi dai această mare mulţumire şi îţi făgăduiesc, în schimb, o rochie frumoasă. Mama este sănătoasă şi se ocupă mult de găinile tale, căci ştii sau nu ştii, că le ai de la scurta ta apariţie la Mirceşti. Mai mulţi ţărani au venit atunci să-ţi dăruiască cele mai frumoase păsări din poiata lor şi aceste zburătoare s-au înmulţit de încurcă grădina. Mama te întreabă ce vrei să facă cu ele, căci ai acolo o întreagă avere. Ea te îmbrăţişează cu dragoste şi te roagă să nu te laşi să fii dusă de curentul refluxului spre ţărmurile Angliei. Sîntem încîntaţi, mama şi cu mine, că îţi petreci vacanţa lîngă mătuşa şi vara ta şi sperăm că prin veselia ta de fostă elevă de pension te vei face iubită de toţi din jurul tău. Cu această condiţie, vom face măreţe planuri de călătorie şi altele, de îndată ce-mi voi fi vîndut pădurea. Scrie-mi impresiile tale şi îmbrăţişează pe mătuşa ta şi pe Marie pentru mine. O mie de sărutări pentru tine. Tatăl tău iubi[tor], V.A. * în original, în limba engleză. 22 > CĂTRE PHILADELPHE CUÉNIM 172 Mircesti, 29 août 1875 Mon cher Philadelphe 1, J'ai écrit à mon frère au sujet des traverses offertes par Mr ... Jean n'a pu me donner une réponse satisfaisante car tous les Anglais se trouvent actuellement à Londres. Il parait néanmoins que ces traverses n'ont pas les mesures exigées par le cahier des charges pour les nouvelles lignes qui seront bientôt en construction. Je te conseille de t'adresser à la Compagnie Offenheim qui change en ce moment une grande partie des traverses de la ligne Itcani-Jassi. Quant à Mr Bosié, ou plutôt à sa créance, j'attendrai ta lettre pour me rendre à Jassi. Je serai content de terminer cette affaire avant mon départ pour Paris, qui aura lieu vers la fin de septembre, ou bien après mon retour, vers le commencement du novembre. Compliments de Pauline. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 29 august 1875 Dragă Philadelphe,] I-am scris fratelui meu în legătură cu traversele oferite de dl. . . Iancu nu a putut să-mi dea un răspuns mulţumitor, căci toţi englezii se găsesc acum la Londra. Pare totuşi că aceste traverse nu au măsurile cerute prin caietul de sarcini pentru noile linii care vor fi în curînd în construcţie, Te sfătuiesc să te adresezi Companiei Offenheim care schimbă în acest timp o mare parte din traversele liniei Iţcani-Iaşi. Cît despre dl. Bosie, sau mai bine despre creanţa sa, voi aştepta scrisoarea ta pentru a mă duce la Iaşi. Voi fi foarte mulţumit să termin aceastâ 226 afacere înaintea plecării mele la Paris, care va avea loc spre sfîrşitul Ini septembrie, sau după întoarcerea mea, pe la începutul lui noiembrie. Salutări de la Paulina. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 173 Mirceşti, 7 sept. 1875 Iubite Negruzzi, îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia şi in Sviţera, unde negreşit că ai undit inspiraţii, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanţi pentru foaia Convorbirilor. Nu mai puţin mă bucur că în interesul acestei foi te-ai întors în cara patria, deşi aice te aşteaptă deplăcerile baroului şi neajunsurile redacţiei. Este, zău, de îngrijit cum se leapădă de uşor de literatură, ca de satana, oamenii ce au dat probă de iubire pentru litere ; şi dar meritul unui redactor creşte cu cît cercul de izolare se lărgeşte împrejurul lui, merit plătit, în adevăr, cu multe necazuri şi lupte. Oricum să fie, te îndemn să mergi înainte, păşind cu energie peste dificultăţi, căci ar fi de jălit de-a videa foaia Convorbirilor apucînd pe urmele bietei răposate Revista contimporană. Dar îmi vei zice, cu drept cuvînt: în locul acestor mîn-găieri banale, mai de folos mi-ar fi un articol, o legendă, o descriere de călătorii, ceva, în sfîrşit, care să umple golul coloanclor Convorbirilor. Aşa este, o recunosc, însă ... Nu posed nimic gata, căci, precum ştii, nu lucrez nimic vara, nici de frică, ci numai iarna, cînd viscoleşte pe afară, mă aşez la biurou şi iau pana în mînă. Acum nu cred să se găsească nici măcar destulă cerneală în călamare pentru ca să pot termina această scrisoare. Tot aşa se întîmplă şi cu ideile în capul meu ... Secetă grozavă ! 227 Iată ce m-am gîndit spre a te scăpa de numărul din octombrie. Fiindcă la 4 acelei luni are să aibă loc serbarea [.. .] din Bucovina, ar fi foarte natural ca să publici un vechi articol al lui Kogălniceanu intitulat: Trei zile din istoria Mol-dovii, în care este descrisă chiar moartea lui Ghica-vodă. Acel articol istoric, de mare interes actual, se găseşte în Foaea ştiinţifică şi literară 1. Tot în numărul din oct. ai putea publica şi o poezie a mea Răpirea Bucovinei, trimisă de mult lui Pogor 2, dar pe care am reamaniat-o şi ţi-oi trimite-o în curînd. Pe urmă, în privirea numerelor viitoare, te sfătuiesc să ceri de la Maiorescu două volume ale lui Guillaume Cotze-bue, date de mine, care cuprind în limba germană diverse schiţe naţionale, pe care ai putea pune pe cineva să le traducă. Acele tablouri, scrise acum 30 de ani, au meritul de-a prezenta obiceiurile de la acea epocă şi cred că lectorii din ziua de astăzi s-ar interesa de a le citi. Iată dar un izvor bogat de unde Convorbirile s-ar putea adăpa la timp de Jipsă şi astfel sarcina d-tale s-ar mai uşura, însă îţi trebuie un traducător bun şi cu stil uşor. Acum, în sperare de a mă pune pe lucru pentru ca să-ţi îndeplinesc dorinţa, te înştiinţez că în adevăr poeziile mele au văzut lumina şi că în curînd voi avea mulţemirea de-a ţi le trimite. Aştept numai un ocazion sigur. Cît despre dl. Cihac3, este fiul bătrînului doctor Cihac şi totodată autorul: Elementelor străine a limbei române *, şi acum locuieşte la Mayence. Prin scrisoarea ce mi-ai trimis îmi cere să-i'trimit operele mele. Am de gînd să plec la Paris pe la sfîrşitul lunei şi mă întorc îndărăt pe la începutul lui noiembre, însă sper a te videa înainte de plecare. Al d-tale amic, V. Alecsandri Dacă tot aveţi de gînd a organiza ceremonia funebră pentru moartea lui Ghica-vodă, te rog să publici şi în foi volante poezia mea Răpirea Bucovinei, aşa cum am remaniat-o. * Dictionnaire d'étymologie daco-romaine [Notă autografă a lui Vasile Alecsandri], 228 174 Mirceşti, 10 sept. 1875 Iubite Negruzzi, în scrisoarea lui Cihac nu am găsit adresa lui detailată, ci numele oraşului Mayence. Se vede că acea adresă e cunoscută la poştă. Iată numele lui: A. de Cihac.. Recetind scrisoarea d-tale, m-am mirat de procedeul lui Maiorescu în privirea fcaiei Convorbirilor şi mai cu seamă de ideea fixă ce au avut de-a trimite la Paiis pe Panu, Lambrior şi Slavici, cînd noi avem nevoie de oameni care să cunoască limba slavă. Atîtea documente stau ascunse şi neexaminate în bibliotecile din Polonia şi din Roşia! Chiar în Moscova şi la Kiev se găsesc o mulţime, foarte importante pentru noi şi pe care guvernul Roşiei ar învoi să le consultăm .... şi cu toate astea, un singur literat avem în toată ţeara, care să cunoască limba slavă . .. Hajdeü ... şi llajdeu nu poate să puie piciorul în Roşia de frica de-a nu merge mai departe. Păcat de timpul pierdut şi de lucrare zădarnică pentru bieţii bursieri. Cînd m-oi întîlni cu Maiorescu, am să-i fac observările mele. Al d-tale amic, V. A lecsandri în ediţia poeziilor am rugat pe Socec să tragă 50 exemplare pe hîrtie mai groasă ; astfel uvrajul a ieşit în trei volume : 1 Doine şi lăcrimioare ; 2 Mărgăritarele ; 3 Pasteluri şi Legende, însă din acest de pe urmă lesne se pot face două tomuri, unul intitulat Pasteluri şi celalalt Legende. Eu am urmat astfel cu legatul lor şi am obţinut 4 volume de poezii, potrivit ca proporţie. Aştept un prilej sigur ca să-ţi trimit un gros pachet de acele poezii, un exemplar pentru d-ta, al doilea pentru N. Gane, al treilea pentru Pogor şi al 4-le pentru Bibliotecă. Nu ştiu dacă Petrino posedă uvra-giul? Am fost la Iaşi şi m-am dus la tipografie ca să fac o înserare de anunciuri în Curier 1 pentru Vînzarea pădurei mele 229 din Pătrăşcani. Am şi plătit ce a trebuit, însă am spus d-lui ... ca să nu publice acel anunciu, pînă a nu-i da eu de ştire. Acum fiindcă doresc ca să apară, te rog să-i spui din partea mea d-lui ... ca să însere în numerele viitoare a Curierului rîndurile ce i-am lăsat scrise de mine. Dacă este a se tipări poezia alăturată, doresc ca să fac însumi ultima corectură. NB. Cum socoţi că e mai bine de zis: „Prin fraudă infamă şi-a turcului vînzare" sau: „Prin fraudă vicleană şi-a turcului vînzare"? Cum îţi pare versul de pe la sfîrşit: „De clopote, de imnuri, de crîncenă serbare"? Nu crezi c-ar fi mai nimerit a se zice: „De clopote, de imnuri, de lungă detunare"? 175 Mirceşti, 12 sept. 1875 Iubite Negruzzi, Trimit pentru foaia Convorbirilor trei curiozităţi 1 găsite în fundul unui sipet: una literară, alta datinală şi a treia financiară, care cuprind oarecare vestigiuri interesante de obiceiurile timpului trecut. Cea dintîi este un fragment de comedie în versuri compusă înainte de 1812, pe cînd încă Basarabia făcea parte din Moldova, cea a doua este o foaie de zestre cu data 1801 şi cea de pe urmă este un tablou de starea finanţelor ţării 'acum 30 de ani. «S 230 CĂTRE REGINA ELISABETA 176 Mirceşti, 12 sept. 18751 Altesse 2, Monsieur Callimaki Catargi vient de me communiquer le désir exprimé par Votre Altesse d’avoir quatre vers roumains composés par moi dans le style populaire, pour les faire inscrire sur la façade d'un châlet nouvellement construit à Sinaïa. Désireux d'être agréable à Votre Altesse, j'ai cherché à me rendre compte de ce genre de travail, mais j’avoue à ma honte que je n’y suis point parvenu. ■ ţ On m’a pourtant bien averti que sur les habitations rüsti-ques de l’Allemagne et de la Suisse on avait Thabit'udé de placer en vue des hôtes et des passants une maxime, un souhait, voire même une invocation. J’aurai préféré ’ à toutes ces explications, un peu vagues, un simple distique original qui pût me servir de modèle. Toutefois j’ai essayé de deviner, quoique le métier de devin ne soit plus dans les moeurs de notre siècle, et j’ai improvisé à la hâte les petits strophes ci-j ointes. Votre Altesse choisira celle qui lui paraîtra le plus conforme au but qu’Elle se propose si par hasard il s’en trouvait qui fut digne de servir à l'ornementation du châlet. On appelle ce genre de poésie des vers de mirliton; plus ils sont naïfs, meilleurs ils sont, et plus on a le droit d’en être fier ... alors surtout que l’on se sent incapable d’en faire d’autres. Or c’est ce qui m’arrive depuis que la campagne est verte, sa beauté obscurcie mes facultés et les rend érran-tes au delà de tous les horizons; mais quand, par contre, la nature gît sous un linceuil glacé, que tout grelotte et que le soleil, lui même, semble en quête d’un bon poêle pour se réchauffer, oh ! alors la poésie vient fort à-propos jeter son prisme enchanteur sur le tableau désolant qui s'étale devant mes regards. Voilà pourquoi je ne travaille que pendant l'hiver et pourquoi aussi, moi si frileux, j'attends mon ennemi, 231 cet affreux vieux de la montagne, couvert de glaçons, comme un hôte assez estimable. Grâce à lui je pourrai reprendre ma palette et me réhabiüter aux yeux de Votre Altesse, en composant quelques nouveles légcnds, qui méritent de Lui agréer. Mais c’est là une infirmité personnelle. Il m'est permis d’espérer que Votre Altesse ne la partage pas et qu’Elle a profitée, au contraire, de la belle saison et du beau séjour des montagnes pour enrichir son Album de tout un trésor de délicieuses inspirations. J’ai toujours dans l’idée que la légende du Peleş y fera son apparition dans une serie de strophes charmantes et je me fais une fête à l’idée de les traduire en roumain. En attendant jusqu’à ce que la Zîna de la Rîndunica et de la Ciocarlia, veuille bien me rendre visite, je troque ma plume contre un baton de voyageur pour Paris 3, et je viens me mettre aux ordres de Vos Altesses, pour toute mission ou commission, dont Elles voudront me charger, mon absence ne devant pas se prolonger au delà d’un mois. J'ai l'honneur d’être, avec le plus profond respect de Votre Altesse le très obéissant serviteur, V. Alecsandri MAXIMES „Paseri şi izvoare Codru-nsufleţesc Oaspeţi, buni şi soare Casa-n veselesc". . • • ■ *■' SOUHAITS „Te opreşte, Te-odihneşte i Şi de-aice Mergi ferice !" * „Aice oricine Sosit e cu bine La vorbă, în casă, La foc şi la masă". 232 * „Codru-i mare, drumu-i greu ! Călătorule, te-opreşte. Orice oaspe-aici soseşte E trimis de Dumnezeu !" INVOCATION Quant à l’invocation, comme on m’a assuré que le châlet était charmant, et que j’en désire un tout pareil chez moi, je m’adresse directement à lui. „Tu, căsuţă frumuşică, De te-ai face păsărică, Mult aş vrea să te opreşti în lunca de la Mirceşti". V.A. Mirceşti, 12 sept. 1875 1 Alteţă, Domnul Callimachi-Catargi m-a înştiinţat chiar acum despre dorinţa arătată de Alteţa-voastră de a avea patru versuri româneşti compuse de mine în stil popular, pentru a pune să fie scrise pe faţada unei vile construite de curînd la Sinaia. Dornic de a fi pe placul Alteţei-voastre, am căutat să-mi dau seama despre acest fel de lucru, dar mărturisesc, spre ruşinea mea, că nu am izbutit. Am fost totuşi prevenit că pe locuinţele ţărăneşti din Germania şi Elveţia era obiceiul să se pună, pentru oaspeţi sau trecători, o maximă, o dorinţă, o rugă chiar. Aş fi dorit în locul tuturor acestor lămuriri, puţin neclare, un distih original care să-mi poată folosi de model. Totuşi am încercat să ghicesc, cu toate că meseria de ghicitor nu mai este în obiceiurile secolului nostru, şi am scris în grabă micile strofe alăturate. Alteţa-voastră va alege pe aceea care îi va părea cea mai potrivită cu scopul pe care ea şi l-a propus, dacă din întîmplare s-ar găsi vreuna care să fie demnă de a servi la împodobirea vilei. Acest fel de versuri se numesc versuri uşoare, cu cît sînt mai'naive, cu atît sînt mai bune şi cu atît ai dreptul să fii mai mîndru.. ., mai cu seamă 233 atunci cînd te simţi incapabil să faci altele. Or, tocmai aceasta mi se întîm-plă de cînd natura a înverzit, frumuseţea sa îmi întunecă facultăţile şi le face hoinare dincolo de marginile orizontului, dar cînd, dimpotrivă, natura zace sub un linţoliu îngheţat, cînd totul tremură şi cînd chiar soarele pare în căutarea unei sobe bune pentru a se încălzi, vai ! atunci poezia vine tocmai la timp pentru a arunca prisma sa vrăjită peste tabloul întristător care se aşterne în faţa privirilor mele. Iată pentru ce nu lucrez decît iarna şi de asemenea pentru eu ce, atît de friguros, îmi aştept duşmanul, acest groaznic bătrîn de la munte, acoperit dë ţurţuri, ca pe un oaspete destul de însemnat. Datorită lui voi putea să-mi reiau paleta şi să mă ridic în ochii Alteţei-voastre, compunînd cîteva noi legende care să merite să-i fie pe plac. Dar aceasta este o infirmitate personală. îmi este permis să sper că Alteţa-voastră nu o împărtăşeşte şi că ea a putut să profite, dimpotrivă, de timpul frumos şi de frumoasa şedere la munte pentru a-şi îmbogăţi Albumttl cu o comoară de încîntătoare inspiraţii Am mereu în minte că legenda Peleşului îşi va face apariţia într-o serie de strofe frumoase şi îmi fac o sărbătoare la gîndul de a le traduce în româneşte. Aşteptînd ca Zîna Rîndunicii şi a Ciocîrliei să binevoiască să mă viziteze, schimb condeiul meu pe un toiag de călător spre Paris3 şi vin să mă pun sub ordinele Alteţelor-voastre, pentru orice misiune sau comision, cu care ele ar dori să mă însărcineze, lipsa mea netrebuind să se prelungească mai mult de o lună. Am onoarea să fiu, cu cel mai profund respect, al Alteţei-voastre, cel mai supus servitor, V. Alecsandri MAXIME URĂRI INVOCAŢIE Cît despre invocaţie, cum am fost asigurat că vila era încîntătoare şi cum îmi doresc una asemănătoare la mine, mă adresez direct ei. j-.................................................j *** V.A. *_*** Urmează strofele de la p. 232 — 233. 234 177 Mircesti, 19 sept. 1875 Altesse, Il y a une phrase dans votre lettre qui renferme tout un monde d'idées et de sentiments poétiques Ah! si j’avais les sapins en ville ! Elle m'a donné l’idée d'une romance intitulé Dorul de brazi, que je prends la liberté d’envoyer à Votre Altesse. C’est écrit au courant de la plume et sans doute elle aura besoin d’être revue et corrigée plus tard. En attendant, la voici telle qu’elle este venue au monde, de premier jet, et je prie Votre Altesse de vouloir bien daigner l’agréer comme un souvenir de Sinaïa. Les anciens auteurs dramatiques terminaient leurs poésies par cette phrase: „Escusez les fautes de l’auteur. "Je les imite en priant Votre Altesse d’étre indulgente pour ma romance écrite dans les mois de stérilité poétique. DORUL DE BRAZI De-aş avea brazi lîngă mine Cînd stau închisă-ntr-un palat Şi viul Peleş care vine De sus, din muntele Carpat, Ah ! eu n-aş şti cum iarna trece Căci brazii mei cu frunza lor Ar coperi zăpada rece Ş-ar îngîna tristul meu dor. D-aş avea brazii de la munte Cu care-mi place să grăiesc, Iubiţii mei poeţi de frunte Ce cîntă-n hor dumnezeiesc, Eu aş cînta voios în vieaţă Fie timp bun, fie timp rău, Şi-n dulce, vecinică verdeaţă Ar fi ca şi sufletul meu ! 235 O ! brazii mei, veniţi în vale. Veniţi cu mine-n orice loc Şi-mpraştieţi pe a mea cale Umbriri şi visuri de noroc. Atunci, din inima-mi senină Vor înflori cîntece dragi, Cum înfloresc la rădăcină Pe lîngă voi, rumenii fragi ! J’ai l'honneur d’être avec le plus profond respect de Votre Altesse le très obéissant serviteur, V. Alecsandri Mirceşti, 19 sept. 1875 Alteţă, Este o frază în scrisoarea voastră care închide în ea o întreagă lume de gînduri şi de sentimente poetice: A h ! dacă aş avea brazii în oraş ! Ea mi-a dat ideea unei romanţe intitulate Dorul de brazi pe care îmi iau libertatea să o trimit Alteţei-voastre. Este scrisă din fuga condeiului şi fără îndoială va avea nevoie să fie revăzută şi îndreptată mai tîrziu. Pînă atunci, iat-o aşa cum a venit pe lume, din prima aruncătură, şi o rog pe Alteţa-voastră să binevoiască a o primi ca pe o amintire de la Sinaia. Vechii autori dramatici terminau poemele lor cu această frază: „Iertaţi greşelile autorului". Fac la fel ca ei, rugind pe Alteţa-voastră să fie îngăduitoare pentru romanţa mea scrisă în lunile de sterilitate poetică. [...........................................................................]* Am onoarea să fiu cu cel mai adînc respect al Alteţei-voastre cel mai supus servitor, V. Alecsandri. * Urmează textul poeziei de la p. 235 — 236. 236 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 178 Mirceşti, 20 sept. 1875 Iubite Negruzzi, Iţi scriu în grabă căci plec chiar în moment ca să merg la Tupilaţi. în privirea serbărei din Cernăuţi1, iată programul afişat în Monitorul Bucovinei. Neştiind nemţeşte, nu pot înţelege cuprinsul lui. [...]. Cugetările d-tale asupra caracterului român (foc de paie sînt foarte exacte. Trebuie dar stimulată molătatea ce urmează după entuziasm în apucăturile românului. Gsne * s-a legat a organiza o ceremonie funebră în memoria lui Ghica, trebuie să se ţie de cuvînt. Cît despre discurs, îl rog să mă scutească, căci nu sînt orator şi urăsc de-a vorbi în public. Nu ştiam că nemţii au aruncat anatemă asupra broşurei intitulată Răpirea Bucovinei. Prin urmare, în interesul Convorbirilor, ai putea intitula poezia mea: 1 oct. 1775, sau Moartea lui Ghica-Vodă. Doresc însă, pentru rezoane ce ţi-oi comunica din viu grai, ca acea poezie să apară sub numele lui Ştefan Moina. Numele meu rămîne deocamdată înlăturat ; aceasta o pretind, precum şi în privirea manuscriptului meu, te rog să-l păstrezi la d-ta. Găsit-ai articolul lui Cogălniceanu: Trei zile din Istoria Moldovei? Eu ţi-oi trimite în curînd un nou articol intitulat Albumul unui bibliofil, care se poate prelungi în mai multe numere. în curînd voi veni la Iaşi şi îţi voi aduce poeziile mele 2. Al d-tale amic, V. Alecsandri P.S. Poezia mea se va publica sub simplele iniţiale: Ş.M. * Nicu Gane, pe atunci primar al oraşului Iaşi (I.N.) [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi], 237 179 Mirceşti, 22 sept. 1875 Iubite Negruzzi, Poezia intitulată Răpirea Bucovinei au apărut astăzi în două foi din Bucureşti cu acest titlu şi sub numele Ştefan Moina. Un telegram de la frate-meu m-au înştiinţat despre aceasta. Prin urmare, dacă ai de gînd să o publici în Convorbiri 1, va trebui să-i păstrezi şi titlul, şi pseudonimul. Ţi-am trimis ieri un mare pachet cu exemplare a Poeziilor 2 mele ; unul pentru d-ta şi celelalte pentru Pogor, Gane, Petrino şi Biblioteca din Iaşi. Te rog să binevoieşti a le împrăştia pe la adresele lor, şi a-mi răspunde dacă au ajuns în bună stare. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE PHILADELPHE CUÉNIM 180 Mirceşti, 23 sept. 1875 Mon cher Philadelphe, Avant mon départ pour Paris, je me propose de me rendre à Jassi pour régler diverses affaires et entre autres celle de Bosié 1. Je t’avertirai par un mot du jour de mon arrivée, afin que tu m’aides à terminer cette afaire, si c’est possible. Compliments de la part de Md Pauline et mille amitiés de ma part, V. Alecsandri 238 Mirceşti, 23 sept. 1875 Dragă Philadelphe, înaintea plecării mele spre Paris, îmi propun să mă dnc la Iaşi, pentru a aranja diverse treburi şi între altele pe aceea a lui Bosié x. Te voi anunţa printr-un cuvînt despre ziua sosirii mele, astfel încît tu să mă ajuţi să termin această afacere, dacă este cu putinţă. Salutări din partea d-nei Paulina şi mii de amiciţii din partea mea, V. Alecsandri CĂTRE MARIE BOGDAN 181 Mircesti, [29] sept. [s.n.] 1875 1 Ma chère Marie, Je suis heureux d'apprendre que ton gros chagrin a passé comme passent tous les orages: un peu de nuages, un peu de tourmente, un peu de pluie et après le beau temps. Je comprends d'ailleus que tu aies pleuré à l'idée de renoncer pour cet hiver au voyage d'Italie; à ton âge les moindres contrariétés prennent les proportions d'une calamité. Mais il est bon de se choquer de bonne heure contre de petites déceptions afin de s’habituer à faire triompher la raison. Moi-même je me sens passablement ennuyé d’être obligé de passer la mauvaise saison dand les neiges, mais, le moyen de lutter contre l’impossible? Je t’ai déjà dit que j’étais en train de négocier la vente de ma forêt, malheureusement les affaires de ce genre ne se terminent pas au gré de nos désirs. Souvent quand on croit avoir fini, c’est à recommencer. Or tout dépend de cette vente: voyage, plaisirs, projets de toute sorte. J’y avais compté pour tenir la promesse que je t’avais faite d’aller avec toi et maman passer l’hiver dans un climat chaud et me griller délicieusement au soleil Hé bien ! j'avais compté sans mon hôte, car cette affaire me prendra tout l'hi- 239 ver et me forcera par conséquent de rester ici. Dieu veuille encore que mes démarches soient couronnées de succès jusqu'au printemps ! En attendant j’ai voulu t’éviter un hivernage pénible à la campagne et j'ai prié ma belle-soeur de te donner l'hospitalité jusqu’à la fin d’avril '76. Entre Mircesti et Paris le choix n’est pas douteux pour quiconque veut s’amuser et voir autre chose que de vastes champs couverts de neige. Ta tante a été assez bonne et gracieuse pour accepter ma proposition et se charger de toi,2 elle déjà si fatiguée. Je l’en remercie pour ma part avec reconnaissance mais il faut que de ton côte, ma chère enfant, tu fasse tout au monde pour lui rendre la tâche facile. En te laissant guider par ton coeur, qui est bon, tu sauras être affectueuse, douce, soumise et de bonne humeur, tu saura dompter certains vivacités de caractère qui peuvent être, parfois, blessantes pour les autres et te conduire enfin, comme une jeune fiile du monde et non plus comme une petite pensionnaire sans conséquence. Tu entre dans la vie, il me semble que tu doives te sentir heureuse d’y produire une bonne impréssion et de gagner la sympathie des personnes au milieu des quelles tu vas te trouver. Telle étant vis à vis de ma belle soeur et vis à vis du monde, tu nous rendras parfaitement heureux, ta maman et moi, et de mon côté, je m’attacherai à mettre mes affaires en ordre pour pouvoir subvenir à la réalisation d’une suite de beaux projet. Mais dans le cas contraire (cas impossible, je l’espère) je me verrai forcé de te faire rentrer à la maison et d’éviter ainsi à ma belle soeur des ennuis et des tourments provenant de ton fait. Ceci dit, ma chère enfant, amuse toi bien; je compte venir à Paris bientôt pour régler les dépenses de ton séjour là-bas car je désire que tu ailles un peu dans le monde et que tu ne manques de rien. Maman et moi nous t’embrassons tendrement et nous comptons que tu te montreras digne de l’éducation que tu a reçue. Ton père affectioné, V. Alecsandri Embrasse de ma part ta tante et tes cousines. 240 Mirceşti, [29] sept, [s.n.] 1875 1 Dragă Marie, Sînt fericit aflînd că marea ta supărare a trecut cum trec toate furtunile: puţin nor, puţină agitaţie, puţină ploaie şi apoi timp frumos. înţeleg, de altfel, că ai plîns la gîndul de a renunţa pentru iarna aceasta la călătoria în Italia ; la vîrsta ta. cele mai mici nemulţumiri iau proporţiile unei catastrofe, Dar este bine să te loveşti din vreme de mici nemulţumiri ca astfel să te obişnuieşti să faci să triumfe judecata. Eu însumi mă simt destul de plictisit de a fi obligat să petrec anotimpul cel rău înzăpezi, dar, mijlocul de a lupta împotriva imposibilului? Ţi-am spus deja că eram pe punctul de a negocia vînzarea pădurii mele, din păcate afacerile de soiul acesta nu se termină după dorinţa noastră. Adesea cînd crezi că ai terminat, o iei de la început. Or totul depinde de această vînzare: călătorie, plăceri, proiecte de tot felul. Socotisem, pentru a-mi ţine făgăduiala pe care ţi-o făcusem, să merg cu tine şi cu mama să petrecem iarna într-un climat cald şi să mă prăjesc plăcut la soare. Vai! făcusem socoteala fără oaspetele meu, căci toată această afacere îmi va lua toată iarna şi mă va sili, prin urmare, să rămîn aici. Să dea Dumnezeu ca demersurile mele să fie încununate de succes pînă la primăvară Pînă atunci am vrut să te scutesc de neplăcerile iernii de la ţară şi am rugat pe cumnata mea să te găzduiască pînă la sfîrşitul lui aprilie '76. între Mirceşti şi Paris alegerea nu lasă nici o îndoială pentru oricine vrea să se distreze şi să vadă altceva decît nesfîrşite cîmpuri acoperite de zăpadă. Mătuşa ta a fost atît de drăguţă să primească propunerea mea şi să se ocupe de tine,2 ea deja atît de obosită. în ce mă priveşte, îi mulţumesc cu recunoştinţă, dar trebuie ea şi din partea ta, dragă copilă, să faci totul pe lume pentru a-i face misiunea mai uşoară. Lăsîndu-te călăuzită de inima ta, care este bună, vei şti să fii afectuoasă, dulce, supusă şi bine dispusă vei şti să stăpîneşti unele vivacităţi ale caracterului care pot fi, cîteodată, jignitoare pentru alţii şi să te porţi, în sfîrşit, ca o tînără fată de lume şi nu ca o mică elevă de pension fără răspundere. Intri în viaţă, mi se pare că trebuie să te simţi fericită făcînd acolo o bună impresie şi cîştigînd simpatia persoanelor în mijlocul cărora te vei găsi. Fiind astfel faţă de cumnata mea şi faţă de lume, ne vei face foarte fericiţi, pe mama ta şi pe mine, şi, la rîndul meu mă voi strădui să-mi pun treburile în ordine pentru a putea face faţă realizării unei serii de frumoase proiecte. Dar în cazul contrar (caz imposibil, o nădăjduiesc), mă voi vedea silit să te iau acasă 241 şi să scutesc astfel pe cumnata mea de plictiselile şi grijile venind din partea ta. Acestea spuse, draga mea copilă, distrează-te bine. Socotesc să viu în curînd la Paris pentru a pune în ordine cheltuielile şederii tale de acolo căci doresc să ieşi puţin în lume şi să nu îţi lipsească nimic. Mama şi cu mine te îmbrăţişăm cu dragoste şi socotim că te vei arăta demnă de educaţie pe care ai primit-o. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri îmbrăţişează din partea mea pe mătuşa şi pe verişoarele tale. 182 Mirceşti, 28 sept. [s.v.] 1875 Ma chère Marie, Ta Tante m’ayant écrit que tu étais gentille et affectueuse, ainsi qu’il convient à une demoiselle qui a l’amour-propre de se faire bien voir de tout le monde, je m’empresserais de m’acquitter fidèlement de tes commissions. Je t’apporterai donc la robe de chambre, les carrés et surtout le pot de serbet au café. Mes malles sont prêtes, je n’attends que mon frère pour partir, aussi bien le mauvais temps avance et j’en ai peur. Je voudrais faire au moins la course de Mir-cesti à Paris sans grelotter, sachant d’avance ce qui m’attend au retour. Quand je serai à Paris je tâchera’de prendre des arrangements pour des leçons de musique et de peinture, si tu as réellement le désir de les continuer. Baligot m'a écrit que tu as des dispositions pour devenir un Raphaël; tant mieux si cela est, les musées s’enrichiront de tes oeuvres et ton nom passera à la postérité. Maman t’embrasse tendrement, moi je t’engage d’en faire autant de ma part à tes cousines ainsi qu’à ta Tante. Dis à Alice que j’ai reçu sa charmante lettre et que je lui apporterai la réponse de vive-voix. Mille bons baisers. Ton père affectionné], V.A. 242 Mirceşti, 28 sept, [s.v.] 1875 Dragă Marie, Mătuşa ta scriindu-mi că eşti drăguţă şi afectuoasă, aşa cum se potriveşte unei domnişoare care are amorul propriu de a se face iubită de toată lumea, mă voi grăbi să mă achit cu fidelitate de comisioanele tale. îţi voi aduce deci rochia de casă, şi mai cu seamă borcanul de şerbet * de cafea. Bagajele mele sînt gata, nu-1 aştept decît pe fratele meu pentru a pleca, de altfel vremea rea se apropie şi îmi este frică. Aş vrea ca măcar drumul de la Mirceşti la Paris să-l fac fără să tremur, ştiind dinainte ce mă aşteaptă la întoarcere. Cînd voi fi la Paris, voi încerca să fac aranjamente pentru lecţii de muzică şi de pictură, dacă ai în adevăr dorinţa să le continui. Baligot mi-a scris că ai dispoziţii pentru a deveni un Rafaël ; cu atît mai bine dacă este aşa, muzeele se vor îmbogăţi cu operele tale şi numele tău va trece în posteritate. Mama te îmbrăţişează cu dragoste, eu te îndemn să faci la fel din partea mea verişoarelor tale şi mătuşii tale. Spune-i lui Alice că am primit încîntătoarea ei scrisoare şi că-i voi răspunde prin viu grai. Mii de bune sărutări. Tatăl tău iubitor, V.A. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 183 Mirceşti, 4 oct. 1875 Domnule Hăjdeu Dintre toţi compatrioţii noştri, d-voastră singur cunoaşteţi negreşit baladele lui Boian1, părintele poeziei a cazacilor. între ele se găseşte una care pentru noi trebuie să aibă un mare interes istoric, căci este intitulată: Năvălirea lui Chmelniski în Moldova, sub Vasile-Vodă. * în original, în limba română. 245 Vă rog foarte mult să-mi procuraţi o traducere a acelei balade, dacă vă este cu putinţă, şi mă veţi îndatori. N-am mai primit Columna lui Traian; 2 sper însă că n-a încetat publicarea acelei foi importante. Fiind la Buc. astă-vară, v-am trimis poeziile 3 mele complete. Nu ştiu dacă vi le-au adus persoana însărcinată cu această comisie. Al d-voastră devotat servitor, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 184 Mirceşti, 10 oct. 1875 Iubite Negruzzi, D-ra Mathilda C-ugler mi-a trimis volumul poeziilor sale ; aş dori să răspund la această amabilitate prin o politeţă uzitată între autori; nu cunosc însă adresa d-sale. Vă rog dar să-mi indicaţi chipul cel mai sigur de a-i trimite colecţia mea de poezii. Mi-a părut foarte rău că n-am putut asista la ceremonia funebră din 1 oct.; însă am fost cam bolnav, precum sînt şi acum. Schimbarea timpului are asupra-mi o influenţă foarte pernicioasă şi fiindcă iarna vine cu pas grabnic, nu cred să am curajul de-a mă pune la drum ca să merg la Paris. Mă simt mult mai d'spus a sta lîngă sobă. Trimit un articol: Albumul unui bibliofil1. Faceţi cu el ce-ţi vroi. Al d-tale amic, V. Alecsandri 244 185 Mirceşti, 14 oct. 1875 Iubite Negruzzi, îm pare bine că articolul1 meu a plăcut „Junimei"; te rog dar să-l publici aşa cum este. Cît pentru urmare, va veni la timpul ei, adică nu ştiu cînd, căci cugetările şi notele ce se înscriu într-un album se nasc din întîmplare, în urma unei cetiri sau unui incident. îţi promit să notez de aci înainte diverse cugetări ce-mi trec prin gînd la colţul sobei, şi să ţi le comunic cînd vor forma o cîtime prezentabilă. Păn-atunci mă voi ocupa cu descrierea călătoriei mele la Crîm> în timpul războiului de la 1854—1855 .... pentru coloanele Convorbirilor. Credeam că Revista contimporană 2 au reposât de tot, dar ştirea că iar a înviat mă bucură; căci e de regretat de-a videa cum lîncezeşte biata literatură a capitalei. Columna lui Traian s-a suspendat asemine, precum şi Revista „Junimei" 3. Se vede că a dat un soi de Cholera-morbus în litere. Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginaţiei şi a bunului-simţ în Bucureşti. Feriţi-vă măcar în Iaşi de aşa cumplită epidemie. Eu voi da tot ajutorul putincios pentru susţinerea Convorbirilor. Apropo .. . sito de Convorbiri, cred de cuviinţă să-l primiţi pe dl. Petrino între colaboratori şi să-i faceţi o primire cît mai amicală, ca unui român care a venit să găsească ospe-ţire între noi şi ca unui om ce are talent. Arătaţi-vă mai puţin aspri şi greoi în privirea lucrărilor sale; aş dori mult să afle în „Junime" încurajare şi amicie. Sper să vin de Sf. Dumitru la Iaşi şi atunci voi aduce însumi poeziile mele pentru d-ra M. Cugler. Amicii sincere, V. Alecsandri 245 CĂTRE MARIE BOGDAN 186 Mirceşti, 3 novembre 1875 Ma chère Marie, Ta maman est toute heureuse d'apprendre que la caisse avec les confitures est arrivée à bon port. Quant à la robe de chambre elle se doutait bien qu'on ne pourrait en tirer parti pour une toilette, et puisque l'étoffe n'est bonne tout au plus que pour un meuble, tu devrais en user de-suite en doublant ton strapontin d’artiste-peintre. A-propos de peinture, je viens d’écrire à ma belle-soeur pour la prier de te donner les professeurs de ton choix. Quelles que soient les dépenses nécessitées par leurs leçons je ne m’y refuse guère du moment que tu manifestes si ardemment le désir de continuer tes études de musique et de peinture. Va aussi pour le cours dirigé par MM. Allard et Francôme. Seulement je me demande dans mon ignorance quelle relation peut exister entre le violoncelle et le piano? Explique-moi ce problème avec autant de science que de clarté sans toutefois tourmenter ton esprit de façon à faire monter le sang à la tête, inconvénient qui contribuerait à vermillonner le bout de ton nez. Ainsi te voilà affligée d’un nouveau rhume de cerveau. Pauvre chérie ! tu es redevenue esclave de ce tyran qui fait l'ornement saillant de la figure. Il va falloir se moucher, se remoucher, se reremoucher à outrance comme une petite pensionnaire. C'est humiliant, mais comme il s’agit d’empêcher que le rhume ne tombe sut la poitrine, je te conseille de prendre du sirop de sève de pin maritime. C’est un remède très efficace et que j’ai pratiqué avec le plus grand succès. Je lis dans les journaux que vous avez là-bas un temps abominable. Tâche de t’exposer le moins possible aux intempéries ainsi qu’aux courants d’air. Ces derniers jouent un grand rôle en France, ils font partie intégrante de l’existence des Parisiens. Aussi les habitants de la Capitale des merveilles sont-ils toujours enrhumés et ornés d’engelures. 246 Ici nous avons eu plusieurs jours d'hiver très rigoureux, mais actuellement le temps s'est un peu radouci, dit-on, car pour ma part je me garde bien de sortir. Me voici enfermé pendant cinq mois entre Gogou et le feu du poêle, aspirant au printemps pour aller te voir et t'embrasser. Tu vas passer, je l’espère, un hiver agréable. J'enverrai bientôt de l’argent à ma belle-soeur, destiné à compléter ta garderobe. Dans cette somme sera compris un certain chiffre qui te sera remis à l’approche du nouvel An. Il te servira à donner des étrennes, mais il faudra commencer par les gens de la maison. Ainsi tu offriras de ma part ainsi que de la tienne 100 francs à Florentine, 50 fr. à François et 50 à sa femme. En tout 200 francs. Quant au reste tu en useras à ta guise. Ecris-moi pour me dire comment tu te plais dans ton existence d'ex-pensionnaire ? et encore une fois soigne-toi bien. Je t'embrasse tendrement. Ton père affectionné, V.A. P.S. Embrasse ta Tante et tes cousines. Les deux volumes trouvés dans la caisse sont destinés à la Princesse régnante. Je les ai envoyés pour les faiie îelier richement. A toi je te réserve mes oeuvres complètes. On en achève la publicité en ce moment. Mirceşti, 3 noiembrie 1875 Dragă Marie, Mama ta este fericită să afle că lada cu dulceţuri a ajuns la destinaţie. Cît despre rochia de casă, ea se îndoia că s-ar putea face din ea ceva pentru o toaletă, şi pentru că stofa nu este bună decît cel mult pentru o mobilă, ar trebui să o foloseşti numaidecît îmbrăcînd strapontinul tău de artist-pictor. In legătură cu pictura, i-am scris cumnatei mele pentru a o ruga să-ţi dea profesorii pe care îi vei alege. Oricare ar fi cheltuiala necesară pentru 247 lecţii, nu mă opun, din moment ce îţi arăţi cu atîta căldură dorinţa de a continua studiile tale de muzică şi de pictură. Fie de asemenea şi pentru cursul dirijat de d-nii Allard şi Francôme. Numai mă întreb, în neştiinţa mea, ce legătură poate să fie între violoncel şi pian ? Lămureşte-mi această problemă cu tot atîta ştiinţă şi claritate fără ca totuşi să-ţi turburi mintea pînă la a face să ţi se suie sîngele la cap, neplăcerea care ar contribui să-ţi înroşească vîrful nasului. Deci iată-te necăjită de un mare guturai. Biata de tine ! Ai redevenit sclava acestui tiran care face ornamentul vizibil al figurii. Va trebui să-ţi ştergi nasul, iar să-ţi ştergi nasul, să-ţi ştergi nasul peste măsură ca o mică elevă de pension. Este umilitor, dar cum este nevoie să împiedici ca guturaiul să nu coboare în piept, te sfătuiesc de a lua sirop de sevă de pin maritim. Este un leac foarte sănătos şi pe care l-am folosit cu cel mai mare succes. Citesc în ziare că aveţi acolo o vreme îngrozitoare. încearcă să te expui cît se poate mai puţin timpului rău, cît şi curenţilor de aer. Aceştia din urmă joacă un rol mare în Franţa, fac parte din viaţa parizienilor, De aceea locuitorii capitalei minunilor au mereu guturai şi sînt împodobiţi cu degerături. Aici am avut mai multe zile de iarnă foarte aspră, dar acum timpul s-a mai îmbunat, se spune, căci, în ce mă priveşte, eu mă feresc să ies. Iată-mă închis timp de cinci luni între Gogu şi focul din sobă, dorind primăvara pentru a merge să te văd şi să te îmbrăţişez. Vei petrece, sper, o iarnă plăcută. Voi trimite în curînd bani cumnatei mele, pentru completarea garderobei tale. în această sumă va intra şi o anumită cifră care îţi va fi dată la apropierea Anului nou. Ea îţi va servi să dâi cadouri, dar va trebui să începi cu oamenii din casă. Astfel vei oferi din partea mea, cît şi a ta, 100 de franci Florentinei, 50 de franci lui François şi 50 soţiei sale. în total 200 de franci. Cît despre rest, îi vei folosi după placul tău. Scrie-mi cum te simţi în starea ta de fostă elevă de pension? şi încă o dată îngrijeşte-te bine. Te îmbrăţişez cu dragoste, Tatăl tău iubitor, V.A. P.S. Sărută pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Cele două volume, găsite în ladă sînt destinate prinţesei domnitoare. Le-am trimis pentru a fi bogat legate. Ţie îţi păstrez operele mele complete. Publicarea lor se termină acum. 248 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 187 Mirceşti, 10 nov. 1875 Iubite Negruzzi, Dacă mai este timp şi loc în numărul Convorbirilor, publică şi alăturatul articol în Albumul unui bibliofil. De nu, va rămînea pentru numărul viitor. Ce au devenit Eminescu 1 ? Mai scrie sau nu? Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Fiind fraze multe franceze în acest articol 2, nu crezi că ar fi bine să fac eu însumi corectura? Ai putea să-mi trimiţi coala de tipar prin poştă. CĂTRE MARIE BOGDAN 188 Mirceşti, 21 novembre 1875 Ma chère Marie, Le nouvel An approche et certainement tu désires faire quelques cadeaux. A cct effet nous t’envoyons cinq cents francs, mamam et moi. Ce sont tes étrennes. Emploie les à ta guise. C’est Marie Bogdan 1 qui va te les apporter prochainement, elle part dans une semaine et je pense que dans une quinzaine de jours elle sera à Paris. Ma charmante nièce nous a promis d’aller te voir le lendemain de son arrivée et 249 de te faire dîner ainsi que ta cousine au restaurant ! Quel beau rêve !. Elle compte rester une dizaine de jours à Paris et se rendre ensuite à Nice pour passer son hiver sous les rayons du soleil, sa santé exige cette cure agréable. Embrasse-la bien pour nous trois en la revoyant. Nous te le rendrons à notre prochaine rencontre. Ton père affectionné, V. Alecsandri Mirceşti, 21 noiembrie 1875 Dragă Marie, Anul nou se apropie şi desigur doreşti să faci cîteva daruri. în acest scop, iţi trimitem cinci sute de franci, mama şi cu mine. Sînt darurile tale. Foloseşte-le cum îţi va plăcea. Ţi-i va aduce în curînd Marie Bogdan 1, ea pleacă peste o săptămînă şi socotesc că peste cincisprezece zile va fi la Paris. Încîntătoarea mea nepoată ne-a făgăduit că se va duce să te vadă a doua zi după sosirea ei şi că te va lua să cinaţi la restaurant, împreună şi cu vara ta! Ce vis frumos ! Ea socoteşte să rămînă zece zile la Paris şi să se ducă după aceea la Nisa pentru a-şi petrece iarna sub razele soarelui, sănătatea sa cerînd această cură plăcută. Sărut-o pentru noi trei cînd o vei revedea. Ţi-o vom înapoia la viitoarea noastră întîlnire. Tatăl tău iubitor, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 189 Mirceşti, 26 nov. 1875 Iubite Negruzzi, Ţi-am pregătit o Legenda1 pentru numărul de Anul nom în curînd voi prescri-o şi ţi-oi trimite-o, căci sînt obligat să 250 merg la Bucureşti să fac parte din Camera care n-au voit să-mi acordeze congediul ce i-am cerut. [Dacă] ai de gînd să vii de sărbători acolo, mă vei găsi la Hotel Brofft. A revedere peste o lună, fiindcă sper să nu pierd mai mult timp acolo, şi să revin lîngă biroul meu, pe care las mai multe lucrări începute. Salutări frăţeşti, V. Alecsandri 190 Mirceşti, 30 noiem. 1875 Iubite Negruzzi, iată legenda1 promisă pentru Anul nou. Numele de Briar nu este închipuit. Am cunoscut pe la 1840) la moşia unui moş al meu, în munţi, un bivolar numit Bria-riul, un soi de uriaş care apuca bivolii de coarne şi-i răsturna la pămînt. Suvenirul acestui om trăit departe de lume mi-a inspirat legenda aici alăturată. Las filologilor să constate rudierea bivolarului meu cu Briarul (sau Egeon) din mitologie, unul din giganţii ce au atacat cerul şi care avea o sută de braţe şi cincizeci de capete. Eu mă mărginesc a face legende, a le trimite foaiei Convorbirilor şi a îmbrăţişa pe redactorul ei, V. Alecsandri Care titlul socoţi c-ar fi mai potrivit pentru această legendă? Briar bivolarul sau Ghioaga lui Briar? Alege dintre amîndouă care ţi-a plăcea mai bine. Sper să plec luni 1 decembrie dacă s-a domoli gerul. Dacă-i vroi să-mi răspunzi, trimite scrisoarea la Mirceşti. CĂTRE RUCSANDA 191 Mirceşti, 2 dec. 1875 Rucsandă 1, îţi trimitem pe Marghioliţa pentru ca să asiste la cununia prinţesei Olga2, dar fiindcă eu plec astăzi la Bucureşti, unde voi sta pînă la sărbători, cucoana Paulina are să ră-mîie cu totul singură la ţeară. Foarte mult m-ai îndatori dacă ai trimite pe Marghioliţa să-i ţie companie pînă la întoarcerea mea, şi îţi promit că de căşlegi se va afla la Iaşi după cum doreşti. Te rog dar încă o dată ca să-mi faci mulţemirea de a trimite pe Marghioliţa a doua zi, după nunta prinţesei, căci este o copilă foarte blîndă şi cumsecade şi cucoana Paulina o iubeşte foarte mult. Al d-tale servitor, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 192 Bucureşti, gioi, [a. 7 decembrie 1875] Dragă Paulina, Veştile ce-mi dai de la Ruginoasa m-au mîhnit, căci totdeauna mi-au fost grijă despre Rolla. El e în stare să facă un act de desperare pentru ca să puie capăt suferinţelor sale şi dacă s-ar întîmpla o asemine nenorocire, închi-puieşte-ţi ce durere pe biata Smarandiţa. Bine ai făcut să spui că am de gînd să mă întorc acasă de sărbători şi că voi 252 merge îndată la Ruginoasa. Mi-e grabă să fug de aice unde m-au prins urîtul mai mult decît totdeauna. Nu avem nimic important de lucrat la Cameră şi prin urmare este de prisos a prelungi şederea mea în Bucureşti. Cît pentru Doamna ştiam din scrisoarea lui Baligot că sufere de nevre, aceasta trebuie să fie cauza pentru care Măria-sa stă închisă în casă şi nu vrea să vadă pe nime. Sper însă că această criză va trece. M-oi duce chiar astăzi la madame Falcoianu 2 pentru comisionul Smărăndiţei, adică pentru tocă; am pus la cale pentru voalul de Roşia, însă, pentru că aice nu se mai găsesc, dl. Brofft va scrie îndată la Petersburg. Miţa 3 petrece în toate zilele cu copilele la Paris şi Noémi e foarte mulţumită că astfel au mai scăpat. Frate-meu primeşte ades scrisori de la cumnata-mea şi de la Bébé şi nime nu-i pomeneşte de boala Noémiei despre care scrie Miţa. Nici Marghioliţa, nici Baligot în scrisorile lor nu spun nimic. De unde dar Miţa au găsit că starea sănătăţii Noémiei să fie aşa de spăimîntătoare ? Eu cred că este o exageraţie. De aceea n-am zis nici un cuvînt lui Iancu, nevrînd a-1 spariea. Te sărut împreună cu Mosiu Gogu, V. Alecsandri 193 Bucureşti, 7 dec. 1875 Dragă Paulină, în ziua sosirii mele aici, ţi-am telegrafiat pentru ca să te înştiinţez că am făcut voiajul în bune condiţii şi că sînt sănătos. De atunce tot bine mi-a mers şi sper să-mi meargă tot asemine cît voi şedea la Bucureşti. Ţi-am trimis cu Cocriţă Cazimir voalul acel de lînă subţire din Roşia, precum şi un corset şi calţavete. Scrie-mi dacă corsetul e bun şi dacă este pe măsura ce ai dorit? Dacă nu, spune-mi de-ţi trebuie altul mai larg sau mai strîmt. 253 Am fost aseară la Fălcoiano 1 pe care l-am găsit foarte slab. îmi e teamă că nu are s-o mai ducă mult. Cucoana Mariţa mi-au spus că s-au ocupat de comisiile matale şi că au pregătit o lădiţă pentru ca să o trimeată la Mirceşti. Am de gînd să mă însărcinez eu însumi cu trimitere a lădi-ţei şi poate că voi da-o chiar vărului C. Cozoni ca s-o ducă la Mirceşti. Asemene şi pentru ceai. Cît pentru tutun, neavînd timp a mă ocupa de el, te sfătuiesc să trimiţi de-a dreptul la Roman ca să cumpere pacheturi mici de cîte un franc, şi să dai pe fiecare zi cîte unul lui Vasili. De sărbători sînt hotărît a mă întoarce acasă întovărăşit de frate-meu. Bucureştiul este foarte trist ; lipsit de soarèle şi chiar de teatru. Tot mai bine la ţară, a revedere, dar în curînd. Te sărut împreună cu Gogu, V.A. 194 Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875} Dragă Paulina, Precum ţi-am scris 1 ieri prin poştă, iată că-ţi trimit cu vărul Costachi Cozoni o cutie în care sînt două robes de chambre de pînză, o chitie de matasă şi două pacheturi de ceai. Eu sînt sănătos şi doritor de a mă întoarce acasă, deşi aice clima este destul de dulce. N-am făcut încă nimic cu pădurea, prin urmare să căutăm a scoate din lemnul din luncă tot profitul putincios pînă cînd se va prezintă un ocazion de vînzare a stejarilor din Patraşcani. Scrisoarea ce mi-ai trimis nu e de la Marghioliţa, dar de la fina mea din Francia. Moş Costaki mă înştiinţează că-i sănătos şi mă îndeamnă să mîntui tîrgul cu Hriste Ovanes pentru traverse. Vom videa. 254 Am fost ieri la Vodă, dar n-am văzut pe Doamna căci e bolnavă, sărmana, de picioare. Au suferit de un soi de paralizie, însă acum este puţin mai bine. Vodă însuşi m-au sfătuit să nu vînd pădurea pînă a nu se termina drumul-de-fier. Văzînd şi făcînd. Am scris d-lui Baur în privirea vinului. Aice vinul roş au fost găsit foarte bun. Poate că voi vinde o parte lui B.cfft. Cine au crezut vrodată că voi agiunge crăşmar, eu regele Parnasului. A revedere, te sărut împreună cu giupînu Gogu, deşi dumnealui s-au supărat mai mult pe pornirea amorezatei lui decît pe plecarea mea. Complimente de la toţi cunoscuţii. V. Alecsandri 195 Bucureşti, sîmbâtă, [13 sau 20 decembrie] 1 1875 Dragă Paulină, De patru zile a căzut un ger cumplit, dar cît de cumplit să fie, tot sînt hotărît să mă întorc acasă. Voi pleca deci marţi seara şi voi sosi miercuri dimineaţa la Mirceşti. Poate că voi culege pe moş Costaki la Adjud. Sion te roagă să-i trimiţi un colac de sărbători şi Alecsan-drina Roznovanu are poftă de turte. Pune să facă vreo trei farfurii mai mult pentru ca să i le trimitem de Crăciun. N-am mîntuit nimic cu pădurea, căci englezii nu vor să facă contracte de traverse înainte de primăvară. Cît pentru Societatea ce au cumpărat pădurea lui Balş, nu mai are parale. Să vă găsesc sănătoşi. Te sărut împreună cu d-lui, V. Alecs[andri] 255 CĂTRE MARIE BOGDAN 196 Bucurest, [17—20] 1 décembre 1875 Ma chère Marie, Je suis enchanté que tu aies repris tes leçons de piano et je serai encore plus quand tu commenceras celles de peinture, car je fonde de grandes espérances sur tes futurs chefs-d’oeuvre. Mon frère a reçu des lettres de Bébé qui l’ont mis au courant des plaisirs que vous prenez en compagnie de Marie Bogdan; il paraît qu'à vous quatre vous n’engendrez pas la mélancolie. Aussi j'ai grand regret de ne pas me trouver au sein de votre bande joyeuse. Depuis quinze jour je suis à Bucarest, fort ennuyé de mon mandat de député qui m'oblige à sortir par n’importe quel mauvais temps pour aller à la Chambre. Mais mon supplice ne durera pas longtemps; les fêtes approchent et à cette occasion nous aurons des vacances. J'en profiterai un des premiers pour retourner chez moi, auprès de Maman et de Gogou. En attendant je te charge d'embrasser de ma part ta Tante, tes cousines et Marie Bogdan. Nous vous envoyons à toutes nos félicitations pour le Nouvel An. Ton père affectionné, V.A. Bucureşti, [17—20] 1 decembrie 1875 Dragă Marie, Sînt încîntat că ţi-ai reluat lecţiile de pian şi voi ti şi mai mult cînd vei începe pe cele de pictură, pentru că îmi pun mari speranţe în viitoarele tale capodopere. Fratele meu a primit scrisori de la Bébé care l-au pus la curent cu distracţiile voastre în tovărăşia Măriei Bogdan; se pare că voi patru împreună nu vă lăsaţi pradă melancoliei. De aceea îmi pare foarte rău că nu mă găsesc în mijlocul veselului vostru grup. De cincisprezece 256 1 zile sînt la Bucureşti, foarte plictisit de mandatul meu de deputat care mă obligă să ies pe orice timp rău pentru a mă duce la Cameră. Dar chinul meu nu va dura multă vreme; sărbătorile se apropie şi cu această ocazie vom avea vacanţă. Voi fi printre primii ca.re voi profita să mă întorc acasă, lîngă mama şi Gogu. Pînă atunci te însărcinez să îmbrăţişezi din partea mea pe mătuşa ta, pe verişoarele tale şi pe Marie Bogdan. Vă trimitem la toate urările noastre pentru Anul nou. Tatăl tău iubitor, V.A. 197 Mirceşti, 31 décembre [s.v.] 1875 Ma chère Marie, Je suis de retour chez moi depuis deux jours, mais j’ai eu toutes les peines du monde pour y arriver, ayant été pris dans les neiges dans la basse Moldavie et ayant attendu pendant quatre jours, dans une petite ville de province, que la voie fut débloquée. Enfin en me risquant beaucoup, j’ai découvert mon village enfoui dans les neiges, et grâce à Dieu me revoici dans ma maison occupé à me dégeler et à lutter contre un gros rhume de poitrine. Il me semble que je reviens d'un voyage au Pôle Nord, aussi ma satisfaction est-elle bien grande de me retrouver au coin du feu entre Maman et Gogou. On me soigne, on me dorlotte et je me laisse faire, tout en me promettant de ne plus quitter mon domicile avant le retour du beau temps. Il est tombé dans nos parages un véritable déluge de neige et le froid sévit avec une intensité effrayante. C’est à ne pas mettre un ours à la porte. Hier nous avons reçu ta lettre du trois janvier par laquelle tu nous envoies des félicitations pour le Nouvel An. Reçois en retour nos baisers les plus tendres et nos voeux les plus chaleureux pour ton bonheur. Le récit de la nuit de palpitations qui vous a tant effrayées nous a fort émus, et j’ai eu beaucoup de peine à calmer les inquiétudes de ta mère. Le médecin a raison de ne pas 257 . I y attacher une grande importance car c’est tout simplement un accident nerveux qui arrive à tout le monde et qui ne peut avoir de suites graves. C’est désagréable tout au plus à cause de l’anxiété qu'il occasionne. Cependant il ne faut pas dédaigner les prescriptions du médecin et quelles que mauvaises que soient les drogues prescrites il faut les prendre sans faire la petite bouche. Soigne-toi, redeviens jolie, et va danser mais ne pleure plus comme une petite fille à la moindre contrariété , car les larmes font rougir les yeux et le nez. Maman t’envoie mille bons baisers en attendant de te voir à Mircesti. Gogou te baise les mains. Moi je te charge d’embrasser ta Tante et tes cousines pour moi. Ton père affectionné, V.A. Mirceşti, 31 decembrie [s.v.] 1875 Dragă Marie, M-am întors acasă de două zile, dar am întîmpinat toate greutăţile din lume pentru a ajunge aici, fiind prins de zăpezi în Moldova de jos şi aşteptînd timp de patru zile, într-un mic oraş de provincie, ca linia să fie deblocată. în sfîrşit, riscînd mult, am descoperit satul meu înfundat în zăpezi, şi slavă Domnului, iată-mă în casa mea ocupat să mă dezgheţ şi să lupt împotriva unei răceli la piept. Mi se pare că mă întorc dintr-o călătorie de la Polul Nord, de aceea mulţumirea mea de a mă găsi la gura sobei între mama şi Gogu este foarte mare. Sînt îngrijit, răsfăţat şi eu mă las, făgăduindu-mi de a nu-mi părăsi locuinţa înainte de revenirea timpului frumos. Pe meleagurile noastre a căzut un adevărat potop de zăpadă şi frigul bîntuie cu o putere groaznică. Un timp, de nici pe un urs să nu-1 dai afară. Ieri am primit scrisoarea ta din trei ianuarie prin care ne trimiţi felicitări pentru Anul nou. Primeşte în schimb sărutările noastre cele mai drăgăstoase şi urările noastre cele mai calde pentru fericirea ta. Povestea despre noaptea cu palpitaţii care v-au speriat atît ne-a neliniştit mult, şi mi-a fost foarte greu să potolesc îngrijorarea mamei tale. Doctorul are dreptate că nu se arată îngrijorat de atîta lucru căci este numai 258 un simplu accident nervos care se întimplă la toată lumea şi care nu are urmări grave. Cel mult este neplăcut din pricina anxietăţii pe care o provoacă. Cu toate acestea, nu trebuie dispreţuite prescripţiile medicului şi oricît de rele ar fi doctoriile prescrise, trebuie să fie luate fără mofturi. îngrijeşte-te, redevino frumoasă şi du-te să dansezi, dar nu mai plînge ca o fetiţă la cea mai mică nemulţumire, căci lacrimile înroşesc ochii şi nasul. Mama îţi trimite mii de bune sărutări, aşteptînd să te vadă la Mirceşti. Gogu îţi sărută mîinile. Eu te însărcinez să îmbrăţişezi pentru mine pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Tatăl tău iubtor, V.A. CĂTRE MIHAIL GANIŢKI1 198 [f.d.] „Desigur 2, fiecare ştie că poporul românesc a purtat secole de-a rîndul jugul păgîn, care l-a obişnuit cu chinuri, cu o răbdare infinită şi, e groaznic de spus ! cu robia ... Era firesc să ne aşteptăm ca şi în operele de creaţie populară şi în monumentele de artă să predomine trăsăturile sumbre, sentimentul neliber al jugului, misticismul şi, în genere, pesimismul. Asta aşa ar fi fost în mod firesc şi mai ales posibil, pe plan logic ! în realitate, în acest domeniu găsim cu totul altceva. Ascultaţi melodiile sonore ale cîntecelor noastre. Veţi găsi oare acea tristeţe? Ele sînt atît de departe de disperarea sumbră ! Priviţi la desenele ţesăturilor populare, de exemplu la ţesăturile renumitelor noastre covoare. în ele veţi găsi o cromatică variată, un amestec de tonuri luminoase şi moi. Aceste îmbinări de colori sînt capabile să deştepte o dispoziţie liniştită a spiritului. Mai mult chiar, în ele se exprimă o anumită psihologie a poporului şi se observă spe- 259 ranţa într-un viitor mai bun. Puneţi alături şi priviţi la colorile sumbre şi tulburi ale modelelor occidentale în care, în mod inevitabil, are prioritate misticismul şi chiar pesimismul. Sînt două tipuri cu totul opuse în artă. Din aceeaşi natură în care se găsesc tonuri atît de multe, poporul german alege tonurile tulburi, posomorite şi caută să le îmbine în astfel de contraste, care prin combinarea lor întăresc impresia de mohorît. Artistul popular român acţionează cu totul altfel. El nu modifică după bunul său plac îmbinările pe care i le dă natura nefalsificată, şi dispoziţia sa o întruchipează în culorile strălucitoare şi clare ale naturii pline de viaţă şi creatoare de viaţă. De la produsele industriei ţărăneşti voi trece acum la monumentele de arhitectură românească. în ce mă priveşte, sînt de părere că în acest domeniu nu avem ceva original. De altfel, conform caracterului său, poporul se simţea mai bine sub arcadele bizantine rotunde şi joase, în care e mai multă lumină, grandoare solemnă şi simplitate maiestoasă, decît sub bolţile gotice unghiulare şi întretăiate, în care totul e plin de întuneric misterios, în care misticismul îngrozitor se învecinează direct cu întunericul mormintelor ... De unde, veţi întreba , românii au căpătat atîta claritate în alegerea, distribuirea colorilor, în operele lor de artă populară? Cum să ne explicăm, să spunem aşa, un atît de mare optimism în desenul romînesc, dacă trecutul poporului a fost atît de amar, atît de tragic? . . . Da, toate acestea sînt juste, dar nu trebuie uitat că, cu toate chinurile românilor, spiritul lor popular a fost totdeauna viguros şi solid. Totdeauna acest spirit i-a impins înainte şi, sub influenţa lui atotputernică, neamul s-a educat, a devenit tot mai rezistent şi influenţele dinafară au rămas, într-un fel, departe de psihologia populară. Iată de ce românca preferă tonurile luminoase şi nu pe cele întunecate, îmbinările vesele, armonioase şi clare. împestriţarea veselă a covorului românesc îmi spune mai mult despre caracterul poporului meu decît tratatele plicticoase ale istoricilor şi politicienilor care se referă la el. încă o dată repet că nu-i deloc de nimic acel popor care creează ţesături atît de frumoase, cu desene atît de minunate şi variate." 260 CĂTRE ION GHICA 199 Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1876 Deux vieux amis, Négri et moi, t'envoient félicitations sincères,pour ta fête, santé, joie, succes. Alecsandri Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1876 Doi vechi prieteni, Negri şi cu mine, îţi trimit sincere felicitări pentru ziua ta, sănătate, bucurie, succes. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 200 Mirceşti, 10 ghenar 1876 Iubite Negruzzi, Te cred acum întors acasă din capitala gheşefturilor ; vei fi găsit dar pe birou o mică colecţie de cîntice populare de peste Olt 1 ce ţi-am trimis pentru Convorbiri. Pe lîngă frumuseţile poetice cuprinse în ele, ceea ce este de însemnat e asemănarea limbii din Valahia mică cu limba grăită la noi. îţi trimit în acest plic de bună-venire poezia intitulată: Noaptea albă2 pănă cănd voi da colb lui Becri-Mustafa3 care trebuie să se fi deşteptat din somnul beţiei, de cînd şede 261 culcat în portofoliul meu. în Ghioaga lui Briar 4 s-au strecurat două greşeli destul de mari, pentru ca să reclame o erată în numărul ce este acum sub tipar, — în loc de : „Se pune drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne", trebuie cetit : „se puse drept în cale-i" etc. Şi în loc de : „Căci zioa nu mai vine ..." trebuie citit „Căci Zina nu mai vine ..." Tot cu această ocazie te rog să faci o mică notă în privirea împrumuturilor ce face Curierul Bucureştilor, din foaia d-tale, fără a-şi da măcar osteneala de-a pomeni de ea. Astfel, în unul din numerii săi, Curierul a publicat Ghioaga lui Briar, făr-a menţiona că-i luată din Convorbiri, încît ar crede cineva că sînt unul din colaboratorii foaiei bucureştene..., lucru ce nu-mi convine nicidecum. Dă-i o sfîrlă bună lui dl. Haralamb Grandea, pentru ca să-l aduci pe calea bunei-cuviinţi. îţi doresc toate fericirile, V. Alecsandri CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII „ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA 201 Mirceşti, 11 ianuar 1876 Domnule prezident, Cauza pentru care răspund atît de tîrziu la scrisoarea d-voastră din 2/14 mai, 1874 este că am aşteptat să văd toate operele mele ieşite de sub tipar pentru ca odată cu răspunsul meu să le trimit societăţii „România Jună" din Viena. Săvîrşirea acelei publicaţii, întîrziind însă mai mult decît 262 gîndeam, vin a vă face cunoscut că am scris d-lui editor Socec din Bucureşti, ca să aibă a expedia prin poştă atît repertoriul meu dramatic, cît şi poeziile mele complete, la adresa ce mi-aţi însemnat, adică I. Korblergasse 3. ‘Fericit de a putea contribui la înfiinţarea bibliotecii acelei societăţi, fac cele mai vii urări pentru prosperitatea „României Jună", şi vă rog să primiţi asigurarea simţirilor mele de înaltă considerare, V. Alecsandri CĂTRE TITU MAIORESCU 202 Mirceşti, 12 ianuar 1876 Iubite domnule Maiorescu, îmi ieu libertate să intervin în favoarea unui vechi profesor . .. (nu de economie politică) . . . care după opt ani de serviciu au fost victima unui primar ţîfnos. Numele lui este Costaki Mitici, catedra lui era o modestă catedruliţă de şcoală primară în satul Bucşeşti, comuna Podurile, plasa Tazlăului de Sus, judeţul Bacău. Sărmanul! în fine şi-au găsit şi el Bacăul ! şi astăzi este pus în disponibilitate din cauză de negligenţă. Cum se face că în timp de opt ani nime nu l-au găsit négligent şi deodată în anul măntuirei 1875, sub domnirea pri-mărească a necunoscutului Matei Crupenski, au căzut în aşa mare greşală ! Iată cum: în zioa fixată pentru cele din urmă examene, bietul Mitici, încungiurat de elevii lui, au aşteptat de dimineaţă şi pănă la doă oare după-amiazi venirea autorităţilor comunale pentru a proceda în prezenţa lor la examinarea tinerilor cetăţeni din Bucşeşti. Acele auto- rităţi însă fiind ocupate, se vede, cu mari afaceri de stat, au găsit de bună-cuviinţă a întârzia, fără a se îngriji de golul ce domnia în stomahurile copiilor . .. căci junii strănepoţi a lui Traian nu măncaseră nimic din faptul zilei pentru ca să nu-şi îngreuie facultăţile intelectuale. însă stomahurile începură de la o vreme a se revolta ! oarecare murmure surde începură a se produce în popor, şi profesorul, om cu prevedere, vrănd a preveni complicări grave, trimise pe elevi la casele lor ca să îmbuce căte un drap de mămăligă, .... il faut si peu de chose pour etouffer un commencement de révolte ! * Aice îşi arată nasul machiavelismul primarului ! De-abia copiii flămînzi se départ aseră de localul şcoalei, şi iată că vini primarul .. . Deus ex machina ... cu o falcă în cer şi cu una pre pamînt, spre a constata şi a face prescript verbal că elevii nu se găsesc la tact . .. şiyprin urmare, spre a acuza pe profesor de negligenţă. Revizorul şcoalelor primare, unul numit Moisescu (nume judaic), amic a lui Matei Crupenski, zice amin şi bietul Mitică se vede pus în disponibilitate ! ! ! Iată istoricul acestei lamentabile tragedii câmpeneşti. Acum se aşteaptă deznodământul final. Cine este chemat a-1 decide? Ministrul. Deci mă adresez la ministru cu rugăminte ca să reintegreze pe pacient în funcţia sa de profesor, şi chiar dacă acesta ar fi oarecum culpabil de ceva negligenţă, să fie iertat pentru asta ună oară, în considerarea slăbiciunei natu-rei omeneşti şi mai cu seamă romăneşti: Eu răspund pentru dînsul că-n viitor el se va feri de asemine păcat ca dracul de tămîie şi ca bucureşteanul de slujba fără leafă. Cu venirea mea în capitală, adică la Cameră, voi aduce mulţămirile mele' pentru actul de dreptate sau de indulgenţă ce reclam în favoarea bietului Mitici ... (acest nume, nu ştiu pentru ce, mă înduioşează) şi în convingere că veţi lua în considerare indiscreta mea intervenire, vă rog să primiţi asigurarea simţirilor mele de sinceră amiciè. Complimente1 respectuoase d-nei Maiorescu, V. Alecsandri * .. . trebuie ’ àtîta de puţin'pentru a înăbuşi un început de revoltă ! (limba franceză).- 264' CĂTRE COSTACHE NEGRI 203 Mirceşti, 15 janvier 1876 Mon cher Costaki, J’espère que tu es bien portant, moi je vais passablement. Voici les nouvelles que je reçois de Bucarest: un certain Paraschivesco ... (toujours des esco !) a commis un attentat contre Lascar Catargi. On dit celui-ci blessé au bras et au visage, mais sans gravité. Je ne connais pas les détails de ce nouveau crime. Allons, la nouvelle génération va bien, elle semble promettre de bons communards pour l'avenir, à moins que les événements qui se préparent dans l'ombre ne changent les cours des idées et des tendance. A Bucarest on a l’air de se mettre sur le pied de guerre ; à cet effet un crédit extraordinaire de six millions a été demandé à la Chambre et sera certainement obtenu d’urgence par Floresco. Une activité extraordinaire règne dans toute l’administration du Département de la Guerre ; les officiers généraux sont tous en ville et ont des réunions fréquentes chez le général. Bref on sent la poudre ... et là il y a evidement un mot d’ordre et on suppose qu’il vient de la Né va. Combien cette mise en scène va-t-elle nous coûter? Autre nouvelle. Mrs les actionnaires de nos chemins de fer se refusent de nous les vendre .. . Tant mieux pour le moment, notre crédit n’étant pas assez solide sur les places de l’Europe pour nous lancer dans une affaire aussi compliquée ... et pourtant notre gouvernement semble être assez désappointé de la résolution prise à Berlin. Balaceano vient d’être nommé Préfet de police à Bucarest .... hum ! J’ai télégraphié à Lascar Catargi pour lui dire que tous ses amis sont indignés de l’imfâme attentat dont il a été * Urmează prélparer?], şters. 265 victime et qu'il font les voeux les plus chaleureux pour son prompt rétablissement. De tout ce qui précède il résulte pour moi que je ne re-trournerai pas à Bucarest cet hiver. Le train passe dans un quart d'heure. Je ferme ma lettre en t’embrassant, V. Alecsandri Mirceşti, 15 ianuarie 1876 Iubite Costachi, Nădăjduiesc că te simţi bine, eu sînt potrivit. Iată veştile pe care le primesc de la Bucureşti: un oarecare Para-schivescu 1 (mereu eseuri !) a comis un atentat împotriva lui Lascăr Catargi. Se spune că acesta este rănit la braţ şi la faţă, dar fără pericol. Nu cunosc detaliile acestei noi crime. Haide, noua generaţie merge bine, pare să tăgăduiască buni comunarzi pentru viitor, numai dacă evenimentele care se pregătesc în umbră nu schimbă cursul ideilor şi tendinţelor. La Bucureşti au aerul de a se pune pe picior de război; pentru aceasta, un credit extraordinar de şase milioane a fost cerut Camerei şi va fi cu siguranţă obţinut de urgenţă de către Florescu. O activitate puţin obişnuită domneşte în toată administraţia Departamentului Războiului; ofiţerii generali sînt toti în oraş şi au reuniuni frecvente la general. Pe scurt, miroase a praf de puşcă. . . şi aici este probabil un cuvînt de ordine şi se bănuieşte că vine de la Neva. Cît ne va costa această punere în scenă? Altă veste. D-nii acţionari ai căilor noastre ferate refuză să ni le vîndă. Cu atît mai bine pentru moment, creditul nostru nefiind aşa de solid pe pieţele Europei pentru a ne lansa într-o afacere aşa de complicată. . . şi totuşi guvernul nostru pare să fie destul de dezamăgit de rezoluţia luată la Berlin. Bălăceanu a fost numit prefect de poliţie la Bucureşti. .. hîm! I-am telegrafiat lui Lascăr Catargi pentru a-i spune că toţi prietenii săi sînt indignaţi de infamul atentat al cărei victimă a fost şi că-i fac urările cele mai călduroase pentru grabnica sa însănătoşire. Din toate cele de mai înainte rezultă pentru mine că nu mă voi întoarce la Bucureşti în iarna aceasta. Trenul trece într-un sfert de oră. închei scrisoarea îmbrăţişîndu-te, V. Alecsandri 266 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 204 Mirceşti, 22 ianuar. 1876 Iubite Negruzzi, Te felicitez, înainte de toate, că ai scăpat din Bucureşti cu ochii nescoşi, căci în acest oraş ... vreau să zic în acest Cafarnaum de patimi, oamenii nu au mai activă ocupaţie decît de-a-şi scoate ochii unii altora şi văd că chiar bulgării de omăt s-au molepsit de acea tristă boală * ... în fine, ai ieşit de acolo întreg .. ., dă laudă lui Dumnezeu şi nu te mai îngriji de accesul de friguri ce te-au aşteptat la Iaşi, cînd te-ai întors acasă. Un dascăl grec ce-am avut în copilărie făcuse şi el două versuri pe care le rostea pretutindene, cît a trăit. Iată-le: „Frigurile vino, frigurile trec Şi eu tot boeri remuno si . .. grec !" Nota bene: el era caftanit de Suţo pe la 1820 şi-i zicea lumea: Caminaraki ... Să urmăm filozofia lui. Eu însumi pînă măi dăunăzi am suferit de bronşită câştigată la Bucureşti şi dezvoltată în Tecuci, unde am stat închis patru zile din cauza viscolului şi a troianului care a ilustrat sărbătorile Crăciunului. Am tuşit, am strănutat de credeam că-mi va sări capul de pe umeri şi va servi de minge vestitului Gogu, căţelul meu, dar, în fine, acea stare de lucruri a încetat şi acum m-am pus iar pe lucru ... însă am pierdut căteva săptămîni, ocupîn-du-mă exclusiv de nasul meu, care în acest timp au făcut o mare consumaţie de basmale. Omenire ticăloasă ! ... în zădar te făleşti că împărăţeşti asupra lumei, căci adeseori eşti umila sclavă a unui mic sfîrc ce poartă titlul pompos de nas ! Sper că în curînd ţi-oi mai trimite vreo două legende. Nu ştiu pentru ce şi cum am prins gust la acest soi de poezie şi mai cu seamă nu pot să-mi dau însumi seamă dacă nimeresc * Directorul Conv. Ut. fusese accidentat, lovit la ochi printr-un bulgăr de omăt, mergînd cu sania (I.N.). [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi.] 267 sau ba, să mă ţin furcă de dînsa. M-ai îndatori mult dacă mi-ai comunica părerea d-tale în acest predmet. în una din zilele nefaste, cînd eram condamnat la strănu-tarea neîntreruptă de care ţi-am vorbit, mi-a căzut la mînă cea de pe urmă broşură 1 a lui Ion Ghica şi am avut o mare mulţumire citind descrierea Bucureştilor de-acum o sută de ani. Tabloul e viu, bine colorat, original, şi, deci, m-am gândit că ar putea foarte bine figura în Convorbiri .. dacă a-i împărtăşi ideea mea, m-aş însărcina să-ţi trimit un estract din acea broşură, întovărăşit de-o mică introducere. Mă întrebi dacă am de gînd a mă întoarce la Bucureşti în iarna aceasta? O nu, nu, nu, şi de o mie de ori nu ! M-am săturat şi de tuşit şi de strănutat, prin urmare am şi cerut un congediu. Doar să vie în discuţie chestia jidanilor şi să mă decid a-mi părăsi cuibul pentru ca să redevin oaspetele dl. Brofft ... Cameră pentru Cameră, prefer pe a mea şi las pe acea din dealul Mitropoliei lui Agarici *. Aş fi dorit însă să asist la discuţia proiectului de instrucţie publică prezentat de Maiorescu, dar îţi mărturisesc că nu am curagiul să mă expun la noi viscoli şi la nouă aventure de iarnă. Proiectul va trece căci majoritatea Camerei este guvernamentală 2, însă cred că poziţia lui Maiorescu va deveni din ce în ce mai dificilă, faţă cu animozităţile ce au deşteptat în corpul profesoral. El însă este om de luptă şi nu se va da cu una, cu două, căci îmi pare înzestrat cu destulă energie. Voi ceti în Monitor cuvintele lui cu plăcere, fiindcă vorbeşte bine şi întrebuinţează o limbă elegantă. Aştept numărul din fevruar ca să citesc ultima satiră 3 ce ai scris. Nu mă îndoiesc de calitatea ei, căci precum ţi-am mai spus, acesta este filonul, sau pe româneşte vîna ce eşti chemat a exploata cu un succes necontestabil. Aş dori totodată ca să nu părăseşti de tot şirul Copiilor de pe natură 4, care sînt foarte interesante. Complimente d-nei Negruzzi şi amicii d-tale, V. Alecsandri îmi lipsesc voi. VIII şi IXdin Convorbiri. Este cu putinţă să mi le procur pentru ca să-mi îndeplinesc colecţia? * D-nul I. Agirici, fost deputat şi vicepreşedinte al Camerei. [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi.] 268 CĂTRE MARIE BOGDAN 205 Mircesti, 1876, 26 janvier Ma chère Marie, Nous sommes bien aises d’apprendre que tu as fait brillamment ton entrée dans le monde et que tu as rapporté à la maison sinon ta robe intacte, du moins tes bras dont tu semblais être fort embarrassée dans ta dernière lettre. Enfin ! tu viens de faire tes premières armes, et tu as gagné ta première bataille en dansant sans discontinuer jusqu’à quatre heures du matin, et ,à l’instar des grands généraux, en tuant une robe sous toi. Certes, voilà de hauts faits qui comptent dans la vie d’une jeune fille, et que pour ma part je suis tout heureux de te voir recommencer. Avoir encore quatre bals en perspective et une nouvelle toillete ! Quel bonheur ! J’en ai des frémissements dans les jambes et j’ai presque envie d’aller te demander la faveur d'une contredanse. Mais sois tranquille, je ne quitterai pas mon cher coin de feu pour me livrer à sept cents lieues d'ici, à une chorégraphi paternelle. Amuse-toi bien, c’est tout ce que nous demandons maman et moi; tu es à l’âge où l’on a besoin de secouer les années de pensionnat. Seulement, si au milieu de tes plaisirs, tu peux trouver le temps de nous écrire, tiens-nous au courant de tes succès et donne-nous des détails sur les bals auxquels tu vas assister. Tu fais bien de continuer tes leçons de piano avec M. Nollet, mais tu ne me dis plus rien de la peinture dont tu as raffolé pendant quelque temps. Serait-ce une vocaion manquée? Tant pis car je comptais me composer tôt un musée sorti de tes pinceaux et j’espérais te voir travailler à Mircesti des paysages d’après nature. On m’avait assuré que tu avais d’excellentes dispositions pour le coloris, aussi je regretterai fort que tu abandonnes une occupation aussi agréable. Ta mère est toute fière d’apprendre que tu as l’ambition de te broder un mobilier, aussi se promet-elle de t'envoyer 269 bientôt un peu d'argent pour tes emplettes de drap, laines, soies etc.... Moi-même quand je viendrai à Paris je compléterai le reste. Ce sera, je l’espère, dans les premiers jours de printemps. En attendant, nous t’embrassons tendrement et te souhaitons des forces pour soutenir les fatigues de tes quatre bals. Ton père affec[tionné], V.A. Mirceşti, 1876, 26 ianuarie Draga mea Marie, Sîntem foarte mulţumiţi aflînd că ţi-ai făcut în chip strălucit intrarea în lume şi că ai adus acasă, dacă nu rochia ta întreagă, cel puţin braţele tale de care păreai, în ultima ta scrisoare, foarte încurcată. în sfîrşit, ai făcut începutul şi ai cîştigat prima ta bătălie dansînd fără întrerupere pînă la ora patru dimineaţa şi, ca şi marii generali *, omorînd o rochie sub tine. Sigur, iată fapte mari care au importanţă în viaţa unei fete tinere, şi, în ce mă priveşte, sînt foarte fericit să te văd luînd-o de la început. A mai avea încă patru baluri înaintea sa şi o nouă toaletă ! Ce fericire ! îmi simt mîncărimi în picioare şi aproape că îmi vine să viu să-ţi cer favoarea unui contradans. Dar fii liniştită, niu-mi voi părăsi gura sobei pentru a mă deda, la şapte leghe de aici, la un dans părintesc. Distrează-te bine, este tot ceea ce cerem, mama şi cu mine; eşti la vîrsta la care ai nevoie să te scuturi de anii de pension. Numai dacă, în mijlocul plăcerilor tale, poţi găsi timpul de a ne scrie, ţine-ne la curent cu succesele tale şi dă-ne amănunte despre balurile la care ai să asişti. Faci foarte bine că îţi continui lecţiile de pian cu dl. Nollet, dar nu-mi mai spui nimic despre pictura, de care erai aşa de îndrăgostită într-un timp. O fi o vocaţie pierdută ? Cu atît mai rău, căci socotisem să-mi fac un întreg muzeu, ieşit din penelele tale şi, speram să te văd lucrînd la Mirceşti peisaje de pe natură. Fusesem asigurat că aveai bune dispoziţii pentru culoare, aşa încît voi regreta mult dacă părăseşti o ocupaţie aşa de plăcută. Mama este foarte mîndră aflînd că tu ai ambiţia să-ţi brodezi un mobilier, aşa încît ea îşi propune să-ţi trimită în curînd ceva bani pentru cheltu- * Comparaţie glumeaţă cu generalii care, în luptă, supunîndu-şi caii la mari eforturi, îi omoară sub ei. 270 ielile tale pentru pînză, lînă, mătase etc. Eu însumi cînd voi veni la Paris voi împlini restul. Aceasta va fi, sper, în primele zile ale primăverii. Pînă atunci, te îmbrăţişăm cu dragoste şi îţi dorim forţă pentru a suporta oboselile celor patru baluri ale tale. Tatăl tău,iubitor, V.A. CĂTRE IACOB NERUZZI 206 Mirceşti, 4 fevr. 1876 Iubite Negruzzi, Unul din colegii mei de la Cameră mi-a vorbit în privirea unui manuscript de Istoria românilor pentru clasele primare, prelucrat de dl. profesor Alexandrescu Puiu, manuscript trimis de Ministerul Instrucţiunei Publice, comisiei de examinare din Iaşi. El m-au rugat ca să îndemn pe membrii acestei comisii ca să cerceteze acea lucrare şi s-o înapoiască Ministerului cît mai în grabă. Precît îmi aduc aminte, mi se pare că ţi-am scris de la Bucureşti în această chestie, rugîndu-te ca să faci a se realiza cît mai curînd dorinţa colegului meu. Se vede însă că lucrul nu s-a putut face păn-acum, căci am primit chiar astăzi o scrisoare din Bucureşti prin care mi se vorbeşte de zisul manuscript şi mi se renoieşte cererea trimiterei lui la Minister. Te rog dar să binevoieşti a da zor lucrărei comisiei exa-minătoare pentru ca Puiu să nu ajungă cocoş în timp de o prea lungă aşteptare ; şi în sperare că vei lua în consideraţie intervenirea mea în favoarea sa, îţi vestesc că am terminat trei legende orientale: Guardia saraiului 1, a doua: Vizirul lui Sultan Selim 2 şi a treia: vestitul Becri-Mustafa3. Acum îmi rămîne a le lăsa să se odihnească cîteva zile, apoi a le revedea, a le ciopli, a le gielui şi în fine a veni la Iaşi, ca să 271 vi le citesc la „Junimea". în curînd sper să încep legenda Deleanului 4, pentru care aştept cîteva notiţi de la cneaz A. Cantacuzino. Sujetul îmi surîde, căci caracterul Deleanului are o mărime cam sălbatică şi de o rară energie. Te-am întrebat în ultima mea scrisoare, nu-mi mai aduc aminte ce; şi încă nu mi-ai răspuns; sper că nu frigurile te-au oprit să-mi răspunzi, căci prefer mai bine să fie cauza tăcerei provenită din lipsa de timp. Nu ţi-ar veni la socoteală să faci începutul anului X-lea al Convorbirilor cu una din legendele 5 mele ? în cazul acesta, alege pe care ţi-a cuveni mai bine, giudecînd după titluri ; şi eu ţi-oi prescrie pe curat. Ieşit-a numărul din fevruar al foaiei? Sînt foarte curios să-ţi citesc satira. Ce zici de catastrofa lui Maiorescu 6? Nu mă aşteptam să cadă atît de uşor. Ce înverşunare din partea profesorilor ! Tant de fiel entre-t-il dans l’âme des savants ! * Ce are de gînd să facă acum amicul nostru? Are să revie la Iaşi sau să şadă tot în Bucureşti? Te salută frăţeşte, V. Alecsandri CĂTRE TITU MAIORESCU 207 Mirceşti, 6 fevruar 1876 Iubite domnule Maiorescu, Starea sănătăţei obligîndu-mă a asista de diparte la luptele 1 ce ai susţinut şi susţii cu atîta demnitate şi energie contra neîmpăcaţilor adversari ce s-au ridicat deodată spre a te combate cu armele personalităţii, vin să-ţi adresez şi * Atîta fiere intră în sufletul savanţilor? (limba franceză). 272 felicitări şi expresia simpatiilor mele. Ai căzut din minister (dacă retragerea d-tale se poate numi cădere), însă ai căzut pe picioare, cînd mulţi din adversarii d-tale, cer cînd a te îmbrânci, au căzut în brănci. Profesorilor-deputaţi care au scos ţipete de larmă în faţa proiectului de Instrucţie publică ce l-ai prezentat Ca-merii, li s-ar putea aplica cu drept cuvînt fraza cunoscută din Molière : vous êtes orfèvre, Mr Josse,* iar avocaţilor le va rămânea mult timp calificarea ce le-ai aruncat în obraz de exploatatori ai poporului ! încă o dată, iubite domnule Maiorescu, priimeşte felicitările mele şi o călduroasă strîngere de mănă. Al d-tale amic, V. Alecsandri Te rog să arăţi complimentele mele respectuoase d-nei Maiorescu. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 208 Mirceşti, 10 fevr. 1876 Iubite Negruzzi, Am primit de-abie astăzi scrisoarea d-tale şi m-am mirat de descuragiarea ce zici că te-a apucat în prezenţa numeroşilor duşmani a foaiei Convorbirilors Aceea duşmănie ridicolă ce provine dintr-un exces de amor propriu atins al unor persoane pe cari critica nu i-au menageat este o probă vederată de importanţa ce au luat şi ia pe fiecare an foaia ce redigi. Pe cănd alte încercări de publicaţii literare făcute în aşa- * „Sînteţi orfevrier, dl. Josse". Molière, VAmour médecin (limba franceză). 275 zisul centru intelectual al României (sau mai sadea în Bucureşti) au trăit două zile şi au murit a treia zi, Convorbirile au ajuns la al zecilea an a existenţei sale. Această vitalitate neobicinuită sub cerul României excită turbarea neputincioşilor şi-i îndeamnă a se asocia pentru a împiedeca pe alţii de a face ceea ce ei sînt incapabili a lucra. Să-i lăsăm dar să latre ca cîinii la vînt şi noi să ne cătăm de treabă, făr-a ne tulbura de acel lătrat. Eu unul nu mă descurajez pe cît văd că nu ne lipsesc elementele necesare pentru întreţinerea foii şi îţi promit să-ţi trimit toate legendele ce am scris în anul acesta, fără ca să mă las a asculta propuneri ce mi s-ar face. Am citit un mic articol în Vocea Prahovei întitulat Al doilea ramaşag, subscris de Hajdeu, în care dă pe faţă mistificarea 1 ce a făcut foaiei Convorbirilor. însă găsesc că mistificatorul astă dată e mai ridicol decît mistificatul, căci în loc de-o glumă isteaţă, el a făcut o insultă mogicească... şi insultele de acest soi cad totdauna pe obrazul nespălat al impertinentului. Deci încă o dată îţi zic: curagi ! la copacul încarcat mulţi aruncă pietre. Te îmbrăţişez şi-ţi doresc sănătate, V. Alecsandri Nu înţeleg pentru care motiv Haşdeu mi-au dedicat mie articolul său: Ramaşagul. Este . > s : : f, Exprôsia irancieM; «Ste : .moi? d’autres- chats, g, fouetter, cu sensul de.; „ai alte griji". ,rj-ui iu’ >. s,. <:’î -■ = n. :■ C’est ce qui nous est arrivé à nous, autres Roumains, auxquels la diplomatie n’a jamais voulu ou jamais osé créer une position bien définie. Le traité de Paris fait mention de la neutralité de notre pays, mais loin de lui donner le même caractère qu’à celle de la Belgique et de la Suisse, elle la rattache à la neutralité de l’Empire Ottoman, Qu’arrive-t-il? Nous subissons régulièrement le contre-coup de toutes les sottises de la Sublime Porte et de toutes les entreprises de la Russie. Le vizir n’a pas fait son kef, il a mal fumé son tchibouk, il répond insolemment à quelques propositions du cabinet de Saint-Pétersbourg ... Guerre ! ... et le Pruth est franchi. Pourquoi? Parce qu’un Bourke 1 anglais aura déclaré en plein Parlement que la neutralité spéciale de la Roumanie n’est pas inscrite dans le traité de Paris. Donc, la Roumanie peut être impunément foulée aux pieds des chevaux cosaques ou autres et, un beau matin, elle se voit inondée de hordes enrégimentées qui vont, dit-on, affranchir les chrétiens d’Orient, C’est une croisade en faveur des Bulgares, fort bien, mais c’est une écrasade * pour nous. Trois cent mille Russes entrent en chantant des airs asiatiques et prennent position le long du Danube; les Turcs, pour les punir, bombardent nos villes riveraines, les malheureux habitants se sauvent dans l’intérieur, en se demandant naivement si c’est la fin du monde ... Non, ce n’est pas la fin du monde, c’est la conséquence du radotage diplomatique d’il y a vingt ans 2. Que faire ?... Eh bien, au lieu d’être passivement et bêtement écrasés entre l’enclume et le marteau, hisssons-nous sur la pointe de nos pieds pour nous grandir un peu et pour atteindre ainsi à la hauteur d’un bon sabre. Ceci fait, étirons nos bras engourdis depuis des siècles et donnons preuve de vitalité à ceux qui nous traitent en tout petits garçons. Crions fort aux oreilles des Russes et des Turcs: „Vive l’indépendance de la Roumanie !" et entrons bravement dans la fournaise. Nous en sortirons meurtris peut-être, mais du moins aciérés par le feu. Aussi bien, assez d’humiliations, assez de misères ! Ou maîtres chez nous, ou plus de chez nous! Les Turcs sont forts comme des ... Turcs, c’est une vieille rengaine, ils étaient bien plus forts il y a * Cuvînt creat de poet pentru a rima eu croisade, corect écrasage. 329- quatre siècles et nous sommes plus près de nos aïeux qu’eux des leurs. Notre duel avec les suzerains en babouches a déjà commencé, et notre petite armée s'est conduite jusqu’à présent de façon à réchauffer mon vieux sang; elle se battra bien, cette chère poignée de recrues arrachées aux travaux des champs, car la vue des terribles bachibouzouks les a fait éclater de rire ... „C'est ça? c’est ça? ce n'est que ça?" Tel a été leur cri gouailleur en courant dessus. Ah ! cher ami, je suis tout ému en écrivant ces lignes, je fais des efforts pour retenir mes larmes. Ne souriez pas de mon enthousiasme; ce n’est pas le poète qui vous parle, c’est un homme malheureux de ne plus être jeune pour aller se faire tuer à la frontière. J'ai femme et enfant auprès desquels je dois monter la garde, au milieu des graves événements de mon pays. Vous me comprendrez, vous qui restez auprès de votre mère adorée. Mais assez de politique, elle m’étouffe. Si vous allez voir M me Raymond3, présentez-lui mes amitiés et rappelez-lui la promesse qu’elle m'a faite de m’écrire. Ecrivez-moi aussi de votre côté; vos lettres sympathiques me rafraîchissent l’esprit et le coeur. Merci à Got de son bon souvenir et bien des tendresses à vous de la part de Pauline et de Marie. Votre vieil ami, V. Alecsandri J’attends avec impatience ce que vous appelez votre petite plaquette de rimes4; je vous en enverrai bien aussi, si vous comprenez le roumain. Mirceşti, 16 mai 1877' Dragă prietene, Cînd eşti Franţa, cînd semeni ca şi ea cu un ştrengar şi cu un uriaş,, îţi poţi permite orice, chiar greşeli care se plătesc scump, şi să ai cu ce să le; plăteşti; chiar căderi formidabile: „Porneşti, alergi, cazi, Te ridici rege!" 330 Dar cînd eşti România, adică un pitic închis între trei coloşi (a se citi dulăi) *, ce poţi să faci pentru a-ţi salva existenţa şi naţionalitatea? Coloşii au fantezia să-şi măsoare forţele la fiecare cincisprezece sau douăzeci de ani; se îngrijorează ei de nefericitul pitic care este în drumul lor? Desigur nu, ei trec, îl strivesc şi, odată lupta terminată, se întorc la ei acasă lăsîn-du-1 gemînd, la pămînt. Atunci vin bunele bătrîne femei ale diplomaţiei pentru a-i da îngrijirile lor şi a-1 acoperi cu bandaje care se transformă în adevărate lanţuri. Nefericitul geme şi mai rău şi Europa îşi spune: „Dar ce vrea copilaşul acesta gălăgios? nu este niciodată mulţumit. Vrei să taci odată, broscoiule?" etc. Asta ni s-a întîmplat nouă, ăstora, românilor, cărora diplomaţia n-a vrut niciodată, sau nu a îndrăznit niciodată, să ne creeze o poziţie bine definită. Tratatul de la Paris face menţiune despre neutralitatea ţării noastre, dar, departe de a-i da acelaşi caracter ca acela al Belgiei şi Elveţiei, o leagă de neutralitatea Imperiului Otoman. Ce se întîmplă? Suferim cu regularitate toate loviturile care urmează prostiilor Sublimei Porţi şi a tuturor acţiunilor Rusiei. Vizirul nu şi-a făcut cheful**, nu şi-a fumat ciubucul***, răspunde insolent vreunei propuneri a cabinetului de la Petersburg.. . Război. . şi Prutul este trecut. Pentru ce? Pentru că un Bourke1 englez ar fi declarat în plin Parlament că neutralitatea specială a României nu este înscrisă în tratatul de la Paris. Deci România poate fi, fără urmări grave, călcată în picioarele cailor cazaci sau alţii şi, într-o bună dimineaţă, se vede inundată de hoarde înregimentate care merg, se spune, să elibereze pe creştinii din Orient. Este o cruciadă în favoarea bulgarilor, foarte bine, dar pentru noi este o distrugere. Trei sute de mii de ruşi intră cîntînd arii asiatice şi iau poziţia de-a lungul Dunării ; turcii, pentru a-i pedepsi, bombardează oraşele noastre de pe .mal, nefericiţii locuitori fug în interiorul ţării, între-bîndu-se cu naivitate dacă este sfîrşitul lumii. .. Nu, nu este sfîrşitul lumii, este consecinţa certurilor diplomatice de acum douăzeci de ani!. Ce e de făcut?... Ei bine, în loc de a fi striviţi, în linişte şi prosteşte, între ciocan şi nicovală, să ne ridicăm pe vîrful picioarelor, pentru a ne înălţa puţin şi pentru a atinge astfel înălţimea unei adevărate săbii. După aceasta, să ne dezmorţim braţele amorţite de secole şi să dăm o dovadă de vitalitate acelora care ne tratau ca pe nişte băieţaşi. Să strigăm tare în urechile ruşilor şi ale turcilor : „Trăiască independenţa României !“ şi să intrăm curajos în foc. Vom ieşi foarte distruşi, poate, dar cel puţin oţeliţi prin foc. Deci, destul cu umilinţele, destul cu mizeriile ! Sau stăpîni la noi acasă, sau nu mai avem casă! Turcii sînt tari ca nişte... turci, * în original, joc de cuvinte: colosses-molosses. **, *** în original, în limba română cu ortografie franceză. 331 este aceeaşi veche poveste, erau mult mai puternici acum patru secole, şi noi sîntem mult mai aproape de străbunii noştri, decît ei de ai lor. Duelul nostru cu suzeranii în papuci a şi început, şi mica noastră armată s-a purtat pînă în prezent într-un chip care îmi înfierbîntă bătrinul meu sînge ; ea se va bate bine, această mînă de recruţi smulşi de la munca cîmpului, căci vederea teribililor başbuzuci i-a făcut să izbucnească în rîs... „Asta este? asta este? numai asta este?" Acesta a fost strigătul lor glumeţ, năpustindu-se peste ei. Ah ! dragă prietene, sînt mişcat scriind aceste rînduri, fac eforturi pentru a-mi reţine lacrimile. Nu surîde faţă de entuziasmul meu ; nu poetul îţi vorbeşte, ci un om nefericit de a nu mai fi tînăr, pentru a merge să moară la hotare. Am soţie şi copil pe lîngă care trebuie să stau de pază, în mijlocul gravelor evenimente din ţara mea. Dumneata, care stai alături de mama dumitale adorată, mă vei înţelege. Dar destul cu politica, mă înăbuşă. Dacă te duci să vezi pe d-na Raymond 3, prezintă-i amiciţiile mele şi aminteşte-i de făgăduiala pe care mi-a făcut-o de a-mi scrie. Scrie-mi şi dumneata; scrisorile dumitale plăcute îmi înviorează spiritul şi inima. Mulţumesc lui Got pentru bunele sale cuvinte şi multă afecţiune dumitale din partea Paulinei şi a Măriei. Vechiul dumitale prieten, V. Alecsandri Aştept cu nerăbdare ceea ce numeşti mica dumitale plachetă de rime 4 ; am să-ţi trimit şi eu ceva asemănător, dacă înţelegi româneşte. CĂTRE LUCIE DUCA 252 Mircesti, 28 mai 1877 Ma chère Lucie, Vous êtes la plus aimable des nièces et la plus gracieuse des filleules. Marie, de son côté, déclare que vous êtes la plus adorables des cousines. Voilà ce que l'on gagne à écrire 332 de charmantes petites lettres pleines de coeur et d'aménité. La votre m’a d’autant plus ravi qu’elle contient une invitation qui me tire d’un fier embarras. Cette invitation je l’accepte et vous en remercie cordialement, Marie veut me suivre à Bucarest pour embrasser sa nouvelle cousine et ses anciennes amies de pension. Comment lui refuser ce plaisir? Mais où la loger, au milieu de l'encombrement militaire 1 de la capitale ? Tous les hôtels sont bou-rés d’étrangers et d’officiers, une jeune fille ne peut décemment y mettre le pied. Vous avez compris mon embarras, chère Lucie, et vous venez tendre la main pour m'en tirer; merci de bon coeur et à charge de revanche. C’est donc convenu: Marie demeurera cheç vous pendant les dix à douze jours que je passerai à Bucarest. Je vous la confie entièrement, étant sur qu’elle s’amusera et qu’elle gagnera beaucoup dans votre affectueuse intimité. Mon arrivée là-bas aura lieu dans le courent de la semaine prochaine, je vous avertirai du jour par un télégramme. En attendant, toute la colonie de Mircesti vous embrasse tendrement, sans oublier Georges. Votre oncle affectioné, V. Alecsandri Mille bonne amitié à votre chère maman 2. Mirceşti, 28 mai 1877 Draga mea Lucie, Eşti cea mai drăguţă dintre nepoate şi cea mai graţioasă dintre fine. Marie, la rîndul său, declară că eşti cea mai încîntătoare verişoară. Iată ce cîştigi cînd scrii atît de plăcute mici scrisori pline de inimă şi de căldură. Scrisoarea dumitale m-a încîntat cu atît mai mult, cu cît ea conţinea o invitaţie care mă scoate dintr-o mare încurcătură. Această invitaţie o primesc şi îţi mulţumesc călduros. Marie doreşte să mă urmeze la Bucureşti pentru a-şi îmbrăţişa noua verişoară şi vechile sale prietene de pension. Cum să-i respingi această plăcere ? Dar unde să locuiască, în mijlocul îngrămădelii militare 1 din capitală ? Toate hotelele sînt înţesate cu străini şi cu ofiţeri, o fată. tînără 333 nu poate pune piciorul acolo. Ai înţeles încurcătura mea, iubită Lucie, ;.i vii să întinzi mîna pentru a mă scoate din ea, mulţumesc din toată inima şi rămîn îndatorat. Este deci stabilit: Marie va locui la voi timp de zece-douăsprezece zile cît voi rămîne la Bucureşti. Ţi-o încredinţez pe de-a întregul, fiind sigur că se va distra şi că va cîştiga mult în intimitatea dumitale afectuoasă. Sosirea mea acolo va avea loc în cursul săptămînii viitoare, vă voi înştiinţa despre ziua sosirii printr-o telegramă. Pînă atunci, întreaga colonie din Mirceşti vă îmbrăţişează cu dragoste, fără să-l uite pe Georges. Unchiul vostru iubitor, V. Alecsandri Mii de bune amiciţii iubitei voastre mame 2. 253 Mircesti, 2 juillet 1877 Ma chère Lucie, Je me suis tant trimbalé dans les rues de Bucarest pendant trois semaines, 1 j'ai tant été cahote sur les pavés de cette malheureuse ville, j'ai tant étouffé, tant transpiré dans son atmosphère sénégalienne, qu'arrivé chez moi je suis tombé malade. Cependant, l’air pur de la vallée de Sereth et la bonne eau de Mircesti m'ont remis de suite. Quant à Marie, elle semble atteinte de la nostalgie de Bucarest ... y aurait-elle laissé une parcelle de son coeur? La noce de Bébé 2 a eu lieu enfin, grâce à mon intervention auprès des autorités communales. Le jeune couple a pris sa volée le jour même du mariage, il est allé entamer sa lune de miel hors frontière. Trois jours après Noémi a quitté Mircesti, à son tour, pour se rendre à Paris auprès de son père 3 malade. Voilà donc toute la colonie française disparue ! Il ne reste ici, actuellement, que mon frère qui fait de jardi-naje et s'occupe de fleurs en souvenir de ses filles. Le jour du mariage de ma nièce, nous avons eu l'agréable surprise de voir arriver le général Douka 4 ainsi que Jean5 334 et Olga. Vous manquiez seule à la fête (quand je dis vous, je sousentends aussi Georges), on vous a beaucoup regretté et l’on a porté un toast aux chers absents. Donnez-nous parfois des nouvelles de Bucarest, Marie en est très friande et si vous lui écrivez directement ne manquez pas de l’engager sérieusement à se remettre au travail de la musique et de la peinture. Dites-lui au besoin que c’est la Princesse elle même qui l’exige. Au revoir, chère Lucie (vous m’avez promis de venir à Mircesti et nous y comptons tous). Embrassez Georges de notre part et recevez tous un paquet de gros baisers campagnards. Votre oncle affectionné, V. Alecsandri Mille bonnes amitiés à votre mère. Mirceşti, 2 iulie 1877 Dragă Lucie, Atît m-am trambalat pe străzile Bucureştiului timp de trei săptâ-mîni1, atît am fost zdruncinat pe pavajele acestui nefericit oraş, atît m-am sufocat, atît am transpirat în atmosfera sa senegaleză, încît ajuns la mine, am căzut bolnav. Totuşi, aerul pur din valea Şiretului şi apa bună din Mirceşti m-au însănătoşit numaidecît. Cît despre Marie, pare să fie atinsă de nostalgia Bucureştiului. .. şi-o fi lăsat acolo o bucăţică de inimă? Nunta lui Bébé 2 a avut loc în sfîrşit, datorită intervenţiei mele pe lîngă autorităţile comunale. Tînăra pereche şi-a luat zborul chiar în ziua căsătoriei; s-a dus să-şi înceapă luna de miere în afara frontierei. Trei zile după aceea Noémi a părăsit Mirceştii, la rîndul său, pentru a se duce la Paris lîngă tatăl3 său bolnav. Iată deci întreaga colonie franceză dispărută ! Nu a mai rămas aici, acum, decît fratele meu care face grădinărie şi se ocupă de flori în amintirea fiicelor sale. In ziua căsătoriei nepoatei mele, am avut plăcuta surpriză să-i vedem venind pe generalul Duca4, pe Jean5 şi Olga. Numai voi singuri lipseaţi de la sărbătoare (cînd spun numai voi, subînţeleg şi pe Georges), aţi fost mult regretaţi şi s-a ridicat un toast iubiţilor absenţi. Dă-n<* cîteodată veşti di» Bucureşti, Marie este foarte dornică şi, dacă îi srrii personal, nu uita să o îndemni serios să se pună pe lucru la muzică şi la pictură. Spune-i la nevoie că Prinţesa însăşi i-o cere. 335 La revedere, dragă Lucie (mi-ai făgăduit să vii la Mirceşti, şi ne bizuim toţi pe aceasta). îmbrăţişează pe Georges din partea noastră şi primiţi toţi un pachet de bune sărutări de la ţară. Unchiul vostru iubitor, V. Alecsandri Mii de bune amiciţii mamei dumitale. CĂTRE LUDOVIC SCHONDORF 254 Mircesti, 11 juillet 1877 Mon cher Monsieur Schondorf1, Mon frère m'a promis de revenir à Mircesti prochainement pour respirer librement pendant les journées de grande chaleur qui approchent avec la canicule. J’espère que vous l’accompagnerez puisque Mircesti vous à laissé de si agréables souvenirs. Nous ferons de jolies promenades dahs là lunka, et peut-être ferons nous une bonne affaire, en passant. Ayant fait faire le recensement d’une partie de mon bois, j’y ai trouvé un certain nombre de beaux chênes dont je me séparerai volontiers si j’en trouvais un prix raisonable. Ces arbres sont de première qualité et donneraient d’excellentes traverses, facile à transporter à la gare et par conséquent, facile à livrer au commerce. Voyez à combiner quelque chose en vue de cette marchandise. Je vous serai très obligé si vous trouvez un acquéreur. Dans l’espoir de Vous voir arriver bientôt, je vous serre la main affectueusement. V. Alecsandri Ci-contre, le tableau des chênes de la lunka 471 chênes mesurant 1000 centimètre de circonférence 455 — id — 110 522 — 120 . : ; 336 488 — — 130 353 — — 140 ' ‘ ' ' 297 — — 150 221 — — 160 194 — — 170 139 — - 180 107 — — 190 105 — — 200 3352 N.B. On trouverait un nombre, au moins égal, de chênes dans le reste du bois. Adresa pe plic : Monsieur Louis Schondorf 17, str. Olympului Bucureşti Mirceşti, 11 iulie 1877 Iubite domnule Schondorf1, Fratele meu mi-a făgăduit să vină în curînd la Mirceşti pentru a respira liber pe timpul Zilelor de mare căldură care se apropie cu canicula. Nădăjduiesc că îl veţi însoţi pentru că Mirceştii v-au lăsat aşa de plăcute amintiri. Vom face frumoase plimbări în luncă * şi poate vom face, în treacăt, o bună afacere. Făcînd recensămîntul unei părţi a pădurii mele, am găsit acolo un număr oarecare de frumoşi stejari de care m-aş despărţi bucuros, dacă aş găsi un preţ potrivit. Aceşti arbori sînt de calitatea întîia şi ar da nişte foarte bune traverse, uşor de transportat la gară şi, prin urmare, uşor de livrat în comerţ. încercaţi să aranjaţi ceva în legătură cu această marfă. Vă voi fi foarte obligat dacă veţi găsi un muşteriu. în speranţa de a vă vedea în curînd, vă strîng mîna cu afecţiune. V. Alecsandri Pe verso, tabloul stejarilor din luncă ** 471 stejari măsurînd 1000 de centimetri în circonferinţă *, ** în original, în limbă română. 337 [.....................................]* N.B. S-ar găsi un număr, cel puţin egal, de stejari în restul pădurii. Adresa pe plic : Domnul Louis Schondorf 17, str. Olympului Bucureşti CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT 255 Mirceşti, 24 iul. 1877 Domnul meu x, Demn de toată lauda şi de încurajare este scopul d-voastre de a deprinde publicul român din Austro-Ungaria cu ortografia şi cu graiul din România. Unificarea limbei va deveni o şi mai strînsă legătură de rudire între fraţii din ambele poale ale Carpaţilor. Cu mare plăcere dar vin a răspunde la îndemnul d-voastre, trimiţîndu-vă deocamdată portretul meu şi rezervîn-du-mi mulţumirea de a colabora mai tîrziu la Albina Daciei 2. Pănă atunci, vă sînt recunoscător că aţi avut duioasa şi delicata gîndire de a [nu] mă despărţi de mult regretatul meu amic, C. Negri. Această atenţie preţioasă pentru mine mi-a inspirat o adevărată simpatie pentru Albina Daciei şi pentru stimabilul ei redactor. Primiţi, domnul meu, încredinţarea simţirilor mele ce*e mai amicale, V. Alecsandri P.S. Dacă-mi este permis a vă exprima o dorinţă, sub forma unui consiliu, v-aş îndemna să ştergeţi din fruntea foaiei ce vroiţi a redacta cuvîntul beletristică, cuvînt puţin * Urmează tabelul de la p. 336—337. 338 armonios, fără un înţeles lămurit şi în care se întîlnesc cuvîntul turcesc belê şi cuvîntul trist. în Moldova termenul beletristic are un sunet barbar şi un caracter comic. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 256 Mirceşti, 5 sept. 1877 Moş Pisoi, Bucură-te de bucuria noastră. Ne-am logodit copila cu Mitică Catargi. Copiii se convin foarte mult şi se vor cununa în luna lui octombrie. Să vii, să asişti la cununie ca martor, ca prieten şi ca neam. Iar la masă, să mi te faci cuc. Marie şi Paulina te sărută. Eu te strîng în braţe voiniceşte. V. Alecsandri CĂTRE REGINA ELISABETA 257 Mircesti, 20 sept. 1877 Madame, Si’l est une destinée digne d’envie, c’est celle d’une Princesse qui régne sur un peuple brave et intelligent qu’Elle sait apprecier à sa juste valeur, qu’Elle sait aimer en véritable mère, qu’Elle sait consoler, comme un ange bienveillant. 339 dans les moments de cruelles épreuves. Cette destinée Dieu l'a accordée à Votre, Altesse, Madame et vous avez su l'accepter en femme de coeur et de haut intelligence, en Vous élé-vant Vous, Princesse, au rang de soeur de charité. Certes, il est beau de combattre pour l’honneur de son pays et d’affronter la mort avec le stoicisme traditionnel des ancêtres, mais aussi quelle inéffable impression doit ressentir le soldat tombé sur le champ de bataille, alors qu’il se sent revenir à la vie sous les regards compatissants à la voix consolatrice de sa Souveraine ! Heureux nos soldats qui après avoir été vaillament conduits au feu par leur chef militaire, après avoir cimenté de leur sang l’édifice de notre gloire, trouvent leur récompense dans les sourires maternels de toute une légion de coeurs dévoués. Quelle douce et touchante confraternité entre le peuple et les hautes classes de la société ! C’est là un spectacle qui présage bien d’une Nation et dont la vue rehausse les ames. Vous qui êtes poète et qui voyez mieux qu’un autre le coté sublime de chaque situation, trouvez-vous quelque chose de plus touchant qu’une Souveraine assise au chevet d’un pauvre blessé et écrivant sous sa dicté une lettre à sa mère ? Voilà, certes, un sujet de tableau qu’un peintre sera fier de traiter un jour alors que l’heure aura sonné pour lui de devenir grand artiste. Conservez, Madame, la copie de la lettre que Votre Altesse a écrite à l’hôpital de ........... comme un témoignage d’une de vos plus belle action. Votre Altesse aura la bonté de me la mçntrcr quand j’aurais l’honneur de lui exprimer de vive voix mes sentiments d’admiration et de gratitude. Je dis gratitude parce que je vous retrouve dans les circonstances actuelles telle que je vous ai jugée de prime abord, bonne, grande et généreuse sans ostentation. Et savez Vous quelle est votre plus chère récompense pour le noble dévouement dont Votre Altesse fait preuve envers les malheureux bléssés? C’est qu’à l'admiration générale et aux bénédictions de ceux dont vous allégez les souffrances, vient se joindre le sourire attendri de votre enfant qui Vous regarde de là haut. Que ne, suis-je libre de mes actions pour pouvoir asis-ter aux traits de brayure de notre jeune armée et aux 340 traits d'humanité de Votre Altesse! Un devoir imperieux me retient loin des champs de bataille et des ambulances. Je marie ma fille à un brave jeune homme conue et estimé de Votre Altesse, Mr. Démètre Catargi. Le mariage aura lieu le 6/18 octobre, et le jour même de la cérémonie le jeune couple partira pour l’étranger. En allant en France, il passera par Vide afin d’aller présenter leurs respectueux hommages à S.A. la Princesse votre mère, heureux s’ils étaient chargés pour Elle d’une lettre ou d’une commission de Votre Altesse. Quoiqu’il en soit, je prie votre Altesse de daigner agréer pour Elle ainsi que pour le Prince l’hommage des sentiments) de profond respect de mes deux enfants et de croire plus, que jamais à l’admirations avec laquelle j’ai l’honneur d’être de votre Altesse le très obéissant et dévoué serviteur, Alecsandri Mirceşti, 20 sept. 1877 Doamnă, Dacă este o soartă demnă de invidiat, este aceea a unei Prinţese care domneşte asupra unui popor curajos şi inteligent pe care ea ştie să-l aprecieze la adevărata lui valoare, pe care ea ştie să-l iubească la fel ca o adevărată mamă, pe care ştie să-l mingîie ca un înger binevoitor, în, momente de grea încercare. Această soartă Dumnezeu a hărăzit-o Alteţei-voastre, Doamnă, şi voi aţi ştiut să o primiţi ca o femeie inimoasă şi cu o. mare inteligenţă, ridicîndu-vă voi, Prinţesă, în rîndul surorilor de caritate. Desigur, este frumos să te baţi pentru onoarea ţării tale şi să înfrunţi moartea cu stoicismul tradiţional al strămoşilor, dar, de asemenea, ce impresie de necrezut trebuie să simtă soldatul căzut pe cîmpul de luptă, atunci cînd se simte revenind la viaţă sub privirile miloase, la vocea 'mîngîietoare a. suveranei sale. Fericiţi soldaţii noştri care, după ce au fost conduşi cutezători în foc de către şeful lor militar, după ce au cimentat cu sîngele lor edificiul gloriei 34Î noastre, îşi găsesc răsplata în surîsurile maternele ale unei întregi legiuni de inimi devotate. Ce blîndă şi mişcătoare fraternitate intre popor şi înaltele clase ale societăţii! Este acesta un spectacol care prevesteşte binele unei Naţiuni şi a cărui vedere înalţă sufletele. Voi care sînteţi poetă şi care vedeţi mai bine decît altcineva partea minunată a fiecărei situaţii, găsiţi ceva mai mişcător decît o suverană aşezată la căpătîiul unui biet rănit şi scriind sub dictarea sa o scrisoare mamei sale? Iată, cu siguranţă, un subiect de tablou pe care un pictor ar fi mîndru să-l traseze într-o zi, atunci cînd ceasul ar fi sunat pentru el să devină un mare artist. Păstraţi, Doamnă, copia scrisorii pe care Alteţa-voastră a scris-o în spitalul. .. ca pe o mărturie a uneia dintre cele mai inimoase fapte ale voastre. Alteţa-voastră va avea bunătatea să mi-o arate cînd voi avea onoarea să-i exprim cu voce tare sentimentele mele de admiraţie şi de recunoştinţă. Spun recunoştinţă pentru că vă regăsesc în împrejurările de faţă aceeaşi pe care am judecat-o de la prima apropiere, bună, mare şi generoasă fără ostentaţie. Şi ştiţi voi care este cea mai scumpă recompensă pentru nobilul devotament pe care l-a arătat Alteţa-voastră faţă de nenorociţii răniţi? Este accea că la admiraţia generală şi la binecuvîntările celor cărora le uşuraţi suferinţele, vine să se adauge surîsul înduioşat al copilului vostru care vă priveşte de acolo de sus. De ce nu sînt eu liber pe faptele mele pentru a putea să iau parte la -trăsăturile de curaj al tinerei noastre armate şi la trăsăturile de umanitate ■ale Alteţei-voastre. O datorie de neînlăturat mă reţine departe de cîmpurile de luptă şi de ambulanţe. Căsătoresc pe fiica mea cu un brav tînăr, cunoscut şi stimat de Alteţa-voastră, dl. Dimitrie Catargi. Căsătoria va avea loc la 6/18 octombrie şi chiar în ziua căsătoriei tînăra pereche va pleca în străinătate. Mergînd în Franţa, va trece prin Wied pentru a merge să-şi prezinte respectuoasele lor omagii Prinţesei, mamei voastre, fericiţi dacă vor fi însărcinaţi pentru ea cu o scrisoare sau cu un ■comision din partea Alteţei-voastre. Oricum ar fi, rog pe Alteţa-voastră să binevoiască să primească pentru ea, cum şi pentru Prinţ, omagiul sentimentelor de profund respect al celor doi copii ai mei şi să creadă mai mult decît oricînd în admiraţia cu care .am onoarea să fiu al Alteţei-voastre cel mai supus şi devotat servitor, V. Alecsandri 342 CĂTRE NICOLAE PISOSKI 258 Mirceşti, 25 sept. 1877 Moş Pisoi, Nunta se va face în ziua de 9/21 octomvrie dimineaţa* la unul după-amiazi. La 2, masă cu beţie, la 5 1/2 însurăţeii pleacă cu trenul la Paris, iar părinţii rămîn pentru a petrece bătrîneşte pînă a doua zi. Toţi musafirii vin cu trenul de-dimineaţă şi se întorc cu cel de seară, nefiind destul loc în casă pentru culcuş. Acesta este programul. Nu îndemn cucoanele să se ostenească cu venirea lor la Mirceşti, în tualetă de nuntă, pentru că în împrejurările triste de astăzi, cînd împregiurul Plevnei zac sute de români neîngropaţi, nu se cuvine să fie zbînţuială în casa lui Alecsandri. De aceea şi expeduiesc pe însurăţei în străinătate chiar în ziua cununiei lor. Nunta fiind o simplă ceremonie în familie, tu eşti rugat să vii ca să aduci binecuvîntări şi veselie. Marie şi Paulina te aşteaptă cu braţele deschise. Dacă ar vroi să vină şi nevasta ta, ne-ar face mare mulţemire, dar eu nu îndrăznesc* să o îndemn, căci mă tem să o expun la o osteneală zadarnică. Casa mea fiind o cutie, trebuie damele să facă voiagiul în tualetă, să se scoale dis-de-dimineaţă, şi seara, pe frig* să se puie iar la drum, căci nu am unde să le adăpostesc pe noapte. Poate să ne găsim vro 40 de persoane în ziua cununiei. închipuieşte-ţi ce harhalae ! Dar, în sfîrşit, las la apreţiorea ta, să faci cum vei găsi mai bine. Paulina, Marie şi eu trimitem complimente afectuoase-soţiei tale şi pe tine te îmbrăţişăm cu dragoste, V. Alecsandri' 259 Iaşi, 1 oct. 1877' Moş Pisoi, Pentru mai multe rezoane, nunta Măriei se va celebra, la Iaşi, în biserica Sf. Spiridon, în ziua de 9 octombrie, la 34} ora 11 ore dimineaţă,, la 12 oare, mare dejun la Binder, la 3 1/2 tinerii pleacă în străinătate. Cu chipul acesta scap de o mare şi grozavă harhalaie, căci unde aş fi putut adăposti 40 de persoane în căsuţa din Mirceşti? S-ar fi găsit mai rău decît sardelele în putină. Să nu cumva să lipseşti de la nuntă, Pisoiule, căci apoi stricăm brînza împreună. Răspunde-m[i] la Mirceşti dacă vii şi dacă aduci pe nevastă-ta? Căsătoria civilă se va face la Mirceşti, gioi sau vineri. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 260 Mirceşti, duminică, [2 octombrie 1877] Moş Pisoi, Căsătoria Măriei se va face, precum ţi-am scris, duminică 9 oct., în biserica Sf. Spiridon, la 11 ore dimineaţa. Dejun la 12 şi'plecarea copiilor la 3 1/2; să nu lipseşti, că-ţi găseşti Bacăul. Căsătoria civilă va avea loc în Mirceşti gioia viitoare, 6 oct. Ţin foarte mult ca să fii unul din marturi şi să pui turaoa 1 ta în registrul primăriei. Să nu lipseşti, că mă fac foc. Fără tine nimic nu se poate face cu bine şi cu bucurie. Vină dar gioi dimineaţa. Te aşteptăm cu braţele deschise şi te îmbrăţişăm, V. Alecsandri CĂTRE GEORGES DUCA 261 Mircesti, 2 oct. 1877 Mon cher Georges, En considération de l’exiguité de ma maison, il a été décidé que la cérémonie religieuse du mariage de Marie se 344 fera à Jassi, le 9 oct., 11 heures du matin, dans l’église de St. Spiridon; cependant le mariage civil aura lieu à Mircesti, jeudi prochain, 6 oct. Je désire que tu y assistes avec Lucie, pour signer au régistre de l’Etat civil, en qualité de témoins. Viendrez-vous ? Vous nous rendrez très heureux et je profiterai de votre présence ici pour te parler de l’affaire dont tu m'as entretenu dans ta lettre. Nous vous attendrons par le train de jeudi matin et, en attendant, nous vous embrassons tendrement. Ton oncle affectioné, V. Alecsandri N’oublie pas la fourrure de Marie. Son voyage en dépend. Marie désire avoir un portefeuille de poche. Mirceşti, 2 oct. 1877 Iubite Georges, Ţinînd seama de strîmtoarea casei mele, s-a hotărît ca ceremonia religioasă a căsătoriei Măriei să se facă la Iaşi, Ia 9 oct., ora 11 dimineaţa, în biserica Sf. Spiridon; cu toate acestea căsătoria civilă va avea loc la Mirceşti, joia viitoare, 6 oct. Doresc ca tu să iei parte cu Lucie pentru a semna în registrul stării civile, în calitate de martor. Veţi veni ? Ne veţi face foarte fericiţi şi mă voi folosi de prezenţa voastră aici pentru a-ţi vorbi despre afacerea de care mi-ai pomenit în scrisoarea ta. Vă aşteptăm la trenul de joi dimineaţă şi, pînă atunci, vă îmbrăţişăm cu dragoste. • Unchiul tău iubitor, . ' V. Alecsandri , . , Nu uitp. blan» Măriei. Călătoria sa,, depinde;de .aceasta. Marie doreşte un portofel pentru geantă. 345 CĂTRE AGLAE ALLAUX 262 Mircesti, 5 oct. 1877 Chère princesse, J'accepte avec bonheur les voeux sincères que vous m'adressez à l'occasion du mariage de ma fille, car ils partent d'un coeur coutumier des nobles et affectueux sentiments. Marie est toate heureuse de devenir la cousine 1 d'une personne qui a toujours eu pour son père une véritable amitié. Elle espère que vous reporterez sur elle une partie de cette amitié à laquelle elle attache beaucoup de prix et dans cet espoir, elle vous prie de la traiter non comme une cousine, mais comme votre fille bien aimante et bien respectueuse. Le jeune homme qui a fixé son choix est autant de mon goût que du sien ; il possède de solides qualités et se recommande principalement à mes yeux par son amour de la famille. Il aime son père, il adore sa mère. Je lui confie donc mon enfant les yeux fermés, étant sûr qu'il saura la rendre heureuse. Le mariage aura lieu à Jassi, le 9 octobre; et ce même jour le jeune couple partira pour Paris, pour se rendre de là en Italie. Quant à moi, chère princesse, je compte m’enfermer à Mircesti pour tout l'hiver et me remettre enfin au travail, si les circonstances politiques me le permettront. En me séparant de ma fille, je reviens à mon pays pour être tout à lui. J’ai besoin d’être exempt de toute préoccupation personnelle, afin d’admirer à mon aise la bravoure obstinée de notre jeune armée. Quelle surprise ! n'est-ce pas? De simples paysans arrachés à la charrue devenir des héros en un coup de main. Mon coeur a pris des proportions qui m’é-touffent depuis l’affaire de Grivitza. Enfin nous sommes quelqu’un dans ce monde. C’est beaucoup, c’est plus que l’on ne pouvait espérer. 346 Pourtant je me dis chaque jour, comme vous, quand cela finira-t-il? Nous avons gagné nos éperons, nous pourrions peut-être nous retirer de la lutte, en laissant à nos alliés l'honneur de prendre Constantinopole dont nous n’avons que faire. Nos sacrifices ont été jusqu’à présent trop considérables, nous avons six mille hommes hors de combat et ce qu’il y a de vraiment surprenant c’est que nos soldats ont pris goût à la guerre et ne manifestent qu'un seul désir, celui de continuer la lutte. Jusqu’à nos blessés qui font des voeux de guérir au plus vite pour s’en retourner en Bulgarie. C’est le cas de croire că românul e puiul dracului. Les curcani ont mérité des plumes d’aigle à leurs bonnets. Quelle race ! et comme c’est bon de se dire que c’est la nôtre ! Ma femme et ma fille vous prient d’agréer l’expression de leurs sentiments les plus affectueux, auxquels je joines mes meilleures amitiés pour vous et pour Mr Allaux. V. Alecsandri Mircesti, 5 oct. 1877 Scumpă prinţesă, Primesc cu bucurie urările sincere pe care mi le adresaţi cu ocazia căsătoriei fiicei mele, căci ele pornesc dintr-o inimă obişnuită cu sentimentele nobile şi afectuoase. Marie e foarte fericită să devină verişoara 1 unei persoane care a avut întotdeauna pentru tatăl ei o adevărată prietenie. Ea speră că veţi răsfrînge asupra ei o parte din această prietenie, pe care o preţuieşte foarte mult, şi cu această nădejde vă roagă să o socotiţi, nu ca pe o verişoară, ci ca pe fiica dumneavoastră foarte iubitoare şi foarte respectuoasă. Tînărul pe care şi l-a ales corespunde atît gustului meu, cît şi al ei; posedă calităţi solide şi mai ales creşte în ochii mei prin dragostea lui pentru familie. îşi iubeşte tatăl şi îşi adoră mama. îi încredinţez deci pe copila mea cu ochii închişi, fiind sigur că va şti să o facă fericită. Căsătoria va avea loc la Iaşi, la 9 octombrie, şi în aceeaşi zi tînără pereche va pleca la Paris, ca de acolo să se ducă în Italia. Cît despre mine, scumpă prinţesă, am de gînd să mă închid la Mirceşti pentru toată iarna şi să mă aşez în sfîrşit din nou pe lucru, dacă împrejurările politice mi-o vor permite. 347 Despărţindu-mă de fiica mea, mă reîntorc la ţara mea ca să fiu cu totul al ei. Am nevoie să fiu scutit de orice preocupare personală pentru ca să admir în voie vitejia îndîtjilă a tinerei noastre armate. Ce lucru uimitor! nu-i aşa? Simpli ţărani, smulşi de la plug, să devină dintr-o dată eroi. Inima mea a luat proporţii care mă înăbuşă, de cînd cu cele petrecute la Griviţa. ' în sfîrşit, sîntem cineva în lumea aceasta. E mult ! E mai mult decît s-ar fi putut nădăjdui. Totuşi, mă întreb în fiecare zi, ca şi dumneavoastră, cînd se vor sfîrşii toate acestea? Ne-am cîştigat gloria, am putea poate să ne retragem din. luptă, lăsînd aliaţilor noştri onoarea de a lua Constantinopolul, cu care nu avem ce face. Sacrificiile noastre au fost pînă acum prea importante, avem şas& mii de oameni scoşi din luptă şi ceea ce este în adevăr surprinzător, e că soldaţii noştri au prins gust să se bată şi nu arată decît o dorinţă, aceea, de a continua războiul. Pînă şi răniţii noştri fac rugăciuni ca să se însănătoşească mai repede pentru a se reîntoarce în Bulgaria. E cazul să credem că românul e puiul dracului.* Curcanii * * au meritat pene de vultur la căciulile lor. Ce neam ! şi ce-bine este să-ţi spui că e al nostru! Soţia şi fiica mea vă roagă să primiţi expresia sentimentelor celor ma afectuoase, la care adaug sentimentele mele de prietenie pentru dumneavoastră şi dl. Allaux. V. Alecsandri. CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 263 [p. 6 octombrie 1877?] l! Ma cherè Smaranditza, Je suis, en effet, très à court d'argent, et tout ce que-je puis faire, en ce moment, c’est de t'envoyer juste la moi- *, ** în original, în limba rcmână. 348 tié de ce que je possède, c’est à dire 26 lires. Je le fais de bon coeur et pour être franc, je t’avoue que je te serais obligé de me les rendre avant la St Démètre, car je ne sais comment je pourrai faire face aux impôts fonciers et autres misères attachées au rôle des propriétaires. Sur ce je t'embrasse tendrement et je regrette que tes affaires t'aient empêchée de prendre part au lunch qui a eu lieu à Mircesti, dans une charmante compagnie. Tout à toi de coeur, V. Alecsandri [p. 9 octombrie 1877?] 1 Dragă Smărăndiţa, Sînt, în adevăr, foarte lipsit de bani, şi tot ceea ce pot face, în această clipă, este de a-ţi trimite exact jumătate din ceea ce am, adică 26 lire. O fac cu dragă inimă şi, pentru a fi cinstit, îţi mărturisesc că îţi voi fi foarte obligat dacă mi-i vei înapoia înainte de Sf. Dumitru, căci nu ştiu cum voi putea face faţă impozitelor fonciare şi altor necazuri legate de rolul de proprietar. Cu aceasta, te îmbrăţişez cu dragoste şi regret să treburile te-au împiedicat să iei parte la dejunul* care a avut loc la Mirceşti, într-o adunare foarte plăcută. Al tău din inimă, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORE ALEXANDRESCU 264 Mirceşti, 14 octomvrie 1877 Iubite Alexandrescu, Mă grăbesc a-ţi îndeplini dorinţa trimiţîndu-ţi alăturatul bilet către Socec, pentru ca să ţie la dispoziţia d-tale un * în original, în limba engleză. 349 exemplar cu proza mea. Cum vei prezenta acest bilet la librărie, vei căpăta volumul spre a completa astfel ediţia operelor mele. Voieşti să ştii cum petrec aici ? Foarte bine de cînd Curcanii noştri s-au purtat ca nişte şoimi pe cîmpul luptei. Eroismul lor au făcut să-mi crească inima în piept şi m-au întinerit; totodată am avut o mare mulţemire părintească, măritîndu-mi copila ... Te îmbrăţişez şi te rog să arăţi, d-nei şi d-rei Alexandrescu, complimentele mele. V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 265 Mirceşti, 22 oct. 1877 Iubite Negruzzi, După o săptămînă de alergare prin ţeară pentru a ţinea conferinţe în ajutorul ostaşilor noştri răniţi (avînd mulţemire de a produce o reţetă de 700 franci în oraşul Piatra, una de 600 în Bacău şi alta de 1 200 fr. în Bîrlad), m-am întors acasă spre odihnă şi aice am găsit epistola 1 d-tale. Frumoasă este această epistolă, pornită din inimă şi cu inimă scrisă. Ea m-a uimit prin tabloul ce arată de nălucirile entuziaste care au legănat tinereţea veteranilor din generaţia mea; m-a uimit adînc vorbindu-mi de acel prieten bun. „Ce-n grădinuţa verde, plăcută, zîmbitoare, Se stinse cum se stinge un bun apus de soare". Totodată m-am simţit pătruns de jale cînd, privind împrejurul meu, am zărit un gol atît de mare. încep a rămînea singur şi nu ştiu pentru ce îmi trece prin inimă un fior de mîhnire. 350 Mulţumesc însă lui Dumnezeu că m-a învrednicit a vedea în apusul vieţii mele, ceea ce din copilăria-mi am dorit să văd: românul în luptă de moarte, sau mai bine zicînd, românul ■intrat în nouă vieaţă. Ah, dragul meu Iacob, mult mi-a bătut inima pînă a nu se începe lupta, mult m-am rugat lui Dumnezeu, eu, care nu-s prea dus la biserică, şi, în sfîrşit, mi s-a împlinit dorul. Românul, lăsînd plugul în cîmp şi apucînd arma ruginită de patru veacuri, a păşit semeţ în fruntea morţii, a dat la duşman cu bărbăţie şi a şters rugina de pe armă în pieptul ce-i aţinea calea. Plugarul blînd s-a transfigurat într-o clipă şi prin avîntul său de vitejie a ştiut să schimbe porecla glumeaţă de curcan, într-un titlu glorios. Ştiam că de la sublim la ridicol e numai un pas, însă pînă astăzi n-am ştiut că de la ridicol la sublim este tot aceeaşi distanţă. A trebuit să vie românaşul nostru ca să creeze acest nou adevăr, precum a probat că armata teritorială poate să înlocuiască cu mari avantaje armata permanentă. De-acum mă pot duce pe urma amicilor mei dispăruţi ; mi-am văzut visul cu ochii. Nu mai pot vedea nimic mai frumos. îţi mulţumesc cu duioşie că te-ai gîndit la mine, cînd, ţi-ai vărsat focul inimei în versuri. Printre aceste versuri, ce formează un tot bine cugetat şi bine scris, sînt unele cari au o frumoasă valoare literară, de exemplu: — Am dat de pleavă numai, dar vai ! nici de-un grăunte — Ca să hrănim cu sînge un scop necunoscut — Căci unde-i vitejie, acolo-i şi putere — A bea pînă la drojdi a relelor otravă — Din sîmburele fraged ce-odat-aţi răsădit ... tu singur vezi pomul înflorit. — Căci geniul, încă-n viaţă, după-o nedreaptă lege — A muzei sale roduri arareori culege. etc., etc., etc. Acum nu-mi mai rămîne decît să te îmbrăţişez strîns şi tare, V. Alecsandri Nota. O singură eroare s-a alunecat în epistola d-tale: vitejii (plur.) nu rimează cu vîrtej (sing.) Ce păcat că nu vrei să scrii onor în loc de onoare ! ! CĂTRE LUCIE DUCA 266 Mircesti, 23 oct. 1877 Ma chère Lticie, Je viens de faire une tournée conférencière dans les districts de Neamtzo, de Bacău et de Berlad, où j'ai eu la satisfaction de produire une somme de 2 400 francs en faveur de nos chers blessés. Il mérite encore à user et à abuser de mon éloquence à Jassi, à Galatzi et peut-être à Braila. L'ex-capitale a déjà goûté de ma marchandise ciceronienne et l’a payée 1 300 francs, et il parait qu'elle en redemande, la gourmande ! Soit, je lui en servirai pour son argent. Ceci est une espèce d’introduction pour arriver adroitement à te parler d’une découverte que j’ai faite à Peatra. Dans la famille de Mr Nicolas Albou, dont la femme est présidente du comité institué pour venir au secours des blessés, j’ai trouvé un jeune héros de Grivitza: c’est leur fils, Elie Albou, élève de l’Ecole militaire de Bucarest. Aux premiers coups de canon échangés entre Turcs et Roumains, il courut s'enrôler comme volontaire dans le 2 bataillon des Vânători, et le 30 août, à l’attaque de la redoute de Grivitza, il fut blessé au bras. On lui promit, comme récompense, de l’avancement et la Médaille Militaire, mais étant rentré dans sa famille, et s’étant forcément éloigné du champ de bataille, il fut oublié par ceux qui d’abord s’étaient interressé à lui. Loin des yeux, loin du coeur. C’est toujours la même chanson partout. Or,, voici ce que je viens te demander pour notre jeune enthousiaste. Tu vois la Princesse 1 tous les jours; raconte lui l’Odyssée d’Elie Albou et fais en sorte de lui obtenir de la part du Prince une lettre qui lui ouvre les portes de l’Ecole militaire de Berlin. Notre jeune homme, ayant mordu à la cartouche1 a pris goût au métier de héros et voudrait compléter ses études en Prusse, où la science de la guerre a fait des progrès plus que partout ailleurs. 352 Madame Marie Albou, sa mère, doit se rendre à Bucarest pour présenter à son Altesse un rapport sur les travaux du comité qu’elle préside à Peatra. Elle t’apportera cette lettre elle-méme, soit gentille comme toujours et éloquente comme jamais pour contribuer à la réalisation des voeux d’une famille qui s’est dévouée à l’oeuvre de charité à laquelle tu participes avec tant de coeur. Je vous embrasse tout deux tendrement, V. A lecsandri Marie est à Paris. Ta tante t’envoie deux bons baisers à partager avec Georges. Mirceşti, 23 oct. 1877 Dragă Lucie, Am făcut un turneu de conferinţc în judeţele Neamţ, Bacău şi Bîrlad, unde am avut satisfacţia de a produce o sumă de 2 400 franci în favoarea iubiţilor noştri răniţi. Merită să se mai uzeze şi abuzeze de elocinţa mea la Iaşi, la Galaţi şi poate la Brăila. Fosta capitală a mai gustat din marfa mea ciceroniană şi a plătit-o cu 1 300 franci, şi se pare că mai cere încă, lacoma! Fie, i-o voi servi pentru banii săi. Aceasta este un fel de introducere pentru a ajunge cu dibăcie să-ţi vorbesc despre o descoperire pe care am făcut-o 1 a Piatra. în familia d-lui Nicolae Albu, a cărui soţie este preşedinta unui comitet instituit pentru a veni în ajutorul răniţilor, am găsit un tînăr erou de la Griviţa, anume fiul lor, Elie Albu, elev al Şcolii militare din Bucureşti. La primele lovituri de tun schimbate între turci şi români, a alergat să se înroleze ca voluntar în cel de al doilea batalion de vînători, şi la 30 august, la atacul redutei Griviţa, a fost rănit la braţ. I s-a făgăduit, ca recompensă, avansarea şi Medalia Militară, dar întors în familia sa, şi îndepărtîndu-se forţamente de cîmpul de luptă, a fost uitat de aceia care la început s-au interesat de el. Departe de ochi, departe de inimă. Este întotdeauna acelaş cîntec peste tot. Or, iată ce vin să te rog pentru tînărul nostru entuziast. Tu o vezi pe Prinţesă 1 în fiecare zi ; povesteşte-i odiseea lui Elie Albu şi fă în aşa fel încît să-i obţii din partea Prinţului o scrisoare care să-i deschidă porţile 353 Şcolii militare din Berlin. Tînărul nostru, pentru că a muşcat din cartuşe, a pi ins gust de meseria de erou şi ar vrea să-şi întregească studiile în Prusia, unde ştiinţa războiului a făcut progrese mai mult decît oriunde aiurea. Doamna Maria Albu, mama sa, trebuie să se ducă la Bucureşti pentru ca să prezinte Alteţei-sale un raport asupra comitetului pe care îl prezidează la Piatra. îţi va aduce ea însăşi această scrisoare, fii drăguţă ca întotdeauna şi elocventă ca niciodată, pentru a contribui la realizarea dorinţelor unei familii care s-a devotat la opera de caritate la care tu iei parte cu atîta inimă. Vă sărut pe amîndoi cu dragoste, V. Alecsandri Marie este la Paris. Mătuşa ta îţi trimite două bune sărutări să le împărţi cu Georges. CĂTRE EDOUARD GRENIER 267 Mircesti, 1er novembre 1877 Cher ami, J'exècre toutes les guerres pour en avoir vu les horreurs, tant en Crimée qu’en Italie et en France, mais j'avoue que j'exècre encore plus les affreuses boucheries qui ensanglantent actuellement les bords du Danube et qui rappellent les plus cruelles époques de la barbarie. Dans nos parages, on ne fait pas la guerre, on se massacre, on se mutile, on se hache en morceaux avec des raffinements de cruauté qui dépassent les inventions de l'imagination la plus désordonnée. Les bachibouzouks coupent les pieds des malheureux blessés pour avoir leurs bottes, c’est assez dire. Il est vrai que ces bottes ont une odeur qui doit monter au cerveau; le pays en est infesté ... il y a du cuir de Russie dans l'air, comme il y a de l’huile rance dans l’atmosphère de l'Espagne. On en est importuné, presque étouffé, car le torrent moscovite, qui a commencé à couler au mois de mai, continue toujours à diriger ses flots vers la Bulgarie. Les trains des- 354 cendent chargés de soldats et d'engins de guerre, puis quelques jours après ils remontent avec des gens estropiés. C'est un spectacle de nature à faire croire que l’humanité a été prise d’un accès de folie furieuse. C'est affreux, c est ignoble, c’est amèrement grotesque ... car toutes ces hécatombes humaines, pourquoi? pour civiliser les Turcs? pour contribuer au bien-être des Bulgares? Mais ni les premiers ne veulent de la civilisation européenne, ni les seconds n’ambitionnent d’autre bien-être que celui dont ils jouissent. Alors que diable veut-on? et que diable cherchons-nous, nous Roumains, dans cette bagarre? Qu'avons-nous de commun avec les populations slaves de la Turquie, pour aller sacrifier des milliers d'existences en leur honneur? Encore une fois, c’est bête, archi-bête et amèrement grotesque ! Nos pauvres dorobantzi, c’est-à-dire nos pauvres paysans, affublés d’une mauvaise capote militaire et d’une caciula ornée de plumes de dindons (ornement qui leur a valu le surnom comique de curcani), ont fait des merveilles. Par leur vaillance inattendue, ils ont su faire de ce surnom un titre glorieux et prouver que, si du sublime au ridicule il n'y a qu’un pas, il n’y avait également qu’un seul pas du ridicule au sublime. Ces braves gens qui, de l’aveu même du célèbre correspondant du Daily News, M. Forbes, ont une bravoure obstinée, et sont aussi valeureux que les plus braves régiments de l’Angletere (aveu bien important de la part d'un Anglais), ces braves curcani, dis-je, ont prouvé que l’armée territoriale valait autant, si ce n’est davantage, que l’armée permanente, car ils ont été toujours admirables d'entrain, d’énergie, de calme et de discipline au milieu des combats les plus meurtriers. Ils ont prouvé que le peuple roumain avait le courage à l’état latent et qu’il ne lui fallait qu’une occasion pour se montrer dans toute sa force. C’a été une révélation. Et puis, quelle patience digne au sein des souffrances ! Quel stoïcisme antique en présence de la mort ! Ah ! cher ami, vos yeux se rempliraient de larmes si je vous racontais tout ce que j’ai vu de grand et de vraiment beau chez ce peuple. Ah ! les braves enfants ! les nobles coeurs ! ils descendent bien en ligne droite de leurs ancêtres, ils sont bien de race latine ... et tenez, c’est là une profond consolation 355 pour moi, quelles que soient nos pertes irréparables. Tous nos blessés n'ont qu’une pensée, celle de guérir au plus vite pour s'en retourner à Plewna, et ils y retournent encore endoloris: ils ont pris goût à la mort. Mais parlons d'autres choses ... les curcani me feraient écrire des volumes. Vous me demandez des détails sur mon gendre? C’est un charmant et brave jeune homme, dont la mère est cousine de notre cher et regretté Négri, et dont le père était président de la Cour de Cassation. Il est neveu de Costin Catargi et, par conséquent, cousin germain avec les charmantes demoiselles Catargi que vous avez connues dans toute leur beauté. Le jeune couple a traversé Paris pour se rendre à Naples, où il passera l’hiver; il a dû faire une visite à Mme Emme-line Raymond. Vous travaillez, dites-vous? vous ê;tes bien heureux. Moi, je n'ai rien fait pendant un an. Dieu veuille que je puisse me remettre à ma besogne pendant l’hiver. En attendant, je cours le pays pour faire des conférences au profit de nos blessés; j'ai déjà ramassé'.plus de 8 000 fr., et je pars pour Galatz et Brăila pour me livrer au même exercice. Aussi je vous quitte, en vous embrassant, V. Alecsandri Ma femme se rappelle à votre souvenir et serait bien heureuse de vous donner l’hospitalité à Mircesti, quand les rossignols auront envahi mon joli bois des bords du Sereth. J’ai reçu ce «que vous appelez votre plaquette sur la Suisse. Faites-en autant pour la Bretagne, que je voudrais bien visiter avec vous. Quelles bonnes journées nous passerions chez ces braves Bretons bretonnant. Patience, cela viendra un de ces quatre matins. Mirceşti, 1 noiembrie 1877 Dragă prietene, Urăsc toate războaiele, pentru că le-am cunoscut grozăviile, atît la Crimeea, cît şi în Italia şi Franţa, dar mărturisesc că urăsc şi mai mult 356 îngrozitoarele măceluri care însîngerează astăzi malurile Dunării şi care amintesc cele mai crude epoci ale barbariei. Pe meleagurile noastre nu se face război, se masacrează, se mutilează, se spintecă în bucăţele cu rafinamente de cruzime care depăşesc invenţiile imaginaţiei celei mai dezordonate. Başbuzucii taie picioarele nenorociţilor de răniţi pentru a le lua cizmele, asta spune de ajuns. Este adevărat că aceste cizme au un miros care ţi se suie la cap, ţara este infestată. . . pielea rusească este prin aer, aşa cum este uleiul rînced în atmosfera Spaniei. Eşti deranjat, aproape sufocat, căci torentul moscovit, care a început să curgă în luna mai, continuă mereu să-şi îndrepte valurile spre Bulgaria. Trenurile coboară încărcate de soldaţi şi de maşini de război şi, apoi, peste cîteva zile, vin în sus cu oameni schilodiţi. Este un spectacol de natură a te face să crezi că umanitatea a fosţ prinsă de un acces de nebunie furioasă. Este îngrozitor, ignobil, este amar-; nic de grotesc. .. căci toate aceste hecatombe omeneşti, pentru ce? pentru a civiliza pe turci? pentru a contribui la bunăstarea bulgarilor? Dar nici primii nu doresc civilizaţia europeană, nici ceilalţi nu . au ambiţia altei bunăstări, decît aceea de care se bucură. Atunci ce dracu vor? şi ce naiba căutăm noi, românii, în această încăierare ? Ce avem noi comun cu populaţiile slave din Turcia, pentru a merge să sacrificăm mii de existenţe în onoarea lor? încă o dată, este o prostie, arhiprostie şi amarnic de grotesc! ■ "i ' ' ■ f Bieţii noştri dorobanţi *, adică bieţii noştri ţărani,, caraghios îmbrăcaţ i cu cîte o mizerabilă tunică militară şicucîte o căciulă ** împodobită cu pene de curcan, (ornament care le-a adus comica poreclă de curcani***)-, au făcut minuni. Prin curajul lor neaşteptat, au ştiut să facă din această poreclă un titlu glorios şi să demonstreze că, dacă de la sublim la ridicol nu este decît un pas, tot un singur pas este şi de la ridicol la sublim. Aceşti oameni curajoşi care, chiar după mărturia celebrului corespondent al lui Daily News, dl. Forbes, au un curaj încăpăţînat şi sînt tot atît de valoroşi ca şi cele mai curajoase regimente din Anglia (mărturisire foarte importantă din partea unui englez), aceşti bravi curcani****, zic, au dovedit că armata teritorială Valora tot atît, dacă nu mai mult, cît şi armata permanentă, căci au fost totdeauna minunaţi ca însufleţire, energie, calm şi disciplină, în mijlocul luptelor celor mai distrugătoare. Au dovedit că poporul român avea curajul în stare latentă şi că nu-i trebuia decît o ocazie pentru a se arăta în toată puterea sa. Aceasta a fost o revelaţie! » — **** în original, în limba română. Şi apoi, ce demnă răbdare în sînul suferinţei! Ce stoicism antic în prezenţa morţii! Ah! dragă prietene, ochii ţi s-ar umple de lacrimi dacă ţi-aş povesti tot ce am văzut măreţ şi cu adevărat frumos la acest popor. Ah ! bravii copii ! nobilele inimi ! descind în linie directă din strămoşii lor, sînt în adevăr de rasă latină... şi uite, aceasta este o mare consolare pentru mine, oricare ar fi pierderile noastre ireparabile. Toţi răniţii noştri nu au decît un gînd, acela de a se vindeca mai curînd, pentru a se reîntoarce la Plevna, şi se reîntorc încă suferinzi; au prins gustul morţii! Dar să vorbim despre altceva... curcanii * m-ar face să scriu volume întregi. îmi ceri relaţii despre ginerele meu ? Este un încîntător şi brav tînăr, a cărui mamă este vară cu iubitul şi regretatul nostru Negri, şi al cărui tată era preşedinte al Curţii de Casaţie. Este nepotul lui Costin Catargi şi, în consecinţă, văr primar cu încîntătoarele domnişoare Catargi, pe care le-ai cunoscut în toată splendoarea lor. Tînără pereche a traversat Parisul pentru a se duce la Napoli, unde va petrece iarna ; trebuie să fi făcut o vizită doamnei Emmeline Raymond. Spui că lucrezi? eşti cu adevărat fericit. Eu nu am făcut nimic de un an. Să dea Dumnezeu să mă pot pune din nou pe treabă în timpul iernei. Pînă atunci, alerg prin ţară pentru a face conferinţe în folosul răniţilor noştri ; am strîns deja mai mult de 8 000 franci şi plec la Galaţi şi la Brăila pentru a mă deda la acelaşi exerciţiu. De aceea te părăsesc, sărutîndu-te, V. Alecsandri Soţia mea te roagă să-ţi aminteşti de ea şi va fi foarte fericită să-ţi ofere ospitalitatea la Mirceşti, cînd privighetorile vor năvăli în frumoasa mea luncă de pe malurile Şiretului. Am primit ceea ce dumneata numeşti o plachetă despre Elveţia. Fă ceva asemănător şi pentru Bretania, pe care aş dori să o vizitez cu dumneata. Ce zile frumoase am petrece la aceşti bravi bretoni **, Răbdare, va veni şi asta în curînd. * în original, în limba rcmână. ** Al doilea cuvînt din original bretonnant, care însemnează cei care vorbesc dialectul breton, nu poate fi tradus în limba română ; poetul face un joc de cuvinte. 358 CĂTRE ESMERALDA GARDEEV 268 Galaţi, 6 nov. 1877 1 Madame, Je suis très touché de votre aimable attention et je conserverai vos compositions comme un souvenir d’autant plus précieux qu’au lien de parenté qui existe déjà entre nous, est venu s'ajouter celui de la poésie et de la musique2. Demain, j’aurai le plaisir de venir vous remercier de vive voix. En attendant, je vous prie, Madame» d’agrée l’assurance des sentiments respectueux de votre affectioné parent, ^ V. Alecsandri A dresa pe plic : Madame Esmeralda Gardeev En ville Galaţi, 6 nov. 18771 Doamnă, Sînt foarte mişcat de amabila dumneavoastră atenţie şi voi păstra compoziţiile ca pe o amintire, cu atît mai preţioasă cu cît la legătura de rudenie care există deja între noi, a venit să se adauge şi aceea a poeziei şi a muzicii.2 Mîine, voi avea plăcerea de a veni să vă mulţumesc personal. Pînă atunci, vă rog, doamnă, să acceptaţi asigurarea sentimentelor respectuoase ale afectuoasei dumneavoastre rude, V. Alecsandri Adresa pe plic : Madame Esmeralda Gardeev In oraş 3 59 CĂTRE LUCIE DUCA 269 Mircesti, 10 nov. 1877 Ma chère Lucie, Je reviens d'une tournée que j’ai faite dans le pays en dépit du mauvais temps et de ma répulsion contre le froid, le vent et l'humidité. Ayant reçu des invitations de la part des villes de Jassi, Peatra, Bacău, Berlad et Galatz 1 pour y aller tenir des conférences au profit de nos blessés, j'ai endossé bravement mes trois paletots légendaires 2 et je suis allé partout répandre les flots de mon éloquence sur la tête des populations abasourdies. Tout ce que j’ai prodigué d'éloges à notre jeune armée, tout ce que j’ai improvisé de dithyrambique à l’adresse de nos valeureux courcani remplirait des volumes; aussi ai-je eu la satisfaction de verser dans les caisses des comités de province plus de sept mille francs. Il est vrai que pour ma part j’ai rapporté de ma tournée beaucoup d’applaudissements ainsi qu’un fort refroidissement, mais je ne m’en plains pas. C’est maintenant le tour de Pauline de payer de sa personne pour me guérir et me remettre sur pieds. Ce sera l’affaire de 48 heures, car elle est une excellente soeur de charité. Votre tante vous embrasse et vous prie de penser à sa irobe de chambre dont elle a grandement besoin à l’approche ,des neiges. i . .., Adieu, ma chère Lucie, ou plutôt au revoir pour la Noël, nous serons heureux de vous faire manger des tourtes. En attendant, je vous prie de présenter mes plus respectueux hommages à la Princesse et mes amitiés à Madame votre mère3. Embrassez à plusieurs reprises Georges de notre part, nous vous rendrons tous ces baisers avec usure. 360 Marie et Démètre doivent être à Naples; ils nous ont écrit de Paris, où ils semblent s’être beaucoup amusés. Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 10 nov. 1877 Draga mea Lucie, Mă reîntorc dintr-un turneu făcut în ţară, cu toată vremea rea şi cu toată repulsia mea faţă de frig, de vînt şi de umezeală. Primind invitaţii din partea oraşelor: Iaşi, Piatra, Bacău, Bîrlad şi Galaţi1 pentru a merge acolo să ţin conferinţe în folosul răniţilor, am îmbrăcat cu curaj cele trei paltoane legendare 2 şi m-am dus peste tot să răspîn-desc valurile elocinţei mele peste capetele populaţiei uluite. Tot ce-am risipit ca elogii pentru tînăra noastră armată, tot ceea ce am improvizat mai răsunător la adresa valoroşilor noştri curcani * ar umple volume ; în acest fel am avut mulţumirea să vărs în casele de bani ale comitetelor de provincie mai mult de şapte mii de franci. Este adevărat că în ceea ce mă priveşte am adus din turneu multe aplauze precum şi o răceală straşnică, dar nu mă plîng. Acum este rîndul Paulinei să plătească cu persoana sa pentru a mă vindeca şi a mă pune din nou pe picioare. Va fi o chestiune de 48 de ore, căci ea este o perfectă soră de caritate. Mătuşa dumitale te sărută şi te roagă să te gîndeşti la capotul ei, de care are mare nevoie la apropierea zăpezilor. Adio, draga mea Lucie, sau mai curînd la revedere la Crăciun, cînd vom avea plăcerea să vă oferim turte.** în aşteptare, te rog să prezinţi respectuoasele mele omagii Prinţesei şi salutările mele amicale doamnei mamei3 dumitale. Sărută de mai multe -ori pe Georges din partea noastră şi noi îţi vom înapoia toate aceste sărutări cu dobîndă. Marie şi Dimitrie trebuie să fie la Neapole; ne-au scris de la Paris, unde se pare că s-au distrat bine. Al dumitale, V. Alecsandri *> ** în original, în limba română, cu ortografie franceză. 361 CĂTRE MINISTRUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE 270 Mirceşti, 24 noiemb. 1877 Domnule ministru 1, Cu părere de rău vin a vă face cunoscut că-mi este cu neputinţă de a răspunde la invitarea ce mi-aţi adresat de a face parte din Comitetul ce este a se institui la Iaşi pentru executarea legii şi regulamentului privitor la teatruri şi cafenele, concerte. Ocupările mele nepermiţîndu-mi de a ieşi din Mirceşti spre a mă duce la Iaşi de cite ori prezenţa mea ar fi necesară acolo pentru a lua parte la lucrările Comitetului, rolul meu de membru ar fi nul şi chiar împiedicător acelor lucrări. Vă rog, dar, domnule ministru, să binevoiţi a alege în locul meu o altă persoană domiciliată în Iaşi, care să poată da întregul său concurs pentru obţinerea rezultatului prevăzut de legea organizării şi administrării teatrelor. Din parte-mi, voi continua a mă ocupa, ca în trecut, de partea literară a institutelor menite pentru dezvoltarea artei dramatice. Primiţi, vă rog, domnule ministru, asigurarea prea distinsei mele considerări, V. Alecsandri D-sale Domnului ministru al Cultelor şi Instrucţiunei Publice. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 271 Mirceşti, 1 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Iar m-am apucat de făcut stihuri ...., dovadă că a căzut ometul. îţi trimit legenda lui Peneş Curcanul \ pentru numă- 362 rul de la 1 ghenar. După Peneş vor mai urma, cred, şi alţii ... precum şi o mică comedie în versuri, intitulată: La Turnu-Măgurele. Răspunde-mi dacă Peneş au fost bine primit de „Junime". Unde ai găsit că eu aş fi comis vreodată vreun sistem limbistic cu infinitive? Sistemul meu au fost totdauna de a mă feri de sisteme gramaticale şi de a mă conduce după armonia limbei. Am admis finalul ţie, dar am văzut că şi finalii ere, ire şi are au drept la împămîntenire ca unele ce sînt mai armonioase. Nu mă împac cu ciume, cu ţiune, cu ţione şi alte bazaconii ejusdem farinae* ; dar cînd urechia mea nu ţiuie cînd aude vreun cuvînt nou, îl admit fără greutăţi; chiar pe ţiune nu-1 resping în cuvintele noţiune, moţiune, raţiune, fiindcă noţie, moţie, raţie îmi par ridicole. Aşadar, te rog să nu mă pui în rîndul fabricanţilor de sisteme codaşe, căci frica mea cea mai mare au fost totdeauna de-a mă găsi pe aceeaşi linie cu Pumnul, Laurian, Eliad şi alţi cioplitori cu barda în formele frumoase a limbei noastre. N-am scris niciodată după regule statornicite de sapienţi, de gramatici, de academişti, am scris după cum m-au călăuzit inspiraţia şi urechia ... (nu Vasile Urechiă). Aceste zise, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri N.B. Cum găseşti, în legenda lui Peneş, că ar fi mai bine zis: „Iar căpitanul admirînd Stindardu-n fîlfîire". sau „Iar căpitanul admirînd Stindardu-n strălucire". 272 [Mirceşti], 4 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Mai iată o fălie de poezie 1 ... Dă, Doamne, şi cele mai multe înainte. V. Alecsandri Din acelaşi aluat (limba latină). 363 CĂTRE LUCIE DUCA 273 Mircesti, 4 déc. 1877 Ma chère Lucie, Votre bobo vous rend fort intéressante puisque vous l’avez gagné presque sur le champ de bataille, car un hôpital n’en est que la suite, mais espérons que vous guérirez bientôt et que vous pourrez reprendre votre oeuvre de charité si digne d’admiration et de respect. Quels que soient les braiements des mauvais plaisants, votre abnégation et votre dévouement à vous autres, dames de la société, appartiennent à un ordre de sentiments qui font honneur à une nation. Vous êtes dans l’erreur, ma chère enfant, si vous me croyez trop préoccupé de mes affaires, je n'ai pas même le temps d’y penser en présence des hauts faits de notre armée ! Etant non seulement chauve mais encore chauvain au plus haut degré, je vis par la pensée de la vie militaire de nos braves soldats et je me sens rajeunir au spectacle de leur vigueur. C’est vous dire en d’autres termes que j’ai repris mes armes délaissées depuis un an et que je viens de commencer une nouvelle campagne poétique.La neige étant tombée en abondance et m’ayant emprisonné dans ma chambre je voyage dans le blanc et je m’en trouve fort satisfait. J’ai déjà écrit une comédie en vers pour la représentation que l’on organise à Bucarest au profite des veuves et des orphelins des soldats morts sur le champ de bataille et j'ai en outre composé les légendes de Peneş Courcanul et du Sergent des Dorobantzi qui a été rencontré et salué par la garde impériale sur la route de Vasloui. La pièce intitulée: La Turnu Măgurele est un simple scénario à deux personnages; elle se trouve entre les mains de Madame Savesco 1, qui me l’a demandée pour la circonstance et que j’ai écrite au courant de la plume. Quant aux 364 deux légendes, elles paraîtront dans le prochain numéro des Convorbiri. Vous voyez donc que j'ai retrouvé mon bureau depuis que je me trouve replongé dans la solitude. Ce qu'on appelle la Muse est ma dame de compagnie. Adieu et mille baisers pour vous deux de la part de votre tante et de votre oncle affectionné, V. Alecsandri Que devient Mlle Bengesco? Nous n’avons plus de nouvelles. Mes félicitations cordiales à Grégoire Ghica2. Nos bonnes amitiés à Madame Cléopâtre 3. Mirceşti, 4 dec. 1877 Draga mea Lucie, Mica dumitale rană te face foarte interesantă pentru că ai cîştigat-o aproape pe cîmpul de luptă, căci un spital nu este decît urmarea acestuia, dar să sperăm că te vei vindeca în curînd şi că vei putea relua opera dumitale de caritate atît de demnă de admiraţie şi respect. Oricare ar fi zbieretele răutăcioşilor, abnegaţia şi devotamentul vostru, al doamnelor din societate, aparţin unui gen de sentimente care fac onoare unei naţiuni. Te înşeli, draga mea copilă, dacă mă crezi prea preocupat de treburile mele, nici nu am vreme să mă gîndesc la ele în faţa marilor fapte ale armatei noastre ! Fiind nu numai chel, dar şi şovin * în cel mai înalt grad, trăiesc cu gîndul viaţa militară a bravilor noştri soldaţi şi mă simt întinerit la vederea forţei lor. Adică, cu alte cuvinte, mi-am reluat armele părăsite acum un an şi am început o nouă campanie poetică. Zăpada căzînd cu abundenţă şi ferecîndu-mă în cameră, călătoresc într-o lume albă şi mă simt foarte mulţumit. Am scris deja o comedie în versuri pentru reprezentaţia care se organizează la Bucureşti în folosul văduvelor şi al orfanilor soldaţilor morţi pe cîmpul de luptă şi pe deasupra am mai compus legendele lui Peneş Curcanul şi a Sergentului de dorobanţi, care a fost întîlnit şi salutat de garda imperială pe drumul Vasluiului. Piesa intitulată: La Turnu Măgurele este un simplu scenariu cu două personaje; ea se află în mîinile doamnei Săvescu 1, care mi-a cerut-o * în limba franceză, joc de cuvinte pe elementele chauve = chel şi chauvain = şovin. 365 pentru această ocazie şi pe care am scris-o în fuga condeiului. Cît despre cele două legende, ele vor apărea în numărul viitor din Convorbiri. După cum vezi, mi-am regăsit masa de lucru de cînd m-am cufundat în singurătate. Ceea ce se numeşte Muză este doamna mea de companie. Adio şi mii de sărutări pentru voi amîndoi din partea mătuşii voastre şi a unchiului vostru iubitor, V. Alecsandri Ce mai face d-ra Bengescu? Nu mai avem ştiri. Felicitările mele cordiale lui Grigore Ghica.2 Bune salutări prieteneşti doamnei Cleopatra^. CĂTRE[IACOB NEGRUZZI 274 Mirceşti, 9 decembrie 1877 Iubite Negruzzi, Cumnata d-tale, d-na Săvescu, mi-au scris pentru ca să mă înştiinţeze că se organizează în Bucureşti o reprezentaţie în folosul văduvelor şi a orfanilor de soldaţi morţi pe cîmpul războiului. Totodată m-au rugat să improvizez ceva pentru această ocazie. Am improvizat deci alăturata mică comedie 1 în versuri, pe care ţi-o trimit să o citeşti împreună cu d-na Negruzzi, şi apoi să-mi comunici impresia d-voastre. Francezii numesc bluettes asemenea compuneri, şi în adevăr nici că am avut timp a produce altceva decît o bluetă, fiindcă mi s-a acordat un timp foarte scurt. în patru zile a trebuit să inventez sujetul, să-l aştern pe hîrtie, să compun versurile, să copiez manuscriptul şi să-l expediez la Bucureşti, pentru ca d-na Săvescu să aibă vreme de a învăţa rolul etc. Te rog să-mi înapoiezi manuscriptul după ce îl vei citi, căci nu am altul. Te îmbrăţişez şi trimet afectuoase complimente d-nei Negruzzi. V. Alecsandri 366 275 [Mirceşti, 9—12 decembrie 1877] 1 Iubite Negruzzi, Sînt foarte mulţumit că te-a înduioşat Peneş Curcanul şi mai în seamă că d-na Negruzzi voieşte să declame această poezie în seara reprezentaţiei ce se organizează. Nu mai puţin sînt încîntat că Sergentul v-a plăcut. Fiindcă aceste două încercări poetice a mele după un timp lung de tăcere ţi-au părut bune, mă grăbesc a-ţi trimite alte două care sînt în rudire cu cele dîntîi şi cer a fi publicate împreună. Mi-ar părea [bine] să le văd pe toate la un loc în numărul de la 1 ghenar, căci ele ar fi avangarda ce anunţă grosul armatei. Mi-ai promis să-mi trimiţi corecturile. Primesc şi îţi promit să ţi le înapoiez fără cea mai mică întîrziere. Scrisorile 2 ce publici în Convorbiri vor avea un rezultat folositor, căci ele sînt bine rezonate şi limpede scrise. Urmează înainte, însă cînd îi trata cuvîntul onor, fă-mi hatîrul, dacă mă iubeşti, să combaţi pe onoare şi să admiţi pe bărbatul ei onorul. Cu toată deferenţa cuvenită sexului frumos, sînt împrejurări unde trebuie să-i facem infidelităţi. Sănătate şi voie bună, V. Alecsand ri 276 Mirceşti, 12 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Primit-ai comedia în versuri La Turnu-Măgurele 1 şi un pachet conţinînd două poezii intitulate una Păstori şi plugari, şi cealaltă Odă la ostaşii români2? Eu am aşteptat păn-acum să îmi comunici zeţuirea coalei întîi a numărului din 1 ghenar 1878, pentru ca să fac corecturile necesare, dar nu 367 văd nimică sosind, şi timpul trece. Ţi-am cxpeduit dar astăzi un telegram, cerînd numaidecit ca să nu publici nici una din bucăţile mele înainte de a fi corectate de mine, căci am făcut în ele unele schimbări indispensabile. Aşa, de pildă: în Peneş Curcanul, aş dori să înlocuiesc — la strofa 19 — doi fraţi Calini pîn doi fraţi iaşani, fiindcă în regimentul 13 de dorobanţi erau şi iaşani. Asemine, cuvîntul stindard vreau să-l înlocuiesc prin drapel, fiindcă mai natural e ca Peneş să cunoască termenul uzitat drapel decît pretenţiosul stindard. în Odă către ostaşii români, schimbările sînt mai importante şi făr'dc ele nici nu vreau să se publice. Iată aceste schimbări : Strofa 2 Nu-mi aduc bine aminte cum este scrisă în manuscrisul ce ţi-am trimis, dar trebuie să fie publicată astfel: „Vin acum la rîndul vostru să v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută şi cu sufletul mai tare, Ca pe eroi de legendă vin să vă privesc în faţă". Strofa 3 „De la domni păn la opincă, demni de-o soartă norocoasă". Notă: după strofa 5, vine o nouă strofă, compusă în urmă. Iat-o: Strofa 6 „O, români, în faţa voastră, colo-n tainica cea zare, Vedeţi voi cu ochi de vulturi o lumină ce apare, Străbătînd prin umbra deasă de trei secoli adunată? E măreţul fapt al zilei multdorită, multvisată ! E al cerului zîmbire, e luceafărul sperărei, E triumful luptei voastre, este ziua neatîrnărei !" Strofa 7 „Tot poporul: rudă, frate, soră, mamă şi părinte ..." 368 Strofa 8 „Pas dar ! pas tot înainte ! Timpul vechi din nou zioreşte. Viitorul românimei scoate mugur ce-ncolţeşte ! O ! copii ! de voi sînt mîndru ! Simt aceea mîndrie mare Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare ! Mi-am văzut visul cu ochii etc., etc." Astfel trebuie să apară oda . .. sine qua non. Am scăpat din condei două versuri estravagante, care m-au făcut să rîd mai pe urmă şi care trebuie aruncate la paner ... „Şi-a mea inimă plăpîndă Pentru voi se face punte ca să treceţi la izbîndă ..." Mai bine mi-oi păstra inima cum este şi oi zvîrli acele două versuri în foc ... tot e iarna grea .. . Sper să-ţi mai trimit şi alte bazaconii pentru numerile următoare, dar tot cu condiţia ca să fac eu corectarea lor, căci eu urmez preceptul lui Boileau: „Polissez votre vers et le repolissez .... * " Te îmbrăţişează, > f ’ V. Alecsandri într-una din scrisori ce publici luminează-mă cum trebuie să scrim: lumini sau lumine, lacrimi sau lacrimel Nu crezi că s-ar putea ierta poeţilor aceste două forme ca un drept de licenţă poetică ? Trăind într-un timp unde toate licenţele sînt permise, pentru ce să nu se bucure şi bieţii poeţi de cîteva ... spre înfrumuseţarea literaturei şi spre înaintarea neamului românesc? Pe timpul lui Eliad aceste două fraze erau în toate gurile ti... elles ont hanté de bien mauvais lieux, et elles en sont mortes“ **. * „Şlefuieşte-ţi versul şi-l reşlefuieşte" (limba franceză). Cf. Boileau Art poétique. ** „Au colindat prin multe locuri rele şi de asta au murit" (limba franceză). 369 CĂTRE LUCIE DUCA 277 Mircesti, 12 déc. 1877 Ma chère Lucie, Je vous ai promis une pièce de vers avec la dédicace d’usage. La voici sous le titre de Penes Courcanul, un des héros de 14 ème régiment des Dorobantzi. Je ne sais si elle sera de votre goût, mais l’opinion des gens de lettres semble lui être favorable. Ce qui m’a engagé pourtant à vous la dédier, c’est l’idée que mon pauvre Peneş a dû recevoir vos soins charitables dans l’hôpital de Cotroceni. C'est une dette de reconnaisance qu’il vous paie par l’intermédiaire de votre oncle, V. Alecsandri Je vous embrasse tendrement tous les deux et la chère maman aussi. Mirceşti, 12 dec. 1877 Dragă Lucie, Ţi-am făgăduit nişte versuri cu dedicaţia obişnuită. Iată-le sub titlul Peneş Curcanul, unul dintre eroii celui de al 14-lea regiment de dorobanţi. Nu ştiu dacă îţi vor fi pe plac, dar părerea oamenilor de litere pare să le fie favorabilă. Ceea ce m-a făcut totuşi să ţi le dedic, a fost ideea că bietul meu Peneş trebuie să fi primit milostivele tale îngrijiri în spitalul de la Cotroceni. Este o datorie de recunoştinţă pe care ţi-o plăteşte prin intermediul unchiului tău, V. Alecsandri Vă îmbrăţişez cu dragoste pe amîndoi, de asemenea pe iubita mamă. 370 CĂTRE ELENA BELDIMAN 278 Mirceşti, 12 decembrie 1877 Doamna mea, Am onorul a vă înştiinţa că am expeduit prin poştă sub adresa domniei-voastre un pachet cu 60 exemplare din poemul meu Dumbrava Roşie, spre a fi vîndute în folosul spitalului instituit în Bîrlad de către onorabilul comitet al damelor din acest oraş, pentru căutarea ostaşilor români răniţi. Aş fi foarte fericit dacă mica mea ofrandă ar fi bine primită de onorabilul comitet prezidat de domnia-voastră şi dacă ea ar produce un adaos cît de modest la veniturile spitalului. Primiţi, vă rog, doamna mea, asigurarea simţirilor mele de profund respect, V. A lecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 279 Mirceşti, 14 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Cred că te-i fi spariet de numărul scrisorilor mele, dar nu ai fi fost expus la un asemine potop epistolar, dacă mi-ai fi trimis corecturile. Am mai descoperit un lapsus calami în legenda Sergentului şi doresc să-l îndrept numaidecît. Citind pe Peneş Curcanul şi pe Sergentul, ai observat, negreşit, că amîndoi se laudă că au înfipt steagul pe reduta Griviţei. Faptul se complică astfel într-un mod care ar da loc oarecă-rei îndoieli asupra veracităţei lui. Amîndoi . .. fălindu-se 371 •de acelaş act eroic ... ar da să creadă cititorului că ei sînt nişte gasconi sau, pe româneşte, nişte munteni. ’ Pentru a face dar parte dreaptă fiecărui, am gîndit să las lui Peneş gloria de a fi pus steagul pe reduta Griviţei, iar sergentului să-i dau un alt rol, acela de-a fi luat steagul turcesc din redută. Aşadar şi prin urmare celor mai sus pomenite, sergentul în loc de-a zice: „Ştiu eu? Cică drept plată Că am înfipt eu steagul pe Griviţa luată". va zice: „... Ştiu eu? Cică drept plată Că am luat eu steagul redutei, şi pe dată Cu el, rănit de moarte, m-am prăbuşit în şanţ !" Te rog foarte mult, iubite Negruzzi, să nu laşi a se.publica poeziile mele fără îndreptările ce ţi-am însemnat în numeroasele mele scrisori ... şi astfel muza mea, care în rîndul acesta au comis mai multe necuviinţi, îţi va da o dulce sărutare. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 280 Mirceşti, 15 dec. 1877 Iubite Negruzzi, încă o scrisoare ! Am primit manuscrisul meu şi am făcut îndreptările ce mi-ai indicat. Iată ce vra să zică de a scrie în fugă şi de a nu avea vreme să-ţi geluieşti lucrul. Iată cauza pentru care mulţime de scrieri ies în public strîmbe, oloage, ciunte şi pline de pete. Obiceiul meu este de a lasa în saltar să zacă timp de o săptămînă tot ce-mi iese din condei, şi apoi să revăd embrionul şi să-l îndrept, dacă merită să fie îndreptat, sau să-l arunc în foc. Piesa 1 mea este o simplă scenetă de circonstance, fără nici o pretenţie de artă dramatică sau de literatură ; cu toate 372 acestea, dacă îţi convine, ţi-oi trimite-o pentru unul din numerii Convorbirilor. Am mai scris cîteva poezii pe care promit să ţi le trimit precum doreşti, însă cu condiţia ca acele destinate a părea în numărul de la 1 ghenar să fie îndreptate după indicările ce ţi-am însemnat, astfel nu ar mai fi trebuinţă de a-mi trimite coala întîi pentru ca să fac însumi corecturile necesare. Ţin foarte mult la ele şi prefer mai bine să public mai tîrziu Oda şi Sergentul, decît să apară acum cu defectele lor. Ce vrei? nu pot mistui inima plăpîndă într-o odă marţială şi mai puţin transformarea acelei inimi în pod . Unde, dracu, mă gîndiam cînd mi-au scăpat o bazaconie ca asta din peană? La tipografie se poate lesne preface o coală începută şi chiar pusă sub presă. în vreme ce se urmează cu tipărirea celorlalte coaie, se reîncepe la nevoie zeţuirea părţei defectuoase şi condemnată de autor. E o simplă chestie de timp, de silinţă şi de plată ... Trei lucruri care sînt la dispoziţia omului. Aşadar, încă o dată, te rog să faci d-ta însuţi îndreptările ce ţi-am indicat într-una din numeroasele mele scrisori şi crede, mi-i îndatora foarte mult, Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Nu mă îndoiesc că nuvela 2 lui Gane trebuie să fie frumoasă, pentru că Gane are gust şi tact în compunerile lui. Sînt foarte nerăbdător a o citi. 281 [decembrie 1877] Iubite Negruzzi, Recetind pe Peneş Curcanul, am observat că versul „Spre crîncena redută" e repetat de două ori. Te rog dar, dacă 373 este încă timp, să se tipărească începutul strofei următoare în modul acesta: „Făcînd trei cruci, noi am răspuns Amin ! şi Doamne-ajută ! Apoi la fugă am împuns Spre a turcilor redută". Sănătate şi veselie, V. Alecsandri (întoarce) * Nu-mi aduc bine aminte dacă în Sergentul am scris: „Se-ntoarce, strigă-un ordin, pe loc tot regimentul" etc. Dacă găseşti că strigă un ordin nu e tocmai corect, înlocuieşte cuvîntul strigă cu dă. CĂTRE X. ALEX. LAPEDAT 282 Mirceşti, 16 decembrie 1877 Domnul meu, Aţi avut graţiozitatea de a-mi trimite toate numerile din foaia ce redactaţi: Albina Carpaţilor. Nu pot răspunde mai bine la acest [act] de politeţă decît comunicîndu-vă pentru foaia d-voastră alăturata scenă 1 în versuri, ce am improvizat în [a]giutorul ostaşilor români răniţi pe cîmpul luptei în Bulgaria. Această mică operă dramatică e destinată a fi în curînd giucată în Bucureşti de către persoane din societate. Primiţi, domnul meu, încredinţarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri * Scris de mîna lui I. Negruzzi. 374 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 283 Mirceşti, 20 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Fie-n voia ta, fie în împărăţia ta! îmi pare foarte rău că prin cererile mele te-am făcut să capeţi o migrenă de cele tătăreşti ..., dar nu te mira de acea stăruinţă din parte-mi, căci, la oarecare vrîstă, omul are filotimia de-a face copii nedefectuoşi. Fiind dar că timpul e scurt pînă la 1 ianuarie 1, fiindcă tipografiile noastre sînt păcătoase, fiindcă este lipsă de hîrtie în Iaşi ... etc. şi mai cu seamă dorind a te scăpa de supărare şi migrenă, admit fără dificultate modul lipirei hîrtiuţelor ca nişte bandaje salutare pe inima filăpîndă ... Dar dacă ai vroi să-mi faci o mare mulţemire, tot asemine ai lipi un bandagiu pe rănile Sergentului, un bandaj ce ar purta versurile următoare: „Că am luat eu steagul redutei ... şi pe dată Cu el, străpunşi de glonţuri, ne-am prăbuşit în şanţ". Cît pentru republicarea Odei în numărul de 1 februarie, nu o pretind nicidecum, fiindcă am trimis oda lui Vodă, îndreptată şi completata, şi nu mă îndoiesc că va apărea în jurnalele din Bucureşti, cu toate ale ei. Mi s-a cerut din mai multe părţi voie de-a publica pe Sergentul, Peneş şi Oda, însă am refuzat înainte de ieşirea la lumină a numărului din Convorbiri, care cuprinde acele bucăţi; cît pentru odă, am dorit să fac o graţiozitate lui Vodă înainte de sărbători, în uima unui telegram foarte amabil ce Măria-sa mi-a trimis la Mirceşti, şi cred, prin urmare, că domnitorul va da-o publicităţei. în zilele aceste are a se întoarce regimentul 5 de dorobanţi şi aş dori ca să fie întîmpinaţi de oda ce le este şi lor adresată ca la toţi ceilalţi ostaşi. îţi trimit singurul portret ce-mi mai rămîne şi pe lîngă el îţi comunic o horă ce am compus în stil de curcan: Hora de la Plevna . .. Citeşte-o de curiozitate şi dacă cunoşti pe cineva care să fie în stare de a-i face arie, încredinţaţi-o. 375 Se înţelege că această bucată nu poate să intre în coloanele Convorbirilor. în curînd ţi-oi comunica pentru numărul din fevruar următoarele piese: 1 Legenda celor doi fraţi vînă-tori; 2 Căpitanul Romano; 3 Soare de iarnă; 4 Hora de la Griviţa. Sărbătorile se apropie .. . Eu nu cred să pot veni la Iaşi înainte de 16 ghenar ... Primeşte dar de pe acum felicitările mele cele mai sincere. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 284 Mirceşti, 22 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Ca să mă ţin de făgăduinţă, iată că-ţi trimit pentru numărul de fevruar, trei bucăţi de poezie, ejusdem farinae * cu cele precedente. Precum vezi am vrut să ies cu plin Anului nou. Acum nu-mi rămîne decît să-ţi trimit urări de fericire pentru sfintele sărbători ale Crăciunului şi o fac din toată inima. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORE VENTURA 285 Mircesti, 2,8 déc. 1877 Mon cher Ventura1, A l’occasion des fêtes du nouvel An, je vous envoie deux petites bluettes à mettre en musique: l'une intitulée Soare * Din acelaşi aluat (limba latină). 376 de iarnă, et l’autre, d’un caractère tout national, portant le nom de Hora de la Griviţa.2 Allons, mon cher collaborateur, attaquez bravement votre piano, et improvisez-moi deux jolies mélodies, comme vous savez les faire ... et que l’année qui vient soit pour vous une année de jubilations. Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 28 dec. 1877 Iubite Ventura,1 Cu ocazia sărbătorilor noului an, vă tr.mit două mici piese de pus pe muzică; una intitulată Soare de iarnă*, şi cealaltă, de un caracter cu totul naţional, purtînd numele de Hora de la Grivlţa.2 Haide, iubitul meu colaborator, atacaţi vitejeşte pianul dumneavoastră şi improvizaţi-mi două frumoase melodii, aşa cum ştiţi să le faceţi... şi anul care vine să fie pentru dumneavoastră un an de satisfacţii. Al dumneavoastră, V. Alecsandri SOARE DE IARNĂ O ! soare, vecinic călător ! De mult n-ai fost tu în a mea ţară, Cu-al tău sărut fărmecător S-o faci a crede-n primăvară. Tu ştii cît ţara te iubeşte Şi cît şi zodia lui mai, L-a ta zîmbire-ntinereşte Şi se preface-n dulce rai. Tu ştii cu ce cîmpii mănoase Cu ce cununi de mii de flori Cu ce cîntări melodioase Ea-ţi iese-n cale chiar din ziori. * Trimisă ca anexă la scrisoare. 3 77 Şi ca pe-un sol de fericire Trimes de însuşi Dumnezeu, Tu priimeşte-o ! dulce mire Cu dismierdări la sînul tău ! De ce tu-n alte lumi străine Mergi, luni întregi rătăcitor Uitînd că ţara fără tine Tînjeşte-amar în tristul dor? Ah ! amîndoi cînd aveţi parte De întâlniri atît de dulci, Cum de tu fugi în altă parte Cînd vine noaptea să te culci? Cum de mai dai semn de vieaţă Ş-o laşi cu ceriul ei pustiu, Ş-o laşi cu inima de gheaţă Ca pe o moartă-ntr-un sicriu ! Cînd ea-i atîta de frumoasă Şi tu atîta de frumos, Cînd ea îţi este credincioasă. De ce să-i fii necredincios ! CĂTRE IACOB NEGRUZZI 286 Mirceşti, 29 dec. 1877 Iubite Negruzzi, Una din calamităţile vieţii este tagma importunilor, a acelor oameni cărora, fiindu-le urît de dînşii, cad napasta în traiul altora cu toată nulitatea lor, cu toate defectele supărăcioase de care sînt înzestraţi. Acei trîntori îţi fură 378 timpul cel mai preţios, cătînd petrecere, fără a aduce nici o compensare, şi nu pot să înţeleagă că prezenţa lor e păgubitoare pentru omul ocupat şi iubitor de linişte. De o lună, frate, sînt victima unor asemenea importuni, cari mă împiedică de a lucra şi care, ameţindu-mă prin prostiile lor, mă fac a comite mulţime de greşeli în scrierile ce compun pe furiş şi în ascuns. Dar, mi se va zice: pentru ce nu le închid uşa? Am gîndit să o fac, însă nu e cu putinţă la ţară, mai cu seamă cu trenurile ce îmi leapădă în treacăt musafiri şi fug cu repeziciune. Le flot qui l’emporte s’ enfuit épouvanté *. De nu m-aş fi găsit expus la o asemene calamitate, nu ţi-aş fi cauzat atîta necaz cu modificările mele în poeziile ce ţi-am trimis pentru numărul de 1 ghenar. Nu te mira deci, că şi în legenda Fraţilor fderi 1 am făcut cîteva schimbări, precum te vei convinge din copia alăturată. Dacă voieşti să publici Hora de la Plevna, publică totodată şi Hora de la Griviţa, sub numele de Mircea Moldova-nul2, pentru ca numerile Convorbirilor să conţie tot soiul de bucăţi de pe timpul războiului. în curînd poate ţi-oi trimite şi balada Griviţei. Pănă atunci însă, te îmbrăţişez şi îţi doresc toate fericirile în cursul anului ce vine. V. Alecsandri CĂTRE ŞTEFAN ALBU Mirceşti, 30 dec. 1877 287 Domnul meu, Vin a vă mulţumi pentru graţiozitatea ce aţi avut de a-mi trimite marşul ce aţi compus. Sînt încredinţat că tre- * Valul care îl răpeşte fuge îngrozit (limba franceză). 379 buie să fie frumos şi caracteristic, fiind inspirat de nişte evenimente glorioase pentru ţara noastră. Urmaţi înainte, domnul meu, cu studiu muzicii oăci va veni negreşit un timp în care scena teatrului românesc va poseda un repertoriu de opere naţionale, şi un compozitor care s-ar pătrunde de geniul armoniei noastre ar produce frumoase pagine. Al d-voastre devotat, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 288 Mirceşti, 3 ghenar 1878 Iubite: Negruzzi, îţi trimet legenda Fraţii Jderi 1, puţin modificată, însă fii liniştit, alte modificări nu va mai primi. Poţi dar să o dai la tipar, aşa cum este acum. Cît pentru Hora de la Plevna şi aceea dé là Griviţa, de vreme ce le găseşti bune de a-şi arăta nasul în coloanele Convorbirilor, publică-le sub humele meu. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri N.B. A grăi pe un om, fie mort sau viu, însemnează a pomeni de calităţile sau de defectele lui. Le-au grăit lumea, îl grăieşte lumea, expresii poporale. CĂTRE NICOLAE GANE 289 Mirceşti, 5 ianuarie 1878 Iubite domnule Gane, Am citit chiar acum nuvela d-voastră Andrei [Florea 1 şi am rămas încântat de ea, că mă grăbesc a vă adresa com- 380 plimentele mele cele mai sincere. Bine cugetată, bine simţită, bine scrisă, această istorioară este un adevărat mic giuvaer în literatura noastră. Vă urez din toată inima inspiraţii multe, aşa de nimerite ca Andrei Florea, pentru ca să îmbogăţească modesta noastră avere literară. Te îmbrăţişez frăţeşte, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA «: >290 Qţjv Mirceşti, 18/1 [s.n.] 1878 Te félicite pour ton jour de fête et pour ta crucification amitiés à M-me Ghyka. . V. Alecsandri Mirceşti, 18/1 [s,n,] 1878 1 Te felicit pentru ziua ta şi pentru răstignirea ta, amiciţii d-nei Ghica. Alecsandri CĂTRE MIHAIL K O GĂLNICEANU 291 Gara Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1878 D. Kogălniceanu Bucureşti Am răspuns îndată că starea sanataţei mă opreşte de a primi x. Regret, dar non possumus. Alecsandri 381 CĂTRE GRIGORE VENTURA 292 Mircesti, 9 janvier 1878 Mon cher Ventura, Je vous félicite sincèrement pour le succès de votre pièce, et vous souhaite un véritable triomphe à Bucarest 1. En y allant, adressez-vous à mon frère pour avoir mon Ode à l’armée roumaine, dont les vers seront de la même mesure que ceux du Réveil de la Roumanie. Peut-être trouverez [vous] dans cette ode quelques strophes qui vous conviennent pour les intercaler dans votre pièce. Je suis très curieux d’entendre la Hora de Grivitza 2 ... Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 9 ianuarie 1878 Iubite Ventura, Vă felicit sincer pentru succesul piesei dumneavoastră şi vă doresc un adevărat triumf la Bucureşti.1 Mergînd acolo, adresaţi-vă fratelui meu pentru a avea poezia mea, Oda armatei române, ale cărei mersuri vor fi de aceeaşi măsură cu cele ale Deşteptării României. Poate veţi găsi în această odă cîteva strofe care să vă convină pentru a le intercala în piesa dumneavoastră. Sînt foarte curios să ascult Hora de la Griviţa 2. . . Al dumneavostră, V. Alecsandri 382 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 293 Mirceşti, 21 ianuarie 1878 Iubite Negruzzi, îmi pare foarte rău că nu am putut asista la reprezentaţia piesei1 d-tale. Întîrziesem înadins plecarea mea din Iaşi pînă vineri, cu gînd de a mrrge joi seara la teatru, însă peste zi soţia mea s-a îmbolnăvit şi am fost obligat să stau acasă. Spune-mi cum ai fost mulţumit de actori şi de public? Întorcîndu-mă, la Mirceşti, am dat peste o veste dureroasă: Rolla 2, cumantul meu, au murit după mai mulţi ani de suferinţe, la moşia lui Lupu Bogdan, la Gădinţi. Încă unul din luptătorii de la 1840—1859 ce se duce să găsească pe cei pribegiţi din lume ! Rolla a avut o mare influenţă asupra societăţii laşului, pe cînd s-a întors el de la Münich, dînd măna cu toţi tinerii din acea epocă pentru introducerea marelor reforme sociale şi mai cu seamă pentru redeşteptarea simţului de demnitate personală. El a fost unul din acei porecliţi duelgii, care au contribuit prin spaima ce insufla, de a deprinde pe juni şi chiar pe bătrîni, a se respecta pe sine şi a respecta pe alţii. Am improvizat dar strofele aici alăturate şi te rog să binevoieşti a le da publicităţii în Curierul din Iaşi 3, pentru ca strofele să apară odată cu anunciul morţei lui Rolla. Fiind o poezie de ocazie, nu o pot rezerva pentru Convorbiri, dar îţi promit de a-ţi trimete în curînd altceva pentru foaia Convorbirilor. ( Te îmbrăţişez, V. A lecsandri 383 CĂTRE MIHAIL KOGÂLNICEANU 294 [Mirceşti, începutul lunii februarie 1878] 1 Cogălniceanu — Ministre Bucarest Je suis tombé malade après avoir assisté à l'enterrement de Rolla, mais si le pays était réellement en danger, je ne reculerais devant aucun sacrifice. Cependant, connaissant les hommes de mon pays et ne me payant pas de grandes phrases, je ne veux pas prendre un engagement à la légère avant de savoir au juste ce qu’on attend de moi, et si ce qu'on attend est assez sérieux pour mériter que je risque ma santé. Explique-moi donc bien en détail la nature et le but de la mission que l’on désire me confier afin que je puisse prendre une décision fondée 2. Envoie-moi une lettre explicite ou bien charge mon frère de venir m’apporter tes explications, car en tout cas, il me sera impossible d’aller moi-même à Bucarest. Alecsandri [Mirceşti, începutul lunii februarie 1878] 1 Kogălniceanu-ministru Bucureşti M-am îmbolnăvit după ce am luat parte la înmormîntarea lui Rolla, dar dacă ţara este cu adevărat în pericol, nu voi da înapoi din faţa oricărui sacrificiu. Totuşi, cunoscînd oamenii din ţara mea şi nemulţumin du-mă cu vorbe mari, nu vreau să iau un angajament cu uşurinţă, înainte de a şti exact ce se aşteaptă de la mine şi dacă ceea ce se aşteaptă este destul de serios pentru a merita să-mi risc sănătatea. Explică-mi, deci, amănunţit natura şi scopul misiunii ce doriţi să-mi încredinţaţi, aşa încît să pot lua o hotărîre bazată pe ceva.2 384 Trimite-mi o scrisoare explicită sau mai bine însărcinează pe fratele meu să vină să-mi aducă explicaţiile tale, căci, în orice caz, îmi va fi cu neputinţă să merg eu însumi la Bucureşti. Alecsandri 295 Gara Mirceşti, 9/2 [s.n.] 1878 Cogalniceanu-M inistre Buc. Ai besoin de quelques jours pour me remettre. Quand faudrai-t-il partir ? Quelques ressources pour le voyage ? Il me serait impossible subvenir aux frais comme autre fois x. J'écris par poste. Alecsandri Gara Mirceşti, 9/2 [s.n.] 1878 Kogălniceanu-ministru Buc. Am nevoie de cîteva zile pentru a mă reface. Cînd ar trebui să plec ? Cîteva resurse pentru călătorie ? Mi-ar fi imposibil să suport cheltuielile ca altădată 1. Scriu prin poştă. Alecsandri 296 Gara Mirceşti, 11/2 [s.n. 1878] Cogalniceanu-Ministre Bucureşti Mede cin est venu me voir de nouveau. Il déclare que ma névralgie me force garder la chambre pendant une douzaine 385 de jours. Souffre de maux [de] têtes violents, t’avertis à regret de cet empêchement involontaire pour que tu agisses en conséquence 1. Alecsandri Gara Mirceşti, 11/2 [s.n. 1878] Kogălniceanu-ministru Bucureşti Doctorul a venit din nou să mă vadă. El declară că nevralgia mea mă forţează să stau în cameră timp de o duzină de zile. Sufăr de dureri de cap violente, te vestesc cu părere de rău despre această piedică involuntară pentru ca să acţionezi în consecinţă.1 Alecsandri 297 Mirceşti, 16/2 [s.n.] 1878 Kogălniceanu-Ministre Bucureşti Médecin consulté m’ordonne garder la chambre pendant quatre à cinq jours encore. Ecris-moi donc, en attendant, une lettre détaillée qui me mette au courant de tout, car les dépêches n’ont pu me donner qu’une idée fort vague de ma mission à Rome. Alecsandri Mirceşti, 16/2 [s.n.] 1878 Kogălniceanu-ministru Bucureşti Doctoral consultat îmi ordonă să rămîn în cameră încă patru sau cinci zile. Scrie-mi deci, pînă atunci, o scrisoare amănunţită care să mă pună 386 ï la curent cu totul, pentru că depeşexe n-au putut să-mi dea decît o foarte vagă idee despre misiunea mea de la Roma. Alecsandri 298 Mirceşti, 19/2 [s.n.] 1878 Kogălniceanu-Ministre Bucureşti Reçu déclaration, merci, mon refroidissement a pris caractère fiévreux, me bourre de quinine, suis tout étourdi. Liteanu m’a vu malade. Ai écrit au Prince. Alecsandri Mirceşti 19/2 [s.n.] 1878 Kogălniceanu-ministru Bucureşti Primit declaraţia, mulţumesc, răceala mea a căpătat caracter febril, mă îndop cu chinină, sînt foarte năucit. Liteanu m-a văzut bolnav. Am scris Prinţului. K Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI j 299 i ■ ; • Mirceşti, 8 fevr. 1878 j Iubite Negruzzi, ’ . - Primind scrisoarea d-tale, m-am pus a răscoli saltarele j biuroului meu şi am găsit un început de voiaj la Constan- 387 tinopole, pe care ţi-1 trimit. Această scrisoare I va fi urmată de altele care, de vroieşti, vor fi publicate în numerii succesivi ai Convorbirilor. Totodată îţi trimit un Răspuns generalului Florescu 1 care va apărea negreşit în curînd în unele jurnale din Bucureşti. Acest răspuns îmi aminteşte frumoasa epistolă ce mi-ai adresat şi la care începusem a răspunde cînd .. . deodată m-am îmbolnăvit . .. Căci sînt bolnav de vro două săptămîni de răceala ce mă ameninţă a se schimba în friguri rele, dacă nu le-aş fi trîntit sub un nămol de chinină. Acum merg spre bine, dar mă simt încă slab în balamale şi capul nu mi-e dispus la lucru. Mai multe bucăţi începute stau baltă din cauza indispoziţiei mele, şi între altele Eroii de la Plevna 2. Cît pentru partea din istoria misiilor mele politice3, privitoare la Victor Emanoil, Cavur etc., oi căuta azi sau mîne să o copiez, de voi putea, şi ţi-oi trimete-o numaidecît, pentru ca să apară în numărul de la 1 martie, fiind apropo-sito, cum zic pedanţii. Deci te îmbrăţişez şi mă opresc aici, fiind ameţit de doza de sulfat ce am înghiţit mai dinioarea. V. Alecsandri 300 , [între 9 şi 16 februarie 1878] Iubite Negruzzi, Cu chiu, cu vai, am reuşit a copia extractul din suvenirele misiilor mele politice 1, privitor la Victor Emanoil, Cavur şi Lamarmora. Bolnav cum sînt, această lucrare este un vrai tour de force *. Te rog să mi-1 plăteşti, trimiţîndu-mi poezia mea Babanul şi Carpatul2, care au apărut, mi se pare, în mai multe ziare. Eu nu o mai posed şi am trebuinţă de ea. * Un adevărat tur de forţă (limba franceză). 388 Cum găseşti epistola către Florescu 3 ? Cum găseşti totodată invalidarea alegerei lui Maiorescu? Ce adunătură de slugi şi de creaturi servile e Camera de astăzi ! Elle est toute à l’image de Rosetaki. * Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 301 Mirceşti, 17 februarie 1878 Iubite Negruzzi, Cînd ţi-am trimes extractul din istoria misiilor mele politice \ privitor la audienţa ce am avut de la fostul rege Victor Emanoil, te-am rugat să-mi trimeţi o copie de pe poezia mea Balcanul şi Carpatul 2, care îmi lipseşte şi de care am mare trebuinţă. Nu am primit nici un răspuns pănă acum; vin dar să-mi reînnoiesc cererea. Ce zici de Basarabia ? Dibăcia oamenilor noştri de stat... pitic au adus trebile la un frumos sfîrşit ! Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 302 Mirceşti, 20 fevr. 1878 Iubite Negruzzi, Răspund îndată la ravaşul d-tale de ieri, pentru ca să-ţi expeduiesc acest răspuns cu trenul de dimineaţa. * Seamănă întru totul cu Rosetaki (limba franceză). : <;"> * 389 înainte de toate, găsesc de prisos a să mai publica Epistola1 mea către Florescu în Convorbirile literare, însă aş fi mulţămit de a videa publicate strofele 2 ce am improvizat la moartea lui Rolla. Cumnatul meu au ţinut un loc însemnat între oamenii de la 1848 şi au luat parte la lucrările reformatoare ale generaţiei care au precedat pe a d-voastră. E cu dreptul ca să nu fie dat uitărei. îmi ceri urmarea istoriei misiilor mele politice3 ? Voi căta a extrage din ea ce va fi posibil de publicat, însă durerile de cap ce mă muncesc nu-mi permit acuma nici o lucrare ostenitoare. Răbdare încă cîteva zile, pănă voi putea să mă aşez iar la biroul meu. Este adevărat că Cogălniceanu mi-au făcut rugăminte de a primi Ca să merg la Roma în misie estraordinară 4. Am răspuns cu politeţă că aş primi bucuros dacă starea sănătăţii mele ... etc. De atunci i-am mai făcut declarare prin telegraf că doctorul nu-mi permite a ieşi din casă pănă nu s-a îndulci clima, în sfîrşit, scriind domnitorului pentru ca să-i. mulţemesc de graţiozitatea ce au avut a mă decora cu Steaua României 5, i-am zis că m-aş fi grăbit a merge la Bucureşti, spre a-i aduce expresia gratitudinei mele, de viu grai, dacă starea sănătăţei mele nu m-ar opri de a întreprinde orice drum înainte de primăvară. Cu toate aceste, aud că Cogălniceanu ţine numaidecît a mă numi agentul guvernului actual pe lîngă curtea Italiei. Lesne-i de a zice plăcinte ! spune o zicală poporală. Am citit răspunsul onorabilului bucovinean Petrino, la epistola 6 mea adresată lui Florescu şi nu m-am mirat» nici m-am indignat, fiindcă am fost totdeauna foarte bun pentru acest domnişor şi l-am încuragiat mult în debuturile sale literare. Mă aşteptam să fiu lovit de copita lui într-una din zile şi, în adevăr, aşteptarea mea nu a fost înşelată. Ceea ce consţa,ţ însă çu oarecare satisfacţie este că nenorocitul, vrînd să iha lovească, au pierdut echilibrul şi au căzut Ies quatres pattes en l’air *. El ş-au închipnit negreşit că cornetul său acustic poate să-i serve de trompetă la cazuri de interes ... particular şi ... * Cu cele patru picioare în aer (limba franceză). 390 „Ce Zoîle transfuge à l’esprit triste et lourd, Embauchant son cornet, a chanté comme un sourd ... ? * Deci tăcerea absolută este cel mai nimerit răspuns la răspunsul său. Sfîrşind, te rog să înseri un mic erata în numărul care să tipăreşte acum : Strofa a doua din poezia intitulată Soare de iarnă, care a apărut în numărul II al Convorbirilor, se îndreptează în modul următor : „Tu ştii cît ţara te iubeşte Şi cît în zodia lui mai L-a ta zîmbire-ntinereşte Şi se preface-n dulce rai". Aşadar şi prin urmare, te îmbrăţişez, V. Alecsandri îmi trimiţi Balcanul şi G ar patul! CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT .. ' ni .:ü 303 > ; f Mirceşti, 20 fevr. 1878 Domnul meu, ' Vin să vă mulţămesc pentru notiţa biografică 1 ce aţi publicat despre mine şi pentru tot ce ea cuprinde de măgulitor pentru numele meu; se vede însă că este scrisă de un amic cam părtinitor . .. Deci trimit o afectuoasă strîngere de mînă amicului împreună cu mulţămirile mele adresate autorului. . i J * „Acest Zoii transfug, cu spiritul trist şi greoi / Puriînd la gură cornul siu, a cîntat ca un surd” (limba franceză). . - - 391 Acum permiteţi-mi a vă observa că s-au strecurat mai multe greşeli în publicarea poeziilor mele, şi vă rog să înseraţi următoarele erate 2 în numărul viitor al Albinei Carpa-ţilor. La Turnu-Măgurele Scena I în loc de: să nu fii nebună şi să-ţi închipuieşti romanuri. citeşte: Să nu fii nebună ca să-ţi închipuieşti romanuri. Scena II în loc de : sau .. . inima tînjeşte cînd n-are sorioară. citeşte : ştii .. . inima . .. etc. în loc de: mehenchiu în limbută citeşte : mehenchiu în limbuţie în loc de : ştiţi că-mpreună aţi fost răniţi odată citeşte : ştiu că-mpreună ... etc. în loc de: zedanul citeşte: redanul în loc de : Luptînd cum luptă ursul ... citeşte: Luptînd cum luptă zmeul. în loc de: O ! nu, nu, Romănia nu poate-n rău să piară scena iu c{ieşie : o ! nu, nu, Romania nu poate-n veci să piară £ în loc de: ... Duducuţă ... lumină ... floare citeşte : ... Duducuţă ... lumină ... floare vie. în loc de : ca norul pe soare ... citeşte : ca nourul pe soare ... în loc de: A ! ce s-aude? ... Aş da chiar a mea Scena VII cne^e ; A ! ce s-aude ?... geme ? ... aş da chiar a mea viaţă Oda către ostaşii români Strofa II : în loc de : Ca pe iroi de legende citeşte: Ca eroi de mari legende Scena IV i Scena V 392 Strofa III: în loc de: ş-arătînd precum prin nori mîndrul soare se arată citeşte: ş-arătînd precum prin nouri .... etc. Strofa VI întreagă e schimbată în modul următor : „O ! Români, în faţia voastră, colo-n tainica cea zare Videţi voi o rază vie care-ncet, încet răsare, Străbătînd prin umbra deasă de lungi secoli adunată ? E măreţul fapt de zioă mult dorită, mult visată, E lumina reînvierei, e luceafărul sperărei, E triumful luptei voastre, soarele neatîrnărei". în strofa VI —în loc de: La căminul unde-o mamă aştep-tînd ... etc. citeşte: La cămin unde românca aşteptînd ... etc. Peneş Curcanul În strofa IX în loc de : Ear noi jucam hora din sat citeşte: Ear noi trageam hora din sat în loc de: şi ea ne curmă jocul citeşte: şi ne sminteşte jocul. Sergentul în loc de: în frunte-i colonelul frumos, ... citeşte : în frunte-i colonelul semeţ ... Păstori şi plugari în loc de: Jos fruntea, o ! nemernici căzuţi în pocăinţă citeşte: Jos fruntea, o! nemernici căzuţi în umilinţă. Precît am înţeles, d-voastră aţi cules aceste poezii din coloanele Convorbirilor literare şi le-aţi reprodus exact, însă, fiind în grabă compuse şi publicate, ele cuprind greşeli pe care le-am îndreptat mai în urmă, ş-acele erate ţin foarte mult ca să se imprime în foaia d-voastră. îmi place a mă prezenta în lume cu haine fără pete. Albina Carpaţilor devine din zi în zi mai interesantă şi nu mă îndoiesc că în curînd autorii noştri cei mai cunoscuţi vor avea de mulţămire a cere ospitalitate pentru scrierele lor în coloanele acestei foi, căci ea este o protestară meri- 393 torie în contra gustului şi jargonului pedant care au domnit pînă acum în scrierile din Transilvania. Reacţia începută de d-voastră va produce în curînd un rezultat satisfăcător care va fi un titlu de glorie pentru d-voastră. Al d-voastră devotat, V. Alecsandri CĂTREIACOB NEGRUZZI 304 Mirceşti, 22 fevr. 1878 Iubite Negruzzi, îţi mulţumesc pentru osteneala ce ţi-ai dat de a-mi găsi Balcanul şi Carpatul 1, aceşti copii rătăciţi care dispăruseră din casa părintească. I-am revăzut cu bucurie, însă le-am găsit un defect pe care m-am grăbit a-1 îndrepta pe loc. Balean la plural devine Balcani şi nu Balcanuri. Am fost deşteptat la aceasta de către profesorul satului care într-o zi a venit înadins să mă întrebe dacă trebuie să înveţe pe copii a zice: Carpaturi, Alpuri, precum am zis eu Balcanuri ? ... Şi i-am răspuns că am comis o greşală mare si voluminoasă cît acei munţi, cînd m-am alunecat a le da o terminaţie nepotrivită lor. Acum să vorbim puţină politică 2, deşi nu este obiceiul nostru. Te temi că ni se va lua Basarabia? Şi eu mă cam tem. Te temi, că în urmă, Carol va abdica? Nu cred, căci ţara s-ar opune printr-un plebiscit ad hoc. Te temi că în urma urmei Bratiano sau Rosetaki va deveni Domn ? Fii în pace ... Cînd e o alegere de Domn, candidaţii puşi Ia iveală nu ies niciodată din urnă şi apoi Br. et Ros. ne sont pas du bois dont on fait des premiers *. * Nu sînt din lemnul din care se fac cei mai buni (limba franceză). Înlăturînd dar aceste' două temeri, adică: abdicarea lui Carol şi suirea pe tron al unui fruit sec * ca Bratiano sau al unui vieux macaque ** ca Rosetaki, să vedem dacă temerea privitoare la pierderea Basarabiei este întemeiată. Rusia are un ţap politic care îi reuşează totdeauna; ţapul de a cere o sută, cînd nu cată a căpăta decît zece. Astfel a urmat în chestia tratatului de la Balta Liman, astfel îmi pare că urmează şi astăzi. Cînd cu acel tractat, generalul Grabe, cumnatul lui Rolla, trecînd prin Iaşi, s-au dus la Constan-tinopoli [în] o misie extraordinară. Misia lui consista numai de a face pe Divan ca să admită şi să iscălească condiţiile tractatului de la Balta Liman, în contra cărui turcii făceau mari obiecţii, consiliaţi fiind de ambasadorii marilor Puteri. Grabe, spre a-şi veni la scop, începe a cere în numele împăratului Nicolae ... 1 Dreptul pentru Rusia de a întinde protecţia sa ortodoxă asupra tuturor creştinilor din Orient ; 2 Dreptul de a cumpăra flota viceregală din Egipt ; 3 Dreptul pentru corăbiile de război ruseşti de a trece liber şi ori-cînd prin Bosfor şi Dardanele etc. Turcii se sparie, se adresează la ambasadorii din Constan-tinopol şi, povăţuiţi de aceştia, răspund lui Grabe prin un refuz absolut. Grabe ameninţă Divanul cu trecerea imediat a Prutului, de către armatele puternicului ţar Nicolae, însă, spre a proba un mare spirit de conciliare, reduce cererile lor la simpla chestie a tratatului de la Balta Liman, pentru ca să nu se prezinte cu mîna goală la Petersburg. Divanul, sub îndemnul ambasadorului, primeşte şi ratifică tratatul, séance tenante ***, crezînd că gioacă astfel renghiul ruşilor. A doua zi curierii ambasadelor se dirigiau în grabă spre cabinetele europene, ducînd vestea de marea victorie repurtată de către politica Stambulului asupra politicei Petersburgului, iar generalul Grabe, riant dans sa barbe****, se întorcea liniştit în Rusia cu tratatul subsuoară. Astfel cred că se joacă momiţele şi în Basarabia. Păn-în sfîrşit Rusia va face sacrificiul de a se désista de această pretenţie legitimă, spre a proba Europei spiritul ei conciliant * Fruct sec (limba franceză). ** Bătrîn maimuţoi (limba franceză). *** Pe loc (limba franceză). **** Rîzîn(ju.şj în barbă (limba franceză): 395 şi mai cu seamă spre a rămînea în relaţii de bună vecină’ tate cu Austria, care se interesează mai cu deosebire de gurile Dunării ... Şi cu chipul acesta, Europa va încuviinţa mai cu lesnire celelalte condiţii ale păcei încheiate la San-Stefano. E cu putinţă şi chiar probabil să mă înşel ... dar aşa îmi miroase, ca [să] nu zic un alt cuvînt mai potrivit. Prin urmare îngrijirea afectată de miniştrii noştri îmi pare o comedie : ils veulent nous faire accroire qu’ils font de grands efforts pour sauver la Bessarabie, afin de mériter plus tard le titre de sauveurs de la Patrie. * Precît ştiu, Vodă şi Doamna sînt foarte liniştiţi. Pentru ce dar atîta agitaţie în sufletul miniştrilor? Pure comédie et voilà tout ! ** Să dea Dumnezeu să trăim şi vom vedea. Pănă atunci, noi să ne căutăm de treabă. Te îmbrăţişez, V. A lecsandri Mulţumesc „Junimei" că nu a permis să se citească în sînul ei diatriba surdului3. 305 Mirceşti, 24 mart. 1878 Iubite Negruzzi, Pentru numărul viitor al Convorbirilor îţi trimit continuarea istoriei misiilor mele politice.1 Te vei convinge din cuprinsul cuvintelor rostite de Napoleon că, dacă noi românii am fi urmat povăţuirile sale, nu ne-am găsi azi în tăul din care nu ştiu cum vom ieşi. Te rog să-mi înapoiezi din manuscrisul * Vor să î e facă să credem că fac mari eforturi pentru a salva Basa^ rabia, pentru ca mai tîrziu să merite titlul de salvatori ai Patriei (limba franceză). ** Adevărată comedie, asta este! (limba, franceză),-. 3% meu coaiele ce cuprind paginile 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, care fac parte dintr-un total ce vroiesc a păstra. Totodată, fiindcă se strecoară necontenit greşeli de tipar în articolele mele, doresc a face însumi ultima-corectură. Iată de exemplu cîteva errata, de publicat în numărul viitor ... — Pagina 430 —în loc de : St Jean de Norienne citeşte: St Jean de Morienne. — Pag. 431 —în loc de : drepturilor Principatelor citeşte : drepturile — Pag. 432 — în loc de: fără a asculta defectele noastre, citeşte: fără a ascunde defectele — id. — în loc de : misii — misie — id. — în loc de : adînce satisfacţie — adîncă — Pag. 433 —în loc de: o superioritate măreaţă citeşte: o superioritate mareaţâ. Ce mai faceţi pe la Iaşi? Petreceţi bine, după cum am auzit. Aveţi serate cu şarade, teatru, tifos şi alte plăceri. Aice de-abia am scăpat de zăpadă şi ne-am bucurat de sosirea cocostîrcilor. Eu am gojit în timp de mai bine de două luni, dar sper că soarele primăverei a fi pentru mine un doctor mai folositor decît acei ieşiţi din facultăţile Franţei şi ai Germaniei. Nu ai de gînd să tragi o raită pe aici? Plecînd dimineaţa din Iaşi, ai sosi aici la 11, ai şedea cu mine pînă la 5 1/2 şi seara te-ai întoarce la nevastă. Iar mie mi-ai face o mare mulţemire. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 306 Mirceşti, 12 aprilie 1878 * Iubite Negruzzi, Mă bucur că te ştiu la ţară, la moşia părintească, Trifeşti, unde am fost odată cu mult regretatul părintele d-tale, şi unde mi se pare că am împuşcat pe jumătate un iepure şchiop. 397 Grădina pe atunci era plină de flori şi în mijlocul ei se înălţa un copac sub al cărui frunziş am băut multe cafele turceşti, precum se obicinuia pe acel timp, ce era mult mai oriental în obiceiuri decît timpul de astăzi. Negruzzi întrunea calităţile de bun vînător, de mare amator de flori şi de foarte plăcut povestitor, încît cu vie mulţemire şi vie înduioşare îmi aduc aminte de zilele ce am petrecut cu el pe malul Prutului, la anul mîntuirii 1840. Sînt 38 de ani de-atunci ! ! ! ! Nu făcusem încă nici un vers românesc şi de-abia intrasem în domeniul literaturii cu o nuvelă intitulată: Buche-tiera de la Florenţa. Cum trec anii ! şi cîte întîmplări în acest lanţ de ani ! Adeseori, cînd închid ochii, văd strecurîndu-se pe aripele suvenirilor o lume întreagă de fapte istorice, de episoade curioase care ar interesa mult dacă ar fi scrise ... dar ochii se deschid iarăşi şi ei văd cu spaimă haosul prezent, dominat de figura hidoasei pocituri, care ţipă ca o cucuvea pe ruinele patriei. Oricum să fie însă, iubite Negruzzi, întoarce spatele evenimentelor actuale şi te aruncă în lumea fanteziei, ca un om ce se azvîrle în valuri limpezi ca să se răcorească. Scrie ce ţi-o trece prin minte, fără plan, fără ordine şi pregăteşte-ţi astfel elementele unui întreg pe care le-i scoate la lumină în timpi mai liniştiţi. Fă ca pictorii, ce-şi pregătesc pînzele pentru tablouri, însemnînd din fugă pe ele schiţe uşoare. Am aflat de mult că d-1 Th. Alexi a tradus idila d-tale Miron şi Florica, însă nu ştiam că au reuşit aşa de bine în traducerea sa: îmi pare bine că acest autor are talentul de traduttore *, iar nu acel de tradittore **, căci el poate să fie de mare folos ţerii noastre, vulgarizînd în Germania poezia română. Ideea lui de a publica un volum întreg de traduceri este minunată; încît priveşte însă acele făcute de doamna Elisaveta, nu ştiu dacă Măria-sa ar primi ca să se publice, chiar sub un pseudonim. Voi însărcina pe cneazul A. Can-tacuzin ca să-i comunice această propunere, fiindcă eu nu sînt în corespondenţă cu palatul. Cît pentru cererea d-lui Cihac, sînt gata să o îndeplinesc, însă nu-i cunosc adresa casei la Maienţa. Te rog să mi-o trimiţi, pentru ca să scriu imediat lui Socec. * Traducător (limba italiană). ** Trădător (id.). 398 Terminînd, îţi doresc sărbători fericite şi inspiraţii poetice. Arată amiciile mele lui Leon şi doamnelor Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE HURMUZACHI 307 Mirceşti, 14 april 1878 Iubite Nicule \ Vin prin anticipare să-ţi doresc serbători fericite şi ilus trate cu ouă roşi, pască, cozonaci etc., tot ce e din domeniul Pastelor. Totodată te rog să-mi procuri o colecţie completă a Foaiei Bucovinei. Trimiţîndu-mi volumurile cu drumul-de-fier, voi plăti costul lor la staţia de la Mirceşti, prin modul numit: remboursement. Şi eu din parte-mi îţi voi trimite foarte curînd o broşură cochetă ce apare acum la Bucureşti şi în care sînt cuprinse toate bucăţile de poezie ce mi-au inspirat războiul nostru cu turcii, şi mai cu seamă vitejii noştri curcani. Te îmbrăţişez şi te rog să arăţi complimentele mele doamnelor Hurmuzaki şi Petrino, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 308 Mirceşti, 28 aprilie 1878 Iubite Negruzzi, Ţi-am trimis un exemplar a broşurei publicate în Bucureşti, sub titlul de : Ostaşii noştri. Ediţia e frumuşică. 399 îţi expeduiesc acum: relaţia misiei 1 mele la Londra, pentru numărul ce vine al Convorbirilor. Dacă crezi că împrejurările actuale nu se împotrivesc la publicarea acelui articol, dă-1 la tipografie. în caz contrar, trimete-mi manuscriptul îndărăt. N.B. îmi rezervez dreptul de a face ultima corectură. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 309 Mirceşti, 2 mai 1878 Iubite Negruzzi, Moartea lui bietul Petrino — într-un spital ! — m-au surprins şi întristat foarte mult. El avea un caracter nenorocit, în adevăr, dar nu lipsea de talent şi sînt încredinţat că talentul său s-ar fi dezvoltat păn la o culme destul de înaltă, dacă împrejurările vieţei sale ar fi fost mai blinde. Dispărerea lui din pleiada junilor literatori lasă o lacună destul de simţitoare. Este dar cu dreptul ca o foaie serioasă ca Convorbirile, şi mai cu seamă Convorbirile, să nu rămîie indiferente în privirea acestei morţi atît de grabnice. Scrie dar numaidecît cîteva rînduri pentru numărul ce are să iasă şi lăsînd omul de o parte, vorbeşte de poet. 1 Vei face bine, căci trebuie să o faci. Am scris lui Socec să expe-duiască prin poştă un exemplar din proza mea şi unul din broşura noilor mele poezii, la adresa d-lui Cihac. Cît pentru adresa d-lui Liteano la Berlin, cred că e destul ca să pui pe scrisoare : Monsieur Georges Liteano, Agence roumaine, Berlin. Funcţionarii poştali din capitala Prusiei vor fi destul de inteligenţi ca să găsească adresa agentului nostru. Ideea de a împărţi broşura Ostaşii noştri la diferite corpuri am avut-o şi eu şi fiindcă dispun de vreo 500 exemplare, am de gînd să le împrăştii în armată. Cu toate acestea, societatea de bine- 400 facere nu ar face rău dacă ar cumpăra un număr oarecare de broşuri pentru bolnavii şi răniţii de prin spitaluri. îmi pare rău că frigurile au venit iar să te necăjească, şi că ele te-au oprit în cursul lucrărilor ce începuseşi la ţeară. Aceste friguri înteţite ar trebui să le combaţi energic, ca să nu ia deprinderea de a se împămînteni în sîngele d-tale. Schimbarea aerului e cel mai bun mijloc de lecuire. Vino dar la Mirceşti ca să găseşti vindecare şi să lucrăm împreună. Poezia mea Eroii de la Plevna e gata, dar nu i-a sunat ora de publicare. Mai tîrziu . .. Pănă atunci, te îmbrăţişez şi-ţi doresc sănătate. V. Alecsandri CĂTRE ALPHONSE ROQUE-FERRIER 310 [p. 3 mai 1878] v Monsieur Roque — Ferrier, „Société des langues romanes" Montpellier Vivement touché de l’honneur qui m’est fait, je vous prie de vouloir être auprès de la „Société des langues romanes" l’interprète de ma gratitude ainsi que de mon profond regret de ne pouvoir répondre à sa gracieuse invitation. A. 48* [p. 3 mai 1878] 1 Domnul Roque-F errier, „Societatea limbilor romanice" Montpellier Puternic mişcat de onoarea ce mi se face, vă rog să binevoiţi a fi interpretul recunoştinţei mele pe lîngă „Societatea limbilor romanice", cum şi al adîncului meu regret de a nu putea răspunde la această plăcută invitaţie. A. 48 * 401 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 311 Mirceşti, 16 mai 1878 Iubite Negruzzi, Viu să-ţi comunic o veste care ştiu că te va bucura. Ai aflat din ziare că la Montpellier 1 s-a constituit o societate a limbilor romane, care a pus la concurs compunerea unei poezii intitulate Cîntecul gintei latine, cu scop de a-1 traduce în toate idiomele romane, de a-1 pune pe muzică şi de a-1 populariza în întreaga lume latină. într-o bună dimineaţă din iarna trecută, m-am trezit cu ideea de-a concura şi eu la acea operă, şi fără întîrziere am şi trimis la Montpellier patru strofe, sub titlul de: Cîntecul gintei latine şi, după obiceiul meu, le dasem uitărei, cînd deodată primesc următoarele depeşi: „19/5 1878, Alecsandri, Mirceşti. Jury composé de Mistral, Tourtoulon, 2, Quintana, Obe-denaru et Ascoli vous décerne unaniment le prix du Chant latin. Vous attendons. 22/5 Roqueferrier 3 Recevez, avec mes félicitations cordiales, les voeux que nous formons pour la Roumanie. Vous, qui ête.s un grand poète, veuillez être l’écho des sympathies des poètes latins réunis à Montpellier. * Albert de Quintana" * Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru şi Ascoli v-a decernat în unanimitate premiul pentru Cîntecul latin. Vă aşteptăm. Primiţi, cu felicitările mele cordiale, urările pe care le facem pentru România. Dumneavoastră, care sînteţi un mare poet, binevoiţi să fiţi ecoul simpatiilor poeţilor latini reuniţi la Montpellier. 402 N.B. D-l Albert de Quintana este fondatorul „Societăţii limbilor romane" şi au hărăzit o cupă simbolică de argint ca premiu pentru autorul celei mai bune poezii. îţi mărturisesc că nu puţin m-am bucurat de acest triumf, mai cu seamă că el a contribuit a redeştepta simpatiile confraţilor noştri latini pentru ţeara noastră. Iată poezia: CÎNTICUL GINTEI LATINE „Latina gintă e regină între-ale lumei ginte mari. Ea poartă-n frunte o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreţ îndreaptă paşii săi, Ea merge-n capul altor ginte Vărsînd lumina-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale-i se înclină Şi pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zîmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latirta gintă are parte De-ale pămîntului comori Şi mult voios ea le împarte Cu celelalte-a ei surori, Dar e teribilă-n mînie Cînd braţul ei liberator Loveşte-n cruda tiranie Şi luptă pentru-al său onor ! în ziua cea de judecată Cînd faţă-n cer cu Domnul Sînt Latina gintă-a fi-întrebată : „Ce au făcut pe-acest pămînt?" Ea va răspunde sus şi tare : 40> „O ! Doamne, -n lume cît am stat în ochii săi plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat". Sfîrşind, te îmbrăţişez şi-ţi doresc sănătate. în curînd ţi-oi trimite urmarea relaţiei misiilor mele politice, sau vizitele mele la Prinţul Napoleon, la Baronul Hübner, la Contele Kisselef 5 etc., deşi cu greu îmi vine să mă aşez la biurou, cînd soarele se hîrjoneste cu florile pe afară. Al d-tale amic, V. Alecsandri 312 Mirceşti, 18 mai 1878 Iubite Negruzzi, Ştii de mult că foaia mea favorită este foaia Convorbirilor şi că tot ce scriu îi este destinat. Astă dată însă, poezia intitulată Cîntecul gintei latine, ieşind de sub stăpînirea mea, mi-a fost cu neputinţă a dispune de dînsa cum aş fi dorit. Dl. Obedenaru, unul din membrii juriului de la Montpellier, au scris negreşit la Bucureşti ca să încunoştiinţeze rezultatul concursului şi au comunicat ziarelor din ţeară versurile mele. Presa şi Războiul1 le-au şi publicat în numerile de ieri. Notiţele ce-mi cereţi despre „Societatea limbilor romane" sînt cuprinse în programul alăturat. El e scris în limba catalană (mi se pare), dar acest idiom e lesne de înţeles şi lesne vei putea obţine informările de care ai trebuinţă. Nu ştiu nimica mai mult decît ce este cuprins în program. Cît pentru persoanele care au compus juriul de la Montpellier, nu le cunosc. Ştiu însă că Mistral este autorul poemului Mireîo, care au ilustrat pe poetul provenţal, fiind foarte frumos şi plin de adevărată poezie. Dl. Albert de Quintana este fundatorul şi prezidentul „Societăţii limbilor romane" 2 ce datează de doi ani. El este 404 şi prezidentul comisiei însărcinate cu secţia spaniolă la Expoziţia de la Paris. Cînd am primit programul Societăţii de la Montpellier, m-am hotărît a scrie' şi eu ceva, nu însă cu sperare de a cîş-tiga premiul, dar cu simpla idee de a trimite un specimen de limba română, spre a se constata încă o dată rudirea noastră cu toate ramurile gintei latine. Norocul au vrut ca toate poeziile prezentate la concursul de la Montpellier să fie mai slabe decît a mea şi astfel am ieşit eu triumfător 3. Cu atîta mai bine pentru ţeară. România e astăzi mai cunoscută în lumea învăţaţilor din lumea occidentală şi ce mă bucură mai mult este că poezia mea au motivat urările poeţilor latini pentru România. Aicea este adevăratul triumf. Am ciştigat un nou drept la simpatiile marelor popoare de viţă latină, şi poate că acele simpatii răsărite pe cîmpul literaturei vor rodi pe cîmpul politic. Amin ! Să ne ajute Dumnezeu ! Te îmbrăţişez, V. Alecsandri Te rog să-mi înapoieşti programul cînd nu-i mai avea trebuinţă de el. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 313 [mai 1878] D-lui de Quintana 1, Preşedintele societăţei pentru studiul limbelor romane Montpellier Raportînd preţioasele sale simpatii asupra ţărei mele, „Societatea limbelor romane" mi-a făcut îndoit de scumpă 405 pronunţarea sa în favorul meu. Binevoiţi, vă rog, a fi interpretul aceluiaş sentiment pe lîngă confraţii mei latini, şi a primi personal prea sincera mea gratitudine 2. Alecsandri CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „TELEGRAFUL ROMÂN" 314 Gara Mirceşti, [mai 1878] 1 Fericit de preţioasa manifestare primită de la ziarul Telegraful român, trimit redacţiei expresia sincerei mele gratitudini. Alecsandri CĂTRE PETRESCU, REPREZENTANTUL JUNIMII ,HUŞENE 315 [Mirceşti, mai 18781 D-lui Petrescu Huşi Fericit de felicitările junimei huşene şi de patrioticul său avînt, o rog să primească afectoase mulţemiri. Alecsandri 406 CĂTRE BĂRBIERUL N. CLATINOS 316 [mai 1878] Domnului Neculai Clatinos, bărbier Iaşi Condeiul a primit felicitările briciului, şi mulţumesc voios, căci amîndouă ştiu a trage perdaf ! Alecsandri CĂTRE DR. POP, REPREZENTANT AL ORAŞULUI BRAŞOV 317 Bucureşti, [mai 1878] Vă rog să fiţi interpretul simţirilor mele de gratitudine către toţi domnii care mi-au trimis felicitări. V. Alecsandri CĂTRE STUDENŢII UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 318 Iaşi, [mai 1878] Studenţilor Universitălii, Entuziasmul patriotic a junimei este puternica garanţie a viitorului, sînt fericit de avîntul vostru, vă mulţumesc. Alecsandri 407 CĂTRE ROMÂNII DIN SIBIU 319 Gara Mirceşti, [mai 1878] Trimit prin *... românilor din Sibiu, ce m-au felicitat, salutări frăţeşti şi sincere mulţumiri. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 320 Bucureşti, miercuri, [24 mai 1878]1 Dragă, Am sosit cu bine aice. La Roman mi-au ieşit tot oraşul înainte cu flori şi cu muzică. Aice, mai nimica, afară de două, trei persoane. Dar asta mi-au convenit mult mai bine, căci eram cam ostenit de horăitul laşului. Cneazul2 te sărută. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri CĂTRE ELEVII ŞCOLII NR. 1 DIN PĂCURARI (IAŞI) 321 Bucureşti, 24 mai 1878 Domnul meu} Nimic nu putea să-mi aducă mai mare plăcere decît expresia entuziasmului copiilor din şcoala no. 1 din Păcurari, ce directaţi, şi sincerele felicitări izvorîte din inimile lor. * Urma un cuvînt probabil neînţeles de telegrafist. 408 Vă rog dar să spuneţi tuturor că le mulţumesc, că-i binecuvîntez şi le doresc să devie români neaoşi spre folosul şi onorul Patriei lor. Totodată, vă complimentez pe d-voastră, călăuzul lor intelectual, pentru simţul nobil ce aţi diz-voltat şi dizvoltaţi în elevii d-voastre. De la înţelepciunea institutorilor atîrnă caracterul generaţiilor, şi văd cu nespusă bucurie că d-voastră înţelegeţi sacra şi mult importanta misiune la care v-aţi consacrat viaţa. Primiţi dar, domnul meu, complimentele mele cele mai sincere. V. Alecsandri P.S. Tinerilor elevi2 Proca, Strigi şi Gheorghiule trimit cîte o îmbrăţişare părintească. CĂTRE LASCĂR ROSETTI 322 Bucureşti, 26 mai 1878 Iubite Lascarache,1 Scrisoarea ta m-au găsit în Bucureşti şi mi-au adus o mare mulţumire inimei mele.A reuşi şi a câştiga un premiu la un concurs ştiinţific sau literar este satisfacerea de amor propriu, dar cînd acest incident ia proporţiile neaşteptate a unui eveniment, cînd el pătrunde în toate unghiurile ţerii şi merge de bucură sufletele, atunci faptul devine un motiv de nemărginită fericire pentru favoritul soartei. Cuvintele călduroase 2 ce mi-ai trimis, iubite Lascarachi, pornite din inima ta, au găsit calea inimei mele şi m-au uimit foarte adînc. Dacă Dumnezeu mi-au dat darul poeziei, bunătatea sa mi-au rezervat şi rarul avantagiu de a primi, încă în viaţă, recompensa lucrărilor mele. 409 Toţi românii au fost buni pentru mine şi amicii mei m-au susţinut, m-au încurajat, astfel încît opera mea este şi a lor. Copacul dă roadă frumoasă cînd este îngrijit de grădinar. Tu şi cu toţi ai noştri aţi fost grădinarii mei în tot cursul carierei mele literare. Acest adevăr îl recunosc astăzi mai mult decît totdeauna şi îmi place să-l rostesc cu toată sinceritatea ! Nu pot să-ţi descriu mulţumirea mea cînd mă gîndesc că am procurat iubitului meu pustnic de laRăducăneni un moment de mîndrie naţională şi de entuziasm ! îmi vine a crede că există în aer un curent electric căruia îi trebuie o simplă zguduire pentru ca să producă scînteia aprinzătoare. în împrejurările actuale ale ţerii, Cîntecul gintei latine au avut norocul să nască acea zguduire. Iată tot meritul lui, însă în ochii mei el mai are şi meritul nepreţuit de a-mi atrage nouă probe de simpatii, care mă reîntineresc. Scrisoarea ta e din numărul acelor manifestări la care nu pot răspunde decît prin o amicală, fierbinte şi recunoscătoare strîngere de mînă. Te îmbrăţişez frăţeşte, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 323 Bucureşti, miercuri [31 mai 1878] 1 Dragă, Banchetul2 ce mi se pregăteşte aice se va da vineri, în sala Teatrului. Au să fie peste două sute de persoane la masă şi masa are să ţie pănă pe la 11 ceasuri de noapte. Am să fiu obligat să răspund la multe discursuri.. ., dar a doua zi, sîmbătă seara, sper să plec aCasă. Trimite trăsura 410 la gară duminică dimineaţă. De nu voi veni duminică, luni însă negreşit. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri Gata casa?3 Cneazul4 şi frate-meu pleacă totodată cu mine. CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI 324 Bucureşti, 31 mai 1878 Iubite Nicule, Nu pot răspunde mai bine la graţioasa scrisoare ce mi-ai trimis, decît îmbrăţişîndu-te cu toată dragostea ce am păstrat totdeauna familiei Hurmuzaki, adăpostitoarea emigranţilor români din 1821 şi 1848. Primeşte dar expresia simţirilor mele cele mai amicale, şi prezintă, te rog, omagiile mele respectuoase doamnei Hurmuzaki. Amic devotat, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE LUCHIAN, REPREZENTANTUL ARTIŞTILOR TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI 325 [Mirceşti, iunie 1878] ■ Luchian Jassi Sosit acum din Bucureşti foarte ostenit, regret nu pot veni. Mulţumesc artiştilor pentru preţioasele lor manifestări1. Alecsandri 411 CĂTRE DR. ALEXEI, REPREZENTANTUL ÎNVĂŢĂTORILOR ROMÂNI DIN NĂSĂUD 326 [iunie 1878 Dr. Alexei în Năsăud Salutare frăţească tuturor românilor subscrişi în depeşă, mîndru de gratulările lor. Mulţumirile mele sincere. V. Alecsandri CĂTRE ALEXIU OLARIU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ILIA-MUREŞE ANĂ 327 [iunie 1878] Domnului Alexiu Olariu Ilia-Mureşană Felicitările din Mureş m-au bucurat mult. Retrimit tuturor frăţeşti mulţumiri — Trăiască Românismul ! Alecsandri CĂTRE IACOB BOLOGA, VICEPREŞEDINTE AL „ASTREI" 328 [iunie 1878] Domnule vicepreşedinte ! Mă simt mült onorat de adresa de felicitare ce am primit din partea comitetului „Asociaţiei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român", şi vă rog să 412 binevoiţi a fi pe lîngă d-nii membrii acelui comitet interpretul simţirilor mele de gratitudine. A fi poet este un avantaj personal, a fi însă apreciat între conaţionalii săi este o favoare a soartei, pe care ştiu a o aprecia cu legitimă mîndrie. Primiţi, d-le vicepreşedinte, asigurarea consideraţiunei mele cele mai distinse, V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU LAZARU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ABRUD 329 Gara Mirceşti (România), [iunie, 1878] Alexandru Lazaru, Abrud (Transilvania) Frăţeştile mele mulţumiri şi salutări muntenilor apuseni. Sînt foarte simţitor la felicitările d-voastră. Alecsandri CĂTRE FRÉDÉRIC MISTRAL 330 Mircesti, 1 juin 1878 Cher Monsieur et confrère 1, Une double circonstance me convie à soliciter l’honneur de faire votre connaissance: vous avez été mon juge, et vous avez reçu en mon nom le prix que la „Société des langues romanes" a bienvoulu m’accorder.2 Permettez-moi donc de réparer le temps perdu et de demander à l’auteur de Mireille de devenir son ami en même temps et autant que je suis son admirateur. 413 Je m'absteins, cher Monsieur et confrère, de vous remercier de la part bienveillante que vous avez prise au jugement dont j’ai été favorisé; 3 vous serez, j’en suis sûr, plus sensible en apprenant que la Roumanie a tressailli de joie en voyant ses sœurs latines lui envoyer, sous la forme d’un succès littéraire, la manifestation inappréciable de leurs sympathies dans les circonstances 4 où elle se trouve. La grande et vaillante famille nous a reconnus !... Mon cœur me dit que nous demeurerons dignes d’Elle, quelles que soient les épreuves qui nous sont encore réservées. C’est de vive voix que j’aimerais à vous parler de notre allégrasse et de nos espérances. A mon grand regret, je me vois forcé de différer ce précieux moment jusqu'à mon prochain voyage en France. En attendant, permettez-moi cher Monsieur et confrère, de vous offrir par l’entremise de Mr Roqueferrier un examplaire de mes œuvres poétiques 5, ainsi que quelques pièces de vers publiées à l’occasion de notre campagne au delà du Danube. Je vous prie d’y voir un hommage de confraternité ainsi que d'admiration pour l’illustre et bienaimé poète de la belle Provence. Croyez-moi bien, je vous prie, chère Monsieur et ami, votre très sincèrement dévoué, V. Alecsandri Mirceşti, 1 iunie 1878 Scumpe domn şi confrate,'1 O dublă împrejurare mă îndeamnă să solicit onoarea de a vă cunoaşte : dv. aţi fost cel care m-aţi apreciat şi aţi primit în numele meu premiul pe care „Societatea limbilor romanice" a binevoit a mi-1 acorda.2 Permiteţi-mi deci să repar timpul pierdut şi să cer autorului lui Mireille să devin prietenul său în acelaşi timp şi în măsura în care eu sînt admiratorul său. Mă abţin, scumpe domn şi confrate, de a vă mulţumi pentru atitudinea binevoitoare pe care aţi luat-o la aprecierea de care eu am fost favorizat3 ; veţi fi, sînt sigur, mai mişcat aflînd că România a tresărit de bucurie văzînd surorile sale latine trimiţîndu-i, sub forma unui succes literar, dovada nepreţuită a simpatiilor lor în împrejurările 4 în care ea se află. 414 Marea şi glorioasa familie ne-a recunoscut !... Inima mea îmi spune că noi vom rămîne demni de Ea, oricare ar fi încercările care ne mai aşteaptă încă. Aş dori să vă vorbesc prin viu grai despre bucuria noastră şi despre speranţele noastre. Spre marea mea părere de rău, mă văd silit să amîn această preţioasă clipă pînă la prima mea călătorie în Franţa. Pînă atunci, permiteţi-mi, scumpe domn şi confrate, să vă ofer prin mijlocirea d-lui Roqueferrier un exemplar din operele mele poetice 5, precum şi cîteva poezii publicate cu ocazia campaniei noastre dincolo de Dunăre. Vă rog să vedeţi în ele un omagiu frăţesc şi de admiraţie pentru ilustrul şi preaiubitul poet al frumoasei Provenţe. Vă rog să mă credeţi, scumpe domn şi prietene, al dv. prea sincer devotat, V. Alecsandri CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 331 Mircesti, 1 juin 1878, Roumanie Cher Monsieur et confrère, „En un jour de bonheur — pour nous Roumains — une idée grande et généreuse a jilli de votre âme" 1 et la Roumanie a retrouvé sa place au grand foyer de la famille latine. Comme vous le voyez, cher Monsieur et confrère, c'est dans vos propres paroles que j'aime a puiser l'expression des sentiments que m'inspire la lecture de votre lettre si aimable pour moi, si touchante pour mon pays, et de votre discours dont les accents vibreront assurément dans tous les cœurs latins. Mon succès au milieu de vous m’était déjà bien cher, et les transports de joie qu'il a fait éclater dans le pays entier, m’apprennent, chaque jour, la valeur qu’on entend lui donner ici, au point de vue de nos liens avec notre grande, noble et antique famille. Votre discours rehaussera bien autrement la part qu’il a été donné à la Roumanie de prendre à la fête 415 organisée par vos soins, et surtout l’importance si justement attribuée par vous d’avance à ce tournoi. Grâce à lui et sous l’invocation de notre chère Rome, nous aurons, à votre appel, cimenté nos liens d’avenir. Soyez personnellement heureux et fier, cher Monsieur et Confrère : „Le Mistral a porté loin, bien loin, vos poétiques accents" 2. A cette heure, la Roumanie, d’un bout à l’autre en ressent lès effets magiques, et ses manifestations témoignent hautement du prix qu'elle attache aux sympathies de ses sœurs latines, sympathies inappréciables dont elle aimera à voir l’origine dans votre lettre à mon adresse. Cette lettre sera publiée en même temps que votre brillant discours, et la presse roumaine vous dira l'enthousiasme qui aura accueilli ces deux pièces, ainsi que les espérances qu'elles auront fait naître chez vos frères du Danube. Pour ma part, vous devinez, cher Monsieur et confrère, combien je m'associe d’avance à ce mouvement bienfaisant pour notre avenir latin et si opportun pour nous, Roumains, dont le sort est menacé d’être livré peut-être aux convenances de certaines Puissances3. Quoi-qu’il arrive, „nous nous souviendrond" 4 et nous serrerons nos rangs. J’ai à vous remercier de votre empressement à vouloir m’envoyer la Coupe que la „Société des langues romanes" a bien voulu me décerner. Pour vous épargner toute peine, je vous prie de la faire remettre chez ma nièce, Mme Alice Bal5, 21 place Vendôme, qui se chargera de me l’expédier. Ma nièce sera fort heureuse de vous connaître, si vous vouliez être aimable de lui en fournir l’occasion; de son côté elle aura bientôt à vous présenter de ma part un exemplaire de mes œuvres poétiques, ainsi qu’un petit recueil de vers que j’ai écrits sur les faits d’armes de nos jeunes guerriers au-delà du Danube. En vous priant d’accepter ce souvenir, je ne saurais espérer de vous faire connaître mes travaux, dont une partie est écrite dans la langue essentiellement populaire; il me suffira que vous veuilliez bien recevoir mon envoi comme un premier témoignage de mes sentiments de sincère amitié et de confraternité pour vous. J'ai grand espoir de me rendre cette automne à Paris. Ma première visite sera pour vous, car il me tarde de vous 416 Membrii societăţii „Junimea", în anul 1873. Vasile Alecsandri (detaliu) (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F. III 10117) Scrisoarea lui V. Alecsandri către Titu Maiorescu, din 1876, februarie 6, cu ocazia retragerii acestuia din Ministerul Instrucţiunii. (B.A.R., S 59 (6)/LVII) Mădchen aus cler Mol dau Portretul prinţesei Aglae Allaux, fiica lui Grigore Ghica V.V. ; după o gravură de Rietschel. (B.A.R., Cabinetul de Stampe, Dacoromania D.S. III) Prima pagină din scrisoarea lui V. Alecsandri către prinţesa Aglae Allaux, din 1876, octombrie 27, în care evocă figura lui Costache Negri, la moartea acestuia. (B.A.R., ms. rom. 3351, f. 89) *** Atu Wli itf-x wÊmÊ ' i +*>'****4 «WM», *•■»•* /A #•* A, w-jjtf. .■*<« » ifc-v^ m/ , * r !*fv. .*!*>|.|A.#. *+**■*.. r~: ;, r Lunca, din Mirceşti Tablou în ulei, executat de Marie Bogdan, fiica lui Va sile Alecsandri, după o pictură a lui Theodor Buiucliu. (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F I 10510) Cupa—dăruită de Albert de Quintana — oferită Iui Vasile Alecsandri la concursul de la Montpellier din 1878. (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F I 6909) Pagină din scrisoarea lui Vasile Alecsandri prin care comunică lui Iacob Negruzzi, la 16 'mai 1878, vestea premierii sale, la concursul de la Montpellier, pentru . Cîntecul gintei latine. (B.A.R., ms. rom.808,f. 168) * X*,* A**. ty&S A» Ar «S. A+it ~ /'*.AX* r~./+s y~ '****• «•<. / - 1 -A ■"**' CO.VTOIÏIS III CH IST IH IjATIS tkéiAmum, ifttt #. •fâpHMttftAln'- > -l'y Mt,"' • .. îj t/t ÿt/t¥, 6/ • A\.tt u/t fctfe&fa. v , 'SjN#^iivi(eyewïib*t»t*vwwwwt ■•..../; ?^r.r: . ' Diploma acordată lui Vasile Alecsandri dc către „Société pour l’Etude des Langues Romanes" pentru Cîntecul gintei latine. (B.A.R., Arh. V. Alecsandri, Acte I (2) 28) Diploma de cetăţean de onoare al oraşului Iaşi, acordată lui Vasile Alecsandri de Consiliul comunal al oraşului, la 5 iulie 1878. (B.A.R., Arh. V. Alecsandri, Acte I (2) 29) Vasile Alecsandri în anul 1878. Fotografii succesive cu şi . . . fără jobe;. ! (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F II 38334, F II 20 Cabinet) I Diploma de membru de onoare al „Asociaţiei Transilvania", acordată lui Vasile Alecsandr (B.A.R., Arh. V. Alecsandr la 4 august 1879. Acte I (2) 34) Diploma de „Soci" [membru] acordată lui Vasile Alecsandri de societatea „Felibrige" din Marsilia. (B.A.R., Arh. V. Alecsandri, Acte I (2) 38) Albert de Ouiiitana 1 y Combis (B.A.R., Cabinetul'de Stampe, F III 54553} Frédéric Mistral (După Grand Larousse'encyclopêdique) Ion Ghica (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F I 109709) exprimer à mon tour, et de vive voix, mon très vif désir de vous connaître et de serrer votre main de frère. En attendant, je vous prie d’agréer, cher Monsieur et ami, l'assurance de mes sentiments les plus distingués et les plus affectueux, V. Alecsandri Mirceşti, 1 iunie 1878, România Iubite domn şi confrate, „într-o zi fericită — pentru noi românii — o idee mare şi generoasă a izbucnit din sufletul dumneavoastră 1,1 şi România şi-a regăsit locul în marele cămin al familiei latine. Cum vedeţi, iubite domn şi confrate, chiar în propriile dumneavoastră cuvinte îmi place să caut expresia sentimentelor ce îmi inspiră lectura scrisorilor dumneavoastră, atît de plăcută pentru mine, atît de mişcătoare pentru ţara mea, şi a discursului ale cărui accente vibrează cu siguranţă în toate inimile latine. Succesul meu în mijlocul dumneavoastră îmi era deja foarte scump, şi manifestările de bucurie pe care le-a făcut să izbucnească în întreaga ţară îmi aduc la cunoştinţă, în fiecare zi, valoarea care se înţelege a-i fi dată aici, din punct de vedere al legăturilor noastre cu marea, nobila şi vechea noastră familie. Discursul dumneavoastră va pune în valoare cu totul altfel partea care a fost dată României să o ia la sărbătorirea organizată prin grija dumneavoastră şi mai cu seamă importanţa atît de îndreptăţit atribuită mai dinainte de dumneavoastră acestui turnir. Graţie lui şi sub invocarea iubitei noastre Roma, vom cimenta, la apelul dumneavoastră, legăturile noastre de viitor. Fiţi personal fericit şi mîndru, iubite domn şi confrate: „Mistralul a dus departe, foarte departe, poeticele dumneavoastră accente." 2 La această oră, România de la un cap la celălalt, resimte efectele magice, şi manifestările ei mărturisesc cu prisosinţă preţul pe care ea îl leagă de simpatiile surorilor sale latine, simpatii nepreţuite, a căror origine i-ar plăcea să o vadă în scrisoarea dumneavoastră adresată mie. Această scrisoare va fi publicată în acelaşi timp cu strălucitorul dumneavoastră discurs, şi presa română vă va spune entuziasmul cu care au fost primite aceste două piese, cum şi speranţele pe care le-au făcut să se nască în fraţii voştri de la Dunăre. 417 În ce mă priveşte, bănuiţi, iubite domn şi confrate, cum mă asociez dinainte la această mişcare binefăcătoare pentru viitorul nostru latin şi atît de potrivită pentru noi, românii, a căror soartă este ameninţată să fie sacrificată convenienţelor unor anumite Puteri .3 Orice s-ar întîmpla, „ne vom aduce aminte" 4 şi vom strînge rîndurile. Trebuie să vă mulţumesc pentru graba dumneavoastră de a voi să-mi trimiteţi cupa pe care „Societatea de limbi romanice “a binevoit să mi-o decearnă. Pentru a vă scuti de orice griji, vă rog să o trimiteţi la nepoata mea, d-na Alice Bal6, 21 place Vendôme, care se va însărcina să mi-o expedieze. Nepoata mea va fi foarte fericită să vă cunoască, dacă aţi vrea să fiţi amabil să-i procuraţi ocazia, la rîndul ei, ea vă va prezenta în curînd, din partea mea, un exemplar din operele mele poetice, cum şi o mică culegere de versuri pe care le-am scris asupra faptelor de arme ale tinerilor noştri războinici, dincolo de Dunăre. Rugîndu-vă să primiţi aceste amintiri, nu pot spera să vă fac cunoscute lucrările mele, dintre care o parte este scrisă în limba specific populară; îmi va fi de ajuns să binevoiţi a primi trimiterea mea ca pe o primă mărturie a sentimentelor mele de sinceră prietenie şi de confraternitate pentru dumneavoastră. Am mare speranţă că mă voi duce în această toamnă la Paris. Prima mea vizită va fi la dumneavoastră, căci sînt nerăbdător să vă exprim, la rîndul meu, şi cu voce tare, via mea dorinţă de a vă cunoaşte şi de a vă strînge mîna de frate. Pînă atunci, vă rog să primiţi, iubite domn şi prieten, asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi cele mai afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 332 Bucureşti, 1 iunie 1878 Domnul meu1, Cu cea mai vie plăcere am primit şi am citit frumoasele strofe2 ce mi-aţi trimis. Acele versuri undite în undele limpezi şi călduroase ale inspirării poetice au găsit calea inimii mele şi m-au încântat precăt m-au şi uimit. Primiţi dar, scumpul meu confrate, împreună cu mulţe-mirile mele, cele mai sincere complimente pentru admirabila 418 poezie ce aţi compus cu ocaziunea succesului obţinut de Cîntecul gintei latine. Ea are în ochii mei îndoitul merit de a fi şi un giuvaier literar şi o vie podoabă de amicie la care sînt foarte simţitor. Al d-voastre amic şi confrate, V. Alecsandri CĂTRE ROMÂNII DIN DEVA 333 Gara Mirceşti, 3 iunie 1878 Salutare frăţească românilor din Deva. Sincera mea gratitudine pentru călduroasele lor felicitări ! Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 334 Mircesti, 5 juin 1878 Monsieur1, Je suis fort sensible à votre attention et je m’emprèsse de vous exprimer mes sentiments de gratitude pour l'envoi de votre belle composition 2. Ma fille a exécuté sur le piano la musique adaptée sur les paroles de mon chant de la race latine et, en tant que j’ai pu en juger par cette exécution incomplète, votre composition m’a paru avoir un caracter de grandeur conforme à la nature du sujet. Elle est écrite dans un style ample, doit produire un grand effet en étant accentuée par des voix puissantes avec accompagnement d’orchestre. 419 \ Recevez-en, Monsieur, mes sincères compliments et veuillez agréer avec mes remerciements l’assurance de ma plus haute considérations. V. Alecsandri Mirceşti, 5 iunie 1878 Domnule Sînt foarte mişcat de atenţia dumneavoastră şi mă grăbesc să vă exprim sentimentele mele de mulţumire pentru trimiterea frumoasei dumneavoastre compoziţii.2 Fiica mea a executat la pian muzica adaptată pe cuvintele Cîntecului gintei latine şi, atît, cît am putut judeca prin această execuţie incompletă, compoziţia dumneavoastră mi s-a părut că are un caracter de măreţie potrivit cu natura subiectului. Este scrisă într-un stil amplu, trebuie să producă un mare efect fiind accentuată prin voci puternice cu acompaniament de orchestră. Primiţi, domnule, sincerele mele complimente şi binevoiţi să primiţi, odată cu mulţumirile mele, asigurarea celei mai înalte consideraţii. V. Alecsandri CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN „SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA" 335 Mirceşti, 6 iunie 1878 Doamnei E.P. Suceava Telegrama doamnelor bucovinene mă bucură şi mîndreşte. Rog primiţi pentru d-voastră respectuoasele mele mulţumiri ! 420 Alecsandri CĂTRE DR. MIHAIL OBEDENARU 336 Mirceşti, 6 iunie 1878 Iubite domnule Obedenariu,1 Întorcîndu-mă de la Bucureşti, am găsit aice scrisoarea2 d-voastră împreună cu două exemplare de traducerea Cantului gintei latine şi cu muzica compusă de celebrul maestro Mar-chetti 3. Mă grăbesc dar a vă răspunde spre a vă mulţumi din toată inima pentru tot ce aţi făcut în favoarea mea, înlesnind succesu} poeziei mele în sînul juriului de la Montpellier şi ocupîndu-vă în grabă de compunerea muzicei ce avea a fi adaptată pe strofele Cîntului latin. Concursul inteligent şi patriotic adus de d-voastră au avut un rezultat fericit. Broşura ce aţi publicat cu traducerea poeziei şi cu note explicative au servit a lumina pe d-nii membrii ai juriului asupra prozodiei limbei noastre şi astfel versurile mele au ieşit în undă. Totodată, adresîndu-vă la dl. Marchetti, aţi avut o fericită inspiraţie, căci celebrul maestro au compus o minunată melodie, un imn de o factură largă, frumoasă şi uimitoare. într-un mare banchet ce mi s-au dat la Bucureşti în sala teatrului, am auzit imnul căntat de un cor de 200 băieţi şi executat de orchestră. Deşi studiul acestei muzici măreţe a fost făcut în grabă, efectul produs de ea a fost profund. Eu unul vă mărturisesc că m-am simţit foarte mişcat, căci am înţeles, de nu cu mintea, dar cu inima, înalta inspiraţie a meastrului. Vă rog dar să binevoiţi a exprima d-lui Marchetti simţirile mele de mulţemire şi de sinceră admirare. Cîntîil gj.iri latine au fost tradus pînă acum în limbile franceză, germană, greacă, polonă şi chiar italiană'însă nu mi s-au părut acele traduceri prea nimerite. Vă alăturez aice pe cea italiană4, făcută la Viena, ca să judecaţi însuşi despre valoarea ei, căci eu nu cunosc din limba lui Dante decît strictul necesar pentru a cere macaroane cînd călătoresc în patria lui. 421 Am părăsit Bucureştiul a doua zi după banchet, încărcat de lauri şi jumătate prăjit de căldura senegaliană ce domneşte în biata capitală. Chiar laurii s-au cam uscat, însă mă mingii cu muzica maestrului Marchetti executată aice de fiica mea şi cîntată de ginerele meu. Vă rog, iubite domnule Obedenariu, să primiţi odată cu mulţemirile mele, asigurarea simţiminţilor mele afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE ARON HAMSEA 1 337 Mirceşti, 8 iunie 1878 Am primit frumoasa carte ce conţine felicitările şi semnăturile cetăţenilor români din Arad.2 îmi este peste putinţă de a le exprima simţirile de legitimă mîndrie şi de profundă bucurie ce m-au cuprins în prezenţa entuziasmului puternic al fraţilor mei de peste munţi. Ardealul au fost totdeauna cuibul sacru al românismului, pe care nici o furtună nu l-au putut distruge căci au fost cimentat cu anticul şi nepieritorul sînge roman. Din acel cuib binecuvîntat de Dumnezeu, mulţi vulturi se vor înălţa pe ceriul României, fără ca de azi înainte nime să îndrăznească a se încerca de a le smulge penele aripilor. Prezentul şi viitorul nostru începe a se afirma sub razele soarelui latinităţii precum înalţii munţi ai Carpaţilor care, prin negurile întunericului, apar ca un lanţ de nouri şi, cum răsare faptul zilei, ieu formele lor şi aspectul de giganţi. Eu sînt fericit că mi-am văzut visul cu ochii, fericit că mi-au ajutat Dumnezeu a contribui la ridicarea statuiei maiestoase a latinismului oriental în faţa latinismului occidental, fericit mai cu.seamă de simpatiile ce am cîştigat în inimile tuturor românilor ce ţintesc privirile spre viitor. 422 Acestora le trimit sincérele mele mulţemiri pentru călduroasele lpr felicitări şi le urez realizarea dorinţelor celor mai scumpe. V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 338 Mirceşti, 10 iun. 1878 Moş Pisoi, Paulina trecînd la Borzeşti, duminică, ţi-am telegrafiat ca să-i ieşi înainte la gară cu pîne şi cu sare. îţi mai scriu şi acest răvaş ca să te rog să expeduieşti la moşia lui Nicu Negri, alăturata scrisoare, împreună cu alăturata ladă. Negri găsîndu-se în vecinătatea ta, însărcinarea nu e grea de împlinit. Cînd ne mai videm? Poate să viu in curînd la castelul 1 tău. Te îmbrăţişez precum şi pe prietenul tău. Complimente amicale d-nei Pisoski. V. Alecsandri 339 Mirceşti, 11 iunie 1878 Frate Pisozki, A tale versuri prietinoase în al meu suflet au deşteptat Simţiri plăcute, simţiri duioase Ş-un dor de viaţă îndelungat. 423 Eu sînt ferice că Poezia Mi-au dus la gură al ei pahar ; Şi-n danţ cînd intră azi România Mi-e drag a zice că-s lăutar. Dar ce îmi place şi mult, şi bine E că în iarnă mă simt cu foc Şi că pot încă, frate, cu tine Să întru-n horă, să salt în joc. Sus dar, uncheşe, cu voie bună Sprinten şi mîndru dă din picior ! Ginta latină să readună Ca să-şi croiască nou viitor ! Zvîrle în aer sus pălăria , împodobită cu scumpe flori Şi strigă : Vivat ! căci România E-ncoronată de-a ei surori ! Drept aceea să ne vedem sănătoşi, moş Pisoi, cu paharu-n mînă, ca să închinăm la binele viitor al ţerii, de care se vor bucura copiii noştri. Sărută pe Alecsandrel din parte-mi şi arată complimentele mele d-nei Pisozki. Al tău frate, V. Alecsandri CĂTRE DIM. A. STURDZA 340 . • . Mirceşti, 12 juin 1878 Mon cher Mititza, Etant parti subitement de Bucarest le lendemain du banquet x, je n’ai pas eu le temps d’aller chez vous pour 424 vous faire mes sincères compliments sur votre beau discours. J’y ai principalement remarqué les passages qui se rapportent aux travaux de la génération qui a précédé la vôtre et j’ai été touché de l’hommage que vous lui avez si noblement rendu. Merci donc, cher ami, pour cet acte de justice; vous êtes plus que tout autre en droit de parler, comme vous l’avez fait, des mérites d’une génération à laquelle vous avez apporté spontanément votre part d’activité, d’intelligence et de patriotisme. Merci encore une fois et tout à vous, V. Alecsandri Je vous prie de présenter mes hommages respectueux à Madame Stourza. Mirceşti, 12 iunie 1878 Iubite Mitiţă, Plecînd pe neaşteptate din Bucureşti, a doua zi după banchet1, nu am avut timp să viu la dumneata pentru a-ţi face sincerele mele complimente pentru frumosul dumitale discurs. Am observat mai cu seamă părţile referitoare la lucrările generaţiei care a precedat pe a dumitale şi am fost mişcat de omagiul pe care i l-ai adus cu atîta nobleţe. Mulţumesc deci, dragul meu, pentru acest act de dreptate; eşti mai mult decît oricare altul îndreptăţit să vorbeşti, aşa cum ai făcut-o, despre meritele unei generaţii căreia i-ai adus nesilit partea dumitale de muncă, de inteligenţă şi de patriotism. Mulţumesc încă o dată şi rămîn al dumitale, V. Alecsandri Te rog să prezinţi omagiile mele respectuoase doamnei Sturdza. 425 CĂTRE GRIGORE VENTURA 341 Mircesti, 12 juiii 187S Mon cher Ventura, J'ai dévoré votre dernière œuvre dramatique1 et je me suis senti fortement ému à certains passages. C’est une œuvre d’inspiration à laquelle le cœur a collaboré autant que l'esprit. Donc, succès complet; je vous en fais mes sincères compliments, et vous engage de beaucoup écrire pour le Théâtre pour enrichir notre répertoire. Vous possédez la fibre dramatique, la facilité du dialogue et le sentiment de l’art. Avec ces qualité vous êtes appelé à parcourir une belle carrière. En avant, marche!... et tâchez d’obliquer à gauche afin de passez par Mircesti où je vous attends avec toute l’amitié que je vous porte. Merci pour la Hora de la Grivitza 2... Elle a du cachet, mais je voudrai l’entendre exécuté par vous. Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 12 iunie 1878 Iubite Ventura, Am devorat ultima dumitale operă dramatică1 şi m-am simţit foarte mişcat la unele pasaje. Este o operă de inspiraţie, la care inima a colaborat cu spiritul. Deci, succes complet ; vă fac sincere complimente şi văi îndemn să scrieţi mult pentru Teatru pentru a îmbogăţi repertoriul nostru. Posedaţi fibra dramatică, uşurinţa dialogului şi sentimentul artei. Cu aceste calităţi sînteţi chemat să parcurgeţi o frumoasă carieră. înainte, marş !... şi încercaţi s-o luaţi la stînga asfel incit să treceţi prin Mirceşti, unde vă aştept cu toată prietenia pe care v-o port. 426 Mulţumesc pentru Hora dé la Griviţa 2. . Ea are farmec, dar aş vrea să o aud executată de dumneavoastră. Al dumneavoastră, V. Alecsandri CĂTRE RABINUL A. TAUBES DOMNULUI A. TAUBES RABINUL IZRAELIŢILOR A JUDEŢULUI TUTOVA, BĂRLAD 342 Mirceşti, 14 iunie 1878 Domnule rabin 1, Primind traducerea Cîntului gintei latine, făcută de d-voastră în limba hebraică, am regretat mult de a nu cunoaşte această veche şi bogată limbă, şi de a nu fi în stare să apreciez meritul operei d-voastre. Nu mă îndoiesc însă de ale sale calităţi literare căci am auzit despre întinsele cunoştinţi şi despre agerimea spiritului ce posedaţi. Foarte simţitor de a vă videa că împărtăşiţi veselia românilor izvorită de fericita mea izbîndă la concursul de la Montpellier, vin a vă adresa sincerele mele complimente pentru interesanta lucrare ce mi-aţi comunicat, precum şi mulţumirile mele pentru amabila d-voastră scrisoare. Dacă izraeliţii din ţeară ar păşi pe urmele d-voastre, luminîndu-şi astfel spiritul şi înălţîndu-şi sufletul, credeţi, domnul meu, că lesne ei ar înceta de a fi (după denumirea ce le daţi) copii vitregi a României, România fiind ţeara cea mai ospitalieră şi mai tolerantă din întreaga lume ! Primiţi, domnule rabin, asigurarea consideraţiei mele cele mai distinsă, V. Alecsandri 427 CĂTRE O. BLASIANU 343 Mirceşti, 14 iunie 1878 Domnule président1, Cea mai scumpă satisfacere pentru mine este de a videa avîntul vulturesc şi mîndria de gintă a românilor de astăzi şi de a putea zice că am contribuit şi eu la dezvoltarea acestor măreţe, acestor reînvietoare simţiri care înalţă fruntea neamurilor binecuvîntate de Dumnezeu. Frumosul album ce mi-au trimes din Viena iubiţii mei compatrioţi, aflători în acest oraş ,are pentru mine nu numai meritul preţios al unui omagiu, dar mai cu seamă acela de a-mi arăta comorile de vieaţă, de sperare, de consciinţă şi de romantism ce se găsesc în şirul generaţii nuoe. Am fost dar foarte pătruns de poeticele accente şi de măgulitoarele felicitări ce mi-au adresat toţi acei neaoşi fii ai latinităţii române subsemnaţi în albumul lor şi voi a vă ruga, domnule président, să binevoiţi a le spune din parte-mi cît mă simt fericit de a simţi în inimele lor palpitările inimei mele, şi cît le sînt recunoscător pentru urările lor amicale. Este o nemărginită mîngăiere pentru sufletul meu de a mă convinge că pe întinsul Românimei cresc acum o energică seminţie de vlăstare menite a deveni stejari puternici, puternici înfruntători ai furtuni ! Primiţi, domnule président, asigurarea distinsei mele considerări, V. Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 344 Mirceşti, 15 juin 1878 Monsieur, Mille remerciements pour les notes1 que vous m’avez envoyées. Je tâcherai de les faire exécuter par l’orchestre de Bucarest, lorsque j’aurai l’occasion de m’y rendre. Je partage vos regrets de n’avoir pas eu un chœur suffisant, ainsi que les instruments nécessairs pour l’execution de votre hymne, le soir de la représentation théâtrale 2 organisée en mon honeur, mais il faut espérer qu’il viendra un jour où vous aurez la satisfaction de voir votre œuvre rendue par un ensemble de voix et d’instruments digne d’elle. En attendant, veuillez agréer, Monsieur, l’assurance de ma considération très distinguée. V. Alecsandri Mirceşti, 15 iunie 1878 Domnule, Mii de mulţumiri pentru notele1 pe care mi le-aţi trimis. Voi încerca să fac să fie executate de orchestra din Bucureşti, cînd voi avea ocazia să mă duc acolo ! împărtăşesc părerile dumneavoatră de rău că nu am avut un cor destul de mare, cum şi instrumentele necesare pentru executarea imnului dumneavoastră, în seara reprezentaţiei teatrale2 organizate în cinstea mea, dar trebuie să nădăjduim că va veni o zi în care veţi avea mulţumirea de a vedea opera dumneavoastră redată de un ansamblu de voci şi de instrumente demn de ea. Pînă atunci, binevoiţi să primiţi, domnule, asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri 429 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 345 Mirceşti, 25 iunie 1878 Iubite Negruzzi, Cunoşti vorba românului; una caldă, una rece. Ea ni se aplică de minune. După Griviţa şi Montpellier, a urmat Berlinul ; după victorii, loviri amare. Un Gorciakoff 1 şi un Bismark 2 au apărut în cumpăna soartei noastre, cercînd a nimici greutatea noastră politică în lume; şi astfel iluziile răsărite în Bulgaria şi în Provenţa s-au întunecat într-o clipeală. Dar să nu ne descuragiăm ! Ferească Dumnezeu de a pierde încrederea în noi şi în viitorul neamului noastru ! Omida mănîncă frunzele stejarului, dar nu poate ucide stejarul. Să ne-narmăm cu răbdare, cu demnitate, cu înteţire în faţa prigonirii; să dăm piept cu norocul. O mică luptă voinicească începe pentru români. Fie; să primim lupta cu suflet îndrăzneţ, căci avem de apărat ţara, acest depozit sacru încredinţat nouă de părinţii noştri, şi pe care sîntem obligaţi să-l transmitem întreg la copii. Măciuca politică din Berlin3 ne-a dat o lovire care ne-a ameţit ; dar ameţeala trece şi trecînd ea, trebuie să ne lase în picioare. Doar nu piere românul cu una, cu două, ba nici cu nouă, căci are şapte vieţi şi-i puiul dracului, după cum se exprimă ţăranii. Ne-am luptat vitejeşte la Griviţa, am triumfat la Montpellier. Tot astfel vom triumfa cu vremea şi pe cîmpul politic. Voinţa să ne fie tare şi vom ieşi iar în undă. Cine ştie dacă Dumnezeu nu ne-au pregătit, prin nedreptatea areopagului din Berlin, la lupte mari care să ne oprească de a ne adormi pe laurii noştri? Franţa a cîştigat mult din pagubele ce a suferit la 1870, căci a primit o crudă lecţie de care ştie a profita ; să urmăm pilda ei, să ne punem pe lucru, să luminăm poporul în care există vitalitatea naţională, să renunţăm la dezbinări care 430 ne slăbesc, să ne unim într-un singur gînd şi să nu ne mai căutăm sprijin decît în noi înşine, lepădîndu-ne de Satana, adică de protecţii străine, şi vom ajunge astfel mai departe decît am ajuns păn-acum. Azi avem duşmani pe faţă [...]. Va veni o zi în care vom asista la o colosală dărîmare de imperii şi în acea zi, de vom fi pregătiţi, vom revendica tot ce a fost şi este încă al nostru. . Deviza mea este : Nimic nu se pierde. Nu-mi pierd dar sperarea în viitor, şi chiar de sînt ajuns la bătrîneţe, nu mă retrag din luptă, de vreme ce Dumnezeu vroieşte ca să ne cerce şi să ne oţelească prin noi lupte. Curaj dar, voi cei tineri, şi pe lucru cu toţii. Roada plăteşte munca. [...] Voi căuta a-ţi trimite în curînd urmarea misiilor mele politice ; acum îţi expediez un pachet cu broşuri 4, de distribuit drept premii la elevi. Binevoieşte a le împărţi pe la colegiuri etc. A revedere în curînd. Te îmbrăţişez din toată inima, V. Alecsandri CĂTRE ALIMPIU BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE „ASTREI' DIN BĂSEŞTI 346 , - . Mirceşti, 1 iulie 1878 Domnule preşedinte, Cu mare mulţumire am primit epistola d-voastră de invitare la adunarea generală a „Asociaţiei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român". Cu o mulţumire încă mai vie a-şi răspunde acelei amicale invitaţii, dacă împrejurările casnice mi-ar permite să mă depărtez în vara aceasta de la Mirceşti. 431 Ar fi o adevărată sărbătoare pentru mine, de a mă găsi în mijlocul iubitorilor mei fraţi români din Şimleul-Silvaniei ; însă neputînd a mă afla în persoană acolo la 4 august, gîndul şi inima mea vor fi la d-voastră, aducîndu-vă urările mele cele mai fierbinţi pentru prosperitatea măririi şi gloriii românismului ! Primiţi, vă rog, domnule preşedinte, asigurarea simţirilor mele de cea mai înaltă consideraţie, V. Alecsandri CĂTRE C.M.S. RABENER 347 Mirceşti, 2 iulie 1878 Domnule predicator Cu marc mulţumire am primit scrisoarea d-voastră, împreună cu traducerea ce aţi făcut în limba antică ebraică a Cîntului gintei latine. Nu mă îndoiesc că această traducere trebuie să fie exactă, fiind lucrată de un om învăţat în bogata limbă a Talmudului, însă regret foarte mult de a nu o putea înţelege şi de a nu pătrunde frumuseţile ei. Vă mulţumesc, domnul meu, pentru oferta ce mi-aţi făcut a unui exemplar imprimat al traducerii d-voastră precum şi pentru complimentele cuprinse în scrisoarea ce mi-aţi adresat, şi vă rog să primiţi încredinţarea distinsei mele consideraţii. V. Alecsandri 432 CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 348 Mircesti, 6/18 juillet 1878 Cher Monsieur et ami, Je tien enfin votre jolie coupe qui a versé tant de flots de joie enthousiaste dans les cœurs de mes compatriotes. Elle est là, devant moi, avec sa forme élégante, ses reliefs symboliques et ses inscriptions éloquentes; elle me parle du pays du soleil, de la grande pensée du Latinisme à laquelle vous avez reouvert les ailes dans une heure de sublime inspiration, de votre précieuse amitié et de l'avenir de mon malheureux pays. Qui sait, me dit le rêve auquel je m’abandonne avec prédilection, qui sait si un jour, cette coupe ne s'élèvera pas vers le ciel pour porter un toast à la suprématie et à l’omnipotence rétablies de la race latine? Et ce jour-là, nos deux noms se trouveront plus étroitement unis, par la consécration glorieuse de la victoire. Espérons et buvons à la même coupe, nous tous les enfants de la grande société; aussi bien mon malhereux pays, si indignement sacrifié par les partageux du Congrès de Berlin, regarde avec anxiété du côté de l’occident au sein du naufrage qui le menace. Pour ma part, cher Monsieur et ami, en attendant des temps meilleurs, je vous serre cordialement la main et reste pour toujours votre ami tout dévoué, V. Alecsandri Mirceşti, 6/18 iulie 1878 Iubite domn şi prieten, Deţin, în sfîrşit, frumoasa dumneavoastră cupă care a vărsat atîtea valuri de bucurie entuziastă în inimile compatrioţilor mei. Ea se află aici, în faţa mea, cu forma sa elegantă, reliefurile sale simbolice şi inscripţiile sale elocvente ; ea îmi vorbeşte despre ţara soarelui, despre marea gîndire a latinismului căreia i-aţi redeschis aripile într-o oră de sublimă inspiraţie. despre preţioasa dumneavoastră prietenie şi despre viitorul nefericitei mele ţări. Cine ştie, îmi spune visul căruia mă abandonez cu predilecţie, cine ştie dacă într-o zi, această cupă nu se va ridica spre cer pentru a duce un toast supremaţiei şi atotputerniciei restabilite ale rasei latine? Şi, în acea zi, cele două nume ale noastre se vor găsi mai strîns unite, prin consacrarea glorioasă a victoriei. Să nădăjduim şi să bem din aceeaşi cupă, noi toţi copiii marei societăţi, astfel nefericita mea ţară, atît de sacrificată de pretendenţii * de la Congresul din Berlin, priveşte cu grijă înspre Occident, din sînul naufragiului care o ameninţă. In ce mă priveşte, iubite domn şi prieten, aşteptînd timpuri mai bune, vă strîng mina cu prietenie şi rămîn pentru totdeauna prietenul dumneavoastră devotat, ^ V. Alecsandri CĂTRE DOMENICO MUTI 349 Mircesti, 12/24 iulie 1878 1 Monsieur et cher confrère. J'ai reçu votre aimable lettre et j’ai lu avec le plus vif intérêt votre traduction du Chant de la race latine. Autant que je puis comprendre la magnificence de votre langue si mélodieuse, vos strophes m’ont paru rendre exactement le sens des miennes, et c’est là un trait de confraternité littéraire qui me touche et me réjouit. Une bonne traduction est une oeuvre de la plus grande difficulté et il faut être né poète, comme vous, cher Monsieur et confrère, pour avoir si fidèlement assimiler son travail * în original, este folosit cuvîntul partageux, intraductibil în limba română şi care defineşte pe cei ce doresc să-şi împartă şi să posede totul. 434 au celui d’un confrère étranger que l’on veux faire connaître à ses compatriotes. Je n’ai donc que des compliments sincères à vous adresser, et il ne me reste qu’a vous prier d’agréer mes remerciements pour la gracieuseté que vous avez eue de me communiquer vos vers harmonieux. Un regret pourtant me domine, c’est que vos strophes ne soient pas écrites dans le même rythme que le mien afin qu’elles puissent être adaptées à la musique du célèbre maestro de Rome Marchetti2. Quoiqu’il en soit, veuillez, cher Monsieur et confrère me croire votre obligé et votre tout dévoué, V. Alecsandri Mircesti 12/24 iulie 18781 Domnule şi confrate, Am primit plăcuta dumneavoastră scrisoare şi am citit cu cel mai mare interes traducerea Cîntecului gintei latine. Atît cît pot înţelege măreţia limbii dumneavoastră aşa de melodioasă, strofele dumneavoastră mi s-a părut că redau cu exactitate sensul alor mele, şi aceasta este o trăsătură a confraternităţii literare care mă mişcă şi mă încîntă. O bună traducere este o operă dificilă şi trebuie să fii născut poet, ca dumneavoastră, iubite domn şi confrate, pentru a şti să asimilezi, cu atîta fidelitate, lucrul tău cu acela al unui confrate străin pe care doreşti să-l faci cunoscut compatrioţilor tăi. Nu am deci decît sincere complimente să vă adresez, şi nu-mi rămîne decît să vă rog să primiţi mulţumirile mele pentru bunătatea pe care aţi avut-o de a-mi comunica versurile d-voastre armonioase. Mă stăpîneşte, totuşi, un regret, acela că strofele dumneavoastră nu sînt scrise în acelaşi ritm ca al meu, astfel încît ele să poată fi adaptate la muzica celebrului maestru din Roma, Marchetti2. Oricum ar fi, binevoiţi, iubite domn şi confrate' a mă crede obligatul dumneavoastră şi devotat, V. Alecsandri 435 CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 350 Mirceşti, 15 iuli 1878 Iubite Gheorghiţă \ Vremea vremuieşte şi pădurea se răreşte, zice românul. Cu cît anii trecători confirmă acest mare şi trist adevăr, cu atît mă simt înduioşat, cînd fraţii şi tovarăşii mei din tinereţe îmi dau semne de viaţă. Scrisoarea ta amicală au trezit în sufletul meu o mie de glasuri ale trecutului, precum deştepţi mii de ţipete într-un vechi stejar plin de paseri, cînd arunci o pietricică în desimea frunzelor lui. Astfel într-o clipeală am revăzut anii 1839 şi 1848, cel întîi ilustrat cu colţuni şi gălbinare, iar cel al doilea atît de bogat în avînturi patriotice şi în sperări ademenitoare. De-atunce multă apă au curs pe Şiret, multe evenimente s-au strecurat în lume şi mulţi de-ai noştri ne-au părăsit. Ce panoramă variată şi măreaţă pe urma noastră se desfăşură în lumina apusului zilelor noastre. Adevărul să fie, sau vreo producere fantastică a închipui-rei? Am fost juni, am fost berbanţi şi ne-am cuminţit de voie, de nevoie ! ! Ne-am însurat, am făcut copii, i-am căsătorit şi deşertîndu-se cuibul, am rămas iar singuri ca pe timpul ştrengăriei, însă cu părul cărunt şi cu inima stîmpărată. Adio zburdările tinereţii ! Acum au sosit perioada seriozităţii, a maturităţii, a politicei. Cine ar crede, văzîndu-te în Camera deputaţilor, petre cînd 10 luni de-a rîndul, grav, maiestuos, că tu eşti acelaş Gheorghiţă din 1839? Cine şi-ar închipui că eu, azi pleşuv, cărunt, sînt acelaş amic al tău de pe timpul colţunilor? Sic transit etc. Dar oricum să fie, să ne mîngîiem că nu ne-am pierdut timpul în zadar. Am fost în tinereţe ceea ce trebuia să fim şi acum ştim a fi bătrîni, precum am ştiut să fim tineri. Am zburdat, am lucrat, am produs şi cînd ne întoarcem ochii 436 spre trecut, avem tainica satisfacere de a nu vedea numai gol şi pustiu. Eu unul văd mai cu deosebire amici ca tine care m-au iubit, care mă iubesc şi pe care îi ţin ascunşi în inima mea. Iată pentru ce vin acum să te îmbrăţişez frăţeşte şi să-ţi adresez la rîndul meu urări de viaţă lungă şi fericită. Al tău vechi amic, V. Alecsandri Adresa pe plic : Monsieur Georges Hurmuzaki Czernowitz 351 Mirceşti, 19 iuli 1878 Iubite Gheorghică, Pentru ca să te liniştesc îndată, îţi fac cunoscut că răspunsul meu cătră „Societatea pentru cultura poporului român din Bucovina" nu este dat la tipar, fiindcă nu am obiceiu să comunic jurnalelor corespondenţile mele. . . Nu posed măcar o copie de pe acel răspuns. Bine ai făcut că ai eliminat din el cuvintele ce ai crezut că ar fi de natură a vă produce vreun neajuns. Mai mult încă: dacă socoţi de cuviinţă, trimite-mi scrisoarea mea îndărăt, pentru ca să o prefac într-un mod conform dorinţei tale. Astfel ea va putea fi pusă la arhiva „Societăţii" fără nici un inconvenient şi publicată chiar în Cernăuţi, dacă v-ar veni la socoteală. Oricum sînt gata să urmez cum vei vroi şi, drept încredinţare, te îmbrăţişez cu toată vechea amicie ce am avut totdeauna pentru tine,1 V. Alecsandri Adresa pe plic : Domnului Gh. Hurmuzaki Czernowitz 437 CĂTRE ISRAEL TELLER D-LUI ISRAEL TELLER, PROFESOR DE LIMBA EBRAICĂ ÎN ŞCOALA ISRAELITĂ BACĂU 352 Mirceşti, 30 iulie 1878 4 Domnule Profesor, Primind manuscrisul d-voastră care conţine traducerea în limba ebraică a poeziilor mele : Cîntul gintei latine şi Peneş Curcanul, m-am bucurat de a constata acest început de mişcare literară între coreligionarii d-voastră ce se găsesc în România. Totodată însă, am simţit o mare regretare de a nu cunoaşte limba profesată ca să admir calităţile literare ale traducerii ce mi-aţi trimis şi astfel să pot a răspunde prin complimente sigure la măgulitoarea d-voastră scrisoare, oricum fie, vă rog să primiţi mulţumirile mele împreună cu asigurarea consideraţiei mele celei mai distinsă, ' V. Alecsandri CĂTRE I05IF VULCAN 353 Mirceşti, 30 iulie 1878 Domnul meu, în urma scrisoarei d-voastre, am primit şi numărul foaiei ilustrate ungureşti1 în care aţi publicat traducerea Cîntecului gintei latine în limba maghiară. E de prisos, cred, de a vă spune d-voastre, cît de nimerite sînt toate încercările de strînsă apropiere între români şi unguri în privirea viitorului. Ţinîndu-mă numai pe tărîmul literar astă-dată, vă felicit pentru ideea ce aţi avut de a 438 traduce poezia mea, şi vă mulţumesc că aţi făcut-o astfel cunoscută numeroşilor cetitori ai foaiei ilustrate din Pesta. Vă rog dar să binevoiţi a exprima complimentele mele d-lui director al acelei însemnate publicaţii, şi să primiţi asigurarea simţirilor mele de afectuoasă consideraţie, V. Alecsandri CĂTRE V.A. URECHIA 354 Mirceşti, 30 august 18 7& Iubite domnule Alexandrescu-Ureche, Vin să-ţi mulţumesc pentru preţiosul prezent ce mi-ai făcut sub forma a trei tomuri, ediţie de lux, din operele d-tale.. îmi propun să le citesc cu luare-aminte şi să-mi procur astfel mai multe zile de studiu interesant şi de o adevărată petrecere în singurătatea mea de la Mirceşti. Afară de Oda la Eliza 1 nu cunosc nici una din piesele d-tale care au fost reprezentate pe scena teatrului din Bucureşti şi aşteptam cu nerăbdare publicarea lor. Despre Neagoe-Vodă mi-a vorbit mult dl. Odobescu şi .dl. Georges Steriadi, lăudînd frumuseţea stilului şi românismul limbei, care se-adaugă pe lîngă celelalte merite ale dramei. Le voi citi dar pe toate cu toată părtinirea de un literat, cum mă numeşti, şi chiar de pe acum mă folosesc de acest titlu pentru ca să te îndemn de > nu prea băga în seamă, asprimea unor critici violenţi, ci de a le răspunde foarte -simplu. - - La noi critica literară se resimte de nuanţele politice colorate ale zilei. Esti ros? vei fi ridicat în naltul cerului de > > către roşi, şi totodată rostogolit în fundul iadului de către- 439. albi şi viceversa. Prin urmare, nici laudele unei părţi, nici injuriile opuse nu au o valoare sinceră şi un caracter literar. Posteritatea... de se va lepăda de politica oarbă ca de Satana, va cîntări producerile noastre cu o cumpănă dreaptă, iar noi, autorii, să ne cătăm de treabă, lucrînd înainte şi cîntînd cîntecul cel vechi şi înţelept: „Lasă lumea să vorbească, Numai puica să-mi trăiască." Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE N. DROC BARCIAN, REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI 355 Mirceşti, 20 sept. 1878 Stimabilul meu domn, Am primit mult preţiosul album 1 ce mi-aţi trimis odată cu amabila d-voastră scrisoare. Ce să vă răspund? Cum să vă mulţemesc? Acest omagiu din partea atîtor persoane distinse din Bucureşti, această probă de iubire din partea contemporanilor mei este coroana vieţii mele şi va rămînea cu titlu de glorie în familia mea. Dacă mi-au ajutat providenţa a contribui pentru scumpa noastră Românie la deschiderea porţilor palatului împărătesc locuit de surorile sale, recompensa ce am primit din toate unghiurile ţerii au fost mai presus de aşteptarea mea, şi ea îmi este cu atît mai preţioasă că au fost dictată de sublimul simţ al patriotismului ce animă pe fraţii mei latini din Orient. Victoria de la Montpellier au produs o mare satisfacere naţională într-un timp de mare nedreptate făcută naţiei române şi sub acest punct de videre mă simt fericit că acea 440 victorie au reversât căteva raze luminoase şi înveselitoare peste norii ce s-au întins pe cerul patriei noastre. Mîndru dar şi adînc mişcat de sufragiul concetăţenilor mei din Bucureşti, le trimit la toţi expresia cea mai sinceră a recunoştinţei mele, şi domniei-voastre, stimabil domn, mulţemirile mele cele mai vii împreună cu asigurarea stimei şi afecţiei ce vă datoresc. V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 356 Mirceşti, 20 sept. 1878 Stimate confrate, Cu mult interes şi cu o legitimă înduioşare citesc în Familia 1 numele ostaşilor români ce şi-au pierdut viaţa şi şi-au vărsat sîngele pe cîmpul de război a Bosniei. Această luptă în contra unor Oameni fanatici care îşi apără ţara reclamă întrebuinţare de oşteni tari, viteji, disciplinaţi, nepăsători de trudă şi de moarte. Românii au fost dar trimişi cei întîi ca să între în foc şi să dea pildă de bărbăţie celorlaltor tovarăşi de arme ai lor. După numărul răniţilor şi al morţilor ce au căzut pîna acum în diferitele ciocniri cu insurgenţii din Bosnia, se constată că românii nu s-au cruţat, ci şi-au îndeplinit datoria militară cu acea sublimă abnegare, cu acel avînt eroic, de care au dat probe şi la Solferino, şi la Sadova, şi la Griviţa, şi într-un cuvînt pretutindene unde ş-au desfăşurat drapelul lor. îmi place a crede că guvernul austro-maghiar va recunoaşte oficial serviciile şi meritele elementului român din oastea sa. Păn-atunci însă, cred, domnule Vulcan,-că noi sîntem datori a organiza ajutoare pentru uşurarea suferinţelor 441 acelor răniţi şi pentru neamurile acelor morţi. Sub acest îndemn, v-am expeduit astăzi, prin poştă, un pachet conţi-nînd mai bine de una sută mii broşuri întitulate Ostaşii noştri. Binevoiţi, va rog, a dispune de ele, cum veţi găsi mai bine cu cale, pentru ca produsul vânzării lor să se adaoge pe lîngă celelalte colecte de bani ce se vor. face în ajutorul fraţilor noştri căzuţi pe cîmpul gloriei. Profit de această nouă ocazie pentru a vă exprima simţirile mele de stimă şi de afecţie, V. Alecsandri CÀTRË ZAHARIA ANTINESCU 357 1878, sept. 24, Mirceşti Stimabilul meu domn1, Ani primit două exemplare din Geografia 2 română ce aţi avut bunătatea a-mi trimite şi mă grăbesc a vă mulţumi pentru această graţiozitate din parte-vă. Cartea didactică ce aţi compus şi publicat corespunde foarte nimerit la ţelul ce v-aţi propus de a înlesni studiul geografiei române. Ea e formată după un metod raţional care dă acestui studiu o atragere plăcută pentru elevi şi este scrisă într-o limbă ferită de acel nomol de neologisme care din unele cărţi didactice fac nişte opere încurente, neînţelese şi spăimăntătoare pentru cititori. Primiţi dar, domnul meu, sincerile mele complimente, împreună cu broşura ultimilor mele poezii, Ostaşii noştri, şi vă rog a o considera ca un semn de legitimă consideraţîă din parte-mi. Al dv. devotat servitor, ; * V. Alecsandri -442 CĂTRE HAUSKNECHT 358 Mirceşti, 30 sept. 1878 Domnule Hausknecht, Pe baza contractului1 şi a angajamentelor d-voastri, prin care sînteţi obligat a-mi numera 10 000 fr. la 1 octomvri, am luat eu însumi angajamente de plată la această epocă. Totodată, precum aţi aflat, dl. Cociu lăsîndu-mi moşia, am intrat în cheltuieli neaşteptate cu aratura, semănătura etc. Cum fac eu acum, dacă d-voastră nu vă îndepliniţi angajamentul? Cum plătesc ce am de plătit şi cu ce întîmpin cheltuielile agricole din toamna aceasta? Vă las să judecaţi însuşi ! Prin urmare, cu toată bunăvoinţa ce aş avea de a vă mai îngădui cu plata banilor, îmi este cu neputinţă de a o faci, mai ales că am a pleca la Bucureşti peste 4 zile şi îmi trebuiesc bani. Vă rog dar să faceţi toate chipurile de a-mi numara mîni, 1 oct., suma ce-mi datoriţi, căci la din contra mi-aţi cauza o foarte mare stinghereală. Comptînd dar pe regularitatea şi exactitatea d-voastră de comerţiant serios, aştept banii şi vă trimit salutarili mele, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 359 ‘ Mirceşti, 3 oct. 1878 Iubite Negruzzi, îmi pare bine că te-ai întors sănătos din peregrinagiele ce ai făcut la munţi şi peste munţi. Dacă nu ai scris nimic în 443 timp de mai multe luni, este că mintea-ţi avea nevoie de odihnă. Astfel copacii roditori sînt sterpi într-un an, pentru ca la anul viitor să deie o roadă îmbelşugată. Nu mă îndoiesc dar, că în cursul iernei vei produce mult şi bine. Cît pentru mine, află că de la începutul primăverei şi pînă acum n-am scris nici un vers, nici o linie de proză, astfel am fost năvălit de vizitatori, care mi-au furat tot timpul. Prin urmare, portofoliul meu este tot atît de gol ca şi saltarul d-tale. Afară de musafiri, am mai avut şi un şir necurmat de necazuri, care m-au depărtat de orice lucrare literară, între altele chiar acum mi-au căzut o mare belea pe spinare. Arendaşul meu mi-a declarat că nu mai ţine moşia, şi iată-mă obligat a mă apuca de coarnele plugului pe la sfîrşitul toamnei ! Mă lupt cum pot, însă cu mult dezgust, căci îmi lipseşte liniştea de care am o neapărată trebuinţă pentru ca să lucrez. Această neaşteptată contrarietate mai are şi dezavantagiul a mă sili ca să petrec iarna în ţară, de unde eram decis a merge la Corfu, pentru ca să găsesc un soare mai cald. Voi căta dar, a profita de închisoarea mea silită în căsuţa de la Mirceşti, pentru ca să urmez cu descrierea misiilor mele politice 1 sau cu alte scrieri... nu ştiu care; şi îndată, ce voi aşterne ceva pe hîrtie, îţi voi trimete manuscriptele pentru Convorbiri. Pănă atunci însă, răbdare şi [te] îmbrăţişez amical, V. Alecsandri Sper că voi veni la Iaşi să vă mai văd, în ultima săptămână a lui octombre. Complimente respectuoase d-nei Negruzzi. CĂTRE STRĂJESCU1 360 Mirceşti, octombrie 1878 - Gloria este o frumoasă fermecătoare, care vrăjeşte mintea omului şi îl îndeamnă la fapte mari, la izbînzi sublime;. 444 însă atunci numai gloria este o adevărată favoare a soartei pentru acel ce o cîştigă, cînd ea îi atrage stima şi iubirea compatrioţilor lui. Proba de mare distingere ce mi-a dat onorabilul consiliu comunal din Roman, prin votul său din 25 august, este pentru mine o nepreţuită recompensă şi un motiv de falnică mîndrie. Mă voi simţi fericit de a vedea numele meu înscris în fruntea unei strade din urbea care mă numără între cetăţenii săi, şi nu voi uita niciodată că Romanul a fost cel dîntîi oraş al României care mi-a manifestat simpatia sa entuziastă, cu prilejul victoriei repurtată la Montpellier de cîntecul Gintei latine. Binevoiţi dar, vă rog, d-le preşedinte, a exprima onorabililor membrii ai consiliului comunal, simţirile mele de profundă recunoştinţă, şi a primi pentru domnia-voastră, împreună cu mulţumirele mele, asigurarea înaltei consideraţii ce vă păstrez. V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 361 Bucureşti, simbâtă, [14 octombrie 1878]1 Dragă, sînt sănătos şi foarte mulţemit de veştile ce mi-ai dat despre lucrarea moşiei. Am dreptate cînd zic că nu-mi dau băbuşca pe şapte fete. Eu aveam de gînd a mă întoarce acasă luni sau marţi, însă dentistul mai are treabă cu dinţii mei. El mi-au scos o măsea şi voieşte să-mi mai scoată încă una, de aceea nu cred să pot pleca de aice înainte de vineri. Timpul este foarte frumos, căldura e ca în luna lui mai. Profit de acest timp pentru ca să umblu pe jos, căci nu mai ţin droşcă cu ziua. M-am informat la dantist pentru dintele 445 matale. El mi-au spus că în patru zile poate să-ţi aşeze un dinte nou. Hausknecht 2 mi-au numărat una mie franci, iar restul de opt mii l-am însărcinat să-i numere matale. El mi-au spus că au văndut lemn la compania drumului-de-fier pentru o somă de 8 000 franci din care au pus la cale ca Compania să-mi plătească somele ce mi se cuvin pe anii 1879 şi 1880. Iată-ne dar asiguraţi pentru aceşti doi ani. M-am întîlnit cu Cogălniceanu şi i-am vorbit pentru casa lui moş Costachi3, sper că voi izbuti a face ca să o cumpere guvernul. Intrarea trupelor în Bucureşti, în duminica trecută, au fost frumoasă. Ţi-oi face descrierea din viu grai cînd m-oi întoarce acasă. Cred că timpul trebuie să fie frumos şi în părţile noastre. Nu ai putea * ca să te răpezi la Iaşi pentru trebile ce ai acolo ? Cantacuzin4 au primit perele şi le-au aşezat în paie. El te sărută şi te roagă să-l aştepţi de Crăciun cu mîncări lesne de mestecat. Te sărut împreună cu Gogu şi doresc să vă găsesc sănătoşi, V. Alecsandri CĂTRE BARONUL A. DE HERZ 362 Mircesti, 22 oct. 1878 Monsieur le Baron1, Permetez-moi de vous entretenir un instant du sort des chefs qui se sont succédés, à la station de Mircesti. Ces malheu- * Scris mai întîi face, probabil vrînd să. scrie : nu ai face bine să te răpezi.. dar trecînd pe verso-ul filei, l-a uitat -pe face, continuînd cu formularea de mai sus. 446 reux on été permutés toujours au commencément de l'hiver, après ^ qu'on les a laissé faire leurs provisions de légumes et autres objets indispensables pour toute la saison du mauvais temps. Ce sort malencontreux menace également le chef de station actuel, Mr. Stanislaw Weiss. Menacé tout à coup d’être transféré à Roman, il se voit obligé de se defaire de tout ce qu'il possède à moitié prix ce qui constituierait pour lui une quassi ruine. L'Administration des chemins de fer ne pourrait-elle pas faire une exception en sa faveur et le laisser à Mircesti jusqu’au printemps? Un mot de vous, monsieur le Baron, serait d’un grand poids dans les décisions de l’Administration et à la prière de Mr Weiss, je prends la liberté' de le placer sous votre protection. Si vous tenez à des bénédictions, vous avez une excellente occasion de vous attirer celles de mon recommandé. En tout cas, veuillez je vous prie Mr le Baron excuser mon importunité et agréer l’assurance de ma considération la plus distinguée, V. Alecsandri Mille compliments respecteux à madame la Baronne de Herz. Mirceşti, 22 oct. 1878 Domnule baron *, îngăduiţi-mi să vă vorbesG o clipă despre soarta şefilor ce s-au perindat la staţia din Mirceşti. Aceşti nenorociţi au fost mutaţi totdeauna la începutul iernii, după ce-au fost lăsaţi să-şi facă provizii de legume şi alte lucruri trebuincioase pentru tot sezonul vremii ürîte. Această soartă nenorocită ameninţă tot aşa şi pe actualul şef de staţie dl. Stanislaw Weiss. Ameninţat deodată să fie mutat la Roman, se vede silit să vîndă tot ce are pe jumătate preţ, ceea ce ar însenina pentrti el un fel de ruină. N-ar putea Administraţia căilor-ferate să facă ceva în folosul lui, q excepţie, şi să-l lase la Mirceşti pînă în primăvară? 447 Un cuvînt al d-voastră, domnule baron, ar fi de mare înrîurire în hotărirea ce-ar lua-o Administraţia şi în urma rugăminţii d-lui Weiss îmi iau libertatea să-l pun sub ocrotirea d-voastră. Dacă preţuiţi binecuvîntările, aveţi un minunat prilej de a le avea pe acelea ale recomandatului meu. în orice caz, vă rog să mă iertaţi de supărarea ce v-o fac şi să primiţi încredinţarea celei mai distinse consideraţii, V. Alecsandri Mii de complimente respectuoase d-nei baroane de Herz. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 363 Mircesti, 3 nov. 1878 Signor maestro, Conformément à votre désir, je vous renvoie la musique de Cânticul gintei latine et je profite de cette occasion pour vous remercier d’avoir pensé à me dédier votre belle composition. Cette gracieuse attention de votre part m’est d’autant plus précieuse que j’ai entendu plusieurs personnes faire les plus grandes louanges au sujet de votre œuvre et me consoler ainsi du regret que j'ai de ne pouvoir en juger par moi-même. J’ai lu avec beaucoup d’intérêt la traduction en strophes italiennes du chant de la race latine faite par monsieur Amadeo Weitzzecher. Elle rend très harmonieusement les pensées et les images de ma pièce de vers. Veuillez, je vous prie, présenter mes compliments sincères à mr le professeur du Lycée National pour son travail poétique et agréez pour vous, monsieur, l’assurance de ma considération la plus distinguée. V. Alecsandri 448 Mirceşti, 3 nov. 1878 Maestre, Potrivit dorinţei dumneavoastră, vă înapoiez muzica de la Cîntecul gintei latine şi profit de acest prilej pentru a vă mulţumi că v-aţi gîndit să-mi dedicaţi frumoasa compoziţie. Această plăcută atenţie din partea dumneavoastră îmi este cu atît mai preţioasă cu cît am auzit mai multe persoane aducînd cele mai mari laude operei dumneavoastră şi consolîndu-mă astfel de părerea de rău pe care o am de a nu putea să judec aceasta prin mine însumi. Am citit cu mult interes traducerea îu straie italieneşti a cîntecului gintei latine, făcută de domnul Amadeo Weitzzecher. Ea redă în mod foarte armonios ideile şi imaginile bucăţii mele în versuri. Binevoiţi, vă rog, să prezentaţi sincerele mele complimente d-lui profesor de la Liceul Naţional pentru lucrarea sa poetică şi primiţi pentru dumneavoastră, domnule, asigurarea consideraţiei mele celei mai distinse. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 364 Mircesti, 12 nov. 1878 Merci, cher ami, pour la lettre de ma fille, elle m'eût fait plus de plaisir si elle m’avait été apportée par toi. ' Je t'aurais entretenu de vive voix d’une grande machine de drame historique 1 (pas hystérique) en vers, que je rumine depuis quelques jours et que j’ai commencée à ton intention. Ayant accouché dans ma jeunesse de tout un répertoire cocasse, je désire me ranger sur mes vieux jours et me maintenir, si faire se peut, dans les régions de la haute littérature. De l’ambition, quoi ! Le sujet de mon drame m’intéresse, aussi j’espère faire bon ménage avec lui, jusqu’à ce que je divorcerai de mon manuscrit. 449 Après quoi, je tâcherai de procéder à de nouvelles épousailles dramatiques. Je t’attends. . . tu sais? Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 12 nov. 1878 Mulţumesc, dragă prietene, pentru scrisoarea de la fiica mea, mi-ar fi făcut mai multă plăcere dacă mi-ai fi adus-o chiar tu. Ţi-aş fi putut vorbi direct despre o mare dramă istorică 1 (nu isterică) în versuri, pe care o meditez de cîteva zile şi pe care am început-o în cinstea ta. Aducînd pe lume în tinereţea mea un întreg repertoriu de piese uşoare, doresc să devin serios la bătrîneţe şi, dacă se poate, să mă menţin în regiunile literaturii grave. Ambiţie, ce mai încoace-încolo ! Subiectul dramei mele mă interesează şi de aceea nădăjduiesc să mă înţeleg bine cu el, pînă ce voi divorţa de manuscris. După care, voi încerca să purced la alte noi căsătorii dramatice. Te aştept.. . ştii? Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 365 Mirceşti, 12 noiembrie 1878 Iubite Negruzzi, Am primit invitarea la banchetul „Junimei", însă cu mare părere de rău mă văd obligat a nu face parte din el, fiind împiedecat de împrejurări casnice. Vă doresc dar la toţi mesenii, veselie şi măsele sănătoase. Te însărcinez să porţi din parte-mi un toast „Junimei" şi fecondităţei sale ! Ai trecut mai dăunăzi pe la Mirceşti şi nu te-ai abătut pe la mine... Avem să ne sfădim... Âş fi fost prea fericit să te văd, căci nu te-am văzut de mult, şi să-ţi vorbesc de noul şir de lucrări ce am început. După Doine, după Lăcrimioare, după Pasteluri şi după Legende, de care parte a literaturei îmi rămînea să mă leg? M-am gîndit la teatru... şi pe loc am răsfoit paginile istoriei noastre, unde am găsit subiecte minunate de drame în versuri. Deocamdată atenţia mea au fost atrasă prin epoca lui Alexandru Lăpusneanu, atît de dramatică si de caracteristică, în ea am descoperit mai cu deosebire trei personagii care merită de a fi reînviate pe scenă: Jolde 1, Lăpusneanu şi Despot. Tustrei ar forma o trilogie istorică, care, bine împărţită, bine ţesută, bine scrisă, ar îmbogăţi literatura noastră. Nu ştiu dacă voi reuşi a duce pînă la sfîrşit această lucrare serioasă şi foarte grea, dar totuşi am început cu Despot. De acum într-un noroc. Am citit în foaia Convorbirilor, actul I a dramei lui Bodnărescu intitulată Alexandru Lăpuş-neanu 2. Aştept urmarea pentru ca să judec scrierea aceasta sub punctul de vedere al artei dramatice. Limba este frumoasă, însă eu unul nu mă împac cu versuri albe. Voi veni în curînd la Iaşi şi voi căuta să sosesc tocmai în ziua de adunare a „Junimei"... Pînă atunci însă te îmbră- Mon cher Cogalniceano, Dans le beau district de Roman, on a donné à l’une des nouvelles communes le nom de Cogalniceano, et c'est de toute ţişez. V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KO GĂLNICEANU 366 Mircesti, 24 nov. 1878 elBUOT _ CENTRAL* -OBNEaSlTARA CLUJtNAPOC/^ 451 justice. Reçois donc mes félicitations sincères. Ta commune est voisine de celle qui porte le nom de Couza, et j’aime à voir ces deux noms réunis par l’acte le plus important de notre époque, celui qui a rendu nos paysans propriétaires et en a fait des citoyens. Le soupréfet Ioan Sîrbu a travaillé avec enthousiasme au baptême de ta commune. Fais son bonheur en lui octroyant une petite décoration. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 24 nov. 18T8 Iubite Kogălniceanu, în frumosul judeţ Roman, s-a dat uneia dintre noile comune numele de Kogălniceanu, şi aceasta pe bună dreptate. Primeşte dec; sincerele mele felicitări. Comuna ta este vecină cu aceea care poartă numele de Cuza şi îmi place să văd aceste două nume reunite prin actul cel mai important din epoca noastră, acela care i-a făcut proprietari pe ţărani şi a făcut din ei cetăţeni. Subprefectul Ioan Sîrbu a lucrat cu entuziasm la botezul comunei tale. Fă-1 fericit acordîndu-i o decoraţie. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IANCU ALECSANDRI 367 Mircesti, 26 nov. 1878 Mon cher Jean, Voici une petite affaire à laquelle tu pourrais donner un coup d’épaule. Un jeune Roumain, du nom de Ioan Stefănescu, élève télégraphiste aspire à entrer au service de la ligne de nos chemins de fer. Dans ce but il a envoyé ses attestats à Bucarest où ils doivent être jetés dans quelque coin... selon l'usage du pays. En attendant, le jeune homme reste les bras croisés et ne voit rien venir. Te serait-il désagréable d’écrire un mot au Baron de Herz pour lui recommander le patient et le prier de prendre une décision quelconque à son égard? Toute l’ambition de Stefănescu consiste pour le moment a être reconnu par l’administration comme eleve aspirant. Ce n’est pas grand chose, mais encore faut-il que les gros bonnets le veuillent bien. J’attends avec impatience le volume sur l’émigration des oiseaux. Pour peu que cet ouvrage soit écrit dans le genre de l’Esprit des bêtes de Thousseret, ce sera une vraie pâture pour moi. La neige a enfin pris la décision de tomber... C’est l’hiver... bien l’hiver, hélas! Adieu, je vais mettre du bois dans le poêle. Je t’embrasse, V. Alecsandri Mirceşti, 26 nov. 1878 Iubite Iancule, Iată o mică afacere pe care ai putea-o urni. Un tînăr român, anume Ion Stefănescu, elev-telegrafist, doreşte să intre în serviciul Căilor-Ferate. în acest scop, şi-a trimis actele la Bucureşti, unde trebuie să fie aruncate în cine ştie ce colţ.. . după obiceiul ţării. în aşteptare, tînărul stă cu braţele încrucişate şi n-are nici o nădăjde de nicăieri. Ţi-ar fi greu să scrii baronului de Herz, pentru a-i recomanda pe acest pacient şi a-1 ruga să ia o hotărire oarecare, cu privire la dînsul ? Deocamdată toată ambiţia lui Stefănescu este să fie recunoscut de administraţie ca elev aspirant. Nu-i vreun lucru mare, dar trebuie, în orice caz, să vrea şi cei mari. Aştept cu nerăbdare volumul despre emigraţia păsărilor. Dacă opera aceasta va fi scrisă în genul l'Esprit des bêtes de Thousseret, ea va fi o adevărată mană pentru mine. 453 în sfîrşit, zăpada s-a hotărît să cadă... vine iarna... chiar iarna, vai! Rămîi cu bine, mă duc să pun lemne în sobă. Te îmbrăţişez, V. Alexandri CĂTRE DIM. A. STURDZA 368 Jassi, 29 nov. 1878 Mon cher Mititza, J'ai quitté Despot-Vodă pour quelques jours et je suis venu à Jassi pour compléter mes préparatifs d’hivernage dans mon petit coin de Mircesti. Ici j'ai appris que vous avez accepté le portefeuille du Ministère des Finances dans la nouvelle combinaison ministérielle. Cette nouvelle m’a réjoui, par la raison que nous aurons au sein du Gouvernement, un homme qui aime bien son pays et qui saura le défendre [...]. La Roumanie vous devra son existence si vous réussissez à convaincre vos collègues du danger que nous courrons par suite du complot organisé par les Wadington, Beaconsfield 1 et autres Crémieux, ejusdem farinae. Au moment de monter dans le train, on m’a remis une lettre d'un cousin germain à moi que vous connaissez, C. Cozoni2, le directeur de la douane d’Iţcani. Quel a été mon étonnement de voir que votre prédécesseur au Ministère de Finances avait demandé sa démission par l’intermédiaire de Mr. Protopopesco... en le menaçant d'une destitution en cas de refus de sa part. Or, tout le monde vous dira que Cozoni est un des meilleurs employés de l'Etat, fort honnête, fort serviable, fort expert dans les douanes, puisqu’il les manipule depuis des année, un homme qui, loin de s'occuper de politique, a toujours été à son affaire. Est-ce là la récompense due à ses années de service et à ses mérites? 454 Convaincu de vos sentiments d'équité et de vos principes, j'espère, mon cher ami, que, loin d’approuver la mesure rigoureuse prise à l’égard de Cozoni, vous vous empresserez de redresser un acte d’injustice inqualifiable, en transférant la victime à Jassi, et en lui confiant le poste de directeur de la douane. Tous ceux qui connaissent mon cousin, et qui n’ont vu qu'avec chagrin sa destitution déguisée, vous approuveront de lui donner cette satisfaction, meritée d’ailleurs à tous égards. Quant à moi personnellement, s’est superflu de vous assurer de ma reconnaissance. Vous conserverez un excellent employé à l’Etat et vous inaugurez l’application du meilleur principe gouvernemental, celui de mettre à l’abri des persécutions les hommes qui peuvent rendre des services réels à leur pays. Votre ami dévoué, V. Alecsandri Iaşi, 29 nov. 1878 Iubite Mitiţă, L-am părăsit pe Despot-Vodă pentru cîteva zile şi am venit la Iaşi pentru a completa pregătirile mele de iarnă. în micul meu colţ de la Mirceşti. Aici am aflat că ai primit portofoliul Ministerului de Finanţe, în noua combinaţie ministerială. Această veste m-a bucurat, pentru motivul că vom avea în sînul guvernului un om care îşi iubeşte ţara şi care va şti să o apere [...]. România îţi va datora existenţa dacă vei izbuti să convingi pe colegii dumitale despre pericolul care ne pîndeşte în urma complotului organizat de Wadington, Beaconsfield1 şi alţi Crémieux, din acelaşi aluat* In clipa în care mă urcam în tren mi s-a dat o scrisoare a unui văr. primar al meu pe care îl cunoşti, C. Cozoni 2, directorul vămii de la Iţcani, Care nu mi-a fost mirarea văzînd că predecesorul dumitale la Ministerul de Finanţe îi ceruse demisia prin mijlocirea d-lui Protopopescu. . . amenin-ţîndu-1 cu o destituire, în caz de refuz din partea sa. Or, toată lumea îţi va spune că Cozoni este unul dintre cei mai buni amploaiaţi ai statului. * în original, în limba latină. foarte onest, foarte serviabil, foarte priceput în vămi pentru că le mînuieşte vrează de ani de zile, un om care, departe de a se ocupa de politică, s-a aflat întotdeauna la munca sa. Aceasta este recompensa datorată anilor săi de serviciu şi a meritelor sale? Sigur de sentimentele dumitale de dreptate şi de principiile dumitale, nădăjduiesc, iubite prietene, că, departe de a aproba măgura riguroasă luată în privinţa lui Cozoni, te vei grăbi să îndrepţi un act de nedreptate incalificabil, transferînd victima la Iaşi, şi încredinţîndu-i postul de director al vămii. Toţi aceia care cunosc pe vărul meu, şi care n-au văzut decît cu părere de rău destituirea sa deghizată, te vor aproba dîndu-i această satisfacţie, meritată de altfel din toate punctele de vedere. . în ce mă priveşte pe mine, este de prisos să te mai asigur despre recunoştinţa mea. Vei păstra un foarte bun amploaiat statului şi vei inaugura folosirea celui mai bun principiu guvernamental, acela de a pune la adăpost de persecuţii pe oamenii care pot să aducă adevărate servicii ţării lor. Prietenul dumitale devotat, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 369 Duminică, [29 — 30 noiembrie 1878] 1 Iubite Negruzzi, Plec mîne la Mirceşti şi nu cred sâ mai viu la Iaşi pînă-n primăvară. Oi căuta să-ţi trimit continuarea misiilor mele politice.2 Păn-atunci, îţi trimit acum fotografia vasului3 de la Montpellier, în două exemplare oferite de mine societăţei „Junimea". Complimente din partea noastră d-nei Negruzzi. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 456 CĂTRE V.A. URECHIA 370 Mirceşti, 7 dec. 1878 Iubite domnule Urechia, Vă mulţumesc pentru scrisoarea şi portretul amicului meu Quintana 1. Daca au fost vreo greşalâ la expediţia lor din Paris, aţi avut amabilitate de a o îndrepta; asemine voi urma şi eu, de voi primi vreun plic destinat d-voastră. Mă întrebaţi dacă am citit piesele 2 ce aţi publicat ? Dar, le-am cetit şi ele m-au interesat foarte mult. Opinia mea sinceră este că nu trebuie să vă descurajaţi din cauza unor critici în care patimile politice au mai multă parte decît simţul literar. Nu puneţi dar nici o strajă de îngrădiri condeiului, ci lăsaţi-1 să alerge după fantazia lui, sigur fiind că va şti el să cutriere cîmpiile artei dramatice. în privirea criticii, adeseori pre căt aspră, pre atît şi nedreaptă în societăţile începătoare, autorii or face bine să adopte deviza conţinută în vechiul cântic poporal: „Lasă lumea să grăiască, Numai puica să-mi trăiască !" Mă întrebaţi iar aşi ce lucrez?... M-am apucat de scris o dramă istorică 3 în versuri rimate. .. izbuti-voi a produce o operă bună şi trainică?... Tot ce ştiu este că lucrarea mă interesează şi mă face a uita mişe-liile epocii noastre, precum şi vijeliile. La noi iarna şi-au scuturat cojocul, şi acum tot cîmpul e alb, pe cînd toate nasurile sînt vinete. E curios de observat că gerul dă oamenilor aspectul de beţivi. . . să fie vreo rudire tainică între ger şi rachiu?.. . Oricum ar fi, mie nu-mi plac nici unul, nici altul, şi mă feresc de contactul lor, închizîndu-mă în casă ca culbecu ce-şi zideşte uşa pe iarnă. 457 Am văzut că aţi organizat o serbare de ziua Sfîntului Sava. Copiii au trebuit să fie prea fericiţi. Căci nu putem şi noi să ne întoarcem la timpul fragedelor simţiri!.. . Amic sincer, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 371 Oficiul Mirceşti, 18 [/12 s.n. 1878] 1 Colonel Pisoski, îţi dorim în mare dar Slava lui Gazi Osman, Vînjoşie de stejar Şi bravură de curcan ! Alecsandri CĂTRE ION GHICA 372 Mircesti, 10 déc. 1878 Mon cher vieux, Le porteur de cette lettre est mon cousin germain, C. Cozoni, que tu connais, sans doute, pour l'avoir vu chez moi et, surtout, à Izkani où il a occupé jusqu'à présent l'emploi 458 priveşte. CĂTRE CAROL MICULI 384 Paris, 12 mars 1879 Mon cher collaborateur, Toutes les fois que je suis à Paris, j’ai été accablé de demandes au sujet de votre charmant album 1 des 48 airs 476 roumains, et [à] chaque fois j'ai du répondre par des fins de non recevoir, car je ne savais comment faire pour avoir les quatres cahiers. Je viens donc en ce moment vous prier de vouloir bien jeter à la poste un gros paquet de musique, portant mon adrese, rue de Rivoli 172, afin de me mettre à même de faire des heureux à Paris. Votre éditeur se trouve justement à Lemberg et il vous sera facile, je pense, de vous procurer et de me procurer ce que je vous demande. Envoyez quatre exemplaires complets de votre collection publiée et que le Dieu de l'harmonie, votre bon ami, vous embrasse de la part de toutes les jolies dames qui joueront le: Ah, suflete ! Adieu et tout à vous, V. Alecsandri Mon frère vous serre la main affectueusement. Paris, 12 martie 1879 Iubite colaborator, Ori de cîte ori mă găseam la Paris, am fost copleşit de cereri în legătură cu încîntătorul dumitale album 1 de 48 arii româneşti şi de fiecare dată a trebuit să răspund prin refuzuri, pentru ca nu ştiam cum să fac pentru a avea cele patru caiete. Vin deci acum să te rog să binevoieşti sî dai la poştă un mare pachet de muzică, purtînd adresa mea, rue de Rivoli 172, astfel încît să fiu în măsură să fac fericiţi la Paris. Editorul dumitale tocmai se găseşte la Lemberg şi îţi va fi uşor, cred, să îţi procuri şi să îmi procuri ceea ce îţi cer. Trimite patru exemplare complete din colecţia dumitale publicată, şi Dumnezeul armoniei, bunul dumitale prieten, să vă îmbrăţişeze din partea tuturor frumoaselor doamne care vor cînta: Ah, suflete l * Adio şi al dumitale, V. Alecsandri Fratele meu îţi strînge mîna cu căldură. * în original, în limba română. 477 CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-aSCANIO 385 Mirceşti, 16 mart. 1879 Iubie domnule Ollănescu 1 Oricare au fost împrejurările sub ale căror impresie aţi compus comedia Pe malul Gârlei, sînt fericit de a vă declara că aţi reuşit a produce o operă spirituală, bine gîndită şi scrisă într-un stil foarte plăcut. Să se înţeleagă sau nu aluzia cuprinsă în ea, menirea ei este de a încînta publicul cetitor sau ascultător şi această încîntare o va răspîndi-o în toate spiritele capabile de a înţelege şi a aprecia meritele unei scrieri dramatice. Eu am rămas foarte mulţemit de nimerita d-voastre debutare pe scena română şi mă bucur de a surprinde în talentul ce posedaţi acea vînă foarte rară care produce lucrări dramatice de bună calitate. Exploataţi vîna cu deplină încredinţare că succesul vă aşteaptă şi înzestraţi repertoriul nostru cu frumoase şi isteţe comedii de salon care să formeze gustul publicului şi să creeze în limba noastră ceea ce francezii numesc la causerie de bon-goût *. îmi ziceţi cu amabilitate că sînteţi ucenicul meu? fie... primesc cu plăcere acest compliment, căci mă simt fericit de a avea ucenici ca traducătorul odelor lui Horaţiu şi ca autorul comediei ce mi-aţi trimis... Deci, pas înainte... ! V-aţi găsit adevărata carieră literară: Castigat ridendo mor es **. Dorinţele ce mi-aţi exprimat în scrisoarea d-voastre sînt de natură a-mi face mare mulţemire, fiind gata şi cu nerăbdare să citesc şi să examinez lucrările ce îmi veţi comunica, cu atît mai mult că sînt de înainte convins de meritul lor. Asemine simt o mare dorinţă de a vă primi la Mirceşti pentru ca * Conversaţia de bun gust (limba franceză). ** Rîzînd, îndreptaţi moravurile (limba latină). 478 să scriu numele meu pe operile mele care le posedaţi şi să vă citesc drama în versuri a lui Despot-Vodă scrisă în iarna aceasta. Cneazul A. Cantacuzino are să vie la Mirceşti de sărbătorile Paştilor. Pentru ce nu l-aţi întovărăşi pentru cîteva zile? Am petrece împreună momente cît se poate de plăcute în convorbiri literare şi altele... afară de politică. Vă aştept dar, în cursul vacanţelor de Paşti, ca să ciocnim ouă roşi, după obiceiul strămoşesc. Al d-voastre servitor şi amic, V. Alecsandri Vă trimit un exemplar din broşura Ostaşii noştri. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 386 Mirceşti, vineri [martie, 1879] Moş Pisoi, Mai şed pînă duminică acasă, apoi mă duc la luptă în Bucureşti, însă mă găsesc foarte necăjit fiindcă îmi las baba fără para, chiar acum cînd începe arătura şi alte lucrări de ale moşiei. Hausknecht, neplătindu-mi la vreme, m-au pus în această poziţie supărătoare. Vin dar să te întreb frăţeşte : poţi să mă mai împrumuţi cu 1 500 franci pînă la 25 iuli? La acea epohă ţi-oi întoarce şi această somă şi acei 500 fr. ce mi-ai împrumutat la Bucureşti, peste tot două mii franci. Răspunde-mi îndată prin poştă şi sărută pe Alecsandrel din parte-mi. Complimentele noastre d-nei Pisozki. Al tău frate, V. Alecsandri 479 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 387 Mart. 18, Bucureşti, 1879 Dragă, După o noapte albă, frumoasă şi poetică, însă în care nu am închis ochii, după obicei, am sosit bine la Bucureşti. Am găsit pe amicul nostru sănătos. El te sărută şi te aşteaptă cu toată dragostea ce-ţi poartă. Adă cu mata panerul ce pregătiseşi, sau mai bine trimi-te-1 cu conductorul de la Slepin-kar. Cad de somn, merg să mă culc si te sărut de-o mie de ori. > V. Alecsandri Păzeşte-te să nu răceşti. Nu te osteni peste măsură. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 388 Mircesti, 25 mars 1879 Monsieur, Veuillez agréer mes remerciements pour les beaux cahiers de musique que vous m’avez envoyés. Je les conserverai précieusement comme un témoignaje des liens de parenté qui existent entre les Italiens et la Roumanie, et comme des documents qui marquent une époque de triomphe pour la Roumanie. Hier soir j’ai reçu les cahiers destinés à la Princesse régnante. Mon ami, le Prince Alexandre Cantacuzène, qui se 480 trouve en ce moment chez moi, a bien voulu se charger de les porter lui-même à Son Altesse, lors de son retour à Bucarest. En attendant, je vous prie, Monsieur, de croir à mes sentiments de très haute considération. V. Alecsandri Mirceşti, 23 martie 1879 Domnule, Binevoiţi să primiţi mulţumirile mele pentru frumoasele caiete de muzică pe care mi le-aţi trimis. Le voi păstra cu preţuire ca pe o mărturie a legăturilor de rudenie care există între italieni şi România, şi ca documente care pecetluiesc o epocă de triumf pentru România. Ieri seara am primit caietele destinate Prinţesei domnitoare. Prietenul meu, cneazul Alexandru Cantacuzino, care se află acum la mine, a binevoit să se însărcineze să le ducă el însuşi Alteţei-sale, la întoarcerea sa la Bucureşti. Pînă atunci, vă rog, domnule, să credeţi în sentimentele mele de înaltă consideraţie, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 389 Mirceşti, 11 aprilie 1879 Iubite Negruzzi, Peste două săptămîni plec la Bucureşti unde voi zăbovi vreo lună cel puţin şi fiindcă nu ştiu dacă voi putea veni la Iaşi înaintea plecărei mele, îţi scriu aceste rînduri pentru ca să te rog a mă informa ce hotărîre aţi luat în privirea statuei 481 r lui Ştefan cel Mare ? Callimacli1 răspuns-a la scrisoarea care îi recomanda de a vizita atelierul d-lui Cordier ? într-un cu-vînt, alesu-s-a artistul cărui să se încredinţeze fondarea statuii? etc... Aş dori să am cele mai lămurite informări, pentru ca să ştiu ce să răspund lui vodă, cînd aş fi întrebat de Măria-sa. Ion Ghica a fost aici în zilele trecute şi ascultînd drama lui Despot, au decis a se ocupa îndată de punerea ei pe scenă, vroind să fie reprezentată numaidect la 15 septembrie 2. Rolurile au să se împartă chiar de pe acum, pentru ca să fie ştiute ca Tatăl nostru. Decorurile şi costumele au să se lucreze în lunile de vară, pentru ca tot să fie gata pînă la începutul sezonului teatral. Piesa este sfîrşită de mult. Acum e copiată, corectată şi gata de a ieşi în lume. îmi pare rău că nu am prilejul de a vă ceti ultimele trei acturi, pentru ca să cunosc opinia d-tale şi a altor membri a „Junimei" 3. Ion Ghica şi Alexandru Cantacuzin au părut destul de satisfăcuţi. Vă găsiţi acum în fierberea luptelor electorale, nu cred dar să vă fie mintea dispusă la literatură. Fiţi dar cu prevedere şi vă alegeţi deputaţi şi senatori4 cărora să le fie milă de ţară. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE IANCU ALECSANDRI 390 Mircesti, 20 avril 1879 Mon cher Jean, J'ai reçu ta brochure et l’ai lue trois fois, avec un intérêt de plus en plus croissant. Mes compliments bien sincères et bien afféctueüx ! C’est réussi à tous les points de vue et depuis que la question Israélite a été glissée perfidement sur le tapis vert du Congrès de Berlin1, aucun écrit n’a paru, au jours 482' de la publicité, aussi bien armé de toutes pièces. Comme style, c'est un article de la 'Revue de Deux Mondes, comme œuvre politique, c'est succint, compact et chargé d'arguments irréfutables. J'y ai souligné plusieurs passages qui sont frappés au bon coin. Ainsi: — On ne saurait transformer un titre purement vénal et toujours usuraire en un titre civique... etc. (page 11). — L'on n'attend pas que par une exaltation irréfléchie de vertus trop souvant voisines de la cupidité, nous jetons notre avenir dans les bras de ceux-là même qui, repoussant toute assimilation avec nous, n’ont jamais voulu être que nos crêanceirs.2 Grandissime vérité ![...] — Nous ne saurions laisser à la surprise le privélège de résoudre cette question, comme elle eu celui de la glisser dans le traité du 13 juillet... (page 28) — Nous croirions outre passer l’intention du Congrès en introduisant par ces éxcés de zèle quelquefois complaisant .. .etc. — 70 Mai ce qui est le résultat d’une situation légitime ... etc. (Cet argument combat ceux qui se croyant homme d'état soutenaient que le Congrès aurait eu en vue les Turcs, en nous imposant d'effacer l'art. 7). etc. etc. etc. etc. Si je devais copier ici tous les passages qui m’ont frappé par leur justesse, il me faudrait transcrire toute la brochure. C'est te dire que je la trouve plus que de mon goût. J'ai donc tout lieu de croire qu’elle est destinée à faire sensations et peut-être à ouvrir les yeux de nos futurs députés. La solution que tu indique est la seule bonne, pratique et équitable. Je crois que c’est à celle-là que l’on aboutira. Une lettre que je reçois aujourd'hui même du Kneaz m’apprenand que Maioresco, lui même, est pour le rejet pur et simple de l’art. 7, à la fin de retourner à la législation roumaine du code civil — art: 9 et 16. C’est plus que je n’espérais de Maioresco. Les autres ne pourront pas aller plus loin dans la voie des concessicns. Quant à moi, cher Jean, j’agirais dans le sens de la brochure si je n’entendais le rôle de la Constituante autrement 483 que tout le monde dans les circonstances actuelles. Je me fais ce petit raisonement3 que je développerais si je vais à la Chambre. „Considérant que l'Europe a été induite en erreur sur nos véritables sentiments, par une série de calomnies systématiquement et adroitement répandues dans le monde officiel. Considérant que l'Europe civilisée, nous croyants into-lairants, fanatiques, barbares et persécuteurs, a voulu faire cesser un ordre de choses révoltant au 19-e siècle, et nous a infligés les art. 43, 44 et 45 du traité de Berlin comme une punition. . . infamante. Considérant que le peuple roumain, loins de mériter ces qualificatives injustes, est, au contraire, le peuple le plus libéral et le plus émancipateur du monde moderne, puisque dans l’espace de quelques années il a émancipé — sans troubles, sans luttes, sans effusions de sang — 1 les Tzigains — 2 les Arméniens — 3 les Roumains et, enfin, a contribué à l’affranchissement des Bulgares. Considérant que : accepter servilement l’immixtion des étrangers dans une question de droit autonomique et toucher à notre constitution sur les ordres venus de Berlin, se serait affirmer nous mêmes les titres de barbares intolérants etc., que l'on nous donne et qu’ont motivé la rigueur des Puissances à notre égard; ce serait accepter l’insulte jetée à la face de notre nation, ce serait debuter dans l’exercise de notre indépendance, par un acte de servilisme etc. Considérant que la dignité d’un peuple ne se mesure pas à sa taille et que le plus infime est tout aussi maître chez lui que le plus puissant. Considérant qu’en accédant aux injonctions du traité, ce serait devoir la reconnaissance de notre indépendance [...] etc. etc. etc. La Constituante, fidèle gardienne de notre pacte fondamental, se refuse d’y toucher et le pays roumain, tolérant, libéral et émancipateur par excéllance, se réserve de résoudre la question israélite quand et comment il l’entendra. (Nota) Il va sans dire qu’ils accorderont les droits civils aux Juifs comme aux autres étrangers, il prendra des mesures pour les empêcher d’escamotter la propriété territoriale." 484 Cette déclaration faite, la Constituante, si elle n'avait pas d'autres travaux devant elle, devra se retirer avec calme et dignité... Qu’arriverait-il? Cremieux 4, Cohen, Beaumfield, Wading-ton 6 et Cie seraient furieux? C'est probable, mais l'opinion publique serait pour nous. Nos hommes d'état, timorés, entreveront des périls monstrueux à la suite d'une pareille attitude, quels sont ces périls? La non reconnaissance de notre indépendance par quelques une des puissances? Mais le plus interressé dans la question, le Sultan, notre exsuzerain, l’a reconnue de bonne grâce, la Russie aussi, et même l’Autriche, leurs ministres plénipotentiaires font l’ornement de Bucarest. Croit-on que la France, l'Engletere et l'Italie, ainsi que la Prusse resteront longtemps représentées par des simples consuls sur le seuil de la grande question d’Orient? Pour moi, j'en doute. Après une ou deux années de bouderie, on finirai par un compromis à l'amiable... et notre dignité sera sauvée! Des uns, verront surgir à l'horizon une occupation ?... Soit ! Nous y sommes habitués. Qu’elle vienne ! Combien de temps durerat-elle? deux, trois, quatre ans? Après, elle devra bien se retirer comme ses ainées et notre dignité sera sauvée (car c'est à notre dignité qu'il faut penser avant tout ; elle, une fois compromise, nous perdrons tout ce que nous avons gagné à Plevna). Enfin les plus pusillamines parlent du partaje de notre pays. C'est absurde, mais, admettons, pour un instant l'absurdité comme une chose possible. Dans ce cas la Roumanie n’aurait qu’un mot à dire pour arrêter les armées étrangères et ce mot le voici : „N’avancez pas! [...]"• Après avoir ainsi sauvgardé ses droit et sa dignité, la Roumanie procéderait de son propre chef à l'œuvre de l’émancipation graduelle des Juifs méritants, et devrait, pour aboutir à un résultat exempt des périls pour sa nationalité et son avenir, rayer de sa Constitution l’art 7. Voilà, mon cher Jean, ma manière de voir dans la question qui est à l’ordre du jour et qui a produit en Moldavie une fermentation inesperée dans les esprits. Que se passe-t-il dans le cerveau des Vallaques? Je le saurais bientôt, car je 485 compte partir dans six jours pour Bucarest. Les couches de Marie nous appeUant, Pauline et moi6. Mon adresse y sera, jusqu’à nouvel ordre: Strada Verde 18. Nous vous embrassons tendrement. Ton frère, V. Alecsandri Mirceşti, 20 aprilie 1879 Iubite Iancule, Am primit broşura ta şi am citit-o de trei ori cu un interes din ce în ce mai crescînd. Felicitările mele sincere şi foarte afectuoase ! Este reuşit din toate punctele de vedere şi de cînd chestiunea israelită a fost strecurată prin înşelăciune pe masa verde a Congresului de la Berlin 1, nici o scriere nu a apărut, în lumina publicităţii, atît de bine înarmată în totul. Ca stil, este un articol din Revue des Deux Mondes, ca operă politică, este scurt, compact şi încărcat de argumente de nerespins. Am subliniat aici mai multe pasaje care sînt bine ţintite. Astfel: — Nu s-ar putea transforma un titlu cu totul venal şi mai întotdeauna câmătăresc într-un titlu civil... etc. (pagina 11). — Nu este de aşteptat ca, printr-o exaltare negîndită a virtuţilor prea adesea vecine cu lăcomia, noi să ne azvîrlim viitorul în braţele chiar ale acelora care, respingînd orice asimilare cu noi, nu au vrut niciodată să fa decît creditorii noştri. 2 Foarte mare adevăr! [...] — Nu vom putea lăsa surprizei privilegiul de a rezolva această chesr tiune, cum l-a avut pe acela de a-1 strecura în tratatul de la 13 iulie. .. (pagina 28) — Am crede că depăşim intenţia Congresului introducînd prin aceste excese de zel cîteodată binevoitoare.. . etc. r- 70 Dar ceea ce este rezultatul unei situaţii légitimé... etc, (Acest argument combate pe aceia care, crezîndu-se oameni de stat, susţineau că Congresul ar fi avut în vedere pe turci, impunîndu-ne ştergerea art. 7). etc., etc., etc., etc. Dacă ar fi să copiez aici toate pasajele care m-au izbit prin dreptatea lor, ar trebui să transcriu întreaga broşură. 486 Aceasta pentru a-ţi spune că o găsesc mai mult decît pe gustul meu. Am deci tot dreptul să cred că ea este destinată să uimească şi poate să deschidă ochii viitorilor noştri deputaţi. Soluţia pe care o arăţi este singura bună, practică şi echitabilă. Cred că la aceasta se va ajunge. O scrisoare pe care am primit-o chiar astăzi din partea cneazului mă înştiinţează că Maiorescu, el însuşi, este pentru respingerea pur şi simplu a art. 7, cu scopul de a se reîntoarce la legislaţia românească a codului civil art. 9 şi 16. Este mai mult decît ceea ce speram de la Maiorescu. Ceilalţi nu vor putea merge mai departe pe calea concesiunilor. In ce mă priveşte, iubite Iancule, aş acţiona în sensul broşurei dacă nu aş înţelege rolul Constituantei altfel decît toată lumea, în împrejurările de faţă. îmi fac această mică socoteală 3 pe care o voi dezvolta dacă merg în Cameră : „Ţinînd seamă că Europa a fost înşelată asupra adevăratelor noastre sentimente printr-o serie de calomnii sistematic şi cu pricepere răspîndite Jn lumea oficială, Ţinînd seamă că Europa civilizată, crezîndu-ne intolerahţi, fanatici, barbari şi persecutori, a vrut să facă să înceteze o ordine de lucruri revoltătoare în secolul al 19-lea şi ne-a impus art. 43, 44 şi 45 ale tratatului de la Berlin ca o pedeapsă.. . infamantă, Ţinînd seamă că poporul român, departe de a merita aceste calificative nedrepte, este, dimpotrivă, poporul cel mai liberalşi cel mai emancipator al lumii moderne, pentru că în decurs de cîţiva ani el a emancipat — fără turburări, fără lupte, fără vărsări de sînge — 1 pe ţigani, 2 pe armeni, 3 pe români, în sfîrşit, a ajutat la eliberarea bulgarilor, Ţinînd seamă că: a primi cu supunere amestecul străinilor într-o chestiune de drept autonom şi a se atinge de constituţia noastră, la ordinele venite de la Berlin, ar însemna să afirmăm noi înşine titlurile de barbari intoleranţi etc., care ni se dau şi care au îndreptăţit severitatea Puterilor faţă de noi, ar însemna să se primească insulta ce se aruncă în faţă naţiunii noastre, ar însemna să începem exercitarea independenţei noastre printr-un act de servilism etc., Ţinînd seamă că demnitatea unui popor nu se măsoară după mărimea sa şi că cel mai neînsemnat este tot atît de stăpîn la el acasă cît şi cel mai puternic, Ţinînd seamă că înclinîndu-ne în faţa ordinelor tratatului, ar însemna să datorăm recunoaşterea independenţei noastre [...]• 487 etc., etc., etc. Constituanta, credincioasă paznică a pactului nostru fundamental, refuză să se atingă de acesta, şi ţara românească tolerantă, liberală şi emancipatoare, prin excelenţă, se rezervă să rezolve chestiunea israelită cînd şi cum o va crede de cuviinţă (Nota). Este sigur că vor acorda drepturi civile evreilor ca şi celorlalţi străini, ea va lua măsuri pentru a-i împiedica să îşi însuşească proprietatea teritorială." Această declaraţie făcută, Constituanta, dacă nu ar avea alte lucrări Înaintea sa, ar trebui să se retragă cu calm şi demnitate. Ce se va întîmpla? Cremieux4, Cohen, Beaumfield, Wadington6 şi comp. vor fi furioşi? Este probabil, dar opinia publică va fi pentru noi. Oamenii noştri de stat, timoraţi, vor întrevedea pericole îngrozitoare în urma unei asemenea atitudini, care sînt aceste pericole? Nerecunoaşterea independenţei noastre de către unele dintre Puteri? Dar cel mai interesat în această chestiune, sultanul, fostul nostru suzeran, a recunoscut-o de bunăvoie, Rusia de asemenea, şi chiar Austria, miniştrii lor plenipotenţiari împodopesc Bucureştiul cu prezenţa lor. Se poate crede că Franţa, Anglia şi Italia, cum şi Prusia vor rămîne multă vreme reprezentate prin simpli consuli în pragul marii chestiuni a Orientului ? în ce mă priveşte, mă îndoiesc. După un an sau doi de nemulţumire, se va termina printr-un compromis de bună înţelegere... şi demnitatea noastră va fi salvată! Unii vor vedea apărînd la orizont o ocupaţie?... Fie! Sîntem obişnuiţi. Să vină! Cît timp va dura ea? doi, trei, patru ani? După aceea, va trebui să se retragă ca şi înaintaşele sale şi demnitatea noastră va li salvată (căci, mai înainte de orice, trebuie să ne gîndim la demnitatea noastră; ea, odată compromisă, noi pierdem tot ce am cîştigat la Plevna), în sfîrşit, cei mai temători vorbesc despre împărţirea ţării noastre. Este absurd, dar să admitem pentru o clipă absurditatea ca pe un lucru posibil. în acest caz, România nu ar avea de spus decît un cuvînt pentru a opri armatele străine şi acèst cuvînt iată-1: „Nu înaintaţi! [...]•“ După ce îşi va fi salvat astfel drepturile şi demnitatea, România va proceda din propria sa voinţă la opera de emancipare treptată a evreilor merituoşi, şi va trebui, pentru a ajunge la un rezultat scutit de pericole pentru naţionalitatea sa şi viitorul său, să şteargă din Constituţia sa art. 7. Iată, iubite lancule, modul meu de a vedea în chestiunea care este la ordinea zilei şi care a produs în Moldova o agitaţie nesperată în spirite. Ce se întîmplă în capul valahilor? Am să o ştiu în curînd pentru că socotesc să plec peste şase zile la Bucureşti. Marie trebuind să nască sîntem 488 chemaţi acolo, Paulina şi cu mine6. Adresa mea va fi, pînă la noi ordine: Strada Verde, 18. Vă îmbrăţişăm cu dragoste. Fratele tău, V. Alecsandri CĂTRE NIQOLAE PISOSKI 391 Roman, 22 aprilie 1879 Moş Pisoi, Dacă eşti ţonţoroi, precum îmi place a crede, fă-te punte şi luntre pentru ca să se aleagă deputat la colegiul I, tinărul Dimitrie Teţcanu 1. N-am nevoie să ţi-1 recomand [...]. Tezcanu este cu învăţătură, cu talent, cu condei, şi, prin urmare, ar face cinste Bacăului în toate privirile. în cazul de faţă, cînd viitorul ţării este în pericol, ne trebuie oameni tari de vînă, carii să poată da piept în Cameră contra lui Berlicoco si Cie. > Am auzit că Iorgu Aslan face concurenţă lui Tezcanu. Din această luptă se poate lesne întîmpla ca să profite Leca 2. Ce zici? îţi place? Leca, trădătorul lui Cuza. încă o dată dar, cată de înduplecă pe Cracty şi pe Strat ca să dea mîna cu tine pentru ca să izbutească Tezcanu. Vei face astfel un bun serviciu ţării şi mie o frăţească mulţumire. Aşadar şi în urmarea celor mai sus pomenite, te îmbrăţişez. Nu mai puţin îmbrăţişez pe Alecsandrel, care pre cît ştiu e de partida lui Tezcanu. Complimente d-nei Pisozki. Al tău frate, V. Alecsandri 4S9 CĂTRE N. IONESCU 392 Mircesti, 27 avril 1879 Mon cher Ionesco 1, Des affaires urgentes2 de famille m’appellent à Bucarest ; je pars ce soir même en emportant le regret de n’avoir pas pu me rendre à Jassi pour causer encore avec vous de la question du jour. Vous connaissez cependant ma manière d’envisager cette question, et je tiens à vous dire que de quelque part que me vienne le mandat de député, si je suis élu, j’entends ne point changer de manière de voir et garder mon entière indépendance 3 de toute circonstance. Veuillez, je vous prie, communiquer cette courte déclaration aux personnes qui voudraient m’honorer de leur vote, afin de les prémunir contre une déception quelconque. Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 27 aprilie 1879 Scumpul meu lonescu 1, Urgente afaceri2 de familie mă cheamă la Bucureşti; plec chiar în seara aceasta, ducînd cu mine părerea de rău de a nu mai fi putut veni la Iaşi, să mai stăm de vorbă în chestiunea la ordinea zilei. Dumneavoastră cunoaşteţi totuşi modul meu de a privi această chestiune, şi ţin să vă spun că, din orice parte mi-ar veni mandatul de deputat, dacă sînt ales, înţeleg să nu-mi schimb defel modul de a vedea şi să-mj păstrez întreaga independenţă3, în orice împrejurare. Binevoiţi, vă rog, a împărtăşi această scurtă declaraţie persoanelor care ar dori să mă onoreze cu votul lor, astfel îneît să-i preveniţi de orice decepţie. Al dumneavoastră, V. Alecsandri 490 CĂTRE ION GHICA 393 Mircesti, mercredi, [aprilie 1879, 1880] 1 Mon cher vieux, Je t’ai attendu à déjeuner et même après pour te remettre la dépêche ci-incluse, venue pour toi à Mircesti. Ta réponse devant être imédiate, je t'anvois la dépêche à Miclaouchany. Une affaire importante m’oblige à partire demain pour Bakeou, par le train de onze heures, je serai de retour après demain. En attendant, fais-moi connaître le jour de ton départ pour Bucarest, afin que l’on porte à la gare la caisse dont tu veux bien te charger pour ma fille. Te verrai-je avant ton départ? Si non au revoir à Bucarest dans le commencement de mai. .. et tout à toi, V. Alecsandri Mes amitiés à Mr et Md. Stourza. Mirceşti, miercuri, [aprilie 1879, 1880] 1 Iubite prietene, Te-am aşteptat la prînz şi chiar după, pentru a-ţi da depeşa alăturată, venită pentru tine la Mirceşti. Răspunsul trebuind să fie făcut numaidecît, îţi trimit depeşa la Miclăuşani. O afacere importantă mă obligă să plec mîine la Bacău, cu trenul de ora unsprezece, mă voi reîntoarce poimîine. Pînă atunci, fă-mi cunoscută ziua plecării tale la Bucureşti, pentru ca să fie dusă la gară lada cu care vrei să te însărcinezi pentru fiica mea. Te voi vedea înaintea plecării tale ? Dacă nu, la revedere la Bucureşti, la începutul lui mai... şi al tău, V. Alecsandri Amiciţiile mele d-lui şi d-nei Sturdza. 491 CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 394 Mircesti, 9 [mai, s.n.] 1879, ora 5,30 1 Cogălniceano, Jassi, Suis appelé à Bucarest 2, partons ce soir, regrette ne pouvoir suivre ton conseil, au revoir là-bas. Alecsandri Mirceşti, 9 [mai, s.n.] 1879, ora 5,30^ Kogălniceanu, Iaşi Sînt chemat la Bucureşti2, plecăm în seara aceasta, imi pare răui că nu-ţi pot urma sfatul, la revedere acolo. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 395 Bucureşti, 29 iun. [1879]1 Dragă, Astăzi e Sfîntul Petru şi Pavel. E sărbătoarea matale, îţi trimit o mie de sărutări de împărţit cu copiii şi cu Gogu. Eu sînt sănătos şi foarte bine la amicul nostru, la cneazul2, cu toate acestea mult doresc să vin acasă. Cînd oi scapa de-aice ? Nu ştiu ! 492 Cred că eşti foarte mulţemită de a te găsi cu Mărgărită şi cu tot neamul. Acum eşti adevărata bunică..., deşi nu încă babă. Scrie-mi cum vă aflaţi. Multe amicii din partea lui Alecsandru. V.A. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 396 Mircesti, 4 août 1879 Mon cher vieux, Tu es de nouveau tout puissant1, tu fais des circulaires magnifiques qui se laissent lire comme de beaux morceaux de littérature. Puissent tes prefets s’en pénétrer pour l’accomplissement de leurs devoirs ! En attendant, je viens te demander un service, mais, tu sais, je ne veux pas être refusé. Tu connais de longue date Costaki Kozoni2, il est un de nos plus anciens et de nos meilleurs employés de la Douane. Ton collègue D. Stourza, en entrant au ministère, a cru devoir oublier ses services, pour le remplacer par un certain Isă-cesco... combinaison, soi-disant, politique, qui peut-être inscrite sur la grande liste des sottises du jour. Cozoni se trouve aujourd’hui sans emploi. Ai-je besoin de te le recommander? Non, car tu le connais suffisamment, et j'ai tout lieu de croire que tu lui accorderas ta protection. Tu fais partie du Conseil d'administration des Chemins de fer Lemberg-Cernovitz-Jassi; et puisque le Gouvernement a décidé de bâtir une nouvelle gare à Bourdejeni, je viens te demander de faire obtenir à Cozoni le brévet d’expéditeur du chemin de fer, poste occupé jusqu’aujourd'hui, à Iţcani, par un juif. 493 Cozoni t’en parlera si tu veux lui accorder quelques minutes d'audience dans ton musée 3 qu'il désire beaucoup visiter. . Un petit coup d'épaule de ta part, et mon cousin te devra une position due à ses anciens services et à son expérience en matière de douane. Allons, cher vieux, fais cela pour lui, car c’est un de tes plus fervents partisans et admirateurs. A bientôt, au Sénat, et tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 4 august 1879 Iubite prietene, Eşti din nou atotputernic !■*■ faci circulare minunate care se lasă citite ca nişte frumoase bucăţi de literatură. De-ar putea prefecţii tăi să fie pătrunşi pentru îndeplinirea datoriei lor! Pînă atunci, vin să-ţi cer un serviciu, dar ştii, nu vreau să fiu refuzat. îl cunoşti de mult pe Costache Cozoni 2, el este unul dintre cei mai vechi şi mai buni amploaiaţi ai Vămii. Colegul tău D. Sturdza, intrînd în minister, a socotit că trebuie să uite serviciile lui, pentru a-1 înlocui cu un oarecare Isăcescu... combinaţie, aşa-zis, politică, care poate fi înscrisă, pe marea listă a prostiilor zilei. Cozoni se găseşte astăzi fără serviciu. Mai este nevoie să ţi-1 recomand ? Nu, pentru că îl cunoşti destul de bine şi am tot dreptul să cred că îi vei acorda protecţia ta. Faci parte din Consiliul de administraţie a căilor-ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi ; şi pentru că guvernul a hotărît să clădească o nouă gară la Burdujeni, vin să te rog să faci ca să obţină Cozoni brevetul de expeditor al căii-ferate, post ocupat pînă astăzi, la Iţcani, de un evreu. Cozoni îţi va vorbi despre aceasta dacă vrei să-i acorzi cîteva minute-de audienţă în muzeul3 tău pe care doreşte mult să-l viziteze. . . Un mic sprijin din partea ta, şi vărul meu îţi va datora o situaţie-corespunzătoare vechilor sale servicii şi experienţei sale în materie de vamă. Atunci, iubite prietene, fă aceasta pentru el, căci este unul dintre partizanii şi admiratorii tăi cei mai zeloşi. Pe curînd la Senat, şi al tău, V. Alecsandri 494 CĂTRE EUGEN ALCAZ 397 Mircesti, 10 august 1879 Mon cher Alcaze 1, Je te prie de me faire savoir si tu possèdes le billet de six mille francs que j'ai donné en cadeau de noce à ma nièce Madame Charles Bal? Quelle argent as tu avancé sur cette somme à son mari, et finalement combien tu as a recevoir en comptant les intérêts jusqu’à ce jour? Vas-tu bien? Ta fabrique prospère-t-elle ? Es-tu toujours €n voyage? Moi je compte partir très prochainement à Bucarest pour aller prendre part aux luttes du Sénat. Tout à toi de cœur, V. Alecsandri Mirceşti, 10 august 1879 Iubite Alcaz} Te rog să mă înştiinţezi dacă posezi biletul de şase mii de franci pe care l-am dat drept cadou de nuntă nepoatei mele doamna Charles Bal ? Ce bani ai avansat, pe această sumă, soţului ei, şi pînă la urmă cît ai de primit socotind şi dobînda pînă astăzi? Eşti bine ? Fabrica ta prosperă ? Mai eşti încă în voiaj ? Eu socotesc să plec foarte curînd la Bucureşti pentru a lua parte la luptele de la Senat. Al tău din inimă, V. Alecsandri 495 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 398 Bucureşti, 5 sept. 1879 Dragă, Am sosit cu bine aice, deşi nu am închis ochii toată noaptea, după obiceiul meu. Am găsit pe amicul nostru Alec-S'indru 1 sănătos şi am pus la cale împreună ca să dejunăm şi să pranzăm acasă pentru a nu ne mai expune de a mînca bucate de pe la hanuri. Cred şi sper că ai umblat bine prin coclaurile Patraşca-nilor şi că ai terminat cu cucoana Catinca. Te rog foarte mult să nu faci mai mult decît iartă puterile omineşti, să nu te osteneşti peste măsură, să te fereşti de a cădea bolnavă căci moşneagul are nevoie de baba lui. Eu îţi promit că mă voi păzi precum mi-ai recomandat. Te sărut împreună cu Gogu. Alecsandru îţi trimite sărutări şi-ţi mulţumeşte pentru pere. V. Alecsandri 399 Bucureşti, gioi, [septembrie 1879] 1 Dragă, sper că te-ai întors cu bine la Mirceşti. Aş vrea să ştiu pentru ce te-ai întors iar la Patraşcani? Ca să examinezi pădurea numai, sau ca să dai moşia pe seama lui Haus-knecht? El mers-au acolo împreună cu mata? Fiindcă 15 septembrie se apropie, să îngrijeşte oare Hausknecht 2 ca să-mi aducă cei 17500 franci ce are a-mi plăti? Vasili3 reuşit-au a face ceva cu Borzeştii? Te rog să mă înştiinţezi despre toate aceste. ’ Totodată fă-mi cunoscut dacă cucoana Catinca primeşte ca să depun banii lui moş Costachi la tribunalul de Bacău? 496 Aice am mare necaz cu păcătoşii cei de actori la repetiţii. Cu toate acestea, sînt sănătos şi aştept ca să înceapă Senatul a lucra. Te sărut şi doresc să te ştiu sănătoasă, precum şi Gogu. V. Alecsandri 400 Bucureşti, luni, [septembrie 1879] Dragă, sînt foarte mulţemit că te ştiu întoarsă acasă 1 şi că, în sfîrşit, m-am achitat de datoria cătră c.c. Catinca2 Una mai puţin ! Nu mi-ai scris însă dacă se învoieşte dumneaif ca să depun la tribunal banii lui Costachi, nici dacă Vasili au revenit la Mirceşti şi dacă au reuşit a găsi un posesor sau a vinde locuri la ţărani. Sper că eşti sănătoasă şi că ai regăsit pe Gogu în buna stare sub privegherea d-nei Léonard. Eu sînt sănătos şi foarte bine instalat la Alecsandru3. Primesc în fiecare zi cîte o scrisoare de la Baligot 4 şi constat că amicul nostru se află într-un grad de exaltare bolnăvicioasă. El cere acum ca numaidecît Doamna să se coboare la casa-i, iar nu la otel, cînd s-a întoarce la Paris, şi alte multe care sînt cu neputinţă. Nu mai ştiu ce să-i răspund. La Cameră au început discuţii violente, amestecate cu scandaluri şi injurii. Kogălniceanu tratează pe Vernescu de cap sec. Vernescu îi răspunde că-i un nebun bătrîn, care mănîncă cantaride şi merită să fie închis la Balamuc !... şi toate aceste graţiozităţi spuse în gura mare dinaintea publicului şi a consurilor [sic] străini. E foarte trist de a videa asemine scene de crăşmă petre-cîndu-se în Camera deputaţilor. La Senat nu au început încă lupta, dar sperăm că va présida mai multă demnitate în discuţii. Mă ocup cu Despot asistînd la repetiţii şi făcînd pe profesorul de declamaţie, însă am mare greutăţi de a-i face pe actori să înţeleagă rolurile lor. Oricum, cea întăi reprezentaţie va avea loc la 30 septembrie. Am reţinut o logie pentru 497 mine, sperînd că vei veni să asişti la triumful sau la căderea piesii. Am fost ieri, duminică, de am petrecut ziua la Ghergani şi am mulţumit d-nei Ghica pentru godacii ce ţi-au trimis. I-am promis să-i dau hultoane de pere şi de persici, d-nei ni-au făgăduit crenguţi de lieră şi alte pentru borduri de straturi. Pe aice-i săcetă mare. Nici o arătură de toamnă nu se poate face şi e mare lipsă de popuşoi. Cred că după ploile care au fost la Mirceşti păn-a nu pleca eu, arăturile s-au efectuat la noi, sub îndemnul harnicei mele gospodine. Am primit un răvaş de la Madame Léonard, spune-i din parte-mi că păn-a nu se termina chestia jidanilor, nu e nimic de făcut cu minestrii. Alecsandru te sărută o dată. Eu de o sută de ori, precum şi pe Gogu. V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 401 Mirceşti, 16 sept. 1879 Iubite moş Pisoi, Am venit să petrec vro trei zile la Mirceşti şi aice am aflat că pe moşia Drăguşani, a d-nei Alecsandrina Lipan, iar s-a făcut un şanţ ce întrerupe comunicaţia pădurei mele din Pătrăşcani cu gara Răcăciuni. în urma reclamărilor mele, dl. ministru a Lucrărilor Publice au trimis un ordin Prefecturei sub no. 8 362 şi, pe temeiul acestui comunicat, prefectul au adresat alt ordin subprefectului plasei Răcăciuni, no 6 026, punîndu-i îndatorire ca să se astupe şanţul. 498 Subprefectul, la rîndul lui, au pus însărcinare primarului comunei Drăgăşani ca să se ia imediat dispoziţie pentru deschiderea drumului..., însă toate aceste diferite ordine au rămas în sant ! ! j f Te rog dar, frate Pisoi, să intervii tu, cu autoritatea ta, şi să obligi pe subprefectul plasei Răcaciuni a respecta ordinele venit chiar de la ministru. E timp să înceteze această anarhie şi să se restabilească odată pentru totdeauna circulaţia unui drum vechi şi necesar satelor din acele locuri. Din cauza relei voinţi a d-nei Alexandrina Lipan, sau a vechilului ei, Hausknecht întîmpină mari greutăţi pentru transportul lemnului din Patraşcani, şi pagubele ce suferă îl pune în poziţia de a întîrzia plata banilor ce are a-mi da pentru pădure. Sper că tu vei regula acest bucluc precum te va consilia vechia noastră amicie şi dar te îmbrăţişem cu dragoste, V. Alecsandri Complimentele noastre d-nei Pisozki şi sănătate lui Alexandrei. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 402 Vineri, [21 septembrie 1879] 1 Dragă, Ţi-am comandat o rochie foarte simplă, dar care sper că ţi-a placea. A fi gata vineri şi ai să o găseşti acasă cînd îi sosi aice. Am scris lui Hausknecht ca să-mi aducă banii. Nu mi-au răspuns încă sub cuvînt că sînt în cuşcă, însă acum trebuie-să fi ieşit. Ce mi-a răspunde, nu ştiu. Dacă ai putea mata să. te răpezi la Roman duminică, ca să te întîlneşti cu el, bine 4991 ai face. Mata ai pricepe gîndurile lui şi mi le-ai comunica grabnic printr-o scrisoare. Sînt sănătos. Te aştept în ziua de 29 sept. Mii sărutări, V.A. CĂTRE GEORGES DUCA 403 Bucarest, 22 sept. 1879 Mon cher Georges, Je t’avertis que la première représentation de mon drame Despot-Vodă aura lieu de demain, dimanche, en huit, c’est-à-dire le 30 de ce mois. Si le cœur t’en dit, fais-le moi savoir pour te faire retenir une loge. En même temps rends-moi le service de me renseigner sur le contrat passé entre Mr Guillot et Hausknecht pour la livraison des traverses. Combien de traverses celui-ci s’est-il engagé de livrer et à quel prix? Combien il a déjà livrées et quelles somme il a encore à toucher? J’ai vu ta belle mère 1, plus belle et plus amicale que jamais Je vous embrasse tous les deux en attendant... le troisième. Tout à toi, V. Alecsandri Bucureşti, 22 sept. 1879 Iubite Georges, Te înştiinţez că. prima reprezentaţie a dramei mele Despot-Vodă va avea loc de mîine, duminică., în opt, adică la 30 ale lunii. Dacă îţi face plăcere, anunţă-mă pentru că pun să ţi se reţină o loje. 500 Totodată, fă-mi serviciul de a mă informa asupra contractului stabilit intre dl. Guillot şi Hausknecht pentru livrarea traverselor. Cîte traverse s-a angajat acesta să-i livreze şi cu ce preţ? Cite a livrat deja şi ce sumă. are încă de primit. Am văzut-o pe soacra ta1, mai frumoasă şi mai prietenoasă ca niciodată. Vă îmbrăţişez pe amîndoi aşteptînd.-f. pe al treilea. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 404 Bucureşti, miercuri, [26 septembrie 1879]1 Dragă, am văzut chiar acum pe Alterescu, care au sosit de la Roman. El au vorbit cu Hausknecht şi l-au întrebat dacă aduce banii? Tărtanul au început iară a pomeni de nouăzeci de mii de cercuri ce s-a fi tăiat din pădurea Patraşcanilor, delocil lui Ion Irimia, într-un cuvînt de toate fleacurile ce are obicei a pune înainte de cîte ori vine timpul ca să plătească banii. Au mai adăogat şi altele tot aşa de încurcate. Cînd îi veni mata aice, ne-am concerta şi cu Alecsandru, şi cu Alterescu ce măsuri sînt de luat. Pănă atunce, te rog să mai îndemni pe Hausknecht a veni aice, odată cu mata, pentru ca să punem la cale ce a fi mai bine de cuviinţă. Voi merge la gară sîmbătă dimineaţa ca să te aştept.. Reprezentaţia va fi negreşit duminică şi doresc ca să asişti la ea. Eu sînt sănătos. Astăzi încep discuţiile la Cameră în chestia jidanilor. Mă duc acolo să ascult oratorii care au să vorbească în contra proiectului guvernului. Te sărut împreună cu Gogu. V.A. Adă contractele lui Hausknecht ,precum şi hartia prin care se angajiază a *plăti în anul acesta preţul lemnului de Mircesti. i 501 405 Bucureşti, miercuri, [octombrie 1879] Dragă, a doua zi după plecarea matale au început a ploua cu cofa şi astăzi chiar au căzut ploaie îngheţată. Eu, cuminte, şed în casă şi nu ies decît ca să merg la masă. Am primit astăzi o scrisoare de la dl. Sachelari, care m-au bucurat. Veştile ce mi le-au dat cred că le cunoşti şi mata, fiindcă dl. Sachelari trebuie să fi venit la Mirceşti. Mi se pare că jidanul e strîns bine cu uşa şi poate că ne vom putea despăgubi mai mult decît am crezut. Am aflat de la doctori că epidemia ce coseşte copiii e foarte întinsă. Prudenţa cere dar ca Margareta să nu vie la Bucureşti. Spune lui Mitică şi Măriei să steie la Mirceşti. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri 406 Gioi, Bucureşti, [12 ocombrie 1879] 1 Dragă, Ieri am vorbit două ore la Senat în chestia jidanilor şi astăzi am luat măsuri spre a pune poprire pe banii ce are a lua Hausknecht de la Compania drumurilor-de-fier. în curînd voi trimite o împuternicire lui Alterescu pentru ca să puie secfestru pe toată averea talharului, lemnul ce s-ar găsi prin diferite gare, precum şi acel din pădurea Patraşcani. Vasili este bolnav, el nu poate să alerge necontenit cînd la Răcăciuni, cînd la Bacău, cînd la Roman. Darea lui Hausknecht pe mîna procurorului nu se poate efectua, după cum spun oamenii competenţi în materie de procedură. Prin urmare, trebuieşte lucrat fără precipitare, dar conform pro-cedurei indicate de legi. 362 Ne-am găsit în faţă cu un hoţ, trebuie să căutăm a scăpa din foc, cît vom putea, fără a ne mîhni, fără a ne face sînge rău. Fii dar liniştită ca o damă hailaifă şi asigurează popuşoiul din coşere, căci el reprezintă o avere întreagă pentru noi. Bun e Dumnezeu ! Cu chibzuire şi cu hărnicia matale vom scăpa de nevoi. Răbdare numai şi veselie cît sîntem sănătoşi. Vă îmbrăţişez pe toţi, Alecu asemine, V. Alecsandri Scrie-mi ce-i pune la cale cu Alterescu. Trimite pe Vasilî la Roman ca să afle prin Mihăiţă Jora sau altul dacă somaţia, au fost dată de portărel lui Hausknecht? 407 Bucureşti, 14 oct. 1879" Dragă, Precum te-âm înştiinţat, am pus poprire la Direcţia, drumului-de-fier asupra sumei de 19 000 lei noi ce are a lua Hausknecht ; fiind însă că portărelul de Roman au întârziat cu dara somaţiei în primirea lui Hausknecht, sau cu lipirea ei de uşa casii lui, tărtanul au profitat de au făcut sesiune unui bancher, anume Marmoroş Blanc. Somaţia au plecat de aice la 1 oct., au ajuns la Roman la 2 oct. Cum dar portărelul au lipit-o numai la 6 oct. şi astfel au dat timp lui Hausknecht să facă sesiune lui Marmoroş la 5 oct.? Aice este o tâlhărie pe care o va plăti scump dl. portărel. Cu toate aceste însă poprirea este făcută şi acum rămîne ca Tribunalul de aice să hotărască dacă este valabilă; în curînd vcm şti cum rămîne. Pănă atunce, îţi trimit în plicul acesta următoarele hîrtii: 1 O procură generală ce-ţi dau matale pentru ca să pui secfestru pe averea lui Hausknecht şi să urmezi după toate formele în numele meu. 503. 2 O nouă somaţie adresată tîrtanului pentru ca să-mi plătească suma de 10 000 fr. Trimite pe cineva la Roman ca să starnească a se da somaţia sau a se lipi pe uşa casei lui Hausknecht. Vei găsi aice două exemplare din acea somaţie: una e destinată pentru jidan, iar cealaltă, vizată de corpul de portărei, şi certificatu în ce anume zi Hausknecht au primit somaţia lui să se înafişeze aice: strada Calvină 5. Mîni ţi-oi trimite suplica către Tribunalul de Bacău pentru secfestruarea întreagă avere a jidanului. Termenul plăţii de 10 000 fr. fiind la 15 oct., trebuie ca somaţia să i se prezente 24 ore în urmă. Am primit scrisorile Măriei, dar fiindcă eu nu am timp de răspuns, sărută pe toţi din parte-mi, mai cu seamă pe Mărgărită şi pe Gogu, îţi trimit o mie de sărutări de împărţit. V. Al. Cere Monitorul1 de gioi ca să citeşti discursul meu la Senat. El au produs o mare impresie. 408 Bucureşti, luni, [octombrie 1879 Dragă, Mitică mi-au scris din partea matale îndemnîn-du-mă a veni la Mirceşti pe vreo cîteva zile, sau la din contra, vei veni d-ta aice. Nici un vojag [sic] nici altul nu sînt necesare. Eu am pus poprire pe banii ce are a lua Hausknecht de la Companie şi aştept ca tribunalul să hotărască dacă se cuvine să primesc eu acei bani, sau Marmoroş Blanc, către care Hausknecht au făcut sesiune, sper însă că voi pune măna macar pe o parte din ei. Ţi-am trimis matale o împuternicire deplină pentru ca să iei toate măsurile necesare în chestia ce ne preocupă. Nu face încă întrebuinţare de dînsa şi aşteaptă mai întăi instrucţiunile mele, potrivite cu opinia oamenilor competenţi. Ţi-am trimis în acelaşi plic două exemplare de somaţie adresate lui Hausknecht pentru plata a 10 000 franci în 504 ziua de 15 oct. Poartă de grijă ca, fără întârziere, una din acele exemplare să se deie tartanului sau să se lipească pe uşa casei lui de către portărel, iar cealaltă portărelul să o înapoieze aice după formalităţile obicinuite. Mai trimit o procură d-lui Sachelari, avocat, la Bacău, pentru ca să ceară de la Tribunal secfestrul pe tot lemnul ce-1 are Hausknecht la garele Răcăciuni şi Adjud şi pe acel din pădure, oricum ar fi. Am scris astăzi lui Raşcanu, la Galaţi, ca să cerceteze dacă Hausknecht are vreun depozit de lemne acolo şi în acest caz să mă înştiinţeze pentru ca să cer de la Tribunalul de Galaţi punerea secfestrului pe acel depozit. Cînd dar diversele secfestre vor fi puse în Bacău, Roman, Răcăciuni, Adjud, Galaţi, voi cere şi rezilierea contractului. Atunci voi proceda la numirea de arbitri pe calea legală. Aceasta este procedarea cea mai nimerită. Fiindcă Juda continuă a taia şi a scoate lemne din pădure, trebuie mai întîi să pun capăt acestei tâlhării şi apoi să numesc arbitri care să hotărască litigiul dintre noi, căci jidanul umblînd fugar, numirea arbitrilor s-ar putea t[ă]ră-găna încă o lună poate, iar în vremea aceasta el ar urma înainte cu furatul lemnului. Nu te tulbura şi fii ca mine liniştită, căci, trebuie să fii cu sînge rece pentru ca să poţi scapă ceva din casă cînd te cuprinde focul. M-am înţeles aice cu mulţi deputaţi şi senatori pentru ca să reclamăm drumul-de-fier Adjud-Okna 1. Poate vom reuşi. Pe aice plouă toată ziua. Nevrînd a mă expune la răceli, am şezut binişor în casă. De aceea fii cuminte ca mine şi nu te mai expune la drumuri costisitoare în care ai putea răci. Vă sărut pe toţi, V. Alecsandri Alterescu mi-au telegrafiat ca să-i trimit procura, dar m-am făcut că nu pricep, urmînd astfel sfaturilor ce mi-aţi dat şi mata şi Marie. Am mai dat 12 fr. ficiorului lui Mitică pentru dresul sobelor. 505 409 Bucureşti, 16 oct. 1879 Dragă, Ieri ţi-am trimis somaţia adresată lui Hausknecht pentru plata a 10 000 fr. Acum îţi trimit suplica către prezidentul Tribunalului de Roman pentru punerea de secfestru pe tot avutul tartanului din Roman, lemnul de la gară, mobila etc. Asemine suplică am trimis şi prezidentului de Bacău, împreună cu o procură avocatului Leon Sachelari pe care mi l-au recomandat amicul nostru Alecsandru. Voi trimite încă una prezidentului Trib. de Galaţi îndată ce Raşcanu mi-a răspunde pentru ca să mă informeze ce lemn poseda Hausknecht la schela Galaţului. Mata trimite îndată la Roman suplica aice alăturată, pentru ca să nu se întîrzie punerea secfestrului. Vezi că Despot şi Senatul nu mă opresc de a mă ocupa de interesele noastre..., fii dar liniştită şi încredinţată că Alecu şi eu vom mănca cu multă plăcere berbecul ce mi-ai trimis. Eu sînt silit a mai şedea pănă la sfîrşitul lunii, fiind Senatul prelungit pănă atunce, dar n-ai grijă despre sănătatea mea. Vă sărut pe toţi, . . V. Alecsandri Avînd nevoie de contract aici, nu pot să ţi-1 trimit. 410 Bucureşti, miercuri [octombrie 1879] 1 Dragă, Moş Pisoi au fost aice pe două zile, împreună cu un nepot a lui pentru un proces. îi încredinţez jacheta matale ca să o lase la gară măni dimineaţă. Spune lui Mitică că revolverul 506 lui se găseşte la poliţmaistru din Adjud care nu vrea să-l dea decît în mîna lui. Cînd a fi să plece spre Bucureşti, ar face bine să telegrafieze poliţmaistrului să-i iasă înainte la gara de la Adjud, cu pistolul în mănă. Pe aici plouă mereu. Sîntem sănătoşi. Dacă este cu putinţă, bine ar fi să se numere în pădurea din Patraşcani numărul copacilor tăiaţi de Hausknecht. Tot asemine cred nimerit a face constatare prin subprefectul sau prin Zmeu cît[e] lemne, butuci, crengi, strujini etc. mai posedă jidanul în luncă. Vă sărut, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 411 Mircesti, 5 nov. 1879 Cher vieux, Tu as raison, perturbation universelle: în cer ca pre pămînt. Et comment veut-on que les esprits soient sains dans un pays où le climat este soumis à des perturbations folles? Hier il a fait 25 degrés de froid at aujourd’hui quatre degrés de chaleur ?... Quel beyzadé 1 peut être assez fortement constitué au phisique ainsi qu’au moral pour resister à des hauts et des bas de cette nature? Fut-on président du Sénat, 2 on glisse insensiblement sur une pente fatale pour arriver à plusieurs degrés au dessous du niveau intellectuel. -> „Le masque tombe, Ciuber reste et le Président s’évanouit". Je viens de lire dans le Moniteur le discours dont l’autre Beysadé3 s’est soulajé, après une rumination de plusieurs années. C’est le produit d’une haute gymnastique oratoire ; 507 c'est un morceau d'éloquence à bisseps, qui avait, sans doute, l'intention d’enlever le Sénat à bras tendus et de la promener ainsi sur la corde raide du patriotisme... sans balancier. Mais les sénateurs sont d’un lourd ! et le tour est manqué. Le recommencera-t-il? j'en doute, car le fiasco provenant d'un premier début compromet diablement les exercices de trapèze parlamentaire. C'est égal, les deux Beyzadés font bien dans le paysage, l’un vis-à-vis de l’autre, se mesurant de l’oeil comme deux chiens de faïence, enféimés dans une cage de lion. De loin cela produit un mirage, en croit qu'ils vont s'entredévorer, mais, as pas peur, pas si Beysadés que ça. De la comédie, oui, du drame, non. A propos de comédie, je rumine la mienne, dans les intervalles de répit que ma rage de dent veut bien me laisser et je cherche à grouper mes Envieux 4 de façon à les mettre au relief. Le sujet me parait bon à étudier, et le défaut de l’envieux excellant à fustiger.. ., mais Soimescu 5, va se fâcher tout rouge et Damet6 aussi, et Cogalniceano item. Tant mieux, se sera là le grand succès de li pièce. Voilà ma rage de dent qui vient se mêler à notre conversation, je m’arrête pour fumer une cigarette. C’est fait, la fumé m'enveloppe d'un nuage à travers lequel j’entrevois la figure de notre ministre des Finances, effet du tabac, sans doute. Quelle générosité de sa part d’avoir donné un tutun à Orachano 7 pour le consoler de son déménagement du Moniteur ! La place dont il l’a gratifié — à 1000 francs par mois — est, j’aime à le croire, justement celle qu'il a promis à mon gendre, il y a de cela quelques douze mois. Grand merci à notre savant financier — j’allais dire finnassier — il a une façon toute particulière de tenir les angajements envers les personnes qui lui portaient de l’amitié, et ses procédés à mon égard sont d’une gentilhom-merie parfaite. C’est bien, je lui revaudrais cela en temps et lieu. C’était pourtant un si brave et charmant garçon ! Quantum mutatis ab illo ! Puisse le rachat des chemins de fer lui être léger et Varziu [?] lui être propice. Nous ne faisons une fête de te voir dans nos parages et nous désirons que la neige fonde sous tes pas. Le ministre 508 ■qui fait tant de merveilles ne pourrait-il pas soumettre à la Chambre un projet de loi pour la fonte? Les députés voteront comme un seul homme, ils sont si fondants ! Mille amitiés de la part de la colonie de Mircesti pour celle de Ghergani, V. Alecsandri A-t-on enfin joué le drame du militaùe8. . ,X?Quel a été son sort? Qu-a-t-il produit? Et le drame de Hajdeu9? Est-ce une pièce de valeur? Quand joue-t-on la nouvelle comédie en vers d’Ollanesco 10 ? Je crains que le publique ne soit incapable de l'apprecier. Et Sion? Mirceşti, 5 nov. 1879 Iubite prietene, Ai dreptate, perturbare universală: în cer ca pre pămînt *. Şi cum să fie spiritele sănătoase într-o ţară în care climatul este supus la perturbări nebuneşti? Ieri au fost 25 de grade de frig şi astăzi patru grade de căldură! Ce beizadea 1 poate să fie aşa de zdravăn clădit, atît ca fizic, cît şi ca moral, pentru a rezista la urcări şi la coborîri de asemenea natură. Oricît ai fi de preşedinte al Senatului2, aluneci, fără să bagi de seamă, pe o pantă fatală pentru a ajunge la mai multe grade sub nivelul intelectual. „Cade masca, Ciubăr rămîne şi preşedintele leşină." Am citit acum în Monitor discursul de care s-a uşurat cealaltă beizadea 3, după ce l-a rumegat mai mulţi ani. Este produsul unei înalte gimnastici oratorice; este o bucată de elocinţă cu bicepşi, care avea, fără îndoială, intenţia de a urni Senatul cu braţele întinse şi de a-1 plimba ■astfel pe coarda întinsă a patriotismului. . . fără balansoar. Dar senatorii sînt greoi şi încercarea a dat greş. O va relua el ? mă îndoiesc, căci nereuşita, provenind de la un prim debut, stînjeneşte al dracului exerciţiile de la trapezul parlamentar. Este egal, cei doi beizadea arată bine în mijlocul peisajului, unul în faţa celuilalt, măsurîndu-se din ochi ca doi cîini de faianţă ** închişi * în original, în limba română. ** în limba franceză expresia: jouer aux chiens de faïance înseamnă „a ss privi unul pe celălalt cu ochi ficşi şi iritaţi, furioşi". 509 într-t cuşcă de leu. Din depărtare aceasta produce un miraj, se crede ci ei au să se sfîşie, între ei, dar, nu-ţi fie frică, nici chiar atît de beizadea T Comedie, da, dramă, nu. Apropo de comedie, eu o rumeg pe a mea în răstimpurile de linişte pe care binevoieşte să mi le lase nevralgia mea dentară şi caut să grupez pe Invidioşii 4 mei în aşa fel încît să-i pun în relief. Subiectul mi se pare bun de studiat şi defectul invidiei foarte bun pentru a fi biciuit. . ., dar Şoimescu 5 are să se supere rău şi Damet6 de asemenea, ba încă şi Kogălniceanu. Cu atît mai bine, aceasta va însemna succesul piesei. Iată durerile mele de dinţi, care vin să se bage în convorbirea noastră, mă opresc pentru a fuma o ţigară. S-a făcut, fumul mă învăluieşte într-un nor prin care întrevăd figura, ministrului nostru de Finanţe, efect al tutunului, fără îndoială. Ce generozitate din partea sa de a fi dat un tutun * lui Orăşanu 7 pentru a-1 consola de scoaterea lui de la Monitor ! Locul pe care i l-a dăruit — cu 1 000 franci pe lună — este, îmi place să cred, tocmai acela pe care l-a făgăduit ginerelui meu, sînt de atunci douăsprezece luni. Multe mulţumiri marelui nostru savant financiar — era să spun şmecher **, are un fel cu totul particular de a-şi ţine făgăduielile faţă de persoanele care îi purtau prietenie şi procedeele sale faţă de mine sînt de o perfectă nobleţe. Foarte bine, am să-i întorc aceasta la timpul potrivit. Era cu toate acestea un băiat aşa de cumsecade şi îneîntător ! Cu totul altul decît era *** Fie ca răscumpărarea căilor-ferate să-i fie uşoară şi Varziu [?] să-i fie propice. Ne facem o sărbătoare din a te vedea pe meleagurile noastre şi dorim ca zăpada să se topească sub paşii tăi. Ministrul care face atîtea minuni n-ar putea să supună Camerei un proiect de lege pentru topire ? Deputaţii vor vota ca un singur om, se topesc aşa de uşor! Mii de amiciţii din partea coloniei de la Mirceşti pentru cea din Gher- gaui, V. Alecsandri S-a jucat în sfîrşit drama militarului8. .. X? Ce soartă a avut? Ce a produs? Şi drama lui Hasdeu9? Este o piesă de valoare. Cînd se joacă noua comedie în versuri a lui Ollănescu 10 ? Mă tem ca publicul să nu fie în măsură să o aprecieze. Şi Sion ? * în original, în limba română. ** în limba franceză, joc de cuvinte: financier = financiar, finnassier = şmecher. *** în original, în limba latină. 510 412 Mircesti, 6 nov. 1879 Mon cher vieux, dis-moi vite comment tu vas? Ta bronchite commence-t-elle à devenir moins... téchnique ? Te sens tu plus soulajé? En tout cas ne sors pas encore et vas pas t'exposer à une rechute, sous le prétexte fallacieux que nous sommes de bronze. Avec le climat destructeur de notre pays le bronze, lui même, est sujet à subir des avaries. Le soir de mon départ de Bucarest, il faisait un ciel agréablement étoilé, le jour de mon arrivée à Mircesti, le ciel portait une belle robe d’azur, et tout-à-coup, dans la nuit, l’hiver, l’horrible bonhomme est venu faire les cent coups. Un cahsse-neige épouventable a tourmanté la Moldavie pendant 24 heures et lui a mis sur les épaules le fameux manteau blanc qui est si mauvais conducteur de la chaleur ! Et maintenant nous voici en plein saison de frisson, de nez violets, d’éternuements, et en un mot de tout ce qui constitue les plaisirs de l’hiver ! Horror ! horror ! Pour ma part, je me considère comme un navire pris dans les glaces des mers du Nord. Pourrai-je bouger d’ici avant la fonte? C’est une question à débattre auprès du poêle. Mais, le Sénat? dira-t-on, hé bien, je m’en écsoflise * pour cause de santé et d’occupations littéraires. Tu appuiras ma demande de congé illimité, et j'ose espérer que les autres maturi, mes collègues, ne feront pas de difficultés pour me laisser tranquillement calfeutré dans ma petite bicoque. Dans le cas contraire, j’écris une comédie intitulée Senatorii et, ma fois, tant pis pour quelques uns de mes compagnons d’ennui parlament aire. Comment va Charles 1 ? Comment se porte notre chère garde-malade, Madame Ghica? Je la prie de croire que si je n’étais à moitié gelé, rien qu’en voyant la neige sous mes fenêtres, je me rendrai à Bucarest pour aller cahque jour * Formă verbală construită de poet după verbul grecesc è^oipX(ù = a achita, verb care, intrat în limba română sub forma: a exoflisi, cu sensul de „a încheia, a termina, a achita", a fost frecvent folosit în trecut. 511 te tenir compagnie et causer avec toi, comme à l'ordinaire, de choses qu’engendrent la mélancolie. Pourtant j’aime mieux te savoir hors du lit. Cette pensé m’encouragera, peut-être, à sortir de ma chambre pour risquer le voyage de Bucarest à travers la bise... brrr ! Tout à toi et mes amitiés aux tiens, V. Alecsandri Mirceşti, 6 nov. 1879 Iubite prietene, spune-mi iute cum te simţi? Bronşita ta a început să. devină mai puţin. . . tehnică? Te simţi mai uşurat? în orice caz, nu ieşi încă şi nu te expune să te întoarcă boala, sub pretextul înşelător că sîntem de bronz. Cu climatul distrugător al ţării noastre, chiar şi bronzul este supus avariilor. în seara plecării mele din Bucureşti, era un cer plăcut înstelat, în ziua sosirii mele la Mirceşti, cerul purta o frumoasă rochie de azur, şi, deodată, peste noapte, iarna, groaznica babă Dochie, a venit să se arate. Un viscol îngrozitor a bîntuit Mcldova timp de 25 de ore şi i-a pus pe umeri faimoasa haină albă care este aşa de rea conducătoare de căldură ! Şi acum iată-ne în plină vreme a tremuratului, a nasului vînăt, a strănuturilor şi, într-un cuvînt, a tot ce formează plăcerile iernii ! groaznic ! groaznic ! în ce mă priveşte, mă socotesc ca o navă prinsă între gheţurile mărilor din Nord. Voi putea să mă mişc de aici înaintea topirii? Este o chestiune de dezbătut la gura sobii. Dar Senatul? se va spune, ei bine, termin cu* el din motive de sănătate, şi de ocupaţii literare. Tu vei sprijini cererea mea de concediu nelimitat şi îndrăznesc să sper că ceilalţi maturi, colegii mei, nu vor pune piedici pentru a mă lăsa în pace, cuibărit în mica mea colibă. în caz contrar, scriu o comedie intitulată Senatorii **, şi, pe legea mea, cu atît mai rău pentru unii dintre tovarăşii mei de plictiseală parlamentară. Cum se simte Scarlat 1 ? Cum se simte iubita noastră infirmieră, doamna Ghica? O rog să creadă că dacă nu aş fi pe jumătate îngheţat numai văzînd zăpada sub ferestrele mele, m-aş duce la Bucureşti pentru a veni în * Cf. aici p. 511 subsol. ** în original, în limba română. 512 fiecare zi să-ţi ţin tovărăşie şi să vorbesc cu tine, ca de obicei, despre lucruri care fac să se nască melancolia Cu toate acestea, îmi place mai mult să te ştiu afară din pat. Acest gînd m-ar încuraja, poate, să ies din camera mea pentru a risca drumul la Bucureşti prin crivăţ. .. brrr ! Al tău şi amiciţiile mele alor tăi, V. Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 413 Mirceşti, 9 nov. 1879 Monsieur, Conformément à votre demande je viens d’écrire à Bucarest au sujet du post de professeur de musique que vous occupez à L'Ecole Centrale de jeunes filles et j’aime à croire que Mr le ministre s'empressera de reconnaître vos droits. En attendant, je vous conseille, d'envoyer à Madame N. Cretzulesco, la femme du ministre del'Instruction Publique, un exemplaire du Chant de la race latine, que vous avez publié dernièrement, avec une dédicace écrite de votre main. Elle est bonne musicienne et saura appreciér votre œuvre. Votre dévoué serviteur, V. Alecsandri Mirceşti, 9 nov. 1879 Domnule, în conformitate cu dorinţa d.umneavoastră, am scris la Bucureşti în legătură cu postul de profesor de muzică pe care îl ocupaţi la Şcoala Centrală de fete şi îmi place să cred că dl. ministru se va grăbi să recu- noască drepturile dumneavoastră. 513 Pînă atunci, vă sfătuiesc să trimiteţi doamnei N. Kretzulescu, soţia ministrului de Instrucţie Publică, un exemplar din Cîntecul gintei laiint, pe care l-aţi publicat de curînd, cu o dedicaţie scrisă de mîna dumneavoastră. Ea este o bună muziciană şi va şti să vă aprecieze opera. Devotatul dumneavoastră servitor, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 414 Mirceşti, 9 noiemv. 1879 \ Moş Pisoi, „Astfel gerul e de tare Cît îngheaţă-n orice loc ' Şi a gurei resuflare, Şi cenuşa de sub foc. El lipeşte ochi cu gene, Pe drumeţ îl face orb Şi în cuiburi, pe sub pene, Crapă ouăle de corb." Ce-o să devenim? Nu ştiu. Cred că iarna şi-a pierdut cojoacele şi aleargă nebună pe la noi ca să le găsească. Ea dă buzna în toate casele, fie mari, fie mici, şi trecînd, lasă fiori de gheaţă în urma ei. Noroc încalţe de mine că mă găsesc acasă, căci de m-ar fi prins gerul în Bucureşti, m-aş fi îmbolnăvit de ciudă, de banat şi de Senat. Ai pomenit de iarna lui Kutuzof 1 şi a lui Prozorowski ; cum să numim iarna actuală ? Iarna lui Cremieux sau a lui Strousberg 2, în consideraţia art. 7 din Constituţie şi a răscumpărării drumurilor-de-fier ; iarna jidovească, aspră, cali-coasă, hoţească şi năvălitoare ! Iarna lui Bismark şi a lui Wadington ; iarna lui Rosetaki şi Brătianu, iarna mişelilor şi trădătorilor ! 514 De ne-a ajuta D-zeu să ieşim teferi din braţele ei îngheţate, să aruncăm bolovani în urma noastră, cînd vom intra în primăvară. Păn-atunci însă să stăm ghemuiţi lîngă sobă, amintindu-ne plăcerile şi păcatele tinereţelor; să ne sugem labele ca urşii în bîrlog, crezînd că sîntem exilaţi la Sibir pînă la mart. Iată la ce ne condamnă clima noastră eminamente propice 3, după cum zic dascălii de az-buche în Bucureşti. Tu stai învălit şi strîns în pat, avînd pe Alecsandrel lîngă tine şi încălzindu-te în privirea lui; eu stau cu familia mea împrejuru-mi, trăind în cea mai bună armonie şi admirînd cu toţii bîiguirile Mărgăritei. Trecutul stă în extaz dinaintea viitorului, căci trecutul ajunge a fi o petică, după cum îi ziceai tu lui vodă Cuza, cînd îl încălecau copiii. Francezii zic: Chacun pour soi * Eu zic: Chacun chez soi **, cînd privesc pe ferestre viscolul care au luat cîmpii, îneît printre geamuri aerul pare că tremură de frig. Deci n-am de gînd nicidecum a mă reîntoarce la Bucureşti pînă ce termometrul nu se va sui la un grad potrivit cu natura mea eminamente susceptibilă. îmi formez acum planul unei comedii şi sper să-mi treacă iarna mai răpide cît m-oi apuca de lucru. Paulina caută de casă, de moşie şi de noi toţi, după obicei. Mitica merge la vînat din timp în timp. Marie se ocupă cu Mărgărită şi cu clavirul. Căţeii se bat cu mîţele, iar eu, aşezat la biurou, îţi scriu din partea tuturor: „Să ne vedem sănătoşi Ca doi vechi şi buni cucoşi, Umflîndu-ne pănticul, Cîntîndu-ne cînticul Şi prăjindu-ne la soare Fără grijă de ninsoare !" Complimentele] noastre amicale nevestei tale, din partea întregei colonii din Mirceşti, şi ţie sărutări. Amic şi prietin, V. Alecsandri * Fiecare pentru sine (limba franceză). ** Fiecare Ia el acasă (limba franceză). 515 CĂTRE ION GHICA 415 Mircesti, 10 nov. 1879 Cher vieux, Je suis heureux de te savoir en voie de restauration, grâce à l'affectueuse sollicitude de ta garde-malade dont la prudence fait contrepoids à ta présomption d’homme vigoureux. Encore quelques jours de prison, et tu pourras sans inconvénient reprendre ton train de vie agitée, ton mouvement perpétuel. A notre âge... mais assez de conseils... je te souhaite de n’avoir pas besoin de les suivre, mais d’apparaître un de ces quatre matins à Mircesti, n’ayant plus rien de technique dans tes bronches... Nous causerons politique, forêts, théâtre et nous rirons comme toujorus de ceux qui prétendent avoir fait le ciel et la terre 1 en sous-œuvre. Ces figures grotesques passent et repassent devant mes yeux depuis quelques jours, et semblent solliciter une comédie, dont elles feraient le plus bel ornement. Nous verrons à les satisfaire ! En attendant, je crois avoir découvert le motif réel de l’acharnement de Damé contre Despot. Ce monsieur, que l’on suppose être une intéresante épave de la Commune 2, a dû se sentir atteint par ces vers que Tomşa lance à la face de l’aventurier grec: „Văzut-am pe la noi Mulţi pribegiţi făţarnici, viermi palizi de gunoi Ce vin şi-n sînul nostru fac cuiburi veninate." 3 Il y a vu, sans doute, une allusion personnelle, car le propre de la sottise c’est de se croire le point de mire du monde entier et d’être affligée d’une susceptibilité excessive et aussi d’une outrecuidance sans bornes. Je suis curieux de voir les n-os de Românul 4 et de la Renaşterea qui s’attaquent de nouveau à toi et à moi, en nos qualités de directeur et d’auteur. Envoie-les moi si tu ne t’en es pas encore servi; je te les conserverai précieuse- * 516 ment, comme on conserve à la préfecture de police de vieilles hardes ayant appartenu à de filous notables. Je ne crois pas que j'assisterai aux débat du Sénat dans la question du rachat des chemins de fer 5 etc. Je regretterai néanmoins de ne pas entendre les modulations hurlantes de la harpe éolienne qui vibre depuis si longtemps, au souffle de tous les vents. Encore un type à mettre sur la scène, un nom caractéristique: Cogălceveanu ! Patience... je ne le manquerai pas. Quant au beyzadé 6, je me demande s’il donnera cette fois ou bien s'il continuera à garder un silence aussi profond que majesteux, comme il l’a fait à propos de la question israélite7. Depuis longtemps la montagne est en couche mais je ne vois pas la souris. Qui sait?... tous ces efforts n’engendreront peut-être qu’un sourire. Je m’occupe de mettre en ordre mon manuscrit de Despot, afin de le livrer à la publicité. Quelle bonne aubaine pour les diverses hidoase pocituri du Românul ! Quel éplucheraient de marmitons littéraires !... Je m’en réjouis d’avance. A bientôt notre correspondance de souvenirs. Je te dois deux réponses, et j’ai hâte de payer mes dettes. Que ne puis-je m’acquitter des autres avec la même monnaie ! Mille affectueux compliments de la part de ma femme pour madame Ghica et pour toi. Moi je baise les mains qui te soignent et je serre les tiennes à l'anglaise. V. Alecsandri Si tu te risques d’aller au Sénat, explique mon absence à Mr Bosiano8. Comment va Charles? Miiceşti, 10 nov. 1879 Iubite prietene, Sînt fericit să te ştiu pe cale de a te însănătoşi, datorită grijii iubitoare a surorii tale de caritate, a cărei prudenţă compensează pretenţiile tale de bărbat viguros. Cîteva zile de închisoare numai, şi vei putea să-ţi reiei fără nici o greutate viaţa agitată, mişcarea ta neîncetată. X-a vîrsta noastră... dar destul cu sfaturile. . . îţi doresc să nu ai nevoie să le urmezi, ci să 517 apari într-una din dimineţile acestea la Mirceşti, nemaiavînd nimic tehnic în bronhiile tale.. . Vom vorbi despre politică, păduri, teatru şi vom rîde ca întotdeauna de aceia care pretind că au făcut cerul şi pămîntul1 în urma altora. Aceste figuri groteşti trec şi iar trec prin faţa ochilor mei de cîteva zile, şi parcă ar cere o comedie, în care ele ar face cel mai frumoas ornament. Vom încerca să le dăm satisfacţie ! Pînă atunci, cred că am descoperit adevărata cauză a îndîrjirii lui Damé împotriva lui Despot. Acest domn, despre care se bănuieşte că este o interesantă epavă a Comunei 3, trebuie să se fi simţit atins de versurile pe care Tomşa le aruncă în faţă aventurierului grec: [..............................................]*3 Desigur a văzut aici o aluzie personală, căci este propriu prostiei de a se crede ţinta preocupării lumii întregi şi de a fi înzestrată cu o susceptibilitate excesivă şi o obrăznicie fără margini. Sînt curios să văd numerele din Românul4 şi Renaşterea care ne atacă din nou pe tine şi pe mine, în calitatea noastră de director şi autor. Trimi-te-mi-le dacă nu te-ai folosit încă de ele ; ţi le voi păstra cu grijă, aşa cum se păstrează la prefectura poliţiei ţoalele vechi ale unor pungaşi vestiţi. Nu cred că voi asista la dezbaterile Senatului în chestiunea răscumpărării căilor-ferate 5 etc. Voi regreta, totuşi, că nu aud modulaţiile urlate ale harpei eoliene care vibrează de atîta vreme la suflarea oricărui vînt, încă o figură de pus pe scenă, un nume caracteristic : Cogălceveanu ! Răbdare . . . nu-mi va scăpa ! Cît despre beizadea 6, mă întreb dacă de data aceasta va acţiona sau dacă va continua să păstreze o tăcere pe cît de profundă, pe atît de majes-tuoasă, aşa cum a făcut în cazul chestiunii izraelite 7. De multă vreme muntele aşteaptă să nască, dar nu văd şoarecele. Cine ştie ?... poate că toate aceste eforturi nu vor aduce decît un surîs.** Mă ocup să pun în ordine manuscrisul lui Despot, pentru a-1 da publicităţii. Ce bună pleaşcă pentru diversele hidoase pocituri de la Românul! Ce curăţătură de slugi literare !... Mă bucur dinainte. Pe curînd corespondenţa noastră de amintiri. îţi datorez două răspunsuri, şi' sînt grăbit să-mi plătesc datoriile. De ce nu pot să mă achit şi de celelalte cu aceeaşi monedă ! * Urmează versurile în limba română de la p. 516 ** Joc de cuvinte în limba franceză: souris — şoarece şi sourir — surîs. 518 Mii de complimente afectuoase din partea soţiei mele pentru doamna Ghica şi pentru tine. Eu sărut mîinile care te îngrijesc şi le string pe ale tale englezeşte. V. Alecsandri Dacă îţi iei riscul de a te duce la Senat, explică absenţa mea d-lui Bosianu 8. Cum merge Scarlat ? CĂTRE ALEXANDRU CANTACUZINO 416 25 degrés de froid ! ! ! ! Mircesti, nov. 1879 Mon cher Alexandre, La fluction * dont je jouis ne fait que croitre et embelir ! Mes nuits sont particulièrement laborieuses, car c'est dans le calme de la nuit que je lutte avec la rage de mes molaires. Tu comprends que mes lendemains doivent se ressentir de ces mystères nocturnes, et que mon cerveau, si on le pesait, vaudrait moins que celui d’un racheteur de chemin de fer. Si cela continue, ce sera pour moi et pour mes travaux un hiver perdu. Perspective désolante ! As-tu reçu ma lettre dédicace1? J'ai évité dans cette épître tout ce qui aurait pu avoir l'air d'une justification, car il me répugne d’expliquer moi-même à mes lecteurs ce que ceux-ci sont tenus de comprendre. Il est des auteurs qui commettent la faute de dire en tête de leurs ouvrages le pourquoi et le comment de- chaque paragraphe. C’est à mon avis, se placer dans la position d’un coupable qui se défend. On a l'air de redouter la critique et de vouloire la désarmer par des arguments servis ad hoc. C’est à d’autres de soutenir l'œvre d’un poète, si elle le mérite, contre les attaques injustes des Zoïles. Et à-propos des Zoïles, as-tu lu l'éreintement de Despot dans les numéros de la Pressa du 15 au 20 novembre, * Corect fluxion. 519 par un certain Soïmesco? C’est parfait de sottise et d’ignorance. Ce critique dont le nom a la prétention de le placer au rang des volatiles à large envergure, tombe à bras raccourcis sur mon malheureux Despot et déclare mon œuvre une médiocrité. Soit, mais c’est donc aussi l’opinion de Boeresco, puisque la Pressa est son journal? Comment expliquer cette opinion avec l’enthousiasm de sa femme? Je suis fort curieux de lire ta réponse 2 à ma lettre; elle sera parfaite, j’en suis sûr d’avance, d’autant plus parfaite qu’elle se gardera bien de relever les platitudes de Soimesco et C-ie. Laisser ces Zoïles sans répliquer, c’est leur infliger une punition difficile à digérer, celle du dédain. Je suis fort content du plaisir que ma lettre a fait à M-elle Elise. C’est un véritable succès que d’apporter un moment de distraction agréable dans la vie d’une personne si richement douée. A-t-elle reçu aussi ma petite comédie 3 en vers français? C’est une bluette; puisse-t-elle l’amuser un instant. Amitiés de la part de tous les miens. Nous venons d’acheter une bonne paire de chevaux qui sont destiné'’ à porter César et son déjeuner * quand il ira chasser 4. Vale, V. Alecsandri 25 grade de frig ! ! ! ! Mirceşti, nov. 1879 Iubite Alexandre, Inflamaţia de care mă bucur nu face decît să crească şi să se urîţească ! Nopţile mele sînt mai cu seamă laborioase, căci în liniştea nopţii mă lupt cu durerea mea de măsele. îţi închipui că zilele următoare trebuie s? se resimtă de aceste mistere nocturne, şi că, creierul meu, dacă s-ar cîntări, ar însemna mai puţin decît acela al unui răscumpărător de cale-ferată. Dacă aceasta va mai dura, va însemna pentru mine şi pentru lucrările mele o iarnă pierdută. Perspectivă dureroasă ! Ai primit scrisoarea mea-dedicaţie ? 1 M-am ferit în această epistolă de tot ceea ce ar fi putut să aibă aerul unei justificări, căci nu-mi place ; să explic eu însumi cititorilor mei ceea ce aceştia trebuie să înţeleagă. Sînt * Cuvînt scris deasupra altui cuvînt şters. 520 autori care fac greşeala de a spune în fruntea lucrărilor lor de ce şi cum pentru fiecare paragraf. Aceasta, după părerea mea, însemnează să te pui în situaţia unui vinovat care se apără. Ai aerul că îţi este teamă de critică şi că vrei să o dezarmezi prin argumente aduse pentru aceasta. Altora le revine sarcina să susţină opera unui poet, dacă o merită, împotriva atacurilor nedrepte ale Zoililor. Şi apropo de Zoili, ai citit desfiinţarea lui Despot în numerele din Presa din 15 la 20 noiembrie, de către un oarecare Şoi-mescu ? Este foarte bine ca prostie şi ignoranţă. Acest critic, al cărui nume are pretenţia să-l aşeze în rangul zburătoarelor de mare amploare, cade cu braţele frînte asupra nefericitului meu Despot şi declară opera mea o mediocritate. Fie, dar este deci şi părerea lui Boerescu, pentru că Presa este jurnalul său ? Cum se explică această părere faţă de entuziasmul soţiei sale ? Sînt foarte curios să citesc răspunsul2 tău la scrisoarea mea ; el va fi foarte bun, sînt sigur dinainte, cu atît mai bun cu cît el se va feri £ă releve platitudinile lui Şoimescu şi Comp. A lăsa pe aceşti Zoili fără răspuns înseamnă să le dai o pedeapsă greu de digerat, aceea a dispreţului. Sînt foarte mulţumit de plăcerea pe care scrisoarea mea a făcut-o d-rei Elise. Este un adevărat succes acela de a aduce un moment de plăcută distracţie în viaţa unei persoane atît de bogat dotată. A primit ea şi mica mea comedie 3 în versuri franceze ? Este o mică glumă ; fie ca ea să o distreze o clipă. Amiciţii din partea alor mei. Ne-am cumpărat o bună pereche de cai, care sînt destinaţi să ducă pe Cezar şi dejunul său cînd va merge să vîneze 4. Vale, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 417 Mircesti, 7 heures du matin, 21 degrés au-dessous de zero ! ! [noiembrie 1879] Cher vieux, L’entête de cette lettre doit t’expliquer bien des choset et surtout ma claustration forcée, 21 degrés de froid ! c’ess 521 comme qui dirait une Sibérie, quoi ! Les vitres sont illustrées de dessins à la galce, représentant des forêts de sapins, et l’air semble grelotter sous le vent du Nord. Qui diable pourrait-on mettre à la porte par une température pareille? Un Soïmesco tout au plus, et encore! Un Damé *? Choisis, mais laisse-moi rester chaudement blotti dans ma chambre et n’exige pas que j’aille affronter les rigueurs de notre climat eminamente propice2, pour aller faire l’ornement du Sénat avec un nez violet et peut-être une pleurésie des plus soignées. Je suis très bon patriote, c'est prouvé, mais j’avoue avec une sincérité presque cynique que mon patriotisme cesse au delà de 20 degrés au-dessous de zéro. Donc, en me réservant pour des temps meilleurs, je me case commodément dans mon fauteil et je dis comme Mac Mahon3 dans Malakoff: ,,J'y suis, j’y reste". Et pour me récompenser moi-même de cette forte résolution, je relis avec 21 degrés d’intérêt ta lettre de souvenirs4. L'ayant reçue hier soir, je l’ai lue à haute voix à tous les miens réunis autour de mon bureau et j'ai constaté avec plaisir que cette lecture nous a fait passer à tous une bonne soirée. C’est que ta lettre contient deux tableaux savamment colorés et qui se font valoir par leur contraste, celui de la peste du temps de Caradja et celui des noces telles qu’elles se pratiquaient au lendemain de la disparition de ce fléau. Quelle époque horrible ! et combien la nôtre est heureuse malgré toutes les misère, les luttes et les passions qui la caractérisent ! J'aime mieux cîmpul lui Filaret que cîmpul Dudeştilor 5 et je préfère les rouges de Bratiano aux ciocli de Caradja. Je possède déjà trois lettres 6 de souvenirs écrites sur du papier de même format et je te demande de m'écrire les autres sur du même papier, afin que je fasse relier le tout — plus tard — en un beau- volume qui restera à ma fille. C’est elle-même qui m’en a fait la proposition hier soir. De mon côté, je suivrai ton exemple, car dès demain je vais commencer à te répondre. En attendant, veux-tu que je publie tes trois épîtres dans les Convorbiri, ou bien aimes-tu mieux leur assigner une place dans les Annales de VAcademiei Depuis mon retour, je me suis occupé de la copie de Despot, destinée à l’imprimerie de Socec. C'est fini, je l’ai 522 expédiée ces jouis-ci à Bucarest; et maintenant j'attends les feuilles pour en faire la correction. Encore un travail de peu d'agrément, mais c’est là un des revers de la médaille dans le métier d’auteur. Le public ne se doute pas de tout ce que nous endurons pour nous exposer à sa critique, plus souvent sotte que juste. A propos de critique .fais-moi donc plaisir de m’envoyer les élucubrations des Soïmesco et Cie ainsi que les éreinte-ments dont on a gratifié Despot en mon absence. Cette lecture m'aidera dans la recherche des caractères pour une comédie que j’ai en vue et qui portera le titre suivant: Les Envieux 7. J’y intercalerai aussi un ou deux personnages pris dans le groupe de ceux qui ont fait le ciel et la terre et ce sera comme un bouquet de fleurs. Enchanté que Despot ait donné un grad coup de fouet à l’ambition des auteurs dramatiques, mais je tiens avant tout que ton fils Démètre termine sa traduction de Roméo et Juliette8. Il fera un très précieux présent à son pays en romanisant tout Shakespeare. Quant à Charles, puisqu’il va bien, il faudra aviser à le marier. Nous en parlerons à la Nôel, quand tu viendras dans nos parages. Sur ce, mille bonnes amitiés de la part de ma famille pour la tienne... et porte-toi bien, en évitant les 21° de froid. V. Alecsnadri Mirceşti, ora 7 dimineaţa, 21 grade sub zero ! ! [noiembrie 1879] Dragul meu, Antetul acestei scrisori trebuie să-ţi explice multe lucruri şi mai ales sihăstria mea forţată. 21 grade de frig ! E, cum s-ar zice, o Siberie ! Geamurile sînt împodobite cu desene de gheaţă, reprezentînd păduri de brazi şi 523 aerul pare că tremură de frig sub vîntul de nord. Pe cine naiba ai putea să dai afară pe o astfel de temperatură? Cel mult pe un Şoimescu şi încă nici pe el ! Pe un Damé 1 ? Alege, dar lasă-mă să stau cuibărit la căldură în camera mea şi nu-mi cere să mă duc să înfrunt asprimea climei noastre eminamente propice *2, pentru a merge să împodobesc Senatul cu un nas roşu şi poate cu o pleurezie din cele mai reuşite. Sînt foarte bun patriot, am dovedit-o, dar mărturisesc cu o sinceritate cinică aproape că patriotismul meu încetează peste 20 grade sub zero. Deci, rezervîndu-mă pentiu timpuri mai bune, mă aşez comod în fotoliul meu şi spun ca Mac-Mahon3 la Malakov: „Aici mă aflu, aici rămîn". Şi ca să mă recompensez eu însumi de această fermă hotărîre, recitesc cu 21 grade de interes scrisoarea ta cu amintiri 4. Primind-o ieri seară, am citit-o cu voce tare la toţi ai mei strînşi în jurul biroului meu şi am constatait cu plăcere că această lectură ne-a făcut pe toţi să petrecem o seară plăcută. Asta pentru că scrisoarea ta conţine două tablouri colorate cu multă iscusinţă şi care se remarcă prin contrastul lor, acela al ciumei din timpul lui Caragea şi acela al nunţilor, aşa cum se făceau ele îndată după dispariţia acestui flagel. Ce epocă îngrozitoare ! Şi cît de fericită este a noastră, cu toate mizeriile, luptele şi pasiunile care o caracterizează ! îmi place mai mult cîmpul lui Filaret decît cîmpul Dudeştilor ** 5, şi prefer roşii lui Hrătiami cioclilor *** lui Caragea. Am deja trei scrisori6 cu amintiri scrise pe hîrtie de acelaşi format şi te rog să-mi scrii pe celelalte pe acelaşi fel de hîrtie ca să dau să le lege pe toate — mai tîrziu — într-un volum frumos care va rămîne fiicei mele. Ea însăşi mi-a făcut această propunere ieri seară. La rîndul meu, îţi voi urma exemplul, căci, chiar de mîine, voi începe să-ţi răspund. Pînă atunci, vrei să public aceste trei scrisori ale tale în Convorbiri, sau preferi să le rezervi un loc în Analele Academiei? De la întoarcerea mea, m-am ocupat cu copia lui Despot destinată tipografiei lui Socec. Am terminat-o, am expediat-o zilele acestea la Bucureşti, şi acum aştept paginile ca să fac corecturile. încă o muncă puţin plăcută, dar acesta este reversul medaliei în meseria de autor. Publicul nici nu t ănuieşte tot ceea ce suferim noi ca să ne expunem criticii lui, mai adesea proastă decît dreaptă. în legătură cu critica, fă-mi plăcerea să-mi trimiţi bazaconiile lui Şoimescu şi compania cum şi criticile răuvoitoare cu care a fost gratifica c *_**« jn original, în limba româiă. 524 Despot în lipsa mea. Această lectură îmi va ajuta la căutarea caracterelor pentru o comedie pe care o am în vedere şi cara va avea titlul următor: Invidioşii 7. Voi intercala acolo unul sau două personaje luate din grupul acelora care au făcut cerul şi pământul şi va fi ca un buchet de flori. Sînt încîntat că Despot a stîrnit ambiţiile autorilor dramatici, dar ţin înainte de toate ca fiul tău Dimitrie să termine traducerea lui Romeo şi Julieta 8. Va face un dar preţios ţării sale traducînd în întregime pe Shakespeare. Cît despre Scarlat, pentru că e sănătos, ar trebui să te gîndeşti să-l însori. Vom vorbi despre aceasta la Crăciun, cînd vei veni pe meleagurile noastre. Şi acum, mii de bune amiciţii din partea familiei mele pentru familia ta ... şi fii sănătos, ferindu-te de cele 21° de frig. V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMAH 418 Mirceşti, 14 noiembrie 1879 Iubite coleg,1 Mi-ai promis o schiţă din viaţa lui Despot ; 2 această promitere e foarte preţioasă pentru mine. Fiind dar că începe chiar acum tipărirea dramei lui Despot, te rog să-mi faci mulţemirea de a-mi comunica manuscriptul d-tale, pentru ca să-l trimit lui Socec, Astfel opera mea va fi completă. Timpul rău m-a prins la Mirceşti. Nu ştiu de voi mai merge la Bucureşti şi iarna aceasta, căci am a mă lupta cu Hausknecht şi a mă ocupa cu o nouă scriere dramatică.3 Cînd ne vedem ? Amicii sincere, V. Alecsandri 525 CĂTRE PIETRO MEZZETTI 419 Mirceti, 18 nov. 1879 Monsieur, La musique que vous avez eu l'amabilité de m’envoyer à Bucarest, je l’ai reçue ici, après quelques jours de retard. Je vous en remercie sincèrement et vous prie d’agréer l’assurance de ma considération la plus distinguée. Votre tout dévoué serviteur, V. Alecsandri Mirceşti, 18 nov. 1879 Domnule, Muzica pe care aţi avut amabilitatea să mi-o trimiteţi la Bucureşti am primit-o aici, după cîteva zile de întîrziere. Vă mulţumesc sincer şi vă rog să primiţi asigurarea consideraţiei mele celei mai distinse. Al d-voastră devotat servitor, V. Alecsandri CĂTRE RADU ROSETTI 420 Mircesti, 24 nov. 1879 Mon cher Monsieur Rosetti 1, Pour répondre catégoriquement à votre lettre, je vous dirai que toute concession de la part des propriétaires de la 526 vallée du Trotuş serait profittable à leurs intérêts s’ils étaient surs de voir enfin leur contrée traverssée par un chemin de fer. Mais peut-on avoir une pareille certitude en présence des hommes qui sont au pouvoir et des complications toutes politiques, toutes financières que ces messieurs ont le talent de faire surgir continuellement? Ne désespérons de rien pourtant et réclamons à haute voix la construction de la ligne Adjud—Okna2, qui a deja été votée, lors de la concession Crawley3. Les électeurs du district de Bakaou ont déjà envoyé aux Chambres une pétition relative à cette construction. Que les propriétaires ainsi que les communes de la vallée du Trotuş en fassent autant de leur côté, et qu’ils s’engagent même de donner le terrain gratis. Ce sera là une demande d'une grande importance et qui finira par être prise en considération. .. le jour où les esprits redescendront des nuages de la grande politique sur le terrain pratique et utile de l’administration locale. Espérons que ce jour tant désiré viendra ! En attendant, je serais heureux de vous voir à l’œuvre pour activer et grouper toutes les volontés en une seule, car il faut absolument que la vallée du Trotuş entière parte et agisse comme un seul homme. Ce sera une chance de succès. Agréez l’expression de mes sentiments affecteuux, V. Alecsandri Mirceşti, 24 nov. 187.9 Iubite domnule Rosetti 1, Pentru a răspunde răspicat scrisorii dumneavoastră, vă voi spune că orice concesie din partea proprietarilor din valea Trotuşului va fi în ajutorul intereselor lor dacă ei ar fi siguri de a vedea, în sfîrşit, meleagurile lor traversate de un drum-de-fier. Dar poţi să ai o asemenea siguranţă în prezenţa unor oameni care sînt la putere şi a complicaţiilor foarte politice şi foarte financiare pe care aceşti domni au talentul să le facă să apară mereu ? Totuşi, să nu disperăm încă, şi să reclamăm sus şi tare construirea liniei ferate Adjud-Ocna 3, care a fost deja votată, cu ocazia concesiunii Crawley 3. 527 Alegătorii din judeţul Bacău au trimis deja Camerilor o petiţie cu privire la această construire. Proprietarii şi comunele de pe valea Trotuşului să o facă şi ei şi chiar să se angajeze să dea terenul gratis. Aceasta ar fi o cerere de mare importanţă şi care va termina prin a fi luată in seamă. . . în ziua în care spiritele vor coborî din norii marii politici pe terenul practic şi de folos al administraţiei locale. Să sperăm că această zi atît de dorită va veni ! Pînă atunci, aş fi fericit să vă văd la lucru pentru a activa şi a aduna laolaltă toate voinţele într-una singură, căci trebuie neapărat ca valea Trotuşului întreagă să porneâscă şi să acţioneze ca un singur om. Ar fi un mijloc de a izbuti. Primiţi expresia sentimentelor mele afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE VASILE POGOR 421 Mirceşti, 29 noiemvr. 1879 Domnul meu, Mă simt viu mişcat de măgulitoarea şi amicala idee care au îndemnat pe domnii artişti ai teatrului din Iaşi ca să deie în onorul meu prima reprezentaţie din iarna aceasta. Yă rog să binevoiţi a fi pe lîngă domniile lor interpretul simţirelor mele de recunoştinţă. Totdeauna am lucrat cu mulţumire pentru scena română şi sînt dator a declara că am datorit succesele mele talentului artiştilor noştri dramatici. Afecţia lor pentru mine îmi este scumpă şi corespunde cu aceea ce însumi le păstrez. Neputînd a veni la Iaşi ca să asist în astă-seară la reprezentaţia de inaugurare a stagiunii teatrale, voi asista cu inimă plină de mîndrie la oraţiunea ce se va face portretului 528 meu şi voi adresa amicilor mei artişti urările cele mai călduroase pentru prosperarea teatrului naţional. Binevoiţi, domnul meu, a primi încredinţarea preaosebitei mele consideraţiuni, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 422 [noiembrie 1879J 1 Iacob Negruzzi Jassi îmbrăţişare frăţească amicilor de la „Junimea". Viitor fericit pentru toţi, soartă bună ţării. A lecsandri CĂTRE ION GHICA 423 Mircesti, 10 déc. 1879 Cher vieux, La Direction m’a fait la gracieusité de mettre à ma disposition la baignoire No. 17, ce dont je la remercie cordialement; mais je me demande ce que l'on en fait en mon absence de Bucarest et en l'absence de ma fille? La laisse-t-on rester improductive? Ce serait une perte pour les recettes, que rien ne justifierait. Je viens donc te proposer d’en disposer en faveur des sociétaires, pendant tout le temps de 529 notre absence. Une beignoire est toujours demandée et ce sera autant d'ajouté aux recettes qui dépassent les dépenses de chaque représentation. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 10 dec. 1879 Iubite prietene, Direcţia mi-a făcut amabilitatea de a pune la dispoziţia mea benoa-rul nr. 17, pentru care îi mulţumesc cordial ; dar mă, întreb ce se face cu el în absenţa mea din Bucureşti şi în absenţa fiicei mele? Este lăsat să. stea neproductiv? Ar. fi o pierdere pentru încasări, cu nimic justificată. Vin deci să-ţi propun ca să dispui de el în favoarea societarilor, pe tot timpul lipsei noastre. Un benoar este cerut întotdeauna, cu aceasta se va mai adăuga încasărilor care depăşesc cheltuielile fiecărei reprezentaţii. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 424 Mircesti, 17 déc. 1879 Mon cher ami, Je vous ai attendu et vous attends encore avec impatience à la suite de la dépêche que vous m'avez envoyée. Je voulais * vous consulter sur mon ennuyeuse affaire avec Hausknecht1 •et vous prier d'accepter d'être un des mes arbitres pour trancher ce litige. C'est aujourd'hui que je dois declarer au Tribunal le nom de mes arbitres et, comptant sur les senti- * Urmsaza, un et nejustificat. 530 ments de bonne amitié qui nous lient, j'ai pris la liberté, en votre absence, de coucher votre nom dans la déclaration écrite que j'ai adressée au Tribunal. Ai-je mal fait? En se cas, excusez-moi, mais ne me démentez pas. Vous me rendrez-un véritable service d'ami dont je vous serai grandement reconnaissant. J'attends votre réponse avec pas mal d’anxiété. Tous à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 17 dec. 1879 Iubite prietene, é Te-am aşteptat şi te aştept încă cu nerăbdare în urma depeşei pe care mi-ai trimis-o. Vroiam să te consult asupra plicticoasei mele afaceri cu Hausknecht 1 şi să te rog să primeşti să-mi fii unul dintre arbitri pentru a încheia acest litigiu. Chiar astăzi trebuie să declar la tribunal numele arbitrilor mei şi, ţinînd seama de sentimentele de prietenie care ne leagă, mi-am luat libertatea, în lipsa dumitale, de a-ţi trece numele în declaraţia scrisă pe care am adresat-o tribunalului. Am făcut rău ? în acest caz, iartă-mă, dar nu mă dezminţi. îmi vei face un adevărat serviciu prietenesc pentru care îţi voi fi foarte recunoscător. 4ştept răspunsul dumitale cu destulă grijă. ‘ Al dumitale, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 425 Mircesti, 20 déc. 1879 18° au dessous de zero Cher vieux, je ne suis nullement surpris de l'état de surexi-tation aphrodisiaque de notre ami et collègue Sion 1, le 531 lendemain de son succès dramatique, c’est un gaillard d’une nature volcanique auquel le harem du théâtre suffirait à peine, si ses chevaux blanc ne lui conseillaient une retenu mêlée de dignité majestueuse. Quoiqu’il en soit je lui envoi mes sincères compliments pour son œuvre et pour le légitime succès d’icelle. Je lui conseille, par la même occasion, de profiter de la verve due à son triomphe pour se remettre au travail et pour accoucher d’une nouvelle pièce qui lui procure un nouveau rut moral. Tu me donneras des nouvelles de l’impression produite par la comédie d’Ollanesco, sur le public fantasque de Bucarest. Elle m’a paru fort agréable à la lecture... le sera-t-elle également à la scène? Dans mon bagage littéraire, il existe une comédie localisée: Ginerile lui Hadji Pet eu 2 (Le Gendre de Mr Poirier) qui bien distribuée et bien apprise, aurait, je crois, du succès. Le rôle de Pet eu, destiné jadis à Millo, serait donné à Panu qui en ferait une création très amusante. Vois un peu si on ne pourrait monter cette pièce, l’une des meilleures d’Emil Augier. Madame Popescu m’avait demandé à jouer la Concina, avec Vellescu. Y a-t-elle renoncé? Ce serait dommage car elle jouerait admirablement le rôle de la vieille Princesse. Grâce à mes maux de tête, provenant d’une nevralgie dentaire, je n’ai pu jusqu’à présent rien mettre sur l’étables, et je me demande tristement si mon hiver est condamné à une stérilité complette? Pour m’en consoler, je lis le Moniteur et j’admire de plus en plus l’aménité, le bon goût, le comme il faut qui président aux échanges de pensées entre les députés et entre les sénateurs. On s’y enguele comme jadis à la descente de la Courtille.3 Que de Balochards poétiques ! et cela va toujours crescendo. .. où s’arrêtera-t-on? Nous nous rejouissons beaucoup de te voir arriver dans nos parages, vers le 204 de ce mois, cependent nous ne saurions trop te conseiller de te calfeutrer comme un brick avant de te mêttre en voyage. Plus d’imprudence juvenile . .. laissons cela à Sion. Moi même je devrai me trouver le 10 janvier à Bucarest, pour aller comparoir à la barre du tribunal d’Ilfov, secţia II, afin de me défendre contre mon fameux Hausknecht 5, si tu prolonjeais ton séjour par- 532 mi nous, nous ferions le voyage ensemble... mais c'est trop espérer. Mille bonnes amitiés de la part des miens. Marie est impatiante d'entendre la nouvelle cantatrice,, mais la crainte de la scarlatine, de la petite vérole et de l'angine l'empêchent d'aller prendre ses quartiers d'hiver à Bucarest, elle ne veut pas exposer sa fille à toutes ces affreuses épidemies, cependant elle se propose de faire une excursion là-bas, après les fêtes sans l'enfant, bien entendu. Tout à toi, V. A’ecsandri Mirceşti, 20 dec. 1879 18° sub zero Iubite prietene, nu sînt deloc mirat de starea de surescitare afrodiziacă a prietenului şi colegului nostru Sion 1, a doua zi după succesul său dramatic, este un ştrengar cu o natură vulcanică şi căruia haremul teatrului abia i-ar ajunge, dacă părul său alb nu l-ar sfătui pentru o reţinere amestecată cu demnitate majestuoasă. Oricum ar fi, îi trimit sincerele mele complimente pentru opera sa fi pentru legitimul succes al acesteia. II sfătuiesc, cu aceeaşi ocazie, să profite de verva datorată triumfului său pentru a se reaşeza la lucru şi pentru a da naştere unei noi piese care ră-i procure un nou rut moral. îmi vei da noutăţi despre impresia produsă de comedia lui Ollănescu asupra publicului ciudat de la Bucureşti. Ea mi s-a părut foarte plăcută la citit ... v% fi ea tot atît şi pe scenă ?. In bagajul meu literar există o comedie localizată: Ginerile lui Hagi Petcu 2 (Le gendre de Mr Poirier ) care, bine distribuită şi învăţată, va avea, cred, succes. Rolul lui Petcu, destinat altădată lui Millo, va fi dat lui Panu, care va face o creaţie foarte hazlie. Vezi puţin dacă nu s-ar putea monta această pieră, una dintre cele mai bune a lui Emile Augier. Doamna Popescu îmi ceruse să joace Concina, cu Vellescu. A renunţat la aceasta ? Ar fi păcat căci ar juca foarte bine rolul bătrînei prinţese! Datorită durerilor mele de cap, provenite de la o nevralgie dentară, nu am putut pînă acum să pun nimic pe tarată şi mă întreb cu tristeţe dacă iarna mea este condamnată la o sterilitate totală. Pentru a mă mînglia, citesc Monitorul şi admir, din ce în ce mai mult, amabilitatea, bunul gust, ţinuta care prezidează la schimbul de idei dintre deputaţi şi dintre sena- 533 lori. Se ocărăsc acolo ca altădată la Courtille 3. Ce de scandalagii poetici şi aceasta merge crescînd mereu... unde se vor opri ? Ne bucurăm mult să te vedem venind prin părţile noastre pe la 20 4 al acestei luni, cu toate acestea nu ştim cum să te sfătuim mai mult să te căptuşeşti bine ca un bric înainte de a porni în călătorie. Nici o imprudenţă tinerească. . . să lăsăm aceasta pe seama lui Sion. Eu însumi ar trebui să mă aflu la 10 ianuarie la Bucureşti pentru a mă înfăţişa la bara tribunalului de Ilfov, secţia II, pentru a mă apăra împotriva faimosului meu Hausknecht 5, dacă îţi prelungeşti şederea printre noi, vom face călătoria împreună. . . dar însemnează să sper prea mult. Mii de bune amiciţii din partea alor mei. Marie este nerăbdătoare să asculte pe noua cîntăreaţă, dar teama de scarlatină, de pojar şi de angiiiă o împiedică să meargă să-şi ia reşedinţa de iarnă la Bucureşti, nu vrea să-şi expună fiica la toate aceste groaznice epidemii, cu toate acestea îşi propune să facă o excursie acolo după sărbători, fără copil, bineînţeles. Al tău, V. Alecsandri 426 Mircesti, 20 déc. 1879 Cher vieux, Tu m'avais fait espérer que pour le 20 de ce mois nous -te verrions dans ces parages. Nous y sommes au 20 et, ni le chemin ne poudroie, ni la campagne ne verdoie.1 Tiens-tu toujours à ton projet ou bien les travaux du :Sénat te retiendront-ils malgré toi jusqu’au delà de la Noël? Informe-moi exactement de ce qu’on l’en fait au Sénat .et du jour où la question du rachat des chemins de fer entrera .en discution dans l’enceinte des pères conscrits. Mille bonnes amitiés de la part des miens. Tout à toi, VAlecsandri 534 Mirceşti, 20 dec. 1879 Iubite prietene, M-ai făcut să sper că la 20 al acestei luni o să te vedem pe meleagurile noastre. Sîntem la 20 şi nici drumul nu prăfuieşte nici cîmpia nu înverzeşte 1. Mai ţii la proiectul tău sau lucrările Senatului te reţin împotriva dorinţei tale pînă dincolo de Crăciun ? înştiinţează-mă exact de ceea ce se face la Senat şi de ziua în care chestiunea răscumpărării căilor-ferate va intra în discuţie în incinta senatorilor. Mii de bune amiciţii din partea alor mei. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 427 Mirceşti, [1879] 1 Mon cher Cogalniceano, Voici un petit billet qui a l’air d’un poulet. Detrompe-toi ; ces quelques lignes sont destinées à te bien disposer en faveur de Sîrbu, le maître de police de Roman. Il parait qu’on cherche à lui faire des misères, et on lui a même intenté un procès pour de prétendus coups qu’il aura administrés à un certain Cojokaru, voleur de profession, dit-on. Tu a dû recevoir une dépêché de Jora. Prends-là en considération, en ne suspendant pas Sîrbu de ses fonctions avant l'issue du procès. A bientôt à Bucarest. Tout à toi, V. Alecsandri 535 Mirceşti, [1879] 1 Iubite Kogălniceanu, Iată un bileţel care are aerul unui bilet galant. Nu te lăsa înşelat ; aceste cîteva linii sînt destinate să te binedispună în favoarea lui Sîrbu, şeful poliţiei de la Roman. Se pare că se caută să i se facă mizerii, şi chiar i s-a intentat ùn proces pentru nişte pretinse lovituri pe care le-ar fi administrat unui oarecare Cojocaru, hoţ de profesie se zice. Trebuie să fi primit o depeşă de la Jora. Ia-o în consideraţie, nesus-pendînd pe Sîrbu din funcţiile sale, înainte de terminarea procesului. Pe curînd la Bucureşti, Al tău, V. Alecsandri CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE 428 [1879 sfîrşit — 1880 început] Mon cher B...1 J’ai longtemps causé avec la Pr...2 de votre rupture. Elle en est fort affectée car, tout en se plaignant de vos défauts comme gouverneur des enfants, elle reconnaît et proclame, à haute voix, vos qualités d’ami loyal, dévoué et désintéressé. Sans les influences qu’Elle subit je crois que vous ne seriez pas tous les deux victimes d’un dénouement que vous regrettez également mais, enfin, puisque ce dénouement a eu lieu, le plus sage, à mon avis, est de s’y tenir ! Laissons venir les événements. Il ne se passera pas longtemps que la Pr... n’ait besoin de vos soins d’ami, je vous pris donc de rester pour la veuve du. Prince ce que vous avez toujours été; d’aller la voir souvent et de lui venir en aide dans les moments d’embraras. N'ayant plus de responsabilités à l’égard des enfants et de leur éducation, évitez de désaprouver les mesures que la Pr... croira devoir 536 prendre à ce sujet, et vous * renfermant dans le simple rôle d’ami de S. Altesse, mettez-vous à sa disposition comme par le passé. Elle vous enverra pi ochainement ** ses instructions pour la nouvelle installation, car, à son avis, personne autre que vous ne saurait s’acquitter de cette charge avec plus d’entente. Elle compte sur votre obligence habituelle dans cette affaire difficile sous tous les rapports, et c’est encore en vous qu’elle place tout son espoir de trouver un professeur pour ses enfants. Vous voyez donc que la Pr... voit toujour en vous un ami dont elle usera en toute occasion. Votre rôle est donc tout tracé, il vous est dicté par l’affection qui vous lie à la famiile Couza et par celle que la Princesse vous porte en dépit de toutes les influences malveillantes. Ceci dit mon cher ami, je vous embrasse cordialement et suis tout à vous... [1879 sfîrşit — 1880 început] Iubite B 1 . .. Am vorbit mult cu Pr 2 . .. despre ruptura voastră. Ea este foarte afectată căci, cu toate că se plînge de defectele dumitale ca guvernor al copiilor, recunoaşte şi proclamă, cu voce tare, calităţile dumitale de prieten loial, devotat şi dezinteresat. Fără influenţele pe care ea le suferă, îmi este teamă iă nu fiţi amîndoi victimele unui deznodămînt pe care să îl regretaţi în aceeaşi măsură, dar, în sfîrşit, pentru că acest deznodămînt a avut loc, cel mai cuminte, după părerea mea, este să rămînă aşa ! Să lăsăm evenimentele să vină. Nu va trece mult pînă ce Pr.. . să aibă nevoie de îngrijirile dumitale de prieten, te rog deci să rămîi pentru văduva Prinţului ceea ce ai fost întotdeauna ; să te duci să o vezi adesea şi să-i vii în ajutor în momente grele. Nemaiavînd răspunderi faţă de copii şi de educaţia lor, fereşte-te de a dezaproba măsurile pe care Pr.. . va crede că trebuie să le ia în această privinţă şi reducîndu-te la simplul rol de prieten al Alteţei-sale, pune-te la dispoziţia sa ca în trecut. Iţi va trimite în curînd instrucţiunile sale pentru noua instalare, căci, după părerea sa, nimeni altul decît dumneata nu va şti să se achite de * Repetat cuvîntul. ** Cele două cuvinte sînt scrise deasupra unor alte cuvinte complet şterse. 537 această însărcinare cu mai multă pricepere. Ea se bizuie pe bunăvoinţa dumitale obişnuită în această afacfere dificilă sub toate raporturile, şi tot în dumneata îşi pune toată speranţa ca să-i găseşti un profesor pentru copiii săi. Vezi deci că Pr. . . vede şi mai departe în dumneata un prieten de care se va folosi în orice împrejurare. Holul dumitale este pe de-a întregul stabilit, el îţi este dictat de afecţiunea care te leagă de familia Cuza şi de aceea pe care Prinţesa ţi-o poartă cu toate influenţele răuvoitoare. Acestea spuse, iubite prietene, te îmbrăţişez călduros şi sînt al dumitale. . . CĂTRE VASILE BOERESCU 429 Ce jeudi, [1879] Mon cher Mr Boerescu, J'ai promis à une personne une baignoir pour la fête de demain. Je m'adresse à votre obligence pour me faire tenir ma promesse. Faites-moi l'amitié de m'envoyer le billet par le porteur. Tous â vous, V. Alecsandri Joi, [1879] Iubite dl. Boerescu, Am făgăduit unei persoane un benoar pentru sărbătoarea de mîine Mă adresez bunătăţii dumneavoastră pentru a mă face să-mi ţin făgăduiala. Fă-mi gestul prietenesc de a-mi trimite biletul prin aducător. Al dumitale, V. Alecsandri 538 CĂTRE ION GHICA 430 [1879] 1 Mon cher Ghica, Parmi les personnes destinées à aller à Berlin pour signer les obligations, ne pourrait-on pas nommer aussi mon cousin Costaki Cozoni? Il est modeste, probe et actif. Tout à toi, V. Alecsandri Iubite Ghica, [1879] 1 Printre persoanele destinate să meargă la Berlin pentru a semna obligaţiile, nu s-ar putea numi şi vărul meu Costachi Cozoni? Este modest, cinstit şi activ. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORE VENTURA 431 1 janv. 1880 Mon cher Ventura, Ma lettre devant arriver à Bucarest en même temps et peut-être même plus-tôt qu’une dépêche, je vous écris ces 539 quelques lignes, à la hâte, pour vous remercier de vos félicitations amicales, et vous envoyer mes meilleurs souhaits-pour votre bonheur et vos succès en tout genre. Quand vous voudrez venir, vous serez le très bien reçu à Mircesti et vous y trouverez un piano ! Tout à vous, V. Alecsandri 1 ian. 188» Iubite Ventura, Scrisoarea mea trebuind să ajungă la Bucureşti în acelaşi timp, sau poate chiar mai curînd decît o depeşă, vă scriu aceste cîteva rînduri la repezeală, spre a vă mulţumi pentru felicitările prieteneşti şi pentru a vă trimite cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră şi succese de tot felul. Cînd veţi dori să veniţi, veţi fi foarte bine primit la Mirceşti şi veţi găsi aici un pian! Al dumneavoastră, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 432 [ianuarie] 1880, Mircesti Félicitations de nouvel an, pour toi et les chatelains de Michlauchany x, de la part de la colonie dé Mircesti. V. Alecsandri 540 Ci-joint deux dépêches, dont l’une ouverte par erreur .à cause de l’adresse. [unuarie] 1880, Mijeşti Felicitări pentru Anul nou, psntru tine şi castelanii din Miclăuşani •din partea coloniei din Mirceşti. V. Alecsandri Aici alăturat două telegrame, dintre care una deschisă din greşeală din cauza adresei. 433 Mircesti, 5 janv. 1880 Cher vieux, C'est demain le Iordm et après, la St. Jean. Sur la place, devant ma maison, on vient d’ériger une grande croix, en glace, un vrai chef-d’œuvre. Cette vue me donne froid, tout en m’inspirant des sentiments réligieux. C'est pourquoi (sic) je pense à ton jour de fête et je t’envois ces lignes pour te le souhaiter bonne, heureuse, bonne au point de la politique, heureuse au point de vue des affaires. Puissent les nombreuses boucher de la forêt d’Adjud se transformer en or, afin de vexer les autres qui font de la Chambre et du Sénat deux véritables forêts de Bondy Amitiés et félicitations de la part de tous les miens. V. Alecsandri 541 Mircesti, 5 ian. 1880 Iubite prietene, Mîine este Iordanul şi după aceea Sf. Ion. în piaţă, în faţa casei mele, s-a ridicat o mare cruce, de gheaţă, o adevărată capodoperă. Această privelişte mă îngheaţă, inspirîndu-mî în acelaşi timp sentimente religioase. Iată pentru ce (sic) mă gîndesc la ziua ta şi îţi trimit aceste rînduri pentru a ţi-o dori bună, fericită, bună din punct de vedere politic, fericită din punct de vedere al afacerilor. Fie ca numeroasele trunchiuri din pădurea de la Adjud să se transforme în aur, pentru ca să fie vexaţi alţii care fac din Cameră şi din Senat două adevărate păduri din Bondy 1. Amiciţii şi felicitări din partea alor mei. V. Alecsandri CĂTRE V. A. URECHIA 434 Mirceşti, 5 ianuarie 1880 Iubite domnule Urechia, Bucuros de a răspunde la apelul ce mi-aţi făcut pentru Albumul macedo-român, vă trimit aice cîntecul lui Alexandru Makedon,1 reîntocmit, precît s-a putut, din cîteva fragmente de poezii poporale culese la anul 1840 de răposatul meu amic A. Russo, în călătoriile sale pe malurile Dunărei. Al d-voastre coleg şi amic, V. Alecsandri* * Semnătură autografă, reproducere. 542 CĂTRE ION GHICA 435 Mircesti, 8 janv. 1880 Cher vieux, L'impression de Despot avance et j’espère qu'elle sera terminée dans le courant de ce mois. Je désire y mettre comme préface une lettre que j’adresse au Knéaz 1, auquel cette pièce a été dédiée ab-ovo; mais je veux également t'exprimer publiquement mes remerciements pour tous les soins qu’en ta qualité de directeur tu as donnés à la mise en scène de mon drame. Tu trouveras ci-contre le brouillon d’une lettre 2 que je t’adresse. Si elle te convient, va bene, sinon, fais-y les changements que tu voudras. Une petite réponse de toi ferait bien dans le corps de l’ouvrage, mais sais-tu ce qui serait fort spirituel, c’est l’histoire de ce boyard qui, après avoir dicté sa lettre, en a effacé tout le contenu, mot par mot, pour satisfaire son orgueil. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 8 ian. 1880 Dragul meu, Tipărirea lui Despot înaintează şi sper să fie terminată în cursul acestei luni. Doresc să pun ca prefaţă o scrisoare pe care o adresez cneazului căruia i-a fost dedicată această piesă ab-ovo * ; dar vreau în acelaşi timp să-ţi •exprim în mod public mulţumirile mele pentru toată grija pe care, în calitatea ta de director, ai arătat-o punerii în scenă a dramei mele. * „De la ou" — expresie folosită de Horaţiu, cu sensul de: „de la începutul începutului" (limba latină). 543 Vei găsi alăturat ciorna unei scrisori 2 pe care ţi-o adresez. Dacă-ţi convine, va bene, dacă nu, fă-i modificările pe care le vei dori. Un mic răspuns din parte-ţi ar fi binevenit în corpul lucrării, dar ştii tu ce-ar fi foarte spiritual ? Este povestea acelui boier care, după ce şi-a dictat scrisoarea, a şters tot conţinutul, vorbă cu vorbă, ca să-şi satisfacă mîndria. Al tău, V. Alecsandri 436 Mircesti, 12 janv. 1880 Cher vieux, je suis enchanté de la promesse que tu m’as faite de répondre à ma lettre 1, mais je dois t’avertir que la publication de Despot tire à sa fin et que l’on va procéder de suite à l’impression de ce qui va servir de préface. Donc à l’œuvre; j’atteds ton manuscrit avec impatience pour l’envoyer à Mr Socec. f Depuis la représentation de Despot, nos auteurs, plus ou moins dramatiques, on été empoignés aux entrailles par le démon de la production, voire même de la reproduction. Tant mieux pour le théâtre et pour la fameuse înaintări a neamului românesc. Moi je continue à me prélasser dans les délices infructueuses de la paresse... mais gare... une fois que j'aurai divorcé d’avec cette grande dame... je ne te dis que cela. Ventura 2 a enfin accouché, le père et l'enfant se portent bien. Qu-il use donc de mes vers tant qu’il voudra; il est coutumier du fait et -cela me fait plaisir. Ôlanesco avait promis de venire me voir; je ne compte pourtant pas beaucoup sur sa visite du moment que Pri-beagu3 l'attend sur la scène du grand théâtre. Je lui souhaite un bon succès, bien mérité pour la beauté de ses vers. 544 J’ai écrit au prince Demetrius 4 en lui envoyant un certificat médical. Ces pièces n’ont pas eu le don de le convaincre de mon impossibilité à me rendre au Sénat, car il m’a envoyé une dépêche dans laquelle il cherche à me toucher en parlant du prestigiul acestui institut, et m’invite, en conséquence, à partir du pied de gauche. Je lui ai répondu zut, avec toute la politesse due à un personnage de ce calibre. Soutiens-moi. Mille bonnes amitiés de la part de ma petite colonie. Tout à toi, V. Alecsandri P.S. A l’impremerie Socec on aura besoin d’une affiche de Despot pour imprimer les noms des acteurs qui y ont des rôles. Donne l’ordre qu’on en mette une à la disposition de Mr Ispiresco, dans le cas où celui ci enverrait la chercher. Mirceşti, 12 ian. 1880 Iubite prietene, sînt bucuros de făgăduiala pe care mi-ai făcut-o de a răspunde scrisorii 1 mele, dar trebuie să te anunţ că publicarea lui Despot se apropie de sfîrşit şi că se va proceda numaidecît la tipărirea a ceea ce va servi ca prefaţă. Deci, la lucru ; aştept manuscrisul tău cu nerăbdare pentru a-1 trimite d-lui Socec. De la reprezentarea lui Despot, autorii noştri, mai mult sau mai puţin dramatici, au fost cuprinşi în măruntaie de demonul producţiei, ba chiar de al reproducţiei. Atît mai bine pentru teatru şi pentru faimoasa înaintări a neamului românesc *. Eu continuu să mă desfăt în încîntările nerodnice ale lenii. . . dar fereşte. . . de îndată ce voi divorţa de această mare doamnă. . . nu-ţi spun decît aceasta. Ventura 2 a născut în sfîrşit, tatăl şi copilul sînt bine. Să se folosească deci de versurile mele atît cît va vroi; este obişnuit să o facă şi aceasta îmi face plăcere. Ollănescu făgăduise să vină să mă vadă ; nu mă bizui totuşi prea mult pe vizita sa, de vreme ce Pribeagu 3 îl aşteaptă pe scena marelui teatru. * în original, în limba rcmână. 545 îi doresc un bun succes, bine meritat pentru frumuseţea versurilor sale. Am scris prinţului Dimitrie 4 trimiţîndu-i un certificat medical. Aceste piese nu au avut darul să-l convingă de imposibilitatea mea de a veni la Senat, căci mi-a trimis o telegramă în care caută să mă mişte vorbindu-mi despre prestigiul acestui institut * şi mă pofteşte, prin urmare, să plec numai-decît. I-am răspuns zut, cu toată politeţea datorată unui personaj de asemenea calibru. Susţine-mă. Mii de bune amiciţii din partea micei mele colonii. Al tău, V. Alecsandri P.S. La tipografia Socec va fi nevoie de un afiş al lui Despot pentru a tipări numele actorilor care au aici roluri. Dă ordin să se pună unul la dispoziţia d-lui Ispirescu, în cazul în care acesta va trimite să-l caute. CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 437 Mircesti, 14 jan. 1880 Cher ami, Je suis sans doute indiscret, mais en votre qualité d'avocat, vous savez que les êtres plus ennuyés et les plus ennuyeux de la terre sont ceux qui sont affligés de procès, vous m’excuserez donc facilement de venir de nouveau vous prier de venir à Mircesti. Les arbitres1 sont nommés, vous et un certain Katz, lequel, dit-on, ne m’est pas foncièrement hostile. J’espère donc qu’en cette première réunion, l'affaire sera * In original, în limba română. 546 terminée. On n'attend que vous. Le colonel Roznovano a promis de mettre sa maison à ma disposition pour servir de tribunal. Arrivez, je vous embrasse et tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 14 ian. 1880 Iubite prietene, Sînt fără îndoială indiscret, dar, în calitatea du mitale de avocat, ştii că cele mai plictisite fiinţe şi cele mai plicticoase de pe pămînt sînt cele care sînt copleşite de procese, mă vei ierta deci cu uşurinţă dacă vin din nou să te rog să vii la Mirceşti. Arbitrii 1 sînt numiţi, dumneata şi un oarecare Katz, care, se spune, nu-mi este chiar potrivnic. Nădăjduiesc deci că în această primă reuniune afacerea va fi încheiată. Numai pe dumneata te aşteaptă. Colonelul Roznovanu a făgăduit să-mi pună la dispoziţie casa sa pentru a servi de tribunal. Vino, te îmbrăţişez şi al dumitale, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORE VENTURA 438 Mircesti, 15 ian. 1880 Cher confrère ès-arts, Recevez mes sincères compliments sur votre heureux accouchement, ainsi que mes remerciements, non moins sincères, pour l'idée que vous avez eue de me nomîner le parrain de votre enfant 1. J’accèpte avec plaisir cet emploi honorifique et je fais des voeux pour les succès prochains de mon filleul dans le monde. Votre lettre en quatre points a été la bienvenue; et pour vous le prouver, voici quatre strophes 2 improvisées à l’intention de votre petite Egyptienne. 547 „Eu sînt sprintena Almee, Unduioasă * ca un pai. Cînd gazelă, cînd femee, Port în sîn un dulce rai. Nilu-n mantie de apă Mă atrage ca un zeu. . s i; Lei şi tigri el adapă, Dar nu stinge focul meu. Sus pe ceruri mîndrul soare Arde-n flăcări şi scăntei, Dar mai viu e arzătoare Flacăra din ochii mei. Leul, Africa spăimîntă Cu-al său glas răsunător, însă glasul meu încîntă Chiar pe leu-ngrozitor. Căci sînt sprintena Almee Unduioasă ca un pai. Cînd gazelă, cînd femee, Şi pe sînu-mi port un rai." Voici, cher confrère, les premiers vers... médiocres, que j’ai commis depuis le mois de septembre. Ils vous prouveront que je cultive la paresse sur une grande échelle. .. Mais à vrai dire- c’est n’est [pas] cette grande dame qui me tient sous sa pantoufle et qui me rend improductif, c’est plutôt une névralgie dentaire agravée d’un juif avec lequel je suis en procès. Fasse le ciel que je sois quitte jusqu’au printemps ! Quand comptez-vous monter votre pièce? Je suis très envieux d’assister à une de ses représentations, si ce n’est à la première. Au mois de février je me propose de venir à Bucarest... Cum să fac ca să nu trec peste Dunărea? * Scris mai întîi Fiica, apoi şters. 548 Mille choses aimables de la part des miens, et tout à vous, V. Alecsandri Je demande la fin de l’histoire du renard. Envoÿez-moi le No du 14 janvier, ainsi que tous ceux qui suivront. Vous avez assisté, dit-on, à une lecture d’une pièce de Damet et Cie. Qu’est-ce que c’est?... On ajoute que vous y avez ronflé Est-ce vrai? Mirceşti, 15 ian. 1880 Iubite confrate întru arte, Primiţi sincerele mele complimente pentru fericita naştere, cum şi mulţumirile mele, nu mai puţin sincere, pentru ideea pe care aţi avut-o de a mă numi naşul copilului 1 dumneavoastră. Primesc cu plăcere această sarcină onorifică şi fac urări pentru apropiatele succese ale finului meu în lume. Scrisoarea dumneavoastră în patru puncte a fost binevenită, şi pentru a v-o dovedi, iată patru strofe 2 improvizate pentru mica dumneavoastră egipteană. .[.......;■] * Iată, iubite confrate, primele versuri,,.. mediocre pe care le-am comis din luna septembrie. Iţi vor dovedi că eu cultiv lenea pe o mare scară. Dar, la drept vorbind, nu această mare doamnă mă ţine sub papucul ei şi mâ face neproductiv, ci mai ales o nevralgie dentară agravată de un evreu cu care sînt în proces. Facă cerul ca să le termin pînă în primăvară ! Cînd socotiţi să vă montaţi piesa? Sînt foarte curios să asist la una dintre reprezentaţiile sale, dacă nu la premieră. în luna februarie îmi propun să vin la Bucureşti. Cum să fac ca să nu trec peste Dunărea!** . . > , V.4 * Urmează poezia în limba română de lâ p. 5'48.' " / . ** în original, în limba română. ' 3 j ' V. Alecsandri 499 Mirceşti, 8 sept. 1880 Iubite Negruzzi, Dacă proiectul meu de a petrece iarna în străinătate te-au mîhnit, dă mîhnirea după spate, căci mi-am schimbat planurile. Nu plec din ţeară decît la primăvară ! Perspectiva unui voiaj în luna lui noiembrie nu-mi surîde •nicidecum ; apoi Academia şi Senatul îmi aţin calea. Trebuie deci să las deocamdată toieagul de călător în colţul odăii şi 616 să rămîn la postul meu de cetăţean academician în cursul iernii ce vine. Voi profita negreşit de zilele viforoase pentru ca să mă pun pe lucru şi voi trimete din cînd în cînd cîte ceva Convorbirilor. Cît pentru comedia 1 în versuri de care mă întrebi, n-am început-o încă, fiindcă toată vara am fost năvălit de musafiri. Tot ce am putut face pe furiş este o feerie naţională pentru teatrul din Bucureşti, intitulată Povestea lui Pepelea. Cea întîi lucrare ce voi întreprinde în curînd este o dramă în proză : Dezrobirea ţiganilor2, apoi în cursul iernei voi începe comedia mea în versuri, dacă mi-o fi bine. Pe săptămîna viitoare, adică la 14 sept., mă voi găsi în Iaşi şi voi avea mare mulţemire să te întîlnesc, pentru ca să mai vorbim de voiajuri, de literatură şi chiar de politică. Pănă atunci te îmbrăţişez şi te rog să prezentezi complimentele mele respectuoase d-nei Negruzzi. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 500 Jassi, 26 sept. 1880 Mon cher vieux, J’ai eu quelques accès de fièvre que j’ai vaillament combattus avec de la quinine. En ce moment je me sens mieux, grâce au beau temps qui est revenu. Marie a accouché d’une petite fillette au cheveux et aux yeux noirs, on la trouve superbe et on prétend qu’elle me ressemble. Je me laisse dire ces belles choses auxquelles je ne crois guère, car il est si bon de faire la dupe de temps à autre. Mille bonnes amitiés de la part de la mère, du père, de la grand’maman et de Margot. 617 La petite Hélène ne peut t’envoyer qu’une risette, la plus jolie fille du monde ne pouvant donner que ce qu’elle a. Je compte retourner à Mircesti vers le commencement d’octobre et je t’enverrai immédiatement le 5 acte de Pepelea. Quant à ta lettre sur Ipsilante et Vladimiresco 1, elle est attendue avec impatience par la rédaction des Convorbiri et par les abonnés. As pas peur, elle intéressera les lecteurs comme ses ainées. Je répondrai à Mr Stefanesco 2 aussitôt que j'aurai reçu sa lettre. Tout à toi, V. Alecsandri Le caravansérail est vide_______ ouff I Iaşi, 26 sept. 1880 Iubite prietene, Am avut cîteva accese de febră pe care am combătut-o curajos cu chinină. în această clipă mă simt mai bine, datorită timpului bun care a revenit. Marie a dat naştere unei fetiţe cu părul şi ochii negri, este găsită minunată şi se pretinde că îmi seamănă. Primesc să mi se spună aceste lucruri frumoase pe care nu le cred deloc, căci este aşa de bine să faci pe prostul din cînd în cînd. Mii de bune amiciţii din partea mamei, tatălui, bunicii şi a lui Margot. Mica Elena nu poate să-ţi trimită decît un zînibet, cea mai frumoasă fată din lume neputînd să dea decît ceea ce are. Socotesc să mă întorc la Mirceşti pe la începutul lui octombrie şi îţi voi trimite de îndată actul 5 din Pepelea. Cît despre scrisoarea ta despre Ipsilanti şi Vladimirescu 1, este aşteptată cu nerăbdare de redacţia Convorbirilor şi de abonaţi. Să nu te temi, ea va interesa pe cititori ca şi înaintaşele lor. Voi răspunde d-lui Stephănescu de îndată ce voi fi primit scrisoarea sa. Al tău, V. Alecsandri Caravanseraiul este gol .... uf ! 618 CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANÎO 501 Mirceşti, 1 octombrie 1880 Iubite Ollănescu, Multe suvenire încîntătoare au deşteptat în mine scrisoarea şi mai ales poezia 1 ce mi-ai trimis de pe malurile Bosforului. Et ego in Arcadia fui * ! însă şirul anilor s-a lungit de atuncea şi aceasta mă întristează. Am ajuns ca o veche corabie părăsită în port, nemaipu-tînd brăzdui valurile mărilor depărtate şi văzînd vasele tinere luîndu-şi zborul pe umeda cîmpie. Privesc cu înduioşare la juna generaţie care mă urmează şi mă mîngîie oarecum de părăsirea frumoasei tinereţi cînd ochiul meu se prinde de un tînăr cu inimă, cu talent şi cu entuziasm. Ştiu emoţiu-nile plăcute ce el e menit să simtă şi îl fericesc din fundul inimei. Poezia ce ai urzit în valurile Bosforului îmi-probează că te-ai molipsit de farmecarea poetică a Orientului şi că ai să ne revii în ţară cu un écrin** de juvaeruri. Ziua de dimineaţă se cunoaşte .... Iată pentru ce am şi dat manuscrisul d-tale lui Negruzzi pentru Convorbiri. îţi rămîne acum a trimite d-nei Zoe Sturza 2 o copie ornată de aparatul cuvenit şi a primi din parte-i cele mai călduroase expresii de mul-ţămire. M-am bucurat de vestea ce mi-ai dat că te-ai apucat de croirea planului unei comedii, şi în calitate de membru al Comitetului teatral, te îndemn să o compui cît mai curînd, căci avem mare lipsă de opere dramatice pentru stagiunea actuală. Aşteptăm comedia cu nerăbdare. Eu am făcut o feerie naţională pentru mitocanii din Bucureşti, aceştia fiind mai buni apreciatori de decoruri decît de versuri; şi teatrul avînd nevoie de reţete mai grase decît * Şi eu am fost în Arcadia! (limba latină). ** Ecrin — scrin, cutie în care se păstrează bijuteriile (limba franceză). 619 acele ce produc scrierile literare. Nu mă las însă de comedia în versuri ce voi începe în curînd, căci voiesc a-mi îngîna zilele iernii cu lucrări intelectuale. Deie Domnul să ajung în primăvară sănătos şi pe la începutul lui mai voi avea plăcerea de a mă primbla cu d-ta de-a lungul Bosforului. Am o neastîmpărată dorinţă de a mai revedea părţile Orientului în care mi-am împrăştiat tiuleile tinereţii. Pănă atunce nu am alta de zis decît : Scrie, scrie, scrie ! Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 502 Mircesti, 2 oct. 1880 Mon cher vieux, J'ai passé une douzaine de jours à Jassi auprès de ma fille en qualité de père et de grand-père. Je suis rentré hier soir chez moi pour prendre un repos de huit jours, après lesquels je me rendrai de nouveau à Jassi, afin d'assiter au baptême de la petite Hélène. Je ne serai donc définitivement installé dans ma coquille que vers le 12 oct. et ce n'est qu'alors que je pourrai me remettre à un travail quelconque. Quant à venir à Bucarest, c’est une autre paire de manches. Il me faut d’abord obtenir un livret de libre parcours sur la ligne Mircesti-Bucarest et c'est à toi que je destine la corvée de me faire délivrer par qui de droit cet important livret. Celui' que je possède et qui m’a été délivré sous l’anciene Direction des chemins de fer n’est plus valable. Gatineau m’a écrit pour me prier de changer la fin du 5ème acte de ma féerie, en m’assurant que le décor du pont 620 de Trajan sut le Danube n’offrait pas un intérêt assez grand comme dénouement. Il me demande aussi de la part de Ste-fanesco 1 plusieurs motifs à musique dans le corps de la pièce; cela me ferait facile si j’avais le manuscrit, mais il se trouve à Bucarest. Je vais donc m’ingénier à trouver un nouveau 5ème acte", mais pour y parvenir j'ai besoin de calme et de solitude ... et c’est ce qui me manque en ce moment. Nous verrons dans dix jours quand je serai installé et que j’aurai pris mon quartier d’hiver. Je viens de lire ta lettre 2, elle est aussi intéressante que la précédente et fera le bonheur de Negruzzi, aussi vais-je me hâter de la lui confier en allant à Jassi. J’attends la suite. Enchanté d’apprendre le succès de la Romaneasca et de Manolesco et je leur envoie mes compliments bien sincères. Puisque la Romaneasca a si bien profité de son séjour à Paris, je désirerais fort qu’elle se chargeât du rôle de Carmina dans Despot si jamais on reprenait cette pièce. La Vasileasca 3 n’aurait rien à objecter puisqu’elle a avoué, à différentes reprises, que ce rôle lui pesait autant qu’elle-même ! Je ne manquerai de voir plus tard Daniel Rochat *. En attendant je fais des voeux pour la prolongation de l’automne. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 2 oct. 1880 Iubite prietene, Am petrecut douăsprezece zile la Iaşi lîngă fiica mea, în calitate de tată şi de bunic. M-am întors ieri seară acasă pentru a mă odihni opt zile, după care mă voi duce din nou la Iaşi ca să asist la botezul micuţei Elena. Nu voi fi deci instalat definitiv în găoacea mea decît pe la 12 oct. Şi abia atunci voi putea sâ mă apuc din nou de vreo muncă oarecare. Cît despre venirea la Bucureşti, asta este o altă poveste. Trebuie, mai întîi, să obţin un livret de liberă trecere pe linia Mirceşti-Bucureşti şi îţi voi hărăzi ţie corvoada de a face să mi se elibereze de către cei în drept acest important livret. Acela pe care îl am şi care mi-a fost eliberat sub vechea Direcţie a căilor-ferate nu mai este valabil. '621 Gatino mi-a scris pentru a mă ruga să schimb sfîrşitul actului al 5-lea al feeriei mele, asigurindu-mă că decorul cu podul lui Traian peste Dunăre nu oferea un interes suficient de mare ca deznodămînt. îmi cere de asemenea, din partea lui Stephănescu x, mai multe motive cu muzică în corpul piesei; aceasta mi-ar fi uşor dacă aş avea manuscrisul, dar el se găseşte la Bucureşti. Mă voi strădui deci să găsesc un nou act 5, pentru a izbuti însă am nevoie de calm şi de singurătate ... şi este tocmai ceea ce îmi lipseşte în acest moment. Vom vedea peste zece zile cînd voi fi instalat şi îmi voi fi luat reşedinţa de iarnă. Am citit scrisoarea 2 ta, este tot atît de interesantă ca şi precedenta şi va face încîntarea lui Negruzzi, de aceea mă voi grăbi să i-o încredinţez, ducîndu-mă la Iaşi. Aştept urmarea. Sînt încîntat să aflu despre succesul Romaneştii şi a lui Manolescu şi le trimit sincerele mele complimente. Pentru că Romaneasca a profitat atît de bine de şederea sa la Paris, aş dori ca ea să-şi ia asupră-i rolul Carminei în Despot, dacă se va relua vreodată această piesă. Vasileasca 3 nu va avea nimic de obiectat pentru că a mărturisit în diferite rînduri că rolul acesta îi atîrnă tot atît de greu cît propria ei persoană! Voi face tot posibilul spre a vedea mai tîrziu Daniel Rochat4. în aşteptare, fac rugăciuni pentru prelungirea toamnei. Al tău, V. Alecsandri 503 Jassi, 9 oct. 1880 Mon cher vieux, Hier, au moment où je montais dans le train pour venir à Jassi, on m’a remis ton billet. Ainsi tu marches sur mes traces ! tu te donnes le luxe de prendre froid et de rager ensuite ... C’est bien, c’est d’un bon caractère, aussi vais-je m’empresser de ne pas écrire à Madame Ghica pour la prier de te lâcher. Elle te tiens, tant mieux, tiens-toi coi et 622 laisse-toi guérir d’abord par les soins affectueux de ta femme et puis nous partirons bravement touş les deux, toi de Gher-gany et moi de Mircesti, pour nous rencontrer dans ce que tu appelles, la capitale de Bratiano. J’y ferai un court séjour, le temps nécessaire pour prendre nos dispositions au sujet de Pepelea, après quoi, je reviendrai chez moi pour m’installer au coin du feu et attendre l’inspiration. Je suis venu à Jassi en qualité de grand-papa, appelé à assister au baptême de ma seconde petite fille, qui portera le nom d’Hélène., Marie est tout à fait bien, elle et son mari t’envoient leurs meilleures amitiés et leurs compliments respectueux pour Madame Ghica. J’y ajoute les miens, ceux de ma femme et une bonne poignée de main. V. Alecsandri J’attends la fin de ta lettre 1 pour remettre le tout à Negruzzi. J’irai le voir aujourd’hui même, afin de tomber d’accord avec lui au sujet de la publication integrale de ton manuscrit dans le prochain numéro des Convorbiri. Iaşi, 9 oct. 1880 Iubite prietene, Ieri, în clipa în care mă urcam în tren pentru a veni la Iaşi, mi s-a dat biletul tău. Deci îmi calci pe urme ! îţi permiţi luxul de a răci şi de a fi furios după aceea ... Bravo ! o dovadă de bun caracter, de aceea mă voi grăbi să nu-i scriu d-nei Ghica pentru a o ruga să-ţi dea drumul ! Te ţine, atît mai bine, stai liniştit şi aşteaptă mai întîi să te vindeci îngrijit cu afecţiune de către soţia ta şi după aceea vom porni amîndoi curajoşi, tu de la Ghergani şi eu de la Mirceşti, pentru a ne întîlni în ceea ce tu numeşti capitala lui Brătianu. Nu voi rămîne acolo decît puţin, timpul trebuincios pentru a ne lua dispoziţiile privitoare la Pepelea, după care, voi reveni la mine pentru a mă aşeza la gura sobei şi a aştepta inspiraţia. Am venit la Iaşi în calitate de bunic, chemat să iau parte la botezul celei de a doua nepoate ale mele, care va purta numele de Elena. 623 Marie este bine, ea şi soţul său îţi trimit amiciţiile lor cele mai bune şi complimentele lor respectuoase pentru d-na Ghica. Adaug aici pe ale mele, pe acele ale soţiei mele şi o bună strîngere de mînă. V. Alecsandri Aştept sfîrşitul scrisorii 1 tale pentru a trimite totul lui Negruzzi. Mâ voi duce să-l văd chiar astăzi, pentru a cădea de acord cu el asupra publicării integrale a manuscrisului tău în numărul viitor al Convorbirilor. CĂTRE MIHAIL JORA 504 Ce mardi, [14 octombrie 1880] 1 Mon cher Mihaiţa, Je me propose de venir jeudi à Roman pour assister à l’arrivée de sa Majesté. Pourrais-tu mettre ta voiture à ma disposition pour cette circonstance? Tu m’obligeras infiniment. Tout à toi, V. Alecsandri Je viendrai jeudi par le train de midi; j’aurai donc toute la journée à passer avec toi. Marţi, [14 octombrie 1880] 1 Iubite Mihăiţă, îmi propun să vin joi la Roman pentru a fi de faţă la sosirea Majes-tăţii-sale. 624 Ai putea să-ţi pui trăsura la dispoziţia mea pentru această împrejurare? M-ai obliga foarte mult. Al tău, V. Alecsandri Voi veni joi cu trenul de la prînz ; voi avea deci o zi întreagă de petrecut cu tine. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 505 Iaşi [a. 20 octombrie 1880] Dragă Luni 1 ne vom prezenta la Doamna. Ţi-am cumpărat mânuşi şi papuci. Cît pentru pălărie, bini ai face să-ţi aduci de la ţeară pe aceea care ţi-am adus-o de la Bucureşti. Am scăpat de epitropie. Marie, Terţei şi eu te sărutăm, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORIU SILAŞI 506 Mirceşti, 26 oct. [s.n.] 1880 Domnul meu, 1 Mulţemindu-vă pentru amabila scrisoare ce mi-aţi tri- 1 mis, găsesc o adevărată satisfacere de a vă declara că sînt i I 625 de părerea d-voastră în privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu 2. Ziua se cunoaşte de dimineaţă, zice românul. Astfel, din primele poezii ale recomandatului d-voastră, m-am convins că el posedă în suflet scînteia sacră şi sub condei o limbă armonioasă, pe care ştie să o mlădie după cerinţele ritmului. Talentul există; el e un dar al naturii şi e menit a se dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoase ce vor înavuţi literatura noastră. Trebuie dar a fi încurajat şi susţinut pe calea în care au intrat, cale bună şi roditoare, căci fiecare plantă în pămîntul ei prosperă. în curînd voi merge la Bucureşti, spre a lua parte la lucrările Senatului şi ale Academiei. Voi profita de şederea mea în capitală pentru a întreţinea pe dl. ministru de Instrucţie Publică despre viitorul junelui nostru poet, şi sper, deşi nu sînt sigur, că d-lui va binevoi să facă cele de cuviinţă pentru completarea studiilor lui Petre Dulfu. în această sperare, vă rog să primiţi simţirile mele de înaltă considerare, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 507 Bcureşti, 26 oct. 1880 Dragă, La Mirceşti aţi avut 18 graduri; aici am avut 10, însă te rog să crezi că n-am ieşit în ziua aceea. Astăzi avem soare şi timp foarte frumos. Am fost pînă la Senat şi la teatru pe jos, îmbrăcat cu blana şi încălţat cu galoşi de pîslă. Vezi dar că mă păzesc bine de frig. Pesté, puţine zile începe Opera. Ţi-oi da de ştire cînd a fi să joace o operă de cele care ne plac nouă. 626 Alecu şi eu vă sărutăm pe toţi şi mai cu seamă pe Terţei, care a învăţat a sudui — frumos ! V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 508 Mircesti, 31 oct. 1880 Cher vieux, Le 6 novembre je dois me trouver à Jassi pour un procès. Le 8 je rentrerai à Mircesti et le 10, au plus tard, je serai à Bucarest. Telle est l'ordre et la marche que je puis me prescrire autant que les circonstances le permettront.. Puisse la temperature se maintenir aimable jusqu’au jour de mon départ ! Puisse-t-elle ne pas devenir rigoureuse à mon égard, pendant mon séjour dans la capitale de Bra-tiano ! Ajoute tes voeux au miens. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 31 oct. 1880 Iubite prietene. La 6 noiembrie trebuie să mă găsesc la Iaşi pentru un proces. La 8 mă voi întoarce la Mirceşti şi la 10, cel mai tîrziu, voi fi la Bucureşti. Aceasta este ordinea şi mersul pe care mi-1 pot prescrie atît timp cît împrejurările o vor îngădui. 627 Fie ca temperatura să se păstreze plăcută pînă în ziua plecării mele ! Fie ca ea să nu devină aspră faţă de mine pe timpul şederii mele în capitala lui Brătianu! Adaugă urările tale la ale mele. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 509 Mirceşti, 9 noiemv. 1880 Iubite Negruzzi, Plec mîine la Bucureşti, de unde aşi vroi să trimet d-lui Creangă colecţia operelor mele, cerută de d-lui. Nu-i cunosc însă adresa. Te rog să ai bunătate a mi-o însemna pe o bucată de hîrtie şi a mi-o expedui, 5 strada Calvină. Ion Ghica au fost astăzi aice şi mi-au anunţat o nouă scrisoare 1. Sper că ceea ce ţi-am dat va apare întreagă în numărul ce are să iasă. Vii la Bucureşti? Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 510 16 noiem. 1880 Dragă, Sînt sănătos şi doresc să aflu cum vă găsiţi cu toţii. Dacă nu ai vreme să-mi scrii, pune pe Mitică să facă pe secretar. 628 Ce face Marie? Tot plînge după biata Ninisa? Ce face Tertei? Tot joacă căzăceşte? Aice mulţime de persoane mă întreabă despre mata, despre Marie şi despre Tertei care au câştigat o mare reputaţie de frumuseţe. Paserile ce am adus, precum şi celelalte bunătăţi, au mare succes, fiindcă adeseori măncăm acasă şi avem şi musafiri; însă proviziile scad şi cer a fi reînnoite. Te rog dar să ne mai trimeţi altele. Vă sărut pe toţi, precum şi pe Totoloancele, V. Alecsandri 511 Bucureşti, 18 no. 1880 Dragă, Mă întorc chiar acum de la Curte unde am dejunat. Am vorbit mult cu Doamna de mata căci i-ai plăcut şi iaraşi au declarat că eşti fericită de a avea un barbat ca mine dar totodată că şi eu am avut noroc să-mi aleg o soţie care mă îngrijeşte ca pe un copil şi se interesează de lucrările mele literare. Doamna au tradus Legenda ciocârliei foarte bine şi are de gînd să o publice în ţeara nemţească, împreună cu alte multe poezii de ale mele ! Întorcîndu-mă acasă, am găsit scrisoarea matale. Răbdare, dragă, şi iarăşi răbdare. Marie s-a linişti şi de-acum va înţelege cît e de crud de a pierde o fiinţă iubită, fie cîine sau om. Te rog să nu te osteneşti peste măsură, nici să te superi în grad de a avea capul ostenit. Fii cu linişte şi lasă să treacă durerea Măriei fără ca să [te] tulburi. Eu am nevoie de baba sănătoasă şi vreu să te găsesc voinică la întoarcerea mea ! Teatrul italian, Opera va începe la începutul lunii viitoare. Atunci vei veni aice pe o săptămînă şi ne-om întoarce împreună la ţeară. 629 Păn-atunci, trimite-ne ceva provizii, fiindcă măncăm acasă cînd nu sîntem poftiţi aiure. [...............................]* Te sărutăm de o mie de ori, precum şi pe copii şi pe Ton-tolane. V. Alecsandri 512 Bucureşti, 24 no. 1880 Dragă, Am primit panerul cu hrană care cuprindea mulţime] de bunătăţi. Acum avem pe două săptămîni cu ce să ne îndo-păm. Alecu e în extaz dinaintea purcelului şi cată o combinaţie nouă pentru dînsul. Eu am salutat colacul cu respect şi cu dragoste. Cred că sughiţi ades, căci vorbim necontenit de mata. Lucie Duca au venit să mă vadă şi mi-au spus că Doamna te-a găsit întocmai precum îşi închipuise că trebuie să fii, adică o femeie plăcută, devotată poetului şi de multă energie. Au adăugit că eşti încă frumoasă, dar că în tinereţe ai fost negreşit foarte atrăgătoare. Ce zici, babuşcă, de toate aceste? Alaltăieri am scos măseaua de care pătimeam şi am şezut în casă vreo două zile pentru ca să nu se 'iriteze gingina la frig. Astăzi e ger ; pare-mi-se că oi şedea pe tandur cu cartea în mînă, lăsînd pe alţii ca să cutriere stradele Bucureştilor. Teatrul italian are să înceapă în curînd. Am să-ţi dau de ştire cînd s-a deschide, pentru ca să vii aice, în odăiţa noastră, care îmi pare cam goală, cînd e ca să mă culc singur. Mitică mi-au scris că Marie e mai bine şi că au să meargă împreună la Gadinţi pe vreo cîteva zile, apoi se vor întoarce * Urmează trei rînduri şterse. 630 la Iaşi. Atunci îi fi liberă, să faci ce-i voi şi să vii a te mal răcori lîngă moşneag. Te sărut de o mie de ori, precum şi pe cei mari şi pe cei mici. V. Alecsandri Alecu îţi mulţemeşte pentru provizii şi vă sărută pe toţi. Ai ştiri de Vasili? CĂTRE REGINA EUSABETA 513 2 décembre- 1880 Madame, J'ai l’honneur d'envoyer à Votre Altesse Royale le projet de discours qu'Elle doit prononcer dans quelques jours. Son grand mérite c'est de n'être pas long et de se laisser apprendre facilement par coeur. Quant à ses défauts, je prie humblement Votre Altesse Royale de les attribuer aux souffrances que j'endure depuis 48 heures avec un stoïcisme digne d'une meilleure cause et d’un sort meilleur ! Parmi ces souffrances celle que me tourmente le plus, c’est l'impossibilité d'aller porter moi-même à Votre Altesse Royale le brouillon ci-joint et de profitter de cette visite pour entendre la fin de Votre admirable traductions de la Legenda Ciocârliei. J’ai l’honneur d’être, Madame, avec le plus profond respect de Votre Altesse Royale le très obéissant serviteur, V. Alecsandri 631 2 decembrie 1880 Doamnă, Am onoarea să trimit Alteţei-voastre regale proiectul de discurs pe care ca va trebui să-l pronunţe peste cîteva zile. Marele său merit este de a nu li lung şi de a se lăsa repede învăţat pe dinafară. Cît despre defectele sale, rog cu umilinţă pe Majestatea-voastră regală să le dea pe seama suferinţelor pe care le îndur de 48 de ore cu un stoicism demn de o cauză mai bună şi de o soartă mai bună ! Printre aceste suferinţe, cea care mă chinuieşte mai mult este neputinţa de a aduce eu însumi Alteţei-voastre regale ciorna alăturată şi de a mă folosi de această vizită pentru a asculta sfîrşitul minunatei voastre traduceri a Legendei Ciocîrliei. Am onoarea să fiu, Doamnă, cu cel mai adînc respect, al Alteţei-voastre regale cel mai supus servitor, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 514 5 dec. 1880 Domnule prezident, Piesa întitulată. Chiriţă la Plevna fiind în mare parte o imitaţie din piesa Curcanii, nu cred că se poate admite în repertoriul teatrului. Primiţi, domnule prezident, asigurarea înaltei mele consideraţii, V. Alecsandri 632 CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 515 Bucureşti, 6 dec. 1880 Iubite coleg, Aveam de gînd a petrece iarna în Italia şi a merge la Roma, însă toamna prea frumoasă de care ne bucurăm în anul acesta şi deosebite alte motive particulare m-au îndemnat a-mi amîna călătoria pe altă dată. Bine aţi făcut dar de a trage un extract din Despot 1 pentru maestrul Marchetti. în această dramă sînt situaţii dramatice de acele care convin unei opere serioase, şi sper că ilustrul maestro se va inspira din ele spre a compune un cap d'operă. Cu mare mulţemire primesc a scrie cuvintele apropiate la Hora Dobrogei, însă cît voi şedea la Bucureşti, nu voi putea lua condeiul în mînă, căci Senatul, Academia şi Teatrul îmi ieu tot timpul. în curînd mă voi întoarce acasă şi acolo mă voi ocupa îndată de acea horă. Cît pentru aria Paparudelor 2, nu am avut încă prilej de a o auzi, căci Albumul macedoromân, . precăt aflu, a fost primit cu indiferenţă de compatrioţii noştri. Mulţi spun că c’est une chose manquée *. Voi face toate chipurile ca să aud acea arie care mă interesează, ca tot ce are un caracter poporal, şi pentru aceasta voi merge la Iaşi cu gîndul de a îndemna pe fiica mea să o execute pe piano. Nu mă mir de întîrzierea ce s-a pus pînă acum pentru decorarea amicilor noştri de la Montpellier, fiindcă la noi oamenii de stat se ocupă exlusiv cu ceea ce se numeşte la noi politică; va trebui dar să aduc aminte lui Boerescu promi-terea ce v-au dat, pentru ca să se hotărască a face ceva de Anul nou. Vom vedea, şi să sperăm pre cît se poate spera la noi. Aice spiritele sînt foarte frămîntate prin criminala tentativă contra vieţii lui Brătianu; se spun multe ... între altele se pomeneşte de o societate ocultă în soiul acelei a * Este un lucru nereuşit (limba franceză). 633 nihiliştilor. Eu nu cred că există asemine asociaţie la noi, fiindcă nu are nici un motiv de a se forma într-o ţară ca a noastră, unde toate libertăţile posibile şi toate licenţele sînt de domeniu public. Oricum să fie însă, noi să ne ocupăm de ale noastre, adică de muzică, de poezie şi de tot ce înalţă mintea pe. deasupra mizeriilor timpului de faţă. Primiţi, iubite coleg, expresia simţirilor mele afectuoase* V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 516 Mircesti, 17 déc., 1880 Cher vieux, J’ai fait un excellent voyage et j’ai retrouvé ici un vrai commencement de printemps. Mes enfants étaient à la gare pour me souhaiter la bienvenue ; bréf, tout va pour le mieux. En arrivant près de mon bureau, j’ai trouvé une lettre de Mr Gihak, qui m'annonce l’envoi à l’Académie de douze exemplaires de son Dictionnaire 1, mais, il se plaint en même temps, de n’avoir pas reçu un accusé de réception signé de ton nom. Mr Cihak veut concourir avec son ouvrage au grand prix „Năsturel" de l’année 1881. Pendant que j’étais à Bucarest, je n’ai pas entendu par-1er de l’envoi susmentionné. C'est que sans doute il n'était point parvenu à destination. En sais-tu quelque chose? Hier soir, a dû avoir lieu la représentation de Dragan 2 ... A-t-on obtenu un succès flatteur pour les auteurs et profitable aux acteurs? Dis-moi ton sentiment à ce sujet. Moi je m'occupe de retoucher et de recopier Pepelea. Ce sera prêt dans une semaine. Je t’enverrai le manuscrit pour que tu en fasses tirer une copie destinée au souffleur. Quant à mon autographe, tu en feras ce que tu voudras. 634 Presse Mr Stefanesco 3 de terminer la musique. C’est la chose la plus difficile à faire apprendre à nos artistes, car pour la pièce, ils la sauront dans l'espace de trois à quatre jours. Quand j’aurai terminé le remaniement de Pepelea, j’entreprendrai la pochade 4 carnavalesque destinée à Iulian 5 et à Mme Sarandi 6. Ce sera drôle et contribuera à desopiler la rate des mitocans. Pauline et Marie t’envoient leurs meilleures amitiés. Moi je t’embrasse. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 17 dec. 1880 Iubite prietene, Am călătorit foarte bine şi am regăsit aici un adevărat început de primăvară. Copiii mei erau la gară pentru a-mi ura bun-venit ; pe scurt, totul merge bine. Apropiindu-mă de biroul meu, am găsit o scrisoare de la d-1 Cihac, care îmi anunţă că a trimis la Academie douăsprezece exemplare din Dicţionarul 1 său, dar, se plînge în acelaşi timp, că nu a primit un răspuns de confirmare semnat cu numele tău. D-1 Cihac vrea să concureze cu lucrarea sa la marele premiu „Năsturel" din anul 1881. în timp ce eram la Bucureşti, n-am auzit vorbindu-se despre trimiterea menţionată mai sus. Probabil pentru că nu ajunsese încă la destinaţie. Ştii ceva despre asta? Aseară trebuie să fi avut loc reprezentaţia lui Drăgan 3 . . . S-a obţinut un succes măgulitor pentru autori şi profitabil actorilor? Spune-mi părerea ta despre acest lucru. Eu mă ocup cu îndreptarea şi recopierea lui Pepelea. Va fi gata peste o săptămînă. îţi voi trimite manuscrisul ca să dai să se scoată o copie destinată sufIerului. Cît priveşte autograful meu, vei face cu el ce vei dori. Grăbeşte pe d-1 Stephănescu3 să termine muzica. Acesta este lucrul cel mai greu de învăţat pentru artiştii noştri, căci piesa o vor şti în trei-patru zile. 635 Cînd voi fi terminat refacerea lui Pepelea, mă voi apuca de sceneta 4 de carnaval destinată lui Iulian 5 şi d-nei Sarandi 6. Va fi caraghioasă şi va contribui să-i facă să se strîmbe de rîs pe mitocani *. Paulina şi Marie îţi trimit multă prietenie. Eu te sărut. Al tău, V. Alecsandri 517 Mircesti, 20 déc. 1880 Cher vieux, Je travaille raide à la copie de Pepelea, qui sera terminée dans quatre à cinq jours. Sapristi ! que c’est pénible de se recopier ! Je préférerais lire du Damé et du Şoimesco. Aussitôt ce labeur achevé, j’entreprendrai la pochade en question portant le titre de Sfredelül dracului, dans laquelle je mettrai en présence Julian (rôle du grec) avec Md. Sarandi (rôle de juive). Ce sera drôle. Si le succès de Dragan 1 se maintient, en dehors de la claque, tant mieux pour le Théâtre et pour ses recettes. Je suis pourtant curieux de connaître l’effet de ce drame à. la seconde et à la 3 ème représentation, quand les ouvriers du Românul auront renoncé au rôle de Chevaliers du lustre. Quant à la pièce de Mr Marian 2, puisque les deux premiers, actes ont si bien réussi, l'auteur devrait retoucher le troisième pour éviter le fiasco de l'autre soir. Miss Haycock3 m’a écrit pour me demander si je voulais continuer mon abonnement au Journal des arts qui se publie à Londres. Certainement que je le veux. Fais-moi donc le plaisir de remettre à Miss Haycock le prix de cet abonnement pour une année, ne sachant comment le lui faire parvenir sûrement à Ghergany. * în original, în limba română cu ortografie franceză. 636 Tu sais que notre ami le Kneaz 4 a été malade après mon départ. As-tu été le voir? Tous les miens t'envoient leurs amitiés. Tout à toi, V. Alecsandri Mititza Stourza est rentré hier à Miclauchany. Mirceşti, 20 dec. 1880 Iubite prietene, I-ucrez cu repeziciune la copia lui Pepelea, pe care o voi sfîrşi în patru-cinèi zile. Drace ! greu este să te recopiezi ! Aş prefera să citesc din Damé sau din Şoimescu. De îndată ce voi termina munca asta, voi începe sceneta în chestiune purtînd titlul de Sfredelul dracului, în care voi pune faţă în faţă pe Iulian (rolul grecului) cu d-na Sarandi (rolul evreicii). Va fi caraghios. Dacă succesul lui Drăgan 1 se menţine, în afara aplaudatorilor plătiţi, cu atît mai bine pentru Teatru şi pentru reţetele sale. Sînt totuşi curios să cunosc efectul ace_tei drame la a doua şi a treia reprezentaţie, cînd lucrătorii de la Românul vor fi renunţat la rolul de aplaudatori plătiţi. Cît despre piesa d-lui Marian 2, deoarece primele două acte ,a,u reuşit atît de bine, autorul ar trebui să refacă pe al treilea pentru a înlătura nereuşita din seara trecută. D-ra Haycock3 mi-a scris pentru a mă întreba dacă vreau să continui abonamentul la Journal des arts care se publică la Londra. Desigur că vreau. Fă-mi deci plăcerea de a remite d-rei Haycock preţul acestui abonament pentru un an, neştiind cum să fac să-i parvină sigur banii la Ghergani. Ştii că prietenul nostru cneazul4 a fost bolnav după plecarea mea. Ai fost să-l vezi? Toţi ai mei îţi trimit salutările lor prieteneşti. Al tău, V. Alecsandri Mitiţă Sturdza s-a întors ieri la Miclăuşani. 637 518 Mircesti, 23 déc. 1880 Cher vieux, Je viens de terminer la copie de Pepelea, revue et corrigée. Je t’enverrai demain le manuscrit que je te recommande comme oeuvre caligraphique. Fais-en tirer une nouvelle copie pour le souffleur car la première est très défectueuse. Quand je suis parti de Bucarest, on travaillait ferme aux décors et aux costumes. Si Mr Stephanesco 1 mettait la même activité à composer la musique, à l'orchestrer et à la faire étudier aux acteurs, la pièce pourrait être jouée vers le 15 février ou vers la fin, au plus tard. Il s'agit de faire prospérer la caisse du Théâtre, il faut donc presser l'affaire, sans quoi la pièce serait perdue pour cette saison théâtrale. J'écrirai demain à Gatineau pour lui donner mes dernières instructions. Il a bien compris ce que je voulais et j’ai pleine confiance en lui au point de vue de la mise en scène. Depuis trois à quatre jours nous avons par ici un brouillard assez britanique, il a même neigé un peu avant-hier, ce qui m’a obligé à rester collé à mon bureau et à travailler ferm. Après la Noël, je commencerai la pochade 2 promise. Cela marchera rondement, je l’espère, car ce sont de ces drôleries qu’on écrit au courant de la plume. Elle fera rire le gros public, de même que Pepelea ... qui amusera, particulièrement, les enfants grands et petits. Tu avais dit, en l’air, que tu viendrais peut-être pour les fêtes de Noël à Miclaouschany3? Faut-il y compter? Marie reste encore à Mircesti jusqu’après le Nouvel an; elle est bien désireuse de te voir, car elle a un faible pour toi. Pauline, de son côté, t’attend avec force piftii et moi les bras ouverts. Mes' amitiés chez toi, V. Alecsandri' As-tu réglé quelque chose pour Despot? 638 Mirceşti, 23 dec. 1880 Iubite prietene. Am terminat acum copia lui Pepelea, revăzută şi îndreptată. îţi voi trimite mîine manuscrisul pe care ţi-1 recomand ca pe o operă de caligrafie. Fă să se scoată o nouă copie pentru sufleor, căci prima este foarte proastă. Cînd am plecat de la Bucureşti se lucra zdravăn la decoruri şi la costume. Dacă dl. Stephănescu 1 ar depune aceeaşi activitate pentru a compune muzica, a o orchestra şi a-i face pe actori să o studieze, piesa ar putea să fie jucată pe la 15 februarie, sau, cel mai tîrziu, spre sfîrşitul lunii. Este nevoie să se facă să cîştige casa Teatrului, trebuie deci să fie. grăbită treaba, sau de nu, piesa va fi pierdută pentru acest sezon teatral. Am să-i scriu mîine lui Gatinau pentru a-i da ultimele mele instrucţiuni. El a înţeles foarte bine ceea ce vroiam şi am întreagă încredere în el din punctul de vedere al punerii în scenă. De trei sau patru zile avem pe aici o ceaţă foarte britanică, chiar a nins puţin alaltăieri, ceea ce m-a obligat să rămîn lipit de biroul meu şi să lucrez zdravăn. După Crăciun, ^oi începe sceneta 2 făgăduită. Aceasta va merge repede, sper, căci este una dintre acele caraghiozlîcuri care se scriu din fuga condeiului. Ea îl va face să rîdă pe marele publie, tot ca şi Pepelea care va distra, mai cii seamă, pe copiii mari şi mici. Ai spus, ii întîmplare, că vei veni poate să petreci sărbătorile de Crăciun la MiclăuşatiP ? Ne putem bizui pe aceasta? Marie va mai rămîne la Mirceşti pînă după Anul nou, este foarte dornică să te vadă, căci are o slăbiciune pentru tine. Paulina, la rîndul ei, te aşteaptă cu multe piftii * şi eu cu braţele deschise. Amiciţiile mele la tine, V. Alecsandri Ai aranjat ceva pentru Despot? * în original, în limba română. 639 CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 519 Mircesti, 23 déc. 1880 Mon cher ami, J’ai reçu les cent francs que vous m’avez envoyez par la poste et que, je vous avoue, avoir complettement oubliés. Je vous attends avec impatience, vous, ainsi que le Dieu des bonnes gens. Vous me ferez ainsi un double plaisir. J'attends également votre travail sur l’horologérie que je m’empresserai de fair publier dans les Convorbiri. Răşcano 1 cultive le corps profesorali N’en ferions nous pas autant s’il était ornamenté de belles formes? Je vous vois sourire . .. Suffit ! Pauline vous envoie ses compliments et vous désirait ici pour les fêtes. Présentez les miens à madame P. Callimah. Tout à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 23 dec. 1880 Iubite prietene, Am primit cei o sută de franci pe care mi i-ai trimis prin poştă, şi pe care, îţi mărturisesc, îi uitasem cu desăvîrşire. Te aştept cu nerăbdare, pe dumneata, şi le Dieu des bonnes gens. îmi vei face astfel o dublă plăcere. Aştept de asemenea şi lucrarea dumitale despre orologerie pe care mă voi grăbi să cer să se publice in Convorbiri. Răşcanu 1 cultivă corpul profesoral ? Nu am face şi noi la fel dacă ar fi împodobit cu forme frumoase? Te văd surîzînd . . . De ajuns! Paulina îţi trimite complimente şi te dorea aici pentru sărbători. Prezintă pe ale mele d-nei P. Callimah. Al dumitale, V. Alecsandri 640 CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI 520 Mirceşti, 25 dec. 1880 Domnul meu, Cu vie plăcere v-aş trimite un articol în proză sau vreo poezie pentru Literatorul, dacă aş avea ceva gata, însă mărturisesc că portofoliul meu este gol de tot. Francezii zic: La plus jolie fille du monde ne donne que ce quelle a*. Din nenorocire poeţii nu sînt în condiţia fetelor frumoase. Răbdare dar pănă va cînta paserea în cuibul ei, iar păn-atunci, primiţi expresiunea afectuoasei mele considerări, V. Alecsandri Adresa pe plic: Domnului A. Macedonski Strada F'ranclin, 5 Bucureşti CĂTRE ION GHICA 521 Mircesti, 27 déc. 1880 Mon cher vieux, L'odysée Damé 1 forme un véritable sujet de farce de carnaval ... * Cea mai frumoasă fată din lume nu dă decît ceea ce are. 641 Ses prétentions d’auteur, ses efforts pour se ménager un succès, ses déceptions, sa disparition dans le water-closet, son émotion en présence du spectre Haralamb, la perspective de l’avalanche de soufflets Pantazi, ses rétractations etc., autant de péripéties à faire rire le public à gorge déployée ... Deviendrat-il plus modeste après sa déconvenue ? J’en doute. Tu verras qu’il se retranchera derrière la feuille du Românul, pour aboyer à l'aise. C'est l’habitude de tous les fournisseurs d'ours, de tous ceux qui enragent d'avoir subi des échecs sur les planches. Quelles critiques acerbes il va dégobiller désormais contre le théâtre, contre l’administration et contre les nouveaux ouvrages que l’on montera ! Comme il va se délecter à baver sur tout ce qui est du ressort du théâtre ! Ce sera curieux à lire si on lui fait cet honneur. Pauvre diable ! Il est à plaindre, car il s’est Damé le pion tout seul. Marian 2 est un homme d’esprit, il a compris de suite le côté défectueux de sa pièce et il n’a pas reculé devant l’ennui des retouchements. C’est un grand mérite dans une société comme la nôtre, ou chaque écrivassier croit pondre des chefs-d’oeuvre sans effort et sans douleur. Aussi, pour ma part, je désire encourager Marian dans la voie des travaux dramatiques. Il est homme d’ailleurs à savoir tourner en bourriques les Damé, les Soimescu et autres folliculaires ejusdem farinae. Je désire savoir si mon manuscrit 3 est parvenu sain et sauf entre tes mains. Le temps est magnifique ! ... belle neige, beau soleil, belle chaleur dans la journée ... , puis 15° de froid pendant la nuit ! Trémolo à l’orchestre ... Marie m’a traduit la phrase anglaise de ta lettre. J’y réponds par toutes sortes de souhaits affectueux pour toi et ta famille de la part de Mircestiens. Grande joie dans la colonie à la nouvelle que tu passeras une partie^de la St. Jean dans nos parages. Tout à toi, V. Alecsandri . 642 Mirceşti, 27 dec. 1880 Iubite prietene, Odiseea lui Damé1 formează un adevărat subiect de farsă de carnaval ... Pretenţiile sale de autor, eforturile depuse pentru a-şi pregăti succesul, decepţiile, dispariţia sa la W.C., emoţia sa în prezenţa spectrului Ini Haralamb, perspectiva unei avalanşe de palme din partea lui Pantazi, retractările sale etc., atîtea peripeţii menite să facă publicul să rîdă din toată inima .. . Va deveni el mai modest după această nereuşită ? Mă îndoiesc. Ai să vezi că fe va retrage în dosul foii Românul, pentru a lătra în voie. Acesta este obiceiul tuturor furnizorilor de piese proaste, al tuturor celor care turbează că au îndurat nereuşite pe scenă. Ce critici muşcătoare va revărsa de acum înainte asupra teatrului, administraţiei şi lucrărilor care se vor monta ! Cum se va distra scuipînd peste tot ceea ce ţine de teatru ! Va fi curios de citit dacă i se va face această onoare. Săracul ! Este de plîns, căci s-a întrecut pe sine însuşi *. Marian 2 este un om de spirit, a înţeles pe dată latura slabă a piesei lui şi nu s-a dat înapoi în faţa neplăcerii de a face modificări. Este un mare merit într-o societate ca a noastră, unde fiecare scriitoraş crede că a zămislit capodopere fără efort şi fără durere. De aceea, în ce mă priveşte, doresc să încurajez pe Marian pe calea lucrărilor dramatice. De altfel, el este omul capabil să ridiculizeze pe nişte Damé, Şoimeşti şi alţi gazetâraşi din acelaşi aluat **. Vreau să ştiu dacă manuscrisul3 meu a ajuns nevătămat în mîinile tale. Timpul este minunat !... zăpadă frumoasă, soare frumos, căldură frumoasă în timpul zilei ... , apoi 15° de frig în timpul nopţii ! Tremolo la orchestră_____ Marie mi-a tradus fraza englezească din scrisoarea ta. Răspund la aceasta prin tot felul de urări afectuoase pentru tine şi familia ta din partea mirceştienilor. Mare bucurie în colonie la vestea că vei petrece .o parte din Sf. Ion pe meleagurile noastre. Al tău, V. Alecsandri * Expresia folosită în originalul francez este nepotrivită, dar poetu a vrut să facă un amuzant joc de cuvinte din numele respectivului Damé şi din expresia damé le pion care înseamnă, „a învinge," „a întrece pe cineva". ** In original, în limba latină. 643 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 522 .. Mirceşti, 28 dec. 1880 - i - * <î Iubite Negruzzi, înainte de toate îţi mulţumesc pentru felicitările ce mi-ai trimes de sărbători şi pentru urările amicale ce faci în privirea sănătăţei şi a hărniciii mele; sper că ele mi-or profita pentru ca să fiu mai cu voie-bună şi mai productiv în cursul anului care vine. Primeşte la rîndul d-tale din parte-mi asemenea urări, pe lîngă care mai adaog în special unele în folosul Convorbirilor. Articolul1 lui Ion Ghica este în adevăr mai personal decît scrisorile precedente, însă el nu este decît ca o prefaţă la o serie de studii foarte interesante, pe care le-aş videa cu mare mulţemire în coloanele Convorbirilor. De aceea sînt prea bucuros de vestea ce-mi dai despre publicarea în numărul din 1 febr. Eu mă recunosc dator cu multe răspunsuri lui Ion Ghica şi sper că le voi scrie în curînd. Pănă atunci te rog să arăţi complimentele mele respectoase d-nei Negruzz i, şi să primeşti amicalele mele îmbrăţişări. V. Alecsandri Prin ginerele meu ţi-oi comunica un articol al lui Papa-dopulo-Câllimach, în care se tratează despre ceasornicul lui Ştefan cel Mare dat ruşilor de către Mitropolitul Veniamin Costaki. 644 CĂTRE IOSIF VULCAN 523 Mirceşti, 30 dec. 1880 D-lui Iosif Vulcan, la Oradea-Mare Chiar în momentul acesta plec la Iaşi şi vă răspund din fugă. Cu mare mulţemire voi îndeplini cererea d-voastre, îndată ce voi avea ceva pentru foaia Familiei. Gerul e atît de mare că au îngheţat cerneala în călămări; sper însă că se va topi în curînd. Păn-atunci primiţi, vă rog, felicitările mele de Anul nou. V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE LUCHIAN 3 '• 1880 l, Iubite Luchiene, Mergînd la Bucureşti, voi îndemna deputaţii ce cunosc ca să sprijine cerefeade pensie ce ai făcut şi cînd legea votată de Cameră se va prezenta la Senat, voi lua chiar cuvântul ca să-ţi susţin dreptul. Iată ce pot promite, cît despre succes ... Dumnezeu e mare ... Ir Sperare bună şi sănătate, ’ luni V. Alecsandri <545 CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU 525 Mirceşti 18811 V. Alecsandri Mulţumeşte d-lui Petru Vasili Grigoriu2 pentru călduroasele felicitări şi le urează an fericit cu îndeplinirea dorinţelor. Adresa pe,plic: D-lui Petru Vasili Grigoriu Iaşi CĂTRE LUCIE DUCA 526 1881* Frunză verde lăcrimioare, Clopoţel merge-n picioare Şi ocheşte feţişoare. Fetelor ! fugiţi de el Şi v-ascundeţi în castel Trece Cezar — Clopoţel ! Souhaits traditionels de la part des Mircestiens pour l'année 1881 et pour les autres aussi, ma foi, . •, ■ L’oncle ** * Anul este trecut la sfîrşitul poeziei. ** Urări tradiţionale din partea mirceştienilor pentru anul 1881 şi chiar şi pentru ceilalţi, » -, Unchiul 646 HORA LUI CLOPOŢEL Frunză verde stejărel Este-n lume un clopoţel Drăgălaş şi frumuşel, Dau nevestele la el. Clopoţel primăvărel. Alb, rotund şi voinicel, Pare tras printr-un inel . Fetele s-anin de el ! CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 527 Mirceşti, 2 ianuarie 1881 Iubite coleg, îţi urez de Anul nou toate fericirile lumeşti şi o fecunditate nesfîrşită în scrieri interesante ca acele ce ştii face. Soţia mea se uneşte la aceste urări. Complimente respectuoase d-nei Papadopulo şi d-nei Plether. * Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 528 Mircesti, 3 janv. 1881 Mon cher vieux, Merci de tout coeur pour tes félicitations du Nouvel an et de la St. Basile, je t’en envoie autant pour la St. Jean * Lectură nesigură. 647 qui approche. Ce jour là je porterai un toast à ta santé, en avalant un verre de Rhein puisque on veut que tu passes ton jour de fête en famille. Puisses-tu, ce jour là, échapper au bombardement de dépêches et de cartes de visite, auquel j’eus été exposé pendant 45 heures, bombardement auquel j'ai du répondre par des projectiles de politesse et de remerciement. J'en suis pour une trentaine de francs de timbres-poste etc. Parmi les lettres que j'ai reçues avant-hier, Ie janvier, il en est une que je garde comme une pièce curieuse, car elle porte le cachet de l’incohérence qui existe dans les idés de nos citoyens et par conséquent, dans leur style. C’est l’oeuvre d’un notaire. En voici quelques passages: „Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă, videm că a sosit, iar cel trecător s-a dus ca cum n-au mai fost ! Dar acest an este sperător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul barbat de stat care nu mai puţin poartă şi faimoasa cunună de rege al tuturor poeţilor din tot globul Europei. Dumnezeu să vă întărească inmilionit sînta sănătate" .. .etc. Avoue que Damé n’a pas réussi à s’élever, à cette hauteur de style, malgré ses grandes prétentions d’auteur dramatique j.. ou pour mieux dire dragautique. Mais à-propos de théâtre, quelle tarentule a mordu le vieux Arutney* 1 ? Il semble avoir entrepris une campagne acharnée contre l’administration théâtrale et particulièrement contre toi .... D’après lui, tu ne serais qu’un pacha te prélassant au milieu d’un harem etc. Tant de fiel entre-t-il dans l’âme des auteurs? Ma fille, indignée à la lecture des feuilletons du sieur ( ?) Aruntev, s’est écriée: „L’auteur a beau se couvrir de la peau du jurnaliste, on en voit les oreilles-' 2 '01 3H : Et dire que si tu ne l’avais pas envoyé promener peste Dunăre3 avec son ours, Ventura n’aurait que des sourires pour toi et te comblerait d’aménités ... Satané Danube ! que son onde est' perfide ! J’ai échappé à mes nombreux moussafirs. Marie et sa ribambelle sont parties pour Jassi, c’est le moment de me remettre au travail. Ai bientôt, donc, la pochade 4 promise * Greşit scris cu y în loc de v. 44S et qui sera jouée sous le nom de Pajurescu. Je veux donner ainsi un rival à Soimescu. Quel temps fait-il dans vos parages? Par ici l'hiver a repris ses mauvaises habitudes, 15° cette nuit ! Cela jette un froid ! Mes compliments affectueux à M-dm. Ghica. Pauline regrette ton absence pour la St. Jean et moi aussi. Tout à toi, V. Alecsandri Encore une phrase due à la plume de mon notaire, elle figure dans une pétition, adressée au Préfet, contre un employé de la mairie: „Acest postulant (care ocupă un post de funcţiune) se ocupă etern cu nectarul Bachus şi stălceşte norodul în modul cel mai calm ca un tigru şi leu salbatec". Mirceşti, 3 ian. 1881 Iubite prietene, JS.\£ Mulţumesc din toată inima pentru urările tale de Anul nou şi de Sf. Vasile, îţi trimit tot atîtea pentru Sf. Ion care se apropie. în ziua aceea voi ţine un discurs în sănătatea ta, înghiţînd un pahar de vin de Rin, pentru că se doreşte ca să-ţi petreci ziua ta în familie. Să poţi, în ziua aceea, să scapi de bombardamentul depeşelor şi al cărţilor de vizită, la care am fost expus timp de 45 de ore, bombardament la care a trebuit să răspund prin proiectile de politeţe şi de mulţumire. Am pus timbre etc. de treizeci de franci etc. Printre scrisorile pe care le-am primit alaltăieri, 1 ianuarie, este una pe care o păstrez ca pe o piesă curioasă, pentru că poartă semnul lipsei de ordine care există în ideile cetăţenilor noştri şi, ca urmare, în stilul lor. Este opera unui notar. Iată cîteva pasaje: : fuJ slj; . .......-.•.]* . * Mărturiseşte că Damé nu a izbutit să se ridice pînă la această înălţime de stil, cu toate pretenţiile sale de autor dramatic ... sau mai bine zis** “1; m Z1S - ... ;iii: ni : --------------------- -- --ol - .;b * Urmează textul în limba română de la pagina 648. • ~-i ** Cuvînt necunoscut, cf. şi textul original pentru jocul de cuvinte. 649 Dar apropo de teatru, ce tarantulă l-a muşcat pe bătrînul Aruntev 1 ? Se pare că a început o luptă îndîrjită împotriva administraţiei teatrului şi în special împotriva ta . .. După el, nu ai fi decît un paşă care te lăfă-ieşti în mijlocul unui harem etc. Atîta venin intră în sufletul autorilor? Fiica mea, indignată la citirea foiletonului lui musiu Aruntev, a strigat: „Oricît s-ar ascunde autorul sub pielea jurnalistului, tot i se văd urechile" a. Şi dacă nu l-ai fi trimis să se plimbe peste Dunăre 3 cu ursul său, Ven -tura n-ar fi avut pentru tine decît surîsuri şi te-ar fi copleşit cu amabilităţi ... A dracului Dunăre ! ce înşelătoare este unda ei ! Am scăpat de numeroşii mei mosafiri. * Marie şi cîrdul ** ei au plecat la Iaşi, este timpul de a mă apuca de lucru. Pe curînd, deci, sceneta 4 făgăduită şi care va fi jucată sub numele de Pa jur eseu. Vreau să dau astfel un rival lui Şoimescu. Cum este timpul pe meleagurile voastre. Pe aici iarna şi-a reluat vechile obiceiuri, 15° în noaptea aceasta. Asta îţi dă un frig ! Salutările mele călduroase d-nei Ghica. Paulina regretă lipsa ta de la Sf. Ion şi eu de asemenea. Al tău, V. Alecsandri încă o frază datorată condeiului notarului meu, ea figurează într-o petiţie, adresată prefectului, împotriva unui amploiat al primăriei: [... .]*** 529 Mircesti, 7 janv. 1881 Je t’annonce que j’ai terminé ce matin la pochade intitulée Sfredelul dracului et que je l’expédie par le train de ce soir. Le manuscrit est assez mal écrit ... au courant de la plume. Fais-le copier sous la surveillance de Iulian, qui a * în original, în limba română cu ortografie franceză. ** Ribambelle, fără corespondent exact în limba română, are sensul de „serie lungă", ca şi Kyriele. Alecsandri le foloseşte pe ambele în corespondenţa sa în sensul de „cîrd de copii". *** Urmează textul în limba română de la pagina 649. un rôle principal, et mets à l’étude immédiatement. Cela fera rire, j’en suis sûr. On me renverra mon brouillon, quand on l’aura copié, je veux le brûler. La pièce sera affichée sous le pseudonyme de d-ra X; je ne veux pas passer pour le père de cette farce imitée d'un vaudeville français: l’Oiseau de passage. Et maintenant, vogue la galère ! Recommande aux acteurs de bien apprendre leurs rôles et de brûler les planches à la représentation, sans quoi l'effet en serait manqué. Je donne carte blanche à Julian de baragouiner son rôle comme il l'entendra, mais je lui recommande d'éviter l'emploi de trop de mots grecs, car le public ne comprendrait pas le sens de ses phrases et il rirait beacoup moins. J'ai reçu ta lettre hier soir. N'ayant pas eu le temps de la lire encore, je me promet ce plaisir pour ce soir. Tout à toi, V. Alecsandri J’ai écrit à Gatineau deux lettres. Les a-t-il reçues? Si pour la mise en scène de Sfredelul dracului il avait besoin de la brochure l’Oiseau de passage, il n’a qu'a me le faire savoir, je la lui enverrai de suite. Mirceşti, 7 ian. 1881 Te anunţ că am terminat astăzi de dimineaţă sceneta intitulată Sfredelul dracului şi "fcă o trimit cu trenul din seara aceasta. Manuscrisul este destul de prost scris ... din fuga condeiului. Pune să fie copiat sub supravegherea lui Iulian, care are un rol principal, şi pune-1 numaidecît în studiu. Aceasta va stîrni rîsul, sînt sigur. Mi se va înapoia ciorna mea, căci după ce va fi copiată, vreau să o ard. Piesa va fi afişată sub pseudonimul de d-ra X; nu vreau să trec drept tată al acestei farse imitate dupâ un vodevil Lancez: L'Oiseau de passage. Şi acum, dă-i drumul! Recomandă actorilor să-şi înveţe bine rolurile şi să zbîrnîie la reprezentaţie, făr' de care efectul va j pierdut. îi dau liber- tatea lui Iulian să.-şi stîlcească * rolul cum îi va conveni, dar îi recomand să. se ferească de a folosi prea multe cuvinte greceşti, căci publicul nu va înţelege sensul frazelor sale şi va ride mult mai puţin. Am primit scrisoarea ta ieri seara. Neavînd încă timp să o citesc, îmi făgăduiesc această plăcere pentru diseară. ,Al tău, ^ V. Alecsandri ' .Ù = I-am scris lui Gatineau două scrisori. Le-a primit ? Dacă pentru punerea în scenă a Sfredelului dracului ar avea nevoie de broşura: l’Oiseau de passage, n-are decît să mă înştiinţeze, i-o voi trimite numaidecît. CĂTRE IACOB NEGRUZZI l?, e)f . 530 jcf ; ‘ ,1 ;t : ’ • :■ Mirceşti, 11 ianuarie 1881 24° sub zero Iubite Negruzzi, i ■ ‘-i V Scrisoarea d-lui Nicanor Frateşiu, protosincel şi secr. consist., nu m-a surprins fiindcă sînt obişnuit cu asemenea propuneri. Se vede că mă bucur de reputaţia de père nourricier ... * Sînt vro trei ani, am primit din Basarabia o epistolă din partea unui tînăr care mă ruga să-l adoptez, sub cuvînt că admira mult poeziile mele. ii r -io - * Cuvîntul baragouiner însemnează a vorbi prost o limbă, a o stîlci. Cuvîntul este format din cuvintele bretone bara = pîine şi gurin = vin, necunoscute francezilor care au hotărît că bretonii vorbesc o limbă de neînţeles — ils baraguinent. Anul trecut, un alt june amator de versuri mi-au scris din Giurgiu, rugîndu-mă să-l primesc ca elev în atelierul meu poetic. Cu ocaziunea sărbătorilor Anului nou am primit o propunere cam de aceeaşi natură, precedată de felicitări entuziaste în modul următor: „Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă vedem că a sosit ; iar cel trecător s-a dus ca cum n-a mai fost ! Dar acest an este sperător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul nostru bărbat°de stat, care nu mai puţin poartă şi faimoasa cunună de rege la tuturor poeţilor din tot globul Europei. Deci Dumnezeu să vă întărească înmilionit sfînta sănătate ca să puteţi lupta de a face bine tuturor .. .‘9 şi mie, trimiţîndu-mă în Paris ca să mă perfecţionez ... etc.". 1 D-l Grigori Szilâsy 2 mi-au recomandat în adevăr scrierile tînărului1Dulfu, cerîndu-mi opinia asupra meritelor lor, dar n-a mers pînă la propunerea de adoptare sau de creştere a junelui poet de peste Carpaţi ... Astăzi mi se prezintă un Costin! r. • ' r: * Ia j-b.i **- ■ Stau şi mă-ntreb cine mi-a organizat o asemenea Scie* 1 De unde pînă unde am ajuns a fi conşjderat ca un adoptator, sau cel puţin ca un crescător de copii talentaţii u Dacă aş fi milionar sau înmilionit, aş crea un institut de poetotrofie, însă cu averea' ce-mi rămîne, nu-mi este permis a mă gîndi decît la familia mea. ut Am primit o nouă scrisoare 3 de la Ion Ghica, care conţine detaliuri interesante asupra celor întîi tineri români din Paris, la anii 1834—1835, şi asupra gradului de ignoranţă a francezilor despre ţările noastre. îmi propui să-i răspund spre a completa suvenirile lui, şi amîndouă scrierile ţi le-oi comunica, dacă doreşti. !,£• Ţi-am trimis prin ginerile meu un articol al lui Papado-pulo-Callimah asupra ceasornicăriei, destul de interesant. Sper în curînd să te scap şi de dorul de versuri. Pân-atunçi însă, o amicală' strîngere de mînă.. '!r:\ ... ’3- ' •li • • ' jqST 831 y V. Alecsandri * Cf.' aici p; 567, subsol. 653 CĂTRE ION GHICA 531 Mircesti, 11 janvier 1881 24° au-dessous de Damé Cher vieux, On se demande dans le grand monde ce que tu as payé à Ventura pour qu’il te fasse une si belle réputation de paillard? Lui aurais-tu promis la représentation perpétuelle de son Outre-Danubel Te voilà donc passé à l’état d’un pacha à un nombre infini de queues, entouré d’un harem de jolies houris et te livrant à leur endroit à des prouesses herculéennes ! ... Heureux coquin ! Avoir non une troupe, mais un troupeau de jolies actrices et un fournisseur de la force de Ventura ! Es-tu veinard ! Cantacuzène m’a écrit pour me dire que l’article 1 de Y Indépendance était stupide, moi je le trouve comique, car il a fait rire le monde aux dépens de l’auteur. Negruzzi m’annonce que la préface de tes études Liberté, Egalité etc 2 ... était sous presse et paraîtra le 1-er février, il faudra donc m’envoyer la suite. Quant à la lettre 3 que tu m’as envoyée, je la trouve fort intéressante et elle sera reçue avec grand plaisir aux Convorbiri, mais j’attends que tu la complètes avant de la livrer à l’impression. Je me prépare même d’y répondre. Garde mon manuscrit de Pepelea si cela peut te faire plaisir, quant à celui de Sfredelul dracului 4, tu me le conserveras pour que j’en fasse un autodafé, ne voulant plus attacher mon nom à des farces de carnaval. En localisant le vaudeville de Bayard, j ’ ai voulu simplement fournir à Mme Sarandi et à Julian l’occasion de créer des rôles drôles, qui amusent le gros public. Je ne pense pas pouvoir venir à Bucarest avant la fin de février et en même temps je désirerais diriger les dernières répétitions générales de Pepelea. Comment arranger cela? Tout à toi, V. Alecsandri 654 Dis à Gatineau de m’écrire pour me tenir au courant de la marche de Pepelea. Mircesti, 11 ianuarie 1881 24° sub Damé Iubite prietene, Lumea se întreabă ce ai plătit lui Ventura ca să-ţi facă o aşa de frumoasă reputaţie de stricat? I-ai făgăduit cumva reprezentarea perpetuă a piesei sale Peste Dunăre ? Iată-te deci trecut în situaţia unui paşă cu un număr infinit de cozi, înconjurat de un harem de frumoase hurii şi dedîn-du-te faţă de ele la isprăvi herculeene !... Fericit ştrengar ! Să ai nu o trupă, ci o turmă * de actriţe frumoase şi un furnizor de forţa lui Ventura ! Ce norocos ! Cantacuzino mi-a scris pentru a-mi spune că articolul 1 din L'Indépen dance era stupid, eu îl găsesc hazliu, căci a făcut pe toată lumea să rîdî-pe seama autorului. Negruzzi mă anunţă că prefaţa studiilor tale: Libertate, Egalitates etc. este la tipar şi va apărea la 1 februarie, va trebui deci să-mi trimiţi urmarea. Cît despre scrisoarea 3 pe care mi-ai trimis-o, o găsesc foarte interesantă şi va fi acceptată cu multă plăcere la Convorbiri, dar aştept s-o completezi înainte de a o da la tipar. Mă pregătesc chiar să răspund la ea. Păstrează manuscrisul lui Pepelea, dacă aceasta îţi poate face plăcere, cît despre acela al Sfredelului dracului i, să mi-1 păstrezi ca să fac din el un autodafeu, căci nu mai vreau să-mi leg numele de farse dc carnaval* Localizînd vodevilul lui Bayard, am vrut doar să procur d-nei Sarandi şi lui Iulian ocazia de a crea roluri caraghioase, care distrează marele public. Nu cred să pot veni la Bucureşti înainte de sfîrşitul lui februarie şi în acelaşi timp aş dori să supraveghez ultimele repetiţii generale cu Pepelea. Cum să aranjăm aceasta? Al tău, V. Alecsandri Spune-i lui Gatino să-mi scrie pentru a mă ţine la curent cu mersul lui Pepelea. * în limba franceză, joc de cuvinte troupe = trupă — troupeau = turmă. 655 CĂTRE IOSIF VULCAN 532 Mirceşti, 12 ianuar 1881 Domnule Vulcan, Conform promiterii ce v-am dat, vă trimit alăturatul articol 1 pentru foaia Familia, împreună cu complimentele mele afectuoase, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 533 Mircesti, 13 janv. 1881 Mon cher vieux, « On se plaint de ce que les principaux artistes de la troupe, les vieux de la vieille, ne sont pas suffisamment mis en évidence. Peut-être s’en plaignent-ils eux même en cachette. Hé bien, mettons-les à l’épreuve de suite. J’ai écrit, il y a longtemps, un proverbe en un acte: la Concina, pour M-dme Popesco et Millo. C’est une bluette dans le genre de haute comédie ; le style en est soigné, poétique, même, à certains endroits. Elle plairait au public choisi. ■m Donne l’ordre de la monter et engage M-dm Popesco, ainsi que Millo d’étudier leurs rôles. Mdm Popesco en sera enchantée, quant à Millo, s’il fait des objections, tu le remplaceras par Hagiesco x, qui se tirera très bien d'affaire dans le rôle du vieux docteur. c656 Je désirerais, également, que Mdm Romanesco et Chris-tesco 2, jouassent ensemble la petite scénette en vers, intitulée: La Turnul Măgurele. Tous les deux seraient très bien, elle dans le rôle de la jeune dame et lui dans celui de Horcea, le sergent de Dorobanţi. Elle, surtout, aurait l'occasion de .montrer son talent de diction et la finesse de son jeu dans des situations pathétiques parfois. Cela serait appris, monté et représenté rapidement. Il est encore une petite pièce à deux personnages qui aurait un grand succès de rire, étant jouée par Millo et Iulian, ou bien par Hagiesco et Julian, dans le cas où Millo s’y refuserait, c’est Pepelea şi Arvinte. Ce sont là trois levers de rideau assez réussis qui apporteraient une certaine diversion à ces longues machines en cinq actes, traduite du français en roumain de cuisine. Nous ne sommes pas de force à adopter uniquement le genre du Théâtre-Français de Paris, avec des pièces comme les Dani-chefs, 3 les Rochats, les Ducs Job 4 les Romes vaincues 5 etc .... Nous serions plus à l’aise avec le genre du Gymnase, du vaudeville et des variétés. Nos acteurs et le public y trouveraient mieux leur compte. Les grands drames patriotiques ou autres ont du bon, mais pas trop n’en faut, car ils prennent trop de temps à être monter et ils finissent par lasser et les acteurs et le public, les uns à force de gueuler et l’autre à force d’entendre gueuler. :br Je soumets ces réflexions à ton appréciation. Si tu les crois juste, commençons la réforme, sans tarder. Passcaly joue de gros drames et toutes sortes de mauvais traductions affublées de titres qui altèrent l’oeil. Evitons ces pasca-lies. Ce serait abaisser le grand théâtre au niveau de son tréteau. ^ Je suis curieux de savoir si la farce de Sfredelul dracului a plu aux acteurs et si ils sont contents de leurs rôles? Julian y sera d’une cocasserie à desopiller la rate, ainsi que Hagiesco et Md Sarandi. Mais, encore une fois, il faut que tous sachent leurs rôles par coeur et qu’il brûlent les planches, sans quoi.. . fiasco ! ■ -r:m Tout à toi, 1 f"- - ........ ' V. Alecsandri 657 Mirceşti, 13 ian. 1881 Iubite prietene, Unii se plîng că principalii artişti ai trupei, bătrînii celei vechi *, nu sint destul de puşi în evidenţă. Poate, în ascuns, se plîng ei înşişi de aceasta. Ei bine, hai să-i punem numaidecît la încercare. Am scris, este inult de atunci, un proverb într-un act : Concina, pentru d-na Popescu şi Millo. Este o mică piesă în genul înaltei comedii, stilul este îngrijit, poetic, chiar, în unele locuri. Ea va place publicului ales. Dă ordin să fie montată şi îndeamnă pe d-na Popescu, cum şi pe Millo, să-şi studieze rolurile. D-na Popescu va fi încîntată, cît despre Millo, dacă nu îi convine, îl vei înlocui cu Hagiescu1, care se va descurca foarte bine în rolul bătrînului doctor. Aş dori, de asemenea, ca d-na Romanescu şi Christescu 2 să joace împreună mica scenetă în versuri, intitulată: La Turnul Măgurele. Amîndoi vor ti foarte bine, ea în rolul tinerei doamne şi el în acela a lui Horcea, sergentul de dorobanţi. Ea, mai cu seamă, va avea ocazia să-şi arate talentul de dicţiune yi fineţea jocului său în situaţii patetice uneori. Aceasta va fi repede învăţată, montată şi reprezentată. Mai este încă o mică piesă cu două personaje care va avea un mare succes de rîs, fiind jucată de Millo şi Iulian, sau de Hagiescu şi Iulian, în cazul în care Millo nu ar vrea să joace, este Pepelea şi Arvinte. Iată trei deschideri de spectacol ** destul de reuşite care vor aduce o oarecare destindere în aceste maşinării în cinci acte, traduse din franceză în româneasca de bucătărie. Nu sîntem în stare să- adaptăm numai genul Teatrului-Francez *** de, la Paris cu piese ca Ies Danichefs, 3 les Rachats, les Ducs Job 4, les Romes vaincues5 etc .... Ne-am simţi mai bine cu genul de la Gymnase, cu vodevilul şi varietăţile. Actorii noştri şi publicul s-ar simţi mai la îndemînă. Marile drame patriotice sau altele sînt bune, dar nici prea multe pentru că iau timp spre a fi montate şi termină prin a obosi şi actorii şi publicul, pe unii pentru că răcnesc şi pe celălalt pentiu că ascultă răcnindu-se. * în original, joc de cuvinte vieux = bătrîni şi vieille care are aici sensul nu de bătrînă, ci de veche, trupa veche. ** Expresia „le lever de rideau" este adoptată ca atare în teatru. Am încercat să traducem prin ceea ce însemnează ea, adică: scurtă piesă jucată ca deschidere a spectacolului principal. *** Théâtre-Français era la Comédie-Française. 658 Supun aceste gînduri părerii tale. Dacă le crezi îndreptăţite, să începem reforma, fără întîrziere. Pascaly joacă mari drame şi tot felul de traduceri proaste, împodobite cu titluri care supără ochiul. Să ne ferim de asemenea pascaliade. Ar însemna să coborîm marele teatru la nivelul barăcii sale. Sînt curios să ştiu dacă farsa Sfredelul dracului le-a plăcut actorilor şi dacă sînt mulţumiţi de rolul lor? Iulian va fi de un comic ce va stirni rîsul, de asemenea şi Hagiescu, şi d-na Sarandi. Dar, încă o dată, trebuie ca toţi să îşi ştie rolurile pe dinafară şi să sfîrîie, făr de care .... fiasco. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE V. I. SOCEC 534 Mirceşti, 13 ianuar 1881 Domnule Socec, Am primit pachetul cu voi. ce mi-aţi trimis prin poştă, şi vă rog să-mi trimiteţi următoarele opere ale lui Bolintineanu : Traianida, poemă epică Viaţa lui Mihai Viteazul Ştefan cel Mare u Ţepeş Primiţi, vă rog, împreună cu mulţumirile mele asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri 659 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 535 Mirceşti, 16 ianuarie 1881 Iubite Negruzzi, M-am întîlnit cu părintele Episcop de Roman, Melhise-dek, care a manifestat dorinţa de a se abona la Convorbiri. Totodată ar dori să aibă volumul anului 1880. Fă bine, dar, de regulează atît abonarea, cît şi trimiterea acelui volum la adresa colegului meu de Academie. Cînd pleci la Bucureşti ..., dacă nu cumva îi fi şi plecat? Eu mai rămîi acasă pănă la finele lui fevruar. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 536 Mircesti, 17 janv. 1881 Cher vieux, ‘‘ Tu es un veinard ! Arutnev 1 à l'esprit de travers comme son nom, chante tes douze travaux d’Hercule et voilà que déjà les belles dames alléchées par les recommandations de cet expert (qui s’intitule reporter et qui n'est qu’un reportier) se jettent à ton cou !... Que ne donnérai-je pour que ton ennemi obligeant me rendit le même service ! u ,rt.q Il a été appelé a Jassi pour rendre compte dans son Indépendance ... belge du bal qui a eu lieu au Jocquey-Club, et son principal soin a été de faire la réclame d'une cer- 660 taine comtesse, dont il recommande les appâts aux amateurs ... C'est donc une vocation ! Quelles armoiries pourrait-on lui décerner ?... Celles que Fuad conseillait à je ne sais quel pacha: un glaive et une balance avec l’exergue: * et vaine. A-props d’armoiries, je regrette les deux filets de pastrama historique de Radou 2. Mais, en considération des convenances, nous les remplacerons par deux carottes, par allusion à_ celles qu’il tirait à son père. Tu m’appelles à Bucarest, au beau milieu d'un hiver sybérien ... Merci, il faudrait être un gaillard à poils pour affronter les 20 degrés de froid, qui font l'ornement de notre-beau climat, or en fait de poils, sauf le respect de l’ortogra-phe, il ne me reste qu’un seul, auquel je tienne, c’est celui de ma chambre. Que Pepelea aille donc tout seul, s’il ne peut pas m’atten-, dre jusqu’au 20 février, mais je pense qu’il ferait sagement de ne pas trop se hâter, afin de me donner le temps d’aller surveiller ses deux dernières répétitions générale. La pièce-aura, sans doute, besoin de quelques coupures, de quelques corrections dans le dialogue ... que sais-je ? La présence de l'auteur est donc indispensable, tâche-d'aranger les choses de façon à ce que Pepelea ne fasse pas, concurrence aux nombreux bals, soirées, concerts etc. de la dernière semaine du Carnaval. Usera bien plus apprécié après la première semaine du Carême, quand le torrent des, plaisirs carnavalesques aura passé. l( Une féerie a, d’ailleurs, besoin de beaucoup de répétitions, car les décors, les trucs, la mise en scène y jouent un grand rôle et il faut que tout marche comme sur des roullet-tes, le machiniste et son aide ont beaucoup à faire et ils. devront s’habituer à manoeuvrer avec rapidité et précision. Tout cela demande du temps et, crois-moi, ne précis pitons rien, cela n'ira que mieux. Bien des amitiés de la part de Pauline. Tout à toi, 11 ' I,: . ; . ii: . v. ■ Alecsandri * Cuvînt indescifrabil. 1 ÜétL Mes compliments à Mr Marian, j'ai hâte de voir sa pièce, ou de la lire, car je pense qu'il la fera publier. Ah ! Pascaly voudrait rentrer au bercail? ... Tout s’explique .... l’Indépendance fait de la réclame en sa faveur. Merci pour l’hospitalité que tu m’offres et que j’accepterais de bon coeur, si je ne craignais d’affliger notre vieux ami, Cantacuzène. Quand il aura obtenu sa pension et quitté Bucarest, je m’abonnerai à une chambre chez toi ... et nous rirons. Enchanté d'apprendre le succès du Paraclisierul. Espérons que les Lipitorile satului, avec Millo et Iulian, auront le même sort. Quant au Sfredelul dracului, pourvu qu'il soit bien su et enlevé rondement, il réussira sans avoir besoin que j'assiste à ses dernières répétitions générales. Mirceşti, 17 ian. ISS 1 Iubite prietene, Eşti un norocos ! Arutnev cu spiritul de-a-ndoaselea ca şi numele său, cîntă cele douăsprezece munci herculeene, ale tale, şi iată că deja frumoasele doamne atrase de recomandaţiile acestui expert (care se intitulează reporter şi care nu este decît un pîrîtor *) se aruncă de gîtul tău !... Ce nu aş da pentru ca îndatoritorul tău duşman să-mi facă acelaşi serviciu I A lost chemat la Iaşi pentru a face o dare de seamă în ziarul său înde-pendence ... belgiană, despre balul care a avut loc la Jockey-Club, şi principala sa grijă a f .st de a face reclama, unei contese, recornandînd amatorilor farmecele acesteia . .. Este deci o vocaţie ! Ce blazon ar putea ,să i se oîere ? Acela pe care Fuad îl propunea nu ştiu cărui paşă: un paloş şi o balanţă cu exerga: ** şi zadarnic ***. * în original, cuvîntul reportier, creat de poet pentru a face un joc de cuvinte cu reporter, ca sens ar însemna: pîrîtor, cel care raportează. ** Cf. aici p. 661 subsol. *** Primul cuvînt fiind indescifrabil, nu se poate stabili exact nici cel de-al doilea, pentru că vaine poate însemna şi zadarnic şi îngîmfat, şi iluzoriu. , în privinţa blazoanelor, îmi pare rău pentru cele doua fileuri de pas-tramă * istorică ale lui Radu 3. Dar, în cinstea convenienţelor le vom înlocui cu doi morcovi **, ca aluzie la cei cu care îl păcălea pe tatăl său. Mă chemi la Bucureşti, drept în mijlocul unei ierni siberiene .... Mulţumesc, ar trebui să fiu un voinic păros *** pentru a înfrunta cele 20 de grade de frig, care împodobesc frumosul nostru climat, în ce priveşte părul, ţinînd seamă de ortografie, nu îmi rămîne decît unul singur, la care ţin, anume cel din camera mea. Pepelea să se ducă singur, dacă nu mă poate aştepta pînă la 20 februarie, dar cred că ar face bine să nu se grăbească prea mult, astfel încît să-mi lase timpul pentru a veni să supraveghez aceste ultime două repetiţii generale. Piesa va avea nevoie, fără îndoială, de cîteva tăieturi, de cîteva corectări în dialog ... ce ştiu eu ? Prezenţa autorului este deci de neînlăturat, încearcă să aranjezi lucrurile în aşa fel încît Pepelea să nu facă concurenţă numeroaselor baluri, serate, concerte etc. din ultima săptămînă a carnavalului. Va fi mult mai apreciat după prima săptămînâ a postului, cînd valul plăcerilor carnavaleşti va fi trecut. O feerie are, de altfel, nevoie de multe repetiţii, căci decorurile, trucurile, punerea în scenă joacă aici un rol mare şi totul trebuie să meargă ca pe roate, maşinistul şi ajutorul său au multe de făcut şi vor trebui să se obişnuiască să manevreze cu repeziciune şi precizie. Toată aceasta cere timp şi, crede-mă, să nu grăbim nimic, totul nu va merge decît mai bine. Multe amiciţii din partea Paulinei. Al tău, V. Alecsandri Salutările mele d-lui Marian, sînt nerăbdător să-i văd piesa, sau să o citesc, căci gîndesc că o va publica. Ah ! Pascaly ar dori să se întoarcă la căminul său ? ... Totul se explică .. . VIndépendance face reclamă în favoarea sa. Mulţumesc pentru ospitalitatea pe care mi-o oferi şi pe care aş primi-o cu dragă inimă, dacă nu mi-ar fi teamă să-l întristez pe bătrînul nostru * în original, în limba română. ** în limba franceză, tirer une carotte à quelqu’un însemnează: a-1 trage pe sfoară, a-i lua ceva prin înşelătorie. *** Joc de cuvinte pe omonimele poil — păr şi poêle = sobă. Gluma ni se pare puţin forţată pentru că de fapt être à poil însemnează să fii în pielea goală ! 663 prieten, Cantacu zino. Cînd îşi va obţine pensia şi cînd va părăsi Bucureş-tiul, mă voi abona la o cameră la tine ... şi vom ride. \ Foarte bucuros să aflu succesul Paraclisierului. Să nădăjduim că Lipitorile satului, cu Millo şi Iulian, vor avea aceeaşi soartă. Cît despre Sfre-delul dracului, dacă este bine ştiut şi jucat cu vioiciune, va reuşi fără să aibă nevoie să fiu de faţă la ultimele sale reprezentanţii generale. - • !. ; • ! CĂTRE V. A. URECHIA 537 .1 Mirceşti, 18 ianuar 1881 :IîO Iubitul meu coleg, n D-1 Bonaparte Wyse 1 doreşte să studieze limba română şi mi-a cerut informări despre gramatica cea mai lesnicioasă, precum şi despre dicţionarul cel mai bun care i-ar putea servi pentru studiul său. Am răspuns că mă voi adresa la d-ta cu rugăminte ca să trimiţi la adresa d-lui Bonaparte Wyse (Mâner of St. Johns Waterford-Irlanda) toate cărţile pedagogice de care ar avea trebuinţă. Bineiam făcut!? . în cazul acesta binevoieşte a cumpăra acele cărţi şi a le expedui pe socotealaimea peste nouă mări şi ţări.oT . s ii; so Alaltăieri am primit o scrisoare de la d-1 L. de Berluc Pérussis 2 (Aix-en-Provence), din care estrag următorul pasagiu ce negreşit te vai interesa: a •• im un ,b .ùraini :• uo „Les journaux nous apprennent l'apparition de l’Album Macédo-roumain3 qui sera un testament def l'Alliance des sept littératures î latines?3 Un libraire d’Aix qui ^ voudrait faire de son mieux un peu1‘de propagande^ eïi faveur ae ce livre et de l’idée qu’il représente, me demande le nom de l’éditeur de cet album et le coût du volume _ franco par la 664 i poste. Fort embarrassé pour lui répondre, j’ose vous demander ce double renseignement etc". * , Nime nu poate mai bine decît d-ta să deie informările cerute de d-1 de Berlue Pérussis. Te rog dar să binevoieşti a-i scrie însuţi spre a-1 pliroforisi**, după cum ziceau părinţii noştri, crescuţi la Kuculi, Cavdalu etc. ; a Sper să vin la Bucureşti pe la sfîrşitul carnavalului. Păn-atunce, însă, te rog să-mi răspunzi ce ai decis a face şi ce ai făcut în privirea amicilor noştri din Iralanda şi din Provenţa. . • j Al d-tale devotat coleg şi amic, : ° a V. Alecsandri > ' • • ' '-J : • ;s;^ 1 :jl r ! ■ .b 'lîl. re JîS.t -! . ,, •,I ah ;rr .fi. • r ... ii r.Yt CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI /; ' ,[)<•!!• X'tl ... ; ■ , ;f .Iii/ 538 ;fTiulî .îirq«r>n| j.I iMjqar-.r> fp.ol - : îiîî ‘ti£ r.. . . >i / b ,•/ •)!. ■ ' ifxi J jnl Mirceşti, 24 ianuar 1881 Domnule Macedonski, ’0C^ 11 n' ,JfT'r ii- . J3 ly.Rfît-• ..y ■ sitoî V-aţi găsit o mînă di tineri adimeniţi di farmecul atrăgător al Literaturei şi aţi fondat o re vist ă^avănd. totodată bunul spirit de a o feri de cerneala înveninată şi corosivă à jurnalisticei politice ... Primiţi felicitările mele sincere. ________rôi . - r/xlianoo }?.eo£ u:> bnişiîl?. * „Jurnalele ne vestesc apariţia 1AIbumului macedo-romări, care 1 va fi un testament al alianţei celor şapte literaturi latine. Un librar din Aix, care ar vrea să facă cît mii bine puţină propagandă în favoarea acestei cărţi şi a ideii pe care o reprezintă, îmi cere numele editorului acestui album şi costul volumului franco prin poştă. Fiindu-mi foarte greu să-i răspund, îndrăznesc să vă cer această dublă lămurire “etc. (limba franceză). ** A pliroforisi — a lămuri (verb intrat în limba română din limbă greacă, 7tX,r|pO(popéa>) ’>iţ;;ji■ ia aiEfaoiiî jViiïî F, 665> Mi-aţi făcut onorul a vă adresa la mine cu cerere de a vă comunica un articol, proză sau versuri, după convenenţa mea, pentru Literatorul ce redactaţi. Răspund cu mulţumire la apelul d-voastră şi, autorizat prin experienţă dobîndită în timp di 40 di ani di lucru, îmi permit a vă trimite un consiliu amical rezemat pe un exemplu: „în orice scriere vom produce, să ne ferim de prima satisfacere, de primul entuziasm al paternităţii, căci simţul de egoism părintesc e mai mult dezvoltat în poeţi decăt în restul omenirii. Fiecare vers ne pare o armonie, fiecare strofă o perfecţie, fiecare bucată întreagă de poezie un cap cPopéra ! ... însă după o trecere de timp încep a ne sări în ochi defectele copiilor închipuirei noastre şi găsim că acei copii ar fi cîştigat mult dacă, chiar de la venirea lor pe lume, i-am fi supus la o corectare aspră. Trebuie dar să ne deprindem a face sacrificii dureroase, a elimina versuri, a tăia strofe, a scurta, a schimba, a drege fără îndurare, înainte de a scoate la lumină scrierea noastră. Operaţie crudă, dar neaparată şi folositoare !" Eu unul lucrez în modul acesta, şi spre exemplu, iată o scenă întreagă din legenda dramatică Despot-Vodă 1, cum a fost compusă la început. Comparaţi-o cu textul imprimat şi veţi videa cum am băgat fără milă foarfeca în manuscrisul meu. Mai sînt şi alte scene pe care le-am înlăturat cu totul, şi îmi propun să fac încă schimbări cu a doua ediţie a lui Despot. Ce sîntem noi, poeţii, de nu artişti ca pictorii, ca sculptorii etc., chemaţi a înavuţi tezaurul literaturei şi al frumoaselor arte din ţeara noastră? Să nu uităm dar preceptul lui Boileau care zice în privirea versurilor: „Polissez-les sans cesse et les repolissez" *. Sfîrşind cu acest consiliu salutar, le doresc junilor redactori ai Literatorului activitate, răbdare, inspirări poetice şi succes deplin. V. Alecsandri * „Lustruiţi-le fără încetare şi relustruiţi-le" (limba franceză). 666 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 539 Mirceşti, 26 ianuarie 1881 Iubite Negruzzi, Sînt însărcinat de Academie cu biografia răposatului meu amic C. Negruzzi Nu mă pot adresa dar la altul decît la fiul său pentru a avea următoarele notiţi: (sic). — Anul şi locul naşterii. — Studiile ; — sub care profesori ? în care scoale ? — Operele cu titulurile separate şi anul publicaţiei lor. — Epoca şi locul morţii. — Familia; părinţii, strămoşii. Te rog să-mi comunici cît mai curînd toate aceste notiţii sau măcar unele din ele, pentru ca să mă pot apuca îndată de lucru. Aştept răspunsul d-tale cu nerăbdare şi te îmbrăţişez. V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 540 Mircesti, 28 janv. 1881 Mon cher vieux, J'ai envoyé aujourd'hui à Negruzzi ta dernière lettre 1, celle où tu fais mention du comte Radou, pour être publiée dans le no. du 1-er mars. J'en attends la suite qui sera de nature^ je .n'en doute pas, à intéresser les lecteurs des Convorbiri. Que de réponses je te, dois I ,et pourtant nei puis m’en acquitter. Une sainte paresse s’est emparée de moi depuis 667 le 1-er janvier et j’ai beau me démener, rien ne vient. Je me sens aussi vide qu’un discours de Bratiano ou qu’un article de Y Indépendance roumaine. Il me faudra faire un grand effort pour me tirer avec honneur de l’obligation que vient de m'imposer l’Académie, à savoir d’écrir la biographie de C. Negruzzi2. Je vais m’y mettre aussitôt que les héritiers du défunt m'auront envoyé certaines notices que je leur ai demandées. Ce travail fait, je le lirai dans une des séances publiques, parce qu'il sera intéressant par les tableaux qu'il présentera de la société d’il y a quarante ans. En attendant, j’accuse réception d’un gros paquet contenant: 1 vol. des documents historique de Hourmouzaki, 1 vol. Annales de la Société Académique, 1 vol. Psaltiria lui Corezi. Quelles nouvells du Théâtre? Comment ont marché les Lipitorii Sfredelul dracului passera-t-il bientôt? (Cette farce n’a nullement besoin de ma présence pour les répétitions générales). Et Concina3 est-elle à l’étude? Quant à la féerie, où en est-elle ? Stefanesco 4 a-t-il terminé la composition et l’orchestration de la musique? Les décors et les accessoires sont-ils prêts? Charge Gatineau de me faire un rapport détaillé à ce sujet. Je lui ai écrit trois fois sans avoir eu de réponse de lui. Est-il donc si occupé ou bien n’a-t-il pas reçu mes lettres? Je t’ai annoncé mon arrivée à Bucarest pour la fin de février, il me sera impossible de venir avant ce terme. On devra donc remettre la première représentation de Pepelea au commencement de la seconde semaine du Carême, quand se sera calmée l’agitation fiévreuse du Carnaval. Les bals, soirées, concerts et bals masqués doivent faire du tort aux représentations théâtrales, car le monde ne doit plus savoir où donner de la tête, tant il a l’air de s’amuser et de s’étourdir cet hiver. Sais-tu quel est le drôle qui se cache sous le nom de Ste-jaresco dans Y Indépendance! Tout à toi, V. Alecsandri Mille bonnes amitiés de la part de Pauline pour Mme Ghica et toi. 668 Mirceşti, 28 ian. 1881 Iubite prietene, Am trimis astăzi lui Negruzzi ultima ta scrisoare 1, aceea în care faci menţiune despre contele Radu, pentru a fi publicată în nr. din 1 martie. Aştept urmarea care nu mă îndoiesc va fi dintne acelea care să intereseze pe cititorii Convorbirilor. Ce de răspunsuri îţi datorez ! şi cu toate acestea, nu mă pot achita. O sfîntă lene m-a cuprins de la 1 ianuarie şi degeaba mă zbat, nu vine nimic. Mă simt tot atît de gol ca un discurs de Brătianu sau ca un articol din L'Indépendeance roumaine. Va trebui să fac un mare efort pentru a mă achita cu cinste de obligaţia pe care mi-a impus-o Academia, adică de a scrie biografia lui C. Negruzzi 2. Mă voi apuca de ea îndată cc moştenitorii defunctului îmi vor trimite unele notiţe pe care le-am cerut de la ei. Această lucrare, odată făcută, o voi citi într-una din şedinţele publice, pentru că va fi interesantă prin tablourile societăţii de acum patruzeci de ani pe care le va prezenta. în aşteptare, confirm primirea unui mare pachet conţinînd: 1 voi. de documente istorice ale lui Rurmuzald, 1 voi. Analele Societăţii Academice, 1 voi. Psaltirea lui Coresi. Ce noutăţi de la Teatru? Cum au mers Lipitorilel Sfredelul dracului va trece în curînd? (Această farsă nu are deloc nevoie de prezenta mea pentru repetiţiile generale). Şi Concina3 este şi ea în studiu? Cit despre feerie, ce mai este cu ea? Stephănescu 4 a terminat compunerea şi orchestrarea muzicii ? Decorurile şi accesoriil e sînt gata ? Tnsărcinează-1 pe Gatineau să-mi facă un raport amănunţit în legătură cu asta. I-am scris de trei ori fără să am răspuns de la el. Este oare atît de ocupat sau nu a primit scrisorile mele ? Ţi-am anunţat sosirea mea la Bucureşti pentru sfîrşitul lui februarie, îmi va fi imposibil să vin înaintea acestui termen. Va trebui deci să amînăm prima reprezentaţie cu Pepelea pentru începutul celei de a doua săptămîni a postului, cînd se va calma agitaţia înfrigurată a carnavalului. Balurile, seratele, concertele şi balurile mascate trebuie să stingherească reprezentaţiile teatrale, căci lumea probabil că nu mai ştie unde îi stă capul, atît pare că se distrează şi se ameţeşte iarna aceasta. Ştii cine este caraghiosul care se ascunde sub numele de Ştejărescu în L'Indépendance? Al tău, V. Alecsandri Mii de salutări prieteneşti din partea Paulinei pentru d-na Ghica şi pentru tine. 669 CĂTRE IOSIF VULCAN 541 Mirceşti, 2/14 febr. 1881 Domnul meu, Pintre hârtiile mele găsesc un manuscris ce nu lipseşte de oarecare interes în privirea datei sale şi a ocaziunii la care a fost compus. Este un prolog în versuri, destinat a fi pus în muzică şi executat la inaug[ur]area teatrului celui mare din Bucureşti. Autorul, dl. Costachi Caragiali 1, a fost unul din cei dăntăi tineri români care au îmbrăţişat cariera dramatică. Elev distins al răposatului Aristia 2, el a fost înamorat de arta teatrală şi într-un şir de mulţi ani a luptat cu dificultăţile vieţii care au fost şi sînt încă astăzi partea actorilor noştri. Dar nu s-a descorajat pănă cînd bătrîneţele l-au lipsit de puteri. Pe la anul 1844 Caragiali se găsia la Iaşi şi a creat cu mare succes rolul cel mai principal din comedia Iorgu de la Sadagura, apoi s-a dus de a format o trupă în Bucureşti, unde, ca director, ajunsese aproape de o ruină completă, atăt era de puţin susţinut pe atunci tot ce era naţional. Pe cănd însă era gata să închidă teatrul, îi veni ideea să puie în scenă pe Iorgu de la Sadagura, în care avusese atîta succes la Iaşi, şi această inspiraţie l-a scăpat de naufragiu. Ca prin varga unei vrăjitoare, sala teatrului ce umplu de spectatori, reţeta se mări şi comedia fu aşa de gustată de publicul bucureştean, încît însuşi vodă Bibescu veni să asiste la una din reprezentaţii. în acea seară memorabilă, guvernul se gîndi mai serios la noua instituţie a Teatrului Naţional şi o ajută cu o subvenţie de 300 galbini pe an. Costachi Caragiali, în avîntul său artistic, a fost şi actor, şi director, şi autor. El a compus mai multe drame (presărate cu oarecari anachronisme de care însuşi rîdea mai tîrziu), şi între alte scrieri, prologul alăturat. Vă comunic o copie de pe el, nu ca o piesă de înaltă literatură, dar ca un testimoniu al activităţii spiritelor la anul 1852. Dacă credeţi 670 că e bine a se publica tot ce va putea servi la istoria teatrului în România, binevoiţi a-i deschide coloanele Familiei. în caz contrar, păstraţi prologul ca o curiozitate literară. Costachi Caragiali a murit nu de mult, lăsând un fiu 3 care pare a călca pe urmele părintelui său. El a mai lăsat şi un volum întreg de poezii nepublicate, dintre cari unele merită a fi date la lumină. Această datorie priveşte pe fiul răposatului, cît pentru mine, mărturisesc că aş fi bucuros să nu se piardă cu totul numele unuia din cei întîi pioneri pe calea spinoasă a artei dramatice în România. Primiţi, domnul meu, asigurarea distinsei mele stime şi consideraţii,* V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 542 Mirceşti, 6/ÎS févr. 1881 Mon cher vieux, Madame Ghica et ta fille 1 sont arrivées ce matin à Mircesti, bien portantes quoique effrayées des masses de neige qui encombrent nos parages. Elles ont pris du thé et sont parties en traineau immédiatement, à Miclauchany. Dans cette courte visite, j’ai appris de belles sur ton compte. Il parait que Monsieur devient d’un mondain à tout crins, qu’il assiste à une foule de diners de bals, voire même de chasses ! Et pour comble, Monsieur a reléqué, au fond de l’armoire, son paleton d’hiver, sous pretexte qu’un simple pardessus d’été lui suffirait. Ces nouvelles m’ont fait dresser les cheveux * Pe text s-au făcut corecturi cu cerneală violetă, în vederea publicării în Familia, adoptîndu-se ortografia folosită în această revistă. 671 sur la nuque, les autres se refusant de les imiter. Tu est donc jaloux du beau bouquet de dames qui hantent Alexandre 2 et tu cherches exprès à te rendre malade? Pour le coup \ Indépendance roumaine t’éleverait au rang de sultan haremgiu 3... et tu l’aurra mérité. Moi je suis moins téméraire. Je garde prudamment la chambre et... je n’en suis pas moins indisposé pour cela ! C'est là ce qui m’a empêché de courir à Bucarest quand j’ai appris la maladie grave de notre ami, Alexandre. Le Dr. Calindero m'a donné hier de ses nouvelles et m’a rassuré sur son état. Ta lettre est venu les confirmer, de sorte que je puis ne pas m’exposer à augmenter mon refroidissement. Ma femme voulait partir à ma place, mais je la garde pour me soigner. Dis tout cela à Alexandre. Tu m’annonces que Sfredelul dracului 4 passera bientôt et que la Princessa a promis d’aller voir cette farce. J’espère bien que tu lui a caché le nom de l’auteur. Quant à Pepelea, je crains fort que l’amour propre de Stefanesco 5 n’en retarde la î epresentation. Pense donc, il a encore trois actes à mettre en musique et le dernier vaut presque une operette ! Quand aura-t-il terminé la composition de tant de morceaux, leur orchestration et l’étude des acteurs? Il est par conséquent inutille de me hâter d’aller à Bucarest pour assiter à des représentations incomplettes. Quand tout sera terminé, tu me le feras savoir. Ton article 6 a paru dans le nr du 1 février des Convorbiri. Tout à toi, V. Alecsandri N’oublis pas de m’écrire le lendemain de la représentation du Sfredelul dracului pour me dire comment il aura été accueilli par le public? Mirceşti, 6/18 febr. 1881 Iubite prietene, Doamna Ghica şi fiica ta 1 au sosit astăzi de dimineaţă la Mirceşti, sănătoase deşi înşpăimîntate de nămeţii de zăpadă grămădiţi pe melea- gurile noastre. Au luat ceaivl şi au plecat cu sania numaidec.ît, la Mîclăuşani. în această scurtă vizită am aflat minunăţii despre tine ! Se pare că domnul devine monden cu energie, asistă la numeroase dineuri, baluri, ba chiar şi vînâtori? Şi culmea, domnul a pus la o parte, în fundul unui dulap, paltonul său de iarnă, pretinzînd că un simplu pardesiu de vară i-ar ajunge. Aceste noutăţi au făcut să mi se zbîrlească părul la ceafă, celălalt refuzînd să-l imite. Eşti oare gelos pe frumosul buchet de doamne care îl vizitează pe Alexandru 2 şi c.au^i înadins să te îmbolnăveşti? De îndată VIndépendance roumaine te va ridica la rangul de sultan haremgiu 3 ... . şi a-i merita-o. Eu sînt mai puţin curajos. Stau în cameră şi . .. cu toate acestea nu sînt mai puţin indispus ! Aceasta m-a împiedicat să alerg la Bucureşti, cînd am aflat despre boala grea a prietenului nostru, Alexandru. Doctorul Kalinderu mi-a dat ieri veşti despre el şi m-a asigurat despre starea sa. Scrisoarea ta a venit să le întărească, astfel încît am putut să nu mă expun la a-mi înrăutăţi răceala. Soţia mea vroia să plece în locul meu, dar eu o reţin pentru a mă îngriji. Spune toate acestea lui Alexandru. Mă anunţi că Sfredeliţi dracului 4 va trece în curînd şi că prinţesa a făgăduit că va merge să vadă această farsă. Nădăjduiesc că i-ai ascuns numele autorului. Cît despre Pepelea, îmi este teamă ca amorul propriu al lui Stephănescu5 să. nu întîrzie reprezentaţia. Gîndeşte-te numai, are încă trei acte de pus pe muzică şi ultimul valorează aproape cît o operetă ! Cînd va termina el de compus atîtea bucăţi, orchestrarea lor şi studiul actorilor ? Este deci inutil să mă grăbesc să merg la Bucureşti pentru a lua parte la reprezentaţii incomplete. Cînd totul va fi terminat, mi-o vei face cunoscut. Articolul 6 tău a apărut în nr. 1 din februarie al Convorbirilor. . Al tău, V. Alecsandri Nu uita să-mi seri a doua zi după reprezentaţia Sfredelului diacului pentru a-mi spune cum va fi fost primită de public ? 673 CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 543 Mirceşti, 10 fevruar 1881 Iubite coleg, Am cerut, în adevăr, un concediu de la Senat, pînă la finele lunei acestea, însă cu gînd de a şedea liniştit lîngă sobă în timpul cel aspru al iernii. Voiajul meu la Roma este dar amînat pe mai tîrziu, cînd voi parveni a-mi regula trebile, căci ştiţi negreşit că cea mai principală ocupaţie a românului este de a-şi pune trebile la cale, după ce le-a încurcat. Regret o aseminea împrejurare pentru că nu mă pot întîlni cu dl. Marchetti spre a ne înţelege în privinţa operei1 lui Despot-Vodă, dar sper să vă pot comunica un soi de scenariu la care mă gîndesc de cînd mi-aţi scris. Aseminea vă promit a vă trimite în curînd Hora Dobro-gei2, care îmi vîjie prin cap de mai multe zile. Cît despre decorarea amicilor noştri din Montpellier, nu este altă speranţă decît de a vorbi direct lui vodă. Miniştrii noştri sînt ocupaţi a se mînca întocmai ca cîinii prin gard si a se agăţa vîrtos de fotoliile lor pentru ca să nu cadă de pe ele. Cu toate aceste, cînd mă voi duce la Bucureşti, voi spune două cuvinte d-lui Boerescu în chestia ce ne interesează atît de mult pe amîndoi. De mult ar fi trebuit să fie decoraţi d-nii Tourtoulon, Roque-Férrier, Bouchérie şi chiar Mistral şi Quintana, însă d-nii miniştri preferă să arate buna lor voinţă lui Pavel rachieriul şi alţi alegători ejusdem farinae* în curînd, voi scrie, trimiţîndu-vă hora, căci sînt nerăbdător a auzi aria ce aţi compus. Al d-voastră devotat coleg, V. Alecsandri * Din acelaşi aluat (limba latină). 674 CĂTRE ION GHICA 544 Mircesti, 11/23 févr. 1881 Mon cher vieux, Ta lettre a été portée aujourd’hui de grand matin à Miclausheny. Tu me demandes ce que l'on pense à Jassi de ta dernière letttre *. Une personne que j’ai vu avant-hier m’a dit ce que je savais déjà, c’est que’elle a été fort aprouvée des uns, et qu’elle a fait faire la grimace à d'autres. Ces derniers se sont, sans doute, reconnus dans la description des patriotes hurleurs. Mais c’est à moi à te demander ce qu’on en a dit à Bucarest, le Djébé de ces derviches? On t’accable certainement de critiques amères dans le cartier de strada Doamnei 2 et autres lieux aussi purs, mais j'ai dans l’idée que l’on n'osera pas te combattre en pleine lumière. On te craint, car tu connais bien des chauses que l’on désire voir rester dans l’ombre et que tu saurais dévoiler, au besoin, avec ta verve diabolique. On fera donc semblant de n'avoir pas lu ton article dans les Convorbiri, reproduit par le Timpul, et on croira te vexer ainsi en gardant un silence prudent à ton sujet. Mais gare les coups traîtres, portés au moment où l’on s’y attend le moins. Les hauts bonnets du régime actuel sont coutumiers du fait. Après cela tu t’en fiches, n'est pas autant que moi ! Et tu as la satisfaction d’avoir dit ses vérités crus à tout ce monde interloppe de la politique du jour. J'attends la copie de la lettre de Madame C.V. à Madame et Mr S., ainsi que l’histoire qui s'y rattache. A-t-on joué hier, mardi, Sfredelul dracului? A-t-il réussi? A-t-on ri? Donne-moi quelques détails sur cette représentation. Tout à toi, V. Alecsandri Cette nuit 18°, au dessous de zéro ! ! ! ! 675 Mirceşti, 11/23 iebr. 1881 Iubite prietene, Scrisoarea ta a fost dusă astăzi de dimineaţă la Miclăuşani. Mă întrebi ce gîndesc oamenii la Iaşi despre ultima ta scrisoare \ O persoană pe care am văzut-o alaltăieri mi-a spus ceea ce ştiam deja, şi anume că a fost foarte apreciată de unii şi că i-a făcut să se strîmbe pe alţii. Aceştia din urmă s-au recunoscut fără îndoială în descrierea patrioţilor urlători. Dar eu trebuie să te întreb ce a spus la Bucureşti Djébé-ul acestor dervişi ? Te copleşesc sigur cu critici amare, în cartierul din strada Doamnei * 2, şi alte locuri tot aşa de pure, dai cred că nu vor îndrăzni să te combată la lumină. Se tem de tine căci tu cunoşti multe lucruri pe care doresc să le vadă rămase în umbră şi pe care ai putea să le dezvăluieşti la nevoie, cu spiritul tău drăcesc. Se vor face deci că nu au citit articolul tău din Convorbiri, reprodus de Timpul, şi vor crede că te vexează astfel păstrînd o tăcere prudentă în ce te priveşte. Dar fereşte-te de loviturile trădătoare, date în clipa în care te aştepţi mai puţin. Mai-marii regimului actual sînt specialişti în acest lucru. Şi apoi, puţin îţi pasă, nu este aşa, tot atît cît şi mie ! Şi ai satisfacţia de a fi spu; adevărul acestei lumi interlope a politicii de astăzi. Aştept copia scrisorii doamnei C.V. către doamna şi dl. S., cum şi povestea legată de aceasta. S-a jucat ieri, marţi, Sfredelul dracului? A reu_,it ? S-a rîs? Dă-mi cîteva amănunte asupra acestei reprezentanţii. Al tău, V. Alecsandri în această noapte, 18° sub zero ! ! ! ! CĂTRE V. I. SOCEC 545 Mirceşti, 12/24 févr. 1881 Domnule Socec, Vă rog să binevoiţi a trimite prin poştă colecţia completă a operilor mele, domnului O. Dlujanski, président Comitetu- în original, în limba română. 676 lui Societaţei Literare a „Junimei Române", Suceava. Veţi trece totul în comptul meu. Primiţi asigurarea distinsei mele consideraţii*-.*'. Chor „Onor, mărire ţie, Coroană triumfală, Azi lumea te salută Cu dragoste şi fală .. . etc. T.à t., V. A lecsandri Mirceşti, 26 aprilie 1S81 Iubite prietene, Am fost la laşi pentru a-mi vedea copiii şi am stat acolo trei zile, adică timp mai mult decît de ajuns, pentru a înţelege farmecul unei şederi într-un furnicar evreiesc, sau pe aproape, şi am fugit pentru a mă reîntoarce la Mirceşti, de unde i-am gonit pe cîrciumarii cu perciuni *. Respir mai bine. Aici am găsit mai întîi traducerea pe care mi-ai trimis-o a două poezii uşoare pe care le-am comis în prima mea tinereţe. Încîntătoarea traducătoare, al cărui nume nu-1 cunosc, are foarte bune dispoziţii literare, a redat cît se poate de fidel în franceză versurile româneşti, dar trebuie să-i mărturisesc că am constatat în încercarea ei mai multe greşeli de prozodie. I.egislatorii Parnasului francez nu admit hiatusul, nici succesiunea imediată a versurilor masculine care nu rimează intre ele. Astfel, nu se poate spune: [...................... ]** * In original, în limba rcmână. ** Urmează versurile în limba franceză de la p. 703, care, în limba română nemaiconstituind un exemplu de greşală de prozodie nu au fost traduse aici. 703 în a doua bucată, se găsesc patru versuri masculine care se succed fără să rimeze împreună. Astfel: [..........................]* Domnul Boileau nu va fi mulţumit de această libertate şi o va numi o licenţă poetică. Pentru a te pune de acord cu exigenţele, trebuie să studiezi cu seriozitate regulile prozodiei. Acest studiu nu este greu, de aceea nu mă tem să-l recomand încîntătoarei traducătoare care mi-a făcut cinstea să aleagă poeziile mele pentru a le cînta pe harpa sau pe lira sa. Cu puţină bunăvoinţă şi muncă, ea va îndrepta cii uşurinţă aceste prime două traduceri şi le va face perfecte. Dacă ar dori să mă ia ca profesor, m-aş angaja să o învăţ regulile prozodiei în două lecţii, şi sînt sigur că aş face din ea o elevă cu succese. Cea de a doua scrisoare a ta îmi cere un imn pentru Coroană ca să fie cîntat la 10 mai la teatru. Iţi tihnit, mai departe, ceea ce se numeşte un monstru pentru a indica muzicianului lungimea şi ritmul melodiei pe care o va avea de compus. Nu are decît să lucreze pe acesta, aşteptînd ca eu să am timp să scriu ceva cu trei strofe pentru această împiejurare. Astăzi este Sf. Gheorghe . .. zi de plăţi etc., ceea ce nu te dispune deloc la poezie. Mîine sau poimîine îţi voi trimite imnul în chestiune ... al cărui autor va rămîne necunoscut. Ce te gîndeşti să se joace la reprezentaţia de 10 mai? Părerea mea este că ar trebui un spectacol acurt şi în care Manolescu, Romaneasca şi Millo, cum şi doamna Popescu să poată să se producă. Nimic prea. serios, nimic în gen de farsă. In orice caz, să nu uiţi să fie recitat Peneş Curcanul de Manolescu cu punere în scenă şi tremolo la orchestră. Comunică-mi ideea ta despre aceasta şi nu uita să-mi spui dacă sala a fost destul de plină la ultimele două reprezentaţii cu Pepelea. Iată monstrul anunţat: [...................]•* Al tău, V. Alecsandri * Urmează versurile în limba franceză de la p. 704. ** Urmează textul în limba română de la p. 705. 706 564 Mircesti, 28 avril 1881 Mon cher vieux, Tu trouveras ci-contre l’ode à la Couronne pour l’hymne que doit composer Stefanescou. Ça été fait ce matin, après avoir reçu ta lettre, au courant de la plume . .. S’il faudra y changer quelque chose, on le changera plus tard, quand je serai rendu à Bucarest. Maintenant, si Stefanescou croyait que ce qui est indiqué pour une seule voix, vient mieux au choeur, et que les quatre petits vers indiqués pour le choeur devraient être laissés de côté, je ne m’y oppose pas. Qu’il élimine les solo pour les remplacer par des choeurs seulement, c’est son affaire, pourvu qu’il reussisse à faire un bel hymne. La chambre que je t’ai prié de me retenir n’a pas besoin d’être à deux lits, parce que je ne suis pas sûr que Pauline m’accompagnera. Une petite pièce me suffira, car je suppose qu’elle aura un canapé et ce meuble devient une excellente couchette en cas de nécessité. Ton Bucentaure 1 produira un effet boeuf sur le gogo de la capitale, pourvu qu'il fasse une belle journée car les personnages de Traian et la Dacia ainsi que ceux de la féerie de Pepelea auraient des mines deplorables sous une averse. Je tacherai de venir le plus tôt possible, mais pas avant le 6 mai2. Quel temps fait-il chez vous ? Ici une fine pluie tombe depuis hier et la campagne en devient verte de rage. Le blé, ainsi que le colza, sont superbes ! Puissent-ils produire un rendement exceptionnel et qui se vende à un prix encore plus exceptionnel. C'est cela qui m’indignerait ! Pauline t’envoie ses amitiées. Elle est toute fière de sa récolte. T.à t., V. Alecsandri Imnul Coroanei Un glas De secoli dispărută in noaptea neguroasă, Tu azi apari la lume, coroană măiestoasă, 707 Cu opt regeşti floroane, însemn neperitor De glorie, mărire, tărie şi onor ! Chor Onor, mărire ţie, Coroană triumfală. Românul te salută Cu dragoste şi fală. Un glas Prin foc ai fost purtată de Timp, al lumei faun într-un oţel războinic schimbînd anticu-ţi aur, Cît soarele de-naltă, lucindă cît şi el, Trăiască-a ta splendoare vărsată în oţel. Chor Onor, mărire ţie, Coroană triumfală, Azi lumea te salută Cu dragoste şi fală. Un glas O ! zi solemnă, sacră ! O ! zi de neuitare ! Viteaza Românie în mîndra-i ne-atîrnare Pe sine se-ncoronă cu braţu-i glorios Şi-n ochi-i viitorul resplandă radios. Chor Onor, mărire ţie, Coroană triumfală ! Azi cerul te salută Cu dragoste şi fală. Mirceşti, 28 aprilie 1881 Iubite prietene, Vei găsi aici mai departe oda la Coroană pentru imnul pe care trebuie să-l compună Stephănescu. Aceasta a fost făcută din fuga condeiului, astăzi de dimineaţă, după ce am primit scrisoarea ta . . . Dacă ar trebui să fie ceva schimbat, aceasta se va face mai tîrziu, cînd mă voi duce la Bucureşti. Acum, dacă Stephănescu va crede că ceea ce este indicat pentru o singură voce vine mai bine corului, şi că cele patru mici versuri indicate pentru cor ar trebui lăsate deoparte, nu mă opun. Să elimine solo-urile pentru a le înlocui numai cu coruri, aceasta este treaba Tui, numai să izbutească să iacă un imn frumos. Camera pe care te-am rugat să mi-o reţii nu are nevoie să fie cu două paturi, pentru că nu sînt sigur că Paulina mă va însoţi. O mică încăpere îmi va fi de ajuns , căci bănuiesc că ea va avea o canapea şi această mobilă devine un foarte bun pat, în caz de nevoie. „Bucentaurul" 1 tău va produce un efect nemaipomenit asupra găgău-ţei capitalei, numai să fie o zi frumoasă căci personajele lui Traian, Dacia şi cele din feeria Pepelea vor avea nişte mutre de plîns sub o aversă. Voi încerca să viu cît mai curînd, dar nu înainte de 6 mai 2. Cum este timpul la voi? Aici cade, începînd de ieri, o ploaie lină şi natura de la ţară devine verde de furie. Grîul şi rapiia sînt minunate. Fie ca ele să producă un randament foarte bun şi care să se vîndă cu un preţ incă şi mai bun. Asta mă va indigna ! Paulina îţi trimite amiciţiile sale. Este foarte niîndră de recolta ei. Al tău, V. Alecsandti [................r CĂTRE MARIE BOGDAN 565 Mircesti, 28 avril ISS 1 Ma chère Marie, Tu devrais faire comme nos grands pères c’est-à-dire marquer dans un livre de prière toutes les dates des grands * Urmează Imnul Coroanei, de la p. 707 — 708. 709 événements ... Ainsi, la journée du 26 devrait y être inscrite avec cette légende: „26 avril 1881, jour mémorable qui m’a vue respirant l’air frais du matin (sic) à neuf heures du matin .... Mâtin" !... Les générations futures en seront épatées et quelque poète de l’avenir en fera un poème à l’instar de l'Iliade d'Homère ou de l’Eneïade de Virgile. Cependant vois un peu les conséquences de ton réveil national. Le soleil a éprouvé un tel saisissement qu’il a disparu depuis en se voilant la face ... Aussi pleut-il depuis hier. „Le soleil frappé de stupeur, En te voyant si matinale, Devint tout pâle Et verse un pleur !" Maman t’a envoyé un grand colac; l’as-tu reçu? Quant à venir elle-même à Jassi, cela lui est impossible pour le moment, car elle a beaucoup trop à faire. Il lui conviendrait mieux de vous attendre ici et de faire les honneurs à Marguerite de sa camara et du jardin. Les deux portraits que Hech t’a envoyés sont payés. Il ne te reste qu’à me les apporter toi-même. Sais-tu ce que l’on m’a demandé pour la restauration de la maison? La somme minime de 5 430 ducats, rien que cela ! Aussi ... Nous t’embrassons tendrement, ainsi que Marguerite et Hélène. Ton père aff. [ectionné] V.A. Mircesti, 28 aprilie 1881 Draga mea Marie, Ar trebui să faci ca bunicii noştri, adică, să însemnezi într-o carte de rugăciuni toate datele marilor evenimente .... Astfel, ziua de 26 va trebui să fie însemnată cu legenda: „26 aprilie 1881, zi de neuitat care m-a văzut respirînd aerul rece ai dimineţii (sic ) la ora nouă dimineaţa ... O" ! * * în limba franceză, joc de cuvinte între jnaiîM-dimineaţă şi Mătin exclamaţie de uimire, bucurie. , . Glumă pe socoteala sculatului tîrziu al Măriei. 710 Generaţiile viitoare vor fi impresionate şi vreun poet de atunci va face un poem în felul Iliadei lui Homer sau al Eneidei lui Virgiliu. între timp, priveşte puţin urmările trezirii tale naţionale. Soarele a fost cuprins de o aşa uimire, încît a dispărut de atunci ascunzîndu-şi faţa . .. De aceea plouă de ieri. „Soarele lovit de uimire, Văzîndu-te atît de matinală. Se face palid Şi varsă o lacrimă." Mama ţi-a trimis un mare colac *, l-ai primit ? Cît despre a veni ea însăşi la Iaşi, aceasta îi este cu neputinţă pentru moment, căci are prea multe de făcut. I-ar place mai mult să vă aştepte aici şi să-i facă Margaretei onorurile cămării ** şi grădinii sale. Cele două portrete pe care Hech ţi le-a trimis sînt plătite. Nu-ţi ră-mine decît să mi le aduci tu însăţi. Ştii cît mi s-a cerut pentru restaurarea casei? Mica sumă de 5 430 de ducaţi, numai atît ! De aceea .... Te sărutăm cu dragoste ca şi pe Margareta şi pe Elena. Tatăl tău iubi[tor], V.A. CĂTRE SIMION FLOREA MARIAN 566 Mirceşti, 28 april 1881 Stimabile coleg 1, Avînd a pleca în srăinătate, îmi este cu neputinţă de a face o lucrare ca aceea despre care mi-aţi scris, şi care reclamă o amăruntă cercetare. O persoană însă ce ar fi în stare *■ ** în original, în limba română. 711 să vă ajute mult la opera ornitologiei poporale române este dl. I. Cantacuzin. Domnia-sa locuieşte la moşia Hinţeşti, în judeţul Dorohoiului, şi, precît îmi aduc aminte, s-au ocupat cu nomenclatura paserilor şi peştilor din ţară. Cred dar că aţi nimeri adresîndu-vă la d-lui. Tot ce vă pot spune acum, în grabă, este ceea ce priveşte macaleandru 2. E o păsărică cu pieptul roş, foarte sprintenă în zborul ei, şi al cărei cîntic este vesel şi armonios. Ea dispare iarna din ţară şi revine în primăvară, deşi face cuib chiar în grădini. în vechiul autor francez Rabelais, am găsit cuvîntul „calandrc", ca numele unei paseri fantastice care vindecă pe bDlnavi cu cîntătura ei. Iată tot ce ştiu despre dînsa. Acest cuvînt „calandre" este şi numele francez al unui insect care atacă grîul şi care la noi se cheamă gărgăriţă. Cît despre paserile din lunca Mirceşti, numărul lor e destul de mare, însă deocamdată voi comunica numai numirile de care-mi aduc aminte, precum: privighetoarea, mierla, pre-surul, piţigoiul, stricletul, grangurul, dumbrăveanca, ochiul-boului, vultanul, uliul, pupăza, cucul etc. în cîmp avem cio-cîrlia, ciocîrlanul, prepeliţa, potîrnichea, cocostîrcul, rîndu-nica, cucoara, dropia etc. Pe iazuri: bîtlanul, nagîţul, raţa, lişiţa, păstîrnacul etc., iar pe lacuri, precum este Brateşul de lîngă Galaţi, se văd cîteodată lebăda, guşata şi rareori un soi de bîtlan 3 trandafiriu care seamănă cu ibisul vechi egiptean. Care să,fie însă legendele 4 acestor diferite paseri şi cânticele poporale ce pomenesc de dînsele?... E un mister încă nedezlegat pentru mine, pînă astăzi, fiindcă nu m-am ocupat cu asemenea descoperiri. în cîntecile poporale ce am cules şi publicat am constatat că numai cucul ţine un loc însemnat. Trimiţîndu-vă aceste mici notiţe, vă felicit pentru mult interesanta lucrare ce aţi întreprins, şi îi urez un sfîrşit conform cu dorinţa d-voastră. Primiţi, stimabilul meu coleg, asigurarea deosebitei mele consideraţii, V. Alecsandri 712 CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 567 Mirceşti, 6/18 mai 1881 Domnul meu, Nu ştiu dacă s-au instituit un Comitet pentru împărţirea de bilete de liberă circulaţie pe calea-ferată Iţcani-Bucureşti. Tot ce am aflat din ziare este că se vor organiza trenuri de plăcere pentru zilele de 10—11—12 mai, cu preţuri reduse în jumătate. Dacă m-aş afla în Bucureşti, aş cerca să vă obţin bilete gratis, dar inundaţiile din zilele acestea au întrerupt comunicaţia cu capitala, încît eu însumi nu ştiu de voi putea merge la Bucureşti spre a asista la încoronare. Primiţi, domnul meu, asigurarea distinsei mele consideraţii. V. A lecsandri CĂTRE ION GHICA 568 Mirceşti, 7/19 mai 1881 Mon cher vieux, Nous avons eu le déluge moins l'arche, toute la Moldavie est noyée. Le Prut et la Jijia se sont donné la main par dessus la plaine imminente qui longe la Bessarabie ; le Bah-loui, si débonnaire, s’est changé en torrent impetieux pour innonder le bas de la ville de Jassi. Des milliers de juifs sont lavés, malgré eux, mais non plus propre pour cela. Le Sereth 713 s'est livré à des débordements inouis afin d’imiter la Moldova, il a couvert toute sa valée en une vaste nappe d’eau, des villages entiers disparaissent sous des flots et ma pauvre lounka est submergée jusqu’aux aisselles. On pourra plus y promner de tout l’été. Tout mon foin est perdu ! Avec quoi pourrais je traiter quelques uns de nos grands hommes quand il me feront l’honneur de s’arrêter à Mircesti? Pauline pre-tend que j’en suis pour 600 ducats de perte sèche. Sèche ! quelle ironie !... C’est égal, le spectacle a été magnifique pendent 48 heures. Pendant que le Sereth clapotait aux pieds des arbres, les rossignoles chantaient à tue-tête dans leurs feuillages. Le Trotouche ainsi que la Bistritza ont apporté leur grand contigent au sinistre général qui a épprouvé le pays. Que doivent avoir produit toutes ces rivières reunies en un seul torrent, dans la basse "Moldavie ? On dit que c’est effrayant à voir. Et tout cela la veille du couronnement !... Les lignes des chemains de fer sont brisées sur plusieurs points. Pour se rendre à Bucarest il faut avoir le diable au corps. Je ne l’ai pas. C’est pourquoi je n’essaierai pas d’affronter les difficultés d’un voyage aquatique, et, quelque soit mon regret, je n'assisterai pas aux fêtes du 10, 11 et 12 mai. J’ai fait mon deuil et je regarde le vol des cigognes dans l'air pour me consoler. En fait de quoi, je te souhaite beaucoup de plaisir. T.à t., V. Alecsandri Est-ce vrais que Ghergani a été atteint par les eaux? quelles eaux? Mirceşti, 7/19mai 1881 Iubite prietene, Am avut potopul fără arcă, toată Moldova este înecată. Prutul şi Jijia şi-au dat mîna pe deasupra cîmpiei iminente care se întinde de-a lungul Basarabiei; Bahluiul, aşa de blajin, s-a schimbat în torent năvalnic pentru a inunda partea de jos a oraşului Iaşi. Mii de evrei sînt spălaţi, fără voia lor, dar pentru aceasta nu sînt mai curaţi. Şiretul s-a dedat la. revărsări de necrezut pentru ca să imite Moldova, a acoperit toată albia 714 sa cu o întindere de apă, sate întregi dispar sub valuri şi biata mea Umcă * este înecată pînă la subţiori. Nu se vor mai putea face plimbări acolo toată vara. Tot fînul meu este pierdut ! Cu ce voi mai putea trata pe unii dintre marii oameni cînd îmi vor face cinstea de a se opri la Mirceşti? Paulina pretinde că m-am ales cu o pierdere totală** de 600 de ducaţi. Seacă! ce ironie! ... Atîta pagubă, timp de 48 de ore spectacolul a fost măreţ. Pe cînd Şiretul clipocea la picioarele arborilor, privighetorile cîntau din toate puterile în frunzişul lor. Trotuşul cît şi Bistriţa şi-au adus contribuţia la dezastrul general care a lovit ţara. Ce trebuie să fi produs toate aceste rîuri, unite într-un singur torent, în Moldova de Jos? Se sprne că este groaznic de văzut. Şi toate acestea în ajunul încoronării ! .... I.iniile de cale-ferată sînt rupte în mai multe puncte. Pentru a te duce la Bucureşti trebuie să ai pe dracu în tine. Eu nu-1 am. Pentru aceasia nu voi încerca să înfrunt greutăţile unei călătorii acvatice, şi, oricît mi-ar părea de rău, nu voi lua parte la sărbătorile din 10, 11 şi 12 mai. M-am resemnat la această pierdere şi, pentru a mă consola, privesc zborul ber-zelor prin aer! Şi pentru aceasta, îţi doresc petrecere bună. Al tău, V. Alecsandti Este adevărat că Gherganii a fost atins de ape? care ape? CĂTRE LEON NEGRUZZI 569 Mirceşti, 8 mai 1881 Iubite Leon, 1 Am citit în numărul de 1 mai al Convorbirilor novela ce ai publicat sub titlul de Serghei Pavlovici 2. Am simţit o * î-n -original, în limba română cu ortografie franceză. ** în limba franceză perle sèche are sensul unei pierderi totale fără speranţă de ameliorare. Cuvîntul sèche = sec este în adevăr aici o ironie faţă de potopul care inundase lunca. 715 nespusă mulţămire citind-o şi găsesc de cuviinţă a-ţi adresa complimentele mele cele mai sincere. Crezusem că ocupările administrative te departaseră pentru totdeauna de cîmpul înflorit al literaturei, însă ai probat şi astă-dată adevărul proverbului francez : Bon sang ne peut mentir *. încă o dată te felicitez şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 570 Mircesti, 14 mai 1881 Mon cher vieux, Vous voilà enfin rentrer dans le cours ordinaire de l'existence, après avoir passer par l’immense brouhaha des fêtes du couronnement. Tu peus donc m’écrire pour me donner quelques détails sur les hommes et les choses. Comment tout s’est-il passé? Avez-vous été favorisés par le temps, ou bien la pluie s’ait-elle mise de la partie? Je penche vers cette dernière hypothèse à en juger par le déluge qui est tombé dans nos parages la 10, 11 et 12 de ce beau mois de mai (sic). Le chor de la troupe dramatique a-t-il produit son effet ? Stefanesco 1 a-t-il composé un bel hymne ? et la représentation gratis du théâtre a-t-elle attiré beaucoup de monde ? De quelles pièces était composé le spectacle? Tout cela m’interresse fort, car depuis le 10 je n’ai pas reçu un seul journal, pas une seule ligne de Bucarest. Grâce aux interruptions produites par les pluies diluviennes de ces dernières jours, je me suis trouvé ici comme en un désert, inso lé du monde entier. * Sîngele bun nu se dezminte (limba franceză). 716 Je t’ai envoyé une dépêche le 7 ou 8 pour t’annoncer que je ne pourrai aller là-bas et pour te prier d’en avertir Brofft, afin qu’il dispose de la chambre que tu avais retenue. L’as-tu reçue? Brofft est capable de me présenter un compte d’apothicaire s'il n’a pas été averti à temps. Nous avons subi dans nos parages une innondation effrayante. Toutes les vallées du Sereth, de la Moldova, du Pruth, du Bahlui etc., n'étaient que des lacs à perte de vue. Ma pauvre lunka a été dans l’eau jusqu’aux aisselles. De ma fenêtre on voyait les villages Bachileni et d’Adjudéni complètement noyés. Les habitants ont passé quatre jours huchés sur les toits de leurs maisons.. . Ce qui n’empêchait nullement les rossignoles de chanter à gorge deployée dans les branches des arbres. Quel contraste ! Le pire, hélas, c’est que nous sommes menacés d’une nouvelle crue des rivières à la suite de nouvelles pluies qui sont tombe* depuis quatre jours. On m’annonce, à l'instant même, que le Sereth recommence ses débordements. Merci, ce sera du propre. Il ne me restera pas un brin d’herbe à mettre sous la dent de Damet ! Affreux ! Mon gendre est prisonier dans la valée du Trotuche. Je ne sais ce qu'il est devenu depuis près de quatre semaine qu’il y est allé pour faire de l’agriculture. Tous les ponts sont brisés dans ces contrées là, et, une fois que l’on y est pris par les eaux, bonsoir, on ne peut plus en sortir. Les paysans n’ont pas fait leurs labours, que mangeront-ils jusqu’à l’anné prochaine? On craint une famine. Quant aux récoltes des grands proprietairs, elles se présentent merveilleusement jusqu’à présent, mais le déluge ne discontinuant pas, on craint fort pour elles. Enfin, au petit bonheur. Ecris-moi. T. à t., V. Alecsandri Que dis-tu des persécutions exercés contre les juifs en Allemagne et en Russie? Et pourtant les journaux français se garde bien de s’en indigner comme il le fesaient quand on donnait une simple chiquenaude aux juifs chez nous ! Cantacuzène 2 m’a écrit, il y a deux semains, pour m’annoncer qu’il était toujours mal. 717 Mirceşti, 14 mai 1881 Iubite prietene, lată-vă reveniţi Ia cursul obişnuit al vieţii, după ce aţi trccur prin marea zarvă a încoronării. Poţi deci să-mi scrii pentru a-mi da cîte'/a amănunte despre oameni şi lucruri. Cum s-a petrecut totul ? Aţi fost ajutaţi de timp, sau chiar şi ploaia a luat parte? înclin spre această ultimă părere judecind după potopul care a căzut pe meleagurile noastre 1a. 10, 11 şi 12 ale acestei frumoase luni mai (sic ). Corul trupei dramatice a produs efect ? .Stephăr.esc.n x a compus un imn frumos? şi reprezentaţia gratuită de la teatru a atras multă lume ? Din ce piese era alcătuit, spectacolul ? 'luate acestea mă interesează foarte mult, căci de la 10 ru am mai primit nici un jurnal, nici un cuvînt de la Bucureşti. Datorită întreruperilor produse de ploile potopului din aceste ultime zile, m-am găsit aici ca într-un deşert, despărţit de lumea întreagă. Ţi-am trimis o depeşă la 7 sau 8 pentru a te anunţa că nu voi putea merge acolo şi pentru a te ruga că îl înştiinţezi pe Brofft, astfel incit să dispună de camera pe care ai reţinut-o. Ai primit-o? Brofft este în utare să-mi trimită un cont de farmacist dacă nu a fost anunţat la timp. Am smerit pe meleagurile noastre o inundaţie îngrozitoare. Toate albiile Şiretului, Moldovei, Prutului, Bahluiului etc. nu erau, cît vezi cu ochii, decît lacuri. Biata mea luncă * a iost sub apă pînă la subţiori. De la fereastra mea se vedeau satele Bahileni şi Adjudeni în întregime înecate. I ocuitorii au petrecut patru zile cocoţaţi pe acoperişurile caselor lor. Ceea ce riu împiedica deloc privighetorile să cînte din toată inima printre crengile copacilor. Ce contrast ! Cel mai rău lucru, vai, este că sîntem ameninţaţi de o nouă creştere a riurilor în urma noilor ploi care au căzut de patru zile. Mi se anunţă, chiar acurn, că Şiretul şi-a. reînceput revărsările. Mulţumesc, bună treabă. Nu-mi va mai rămîne nici un fir de iarbă pentru a-1 hrăni pe Damet ! Înspăimîn-tător! Ginerele meu este prizonier în valea Trotuşului. Nu ştiu ce a devenit de mai mult de patru săptămîni de cînd a plecat să facă agricultură. Toate podurile sînt rupte în această regiune şi, odată ce ai fost prins de ape, bună seara, nu mai poţi să ieşi. Ţăranii nu şi-au făcut muncile pămîntului, ce vor mînca pînă la anul viitor? Sînt temeri de o foamete. Cît despre recoltele * în original, în limba română cu ortografie franceză. 718 marilor proprietari, ele se prezintă pînă acum minunat, dar potopul uemai-potoHndu-se, sînt temeri pentru ele. în sfîrşit, la noroc. Scrie-mi. Al tău, V. Alecsandri Ce spui despre persecuţiile îndreptate împotriva evreilor din Germania şi din Rusia? Şi totuşi ziarele franceze se feresc să se revolte aşa cum. o făceau cînd dădeai numai un simplu bobîrnac evreilor de la noi! Cantacuzino 2 tni-a scris, acum două săptămîni, că este tot rău. CĂTRE TITU MAIORESCU 571 Mircesti, 14/26 mai 1881 Iubite domnule Maiorescu, Ieri am primit depeşa de felicitare a societăţei literare ce se adună la d-voastră în ficcare săptămînă, şi am răspuns cîteva cuvinte de mulţemire prin telegraf. Nu mă simt însă destul de achitat către graţioasele dame care au subscris depeşa şi, pentru ca să le arăt şi mai bine a mea recunoştinţă, vă rog să le daţi lectură baladei intitulată Poclonul lui Peneş 1, pe care am dedicat-o M.-sale regelui. închis la Mirceşti de apele Şiretului şi a Moldo vii, care au inundat văile şi mai cu seamă frumoasa mea luncă, n-am putut să merg la Bucureşti ca să asist la serbarea încoronărei. Fiind totodată şi cam răcit, n-am îndrăznit a mă expune la drum, pe linia întreruptă a drumului-de-fier. Cum să mă mîngăi şi să mă vindec? Am luat cîteva hapuri de poezie şi astfel, întărindu-mă, m-am dus de-am ascultat concertul privighetorilor ce cîntau nebune în vîrful copacilor, pe cînd Şiretul clocotea la picioarele lor. Acum sînt sănătos şi sper a veni 719 în curînd la Bucureşti, pentru ca să vă dau o frăţiască strîn-gere de mînă. Al d-voastre coleg şi amic, V. Alecsandri Vă rog a prezenta complimentele mele doamnei şi domnişoarei Maiorescu, precum şi doamnei Kremnitz. Mi se anunţă chiar acum o nouă inundaţie a luncii ! Şiretul creşte iară cu o răpegiune de potop ! Pagubile sînt mari, dar spectacolul e măreţ ! POCLONUL LUI PENEŞ Peneş stă pe cîmp de pază, Noaptea-i neagră-n jurul său El ţinteşte ochi să vază Ochii duşmanului său; Dar nimic nu luce-n zare ! Zarea-i oarbă, ceru-i orb. .. Prin cumplita-ntunecare Trece-o bombă şi un corb; Peneş stă şi se gîndeşte La căminul strămoşesc La iubita ce-1 iubeşte, La părinţii ce-1 jălesc. Apoi şterge cu oftare Două lacrimi într-ascuns Şi iar cade-n cugetare, De un falnic dor pătruns. Peneş cugetă şi zice: „Ce minune de odor Să duc ţării cînd de-aice M-oi întoarce-nvingător ? Să-i adun comori străine? Robi în cîrduri să-i adun? Ba, mai bine, zău, mai bine Drept poclon să-i duc un tun !" 720 Peneş, om de omenie, Sare-n Griviţa din zbor (a)* Plevna Şi apuc-n bărbăţie Tunul cel mai tunător. Ţării lui apoi cu fală, Dîndu-1 zice: „Fă din el O coroană chiar regală, O coroană de oţel ! Şi cu dînsa-nlăureşte Domnul nostru norocos Ce ne-au dus, dus vitejeşte La războiul glorios. El, Virtutea militară, Ici la piept mi-au aninat, Eu îi dau, re-ntors în ţeară O coroană ş-un Regat !" CĂTRE ION GHICA 572 Mircesti, 25 mai 1831 Mon cher vieux, Dans une de tes lettres, tu m’as chargé de faire sécher ma lounka. C’est fait. Ce matin j’y ai promené sur un vrai tapis de fleurs, vivifié par l’air frais de la campagne et abasourdi par les chants des rossignols. Donc quand tu auras des velléités d’aller à Miclauchany, en passant par Mircesti, tu pourras le faire sans obstacle. * (a) Se poate înlocui prin: Sare-n Plevna dintr-un zbor. [Notă autografă a poetului.] 721 Je viens de recevoir une lettre du Kneaz 1. Pauvre ami ! il est toujours dans le même état, et commence à désespérer de jamais se remettre. Je crois qu'à ses souffrances physiques est venue s'ajouter la nostalgie du pays. Cela se comprend, on ne peut guère s'expatrier à l’âge de 70 ans sans se sentir complètement dépaysé ailleurs. Le temps s’est remis au beau, les récoltes s’annoncent bien, la campagne est spendide, mon jardinet a pris une assez jolie tournure, en sorte que je me trouve comme le poisson danç l’eau, car je nage en pleine chaleur et surtout en pleine lumière. Ce bien-être moral va tout naturellement me disposer au travail et déjà je rumine le plan d’une pièce en quatre actes intitulée Dezrobirea ţiganilor 2. Elle n’exigera qu’un seul décor nouveau, c’est celui de l’intérieur d’une okna. Murailles avec pilastres en stalactites de sel, surmontés d’une grande volute. Si tu crois pouvoir commander ce décor, fais-le dès à présent, afin qu’il soit prêt pour les premiers jours de la saison théâtrale. Est-il vrai que la Romaneasca part, de nouveau pour Paris, afin d’y continuer ses études dramatiques ? 3 J’ai vu dans le Timpul que Millo 4 a organisé des repré-santations dans je ne sais quel jardin. Pourvu qu’il gagne ses étés. Mes enfants m’ont annoncé leur arrivée à Mircesti pour la fin de ce mois. Ils y. prendrons leur quartier d’été. Que comptes-tu faire de ton côté? Est-ce qu’une excursion à Kustendjé ne te tenterait pas? Amitiés chez toi. T.à t., V. Alecsandri Mirceşti, 25 mai 1881 Iubite prietene, Jntr-una din scrisorile tale, iii-ai însărcinat să-mi sec lunca *. S-a făcut, M-arr. plimbat acolo pe un adevărat covor de flori în dimineaţa aceasta. * în original, în limba română cu ortografie franceză. 722 fortificat de aerul proaspăt de la ţară şi asurzit de cîntecul privighetorilor. Deci cînd vei avea intenţia să te duci la Miclâuşani, trecîni prin Mirceşti, o vei putea face lără nici o piedică. Am primit o scrisoare de la Cneaz 1. Sărmanul! este mereu în aceeaşi stare şi începe să piardă nădejdea că se va mai îndrepta vreodată. Cred că la suferinţele fizice s-a mai adăugat şi dorul de ţară. Este de înţeles, nu poţi să te expatriezi la vîrsta de r0 de ani fără să te simţi cu totul străin în altă parte. Timpul s-a îndreptat, recoltele se anunţă bune, cîmpul este încîntător, grădiniţa mea a luat o înfăţişare destul de drăguţă, astfel că mă simt ca peştele în apă, căci înot în plină căldură şi mai ales în plină lumină. Această bună stare morală mă va îndemna desigur la lucru şi deja rumeg planul unei piese în patru acte intitulată Dezrobirea ţiganilor 2. Nu va cere decît un singur decor nou, acela al interiorului unei ocne *. Ziduri cu stîlpi de stalactite de sare, susţinind o mare volută. Dacă crezi că poţi să comanzi acest decor, fă-o de pe acum, astfel îneît să fie gata pentru primele zile ale stagiunii teatrale. Este adevărat că Romaneasca pleacă din nou la Paris spre a-şi continua studiile dramatice ? 3 Am văzut în Timpul că Millo 4 a organizat reprezentaţii în nu ştiu ce grădină. Măcar de ar cîştiga ceva în timpul verii. Copiii mei şi-au anunţat venirea la Mirceşti pentru sfîrşitul lunii. îşi vor lua aici reşedinţa de vară. Tu ce intenţionezi să faci? Oare o excursie la Constanţa nu te-ar ispiti ? Salutări prieteneşti alor tăi. Al tău, V. Alecsandri 573 Mircesti, 29 mai 1881 Cher vieux, On m’appelle constamment à Bucarest sous prétexte que le Sénat ne peut pas se compléter pour se livrer à je ne sais quels travaux de gymnastique parlementaire. Cela m’agace * în original, în limba română cu ortografie franceză. 723 autant qu’un discours de Sihleanu 1, et je ne sais vraiment que faire pour me dispenser d’aller entendre des discussions oiseuses, qui finissent toujours, ainsi que tu le dis fort bien, par la trecerea la ordinea zilei. Est-il réellement indispensable que je me dérange et que j’aille m’enfermer entre les quatre murs d’une chambre d’hôtel à l’époque la plus charmante de la campagne ? Je penche beaucoup à croire que non ; c’est pourquoi je t’attendrai tranquillement ici dans les premiers jours de juin, à ton passage pour Miclaoucheny 2. Nou; aurons à causer de beaucoup de choses intéressantes et principalement du projet d’excursion à Kustendjé, voire même plus loin. Une promenade à Stamboul me tenterait beaucoup, mais bien entendu une promenade improvisée, c’est-à-dire un embarquement soudain sur le premier vapeur passant par Kustendjé et un séjour d’une dizaine de jours sur les bords poétiques du Bosphore. Cela te va-t-il? Moi ça me va comme une jaquette flottante, sans taille et sans prétention fashio-nable. Arrangeons cette petite orgie de touriste, cette partie fine d’école buissonnière, sans en parler. C’est une condition de réussite, autrement il se prépare toujours des bâtons destinés à être jetés dans vos roues. Tu a renvoyé la Romaneasca 3 à Paris ; c’est bien, elle est suffisamment intelligente pour savoir profiter de son séjour en France au point de vue de l’art. Iulian se développera également dans le genre de Coquelin 4. C'est un bon choix. Quant à Anicoutza 5 .. . étant assez jolie fille, je crains que, malgré ses promesses, elle travaille moins de la tête que de. . . Mais qui sait ? l'amour-propre s’en mêlant, elle s’appliquera peut-être à corriger ses défauts. Ce sera un grand progrès pour elle. Que dit Ventura? Il doit être furieux contre Urechia d'avoir vu confirmer encore pour quatre ans Sion, Stancesco6 et Wachmann 7 en qualité de membres du comité théâtral8. Encore un passe-droit pour lui, Damé et autres ejusdem farinae. Qu’y-a-t-il de vrai et de sérieux dans la question du Danube 9 ? Cette question est-elle réllement compromise pour nous? Et sa solution définitive sera-t-elle désavantageuse pour 724 la Roumanie? A en juger d’après Timpul, il ne nous resterait qu’à faire le plongeon dans le Danube. Mes compliments affectueux à ta famille. Pauline t’envoie ses amitiés. T. à t., V. Alecsandri Je brûle du désir de lire l’article 10 que tu as remis à Negruzzi. Mircesti, 29 mai 1881 Iubite prietene, Sînt mereu chemat la Bucureşti sub pretext că Senatul nu se poate c'ompleta pentru a se deda la nu ştiu ce lucrări de gimnastică parlamentară, ^sta mă plictiseşte cît un discurs de Sihleanu 1, şi în adevăr nu ştii; ce să lac pentru a ii scutit să ascult discuţii de prisos, care se termină întotdeauna, după cum ai spus-o foarte bine, prin ttecerea la ordinea zilei.* Este într-adevăr absolut necesar să mă deplasez şi să mă închid între cei patru pereţi ai imei camere de hotel în epoca cea mai încîntătoare a vieţii de la ţară? înclin mult să cred că nu; de aceea te voi aştepta liniştit, aici, în primele zile ale lui iunie, în trecerea ta spre Miclăuşani. 2 Vom avea de discutat multe lucruri interesante şi mai cu seamă proiectul dc excursie ia Constanţa, poate chiar mai departe. O plimbare la Stambul m-a.r atrage mult, dar bineînţeles o plimbare improvizată, adică o îmbarcare neaşteptată pe primul vapor trecîncl prin Constanţa şi o şedere de zece zile pe ţărmurile poetice ale Bosforului. îţi convine aiceasta? Mie îmi convine ca o jachetă largă, fără talie şi fără. pretenţii de modă. Să aranjăm această mică orgie de turist, această rară partidă de hoinăreală, fără să vorbim despre ea. Este o condiţie a reuşitei, căci altfel se pregătesc întotdeauna beţe destinate să fie aruncate în roţile tale. Ai trimis-o din nou pe Romaneasca 3 la Paris ; e bine, ea este suficient de inteligentă pentru a. şti să profite, din punctul de vedere al artei, de şede- * în original, în limba română. 725 rea sa în Franţa. Iulian do asemenea se va forma în genul lui Coquelin 4. Este o alegere bună. Cît despre Anicuţa5 . .. fiind fată destul de drăguţă, mi-e teamă ca, în ciuda lăgăduielîlor ei, să nu lucreze mai puţin cu capul decît cn ... Dar cine ştie? amorul propriu intervenind, se va strădui poate să-şi îndrepte greşelile. Va fi un mare progres pentru ea. Ce spune Ventura? Trebuie să iie furijs împotriva lui Urechia că a confirmat încă pe patru ani pe Sion, Stăncescu 6 şi Wachman7 în ca’i-tate de membri ai Comitetului teatral. 8 încă o lovitură pentru el, Damé şi alţii din acelaşi aluat *. Ce este adevărat şi serios în chestiunea Dunării9? Această chestiune este în adevăr Compromisă pentru noi ? Şi soluţia .sa definitivă va fi dezavantajoasă pentru România? judecind după Timpul, nu ne rămîne decit să ne aruncăm în Dunăre. Afectuoasele mele complimente familiei tale. Paulina îţi trimite amiciţiile sale. Al tău, V. Alecsandri Ard de dorinţa să citesc articolul 10 pe care l-ai trimis lui Negruzzi. CĂTRE PANTAZI GHICA 574 31 mai 1881 Mon cher Pantazi, Voulez-vous me prouver votre amitié? Intéressez-vous, autant que moi, au sort du pauvre Flechtenmacher 1 qui a tant travaillé pour la muzique nationale et qui actuellement se meurt de misère. * în original, în limba latină. 726 Vous êtes chargé de présenter un rapport à la Chambre pour lui faire obtenir un secours, une forme de récompense nationale à l'instar de celle obtenue par Dimitriadi etc. Activez ce travail et déménez-vous, sans trêve, pour arriver à un résultat heureux, avant la fin de la session parlementaire. Vous ferez oeuvre de charité, de patriotisme et d'amitié. Tout à vous, V. Alecsandri 31 mai 1881 labite Pantazi, Vrei să-mi dovedeşti prietenia dumitale? Interesează-te, atît cit şi mine, de soarta bietului Flechtenmacher 1 care a lucrat atît pentru muzica naţională şi care acum moare de mizerie. Eşti însărcinat să prezinţi vin raport la Cameră pentru a-i obţine un ajutor, o formă de recompensă naţională, în felul celei obţinute de Dimi-triade etc. Agită acest lucru şi străduieşte-te, fără încetare, pentru a ajunge la un rezultat fericit, înainte de slirşitul sesiunii parlamentare. Vei face o opera de caritate, de patriotism şi de prietenie. Al dumitale, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 575 Mircesti, 15 juin 1881 Mon cher vieux, Negruzzi me prie de t'écrire pour t'engager de terminer l’article 1 que tu lui a remis et qui lui plait au point de vouloir 727 le servir en entier à ses lecteurs. Donc, à l'oeuvre, à moins que tu ne sois occupé de faire tes préparatifs de départ pour Constantinople en qualité d’ambassadeur 2. Les journaux en parlent. Est-ce serieux? Et le théâtre, et l’Académie ?... Ton fils a passé par Mircesti, je l'ai fait déjeuner d’abord puis je l’ai expedié en voiture à Miklaucheny 3. Je pars demain pour Jassi, où je resterai près d’une semaine, en qualité de membre4 du comité d’examens au Lycée. Ce ne sera pas très amusant, mais se sera le seul moyen que j’aurais d’échapper à une autre corvée plus embet-tante, celle du Jury de Roman. Sur ce, mes compliments affectueux à Ghergany. T. à t., V. Alecsandri Mirceşti, 15 iunie 1881 Iubite prietene, Negruzzi mă roagă să-ţi scriu pentru a te liotărî să termini articolul 1 pe care i l-ai dat şi care îi place într-atît, încît vrea să-l servească întreg ■cititorilor răi. Deci, la lucru, numai dacă nu eşti ocupat cu pregătirile plecării tale ia Constantinopol în calitate de ambasador ‘-. Ziarele vorbesc despre aceasta. Este serios? Şi teatrul, şi Acadomia Fiul tău a trecut pe la Mirceşti, l-am. pus mai întîi să prînzească, apoi l-am expediat cu trăsura ia MiUătişanis. Plec mîine la lasi, unde voi rămîne aproape o săptămînă, in calitate ■de membru 4 al comitetului de examene de liceu. Nu va fi foarte plăcut, ■dar va fi singurul mijloc pe care îl voi avea pentru a scăpa de o altă corvoadă mai plictisitoare, aceea a juriului de la Roman. Cu aceasta, salutările mele afectuoase la Ghergani, A! tău , V. Alecsaniri 728 CĂTRE DR. I. C. DRĂGESCU 576 Mirceşti, 15 iunie 1881 Domnul meu! Am primit şi scrisoarea d-voastră din 31 mai şi opera ce aţi publicat sub titlul de Maternologia. Primiţi şi mulţumirile mele şi cele mai sincere complimente. Aţi dezvoltat cu multă logică şi mult talent chestiunea educaţiei în ţara noastră şi ar fi de dorit ca ideile sănătoase ce aţi dat la lumină să pătrundă în spiritele compatrioţilor noştri. Este un adevăr necontestabil că femeia, în calitatea de mamă, de soră şi dc soţie, are o înrîurire mai puternică decît toate asupra simţirilor morale ale omenirii. Ea este izvorul iubirei de familie şi de patrie, ea aprinde în suflete Cele mai sublime entuziasme, ea creează cetăţeni, eroi, poeţi şi este părtaşă la toate faptele mari şi frumoase care înnobilează pe om. Misiunea femeii este şi trebuie să fie fecundă în rezultate folositoare omenirii; guvernele au, prin urmare, de datorie a înlesni femeii îndeplinirea acelei misiuni, căci numai prin acest mod va reuşi a pregăti o generaţie tare şi demnă de rolul destinat de providenţă naţiei române. Avem nevoie de matroane române dacă voim ca copiii noştri să ştie să poarte cu demnitate numele moştenit de la străbuni. Primiţi, domnul meu, încă o dată felicitările mele pentru scrierea ce aţi scos la lumină. Pierdut pe malurile Mării Negre, contemplarea orizontului nemărginit au contribuit mult a lărgi zborul ideilor d-voastră şi a le da avîntul ce duce la adevărata lumină. [V. Alecsandri] 729 CĂTRE V. A. URECHIA 577 Mirceşti, 22 iunie 18SI Iubite coleg, Vin din Iaşi unde am asistat la mai multe examene de limba română, de limba greacă, de chimie, fizică şi matematică. Am rămas destul de satisfăcut de modul cum au răspuns elevii [. ..]. La examenul de limba greacă 1 am observat cu surpin-dere că s-au adoptat in liceu modul german de a pronunţa limba lui Homer, sub cuvînt că nemţii ar fi mai competenţi în această materie decît însuşi coborîtorii vechilor elini. Prin urmare oî barbaroî pronunţat, dar e mai greceşte decît i barbari precum îl pronunţă tot poporul Eladei. Mă întreb că ce are să servească studiul nemţit al limbii greceşti dacă un român dă de întîmplare în Grecia nu ar fi înţeles de nimeni ? Modul german de pronunţare pe lîngă acest inconvenient mai are şi pe acela de a nu deprinde pe elevi cu literele d, th, g, care contribuie mult la dulceaţa limbii eline şi, prin urmare, de a-i pune în imposibilitate, ca şi pe francezi, de a învăţa corect limba engleză. Cred că ar fi foarte nimerit de a se impune în liceuri pronunţarea grecească a limbei greceşti, după metoda adoptată în patria acestei limbi. Şi apropo de această chestiune, îmi fac plăcerea de a-ţi recomanda pe Alexandru Gr. Suţu, care şi-a făcut studiul la Atena în timp de 10 ani şi îmi pare elin aesăvîrşit. El a publicat în anul acesta o conferinţă asupra artelor şi un volum intitulat : Curs prescurtat de istoria literaturii franceze pentru uzul liceelor şi gimnaziilor statului. Această scriere bine făcută, bine scrisă, merită o încurajare pe care desigur poţi să i-o dai, cerînd de la rege ca să-l decoreze cu Bene-merenti. Mulţi au obţinut această distincţie, care au,meritat-o mai puţin decît Suţu şi această lăsare la-oparte l-au mîhnit cu drept cuvînt. Făcîndu-i dreptate, vei îndatora totodată foarte mult pe al d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri 730 CĂTRE CATINCA NEGRI 578 Mircesti, juin 25, 1881 Ma chère madame Cathynka, Vous me demandez ce que nous sommes devenus dans nos parages pendant le déluge de ces derniers jours? Nous avons cru à la fin du monde et nous nous sommes occupés de réunir les matériaux nécessaires à la construction d’une arche de Noé ! Hereusement, le déluge a cessé à temps et nous en sommes quittes pour des pertes plus ou moins grandes dans nos récoltes. Diable de temps !... Il a fait une brèche bien large dans nos espérances d’agriculteurs? Que faire? En prendre son parti philosophiquement et dire comme les turcs: Allah est grand etc. ! Oui, Allah est grand, mais j’ajoute que le Diable est son prophète à en juger par les perturbations sociales, politiques et atmosphériques de cette année. Le nihilisme semble avoir des adeptes dans le ciel lui-même ! La seule chose qui me console c’est que tous les miens, grands et petits, se portent bien. La jolie Marguerite, aux yeux bleus, jacasse et court dans l’herbe mouillée, du matin au soir; elle règne en véritable autocrate et abuse de son influence sur sa grand-mère. Age heureux où l’on a encore des ailes comme l’oiseau et de l’insouciance comme le brin d'herbe qu’elle foule sous ses petits pieds ! Je vous ai promis, ma chère madame Cathynca, une conférence à Slanik, mais, à vrai dire, je doute que je puisse tenir ma promesse. J'ai beau me tâter, hélas! je ne me sens nulle disposition à parler en public, tant je suis énervé par les variations incessantes de notre climat. C’est peut-être aussi l’effet de l’âge, car j’accomplis dans quelques jours ma soixantaine! Enfin, nous verrons!... 731 Pauline, Marie, Démètre, Marguerite et moi nous vous envoyons l'expression de nos sentiments les plus affectueux et vous souhaitons une bonne santé, le meilleur trésor de la vie. Tout à vous de coeur, V. Alecsandri Pauline se propose de se rendre bientôt à Borzeşti; de là elle ira vous trouver à Ocna et vous apporter l'argent qui vous est dû. Mirceşti, iunie 25, 1SX1 Dragă doamnă Calinca, Mă întrebaţi ce am devenit pc meleagurile noastre în timpul potopului din ultimele zile ? Am crezut că este sfîrşitul lumii şi ne-am ocupat cu strîn-gerea materialelor necesare construirii unei arce a lui Noe ! Din fericire, potopul a încetat la timp şi am scăpat cu pierderi mai mult sau mai puţin mari în recolta noastră. Afurisit timp ! ... A făcut o spărtură destul de largă în speranţele noastre de agricultori! Ce e de făcut? Să iei lucrurile filozofic şi să spui ca turcii: Alah este mare etc. ! Da, Alah este mare, dar adaug că Diavolul este profetul său, . îudecînd după perturbaţiile sociale, politice şi atmosferice din anul acesta. Nihilismul pare că are adep.i chiar şi în cer! Singurul lucru care mă mîngîîe este.că toţi ai mei, mari şi mici, sîntem sănătoşi. Frumoasa Margareta, cu ochi albaştri,: ciripeşte şi aleargă prin iarba udă de dimineaţa pînă .seara ; domneşte ca o adevărată stăp’nă şi se folose te peste măsură de influenţa ei asupra bunicii sale. Vîrstă fericită, la care mai ai încă aripi ca păsările şi nepăsare ca firul ierbii pe care o calcă, sub picioruşe ! V-am făgăduit, draga mea doamnă Catinca, o conferinţă la Slănic, dar, să spun drept, mă îndoiesc că-mi voi putea ţine făgăduiala. Oricît aş încerca, vai ! nu simt nici 6 dispoziţie să vorbesc în public, aşa sînt de enervat de neîncetatele variaţii ale climatului nostru. Este poate de asemenea. şi efectul vîrstei, căci împlinesc peste cîteva zile şaizeci de ani! In sfîrşit, vom vedea !... 732 Paulina, Marie, Dimitrie, Margareta şi cu mine vă trimitem expresia sentimentelur noastre cele mai afectuoase şi vă dorini sănătate, cea mai mare comoară a vieţii. Al dumneavoastră din inimă, V. Alecsandri Paulina îşi propune să plece in curînd ia Bor/eşti; de acolo va veni să vă găsească la Ocna şi să vă aducă banii care vi se cuvin. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 579 Mirceşti, 28 iuni 1881 Iubite coleg, Dl. Aurelian a scris undeva două fraze care sînt destinate a deveni legendare : 1 „Clima noastră este eminamente propice. 2 Pămintul nostru este eminamente fertil !" Bazat pe aceste două axiome eminamente fallacioase şi lipsit totodată de arendaş, m-am apucat de coarnele plugului pentru ca să exploatez însumi moşia. Iată acum al treilea an de cînd mă conving de bogata fantezie ce posedă colegul nostru Aurelian şi de adevărul unui nou axiom care sună aşa : Proprietarul agricultor în România este o fiinţă eminamente naivă. El îşi compromite averea şi îşi alienează independenţa; măgu-lindu-se necontenit cu ideea că posedă un tezaur în pămînt, şi cu sperarea recoltelor viitoare, sermanul se găseşte mai totdeauna în lipsă de bani căci tot ce cîştigă îl îngroapă sub brazdele plugului şi apoi: aşteaptă, murgule, să pască iarbă verde ! Astfel şi eu, numărîndu-mă în rîndul naivilor, m-am văzut legat de mîini şi de picioare, şerbit şi pus în neputinţă de 733 a mă absenta de la Mirceşti în timp de trei ani ! Cu toată dorinţa mea de a merge la Montpellier pentru ca să-mi cunosc amicii de acolo, precum şi la Roma pentru ca să strîng mina d-lui Marchetti, am fost obligat să-mi anin pofta în cui, să tot amîn din vară în vară realizarea proiectului meu de voiaj. Clima noastră eminamenteproprice complotînd cu pămîn-tul nostră eminamente fertil au reuşit a mă ţine într-o situaţie eminamente displăcută, însă m-am revoltat, în fine, şi am dat Mirceştii în arendă pentru ca să redevin liber de mişcările mele. De la primăvara viitoare voi uza de acea scumpă libertate şi voi ieşi din bîrlog ca să mai iau lumea în cap ca în timpul de mai înainte. Atunci voi merge la Montpellier, voi veni la Roma şi voi fi prea fericit de a vă întîlni sau în Franţa sau în Italia. Poate că pînă atunci, puternicii zilei vor pricepe obligaţia morală a statului român de a distinge pe adevăraţii amici ai săi. Eu m-am adresat la numeroşii miniştri care s-au sucéedat, dar n-am izbutit a obţine decît promi-teri eminamente frumoase şi tot atît de eminamente mincinoase. Cu toate acestea, nu mă descurajez, şi îmi propun de a-mi îndrepta acum bateriile asupra colegului nostru Urechia care... cine ştie ?... poate că... dacă nu cumva i s-ar putea aplica şi lui fabula lui Alecsandrescu : „ s-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii..." Cît pentru a vorbi de-a dreptul cu regele, voi cerca cînd se va prezenta un prilej eminamente favorabil, însă n-am multă încredere în rezultatul unei asemene încercări. Hora noastră a reuşit. Aţi arătat-o lui Marchetti? De ce nu aţi publicat-o pînă acum? Cred că va fi foarte apreciată de regina care iubeşte tot ce este naţional. Mult aş dori să mă întreţin cu Marchetti asupra lui Despot 1, căci îmi pare că am scoate un libretto foarte interesant din această dramă... însă, precum v-am scris, nu mă pot depărta de pămîntul nostru eminamente fertile pînă la anul viitor. Deie Domnul să trăim cu bine pînă atunci şi să ne întîl-nim sănătosi. > Al d-voastră amic şi coleg, V. Alecsandri 734 CĂTRE ION GHICA 580 Mircesti, 29 juin 18S1 Cher vieux, Plus j’assiste à ce spectacle de Guignol que la troupe des cabotins politiques nous donnent depuis une bonne sacré d’année et plus je suis frappé de la naïvité des spectateurs. D’une autre côté, plus je constate la valeur des recettes qu’empochent éffrontement les entrepreneurs et même les comparses les plus infimes de cette bande de saltimbanques et plus j’admire la résignation de ceux qui se laissent exploiter. Tas de mangeurs * et de mangés! dirait Thomas Vireloque de Gavarni. On pourrat completter cette phrase en y ajoutant: tas de mangins! J’en suis parfois à me demander lesquels sont dans le vrai? les premiers ou les seconds? Est-ce Stolojan 1 gagnant en un tour de gobelet trois millions, ou toi qui tout en possed-dant des propriétés au soleil manques d’un billet de mille francs pour aller voir ton enfant en Suisse? Et ce Cogalniceanu, simple petit propriétaire des bords du Pruth qui s’octroie un Musée et dépense annuellement de 80 à 100.000 francs, ou moi qui ne puis pas même parvenir à renouveller le toit délabré de ma masion? Oh ! nul doute la dessus, ce sont eux les hommes d'esprit, eux les hommes pratiques et qui savent se tenire dans le mouvement, et c’est nous les retardatairs, nous les naifs, nous les fichus bêtes qui trouvons presque misère dans l'ornière de l'honneteté. Etrange, étrange ! ,d’autant plus étrange que malgré nos incenssantes difficultés financière, nous nous voudrions échanger notre situation contre la leur, et que nous nous * în iriginal, mangeux. 735 obstinons à porter fièrement cette antique devise roumaine: Sarac dar curat. Figure-toi que mes plus belles espérances de cette année sont en train de se délayer sous les pluies qui nous innondent depuis le commencement du printemps. Le Sereth a abimé mes foins et mon colza est au deux tiers perdu, grâce au climat eminamente propice d’Aurélian. Le sarclage du maïs est retardé à cause des averses et mon blé a gagné en paille ce qu'il a perdu en épis... Récolte manquée ! et pourtant Dieu sait tout le mal que nous nous donnons, pour lutter contre les perturbations de l’athmosphère qui semblent s'acharner sur notre labeur de toute une année. „Etre agriculteur, Quelle absurdité ! Mieux vaut tripoteur Ou bien député !" dirait feu Schinas. Comment va ta récolte ? ... ou pour mieux dire comment va ta santé, car dans le naufrage c’est ce que nous devons nous attacher à sauver. Mille amitiés de la part de ma colonie. T. à t., V. Alecsandri Mirceşti, 29 iunie 1881 Iubite prietene, Cu cît iau parte Ia acest spectacol de Guignol pe care trupa de cabotini politici ne-o dă în acest afurisit an, cu atît mai mult sînt uimit de naivitatea spectatorilor. Pe de altă parte, cu cît constat valoarea indemnizaţiilor pe care le încasează cu neruşinare antreprenorii şi chiar figuranţii cei mai mici ai acestei bande de saltimbanci, cu atît admir resemnarea acelora care se lasă exploataţi. Morman de mîneători şi de mîncaţi! ar spune Thomas Vireloque de Gavarni. S-ar putea întregi această frază adăugin-du-se : morman de * * Cuvînt necunoscut, cf. şi originalul. 736 Stau cîteodată şi mă întreb care au dreptate ? primii sau cei de-ai doilea? Oare Stolojan 1 cîştigînd dintr-o aruncătură de goblet * trei milioane, sau tu care, devi stăpînind proprietăţi sub soare, duci lipsă de un bilet de o mie de franci pentru a merge să vezi pe copilul tău în Elveţia ? Şi acest Kogălniceanu, biet mic proprietar de pe malurile Prutului care îşi dăruieşte un muzeu şi cheltuieşte anual de la SO la 100.000 franci, sau eu care nu pot nici să ajung să-mi reînnoiesc acoperişul stricat al casei mele? O ! nici o îndoială despre aceasta, ei sînt oamenii de spirit, ei oamenii practici şi care ştiu să se menţină în mersul timpului, şi noi sîntem întîr-ziaţii, noi naivii, noi proştii învinşi care găsim aproape mizeria în făgaşul onestităţii. Ciudat, ciudat ! cu atît mai ciudat cu cît cu toate neîncetatele noastre greutăţi financiare, nu vrem să schimbăm situaţia noastră cu a lor şi ne încăpăţînăm să purtăm .cu mîndrie această veche deviză românească: Sarac dar curat. ** încbipuieşte-ţi că cele mai frumoase speranţe ale mele pentru anul acesta sînt pe cale de a se topi sub ploile care ne inundă de la începutul primăverii. Şiretul mi-a stricat fînul şi rapiţa este pe două treimi pierdută, datorită climatului eminamente propice *** a lui Aurelian. Plivitul porumbului este întîrziat din pricina averselor şi grîul meu a cî^tigat în pai ceea ce a pierdut în spic ... Recoltă pierdută ! şi totuşi Dumnezeu ştie toată grija pe care o ducem pentru a lupta împotriva perturbărilor atmosferei care pare să se îndîrjească asupra muncii noastre de un an întreg. „A fi agricultor Ce absurditate ! Mai bine speculant Sau mai bine deputat !" ar spune răposatul Sehinas. Cum este recolta ta ? ... sau mai bine zis sănătatea ta, căci în naufragiu este ceea ce trebuie să ne luptăm să scăpăm. Mii de amiciţii din partea coloniei mele. Al tău, V. Alecsandri * Aluzie la jocurile de noroc în care zarurile sînt aruncate cu ajutorul unui pahar _fără picior numit goblet. **, *** In original, în limba rcmână. 737 581 Mircesti, 3/15 juillet 1881 Cher vieux, La nouvelle de ton départ pour Londres en qualité de ministre me renverse; je m'attendais plutôt à te voir partir pour Constantinopole, où je t’aurais accompagné bien volontiers. Toi, absent de Bucarest, c’est un grand vide que tu laisses derrière toi, car tu étais l’âme du Théâtre et de l’Académie. Qui te remplacera? Tu as peut-être pensé à moi. .., mais le choix n’est pas heureux. Pour occuper les deux postes que tu quittes, la première condition est d’habiter constamment la capitale et tu sais bien que je ne saurais jamais remplir cette condition, quant à admettre un vice-directeur qui agisse en mon nom, je ne saurais y souscrire. D’ailleurs, si j'ai accepté de faire partie du comité théâtral, ça n’a été de ma part qu’une condenscendance amicale envers toi, car je sais par expérience ce qu’est cette galère qui porte le titre ou plutôt l'enseigne de Direction. Non, cher vieux, toi parti, je me sens plutôt disposé à suivre ton exemple qu'à prendre ta place. Il ne faut donc pas compter sur moi. Qui sait si je ne vais pas m’absenter moi-même du pays pendant l’hiver? Maintenant, que je n’aurai plus le plaisir d’y trouver mon vieux camarade, dont l’esprit s’accordait si bien avec le mien, le séjour de Bucarest me sera insupportable. Je ne te blâme pas d’avoir accepté d’aller représenter le pays à Londres, tu sauras lui rendre de bons services auprès du gouvernement anglais et personne mieux que toi ne pourrait prédisposer John Bull en notre faveur; mais je trouve que tu vas diablement me manquer toutes les fois que j’irai faire un séjour quelconque à Bucarest. C’est égoïste de ma part ce que je dis là, mais à mon âge on acquiert quelques droits à l’égoisme. Enfin ! AU right! ... Va speecher de l’anglais au nom du royaume roumain. Tu trouveras à Londres Kingston 1 et peut-être Charles Bonaparte Wyse 2, serre-leur la main de ma part. 738 Tu promets de revenir au mois de novembre ? Faut-il l’espérer sérieusement ? Ce projet me semble illusoire, car nos hommes d'Etat auront bien soin de te tenir loin du pays. Ma femme, ma fille et mon gendre te souhaitent un bon voyage sans oser ajouter un prompt retour... Moi je l'ajoute pour eux dans l'intérêt de l'Académie, du Théâtre et de tes propres affaires. Tout à toi et farewell, V. Alecsandri J’expédie ce soir tes lettres au Convorbiri3. Peus-tu m’envoyer la copie du manuscrit de Pepelea 4 ? Negruzzi me la demande. Nos an itiés à Madame Ghica. Mirceşti, 3/15 iulie 1881 Iubite prietene, Vestea plecării tale la Londra în calitate de ministru m-a uimit; mă. aşteptam mai curînd să te văd plecînd la Constantinopol, unde te-aş fi msoţit cu plăcere. Lipsind din Bucureşti, tu laşi un mare gol în urma ta, căci erai sufletul Teatrului şi al Academiei. Cine te va înlocui? Te-ai gîn-dit poate la mine . . ., dar alegerea nu e fericită. Pentru a ocupa cele două posturi pe care le părăseşti, prima condiţie este de a locui tot timpul în capitală şi tu ştii bine că eu nu o voi putea îndeplini niciodată, cît despre a admite un viee-director care să lucreze în numele meu, nu pot fi de acord cu aceasta. Dealtfel, dacă am acceptat să fac parte din Comitetul teatral, nu a fost din partea mea decît o atenţie amicală faţă de tine, căci ştiu din experienţă ce înseamnă această galeră care poartă titlul sau mai curînd firma de Direcţie. Nu, diagul meu, dacă tu pleci, mă simt mai repede dispus să-ţi urmez exemplul decît să-ţi iau locul. Nu trebuie deci să contezi pe mine. Cine ştie dacă nu voi lipsi eu însumi din ţară în timpul iernii. Acum, cînd nu voi mai avea plăcerea să găsesc acolo pe vechiul meu camarad, al cărui spirit se acorda aşa de bine cu al meu, şederea în Bucureşti îmi va ii de nesuferit. Nu te acuz că ai acceptat să mergi să reprezinţi ţara la Londra, vei şti să-i aduci bune servicii pe lîngă guvernul englez şi nimeni nu va putea să pre-dispună mai bine decît tine pe John Bull în favoarea noastră; dar găsesc 739 că-mi vei lipsi grozav, ori de cîte ori mă voi duce cu vreun prilej la Bucureşti. Este egoist din partea mea ceea ce spur; aici, dar la vîrsta mea îţi cîştigi unele drepturi la egoism. în sfîrşit! Bravo! * Du-te şi vorbeşte ** englezeşte în numele regatului român. Vei găsi la Londra pe Kingston 1 şi poate pe Charles Bonaparte Wyse 2 ; strînge-le mîna din partea mea. Făgăduieşti să revii în luna noiembrie ? Trebuie să nădăjduim în mod serios ? Acest proeiect îmi pare iluzoriu, căci oamenii noştri de stat vor avea grijă să te ţină departe de ţară. Soţia, fiica şi ginerele meu îţi urează drum bun fără să îndrăznească a adăuga o întoarcere grabnică ... Eu adaug aceasta pentru ei, în interesul Academiei, al Teatrului şi al propriilor tale afaceri. Al tău şi adio *** V. Alecsandri Trimit astă-seară scrisorile tale la Convorbiri3. Poţi să-mi trimiţi copia după manuscrisul lui Peplea ? Mi-o cere Negruzzi. Salutările noastre prieteneşti doamnei Ghica. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 582 3 iuli 1881 Iubite Negruzzi, Primesc chiar acum trei epistole 1 de ale lui Ion Ghica, destinate Convorbirilor. Ţi le expeduiesc prin poştă. Ghica pleacă sîmbătă la Londra, ca ambasador. Regret absenţa lui de la Academie şi de la Direcţia Teatrului. *__*** în original, în limba engleză. 740 Te rog să-mi rezervezi un exemplar din ultimul volum al Convorbirilor. .oi "> Complimente respectuoase d-nei Negruzzi, Al d-tale amic;. •' - . * i ■ ........v-* v ■ Alecşqndri ..... ' t ■ ■ Vrei să publici pe Pepelea2 într-unul din numergle“yerii ?2 CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA 583 Gara Mirceşti, 5 iulie 1881 Sexagenarul 1 din Mirceşti mulţumeşte din inimă membrilor „României June" pentru urările ce au primit din parte-le şi le doreşte ani mulţi fericiţi, plini de roadă folositoare neamului românesc. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 584 Mircesti, 6/18 juillet 1881 Mon cher vieux, Accepterais-tu la charge de ministre à Londres à la condition de ne pas te rendre à ton poste ? Non... Comment peux-tu donc insister pour que j’accepte la Direction des Théâ- 741 très 1 quand j’habite loin de Bucarest et que je suis presque toujours absent de cette ville? Mon amour propre, ma conscience même, ne me permettait pas de jouer le rôle d'un sir -pie mannequin et de laisser gérer par d’autres, quelqu’il serait, les affaires d’une institution aussi compliquée et aussi délicate que l’est celle de la Direction théâtrale? Je ne saurai. pas fair plaisir à nos acteurs, endosser la responsabilité des sottises, des fautes qui sé commettraient à l’abri de mon nom; aussi je refuse catégoriquement de te remplacer, alors que je ne puis, comme toi, 'prendre les rênes * en main et les tenir ferme et constamment, comme tu l'as fait pendant que,tu dirigeais la boutique. Mais il s’agit d’empêcher que le théâtre ne 'tombe entre les mains d'un Pascaly ou d'un Ventura etc. ! Voici ce que je propose. De tous ceux que je connais à Bucarest, le seul qui m’a paru interressé sérieusement au progrès de l’art dramatique c’est Pierre Gradisteano. Il est homme à mater les drôles, étant fort en gueule et a donner une bonne impultion au théâtre. Avec lui je m’entendrais parfaitement, ayant déjà longuement causé ensemble de la marche de l’art dramatique et nous étant trouvés parfaitement d’accord. C'est lui qu’il faudrait nommer directeur et les choses iront bien, j'eïi réponds.. . Hors de là, pas de salut. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 6/18 iulie 1881 ,! .. . ‘ , • ; Iubite prietene, Ai primit tu sarcina de ministru la Londra cu condiţia de a nu te duce Ia po tul tău ? Nu . . . Cum poţi tu deci stărui ca să primesc direcţia teatrelor 1 cînd locuiesc departe de Bucureşti şi cînd lipsesc mai tot timpul din acest oraş? Amorul meu propriu, conştiinţa chiar, nu mi-ar îngădui să joc rolul unui simplu manechin şi să las să fie conduse de alţii, oricare ar fi, afacerile unei instituţii aşa de-complicate, şi de delicate cum este * In original s:ris- reinnes, * ; ‘ 1 ; ■ ■ ■ 742 aceea a direcţiei teatrale? Eu nu voi ş1i să fac plăcere actorilor noştri, să duc în spate răspunderea pentru prostii, pentru greşeli care se vor face la adăpostul numelui meu ; de aceea refuz categoric să te înlocuiesc, dacă nu îmi este cu putinţă, ca ţie, să iau hăţurile în mînă şi să le ţin zdravăn şi neîntrerupt, aşa cum ai făcut-o tu în timp ce conduceai dugheana.. Dar trebuie să împiedicam ca teatrul să nu intre pe mîinile lui Pasca,ly sau ale unui Ventura etc. ! lată ceea ce propun. Dintre toţi cei pe care îi cunosc la Bucureşti, singurul care mi-a părut serios interesat la progresul .artei dramatice este Petre Grădişteanu. Este un om în stare să stăpînească. pe caraghioşi, fiind bun de gură, şi să dea un bun avînt teatrului. Cu el m-aş înţelege foarte bine pentru că am vorbit adesea, pe îndelete, despre mersul artei dramatice, şi ne-am înţeles întotdeauna. Pe el ar trebui să-l numiţi director şi lucrurile vor merge bine, pe răspunderea mea ... în afară de aceasta, nici o salvare. Al tău, V. Alecsandri 585 Mircesti, 6/18 juillet 1881 Cher vieux, . 3 Je t'ai écrit à Vienne (Grand Hôtel) pour te dire que je refusais pour mille bonnes raisons la Direction des théâtres l, et pour proposer cette direction à Pierre Gradisteanu. Celui-ci habite Bucarest, est fort en gueule, et s'intérresse plus que les autres Bucarestiens au progrès de l’art dramatique. Ayant souvent causé avec lui sur ce sujet, nous nous sommes trouvés complètement d’accord. Avec lui je pourrai toujours m’entendre, et toi aussi, j’espère, si nous continuons à faire partie du Comité. Accepte ma proposition et tout ira bien, j'en réponds. T. à t., V .Alecsandri Préfaire-tu Maiorescu à Gradisteano?. 743 Mirceşti, 6/18 iulie 1881 Iubite prietene, Ţi-am scris la Viena (Grand Hôtel) pentru a-ţi spune că refuzam pentru o mie de bune motive direcţia teatrelor *, şi pentru a propune la această direcţie pe Petre Grădişteanu. Acesta locuieşte în Bucureşti, este bun de gură şi se interesează mai mult decît ceilalţi bucureşteni de progresele artei dramatice. Vorbind adesea cu el despre acest subiect, ne-am găsit pe de-a întregul de acord. Cu el voi putea întotdeauna sS, mă înţeleg, şi tu de asemenea, nădăjduiesc, dacă vom continua să facem parte din Comitet. Primeşte propunerea mea şi totul va merge bine, pe răspunderea mea. Al tău, V. Alecsandri îţi convine mai bine Maiorescu decît Grădişteanu ? CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 586 jir Mirceşti, 9/21 iuli 188.1 ^'Domnul meu, 1 în numărul 4 al Portofoliului român am citit o scrisoare a răposatului I.: Voinescu 2 către ministrul plenipotenţiar3 al republicii franceze, cu data din 9/21 august 1848. Acest act istoric mi-au adus aminte că posed o mică colecţie de articole de ziare şi de scrisori lăsate mie în suvenir de Voinescu, şi toate scrise cu mîna lui într-un album. Toate sînt foarte interesante în privinţa evenimentelor de la acea epocă, în care sărmanul nostru compatriot au avut un rol activ. 744 Am cunoscut mult pe bietul I. Voinescu şi sînt convins că el au suferit mai amar exilul de la 1848; lipsa în care trăia pe pămîntul străinătăţei, durerea ce simţea pentru nenorocirile patriei sale şi dorul sfîşiitor de copii au grăbit moartea acelui adevărat martir al patriotismului adevărat. Dacă vroiţi a publica în Portofoliu documentele istorice de care v-am vorbit, şi care sînt scrise în limba franceză, sînt gata a vi le comunica. Aştept răspunsul d-voastre cu sperare că veţi primi propunerea mea 4. Aş fi prea fericit de a aduce astfel un omagiu sincer lui I. Voinescu, unul din cei mai demni pionieri ai deşteptărei naţionale, unul din cei mai nobili reprezentanţi ai epocii memorabile de la 1848. Primiţi, domnul meu, împreună cu felicitările mele pentru mult interesanta publicaţie ce aţi întreprins, asigurarea distinsei consideraţii. V. Alecsandri CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 587 Mirccşti, 9/21 iulie 1881 Domnul meu, Voi avea totdeauna mare mulţemire de a primi vizita d-voastră aice la Mirceşti, însă nu voi putea să vă dau lămuririle ce doriţi a avea. Vă sfătuiesc dar a vă adresa direct către dl. V. A. Urechia, ministrul Instrucţiei Publice, care, nu mă îndoiesc că vă va înlesni realizarea voinţei ce aveţi 745 r de a vă înscrie la Universitate. Ministrul actual este iubitor de progres şi încurajează tinerii care aspiră a se lumina. Primiţi, domnul meu, asigurarea considerării mele, V. Alecsandri CĂTRE GRIGORIU SILAŞI 588 Mirceşti, 12/24 iulie 1881 Domnul meu, Mulţemind junelui nostru poet P. Dulfu 1 pentru graţio-zitatea ce au avut de a-mi trimite opul său intitulat Alecsandri Vasile mükddése a Roman Irôdalom térén * (pe care, din nenorocire, nu-1 pot ceti, necunoscînd limba maghiară), mă grăbesc a răspunde epistolei d-voastre din 16 iulie. Printr-o fericită împrejurare, colegul nostru, d-1 Iorgu Sion, aflîndu-se la Mirceşti cînd a mprimit pachetul d-voastră, d-lui a binevoit a se însărcina cu petiţiunea d-lui Dulfu pentru a o duce d-lui V. A. Urechiă, ministru actual al Instrucţiei Publice. Domnul Sion va face toate demersurile necesare pentru obţinerea bursii cerute de tînărul poet şi vă va comunica rezultatul. Cît pentru mine, voi scrie direct d-lui ministru, adresîndu-i rugămintea ca să înlesnească d-lui Dulfu mijloacele de a-şi perfecţiona studiile literare într-o universitate din Franţa. Voi fi prea fericit de izbîndă. * Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărîmul literaturii române (limba maghiară). , 746 în aşteptarea ei, vă rog să primiţi pentru d-voastre şi pentru dl. Dulfu asigurarea distinsei mele consideraţii. V. Alecsandri CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE‘ DIN VIENA 589 Mirceşti, 12/24 iulie 1881 Domnule prezident, La întoarcerea mea din Iaşi, am găsit pe biroul meu frumosul album ce mi-aţi trimis din partea Societăţii „România Jună" din Viena. Conţinutul său mi-a produs o vie si profundă emoţie. A ajunge pe culmea dealului de unde omul începe a se pogorî pe cărarea ce duce spre mormînt, este un moment de tristă cugetare. în amurgul vieţii, lumea se acoperă de un val melancolic, inima are presimţiri de pribegire şi cuvîntul adio vine de se pune pe buze ca o pasăre cu glas amar. Mulţumită însă „Junimei române" din Viena, al cărei glas tînâr, simpatic şi înduioşător au salutat aniversarul meu sexagenar, simt o dulce mîngîiere în sufletu-mi. Şi cînd privesc în urma mea, bătrîneţele dispar, căci văd.la poalele dealului o generaţie verde, generoasă, entuziastă, patriotică care ţinteşte privirile sale tot în sus, şi păşesc cu încredere către un viitor măreţ. înainte, înainte, scumpă „Junime română !" Fie ca ultimii paşi ce-mi rămîn de făcut să fie întovărăşiţi şi susţinuţi de răsunetul faptelor tale triumfale. Veteranul ce şi-au îndeplinit datoria către Patrie admiră cu mîndrie legioanele tinere care îi succedează pe cîmpul luptei unde ele sînt chemate a culege lauri. Domnule prezident, vă rog să daţi citire acestei scrisori, iubţilor tnembri ai societăţii „Junimei române" din Viena, 747 şi totodată să binevoiţi a le exprima simţirile mele de afectuoasă recunoştinţă. Al domniei -voastre devotat, Vasile Alecsandri CĂTRE V. A. URECHIA 590 [p. 12/24 iulie 1881] 1 Iubite coleg, Mă doare capul aşa de tare, că nu pot să-ţi scriu acum • tot ce aş avea de scris; îmi rezerv dar plăcerea de a-ţi trimite în curînd o epistolă mai lungă. Deocamdată profit de întoarcerea lui I[orgu] Sion la Bucureşti, pentru ca să-ţi comunic opinia mea asupra direcţiei teatrului 2. Eu nu pot s-o primesc, căci nu pot să mă strămut în Bucureşti pentru a conduce acea galeră ce se numeşte teatru şi nu înţeleg a primi o sarcină atît de grea fără a mă consacra la conducerea ei. Fiind însă că mă interesez mult de arta dramatică, găsesc că singurul om care ar dirija teatrul fără părtinire, avînd totodată talentul de a-1 apăra, este Petraki Grădişteanu. Dacă ar primi direcţia, m-aş putea foarte bine înţelege cu el şi cred că tot Comitetul s-ar învoi, căci Grădişteanu iubeşte arta dramatică, au găsit şi destule cunoştinţe, pentru ca să dea o bună impulsiune teatrului. Am grăit... cu el despre această instituţie şi ne-am găsit de acord. Cît pentru d. Ventura, Cred că ambiţia lui principală este ca să fantasească (?) Peste Dunăre. D-lui este jurnalist, rămîne juranalist şi nu umblă după doi iepuri. Al d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri 748 CĂTRE EUFROSINA POPESCU 591 Mirceşti, 14 iulie 188! Doamnă, 1 Teatrul, cum ştii foarte bine, se poate asemăna cu o navă expusă foarte adesea la furtuni. Căpitanul însărcinat să o conducă trebuie să fie totdeauna la postul său, lîngă cîrmă. Dacă el ar lipsi, echipagiul e gata să se revolteze şi naufragiul devine inevitabil. Astfel fiind, cum aş primi o sarcină ce pretinde atîta răspundere, cu condiţiunea ca eu să rămîn pe uscat, în timp ce nava ar pluti în largul mărei ? Ştii, sau mai bine zis vei şti, că nu pot să mă instalez la Bucureşti, ca să-mi împovărez umerii cu direcţia teatrului 2. Acestea fiind zise, fac apel la bunul d-tale simţ şi la marea d-tale experienţă în afacerile teatrale şi întreb : pot eu să-mi iau răspunderea unei funcţiuni pentru care îmi este cu neputinţă să mă consacru? îmi pot eu expune numele la dreapta critică a persoanelor care ar fi în drept să mă facă responsabil cu persoana mea? Aceasta ar fi tot aşa ca şi cînd m-aş afla în China şi aş face agricultură la Mirceşti. Ştiu că aş culege frumoasă recoltă ! Nu, doamnă, nu-mi cereţi imposibilul; nu vă mulţumiţi pentru locul de director numai cu un om de lemn, dacă voiţi ca afacerile prea complicate ale Teatrului să meargă bine. Directorul trebuie să fie în contact zilnic cu personalul Teatrului şi să vegheze necontenit la interesele lui. Aşadar nu cu care apar aşa de rar prin Bucureşti voi comite incalificabila uşurinţă de a deveni un director nor ar *. în orice mă amestec, îmi place să fac eu însumi ceea ce îmi incumbă. Iată pentru cc prefer să lucrez pentru teatru ca autor dramatic, şi să las direcţia acelora care pot să ţie cu fermitate cîrma în mîinile lor. în lipsa amicului meu Ghica, nu cunosc decît o singură persoană care ar fi în stare să-l înlocuiască. Am vorbit şi cu * Poate onorar. 749 d-nul Sion, care a venit să mă vadă şi care a fost tot de părerea mea. Persoana aceea va primi oare? Vom căuta să aflăm. Deocamdată te rog, doamnă, să crezi că regret de a nu putea răspunde la apelul ce-mi faceţi. Sper că ai înţeles şi că ai admis motivele mele şi că nu vei avea nici o îndoială despre sentimentele ce-mi dictează această purtare în afacerea ce ne preocupă pe toţi în acest moment. Al d-tale prea devotat servitor, V. Alecsandri CĂTRE EDUARD HÜBSCH 592 Mircesti, [a. 22 iulie] 1881 1 Mon cher Monsieur Hübsch, 2 Dans le trajet de Bucarest à Mircesti, j’ai été continuellement persecut é par votre diable d’hymne national, que je trouve admirable, et j’ai essayé d’y adapter les paroles suivantes. Elles m’ont paru correspondre au caractère des divers passages de votre belle composition musicale. Voyez et jugez-en vous même en votre qualité de maestro. J’ai pensé ne pas faire plus de deux couplets l’un à l’adresse du Roi et le second à l’adresse du pays. Un troisième m’a paru superflu et de nature à produire une longueur, d’ailleurs j'aurais dû l’adresser à l’armée, et comme c'est l’armée qui est appelée à chanter l’hymne, elle aurait été exposée à célébrer ses propres hauts faits, ce qui constitué un manque de modestie. Si vous vouliez réimprimer votre hymne avec paroles, vous auriez le soin de mettre sur la première page: L’hymne national roumain — Musique d’Edouard A. Hübsch — Paroles de X. Tout à vous, V. Alecsandri — 1881 I II „Trăiască regele în pace şi onor De ţară iubitor Ş-apărător de ţară ! Fie domn glorios Peste noi. Fie-n veci norocos în război! O! Doamne sfinte. Ceresc părinte, Susţine cu a ta mînă Coroana română. Trăiască Patria Cît soarele ceresc Rai vesel, românesc Fie-n veci el ferit De nevoi! Fie-n veci locuit De eroi! O ! Doamne sfinte Ceresc părinte întinde a ta mînă Pe ţara română!" Rai vesel, pămîntesc Fie-n veci depărtat De nevoi! Fie-n veci apărat De eroi ! P.S. Les variantes: Rai vesel, pămîntesc, et la strophe qui commence par: Fie-n veci depărtat, me semblent meilleures; c’est à vous à choisir d'après les convenances de la musique ... J'avais écrit d'abord: „Rai vesel, pămîntesc Ce poartă-un mare nume. Mais dans l’adaptation des syllabes sous les notes, il falait écrire : Ce poar-ta-un ma-re nu-me, et ce malencontreux tăun me choquait un peu l’oreille. Il est vrai qu'on pourrait à la riguer écrire : Ce poart-un ma-re nu-me, et ce mode éviterait la cacophonie ... Bref, choisissez à votre guise ce qui vous convient le mieux. Mirceşti, [a. 22 iulie] 1S811 Iubite domnule Hübsck, în drumul de la Bucureşti la Mirceşti, am fost tot timpul urmărit de afurisitul dumitale de imn naţional, pe care îl găsesc minunat, şi am încercat să-i adaptez cuvintele următoare. Ele mi s-au părut potrivite cu caracterul diverselor pasaje ale frumoasei dumneavoastră compoziţii muzicale. Priviţi şi judecaţi dumneavoastră înşivă în calitatea dumneavoastră de maestro. M-am gîndit să nu fac mai mult de două cuplete, unul la adresa regelui şi cel de al doilea la adresa ţării. Un al treilea mi s-a părut inutil 751 şi de natură a produce o lungime, de altfel ar fi trebuit să-l adresez armatei,, şi cum armata este aceea care este chemată să cînte imnul, ar fi fost expusă să-şi celebreze propriile sale mari fapte, ceea ce ar fi constituit o lipsă de: modestie. Dacă aţi vrea să reimprimaţi imnul dumneavoastră cu aceste cuvinte, veţi avea grijă să puneţi pe prima pagină: Imnul naţional român — Muzică de Eduard A. Hübsch — Cuvinte de X. Al dumitale, V. Alecsandri — 1881 [...................]* P.S. Variantele: Rai vesel, pămîntesc, şi strofa care începe cu: Fie-n veci depărtat, mi se par mai bune. Dumneavoastră trebuie să alegeţi după convenienţele muzicii ... Scrisesem mai înainte : „Rai vesel, pămîntesc Ce poartă-un mare nume". Dar la adaptarea silabelor sub note, ar fi trebuit scris: Ce poar-tă-un■■ ma-re nu-me, şi acest nefericit tăun mă supăra la ureche. Este adevărat că. pînă la urmă s-ar fi putut scrie: Ce poart-un ma-re nu-me, şi acest mod ar fi evitat cacofonia ... Pe scurt, alegeţi după dorinţa dumneavoastră, ceea ce vă convine mai bine. CĂTRE PIETRO MEZZKTTI 593 Mircesti, 22 juillet 1881 Monsieur, Agréez mes remerciements pour l’hymne 1 que vous avez; eu la gracieusité de m’envoyer et qui m’a beaucoup plus. Il est parfaitement adapté aux paroles et je suis certain. * Urmează cele două strofe ale imnului în limba română de la p. 751. 752 qu’il produira un grand effet, étant chanté en choeur avec accompagnement d’orchestre complet. Ces paroles ont été écrites sur la musique de l'hymne national, exécuté par les bandes militaires et composé par Mr Hübsch, du temps du prince Couza. Vous avez réussi, à votre tour, à exprimer parfaitement: le caractère des divers strophes qui le composent. Veuillez en agréer mes sincères compliments, ainsi que l’assurance de ma haute considération. V. Alecsandri Mirceşti, 22 iulie 1881 Domnule, Primiţi mulţumirile mele pentru imnul 1 pe care aţi avut amabilitatea să mi-1 trimiteţi şi care mi-a plăcut mult. Este foarte bine adaptat cuvintelor şi sînt sigur că va produce un mare efect, fiind cîntat în cor cu acompaniament de orchestră completă. Aceste cuvinte au fost scrise pe muzica imnului naţional executat de grupe de militari şi compus de dl. Hübsch, în timpul prinţului Cuza. Aţi izbutit, la rîndul dumneavoastră, să exprimaţi foarte bine caracterul diverselor strofe din care este compus. Binevoiţi să primiţi sincerele mele complimente, precum şi asigurarea înaltei mele consideraţii. V. Alecsandri CĂTREIACOB NEGRUZZI 594 Mirceşti, 24 iulie 1881 Iubite Negruzzi, Am scris la Bucureşti ca să-mi trimeată manuscriptul lui Pepelea, 1 şi păn-acum nu am primit nici un răspuns, nici piesa. Voi mai reînnoi cererea mea astăzi, însă nu cred să •obţin vreun rezultat pănă nu s-a numi un director al teatrelor în locul lui Ion Ghica, dus acum la Londra în calitate ■de ministru plenipotenţiar. Mi s-au propus mie direcţia2 acelei galere, dar înţelegi că am refuzat cu entuziasm. Al d-tale amic, V. Alecsandri CĂTRE TITU MAIORESCU 595 Mirceşti, 12 august 1881 Iubite coleg *, Plecînd Ion Ghica la [Londra] **, direcţia 1 teatrelor a rămas vădană. A umblat după ea un Marghiol, numit Ventura, însă au fost refuzat şi, precum aflu, Marghiolul s-au retras în oarecare biurou a presii2, clădit înadins pentru a-1 adăposti. Cine dar va lua cîrma în mînă? ... Eu nu pot, căci n-am braţul destul de lung pentru a ţinea acea cîrmă la o distanţă de un mare număr de kilometri. Nu ai consimţi d-ta a înlocui pe Ion Ghica? Toţi tovarăşii d-tale de la Comitetul teatral ar fi prea fericiţi dacă ai primi să iei direcţia şi bietul Urechia ar scăpa de o mare nedumerire. Al d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri * Apostila lui Titu Maiorescu despre răspunsul negativ. ** In original este scris Bucureşti, ceea ce este evident o greşeală a poetului. 754 CĂTRE ION GHICA 596 Mircesti, 16/28 août 1881 Mon cher vieux, Il y a si longtemps que je n’ai passé la frontière, moi qui jadis ... ille ego .... que je ne puis m’habituer à l'idée de voir un de mes amis faisant de navette entre Paris et Londres à plusieurs centaines de lieues de Mircesti. Mais bun e Dumnezeu ! Encore huit mois de patience et d'immobilité, et mes ailes auront repoussé, alors, ma foi, je vais m'en donner de ces courses interminables à travers les Etats de l'Europe, comme on disait du temps des passeports. En attendant, j’achève ma dernière année d'agriculture et je fais le marchand de blé. Celui que j'ai obtenu en l’an de grâce 1881 est magnifique et sans attendre des prix fabuleux, j’ai vendu à 2 375 francs le wagon. Cela me suffit pour m’aider à payer mes dernières dettes. Ouf ... Pendant que tu joueras à l’ambassadeur 1 au sein de la perfide Albion, à quoi vais-je consacrer mon temps durant tout cet hiver? Aller assister aux séances du Sénat? Ma foi, non. Bucarest me semblerait trop vide, tu n’y es plus, le vieux Kneaz non plus, et il me faudrait mener la vie d’hôtel ... Donc, je me propose de demander un congé illimité et en cas de refus, de donner ma démission, afin d’être libre de mes mouvements . .. quand je dis mouvements, c’est un lapsus que je commets, car mon intention est de me calfeutrer chez moi et de me livrer à quelque travail qui dure jusqu’au mois de mars, époque des séances académiques. Le Théâtre, je l’abandonne à sa destinée. Quoiqu’il ait échappé à la direction de Ventura, il ne semble pas avoir une perspective de vitalité, car je ne vois pas qui pourra le diriger pour le mener à bon port. Gradisteano ayant refusé de s’en mêler, Madame Gradisteano aussi, j’ai pensé à Maïo-resco 2, mais celui-ci a bien d’autres choses à faire que de se fourrer dans la galère théâtrale. Reste donc Conta3, le beau Conta, le libidineux Conta ! Ce malheureux sera dévoré au bout de trois mois par les farceuses de la troupe et la direction s’en ira au panier. Il y a bien le vieux Sion . .., mais il 755 est trop prolifique et au bout de la saison théâtrale la partie féminine du corps des artistes serait affligé de rotondités tant soit peu compromettantes. Arrive que pourra ... je ne m’en mêle plus. Negruzzi a publié une de tes trois lettres 4 dans le no du 1-er août, et je pense qu’il continuera la publication des autres dans les nos suivants. Ja vais lui écrire aujourd’hui même pour le charger de t’envoyer les brochures des Convorbiri à Londres, Cornwall Gardens, no 77 S.W. Tes occupations politiques te permettront-elles de donner suite à la rédaction de tes souvenirs? Il serait fort regrettable que tu renonces à la littérature. On le craint. Mais moi je ne le crois pas. Qui a bu boira ! Mille bonnes amitiés de la part de Pauline, de Marie et de Démètre. Tout à toi de coeur, V. Alecsandri Mirceşti, 16/28 august 1881 Iubite prietene, Este aşa de mult de cînd n-am mai trecut graniţa, eu care altădată . . . ■ew acela * .. . încît nu mă pot obişnui cu ideea de a vedea pe unul dintre prietenii mei făcînd naveta între Paris şi Londra la mai multe sute de leghe ■de Mirceşti. Dar bun e Dumnezeu ** ! încă opt luni de răbdare şi de nemişcare, aripile îmi vor creşte, şi atunci, pe legea mea, îmi voi oferi nişte curse interminabile prin statele Europei, cum se spunea pe vremea paşapoartelor. în aşteptare, termin ultimul meu an de agricultură şi fac pe negustorul de grîu. Acela pe care l-am obţinut în anul de graţie 1881 este minunat şi fără să aştept preţuri fabuloase, am vîndut cu 2 375 franci vagonul. Aceasta îmi este de ajuns pentru a-mi ajuta să plătesc ultimele datorii. Uf ... în timp ce tu vei face pe ambasadorul 1 în ’sînul perfidului Albion, ■cum îmi voi folosi eu oare timpul în cursul acestei ierni? Să merg să asist la şedinţele Senatului? Zău, nu. Bucureştiul mi-ar părea prea gol, tu nu mai eşti acolo, nici bătrînul cneaz, şi va trebui să duc viaţă de hotel ... * în original, în limba latină. ** în original, în limba română. 756 Deci, îmi propun să cer un concediu nelimitat şi, în caz de refuz, să-mi dau demisia, pentru a fi liber pe mişcările mele ... cînd spun mişcări, comit o greşeală, căci intenţia mea este de a mă cuibări la mine acasă şi de a. mă consacra vreunei lucrări care să dureze pînă în luna martie, epoca şedinţelor academice. Teatrul îl las în voia sorţii sale. Cu toate că a scăpat de direcţia lui Ventura, nu pare să aibă o perspectivă de vitalitate, căci nu văd cine ar putea să-l conducă pentru a-1 scoate la liman. Grădişteanu refuzînd să se amestece, doamna Grădişteanu de asemenea, m-am gîndit la Maiorescu 2, dar acesta are altceva mai bun de făcut decît să se bage în galera teatrală. Rămîne deci Conta3, frumosul Conta, uşuraticul Conta ! Acest nefericit va fi devorat după trei luni de către şmecherele trupei şi direcţia va ajunge la coş. Mai este bătrînul Sion . .., dar e prea prolific şi la sfîrşitul stagiunii teatrale partea feminimă a corpuliii de artişti va fi cuprinsă de rotunjimi întrucîtva compromiţătoare. Întîmplă-se ce s-o întîmpla ... nu mă mai amestec. Negruzzi a publicat una din cele trei scrisori4 ale tale în numărul din 1 august şi socot că va continua să publice pe celelalte în numerele-următoare. îi voi scrie chiar astăzi pentru a-I invita să-ţi trimită broşurile Convorbirilor la Londra, Cornwall Gardens, nr. 77 S.W. Ocupaţiile tale politice îţi vor permite să continui redactarea amintirilor tale ? Ar fi foarte regretabil să renunţil a literatură. Lumea se teme. Dar eu nu cred. Cine a băut va mai bea ! Salutări prieteneşti din partea Paulinei, a Măriei şi a lui Dimitrie. Al tău din toată inima, * V. Alecsandri CĂTRE V. A. URECHIA 597 Mirceşti, 17 august 1881 Iubite coleg, Nu ştiu dacă ai primit o scrisoare a mea în care te rugam să te gîndeşti la amicii noştri de la Montpellier cînd a fi o 757 zi cu ploaie de decoraţii? Dacă va răsări în fine o asemine zi, dă-mi voie a înscrie în numărul celor ploaţi şi pe dl. Do-menico Muti 1 din Napoli, care a adresat de mult Maiestă-ţilor-lor un album şi o poezie. Cela leur fait tant de plaisir et cela nous coûte si peu* ! ziceâ o damă mare pe timpul lui Ludovic XIV... Cum rămîne cu direcţia teatrelor ? 2 Al d-tale amic şi coleg, V. Alecsandri CĂTRE LUCIE DUCA 598 Mircesti, 21 août 1881 Ma chère Lucie, A mesure que se terminent! les travaux agricoles, il me pousse des ailes qui ne demandent qu’à prendre leur vol du côté de Sïnaia. Je viens te demander de m’informer sur l’état de la température de vos hauts parages, afin que je puisse calculer le nombre de paletots dont je devrais me munir en cas de voyage. Je voudrais me loger à l’hôtel car je ne ferai qu’un court séjour aux pieds de Boucecia; y trouve-t-on des chambres à volonté ou bien faut-il s'y prendre d’avance pour ne pas être exposé de se loger à l’enseigne de la belle étoile? Dans nos contrés nous jouissons de splendides journés d’automne, mais les soirées sont froides et les matinées aussi. Je m'en prive, comme tu le penses bien tout en déplorant ces anomalies atmosphériques. Ta tante est fort occupée en ce moment avec le pesage et le chargement bu blé que j'ai vendu à bon prix. Marie tapotte son piano quatre heures par jour et la petite Marguerite bavarde de façon à étourdir son grand’ * Aceasta le face atîta plăcere şi pe noi ne costă aşa de puţin ! 758- papa. Je suppose que Clopotsel en fait autant de son côté, c'est pourquoi je te charge de l'embrasser très fort de ma part. N’oublie pas Georges. Ta maison doit être presque prête. On en dit des merveilles. Si tu trouve, une occasion favorable je te prie de déposer mes hommages respectueux aux pieds de S. Majeste, notre gracieuse souveraine. Ton oncle affectioné, V. Alecsandri Mirceşti, 21 august 1881 Scumpa mea Lucie, Pe măsură ce se termină lucrările agricole îmi cresc aripi care nu cer decît să-şi ia zborul înspre Sinaia. îţi cer să mă informezi asupra stării temperaturii de pe înaltele voastre meleaguri, astfel încît să pot să socotesc numărul de paltoane cu care ar trebui să mă înarmez în caz de călătorie. Aş dori să loouiesc la hotel pentru că nu voi rămîne decît scurt timp la picioarele Bucegilor; se găsesc camere după dorinţă sau trebuie să te îngrijeşti din vreme pentru a nu fi expus să locuieşti la firma sub cerul liber? Pe meleagurile noastre ne bucurăm de zile de toamnă minunate, dar serile sînt reci şi dimineţile asemenea. Mă feresc, cum bine îţi închipui, deplîngînd aceste anomalii atmosferice. Mătuşa ta este foarte ocupată în timpul acesta cu cîntărirea şi încărcarea griului pe care l-am vîndut cu un preţ bun. Maria cîntă la pian patru ore pe zi şi mica Margareta ciripeşte atît cît să năucească pe bunicul său. Bănuiesc că şi Clopoţel, Ia rîndul său, face la fel, de aceea te însărcinez să-l îmbrăţişezi foarte tare din partea mea. Nu-1 uita pe Georges. Casa ta trebuie să fie aproape gata. Se spun minuni despre ea. Dacă găseşti o împrejurare potrivită, te rog să depui omagiile mele respectuoase la picioarele Majestăţii-sale, graţioasa noastră suverană. Unchiul tău iubitor, V. Alecsandri 759 CĂŢRE TITU MAIORESCU 599 Mirceşti, 21 august 1881 Iubite domnule Maiorescu, înţeleg foarte bine motivele pentru care nu puteţi primi direcţia teatrelor şi le aprobez cu atît mai mult, că însumi mă găsesc în acelaş caz ca şi d-voastră. Prin urmare, să sperăm că Dumnezeul românilor se va îngriji şi de arta dramatică şi să ne căutăm de treabă. Am scris d-lui Urechia în privirea decorărei d-lor Wil-Tielm Friederich şi Eduard Engel *. Sper că Ministerul nostru de Culte şi de Instrucţie Publică va interveni pe lîngă M.s. regele în favoarea recomandaţilor d-voastre. Cu cea mai sinceră afecţiune, al d-voastră, V. Alecsandri CĂTRE NICOLAE PISOSKI 600 Mirceşti, 24 august 1881 Moş Pisoi, Am aflat năzbuţiile care le-ai făcut la Slănic, dar nu m-am mirat căci tinereţea-i tinereţe şi trebuie să dea mugur. Acum însă că te-ai întors acasă ca să mietuieşti ştrengăriile de la Slănic, cred că după ce te-i odihni, te-i duce la Ruginoasa să vezi pe Doamna, care doreşte să te vadă. Cu această ocazie, * Apostila lui Titu Maiorescu despre străinii amintiţi care publicaseră în revista lor Magazin für die Literatur des Auslandes articole bune despre liiteratura română. sper câ şi Mir ceştii va avea fericirea să té ospăteze. Paulina te aşteaptă cu alivenci. Pe cînd erai absent madam Pizozki ne-au cerut seminţe de rapiţă. Ne-am grăbit a-i expedui cîteva oca prin drumul-de-fier, însă nu ştim dacă le-au primit. Oricum, te însărcinăm să arăţi soţiei tale afectuoasele noastre complimente şi să săruţi pe Alecsandrel din partea noastră. Frăţeşti îmbrăţişări, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 601 Mircesti, 8 sept. 1881 Cher vieux, je t’avoue que dans le premier mouvement, dominé par un sentiment egoïst, j’ai été furieux de te voir quitter Bucarest et le Sénat, et le théâtre, et l’Académie etc. Plus tard, cependant, revenant à des sentiments meilleurs, j’ai approuvé la sage résolution que tu avais prise, de te retirer pour quelque temps de la pétoudière, * soi-disant politique, dans laquelle les Costinesco, les Stolojan et Cie cuissent avec tant de succès. Le contact des gens qui sont toujours obligés de se laver les mains et qui ne le font pas, est un contact qui répugne aux hommes de notre génération. Ton fils, Démètre, dans une de ses visites à Mircesti, m’a annoncé la vente de Boldou, ainsi que celle de la forêt d’Aiud-Bondy, 1 cette nouvelle m’a grandement réjoui, malgré les pertes, assez considérables, que tu as dû subir dans ces deux affaires. A l'instar des bons capitains, tu as sacrifié une partie du chargement pour sauver le navire, or, après la tempête tu avais bien le droit de te reposer dans un port hospitalier. * Cuvînt necunoscut; probabil inventat de poet. 761 r i En Angletère, tu te trouve en pays de connaissences, tu 1 pourra donc mieux que tout autre t’occuper efficacement et aventageusement des intérêts de notre pays. Grâce à ton intervention auprès des hommes d’état de Londres, la question du Danube 2 recevra, je l’espère, une solution contraire aux prétentions de l’Autriche, et après avoir conduit à bonne fin cette affaire épineuse, les loisirs ne te manqueront pas pour donner suite à la rédaction de tes souvenirs. .. Tes lettres ont attiré l'attention et eveillé l’intérêt des lecteurs, car elles soulèvent le voile qui cache le passé d’hier aux yeux de la nouvelle génération. En se complétant, elles acquéréront l’importance d’une véritable chronique où l’on apprend la vérité sur les événements ainsi que sur les hommes qui y ont pris part dans lés 40 dernières années. Je suis très heureux que nous ayons eu l’idée d’entamer cette correspondance retrospective et je te promets de t’envoyer plusieurs réponses dans le courant de l’hiver. Après avoir payé mes dettes sonnentes, il me sera facile à m'acquitter de mes dettes épistolaires. Mes embarras d’argent et les préocupations morales qui en découlent ont été cause que j’ai perdu toute une année de travail littéraire, or maintenant, que je suis parvenu à chasser les vendeurs du Temple, autrement dit à extirper de ma peau le dernier créancier, je veux, respirant à l’aise, enfourcher de nouveaux ma bonne plume de Tolède. L’hiver venu et mes fenêtres calfeutrées je m'installe à mon bureau et je ne m’en décolle plus jusqu’au mois de mars, époque ou les séances de l’Académie m'appelleront à Bucarest. Quant au Sénat .. . s’il veut biens m’accorder un congé illimité, nous resterons en bon termes, dans le cas contraire, je le prierai d’agréer ma démission avec l’assurance de ma considération très distinguée. Mais le théâtre? diras-tu. Le théâtre je ne l’abandonnerai pas comme auteur dramatique, mais comme membre du comité, c’est autre chose. Je ne saurais aller m’installer à Bucarest et interrompre mes travaux littéraires pour le plaisir de jouer aux chiens de faiance avec Stancesco, Buesco et Sion. Toi, absent, la Direction deviendra un vrai gâchis et en fait de gâchis, j’en sors à peine. Assez comme cela. Encore plusieurs mois de patience et je pourrai faire comme \ 1 762 les cigognes qui viennent de partir, hélas, pour une autre patrie. Alors je reprendrai mon baton de pèlerin pour aller me retremper aux grandes sources de la vraie intelligence. Aussi bien, je commence en avoir par dessus les épaules de ce climat eminamente propice et de ce terrain eminamente Jertile, comme dit notre collègue Aurelian. J'ai besoin de changer d’air et d'hommes, et ma foi, si le Roi me proposait une mission comme la tienne, dans un pay doté d’un ciel clément, je crois que je ne me ferais pas tirer l’oreille... Mais, comme sous le règne de la hidoasa pocitură une pareille proposition ne me sera jamais faite, je compte, à partir •du printemps prochain, pérégriner à mes frais partout où je trouverai de beaux sites, de belles plages, pas de vent et pas trop de descendants de Trajan. Il n'est donc pas impossible que j’aille un jour te relancer à Cornwalle Gardens, 77 S.W. En attendant, écrivons-nous le plus souvent, se sera toujours cela de gagné sur la distance qui nous sépare. Amitiés de la part de ma petite colonie. T.à t., V. Alecsandri Mircesti, 8 sept. 188,1 Iubite prietene, îţi mărturisesc că la început, stăpînit de un sentiment ■egoist, am fost furios văzîn.du-te că părăseşti Bucureştiul şi Senatul, şi teatrul, şi Academia etc. Mai tîrziu, totuşi, întorcîndu-mă la sentimente mai bune, am aprobat înţeleapta hotărîre pe, care o luaseşi, de a te retrage pentru cîtva timp din * aşa-zisă politică, în care Costineştii, Stolojanii şi Comp. clocesc cu aşa de mare succes. Contactul cu oamenii care sînt mereu ■obligaţi să-şi spele mîinile şi care nu o fac, este un conţact care face silă oamenilor. din generaţia noastră. Fiul tău, Dimitrie, într-una din vizitele sale la Mirceşti, mi-a anunţat vînzarea moşiei Boldu, ca şi pe aceea a pădurii Adjud-Bondy, 1 această veste m-a. bucurat foarte mult, cu toate pierderile, destul de serioase, pe care a trebuit să le înduri în aceste două afaceri. în felul bunilor căpitani, tu ai sacrificat o parte din încărcătură penţru a salva corabia, or, după furtună aveai dreptul să te odihneşti într-un port ospitalier. , * Cf. aici p. 761 subsol. 76î în Anglia, te găseşti la tine acasă, vei putea, deci, mai bine decît oricare să te ocupi cu bune rezultate şi avantaje de interesele ţării noastre. Datorită intervenţiei tale pe lîngă oamenii de stat ai Londrei, chestiunea Dunării 2 va primi, o nădăjduiesc, o soluţie diferită de pretenţiile Austriei, şi după ce vei fi condus cu bine pînă la capăt această afacere spinoasă, timpul liber nu-ţi va lipsi pentru a duce mai departe redactarea amintirilor tale . . . Scrisorile tale au atras atenţia şi au trezit interesul cititorilor, căci ele ridică un văl care ascunde trecutul de ieri ochilor noii generaţii. Comple-tîndu-se, ele vor cîştiga importanţa unei adevărate cronici din care se află adevărul despre faptele, cît şi despre oamenii care au luat parte la ele în ultimii 40 de ani. Sînt foarte bucuros că am avut amîndoi ideea de a începe această corespondenţă retrospectivă şi îţi făgăduiesc să-ţi trimit mai multe răspunsuri, în cursul iernii. După ce îmi voi plăti datoriile de bani, îmi va fi uşor să-mi plătesc datoriile epistolare. Greutăţile mele băneşti şi preocupările morale care rezultă din ele au fost cauza că am pierdut un întreg an de muncă literară, ori acum, cînd am izbutit să izgonesc pe negustori din Templu, altfel spus să scot din pielea mea pe ultimul creditor, doresc ca, respirînd în linişte, să încalec iar pe bunul meu condei de Toledo. Iarna odată venită şi ferestrele mele astupate, mă aşez la biroul meu şi nu mă mai dezlipesc pînă în luna martie, epocă în care şedinţele Academiei mă vor chema la Bucureşti. Cît despre Senat . .. dacă vrea să-mi acorde un concediu nelimitat, vom rămîne în termeni buni, în caz contrariu, îl voi ruga să primească demisia mea cu asigurarea distinsei mele consideraţii. Dar teatrul ? vei spune tu. Teatrul nu-1 voi părăsi ca autor dramatic, dar ca membru al Comitetului, asta este altceva. Nu voi putea să mă duc să mă instalez la Bucureşti şi să întrerup lucrările mele literare pentru plăcerea de a ne arunca priviri furioase * Stăncescu, Buescu şi Sion. Tu lipsind, direcţia va deveni o adevărată încurcătură şi în privinţa încurcăturii abia am ieşit din ea. E de ajuns. încă cîteva luni de răbdare şi voi putea face ca berzele care tocmai au plecat, vai ! pentru o altă patrie. Atunci îmi voi lua bastonul de pelerin pentru a merge să mă cufund din nou în marile surse ale adevăratei inteligenţe. De altfel, începe să-mi ajungă pînă peste cap această climă eminamente propice ** şi acest teren eminamente fertile ***, cum spune colegul nostru Aurelian. Am nevoie să schimb aerul şi oamenii, şi pe legea mea dacă regele mi-ar propune o misiune ca a ta, într-o ţară dăruită cu un cer blînd, cred că nu mă voi lăsa rugat . .. Dar, cum sub domnia hidoasei pocituri, o asemenea propunere * Cf. p. 509 subsol. **, *** în original, în limba română. 764 nu-mi va fi făcută niciodată, socotesc ca, începînd din primăvara viitoare să încep să colind pe cheltuiala mea peste tot pe unde voi găsi privelişti şi plaje frumoase, fără vînt, şi cu cît mai puţin descendenţi ai lui Traian. Nu este deci cu neputinţă ca să vin într-o zi să te deranjez la Cornwall Oardens 77 S.W. Pînă atunci, să ne scriem cît mai des, va fi un cîştig faţă de distanţa care ne desparte. Amiciţii din partea micei mele colonii. Al tău, V. Alecsandri CĂTRE PIETRO MEZZETTI 602 Mircesti, 16 sept. 1881 Monsieur, Je vous * remerci pour la nouvelle composition musi-quale que vous avez eu la gracieusité de m'envoyer. Je regrette toutefois, de ne pouvoir vous dire mon sentiment à son égard, n’ayant personne à ma disposition qui sache me la faire apprecier. Ma fille est absente de Mircesti et son piano reste muet, car pour ma part, hélas ! je ne sais jouer d’aucun instrument. Quoiqu’il en soit, Monsieur, je suis convaincu du mérite de votre oeuvre, l’en jugeant par vos précédentes compositions, et je me propose, à la première occasion favorable, de faire exécuter votre hymne, afin d’en goûter l’harmonie autrement que par l'imagination. Veuillez, en attendant, Monsieur, agréer avec mes remerciements l'assurance de ma considérations très distinguée, V. Alecsandri * Repetat vous. 765 Mirceşti, 16 sept. 188 L 4 Domnule, '■ Vă mulţumesc pentru noua compoziţie muzicală pe care aţi avut amabilitatea să mi-o trimiteţi. îmi pare rău, totuşi, de a nu putea să vă spun impresia mea despre ea, neavînd pe nimeni la dispoziţie care să ştie să ma facă să o preţuiesc. Fiica mea lipseşte din Mirceşti şi pianul său stă mut, căci, în ce mă priveşte, vai ! nu ştiu să cînt din nici un instrument. Oricum ar fi, domnule, sînt convins despre meritul operei dumneavoastră, judecînd-o după compoziţiile de mai înainte, şi îmi propun, la prima ocazie favorabilă, să fac să se execute imnul dumneavoastră, pentru a-i gusta armonia în alt fel decît prin imaginaţie. Binevoiţi, pînă atunci, domnule, să primiţi împreună cu mulţumirile mele asigurarea distinsei mele consideraţii, V. Alecsandri CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 603 Mirceşti, 16 sept. 1881 Iubite domnule Florescu, Regret mult că fratele meu nu au avut la îndămînă Cîn-ticul lui Bonaparte 1 pentru ca să vi-1 dea ; eu însumi l-am căutat printre nămolul meu de hîrtii, dar nu l-am găsit. Voi fi poate mai cu noroc altă dată; pînă atunce, însă, publicaţi cînticul în proză, aşa cum l-aţi tradus, din traducerea lui Voinescu ; vi l-am expediat chiar astăzi cu oarecare mici îndreptări. Cît despre Cîntarea României a lui A. Russo, voi scrie surorei 2 sale ca să binevoiască a-mi comunica manuscriptul ce posedă şi sper a vi-1 comunica la rîndul meu, pentru ca să faceţi studiul comparativ ce aţi proiectat. Acest studiu, nu 766 mă îndoiesc, va fi foarte interesant pentru lectorii Portofoliului. E bine ca să readucem în ochii generaţiei de astăzi imaginele acelor oameni care au pus umărul la urnirea carului din hăugaş şi s-au retras în mormînt după ce au văzut carul ps calea bună. A. Russo au fost din numărul lor. Spirit viu, cultivat, inimă nobilă şi generoasă, talent unit cu modestie, el ar fi produs multe scrieri frumoase dacă moartea nu l-ar fi secerat ca pe mulţi dintre contimpuranii lui. îmi faceţi graţioasa propunere de a republica articolul meu din Revista română. 3. Această propunere îmi convine, însă cu condiţia ca să termin articolul. Voi cerca, dar, într-o zi a mă pune pe lucru, dacă mă va vizita strechia scrisului şi mă voi putea despărţi de sfînta lene, cu care ţin casă bună de un an de zile. Decizia ce aţi luat de a nu luneca pe povârnişul polemicei este foarte înţeleaptă. Polemicele aşa-zise literare, din ţara noastră, produc puţină lumină şi mult venin. Primiţi asigurarea stimei afectuoase ce vă păstrez, V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 604 Mirceşti, 17 sept. 1881 Iubite Negruzzi, în sfîrşit am căpătat o copie de pe manuscriptul lui Pepelea 1, dar în ce hal ! vei judeca însuşi ... E de mirat cum să aibă direcţia un asemenea copist ! Am făcut îndreptări pre cît am putut; acum dacă tot voieşti ca să publici această piesă în Convorbiri, încredinţează volumul alăturat unui zeţar inteligent şi, Doamne-ajută ! 767 Ce zici de iarna timpurie care ne-au căzut pe cap? Clima eminamente (sic) propice ! după spusa lui Aurelian. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 605 Mirceşti, [între 18—20 septembrie 1881] 1 Iubite Negruzzi, îţi mai trimit o piesă 2 care s-a jucat cu mult succes în iarna trecută la Bucureşti, însă tot aşa de prost copiată ca şi Pepelea. Dacă îţi convine, public-o în Convorbiri, fără nume de autor. Un simplu X e suficient. La caz contrar, ai bunătate a da piesa lui Lukian pentru beneficiul lui, cu condiţia ca să nu puie numele 3 meu pe afiş, dacă ar afla că e făcută de mine. Aştept răspunsul d-tale şi te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE V. I. SOCEC 606 Mirceşti, 20 sept. 1881 Domnule Socec, Vă rog să binevoiţi a trimite prin poştă un exemplar al operilor mele la adresa d-lui Alexandru Suţu 1 în Iaşi. Veţi trece costul în socoteala mea. Primiţi asigurarea dinstinsei mele consideraţii, V. Alecsandri 768 CĂTRE LASCĂR ROSETTI 607 Mirceşti, 24 sept. 1881 Iubite Lascăr, După dorinţa ce ai exprimat soţiei mele, îţi trimit inscripţia 1 de pe vasul de bronz ce mi s-au oferit la Montpellier pentru Cîntul gintei latine. Iat-o : De o parte figurează cu litere de aur cuvintele: Surge Luce De cealaltă parte, în litere mai mici, este scris: La raça en cara nia A dins del vell casai La canço del Lletti Ai cerut şi portretul lui Negri, însă nu-1 posed în exemplar mic. Singurul ce am este o fotografie de mărime naturală şi o păstrez ca pe un obiect de mare preţ, căci o parte a inimii mele este legată de acel suvenir. Te sfătuiesc deci să te adresezi la sora lui Negri, d-na Catinca Negri, sau la d-na Zulnia Sturza 2, pentru ca să capeţi un exemplar de portretul fratelui lor. Cred însă că l-ai putea găsi chiar la cumnata d-tale, princesa Aglaé3. Sînt foarte doritor să te văd şi dacă frigul şi vîntul nu mi-ar fi duşmani neîmpăcaţi, m-aş repezi la Răducăneni, unde am petrece împreună ore foarte plăcute. Am avea multe de grăit atît despre trecut, cu frumoasele aduceri-aminte ale tinereţii, cît şi despre prezent, cu pacatoasele lui micşurimi şi lupte de partide. Am avut mari necazuri în anii cei doi din urmă cu nişte datorii ce le făcusem pentru ca să îndatoresc rude şi prieteni, şi în timpul acesta nu am avut mintea dispusă la lucru, acum însă, slavă Domnului, am scăpat de toată încurcătura, mă găsesc liber şi independent şi fac proiecte de călătorii pentru ca să mai revăd locurile calcate de mine în acea epocă fericită a vieţii, cînd totul mi se arăta sub un prestigiu încîn- 769 tător. Am nevoie de soare şi de priveliştea mării, unul să-mi încălzească sîngele, cealaltă să-mi legene închipuirea. în aceste condiţii cred că aş mai produce vreo operă care să aducă mulţumire amicilor mei. Oricum să fie însă, îi rog să nu mă deie uitării şi cînd îi va ierta vremea, să se gîndească la sehastrul din Mirceşti. Te îmbrăţişez frăţeşte, V. Alecsandr i CĂTRE IACOB NEGRUZZI 608 Mirceşti, 26 sept. 1881 Iubite Negruzzi, M-am bucurat că n-ai fost un pierde-vară ca mine şi că ai tradus ..., fie chiar în versuri albe, pe Don Carlos a lui Schiller. Cu timpul sper că vom poseda în limba română tot teatrul clasic german, o adevărată comoară ! îmi spui că Maiorescu au reînviat pe lumea literară după opt ani de catalepsie. Cu atîta mai bine şi pentru literatura noastră, şi pentru el ! Un om ca dînsul, învăţat, elocvent, deştept, cugetător şi de gust, este menit a aduce mari foloase tinerimii, atît prin scrierile, cît şi prin graiul lui. Să ne felicităm dar de reînvierea ilustrului orator, care ştie a combate atît de aspru beţia cuvintelor. Mulţi chemaţi, dar puţini aleşi !... Această maximă se poate aplica la toate generaţiile ce se succed. Din elementele tinere care dau puţine roade astăzi, cine ştie dacă n-am videa ieşind o mînă de oameni-vengheri de marfă bună? Să nu desperăm, ci să urmăm a le arăta calea .... Sufletele june se obosesc de cinism şi se revoltă cîteodată în contra lui; atunci ele aspiră a reintra în lumea ideală, căci care om nu sufere măcar o dată în viaţă de nostalgia frumosului ! 770 Ion Ghica va continua şirul scrisorilor lui, însă cu totul afară din domeniul politic. Acele două care tratează despre Egalitate şi Libertate 1 au fost făcute cu scop şi de varietate şi de a proba cum înţelegeau libertatea şi egalitatea oamenii generaţiei cărunte. Fratele meu a promis să devie corespondentul Convorbirilor ! Mă bucur de această hotărîre a lui, însă am să-l îndemn şi eu din parte-mi ca să se ferească de politică, politica fiind filoxera literaturii. Cît pentru mine, iubitul meu coleg, am legat condeiul de gard !... întreaga vară am petrecut-o cu ocupări agricole şi cu plăţi de datorii. Slavă Domnului ! Acum sînt liber, liberat şi de moşie, pe care am arendat-o, şi de creancieri, pe care i-am ghiftuit de bani. Sper dar că în iarna ce vine, închi-zîndu-mă ca un culbec în căsuţa mea, voi reuşi a mă acăţa de poalele muzei ... Ce trînteală am de gînd să-i dau ! Avusesem proiectul a pleca în străinătate spre a căuta un colţ de pămînt scăldat în soare, însă şi anul acesta mă voi mul-ţemi cu soarele din sobă ... La martie voi merge să asist la lucrările Academiei şi la 1 mai voi pleca... . Unde? ... Unde m-or duce ochii şi pe cît timp pînzele pungii vor fi umplute. E timp să mai ies în lume ... Orizonul de la Mirceşti a început a-mi părea cam îngust, şi soarele României cu nasul degerat de frig. N-ai avea curagiul să te abaţi pe aice cînd te vei duce la Cameră singur? Mi-ar face mare plăcere. La revedere şi mii de complimente afectuoase d-nei Negruzzi. Al d-tale amic, V. Alecsandri Fă cu Pepelea şi cu Sfredelul dracului 2 ce-i găsi de cuviinţă. Ţi le-am trimis numai şi numai pentru că mi le-ai cerut. Dacă însă s-ar înjgheba o trupă în Iaşi, aş dori sa dai Sfredelul dracului (fără nume de autor) 3 ca să se joace. 771 CĂTRE ALEXANDRU PAP AD OP OL-C ALIM AH 609 Mirceşti, 26 sept. 1881 Cher ami, C'est bien aimable à vous de m'avoir averti de votre présence à Bucarest, cette bonne nouvelle hatera mon arrivée dans la capitale. Je compt partir lundi pour Galatz, où je m’arrêterai toute la journée de mardi pour affaires, et mercredi je prendrai le train pour .. . l’hôtel Broft. Espérons que jusqu’alors le soleil se décidera de mettre le néz à la fenêtre sans crainte de le sentir geler. Dans nos parages il se pavane majestueusement dans le ciel depuis trois jours, afin de soutenir, sans doute, la réputation de nos automnes. Nous en profiterons pour cueillir le maïs, c’est à dire ce qu’il en reste, à la suite des ravages faits par les vers. Un mauvais plaisant, dans le but de me consoler, me soutenait, l’autre jour, que je devais être fier de ma récolte puisqu’elle faisait des vers comme moi et des vers alexandrins encore. C’était à table, j’ai manqué lui jeter mes verres à la tête. Enchanté, pour tout le monde, cher ami, que vous ayez accepté le poste de commisaire général roumain . . un post lorgné avec amour par beaucoup d’amateurs de gecheft. Grâce à vous, justice sera faite à chacun selon son droit, et quant aux mécontents, s’il y en aura, on les invitera poliment, d’aller se promener. Mais aurez-vous terminé dans deux mois de debrouiller l'amas de prétentions qui ont surgi depuis la guerre de Bulgarie? Je le souhaite pour votre tranquilité et surtout pour vos travaux académiques. Les heures de travail d’un homme de lettres, particulièrement d’un fureteur enragé comme vous, n’ont pas de prix. Quoiqu’il en soit, je ne saurai vous répéter combien je me fais une fête de vous trouver à Bucarest, en votre double 772 ■ qualité d’ami et de par a-froid. Passez-moi .ce néologisme, il m'a été inspiré par l'assurance qui me donne de me garder contre les intempéries de notre climat eminamente propice (style Aurelian). Ainsi à bientôt tous à vous, V. Alecsandri Mirceşti, 26 sept. 1881 Iubite prietene, Foarte amabil din partea dumitale că m-ai anunţat de prezenţa-ţi în Bucureşti, această bune veste va grăbi sosirea mea în capitală. Socotesc să plec luni la Galaţi, unde mă voi opri toată ziua de marţi pentru afaceri, şi miercuri voi lua trenul pentru . . . hotelul Brofft. Să sperăm că pînă atunci soarele se va hotărî să scoată nasul la fereastră fără teama de a se simţi îngheţat. Pe meleagurile noastre, de trei zile, se înfăţişează maiestuos pe cer, pentru a susţine, fără îndoială, renumele toamnelor noastre. Vom profita pentru a culege porumbul, adică ce a mai rămas din el, în urma devastărilor făcute de viermi. Un glumeţ, în scopul de a mă consola, îmi susţinea, în ziua trecută, că trebuia să fiu mîndru de recolta mea pentru că făcea versuri ca şi mine şi încă versuri alexandrine. Eram la masă, puţin a lipsit să nu-i arunc cu paharele * mele în cap. Încîntat, pentru toată lumea, iubite prietene, că ai primit postul de comisar-general român ... un post vizat cu dragoste de mulţi amatori de gheşeft **. Datorită dumitale, se va face dreptate fiecăruia după dreptul său, cît despre nemulţumiţi, dacă se vor găsi, vor fi poftiţi cu politeţe să se ducă să se plimbe. Dar vei termina dumneata în două luni să descurci grămada de pretenţii care au apărut după războiul din Bulgaria ? O doresc pentru liniştea dumitale şi, mai cu seamă, pentru lucrările dumitale academice. Orele-de lucru ale unui om de litere, mai cu seamă ale unui cercetător înverşunat ca dumneata, nu au preţ: * In limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele vers— versuri, vers = viermi şi verres = pahare. ** în original, în limba română cu ortografie franceză. ;773 Oricum ar fi, nu pot să-ţi repet ce sărbătoare îmi fac din a te găsi la Bucureşti, în dubla dumitale calitate de prieten şi de para-frig. Trece-mi cu vederea acest neologism, mi-a fost inspirat de asigurarea pe care mi-o dă de a mă păzi de intemperiile climatului nostru eminamente propice * (stil Aurelian). Deci pe curînd şi al dumitale, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 610 Mircesti, 1-ei oct. 1881 Cher vieux, La description que tu m’as faite de Brighton et de sa propreté et de la belle situation au bord de la mer et de la vie agréable que l'on y mène a réveillé mes instincts de nomade. Je voudrais donc me trouver transporté subitement par la baguette d’une fée auprès de toi et me retremper dans ce milieu civilisé qui se refuse au bruit de nos petites luttes de parti. Heureux pays! qui ignore les noms de nos grands hommes de jour, et qui ne s’occupe guère des faits et gestes d’un Stolojan, d’un Costinesco et d’autres faiseurs ejusdem farinât- Tu te sens un autre homme, n'est-ce pas, en présence de ce vaste mouvement de l’humanité dans les domaines de la science, de l’industrie, de commerce, des beaux-arts, de la haute littérature etc. qui ouvrent de si larges horizons à la pensée? Rien qu’à voir les milliers de navires qui sillonnent la mer et se rendent aux quatre coins du monde, c’est un spectacle qui étonne, qui enchante, qui absorbe et qui * în original, în limba română. 774 fait oublier le mouvement incohérent des birjas détraquées de Bucarest ! Oui, certes, il doit faire bon vivre à Brighton et je te félicite de t’y trouver et de sentir la douce sensation d’un bain de propreté au sortir d’une cloaque. Au printemps, je me paierai ce luxe sur mes petits revenus, car il y a trop longtemps que je vis à l’étouffée au milieu de mes embarras financiers. Ma récolte de blé m'a permis de payer ma dernière grossed ette ; il ne me reste plus à acquitter que de petites sommes dont je serai débarrassé par ma chétive récolte de maïs. Et alors, vogue la galère ! Adieu, Mircesti, Sénat, Académie, et pour au moins deux ans; il me faudra cela pour me décrasser. En attendant je vais tâcher de consacrer mon hiver à quelque travail dont je puisse être satisfait; c'est pourquoi j’ai donné ma démission du comité théâtral et je me propose de retirer également du Sénat dans le cas où mes collègues se refuseront à m’accorder un congé illimité. Mon intention étant de quitter le pays au mois de mai, je ne me rendrai à Bucarest que pour la session académique. Peut être y viendras tu pour nous présider et cette idée m'agrée parfaitement. Quant à faire des démarches pour obtenir une agence quelconque, je ne l’essaierai même pas, et cela pour deux raisons; la première c’est qu’il me répugne de quêter pour moi; la seconde c’est que la hidoasa pocitură saisirait avec bonheur cette occasion pour me porter un coup de jarnac. Cet individu cherchera toujours à se venger de moi pour l’avoir stigmatisé, je lui reconnais moi-même ce droit de représailles, et par conséquent, je me garderai bien de lui fournir des armes. Quand le pays aura besoin de mes services, il m’appellera, comme il l’a fait à ton égard, mais chercher à m’imposer? Non! Depuis ton départ, les Convorbiri ont publié deux de tes lettres. La dernière, qui traite de l'Egalité 1, a été reproduite par le Timpul; les autres paraîtront prochainement. On en demande ! Prends ta plume ! Notre fameux automne, eminamente propice, nous fait faux bond. Le misérable se laisse chasser par un hiver précoce, au grand détriment de nos vignes et de nos champs de maïs. Il a neigé ces jours derniers et depuis j'ai endossé mon peltot no. 3. Bientôt la fourrure ! 775 Rien de saillant en politique si ce n’est les promenades de nos ministres à l’étranger pour raison de santé! Règle générale: quand le pays est malade, les hommes d’Etat vont aux eaux. Marie et mon gendre ont quitté Mircesti pour aller prendre leurs quartiers d'hiver à Jassi. Pauline est comme toujours très affairée, elle t’envoie mille bonnes amitiés. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 1 oct. 1881 Iubite prietene, Descrierea Brightonului pe care mi-ai făcut-o, a cuiăţeniei sale, a frumoasei poziţii pe malul mării şi a vieţii plăcute care se duce acolo a trezit instinctele mele de nomad. Aş vrea deci să mă aflu transportat deodată, cu ajutorul nuieluşei unei zîne, alături de tine şi să mă cufund din nou în acest mediu civilizat care se ţine departe de zgomotul micilor-noastre lupte de.partid. Fericită ţară! c.are nu cunoaşte numele marilor noştri oameni ai zilei şi care nu se ocupă deloc de faptele şi gesturile unui Ştolojan, unui Costinescu ai ale altor escroci din acelaşi aluat *. Te simţi alt om, nu-i aşa, în prezenţa acestei vaste mişcări a umanităţii în domeniile ştiinţei, industriei, comerţului, artelor frumoase, literaturii înalte etc., care.deschid gîndirii orizonturi atît de largi? Numai vederea miilor de nave care străbat marea şi se duc în cele patru colţuri ale lumii este un spectacol care uimeşte, care îneîntă, care absoarbe şi care te face să uiţi mişcarea incoerentă a birjelor** hodorogite ale Bucureştilor. Da, sigur, trebuie să lie bine să trăieşti la Brighton şi te felicit că te găseşti acolo şi că simţi dulcea senzaţie a unei băi de curăţenie după ieşirea dintr-o cloacă. La primăvară îmi voi plăti acest lux, din micile mele venituri, căci este prea multă vreme de cînd trăiesc înăbuşit în mijlocul strîmtorănlor mele financiare. Recolta de grîu mi-a îngăduit să-mi plătesc ultima mea datorie ; nu-mi mai rămîne decît să achit sume mici, de care voi fi eliberat * în original, în limba latină. ** în Original, în limba română cu ortografie franceză. 776 prin slăbuţa recoltă ds porumb. Şi atunci, la drum! Adio, Mirceşti, Senat, Academie, şi pentru cel pu;in doi ani; îmi trebuie a;;a ceva pentru a mă purifica. în aşteptare, voi încerca să consacru iarna vreunei lucrări de care să pot fi mulţumit; pentru asta mi-am dat demisia din comitetul teatral şi îmi propun să mă retrag de asemenea şi de la Senat, în cazul cînd colegii mei voi refuza să-mi acorde Un concediu nelimitat. Intenţia mea fiind de a părăsi ţara în luna mai, nu mă voi duce în Bucureşti decît pentru sesitmea academică. Poate vei veni şi tu acolo să ne prezidezi şi această idee îmi convine de minune. Cît despre a face demersuri pentru a obţine o agenţie oarecare, nici măcar nu o voi încerca şi aceasta pentru două motive: primul, pentru că îmi es+e silă să cer ceva pentru mine ; al doilea, pentru că hidoasa pocitură * va profita bucuros de această ocazie pentru a-mi da o lovitură mişelească. Acest individ va căuta întotdeauna si se răzbune pe mine pentru că l-am înfierat, îi recunosc eu însumi acest drept de represalii şi, prin urmare, mă voi feri să-i pun la îndemînă armele. Cînd ţara va avea nevoie de ser* viciile mele, mă va chema, aşa cum a făcut-o şi în cazul tău, dar să caut să mă impun ? Nu ! De la plecarea ta, Convorbirile au publicat două din scrisorile tale. Ultima, caie tratează despre EgalitateJ, a fost reprodusă de Timpul ; celelalte vor apărea în curînd. Sînt cerute! Pune mîna pe condei! Faimoasa noastră toamnă, eminamente propice **, ne păcăleşte. Mizerabila se lasă gonită de o iarnă timpurie, în pag iba viilor noastre şi a lanurilor de porumb. A nins în ultimele zile şi de atunci mi-am pus paltonul numărul 3. În curînd blana ! Nimic deosebit în politică, afară numai de plimbările miniştrilor noştri în străinătate pentru motive de sănătate! Regulă generală: cînd ţara este bolnavă, oamenii de stat se duc la băi. Marie şi ginerele meu au păsăsit Mirceştii pentru a se duce să-şi ia reşedinţa de iarnă la laşi. Paulina e ca întotdeauna foarte ocupată, îţi trimite multe salutări prieteneşti. Al tău, V. Alecsandri *■ ** în original, în limba română. 777 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 611 Bucureşti, marţi, [a. 6 octombrie i881]1 Dragă, Am sosit cu bine, deşi n-am închis ochii toată noaptea, după obicei. Am ajuns la hôtel Broft la 6 1/2 ceasuri, unde am găsit odaie caldă. Vecinul meu de odaie este Callimah-Catargiu care pleacă deseară pentru Tupilaţi. Am luat ceaiul împreună. Sper că scrisoarea aceasta o vei primi-o cînd te-i sui în tren ca să duci copilele la Iaşi. Vă sărut pe toate de o mie de ori. V. Alecsandri 612 Bucureşti, 6 oct. 1881 Dragă, am primit scrisoarea matale şi m-am măhnit că nu-ţi este prea bine. Mă tem că iar te-ai fi ostenit cu trebile moşiei şi cu grijitul casei. Aş pleca îndată acasă dacă asprimi banii de la Galaţi 1. Am scris lui Schwab 2 şi aştept banii pentru ca să cumpăr bonuri. Pe urmă mă voi repezi la Galaţi ca să ieu restul banilor. Am văzut astăzi pe madam Ghica foarte necăjită cu trebile familiei. Aşteaptă pe Ion Ghica zilele aceste, apoi vor pleca împreună la Londra. Multe închinăciuni din parte-i. La hotel avem pe Zizin, Carp şi pe Las-căr Catargiu. Vezi dar că nu sînt singur. Timpul s-au stricat, dar sînt sănătos. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri 778 613 Bucureşti, 8 oct, 1881 Dragă, Pe ieri plouă cu cofa, prin urmare nu ies din casă, mai cu seamă că am de societate pe Papadopol-Callimah, pe Pisozki şi alţii. Aştept bani de la Galaţi1 ca să cumpăr tonuri şi apoi îndată plec la Galaţi ca să ieu restul şi să mă întorc acasă. Aici toţi sînt încredinţaţi să ne ducem la Zanta2, însă cred că mai nimerit om face ca să stăm iarna la Mirceşti, la gura sobii, cu Grosana, Cuţa şi Gogu împrejurul nostru. Te sărut de o mie de ori, V. Alecsandri 614 Bucureşti, 9 oct. 1881 Dragă, Astăzi dimineaţă, vineri, au sosit aice Callimah-Catargiu, împreună cu md. Gracia şi cu d-ra Eva x. El mi-au adus veşti bune de la Mirceşti, ce m-au bucurat. Pe la 1 1/2 oare mă duc la Cotroceni ca să-mi ieu zioa bună de la regele şi de la regina. Mîini voi sevîrşi cumpărarea bonurilor şi poimîini, duminică, am de gînd a pleca la Galaţi2, căci cerul s-au curăţit de nori. Mi-e grabă să scap de cheltuielile Bucureştiului să mă întorc acasă lîngă babuşca şi * tontoloanei. Te sărut de o mie de ori, V. A lecsandri 4 zile n-am putut ieşi din casă din pricina ploilor care au căzut potop. * Cuvînt nedesgifrat. 779 615 Bucureşti, }0 oct. 1881 Dragă, ieri, vineri, au fost o zi frumoasă care ne-a făcut a crede că timpul şe va îndrepta şi va ţinea măcar pănă la sfîrşitul lunei. Am profitat ca să merg la Cotroceni, unde am şezut vro patru ceasuri cu regina. Astăzi, sîmbătă, ploaie cu cofa ! ... Nu mai este chip de ieşit. Cu toate aceste, oi căuta să sfîrşesc cu bonurile pentru ca să plec la Galaţi1. Banii au :sosit de v.ro trei zile aici, dar cumpărarea de bonuri nu se face lesne. Te sfătuiesc să nu vii în Bucureşti în timpul potopului ce domneşte, ci să aştepţi o telegramă de la mine, pentru .ca să ne întîlnim la Galaţi. Regina m-a întrebat despre mata şi au manifestat dorinţa de-a veni cu noi la Zante 2. Pisozki va pleca odată cu mine la Galaţi, poimîni, luni, dacă nu va naşte vro împiedicare. Ţi-oi anunţa prin telegraf ziua plecărei mele. Sînt sănătos şi te sărut de o m;e de ori. V. Alecsandri 616 Bucureşti, gioi, [între 11 şi 16 octombrie 1881]1 Dragă, ■ Ieri şi alaltăieri au plouat cu cofa, încît am fost silit să stau în casă. Fiind însă invitat la masă la Cotroceni, am luat o cupé şi m-am dus de m-am prezentat mamei regelui. Una la mînă. Astăzi timpul s-au mai îmblînzit. Voi profita ca să mă ocup de rochia matale şi de alte trebi a mele. M-am întelnit la restaurant cu Nabuco 2 şi cu femeia lui, care nu ştiu încotro să deie cu capul, traiul fiind scump şi banii pe sponci . . . Amorul ! Păn-acum e sacălie în Bucureşti. Te sărut, V. Alecsandri 780 617 Bucureşti, sîmbătă, [a. 16 octombrie 188 lj1 Dragăy Vremea s-au îndreptat pe aice, însă e sacălie mare în Bucureşti, căci societatea nu s-au întors încă din strainatate şi nici teatrurile, nici adunările n-au început. Prin urmare, am de gînd a pleca la Galaţi unde te voi aştepta precum ne-am vorbit 2. Nu vreau să prelungesc şederea mea aice fiind cheltuielile de la otel prea mari. M-am desfăcut de Comitetul teatral3, am pus la cale pentru congediul de la Senat şi tot Bucureştiul este încredinţat că merg să petrec iarna la Zanta 4. M-am întîlnit ieri cu Florescu şi cu prinţesa Alina5, care s-au întors dintr-o mare primblare prin Italia. Au văzut pe frate-meu la Paris şi l-au găsit vesel, sănătos şi întinerit. Amîndoi m-au întrebat mult despre mata şi m-au însărcinat să-ţi trimit amicii din parte-le. Am căutat costiumuri la două, trei magazii, însă nu am găsit încă nimică de gust. Voi mai umbla şi astăzi şi sper că nu m-oi întoarce acasă cu măna goală. Am scris lui Sulzer să-mi trimeată o parte de bani aice pentru ca să cumpăr bonuri de Creditul fonciar care aduc 5 la sută. îndată ce oi termina şi această afacere voi pleca pentru ca să scap de cheltuieli, căci, cu toată economia, nu pot să cheltuiesc mai puţin de 50 franci pe zi. Ca să-ţi faci o idee, ţi-oi spune că în ziua cînd am mîncat la Cotroceni6, fiind ploaie, vînt şi frig, am fost silit a plăti 6 franci pe ceas unui lipovan pentru cupeu. Papadopol îţi sărută mănile. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri 781 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 618 Mirccşti, 17 octombrie 1881 Iubite Negruzzi, M-am întors de la Bucureşti aseară şi am găsit pe biroul meu o scrisoare a lui Ion Ghica, care mă întreabă dacă s-au publicat în Convorbiri epistolele cele din urmă. Spre răspuns, te rog să-i trimeţi numerile de la 1 august, 1 sept. şi 1 oct. 1 şi să urmezi înainte cu trimiterea numerilor viitoare la adresa lui Ion Ghica: Londres 77, Cornwall-Gardens. Am văzut pe Maiorescu pregătind un articol foarte curios asupra sinuciderilor. Slavici lucrează o nuvelă ... Eu sper că de acum m-oi pune pe lucru ... dacă nu mă voi porni în străinătate. Te îmbrăţişez, V. Alecsandri CĂTRE GEORGE STERIADI 619 Mircesti, 19 octombrie 1881 Mon cher Steriadi, Voici la petite bluette 1 que j’ai écrite, il y a dix-sept ans. Puisse-t-elle amuser quelques-uns des lecteurs de votre journal ! L’hiver nous a déjà envoyé sa carte de visite ; je l’aï jetée au feu. Tout à vous, B. Alecsandri 782 Mirceşti, 19 octombrie 1881 Iubite Steriadi, Iată mica, piesă 1 pe care am scris-o, sînt acum şaptesprezece ani. Fie ca ea să distreze pe unii dintre cititorii ziarului vostru ! Iarna ne-a trimis deja cartea ei de vizita: am aruncat-o în fcc. Al dumitale, V. AlecsMidi CĂTRE LASCĂR ROSETTI 620 Mirceşti, 19 oct. 1881 Iubite Lascaraki, Întorcîndu-mă ieri de la Bucureşti, am avut mulţemirii a găsi pe biuroul meu scrisoarea ta din 4/16 şi în cămară un paneriu cu mere domneşti, încoronat de pere urieşe ; îţi mulţumesc şi ca prietin, şi ca amator de fructe. Scrisoarea ta va lua loc între corespondenţile mele cele mai intime, iar cît pentru mere şi pere, îmi promit să le probez zilnic o dragoste destul de lacomă. Mi-ai cerut o fotografie de-a lui Negri, în lipsa mea, Paulina au descoperit una pe care ţi-o trimit aice alăturat. Fotograful din Iaşi va putea scoate de pe ea un exemplar de mărime naturală. Legendele de pe steagul românesc din muzeul de la Dresda s-ar putea traduce franţuzeşte cu următorul: „Vitejia direaptă să biruiască Au courage loyal la Victoire !" „Prindea-te blagoslovenia, Que la bénédiction t’accompagne !" 783 Mă bucur că ţi-au plăcut poezia ce am compus pentru 10 Mai. Ea cuprinde în adevăr expresia visului nostru din tinereţe, realizat sub ochii noştri pe cînd sîntem ajunşi încărunţiţi. Mult ne-au favorat soarta pe acei care ne găsim încă în picioare după atîte lupte furtunoase. Cînd Cristof Columb au debarcat pe ţărmul Americii şi au aruncat privirea lui pe valurile oceanului nemărginit ce străbătuse, trebuie să fi simţit aceeaş fală care o simţim noi astăzi, privind România schimbată dintr-un paşalîc în regat independent. Dar acea fală nu este de natură a nimici grija viitorului. Ce vom face acum, că am ajuns stăpîni pe noi înşine, de capul nostru? Puternicii noştri vecini ne pândesc cum pândeşte lupul o pradă sigură; împrejurările politice a Europei sînt astfel de încurcate că noi ne găsim aproape de gura lupului, dar eu tot nu mă înfiorez. Francezul zice: il y a un Dieu pour les ivrognes et pour les amants. El ar putea completa zicătoarea adăogînd: et pour la Roumanie. * Negri zicea că Dumnezeu trezindu-se într-o dimineaţă şi aruncînd ochii asupra pămîntului. Moldova şi Valahia au fost cele întîi ţeri ce i s-au arătat. De atunci, ochii dumnezeieşti stau pironiţi pe ele din cauza unui spasm care-i opresc de a se îndrepta în alte părţi şi iată pentru ce toate visurile noastre, fie cît de-deşănţate, se îndeplinesc. Să sperăm dar că spasmul va continua încă multă vreme şi astfel vom scapa de lupi pănă vom creşte mai mari şi vom deveni mai tari. Sărutare frăţească, V. Alecsandri Complimente din partea soţiei mele. în curînd ţi-a trimite cîrlegi de vie. Te rog să-mi înapoiezi fotografia după ce vei obţinea o copie precum doreşti. * Există un Dumnezeu pentru beţivi şi pentru îndrăgostiţi... şi pentru România (limba franceză). 784 \ CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 621 20 octombrie 1881 ... Am citit poeziile ce mi-aţi trimis, le-am aflat bune şi vă sfătuiesc a urma cu studiul literaturii, fără însă de a-ţi face din poezie avere, căci, la noi în ţară poezia rimează cu sărăcia. [Vasile Alecsandri] CĂTRE ION GHICA 622 Mircesti, 29 8* 1881 Cher vieux, J'apprends ton arrivée à Bucarest. Or, puisque tu es revenu dans la cara -patria, n'aurais tu pas la velléité de venir voir ta fille à Miclaucheny? 1 Ce serait pour moi une excellente occasion de te happer au passage. Ta dernière lettre se publie dans le numéro des Convorbiri qui paraitra le 1 novembre 2. Toutes les autres ont déjà paru et Negruzzi te les a envoyiées à ton adresse, à Londres. Je t'envois cette lettre par Mr Strajesco, mon cumătru, et je t'embrasse, V. Alecsandri 785 Mirceşti, 29 oct. 1881 Iubite prietene, Aflu că ai sosit la Bucureşti. Or, pentru că te-ai întors în patria iubită, nu vei avea dorinţa să vii să vezi pe fiica ta la Miclauşani? 1 Ar fi pentru mine o nimerită ocazie pentru a te înhăţa în trecere. Ultima ta scrisoare se va publica în numărul din Convorbiri care va ■apărea la 1 noiembrie 2. Toate celalte au apărut deja şi Negruzzi ţi le-a -trimis pe adresa ta, la Londra. îţi trimit această scrisoare prin domnul Străjescu, cumătrul* meu, şi te sărut, V. Alecsandri CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 623 Mirceşti, 30 oct. 1881 Domnule Florescu, Am primit chiar acum, din partea d-lui Auguste Fourès, 1 felibru maioral, membru al Societăţei pentru studiul limbilor romane, o poezie scrisă în dialectul lauraguais 2 la Castel-naudary (Aude). Ea fusese destinată pentru Albumul macedo-român, însă nefiind terminată la timp, d-1 Fourès au binevoit a mi-o comunica, ca expresia sintimentelor sale afectuoase pentru noi. Dacă găsiţi că această poezie 3 ar putea afla loc în revista d-voastră, împreună cu traducerea ei în româneşte, cred că aţi face o mare mulţemire amicului nostru de la Castel-naudary. Iată manuscrisul lui. în orice caz, însă, vă rog să mi-1 înapoiaţi cînd nu mai veţi avea trebuinţă de el. Al d-voastră amic şi servitor devotat, V. Alecsandri * în Original, în limba română. 786 CĂTRE ION GHICA 624 Mircesti, samedi, [p. 29 octombrie 1881] Cher vieux, Ayant renoncé à Zante 1 pour cause de récolte de maïs manquée, j’ai pri mes quartiers d’hiver au coin de mon feu. C’est donc ici que j’attendrai ta visite que je désire ardemment. Depuis ton départ pour l’Angleterre, tu me manques beaucoup, surtout quand je vais à Bucarest. Je trouve Callimaki 2 ridicule d’avoir refusé Odobesco 3 comme 1er secretaire. Diable! que lui faut-il donc? On ne rencontre pas des Odobesco 3 à tous les coins de rue. Je t’attends les bras ouverts. Pauline t’envoie ses meilleures amitiés. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, sîmbătă, [p. 29 octombrie 1881 Iubite prietene, Renunţînd la Zante1 din cauza recoltei de porumb pierdute, mi-am luat reşedinţa de iarnă la gura sobei. Deci aici voi aştepta vizita ta pe care o doresc arzător. De la plecarea ta în Anglia, îmi lipseşti foarte mult, mai cu seamă cînd mă duc la Bucureşti. îl găsesc ridicol pe Callimachi 2 refuzînd pe Odobescu 3 ca prim-secre-tar. La naiba! ce îi trebuie oare? Odobeşti nu întîlneşti la orice colţ de stradă. Te aştept cu braţele deschise. Paulina îţi trimite cele mai bune amiciţii- Al tău, V. Alecsandri 787 CĂTRE LASCĂR ROSETTI 625 Mirceşti, 9 noiem. 1881 Iubite Lascaraki, Soţia mea ţi-au promis viţă de vie turcească, numită Ceaususum în limba lui Mahomet. Iată că-ţi trimite un pachet prin poştă, urîndu-ţi roadă îmbelşugată şi frumoasă. Merile şi perile de la Răducăneni au făcut admirarea tuturor persoanelor ce le-au văzut şi gustat, dar mai mult decît toţi le-am preţuit eu şi ca fructe de prima calitate, şi ca prezent amical. Speram să plec la Zanta 1, dar mă tem că voi rămănea pe iarnă la colţul sobei de unde îţi trimit frăţeşti îmbrăţi-şeri. V. Alecsandri CĂTRE IACOB NEGRUZZI 626 . Mirceşti, 11 nov. 1881 Domnule Not. coresft. etern, Acceptînd invitaţionea ce aţi benevolit a-mi tramitte la benchetui societăţii social literaria „Junimea", mă nutresc cu speranţionea de a frequenta acel benchet, unde sum secur de a găsi un nutriment mai substanţiale. Prin consecenţia finesc ca şi d-voastră prin sclamaţiu-nea ardente : Să trăiască ! Cine ? Din reşedinţemîntul Mirceşti. în Brumariu, în zi cu brumă. Sincer stimător, Vâsiliu Alecsandri 788 CĂTRE NICOLAE PISOSKI 627 Mirceşti, 1 dec. 1881 Iubite moş Pisoi, Am sosit ieri de la Bucureşti, unde m-am dus ca să obţin de la Senat un concediu pe toată iarna. Paulina mi-au spus că am primit cei două mii de franci ce ai împrumutat de la mine şi pe care mi i-ai trimis prin şeful de staţie din Mirceşti. Conform dorinţii tale, Paulina au încredinţat sinetul tău şefului care au trebuit să şi-l expeduiască îndată. L-ai primit? Răspunde-mi. Dorindu-vă sănătate şi voie bună, sărutăm pe Alecsan-drel. V. Alecsandri CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIIvfAH 628 Mircesti, 2 déc. 1881 Mon cher ami, je viens vous charger d’une petite commission, c’est de payer pour moi la note ci-jointe à Mr Staico-vici, 30 fr. 45 et. Ici j’ai trouvé la neige et le trainage, mais je n’abuse ni de l’un, ni de l’autre, ayant pour règle de conduite le statu quo auprès de mon bureau et. non loin du poêle. Puisse-je en profiter pour accoucher de quelque chose qui fasse plaisir à mes amis. 7S9 Et chez vous, là-bas? Comment va la politique? dans quel état sont les rues? Y-a-t-il quelque analogie entr'elles? J’attends votre réponse et vous donne une bonne poignée de main. Vous savez que je compt sur votre visite. Tout à toi, V. Alecsandri Mirceşti, 2 dec. 1881 Iubite prietene, vin să te încarc cu un comision, acela de a plăti pentru mine nota alăturată d-lui Staicovici, 30 fr., 45 ct. Aici am găsit zăpadă şi mers cu sania, dar nu abuzez nici de una, •nici de alta, avînd drept regulă de conduită stătu quo lîngă biroul meu şi nu departe de sobă. Fie să pot profita pentru a da naştere la ceva care să facă plăcere prietenilor mei. Şi pe la voi, pe acolo ? Cum merge politica ? în ce stare sînt străzile ? Este vreo legătură între ele ? Aştept răspunsul dumitale şi îţi dau o bună strîngere de mînă. Ştii că mă bizui pe vizita dumitale. Al tău, V. Alecsandri [CĂTRE WILLIAM BONAPARTE WYSE] 629 Bucarest, 7 déc. 1881 Cher monsieur et confrère, 1 Mon ami, le Prince Ion Ghica, ministre plénipotentiaire de Roumanie à Londres, étant désireux de connaître personnellement l’éminent poète qui a exprimé en si beaux vers 790 ses sentiments de sympathie pour notre pays, je me fais un vrai plaisir de vous le présenter, et je suis heureux de pouvoir ainsi mettre en rapport deux hommes supérieurs qui sont faits pour se comprendre et s'estimer. C’est la meilleure preuve d’affection envers vous de la part de votre tout dévoué confrère et ami, V. Alecsandri Bucureşti, 7 dec. 1881 Iubite domn şi confrate Prietenul meu, prinţul Ion Ghica, ministru plenipotenţiar al României la Londra, fiind dornic a cunoaşte personal pe eminentul poet care a exprimat în versuri atît de frumoase sentimentele sale de simpatie pentru ţara noastră, îmi fac o adevărată plăcere să vi-1 prezint, şi sînt fericit de a putea astfel să pun în legătură doi oameni superiori, care sînt făcuţi pentru a se înţelege şi a se stima. Este cea mai bună dovadă de afecţiune: faţă de dumneavoastră din partea devotatului confrate şi prieten, V. Alecsandri CĂTRE IOSIF VULCAN 630 Mirceşti, 8/20 dec. 1881 Domnul meu, Este adevărat că mi-am cerut concediu de la Senat pentru ca să plec în străinătate şi sînt gata de a profita de el, însă pornirea mea este încă întîrziată de împrejurări casnice. Vă rog dar să binevoiţi a urma cu trimiterea numerilor Fami- 791 Hei tot la Mirceşti. Eu din parte-mi voi avea de mare mul-ţemire a fi numărat între colaboratorii foaiei ce redactaţi şi voi trimite în curînd ceva, precum doriţi, pentru numărul prim. Primiţi, domnul meu, încredinţarea deosebitei mele consideraţii, V. Alecsandri CĂTRE ION GHICA 631 Mircesti, 10/22 déc. 1881 Mon cher vieux, Est-tu arrivé à bon port ? As-tu vu mon frère à Paris et le temps t'a-t-il permis d’aller rue Boileau? Réponds, mais avant tout rassure-moi sur la bronchite, car tu as dû l'avoir pour compagne de voyage, étant parti de Bucarest par un froid de plusieurs degrés. Je suis resté après ton départ encore quelques jours dans la capitale du jeune royaume, afin d’essayer de faire admettre mon malheureux frère sur la liste des agents de change. Je me suis convaincu plus que jamais qu'en Roumanie il n'y - avait pas de place au soleil pour les Alecsandri, ni même pour leurs enfants. Soit; je ne me plains pas, mais je constante un fait. Mon frère reste abandonné dans les rues de Paris, tandis que, avec son intelligence et sa connaissance des affaires, il pourrait être utile à son pays. Mon gendre est également mis à l’index pour le double crime de s’appeler Catargi et d'avoir épousé la fille d’Alecsandri. C’est parfait. Mais parlons d’autre chose. 792 Tu connais les discussions de nos Chambres, car tu es condamné à les lire, bon gré mal gré, tu connais aussi la brochure de Callimaki-Catargi1. On a cherché à lui donner une trop grande importance, et on ne parle de rien moins que de mettre sous jugement l’ex-ministre plénipotentiaire qui est tombé d’une façon si brusque. Je crois, pour ma part, que nous assisterons aux couches de la montagne de La Fontaine. Le Théâtre semble être devenu la propriété de Ventura. On n’y joue que du Ventura, et l’Indépendance est dans la jubilation. Ce soir on va servir au public la platitude de Peste Dunăre pour faire suite au Cămătarul etc. Le Hatman Dra-gan de Damé y passera aussi, car il faut bien que tous les garçons de la boutique débitent leurs marchandises. J’ai obtenu mon congé dans l’espoir de pouvoir travailler cet hiver ... Hélas ! mon cher vieux, ma plume est devenue rétive de façon à me désespérer... Pas la moindre idée !... Impossible d’accoucher d’une strophe. Serais-je fini? Cela m’inquiète au point de perdre courage .. Si j’essayais de faire de la politique ou de scier du bois? Non, cela me fatiguerait et m'achèverait tout à fait. Je préfère me livrer au dolce farniente et attendre l’inspiration. Cette gueuse m’a souvent fait des infidélités, mais elle finit toujours par revenir au bercail. Ah, si jamais je la punis, quel viol ! Nous jouissons d’un hiver qui n’est pas très rigoureux jusqu’à présent. Le thermomètre varie entre 0 et six degrés; il se maintient plutôt à zéro, afin d’être au niveau de quel-ques-üns de nos grands politiques. Quel vil flatteur ! Marie et Démètre sont partis pour les bords de la Méditerranée. Ils m’ont écrit de Venise une lettre pleine d’exclamations enthousiastes. Allons! C’est autant de pris sur Monaco. 2 Pauline espérait te voir avant ton départ du pays. Mais puisque tu as dû partir précipitamment, elle m’a fait promettre d'aller te retrouver à Londres. Tu comprends si je me suis fait prier ! Tout à toi, V. Alecsandri 7 93 Mirceşti, 10/22 dec. 1881 Dragul meu, Ai ajuns cu bine la destinaţie? Ai văzut pe fratele meu la Paris şi timpul ţi-a îngăduit să mergi în strada Boileau? Răspunde, dar înainte de toate linişteşte-mă cu privire la bronşita ta, căci trebuie să o fi avut drept tovarăşă de călătorie, deoarece ai plecat din Bucureşti pe un frig de mai multe grade. După plecarea ta, am rămas cîteva zile în capitala tînărului regat, pentru a încerca să fac să fie admis bietul meu frate pe lista agenţilor de schimb. M-am convins mai mult ca oricînd că în România nu este loc sub soare pentru fraţii Alecsandri şi nici pentru copiii lor. Fie; nu mă plîng, dar constat un fapt. Fratele meu rămîne părăsit pe străzile Parisului, în timp ce, cu inteligenţa şi cunoştinţele sale în afaceri, ar putea să fie folositor ţării. Ginerele meu este de asemenea pus la index pentru dubla crimă de a se numi Catargiu şi de a se fi căsătorit cu fiica lui Alecsandri. Este perfect. Dar să vorbim despre altceva. Cunoşti discuţiile Camerelor noastre, căci eşti condamnat să le citeşti, cu sau fără voie, cunoşti de asemenea broşura lui Callimachi-Catargi 1. S-a încercat să i se dea o prea mare importanţă şi se vorbeşte nici mai mult, nici mai puţin decît de darea în judecată a fostului ministru plenipotenţiar, care a căzut într-un chip aşa de neaşteptat. Eu, unul, cred că ne vom afla în faţa muntelui care naşte, al lui La Fontaine. Teatrul pare să fi devenit proprietatea lui Ventura. Nu se joacă decît din Ventura, şi l'Indépendance este încîntată. Astă-seară va fi servită publicului platitudinea Peste Dunăre ca urmare la Cămatarul etc. Hatmanul Dragan al lui Damé va trece de asemenea la rînd, căci trebuie neapărat ca toţi băieţii dughenii să-şi desfacă marfa. Am obţinut concediul cu speranţa de a putea lucra iarna aceasta . . . Vai! dragul meu, condeiul mi-a devenit atît de îndărătnic că mă aduce la desperare .. . Nici cea mai mică idee ! ... Imposibil să scot o strofă. Sînt oare sfîrşit ? Aceasta mă îngrijorează pînă la a-mi pierde curajul . . . Dacă aş încerca să fac politică sau să tai lemne? Nu, aceasta m-ar obosi şi m-ar da gata. Prefer să mă dedau unei dolce farniente şi să aştept inspiraţia. Această ticăloasă m-a înşelat deseori, dar a terminat întotdeauna prin a se întoarce la cuib. Ah, dacă o voi pedepsi vreodată, ce viol ! 794 Ne bucurăm de o iarnă care pînă acum nu este prea aspră. Termometrul variază între 0 şi şase grade; se menţine mai mult la zero pentru .a fi la nivelul unora dintre marii noştri politicieni. Ce linguşitor josnic ! Marie şi Dimitrie au plecat pe coasta Mediteranei. Mi-au scris de la Veneţia o scrisoare plină de exclamaţii entuzisaste. De! Cel puţin cu atîta s-au ales după Monaco 2. Paulina spera să te vadă înaintea plecării tale din ţară. Dar pentru ■că a trebuit să pleci pe neaşteptate, m-a făcut să-i făgăduiesc că vom merge să te regăsim la Londra. Bănuieşti şi tu cît m-am lăsat rugat ! Al tău, V. Alecsandri 632 Jassi, 26 déc. [s.n.] 1881 Mon cher vieux, Je reçois ta lettre à Jassi, où je suis venu avec ma femme pour rester une quinzaine de jours auprès des enfants, jusqu'au retour de ma fille et de mon gendre. Tu sais qu’ils sont partis pour aller tenter un peu la fortune à Monaco 1 et pour se rendre ensuite à Paris. Dame fortune leur ayant montré les dents, ils se consolent actuellement de leurs déboires au sein des merveilles parisiennes; mais leur séjour ne se prolongera pas au-delà de la fin du mois de décembre, car je les soupçonne de compter beaucoup sur le Yasiliatique pour regarnir légèrement leur bouise efflanquée. Tu ne t'amuses pas follement à Londres, je le crois, tu es trop seul ... et si le voisinage que nous rêvons pouvait jamais se réaliser, il nous chausserait tous deux admirablement . .., mais se réalisera-t-il? j’ai tout lieu de ne pas l’espérer, quand même je me remuerai, comme tu me le conseilles. J’ai déjà essayé une fois, une seule, de parler en haut lieu au sujet d'une affaire qui m’intéressait, ... et, malgré les promesses formelles qui me furent données, j'ai remporté 795 une veste des plus soignées. Cela m’a servi dé leçon pour l’avenir. Anicoutza Popesco, que j’ai vue ici, m'a confirmé tout ce qüe tu m'écris au sujet du theâtre. Dislocation complète malgré les prétendus succès dont parle VIndépendance roumaine ... Ca ira encore tant que ça pourra, c’est à dire clopin-clopant, et puis effondrement de fond en comble et, enfin, la direction tombera au mains de Pascaly et Ventura,2' entrepreneurs patentés des plaisirs publics de la capitale, et le tour sera-fait ! Grand bien leur fasse, je m’en ... Nous jouissons ici d’un temps splendide, au point que je ne regrette nullement de n’avoir pas été chercher un climat plus doux ailleurs. Pourvu qu’il dure jusqu’au mois de mai, après quoi je permets à l’hiver de venir montrer son nez. Penses-tu venir présider l’Académie? J’en serai enchanté pour une foule de raisons. Pauline se promet d’apprendre la recette du pilaf au nohut, afin de nous en régaler à notre première rencontre. On l’a assurée que tu avais une véritable passion pour ce plat turc. Je suis très heureux d’apprendre que notre gracieuse amie Marie C. 3 allait beaucoup mieux, quand tu lui écriras rapelle-moi à son bon souvenir. Dans cinq jours, la Nouvelle année! Nous te la souhaitons bonne et heureuse. Tout à toi, V. Alecsandri Voici l’adresse demandée: Madame Planteau Villa Allais 78, rue Boileau Iaşi, 26 dec. [s.n.] 1881 Iubite prietene, Primesc scrisoarea ta la Iaşi, unde am venit cu soţia mea pentru a sta cincisprezece zile lîngă copii, pînă la reîntoarcerea fiicei mele şi a ginerului meu. Ştii că au plecat pentru a-şi încerca norocul la Monaco 1 şi pentru a 796 -se duce apoi la Paris. Norocul arătîndu-le colţii, ei se consolează acum de necazul lor în sînul minunăţiilor pariziene; dar şederea lor nu se va prelungi dincolo de sfîrşitul lunii decembrie, căci îi bănuiesc că se bizuie mult pe Vasiliatic pentru a-şi umple puţin pungile lor secătuite. Nu te prea distrezi nebuneşte la Londra, o cred, eşti prea singur . . . şi dacă vecinătatea pe care o visăm va putea vreodată să se realizeze, ni s-ar potrivi la amîndoi de minune . .., dar se va realiza ea? am tot dreptul să nu o nădăjduiesc, chiar dacă mă voi mişca, aşa cum mă sfătuieşti. Am încercat deja o dată, una singură, să vorbesc undeva sus în legătură cu o afacere care mă interesa ... Şi, cu toate făgăduielile sigure care mi-au fost date, m-am ales cu o mare nereuşită. Aceasta mi-a servit pentru viitor. Anicuţa Popescu, pe care am văzut-o aici, mi-a confirmat tot ceea ce mi-ai scris despre teatru. Dislocarea completă în ciuda succeselor despre care vorbeşte l'Indépendance roumaine . .. Aceasta va merge cît se va mai putea, adică şontîc-şontîc, şi apoi .prăbuşiri de sus pînă jos, şi, în sfîrşit, ■direcţia va cădea în mîinile lui Pascaly şi Ventura 2, antreprenori patentaţi ai plăcerilor publice ale capitalei, şi păcăleala este gata! Să le fie de bine, puţin îmi pasă! Ne bucurăm aici de un timp minunat, într-atît încît nu regret deloc de a nu mă fi dus să caut un climat mai dulce în altă parte. Numai de ar dura pînă în luna mai, după care îngădui iernii să vină să-şi arate nasul. Socoteşti să vii să prezidezi Academia? Aş fi încîntat pentru o mulţime de motive. Paulina şi-a făgăduit să înveţe reţeta pilafului * cu năut ** pentru ■a ni-1 servi la prima noastră întîlnire. A fost asigurată că tu ai o adevărată pasiune pentru această mîncare turcească. Sînt foarte fericit că graţioasa noastră prietenă Maria C 3. mergea mult mai bine, cînd îi vei scrie aminteşte-i de mine. Peste cinci zile, Anul nou ! Ţi-1 dorim bun şi fericit. Al tău, V. Alecsandri Iată adresa cerută: Madame Planteau Villa Allais 78, rue Boileau - - * în original, în limba română. . :jfcţ* In original, în limba română cu ortografie franceză. 797 633 Mircesti, 17/29 déc. 1881 Mon cher vieux, Bronchite à Londres, bronchite à Mircesti, bronchites partout ! Voici pour commencer le bulletin de l’hygiène publique. Depuis une dizaine de jours et autant de nuits, je tousse et je crache comme si je n’avais pas autre chose à faire, et Pauline, en femme soumise, croit devoir me tenire compagne, de sorte que nous exécutons des douos assez réussis. C’est parfait comme ensemble, mais diablement défectueux comme solos. De là, une espèce de spleen qui m’envahit progressivement et me rend de plus en plus, insensible aux charmes de Mircesti. La solitude me pèse et la vue des champs couverts de neige me produit une certaine horripilation inconnue jusqu’à ce jour; à quoi attribuer cet état inquiettant? A ma bronchite d’abord et ensuite et surtout au manque absolu de disposition pour le travail, impossible, cher vieux, d’accoucher de moindre quatrain, quelque médiocre qu’il soit ... C’est désolant, car, après tout, qu'est ce qu’un poète qui ne peut plus fair de vers? un protestant qui ne proteste pas, un avocat empêché de la langue, un fondateur de dy-nasti qui ne fai pas d’enfants ! Tu me parles dans ta lettre des boustifailles britaniques à l’occasion du Christmas, mais rappelle-toi le proverbe de notre peuple: Crăciun sătul. En deux mots le roumain a su exprimer le nombre incommensurable d’indigestions occasionnées par les fêtes de Noël, dans toute la chrétienté. Pauline, en véritable gaspodina de l’ancien régime, est forte occupée de l’ameublissement * de la Camara, et ma fois, elle est parvenue à donner à cette pièce l’importance et l’aspect d’un véritable musée: sur les premiers plans une * Cuvîntul ameublissement ni se pare nepotrivit ca sens, el însemnînd transformarea unor bunuri imobile în mobile pentru un partaj ; în agricultură este folosit cu sens de afinat, afînarea pămîntului. Cuvîntul ameublement corespunde mai mult cu ideea de garnisire a cămîrii cu bunătăţi. 798 rangée d’assiettes cu răcituri, plus ou moins à l’ail ; sur le second plan une pyramide de poitrines d’oies, destinées à être fumées; sur la troisième place des tas de saucissons, arrangées en ordre comme les cordages des navirs ... ; en fin, dans le fond, un formidable alignement de jambons qui doivent faire concurance à ceux d’York ... C'est curieux à voir, un gourmand dirait que c’est splendide ! Mais aussi, pour arriver à ce résultat artistique, quels holocaustes de volatiles ! quelles hécatombes de compagnons de St. Antoine ! Pendant trois jours l’air a retenti de cris désespérés d'oies vouées au sacrifice, et de protestation aiguës de la race porcine. Ventura en aurait fait autant à leur place. Et main-tenent, gar aux moussafiri ! Pauline les attend du pied ferme pour juger de la capacité de leurs estomacs, car elle ne peut, hélas, compter sur la mienne. En ma qualité de petit mangeur, elle a trouvé que mon enthousiasme a été un peu tiede en présence de ses chefs d’oeuvre, aussi regrette-t-elle sincèrement notre vieux Kneaz qui venait d’ordinaire passer avec nous les fêtes de Noël. Voilà un appréciateur, mais par combien d’indigestion il a du passer pour mériter cette haute réputation ! Toi, tu n’es fort que sur l’article des piftiés, et Pauline me demande si elle ne pourrait t’en envoyer quelques assiettes à Londres? J'ai beaucoup de peine à l’assurer que la chose est peu pratique et même impraticable. Oui, mon cher vieux, tu as parfaitement raison de dire que nous passerions ensemble des fêtes bien joyeuses si nous étions voisins, mais le voisinage que tu en rêve n’entre pas dans les combinaisons des hautes régions, il ne se réalisera j ;mais, à mon avis, os hommes d’état sont de l’école de Platon, qui voulait couronner les poètes et les mettre à la porte de sa République. En fait de couronnes on m’en a servi plus que je n’en ai mérité; en conséquence me croire très heureux de n’avoir pas encore été chassé hors du pays. L’affaire Callimachi-Catargi 1 a pris des proportions incroyables. Blâme contre lui à la Chambre, blâme au Sénat, haro sur toute la ligne et pour comble mise en accusation ... hélas, mais voilà une brochure dont l’impression lui coûte cher. Faut de la célébrité, pas trop n’en faut, surtout à ce prix . . . Le dernier numéro des Convorbiri contient ta dernière lettre, 2 l’as tu reçu ? On en demande des nouvelles. C'est 799 pourquoi j’ai fait des voeux pour que tu termine au plus-tôt tes mémoires politiques, et que tu aies enfin, le loisir de puiser dans la tienne (de mémoire) (sic) des écrits plus inte-rressants et dont la publication n’offre aucuns inconvénient. Sur ce, je te souhaite des fêtes heureuses et bien portantes. Mille bonnes amitiés de la part de Pauline, et un bon poignée de mains de ma part. V. Alecsandri Marie a livré un grand combat à Monaco. 3 Deçéption cruelle ! La martingale a sauté ! Pour s’en consoler elle a entrainé son mari à Paris. Mirceşti, 17/29 dec. 1881 Iubite prietene, Bronşită la Londra, bronşită la Mirceşti, bronşite peste tot. Iată, pentru a începe, buletinul higienii publice. De zece zile şi tot atîtea nopţi, tuşesc şi scuip ca şi cum nu aş avea altceva de făcut, şi Paulina, ca o soţie supusă, crede că trebuie să-mi ţină companie, astfel încît executăm nişte duo-uri destul de izbutite. Este foarte bine ca ansamblu, dar al naibii de defectuos ca solo. De aici, un fel de spleen, care mă cuprinde pe încetul şi mă face din ce în ce nesimţitor faţă de farmecele Mirceştilor. Singurătatea mă apasă şi vederea cîmpurilor acoperite de zăpadă îmi produce o oarecare enervare necunoscută pînă în ziua de azi; de unde vine această stare de nelinişte ? Mai întîi de la bronşita mea şi apoi, şi mai cu seamă, de la totala lipsă de dispoziţie pentru lucru, cu neputinţă, prietene, să dau naştere unui catren oricît de slab ar fi ... Este jalnic, căci, pînă la urmă, ce însemnează un poet care nu mai poate face versuri? un protestant care nu protestează, un avocat împiedicat la limbă, un fondator de dinastie care nu face copii ! îmi vorbeşti în scrisoarea ta despre zaiafeturile britanice cu ocazia Crăciunului *, dar adu-ţi aminte zicătoarea poporului nostru: Crăciun sătul **. în două cuvinte românul a ştiut să exprime numărul nesfîrşit de indigestii datorate sărbătorilor de Crăciun, în toată creştinătatea.' Pau- * în original, în limba engleză. ** în original, în limba română. 800 lina, ca o adevărată gospodină * din vechiul regim, este foarte ocupată cu garnisirea cămării ** şi, ce-i drept, a izbutit a da acestei încăperi importanţa şi înfăţişarea unui adevărat muzeu : în primele locuri, un rînd de farfurii cu răcituri*** mai mult sau mai puţin usturoiate; pe planul al doilea, o piramidă de piepturi de gîscă sortite să fie afumate; pe locul al treilea, grămezi de cîrnaţi, aşezaţi în ordine ca parîmele corăbiilor; în sfîrşit, în fund, o foarte mare aliniere de şunci care trebuie să facă concurenţă celor de York . . . Este curios de văzut, un pofticios ar spune că este minunat. Dar şi pentru a ajunge la acest rezultat artistic, cîte jertfe de păsări ! cîte măceluri de tovarăşii Sfîntului Anton ! Timp de trei zile aerul a răsunat de ţipetele disperate ale gîştelor sortite sacrificiului, şi de protestele ascuţite ale rasei porcine. Ventura ar fi făcut la fel în locul lor. Şi acum, atenţie la musafiri **** ! Paulina îi aşteaptă hotărîtă pentru a măsura capacitatea stomacurilor lor, căci, vai, ea nu se poate bizui pe a mea. In calitatea mea de nemîncăcios, a găsit că entuziasmul meu faţă de capodoperele sale a fost abia călduţ, de aceea îi pare rău cu adevărat de bătrînul nostru cneaz care venea, de obicei, să petreacă cu noi sărbătorile Crăciunului. Iată un preţuitor, dar prin cîte indigestii a trebuit să treacă pentru a merita această înaltă faimă ! Tu, tu nu eşti forte decît la articolul piftii ***** şi Paulina mă întreabă dacă nu ar putea să-ţi trimită cîteva farfurii la Londra? îmi este foarte greu să o asigur că lucrul este foarte puţin practic şi chiar de nefăcut. Da, iubite prietene, ai tot dreptul să spui că am petrece împreună sărbători foarte vesele dacă am fi vecini, dar vecinătatea la care visezi, nu intră în combinaţiile celor de sus, nu se va îndeplini niciodată, după părerea mea. Oamenii noştri de stat sînt din şcoala lui Platon care vroia să încunune pe poeţi şi să-i dea afară din Republica sa. Cît despre coroane mi s-au servit mai multe decît meritam ; prin urmare, să mă cred foartè fericit de a nu fi fost încă gonit dinJţară. 1 Afacerea Callimachi-Catargi1 a luat proporţii de necrezut. Vot-de-blam împotriva lui la Cameră, vot-de-blam la Senat, indignare pe toată linia şi pe deasupra punere sub acuzare ... vai, dar iată o broşură a cărei tipărire îl costă scump. Trebuie celebritate, dar nici prea multă nu trebuie, mai cu seamă la preţul acesta. Ultimul număr din Convorbiri conţine ultima ta scrisoare 2, 1-âi primit ? Se cer altele noi. Iată pentru ce am făcut urarea ca să termini cît mai *_**» Jn original, în limba română. ♦***• ***** în original, în limba română cu ortografie franceză. 801* repede memoriile tale politice şi ca să ai, in sfîrşit, răgazul să scotoceşti în a ta (memorie) (sic) scrieri mult mai interesante şi a căror publicare să nu ofere nici o greutate. Cu aceasta, îţi doresc sărbători fericite şi sănătoase. Mii de amiciţii din partea Paulinei, şi o bună strîngere de mînă din partea mea. V. Alecsandri Marie a dat o mare bătălie la Monaco3. Crudă decepţie ! Martingala * sa a căzut ! Pentru a se mîngîia a tîrît pe soţul său la Paris. CĂTRE REGINA ELISABETA 634 Mircesti, 19 déc. 81 Madame, Je viens d’avoir l’honneur de recevoir à l'instant-même la lettre de votre Majesté et. je m'empresse d'y répondre immédiatement selon son désir. Et d’abord, je ne puis m’empêcher d’exprimer à Votre Majesté ma sincère admiration pour l'abondance de ses créations, pour sa prodigieuse facilité de travail et pour la beauté de ses tableaux poétiques. Vous écrivez non avec de l’encre mais avec des couleurs vives, votre encrier est une palette, votie plume un penceau de grande finesse. Que votre Majesté profitte donc de ce mouvement ascensionnel de son talent pour enrichir son écrin littéraire, mais qu’Elle me permette aussi de La prier de ménager sa précieuse santé. „Je travaille un peu trop et je souffre p[ou]r travailler". Ces sont les propres paroles de Votre Majesté. Elles m’ont * Sistem de joc care pare să asigure un cîştig mărind progresiv miza. 802 fait réfléchir, non sans inquiétude, aux conséquences que cette souffrance pourrait amener. Aussi je demende en grâce à la Reine-Poète de travailler un peu moins, afin de ne plus souffrir en travaillant. Il ne faut pas que l'arbre s'épuise à donner tous ses fruits à la fois, car la nature l’a destiné à produire pendent une longue série d’années, il ne faut pas également que vous arriviez, à force d’une trop grande tension de vos facultés à la lassitude improductive dont je souffre moi-même actuellement. Votre Majesté escompterait ainsi l'avenir et se priverait des immenses satisfactions qu’Elle trouve à ses traveaux littéraires. Vous êtes jeune encore et déjà en renom; vous avez bravement, spontanément, gagné à la pointe de votre plume le droit d'être vous-même, en dehors même du trône; la gloire vous a ouvert ses bras sans se faire prier ; il est temps que votre Majesté pense à ajouter aux pensées ingenieuses de ses albums quelque maxime en faveur de la santé, ce vrai trésor de la vie. L’Empereur Napoléon m’a dit un jour cette grande vérité: „Pour bien servir son pays, il faut être bien portant!" Mais je crains fort de prêcher dans le désert car je sais combien peu on résisté à la voix du géni invisible qui vous montre l'horisont illuminé de rayons éblouissants, on s'élance en avant, toujours en avant, au risque même de succomber au bout de la carrière. Je ferme donc la bouche du mentor inoportun pour répondre au questions que votre Majesté m'a fait l'honneur de m'adresser. Le sujet de la balade que vous venez de terminer est parfaitement conçu et je ne doute pas qu’il soit encore mieux traité. Le rythme choisi est le plus approprié à ce genre de poésie, étant celui des chansons populaires. La scène se passe aux bords du lac Yalpéou appelé Yalpoug par les Russes, et qui ce trouve en Bessarabie. Le Tatar appartient à la famille de Mirza. Quant au nom de doudouyé, je le trouve fort harmonieux puisque on le donne chez nous aux gracieuses petites filles que l'on aime bien; mais je ne me rends pas bien compte de sa résonnance dans une poésie écrite en langue allemande. Votre Majesté seule peut être juge compétent dans cette question. 803 C’est la première ballade, si je ne me trompe, que vous avez composée, elle excite.au plus :haut degré ma curiosité, étant convaincu, d’avance - qu’elle contient de magnifiques descriptions des lieux où la scène se .passe, de la course du cheval qui emporté Doüdouyé, de la mort de l’heroine qui se sacrifie pour sauver son amant et de l’effet fantastique produit par les vapeurs du lac en s’élevant sur le disque de la lune etc ... etc. La légende du Frère et de la soeur est des plus émouvantes; elle se prêterait admirablement à un drame en vers, mais sous quelques forme qu’elle sorte de la plume de votre Majesté, elle portera le cachet d’un morceau de haut littérature. Sa situation dramatique comporte des études psychiques d'un ordre supérieur que vous saurez aborder et faire valoir, en poète-philosophe, où mieux encore, en philosophe-poète. Je suis sûr du succès et ne fais pas de compliment anticipé, car je connais la magie de votre plume, mais que votre Majesté me permette d’ajouter: pas de hâte, pas de fatigue, pas de souffrence. Allons, voilà que je redeviens ennuyeux, je me tais. Le drame de la Légende a lieu dans le Boudjac de la Bessarabie, anciennement habité par les Tartars sous la domination du Khan Gheraï. Les monastères fondés par les deux malheureux frères sont ceux de Moldovitza et de Yoronetz, situés en Bucovine. Je donner-ais par conséquent très volontière le nom de Moldovitza à la jeune fille et celui de Voron à son frère, ces noms étant d’ailleurs eminement roumains. D’après les traditions les deux enfants ont été ravis par une horde de Tatars, à l'âge le plus tendre, dans un des faubourgs de Suceava, vers le 16e siècle. Ils ont été elevés, comme esclaves, elle dans le harem de Khan Gheraï, sous la surveillance de Fethma, sa favorite, ef lui parmi ses hommes d'armes. En avançant en âge le jeune homme devient ün des plus illustres guerriers de la tribu, il s’eprand de Moldovitza qu'il entrevoit un jour à la fênetre grillé du seraïl, et il demande sa main à Gheraï, celui-ci la lui accorde pour récompenser les beaux faits d’armes accomplis par son esclave favorit sur les Russes. Le mariage a lieu en grande pompe, et, lorsque les nouveaux époux se trouvent seuls dans la 80,4 chambre nuptiale, il se reconnaissent frère et soe- r à la suite des souvenirs d'enfance qu'ils évoquent. Scène d'attendrissement, scène d'amour, scène de désespoir et d’horèur ! Cette révélation inatendu les force à dire adieu au monde; ils endossent l'habit monacal et vont fonder, dans leur pays, les deux couvents de Moldovitza et de Voronetz, que sépare une montagne couverte .de forets vierges. Elle devient la supérieure, soüs le i om de Véniamina, lui staretz, sous celui de Paişsie, et ils expirent le même jour sans s'être jamais revus. Leurs âmes sont portées au ciel sur l’aile d’un ange. à la grande satisfaction des lecteurs de la légende. Je. crois, Madame, avoir répondu à toutes les questions de votre Majesté. Si pourtant Elle avait besoin de quelques nouvelles notices, je l'a prie. de me considérer entièrement a ses ordres. Le jour où Votre Majesté daignera m'annoncer.-., qu’elle a terminé ce beau poème, je crierai'avec enthousiasme : „Vive notre gracieuse souveraine, Garttien-Elïsabeth’!-' La lettre de votre Majesté se termine par les mots caba-; listiques: „Travaillez"! Hélas! je né demande .pas ftiieux;1; mais j'ai beau me mettre à l’affut ët guetter l'inspiration. : Elle me boude et moi je reviens bredouille, de mes courses' à travers les espaces. Serais-je devenu un chasseur platonique ? Cette pensée me chagriné et m’enlève une grande par tie de mes moyens. Ai-je trop travaillé ? Peut-être. C’est pourquoi je supplie de nouveau votre Majesté de ménager ses forces et d’éviter pour le moment d’aborder des sujets qu’exigent de trop sérieuses réflexions. Tel m’a semblé celui de la nouvelle qui hânte votre esprit en y jetant des reflets noirs, il est trop sombre pour votre brillante imagination. Votre splendide cabinet de travail n’est fait que pour des esprits rayonants. Laissez les fous à la porte et daignez me pardonner ce dernier conseil. J’ai l’honneur d’être, Madame, avec le plus profond respect de votre Majesté le très obéissant et très dévoué serviteur, F. Alecsandri Adresa pe plic: A sa Majesté La reine de Roumanie Bucarest recommandé 805 Mirceşti, 19 dec. 81 Doamnă, Am avut onoarea să primesc chiar acum scrisoarea Majestăţii-voastre şi mă grăbesc să răspund de îndată după dorinţa sa. Şi mai întîi nu mă pot împiedica să exprim Majestăţii-voastre sincera mea admiraţie pentru abundenţa creaţiilor sale, pentru marea uşurinţă de a lucra şi pentru frumuseţea tablourilor sale poetice. Scrieţi nu cu cerneală, ci cu vii culori, călimara voastră este o paletă, condeiul vostru o pensulă de mare fineţe. Majestatea-voastră să profite de această mişcare crescîndă a talentului său pentru a îmbogăţi caseta sa literară, dar să-mi îngăduie de asemenea să o rog să-şi menajeze preţioasa sa sănătate. „Lucrez puţin cam mult şi sufăr lucrînd." Acestea sînt propriile cuvinte ale Majestăţii-voastre. Ele mi-au dat de gîndit, nu fără îngrijorare, asupra urmărilor pe care această suferinţă ar putea să le aducă. De aceea cer ca o graţie reginei-poete să lucreze mai puţin, astfel încît să nu mai sufere lucrînd. Nu trebuie ca arborele să slăbească dînd fructele sale deodată, pentru că natura l-a sortit să producă un şir îndelungat de ani, de asemenea nu trebuie să ajungeţi, datorită unei prea mari tensiuni a facultăţilor voastre, la oboseala neproductivă de care sufăr eu însumi acum. Majestatea-voastră îşi va irosi astfel viitorul şi va fi lipsită de marile satisfacţii pe care le găseşte în lucrările sale literare. Sînteţi încă tînără şi deja cu renume; aţi cîştigat curajos şi deodată, cu vîrful condeiului vostru, dreptul de a fi voi înşivă, chiar în afara tronului; gloria v-a deschis braţele sale fără să se lase rugată ; este timpul ca Majestatea-voastră să se gîndească să adauge la gîndirile ingenioase din albu-murile sale cîteva maxime în favoarea sănătăţii, această adevărată comoară a vieţii. împăratul Napoleon mi-a spus într-o zi acest mare adevăr: „Pentru a-ţi servi bine ţara , trebuie să fii sănătos!" Dar- îmi este teamă că propovăduiesc în deşert pentru că ştiu ce puţin poţi rezista la vocea geniului invizibil care îţi arată orizontul iluminat de razele scînteietoare, te arunci înainte, mereu înainte, chiar cu riscul de a supqţnba la capătul carierei. închid deci gura mentorului nedorit pentru a răspunde la chestiunile pe care Majestatea-voastră mi-a făcut onoarea să mi le adreseze. Subiectul baladei pe care aţi terminat-o acum este foarte bine conceput şi nu mă îndoiesc că va fi şi mai bine tratat. Ritmul ales este cel mai potrivit pentru acest gen de poezie, fiind acela al poeziilor populare. Scena 806 se petrece la marginea lacului Yalpeu, numit Yalpug de către ruşi, $i care se găseşte în Basarabia. Tătarul face parte din familia lui Mîrza. Cît despre numele duduie îl găsesc foarte armonios pentru că se dă la noi graţioaselor tinere fete care sînt mult iubite ; dar nu-mi dau bine seama de rezonanţa sa într-o poezie scrisă în limba germană! Numai Majestatea-voastră poate fi judecătorul priceput în această chestiune. Este prima baladă, dacă nu mă înşel, pe care aţi compus-o, îmi stîr-neşte foarte tare curiozitatea, fiind convins dinainte că ea conţine descrieri măreţe ale locurilor unde se petrece scena, a cursei calului care o duce pe Duduia, a morţii eroinei care se sacrifică pentru a-şi salva iubitul şi de efectul fantastic produs de aburii din lac, ridicîndu-se pe discul lunii etc . . . etc. Legenda fratelui şi a surorii este dintre cele mai emoţionate, s-ar potrivi foarte bine pentru o dramă în versuri, dar sub orice formă ar ieşi de sub condeiul Majestăţii-voastre, ea va purta semnul unei bucăţi de înaltă literatură. Situaţia sa dramatică necesită studii psihice superioare pe care veţi şti să le abordaţi şi să le valorificaţi, ca o poetă-filozof, sau încă mai bine ca un filozof-poet. Sînt sigur de succes şi nu fac un compliment anticipat întrucît cunosc magia condeiului vostru, dar Majestatea-voastră să-mi îngăduie să adaug: fără grabă, fără oboseală, fără suferinţă. Haide, iată că redevin plicticos, tac. Drama legendei are loc în Bugeacul Basarabiei, altădată locuit de tătari sub dominaţia hanului Gherai. Mănăstirile fondate de cei doi nefericiţi fraţi sînt Moldoviţa şi Voroneţ, situate în Bucovina. Aş da prin urmare de bună-voie numele de Moldoviţa tinerei fete şi pe acela de Voron fratelui său, aceste nume fiind de altfel întru totul româneşti. După tradiţie, cei doi copii au fost răpiţi de o hoardă de tătari, la vîrstă fragedă, într-una din mahalalele Sucevei, prin secolul 16. Au fost crescuţi ca sclavi, ea în haremul hanului Gherai, sub supravegherea Feth-mei, favorita sa, şi el printre oamenii de luptă. Crescînd, tînărul devine unul dintre cei mai renumiţi războinici ai tribului, el se îndrăgosteşte de Moldoviţa pe care o zăreşte într-o zi la fereastra zăbrelită a seraiului, şi cere mîna acesteia lui Gherai, acesta i-o dă pentru a recompensa f ru moaşele fapte de arme îndeplinite de sclavul său favorit asupra ruşilor. Căsătoria are loc cu mare pompă, şi, cînd noii soţi se găsesc singuri în camera nupţială, se recunosc ca frate şi soră, în urma amintirilor din copilărie pe care le evocă. Scenă de înduioşare, scenă de dragoste, scenă de disperare şi de groază ! Această descoperire neaşteptată îi forţează să spună rămas bun lumii, îmbracă haina monahală şi se duc să fundeze, în ţara lor, cele două mănăs- S07 tiri, Moldoviţa şi Voroneţ, pe care le desparte un munte acoperit cu păduri virgine. Ea ajunge stareţă, sub numele de Veniamina, el stareţ sub acela de Paisiè, şi mor în aceeaşi zi fără să se mai fi revăzut vreodată. Sufletele lor sînt duse în cer pe aripa unui înger . .. spre mulţumirea cititorilor legendei. Cred, Doamnă, că am răspuns la toate chestiunile Majestăţii-voastre. Dacă totuşi ea va avea nevoie de unele noi notiţe, o rog să mă socotească în întregime la ordinele sale. în ziua în care Majestatea-voastră va binevoi să mă anunţe că à terminat acest frumos poem, voi striga cu încîn-tare: „Trăiască graţioasa noastră suverană, Carmen Elisabeth!" Scrisoarea Majâstăţii-voastre se încheie prin cuvintele cabalistice: „Lucraţi"! Vai! nu cer nici eu mai' mult, dar degeaba mă aşez la pîndă pentru a găsi inspiraţia. Ea mă îndepărtează şi mă reîntorc plouat, din cursele mele prin spaţiu . .. Am ajuns poate un vînător platonic ? Ace.,t gînd mă îndurerează şi îmi ia o mare parte din mijloacele mele. Am lucrat eu prea mult? Poate. Da aceea rog pe Majestatea-voastră să-şi menajeze forţele şi să evite "pentru un moment să abordeze subiecte care pretind reflecţii prea sérioase. Astfel mi-a părut acela al nuvelei^care chinuie spiritul vostru, aruncînd acolo reflexe negre, este prea întunecat pentru strălucitoarea Voastră imaginaţie. Frumosul vostru cabinet de lucru nu este făcut pentru spirite scînteietoare. Lăsaţi pe nebuni la uşă şi binevoiţi să-mi iertaţi un ultim sfat. Am onbarèa să fiu, Doamnă, cu cel mai profund respect, al Majestăţii- voastre cel mai supus si cel mai devotat servitor, .pmno \ •: ti- - i ' ’ - ■. riîoit ■ . v. Alecsandri .jb Adresa pe plic: Majestăţii-sale reginei României ■' ■ ‘ Bucureşti 1 »• • • recomandat NOTE I h CĂTRE MARIE BOGDAN 1 Mirceşti, 11/23 februarie 1871 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929. p. 103-104. 1 Aimée de la Tullay de Varenne. Cf. V. Alecsandri. Opere, IX, Corespondenţă (1861—1870). Ediţie îngrijită, traduceri, note şi indici de Marta Anineanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, p. 499, n. 3. Mirceşti, 12 martie 1871 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 104-105. 1 Reîntoarcerea la Hâvre şi Paris, după şederea în Anglia pe timpul războiului franco-german. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 3 [Iaşi], marţi, [martie 1871] B.A.R., S 19 (29)/LVII; original. 1 Bănuim că este vorba de procesul pe care l-a avut cu Poliz la Curtea de Apel, deci la Iaşi; spunînd că s-a amînat în mai, peste două luni, rezultă 811 că atunci cînd scria era în luna martie. Scrisoarea se acordă şi cu conţinutul scrisorilor următoare, din aceeaşi epocă. 2 Meyerhoffer era bancher la Iaşi, unde putea să se trateze vînzarea porumbului. 4 [Iaşi, martie 1871] B.A.R., S 19 (25)/'LVII; original. 1 Întîrzierea datorată grijii pentru vier plasează scrisoarea în această epocă. 5 [Iaşi], vineri, [martie 1871] B.A.R., S 19 (28)/LVII; original. 1 Problema embàticului'viei ne face să situăm scrisoarea în această epocă. Cf. B.A.R., ms. rom. 4 913. 6 [Iaşi, martie 1871 ?] B.A.R., ms. rom. 2 300, f. 21; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, I, Publicaţie îngrijită de II. Chendi şi E. Carcalechi, Buc., 1904, p. 266', cu data 1873 sub semn de întrebare. 1 Scrisoarea pare să fie de la această dată cînd, după cum rezultă din scrisorile anterioare, poetul se afla la Iaşi pentru procesul cu Poliz. Menţiunea despre lupta dintre soldaţi şi popor ar fi putut fi; la această dată. 812 o aluzie la ciocnirea care a avut loc cu ocazia demonstraţiei de la sala Slă-tineanu împotriva domnitorului. Dar, tot aşa de bine, s-ar putea să fie o informaţie în legătură cu evenimentele ce se petreceau atunci în Parisul asediat despre care îi dă relaţii şi în luna mai. Cf. aici p. 16. II. Chendi şi E. Carcalachi o consideră din anul 1873, dar cu semn de întrebare. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 7 Mirceşti, 4 mai 1871 B.A.R., ms. rom. 808, f. 55 — 56; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXV, nr. 11—12, 1 martie 1892, p. 898 — 899; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 53; N. Petraşcu, Vasile Alecsandri, Studiu critic, Buc., 1894, p. 42 — 43. 1 George Sion a organizat o loterie cu puţinele lucruri ce mai aparţineau nefericitului poet. Alexandru Zanne, prieten cu Bolintineanu, l-a îngrijit cu devotament pînă la moarte. El s-a ocupat de această loterie. 2 I. Negruzzi a încercat, probabil, să convingă pe membrii „Junimii" să cumpere aceste bilete, dar, dacă ar fi să socotim numai după cele cîteva însemnări autografe făcute de acesta pe versoul scrisorii lui V. Alecsandri şi după biletele care s-au vîndut, cum şi cu cît, junimiştii nu au fost prea darnici. S-au strîns totuşi 500 de franci. Rezultatul loteriei a fost că la tragere V. Alecsandri a cîştigat dulapul bibliotecă, iar C. Negri, cărţile lui Bolintineanu ; ambii prieteni au renunţat la cîştigul lor, lăsînd mai departe aceste lucruri în posesia lui Bolintineanu. La 26 mai 1871, Alex. Zanne îi scrie o scrisoare lui V. Alecsandri pentru confirmarea primirii banilor şi pentru a-i înfăţişa jalnica stare în care ajunsese „poetul cel mai poet din Valahia". Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, traduceri de Marta Anineanu, Buc., Editura Miner/a, 1978, p. 441 — 442; T. Vârgolici, Dimitrie Bolintineanu şi opera sa, Buc., 1971, p. 310-318. 813 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 8 [Iaşi, mai 1871] B.A.R., S 19 (27)/LVII; original. 1 Procesul cu Poliz, la Curtea de Apel din Iaşi a avut loc cam pe la 20 mai, cum rezultă dintr-o scrisoare din luna martie către Paulina. Data corespunde şi cu data intrării trupelor lui A. Thiers în Paris. Din păcate, procesul cu Poliz va continua mai departe la Curtea de Casaţie. Cf. aici p. 27, 78; B.A.R., ms. rom. 4 913. CĂTRE MARIE BOGDAN 9 Mirceşti, 8 iunie 1871 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929. p. 105-106. 1 Marie Docan, fiica Smărăndiţei, s-a căsătorit cu Lupu Bogdan şi au fost cununaţi de poet. 2 Marie, fiica poetului, se găsea încă în refugiu în Anglia. CĂTRE EDOUARD GRENIER 10 Mirceşti, 8 iunie 1871 Originalul, la biblioteca din Besançon, ms. 1423. B.A.R. Microfilm M. 421. Bibliografie : Lettres inédites du poète roumain Basile Alecsandri à Edouard Grenier, 1855—1885, publiées avec une introduction et des notes 814 par Georges Gazier, Paris, 1911, p. 51 — 53; V. Alecsandri, Scrisori inedite Corespondenţa sa cu Edouard Grenier, 1855—1885, traduse şi publicate cu o introducere de Alecsandrescu Dorna „B.P.T.", Buc., f.a., p. 53 — 56; Vasile Alecsandri, Cete mai frumoase scrisori, „B.P.T.". Text ales şi stabilit, traducere, prefaţă, tabel cronologic, note, indici de Marta Anineanu, Buc., Editura Minerva, 1972, p. 196—201. 1 Prosper Merimée (1803—1870), scriitor francez, cu multiple preocupări şi sarcini culturale, a fost şi arheolog. A tradus scriitorii ruşi, Gogol, Puşkin, Turgheniev. La întoarcerea sa din Spania, V. Alecsandri l-a cunoscut pe Mérimée în diligenţa care îi ducea spre Paris, ultima dată s-au revăzut la Cannes, în 1869. Uimit de frumuseţea poeziei populare româneşti, a spus: „Graţie românilor, [...] ,nu mai cred în simplitatea proverbială a ţăranilor de la Dunăre". Aceasta l-a determinat să scrie un articol-comentariu în jurul volumului Ballades et chants populaires de la Roumanie, în Le Moniteur Universal, 17 ianuarie 1856. Cf. Radu Ionescu, Prosper Mérimée şi Vasile Alecsandri, în Viaţa românească, XVIII, nr. 9, septembrie 1965, p. 160— 161. La moartea sa, V. Alecsandri a scris evocarea Prosper Mérimée; publicată imediat în Convorbiri literare IV, 15 ianuarie 1871, p. 362—365, Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Proză, Text ales şi stabilit, note şi variante de G. Rădulescu-Dulgheru, Buc., Editura Minerva, 1974, p. 373 — 379; Cf. N.N. Condiescu, Relaţiile lui Prosper Mérimée cu Vasile Alecsandri (în legătură cu o scrisoare inedită), în Revista de Filologie romanică şi germanică, V, nr. 2, 1961, p. 225-241. 2 Apartamentul lui Grenier fiind lîngă locuinţa lui Mérimée, la plecarea primului, ca secretar al domnitorului Grigore Ghica, în Moldova, în 1855, i-a dat o scrisoare de recomandaţie către V. Alecsandri. CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURIAN 11 Mirceşti, 17 iuli 1871 Arhiva Acad. R.S. România, 1867, A.I., f. 225. Bibliografie : V. Alecsandri. Scrisori. însemnări, „Studii şi documente". Ediţie îngrijită, note şi indici de M. Anineanu, Buc., E.P.L. 1964, p. 111. 815 1 Nu ştim care au fost acele diverse „împregiurări şi considerări", care nu-i mai permiteau să facă parte din Academia Română. în septembrie 28, scria lui Scarlat Fălcoianu că a fost determinat la acest pas de o scrisoare a lui Laurian, scrisă într-o românească latinizată, stil Laurian şi Màssim. Cf. aici p. 26. La 2 august A. Treboniu Laurian a comunicat Societăţii Academice hotărîrea poetului. La 12 august s-a făcut o comisie compusă din: Alexandru Odobescu, Nicolae Ionescu şi Iosif Hodoş, care îşi exprimă regretul pentru demisia poetului şi propune alegerea sa ca membru onorific, propunere aprobată la 23 august 1871. Vasile Alecsandri nu va mai participa la adunările Academiei pînă în 1879, cînd revine la insistenţa lui Ion Ghica şi D. A. Sturdza. CĂTRE MARIE BOGDAN 12 ,'r Mirceşti, 1 august 1871 Bibliografie : Marie C. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 107-108. 13 Mirceşti, 24 august 1871 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 108. 1 Refugiul în Anglia, pe timpul războiului franco-german, lua sfîrşit. Aimée La Tullay de Varenne revenind în Franţa cu copiii aflaţi sub protecţia sa. CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU 14 Mirceşti, 28 sept. 1871 M.L.R., 2591; original. Bibliografie: Perpessicius, Alecsandri inedit, în Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III, 1963—1967, Buc., É.P.L., 1967, p. 241—242, 816 249—251; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 201 — 206. 1 La 15 septembrie Alex. Odobescu dăduse un dineu în cinstea unora dintre academicieni, dintre carc a lipsit August Treboniu Laurian. Pentru a crea o atmosferă de destindere, în urma furtunoaselor dezbateri de la. Academia Română, asupra proiectului de dicţionar, Odobescu a redactat un meniu într-o limbă latinizantă exagerată, sub titlul : Prandiulu ăcădemicu, din care redăm un fragment ca exemplu ; „VINU-ARSU DE ANICETIU. Sorbitione cu Scriblete. VINU PERUNCTU DEIN INSULELE-FORTUNATE (Madera), Fame-stimuli varii. Siluru munitu cu astaci fluviali, în condimentu de sinape. VINU ALBICANTE PERENNIU ALUTENSE DE ACIDAVA. Lumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tuberculi leguminose. VINU NIGRU DE BURDIGALA (Sanctu Julianu). Coturnici cu pulte venatorica, abstrudi in placenta foliacea. POIIONE CONGELLATA DE MODU ROMANU Melungine rubre cu farcimine de miriutale. Copsa de ariete in verubi torresa. Acietaru de alere, condita pre usu Athonicu. VINU CAMPANICU SPUMOSU (Silleriu)." (Cf. Alex. Odobescu, Scrieri literare şi istorice, vol. II, Buc., 1887, p. 337 — 340) La 16 septembrie Saşa Odobescu scrie soacrei sale, Catinca Odobescu, cum a decurs acest dineu. Cf. B.A.R., S 53 (8)/CDLXXXII. 2 Cf. aici p. 816, n. 1. 3 Personaje din Molière, Les femmes savantes. 4 Procesul fusese cîştigat la Curtea de Apel, la Iaşi. Cf. aici p. 16. CĂTRE MARIE BOGDAN 15 Mirceşti, 12 oct. 1871 M.I.A.O.B. nr. 13186; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923„ Buc., 1929, p. 109. 817 CĂTRE EDOUARD GRENIER 16 Mircesti, 12 oct. 1871 Originalul în biblioteca din Besançon, ms. 1423. B.A.R., Microfilm M. 421. Bibliografie : Lettres inédites du poète roumain Basile Alecsandri ..., Paris, 1911, p. 53 — 56; V. Alecsandri, Scrisori inedite..., Buc., f.a., p. 56-60. 1 Baume-les-Dames, localitate în Franche-Comté, unde locuia mama lui Edouard Grenier. CĂTRE VASILE POGOR 17 Mircesti, 15 oct. 1871 B.C.S., nr. 25 H.B. 25; original. Bibliografie : Universul literar, XLIV, nr. 24, 10 iunie 1928, p. 392, lacsimil. 1 Vasile Pogor (1833—1906), om politic, poet, publicist, unul dintre întemeietorii „Junimii". A tradus din Horaţiu, Goethe, V. Hugo, Th. Gauthier, Ch. Baudelaire etc.... In casa sa din Iaşi s-au ţinut şedinţele „Junimii"; astăzi este Muzeul literaturii. 2 Manuscrisul autograf al poeziei, datată „Viena, august 1871" şi cu un motto din Dante: „Nel mezzo del cămin di nostra vita Mi ritrova per una selva oscura", se găseşte la B.A.R., ms. rom. 2253, f. 135— 137, alături de alte poezii dedicate sau închinate poetului. A fost publicată în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 309 — 312. 818 CĂTRE ION GHICA 18 Mirceşti, 26 oct. 1871 B.A.R., ms. rom. 803, f. 131; original. 1 La moşia Miclăuşani, vecină cu Mirceşti, era stabilită fiica lui Ion Ghica, Maria Gh. Sturdza. 2 Proiectul pentru a scoate o revistă literară pare întemeiat, îl discută şi în scrisoarea din 2 decembrie către acelaşi (cf. aici p. 38), dar el nu a fost realizat. 3 Ultima scrisoare de la V. Socec, din anul acesta, care ne este cunoscută poartă data 5/17 iulie şi conţine şi contractul de editare. Pentru relaţiile cu Socec privitor la ediţia operelor, cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 400-403. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 19 [noiembrie 1871] B.A.R., S 35(14)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7—12, iulie — decembrie 1928, p. 79, cu data greşită 1877. 1 Cum Pohod na Sybir s-a publicat în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 297 — 298, credem că scrisoarea a fost scrisă la sfrşitul lunii noiembrie. CĂTRE ION GHICA 20 Mirceşti, 2 decembrie 1871 B.A.R., ms. rom. 803, f. 132 şi 135; original. Bibliografie : I. Ghica, Scrisori, vol. IV, ed. II. Chendi, [Buc.], f.a. p. 12, fragment în traducere ; V. Alecsandri, Corespondenţă. „Documente literare inedite". Ediţie îngrijită şi note de Marta Anineanu. Cu o prefaţă ■de C. G. Nicolescu, Buc., E.P.L., 1960, p. 84—86; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. „Clasicii literaturii moldoveneşti". Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi indici de H. Corbu, Chişinău, ■Cartea Moldovenească 1968, p. 176—178, 1 Despre revista proiectată îi scrisese lui Ghica şi la 26 octombrie {cf. aici p. 36). Acum poetul schiţează un adevărat program, care de fapt nu era prea deosebit de al „Junimei", deşi poate cu o preocupare mai mare pentru vulgarizarea cunoştinţelor practice. Revista urmărea progresul societăţii, dar se ferea de politica de partide în care predominau interesele personale. 2 Fabula L’âne vêtu de la peau du lion, de La Fontaine. 21 Mirceşti, 14 [?] 1871 B.A.R., ms. rom. 803, f. 133—134; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 22 Mirceşti, 8 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 57—61; original [manuscrisul greşit legat, ordinea filelor este următoarea: 59, 60, 57, 58, 61]. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 442, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 57 ; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 316 — 318, incompletă; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 206—211. 1 Pavel Paicu (1831—?) publicist, filolog, junimist. 2 Prefaţa la opera lui C. Negruzzi. 820 CĂTRE MARIE BOGDAN 23 Mirceşti, 10 ianuarie 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan: Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 109-110. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 24 Mirceşti, 12 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 63; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 57; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 318. 1 Prefaţa la scrierile lui Costache Negruzzi s-a publicat pentru prima dată în Convorbiri literare, VI, nr. 1, 1 aprilie 1872, p. 1—15. Cf. V.'Alec-sandri Opere, IV, 1975, p. 352-372 şi note p. 826—828. 25 Mirceşti, 24 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 65; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alecsandri,' Scrisori, Buc., 1904, p„ 58, cu dată greşită, 14 ianuarie; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău,' 1868, p. 319, cu datâ greşită, 14 ianuarie. 821 1 „Culegerea" din Anton Pan s-a publicat în două numere din Convorbiri literare, V, nr. 23, 1 februarie 1872, p. 361 — 367; nr. 24, 15 februarie p. 377 — 386. Cf. V. Alecsandri Opere, IV, Buc., 1975, p. 300 — 306, şi note p. 803 — 805. 2 Dorinţa poetului a fost respectată. Cf. aici p. 821, n. 1. 26 Mirceşti, 26 ghenar 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 67—68; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 58 — 59; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 319 — 320. 1 Cf. supra, n. 1. 2 Cf. aici p. 821, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 27 Mirceşti, 12 fevr. 1872 M.I.A.O.B. Nr. 13185; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 —1923, Bue., 1929, p. 111. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 28 Mirceşti, 19 fevr. 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 69; orginal. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423 — 424; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 59; Vasile Alecsandri Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 320. 822 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 29 [Bucureşti, februarie-martie 1872] B.A.R., S 19 (26)/LVII; original. i S-ar putea ca scrisoarea să fie din această epocă, cînd Iancu Alecsandri se găsea şi el în Bucureşti. CĂTRE MARIE BOGDAN 30 Mirceşti, martie 1872 M.I.A.O.B., nr. 13187; original. Bibliografie; Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 121, fără dată. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 31 Mirceşti, 1 april 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 71 — 72; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 424 — 425; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 52—60; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 321. 1 Conform dorinţei redactorului, poemul s-a publicat în Convorbiri literare, VI, nr. 2, 1 mai 1872, p. 49—60. 823 2 V. Alecsandri a ţinut o conferinţă la .Iaşi, în care a citit poemul Dumbrava Roşie, în folosul Franţei, care se lupta din greu cu plata datoriilor de război. 3 Publicarea Operelor la Socec a întîmpinat destule greutăţi, ele ne-putînd apărea decît din anul 1875. CĂTRE DIM. A. STURDZA 32 Joi, aprilie 1872 B.A.R., S 22 (9)/DCCCLII; original. 1 Omagiul adus „castelanilor şi castelanelor" de la Miclâuşani se potrivea cu ambianţa gnerală. Familia lui D. A. Sturdza poseda aici un adevărat castel, în stil medieval, în care originalul frate al acestuia, Gheorghe, căsătorit cu Maria, fiica lui Ion Ghica, introdusese chiar o viaţă ca în evul mediu, cu „ponts levis"-uri, care se ridicau noaptea,, cu vînători, surle etc. Marie Sturdza a avut aici răgazul să împodobească un frumos album în felul acelor celebre „livres d’heures". Pe filele cu chenare artistice au fost scrise versuri de V. Alecsandri (Mărioară florioară). C. Negri... Cf. B.A.R., ms. rom 2879. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 33 Iaşi, 4 mai 1872 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 46; original. Bibliografie : II. Chendi, în Corespondenţa lui V. Alecsandri cu Buco- vinenii, Convorbiri literare, XL, nr., 12, decembrie 1906, p. 1104. 1 în scopul ajutorării Franţei, V. Alecsandri tipărise la Iaşi Dumbrava Roşie, în broşură. ... S24 CĂTRE V. I. SOCEC 34 Iaşi, 7 mai 1872 Arh. Statului Iaşi, Documente, pach. 551, nr. 10; original. Bibliografie : I. Breazu, Scrisori vechi în Societatea de mîinè, VIII, nr. 1, 15 ianuarie 1931, p. 27; Documente, Buc., 1973, p. 314. 1 Probabil fiul fostului domnitor Grigore Ghica. 2 Existau pe atunci doi scriitori cu acest nume: Pavel Pruncu născut in 1797 şi Scarlat (1799—1876), prieteni cu C. Negruzzi. Poate unul dintre aceştia sau un membru al familiei Pruncu din Bucovina? CĂTRE MARIE BOGDAN 35 Mirceşti, 8/20 mai 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et, aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 112. 1 Poetul pleacă pe la începutul lunii iunie la Paris, şi va rămîne în Franţa pînă la mijlocul lui octombrie, timp în care a fost cu fiica sa la Boulogne sur Mer şi Dieppe. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 36 Mirceşti, 3/15 iunie 1872 B.A.R., ms. rom. 808, f. 73; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 425, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 60; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 322. 1 Statu-palmă a apărut în lipsa poetului, în numărul 4, din 1 iulie al Convorbirilor pe 1872. 8-25 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 37 Lindau, miercuri, [iunie 1872^ B.A.R., ms. rom. 2300, f. 7 — 8; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, VI, nr. 7 — 8, 1902, p. 513; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 265—266. 1 Scrisorile nedatate către Paulina din iunie-octombrie 1872 se datează sigur după conţinutul lor. 38 Paris, duminică, [iunie 1872] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 9—10; original. Bibliografic; Literatură şi artă rcrr.ănă, nr. 7 — 8, 1902, p. 513 — 514 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 262—263. 39 Paris, [a. 20 iulie 1872] B.A.R., S 19 (30)/LVII ; original. 40 Paris, 20 iuli 1872 B.A.R., S 19 (31J/LVII ; original. 826 41 Paris, [a.27] iulie 1872 B.A.K., S 19 (32)/LVII ; original. 42 Paris, 27 iulie 1872 B.A.R., S 19 (33)/LVII ; original. 43 Boulogne sur Mer, 29 iuli 1872 B.A.R., S 19 (34)/LVII; original. 44 Dieppe, 20 august 1872 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 11; original. Bibliografie : Literatură şi artă română, VI, nr. 7 — 8, 1902, p. 516 45 Paris, august 1872 B.A.R., S 19 (35)/LVII; original. 827 46 Paris, 2 sept. 1872 B.A.R., S 19 (36)/LVII; original. • 47 Paris, miercuri, 21 sept. /3 oct. 1872 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 13—14; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 264—265. CĂTRE MARIE BOGDAN 48 Mirceşti, oct. 1872 M.I.A.O.B., nr. 13198; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois ei aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 113. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 49 Roman, 2[11] 1872 Bibliografie : Emil Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, 1872—88, în Arhiva românească, III," 1939, p. 77. 828 CĂTRE MARIE BOGDAN 50 Mirceşti, 10 nov. 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 113-114. 51 Mirceşti, 1 decembrie 1872 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, 114-115. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 52 Bucureşti, miercuri [6 — 13 decembrie 1872J B.A.R., S 19(37)/LVII; original. 1 Scrisorile nedatate, adresate Paulinei în luna decembrie 1872, au fost datate cu aproximaţie după data conferinţei pentru săraci, pe care Carmen Sylva i-o ceruse să o ţină, şi la care a citit Dumbrava Roşie. Conferinţa a avut loc marţi, a doua zi după Crăciun, deci la 26 decembrie 1872. Scrisoarea de faţă este scrisă într:o miercuri, îi anunţă data conferinţei şi comunicarea făcută de domnişoara la Tullay, în legătură cu ieşirea din pension a Măriei. Acesteia îi scrisese că pleca la 2 decembrie la Bucureşti (cf. aici p. 75), deci miercurile pînă la Crăciun sînt la 6, 13 şi 20 decembrie. Cum, pînă la 28 decembrie Paulina avusese timp să primească scrisoarea poetului şi să-i răspundă (cf. aici p. 85), credem că scrisoarea este scrisă mai curînd la 6, sau 13 decembrie. 829 CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOC AN 53 [Mirceşti, a. 15 decembrie 1872] B.A.R., S 37(6)/LVII; original. 1 Desigur, avînd procesul la Curtea de Casaţie la 15 decembrie, a plecat din Mirceşti, înainte de această dată. Credem că este vorba de procesul cu Poliz despre care la 21 decembrie 1872 îi scria Paulinei că nu este încă terminat. Cf. aici p. 80. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 54 Gioi, Bucureşti, [21 decembrie 1872] B.A.R., 19(38)/LVII; original. 1 Cf. aici p. 829, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 55 Bucureşti, 22 decembrie 1872 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 115. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 56 Sîmbătă, [23 decembrie 1872] B.A.R., S 19 (40)/LVII ; original. 1 Cf. aici p. 829, n. 1. 830 CĂTRE COSTACHE NEGRI 57 Bucureşti, [a. 26 decembrie 1872] B.A.R., S 33 ( 16)/LVIII; original. Bibliografie : Ramuri, XVI, 29 ianuarie 1922, p. 71. 1 în Ramuri, loc. cit., este transcris Iancu, confuzia se datorează asemănării grafice dintre I şi S iniţial, de altfel nici restul de litere nu pot forma numele Iancu, şi apoi, acesta fusese în ţară în anul 1872, dar din august se afla în Franţa. 2 C. Negri era posesorul unei preţioase colecţii de tablouri de artă pe care statul dorea să o achiziţioneze, dar suma care i-a fost oferită, prin intermediul pictorului Gh. Panaiteanu, directorul pinacotecii din Iaşi, era atît de insultător de mică, încît C. Negri a preferat să dăruiască colecţia sa pinacotecii, cu condiţia absolută ca să nu fie niciodată scoasă din Iaşi-Cf. C. Negri Scrieri I, Text ales, stabilit, note şi studiu introductiv de Emil Boldan Buc., E.P.L., 1966, p. 231-238. Nu ştim de cine era aceea „Béatrice" la care jinduia M. Kogălniceanu, el însuşi bun cunoscător al artelor plastice şi colecţionar. 3 Este probabil vorba despre linia Adjud-Ocna, care îl interesa şi pe C. Negri şi care va fi îndelung discutată în Parlament în 1875. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 58 Bucureşti, marţi, [a. 26 decembrie 1872] B.A.R., S 19(39)/LVII; original. 1 La 26 decembrie 1872, Vasile Alecsandri citeşte la Ateneu Dumbrava Roşie şi Ana Doamna, Cf. G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1962, p. 437. 831 59 Bucureşti, miercuri, [27 decembrie 1872] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 19; original. Bibliografie; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 265—266. 1 Cf. supra, n. 1. Deci „aseară" corespunzînd lui 26 decembrie, scrisoarea este scrisă la 27. 2 Piesa în limba franceză: Les trois bonnets de la comtesse fusese scrisă prin anul 1864, cînd încercase să-i fie jucată la Comedia-Francezâ şi nu izbutise (cf. C. Gane, Vasile Alecsandri refuzat la Comedia-Franceză, în Arhiva românească, t. IV, 1940, p. 219—228). S-a jucat totuşi la Paris în matineele de la Gaîté. A fost pulicată în 1882 la Socec, pentru a o prezenta poeţilor din Provence, unde a şi fost jucată şi tipărită în La Semaine, Vienne, 1882. Poetul provensal A. Roux a tradus-o în dialect: Lous très bonnets de la coumtesse (cf. B.A.R., ms. fr. 177 şi ms fr. 142, manuscrisul original al lui V. Alecsandri cu titlul Le gateau des rois, 1864). Criticul francez Armand de Pontmartin, în scrisoarea din 23 mai 1882, adresată probabil unuia dintre scriitorii felibri, apreciază mult. calitatea comediei şi elogiază pe poetul român (originalul scrisorii'la M.I.A.O.B.). 60 Bucureşti, gioi, [28 decembrie 1827] B.A.R., S 19 (41)/LVII; original. 1. Cf. aici p, 76 — 77. 61 1 ghenar 1873 B.A.R., S 19 (43)/LVII; original. 1 Cf. aici p. 77, 80. 2 Cf. aici supra, n. 2. 832 CĂTRE NICOLAE PISOSKI 62 Mirceşti, 2 fevr. 1873 B.A.R., 54(7)/LVII ; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXXIV, nr. 11—12, noiembrie-decem-brie 1905, p. 995, fragment. 1 Fiul lui Pisoski, Alexandru. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 63 6 fevr. 1873 B.A.R., S 35 (3)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928, p. 79. 1 Poetul a trimis Convorbirilor evocarea pe care o publicase în Foaia Societăţii, ci. Convorbiri literare, VI, nr. 12, 1 martie 1873, p. 437—441; V. Alecsandri. Opere, IX, Buc., 1982, p. 506, n. 4. 2 Scrierile lui Russo trimise lui Negruzzi au fost publicate în Convorbiri chiar în luna următoare, martie. CĂTRE MARIE BOGDAN 64 Mirceşti, februarie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 116. 833 (ÎĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 65 [februarie-martie 1873 ] B.A.R., S 37 (9) LVII; original. 1 Credem că din lunga perioadă de eiaborare a comediei Boieri şi ciocoi, este singurul moment cînd putea să fi ajuns la jumătatea actului cinci. Pentru evoluţia creaţiei piesei vezi aici p. 839 — 840, n. 1. CĂTRE MARIE BOGDAN 66 Mirceşti, martie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929. p. 116-117. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 67 Gioi, [Bucureşti, a. 30 martie 1873] B.A.R., S 19 (44)/LVII; original. 1 Data a fost presupusă după mărturia pe care a scos-o de la Bacău şi pentru care îi scrisese lui Hociung (cf. aici p. 92—93). Cum autentificarea mărturiei cu bătrîni, pentru adevenirea datei naşterii sale, s-a făcut acolo la 30 martie 1873, însemnează că şi scrisoarea către Paulina este din aceeaşi vreme. Cf. Sever Zotta La centenarul lui Vasile Alecsandri', Iaşi-, 1921, p. 36, 834 anexa 39, cererea lui V. Alecsandri pentru autentificarea mărturiei, şi anexa 40, actul de autentificare. : ' Al. Papâdopol-Calimah sau N. Callimachi-Catargi? CĂTRE HOCIUNG 68 - Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873 Bibliografie : I. St. Botez, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri Galaţi, 1938, p. 12. . 1 Data este stabilită, după legalizarea mărturiei cu bătrâni din 30 martie 1873, nr. 1355. Cf. Sever Zotta, loc. cit, - , 2 Poetul şi-a fixat probabil singur această dată de naştere pe care istoria literară a respectat-o pînă acum. Descoperirea însă a „mărturiii de mitrică", din 11 iulie 1835, în care vornicul Vasile Alecsandri afirmă că.fiul său este născut la 14 iunie 1818, lămureşte definitiv această controversă (cf. Documente, Buc., 1973, p. 283—284). V. Alecsandri, scriind despre vîrsta sau aniversările sale, nu a greşit niciodată data naşterii, calculul ducînd întotdeauna la anul 1821. O singură dată, într-o notă a sa autobiografică, păstraţă în Arhiva Academiei R. S. România, V. Alecsandri afirmă că şi-a terininat studiile la Paris la vîrsta de 20 de ani, .în anul 1839 deci foarte> aproape de adevăr ! Cf. Petre Popescu Gogan, Vasile Àlecsandri mai puţin cunoscut, în România literară, III, nr. 42 (105), 15 octombrie 1970, p. 13. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 69 Bucureşti, sîmbătă, [martie 1873] B.A.R., 19 (45J/LVII ; original. 1 Cf. aici p. 834, n. 1. », 8*5. 70 Vineri, [Bucureşti, a. 30 martie 1873] B.A.R., S 19 (45)/LVII ; original. 1 Cf. aici p. 834, n. 1. 2 Cf. aici p. 835, n. 2. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 71 Mirceşti, martie 1873 B.A.R., ms. rom. 808, f. 74—75; original. Bibliografie; Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 575— 576; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 61; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 322 — 323. 1 Nu se ştie de ce, dar V. Alecsandri nu a citit Boieri şi ciocoi la „Junimea", cu toată pregătirea pe care o face. Dovadă este şi stăruinţa cu care îl întreabă pe Negruzzi, după un an, la 25 februarie 1874 (cf. aici p. 126), care este părerea prietenilor, criticilor, din dorinţa de a îndrepta piesa care urma să se publice în volum. 2 Teodor Aslan (1866—1908), directorul Teatrului Naţional din Iaşi, regizor şi traducător merituos de piese din repertoriul clasic. CĂTRE MARIE BOGDAN 72 Mirceşti, 20 aprilie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc. 1929, p. 117-118. 836 k CĂTRE UN CONTE NECUNOSCUT DIN CERNĂUŢI 73 Mirceşti, 21 aprilie 1873 B.A.R., ms. rom., 5208, f. 14; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1950, p. 245—246. 1 Nici în ediţia de Corespondenţă din 1960 nu am putut identifica pe acest conte din Cernăuţi. Ne îngăduim să facem acum o apropiere. Ar fi cu putinţă să fie vorba despre contele Carol (Scarlat) Rosetti, de la Cernăuţi, prietenul lui Dimitrie Petrino, care a scris o odă la moartea soţiei acestuia. Se ştie că V. Alecsandri era prieten cu familia Petrino, mama poetului, Eufrosina, fiind sora Hurmuzăcheştilor, deci se putea foarte bine să fi cunoscut prin mijlocirea lor şi pe contele Carol Rosetti, cf. Ion Sbiera, Familia Sbiera, Cernăuţi, 1899 p. 233—234. Apropierea ne-a fost sugerată şi de faptul că scrisoarea a fost găsită împreună cu hîrtii de la Dimitrie Petrino, dăruite Academiei Române de generalul Radu Rosetti. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 74 Mirceşti, luni, [septembrie 1873 B.A.R., S 54 (36)/LVII; original. 1 Poetul s-a întors din străinătate în luna septembrie. Cf. aici p. 99. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 75 Mirceşti, 4 octombrie 187 3 B.A.R., ms. rom. 808, f. 76; original. Bibliografie Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 576 V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 62; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 323 — 324. . . ,, ... F37 CĂTRE MARIE BOGDAN 76 Mirceşti, octombrie 1873, Bibliografie', Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 118— 119; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori,. Buc. 1972, p. 212. 1 Cameristă franţuzoaică, adusă probabil în vederea venirii Măriei în anul următor la Mirceşti. .. 2 Directoarea noului pension în care se mutase Marie, după întoarcerea din vacanţa la mare unde fusese cu părinţii săi. 77 Mirceşti, 16/28 octombrie 1873 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929. p. 120. 1 Mutarea în pensionul Barrai. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 78 Mirceşti, 21 noiembrie 1873 Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr. 13, noiembrie i873, p. 249. 1 Publicată în Columna lui Traian, loc. cit., Cf. V. Alecsandri, Opere I, Buc., 1966, p. 411 — 412 şi note p. 376. • 838 Mirceşti, decembrie ."1873 . Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr. 13, noiembrie 1873;. p. 254—253; A. Russo, Scrieri, Buc., 1908, p. 323; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 88. 1 S-a publicat în Columna, loc, cit., p. 257. P. V. Haneş, editorul Scrierilor, presiîpune că manuscrisul propus de V. Alecsandri pentru publicare, şi care poartă titlul Groza. Ultimul haiduc român, osîndit la 7 august 1838 de tribunalul criminal din Bucureşti, trebuie să fi fost o scriere a lui A. Russo, care s-a ocupat de ultimii haiduci; sub acest motiv a şi publicat textul împreună cu cealaltă proză a lui Russo (p. 315—323). CĂTRE IACOB NEGRUZZI 80 Mirceşti, decem. 14, 1873 B.A.R., S 35 (4)/LVII ; original. Bibliografie: Floarea soarelui, îl, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928, p. 79........... ... _ 1 Teodor Aslan, directorul Teatrului Naţional din Iaşi. între datele 14 decembrie 1873 şi 6 octombrie 1874, numeroasele scrisori adresate de poet lui I. Negruzzi, G. Sion, G. Duca, M. Millo şi C. Steriadi pot fi socotite ca un fel de „caiet" al comediei Boieri şi ciocoi, aşa cum a ajuns ea în forma finală, jucată şi publicată. în acest „caiet" se poate urmări preocuparea poetului de a îmbunătăţi textul piesei, atît pentru scenă, cît şi pentru publicare. Unele intervenţii au fost făcute chiar de la început, altele în cursul repetiţiilor, după nevoile pe care le cerea scena. Toate schimbările erau,comunicate.lui I. Negruzzi prin mijlocirea lui T. Aslan, pentru ça să se opereze şi în manuscrisul piesei aflat în curs de tipărire la Convorbiri. V. Alecsandri a continuat să aducă schimbări piesei chiar şi după premiera de la Iaşi, în urma observaţiilor pe care i le făcuse nepotul său, G^ Puca, 839 cum şi înaintea reprezentării piesei la Bucureşti şi tipărirea ei în volum. Tot în acest „caiet" apar şi intenţiile poetului de a răspunde criticii cu o altă piesă: Critica piesei „Boieri şi ciocoi" sau Ciocoii paraponisiţi. Piesa nemulţumise atît pe unii, cît şi pe alţii, iar arta poetului nu izbutise să ridice creaţia deasupra intereselor mărunte! Pe lîngă acest grup mai închegat, reamintim scrisorile publicate în acest volum în care se vede cînd a luat fiinţă ideea scrierii unei asemenea piese cu fond grav de frescă socială şi cum a evoluat ca lucru, vizibil chiar şi numai din succesivele schimbări de titlu: 1862 ianuarie, către Ion Ghica; 1866, mai 20, către Alex. Hurmuzaki ; 2 septembrie 1867, către I. Negruzzi, 1868, noiembrie 25, către acelaşi, cînd avea scrise deja două acte, 1873, martie, către acelaşi, cînd propune să vină să citească piesa la şedinţele „Junimii". Deci elaborarea piesei, aşa cum ne este cunoscută astăzi, s-a făcut, cu mari întreruperi, în decurs de zece ani, cînd modele şi influenţe avuseseră timp să se contopească într-o formă originală gîndită de poet. Cf. şi V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1879, p. 832—855, notele complete ale Georgetei Rădulescu-Dulgheru. 2 Dorinţa lui V. Alecsandri a fost respectată. Boieri şi ciocoi s-a publicat în Convorbiri literare, VII, nr. 10, 1 ianuarie 1874, p. 365—383; nr. 11, 1 februarie 1874, p. 405—416; nr. 12, 1 martie 1874, p. 437—452. 3 Şi această dorinţă a fost respectată. Cf. Convorbiri literare VII, nr. 10, 1 ianuarie, p. 396 — 397. 81 Mirceşti, 14 dec. 1873 B.A.R., S 35 (5)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui, II, nr. 7—12, iulie-deccmbrie 1928, p. 20. 1 Cf. aici p. 839-840, n. 1. 82 Mirceşti, marţi, [decembrie 1873] B.A.R., S 35 (6)/LVIII; original. Bibliografie: Floarea soarelui II, nr. 7—12, iulie-decembrie, 1928i p. 80. ï Cf. supra., ri,' 1. 84(5 CĂTRE MARIE BOGDAN 83 [Mirceşti, 29 decembrie 1873] Bibliografie: Marie G, Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 121-122. 1 Data stabilită în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, t. 26, 1, 1977, p. 124. CĂTRE ION CRĂCIUNESCU 84 [a. 1874] Bibliografie : J. Cratiunesco, Le peuple roumain d’après ses chants nationaux, Paris, 1874, p. 327 — 328; S. Perieţeanu Buzeu, Crăciunescu şi opera sa în Revista Contimporana, II, sem. II, 1874, p. 511 — 512, traducere. 1 Ion Crăciunescu ( 1845 — 1909), profesor universitar. 2 Scrisoarea trebuie să fie anterioară apariţiei, în 1874, a studiului lui Crăciunescu. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 85 Mirceşti, 14 ghenar 1874 B.A.R., S 35 (15)/LVIII; original. 1 Cu numărul 10 a început publicarea piesei Boieri şi ciocoi la 1 ianuarie 1874, în Convorbiri literare. 2 Cf. aici p. 839—840, n. 1. 841 86 Mirceşti, 17 ghenar 1874 B.A.R., ms. 808, f. 80 — 81; original. Bibliografie:■ Convorbir.i-lïterare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 578 — 579; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 63—64; Vasile Ale.csandri, Publicistică.' Scrisori. Chişinău, 1968, p. 324 — 325. 1 Erata nu a fost publicată. 2 Nici unul din aceste proiecte nu a fost realizat. Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, note p. 756 —758 şi note p. 901—904. CĂTRE CAROL DAVILA l ■' 87 Mirceşti, 18/30 ianuarie 1874 B.A.'R., S 11 (4:/].VlII ; original. '' ; 'Bibliografie : E.‘ Perticari-Davila, Din viaţa şi corespondenţa lui Carol Davila, Buc., 1945, p. 390. ^ 1 Moartea dramatică a Anei Davila. - 2 S-a păstrat ciorna de răspuns a lui Carol Davila la B.A.R., S 7/LIX, Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 186—187. CĂTRE GEORGE SION . 88 / *? ' ' Mirceşti, 28 èhènar*1874 Originàlüi ia Biblioteca Universitară,1 Cliij'. “ 7 ' . ___ Bibliografie: I. Muşlea, Din scrisorile.:lui Vasile Aléciandri către. 842 George Sion în Viaţa româneasca, XX-j nrl 5—6/mai-iunie 1928, p. 191— 192; St. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 3 — 4; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 456 — 457. l- 1 V. Alecsandri, convins de valoarea primei sale mari comedii, ştia în acelaşi timp că pentru succesul acesteia era nevoie de o foarte bună interpretare, capabilă să creeze tipurile care,înfăţişau o. clasă care., apunea şi alta care se ridica, dë aceea el nu acceptă să fie jucată la Bucureşti, unge teatrul, împărţit între Millo şi Pascaly, nu poseda suficiente elemente de calitate, nici de o parte, nici de alta. Pînă la urmă poetul acordă lui Millo dreptul de ' a pune în scenă fiiesa. Cf. aici p. 134— 135 scrisoarea ‘ către C. Steriadi, p. 138 — 139 către George Sion şi p. 149—150 către Matei Millo. Piesa s-a jucat la Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) la deschiderea stagiunii 1874—1875. Cf. aici p. 857, n. 3. 2 Pentru vechea rivalitate dintre Pascaly şi Millo vezi Ioan Massoff, Teatrul românesc, Privire istorică, vol. II, 1860—1880, Buc., E.P.L,, 1966, p. 75 (începutul conflictului Millo-Pascal y ) şi următoarele. CĂTRE V. I. SOCEC 89 • ' ' Mirceşti, 31 ghenar 1874 M.L.R., 3252; original. Bibliografie : Perpessicius, Alecsandri inedit în Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III, 1963—1967, Buc., 1967, p. 251—252. 1 Tratativele cu Socec începuseră din anul 1871, dar tipărirea mergea greu şi poetul era nemulţumit de ortografia editurii şi de greşelile zeţarilor. La 17 ianuarie 1874 îi scria lui Negruzzi: „Dl. Socec are mare dreptate să-i fie ruşine âăei negligenţă d-sâle de editor"... „îmi vine să rup contractul încheiat între noi şi să opresc continuarea ediţiei operelor mele" (cf. aici p. 113). Dar desigur şi Socec întîmpina greutăţi; pe verso-ul scrisorii, după ce notează dâta acestuia Şi data de primire, ccintinuă: „comedii ce lipsesc, à part de Concina. Nobila cerşătoare, Ciocoii, dacă-i gata să trimită". 843 CĂTRE MARIE BOGDAN 90 Mirceşti, februarie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923 Buc., 1929, p. 122-123. 1 V. Alecsandri pleca la Iaşi pentru a urmări montarea piesei sale Boieri şi ciocoi. 91 Mirceşti, 8/20 februarie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 —1923> Buc., 1929, p. 123-124. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 92 [Iaşi, 14 ianuarie —9 februarie] B.A.R., S 19 (48)/LVII ; orginal. 1 Data scrisorii nu poate fi determinată, deci este scrisă cîndva în perioada şederii poetului la Iaşi pentru repetiţiile cu piesa Boieri şi ciocoi, într-o perioadă cînd premiera nu era încă fixată şi cînd intenţiona să o cheme pe Paulina să asiste la premieră. 2 Romănische Volkspoesie, gesammelt und geordnet von..., deutsch von W. V, Kotzebue, Berlin, 1857. ,. 844 93 [Iaşi, februarie 1874] B.A.R., S 19 (47)/LVII; original. 1 V. Alecsandri scria la 14 ianuarie lui I. Negruzzi că în curînd va veni la Iaşi, deci se găsea aici de pe la mijlocul lunii ianuarie pentru a urmări repetiţiile cu piesa sa Boieri şi ciocoi, a cărei premieră a avut loc la 14 februarie, cum poetul s-a întors la Mirceşti înainte de premieră, însemnează că scrisoarea către Paulina este din februarie, spre sfîrşitul şederii poetului în Iaşi. 94 [Iaşi, sîmbătă, 9 februarie 1874] B.A.R., 19 (42)/LVII; original. 1 întoarcerea precipitată a lui V. Alecsandri la Mirceşti, înainte de premiera piesei Boieri şi ciocoi, se explică printr-o gravă răceală, aşa cum comunică mai multor corespondenţi de ai săi şi se pare că acesta a fost adevărul. Cum data de 14, ziua premierii, cădea într-o joi, calculînd, după acel „răspoimîine, s-ar putea ca scrisoarea să fi fost scrisă sîmbătă 9 februarie. CĂTRE GEORGES DUCA 95 Luni, [Mirceşti, 18 sau 25 februarie 1874] B.A.R., S 16 (1)/LVII ; original. 1 Reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Iaşi a avut loc la 14 februarie 1874, dată care cădea într-o joi. Poetul ar fi putut răspunde observaţiilor lui G. Duca într-una din zilele de luni 18 sau luni 25 februarie, mai probabil luni 18, dat fiind că marţi 19 piesa a fost din nou reprezentată. 2 Georges Duca (1846—1895), inginer. Era nepotul lui V. Alecsandri, mama sa, Euharia, căsătorită cu Pavel Duca, era fiica Saftei, soîa vorni- 845 T eului V. Alecsandri, căsătorită cu generalul Ion Duca. A fost căsătorit cu Lueiq Ghica, . fiica Cleopatrei Cantacuzino, doamnă de onoare a Carmen Sylvei. Poetul a păstrat legături strînse cu aceşti nepoţi, în .a căror companie se complăcea, ducîndu-se adesea la vila lor de la Sinaia. Ei sînt părinţii lui I, ,G, Duca, ministrul liberal asasinat în anul 1933. George Duca a fost ministru, senator şi director al Căilor Ferate; ţmstul său se află în faţa. Gării de Nord din Bucureşti. .. . , , 3 Lunga scrisoare, numită de poet „foileton", n,u ni s-a păstrat, deşi. I. Rădulescu Pogoneanu afirma- că ea se găsea în posesia lui G..,X., .Kiri-^ leanu. îndreptările propuse de Duca şi instrucţiunile date de poet iui Matei, Millo în scrisoarea din 6 septembrie 1874 (cf. aici p. 153 — 155) pentru cum trebuie să fie interpretate rolurile constituie cel mai bun îndrumător pentru regizarea acestei piese, în spiritul în care a conceput-o scriitorul. ; CĂTRE IACOB NEGRUZZI 96 "• -**'•’ ' Mirceşti, 25 febr. '1874 - ' B.A.R., ms. rom. 808, f,- 80-^-81; original. . • -j Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, i iunie 1895, p. 578 — 579; V. Alecsandri, Scrisori. Buc., 1904, p. 63—64; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 325 — 326. 1 în scrisoarea către I. Negruzzi din 2 martie 1874, revine asupra acestei cereri, urmînd ori să ardă „anonsul", ori să-i dea o altă formă (cf. aici p. 130). Poetul anunţa răzbunarea Ciocoilor ! CĂTRE MATEI MILLO 97 . Mirceşti, 25 fevr, 1874 B.A.R., S 1(2)/DCXXXVIII; original. ! Bibliografie: Vasile Alecsandri, C.ele mai'frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 215-217. : 8463 1 Piesă de Matei Millo. V. AlecSandri'ortografiază în mod inconsecvent numele Chiriţa cu Ch şi cu K (probabil o reminiscenţă a grafiei chirilice, în care au fost scrise Chiriţele). Pentru unitate, am adoptat în textele româneşti grafia cu Ch şi în cele franţuzeşti cu K. 2 Al. Odobescu făcuse parte din comisia ad hoc pentru soluţionarea problemei Teatrului celui Mare; se ajunsese la crearea, în 1874, a asociaţiei actorilor care s-a desfăcut chiar înainte de încheierea stagiunii 1874— 1875; la 8 februarie 1875, Odobescu devine directorul Teatrului Naţiohal. 3 Cf. aici p. 138— 139 scrisoarea către George Sion în care îşi exprimă neîncrederea în formaţia: teatrală de la- Bucureşti şi speranţa că Comitetul ar putea reuni cele două grupuri adverse, Millo şi Pascaly. 4 Eufrosina, Catargi, născută Ventura, soţia lui Lascăr Çatargiu, ’preşediiitele Consiliului de Miniştri. ' ' ' ' -, - i ’> ■ . r.-i- CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU '• ii\ • ‘ ’rr.‘ i: ' •' - ' i; ’-j.. 1 - •- 98 ti v, . i : ~ ■- \ "■ Mirceşţi, .martiş «1874 Bibliografie: V. Alecsandri, Boieri şi ciocoi, Buc., 1874, p. 2 — 4; id. Teatru, vol. I, Buc., 1875, p. XXV—XXVI, E. Fagure, Teatrul lui Vasile Alecsandri, în Adevărul literar, 19 iunie 1921, p. 3; V. Alecsandri, Teatru. Comediile, ed. Al. Iordan, Craiova [1939], p. 59; V. Alecsandri, ÇXpere, V, 1976,. p. 3,3-34. 1 La această scrisoare de dedicaţie, M. Kogălniceanu îi răspunde la 14 martie (deci scrisoarea poetului este"dinainte de această dată) ; „Mulţumesc, prietene, pentru delicata ta aducere aminte, pentru scrisoarea ta şi pentru dedicaţie"..: asociindu-şi rugămintea cu aceea a Comitetului teatral, de a permite jüc'area piesei şi la BuGureşti, continuă1: „Fă-i, fă-rie această favoare. Te asigur că.aplauzele noaitre îţi vor'dovedi recunoştinţa noastră" (Cf. C. Gane „Boierii şi ciocoii" lui Alecsandri, cu prilejul unor scrisori inedite de la„Kotzebue şi- Kogălniceanu, în Arfiiva românească, t. V, 1940, p. ,211). Dintre çele două manuscrise ale comediei păstrate la Biblioteca Academiei, ms. rom.-2231 şi mê. rom. 2939, acesta dirt urmă poartă indicaţia după titlu: „Comedie-în 5 acttiri', dedicată amiciiluT:Ăieu Ml Cogălniceanu, V. -Alècsarïdri; -Mirceşti, 1874". -Celălalt "mantiscris 'a fost dăruit lui C. Steriade: „Amicului meu..., suvenir de la Mirceşti, 1 mart. 1874. V. Alecsandri." .- .; ; , . .847 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 99 Mirceşti, 2 mart. 1874 B.A.R., S 35 (7J/LVIII; original. Bibliografie : Floarea soarelui, II, nr. 7— 12, iulie-decembrie 1928, p 80. 1. Cf. aici p. 126 — 127. îndată după premiera piesei Boieri şi ciocoi, V. Alecsandri a fost ţinta criticilor primite sub formă de scrisor iinsultătoare, venite din cele două lumi pe care le viza piesa sau din partea criticilor de specialitate. Boieri şi ciocoi nu s-a bucurat de succes. V. Alecsandri care, în general, nu răspundea niciodată criticilor, socotindu-se fie mai presus de ele, fie socotindu-le justificate, şi atunci încerca să-şi îmbunătăţească creaţia, de data aceasta însă proiectează, ca răspuns la critici, o nouă piesă a Ciocoilor care însă nu va fi definitivată niciodată. 100 Mirceşti, 12 mart. 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 82 — 83; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 579 — 581; V.Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 64—66; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 326 — 328. 1 Cf. aici p. 847, n. 1, manuscrisele păstrate la B.A.R. 2 G. I. Vîrnav-Liteanu publicase unele articole în Convorbiri literare despre Alecsandri şi despre Poeziile populare culese şi întocmite de Alecsandri, de la data la care poetul îi scrie lui I. Negruzzi că Vîrnav a mai pregătit ceva pentru revistă, a mai apărut în acel an Dumbrava Roşie. Cercetare critică în Convorbiri literare VIII, nr. 4, 1 iulie, 1874, p. 153—162. în 848 anii următori va scrie despre Scrierile teatrale ale lui Alecsandri şi despre Operele complete ale lui Alecsandri. 3 Romanul lui Negruzzi, Mihai Vereanu, apăruse în nouă numere din Convorbiri literare, între 1 aprilie 1873 şi 1 februarie 1874, şi în volum, Iaşi 1973. CĂTRE MARIE BOGDAN 101 Mirceşti, 30 martie 1874 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1926, p. 125. CĂTRE GEORGE STERIADI 102 Mircesti, 6 aprilie 1874 B.C.S., S 84; A 36; original. 1 George Steriadi, secretar al Agenţiei române din Paris şi apoi aî Legaţiei. Prieten cu fraţii Alecsandri. Publicist şi om de teatru. între anii 1881— 1889 a fost membru în Comitetul Teatrului Naţional din Bucureşti. A fost director al ziarului Gazette de Roumanie. 2 Pentru invitaţiile ce i se făcuseră ca să accepte reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, cf. aici p. 116—117, scrisoarea către G. Sion din 28 ianuarie 1874, şip. 128—129, scrisoarea către M. Millo din 25 februarie. Piesa se va juca la Bucureşti. Cf. aici p. 857, n. 3. CĂTRE MARIE BOGDAN 103 Mirceşti, 1 mai 1874 M.I.A.O.B., nr. 13189; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1923—1923 Buc., 1929, p. 126-127. 849 T CĂTRE GEORGE SION 104 ■ - Mirceşti, mai 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie : I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5—6, mai-iunie, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 4 — 5; Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori. Chişinău, 1968, p. 457-458. 1 Scrisoarea către Sion, menită să susţină cauza lui Millo şi a autorului piesei Boieri şi ciocoi, care rin avea încredere să 6 încredinţeze la Bucureşti altui actor decît lui Millo, a fost trimisă mai întîi acestuia pentru a lua cunoştinţă de conţinutul ei şi a o înmîna destinatarului. Ci. aici p. 140. 2 După reprezentarea piesei Boieri şi ciocoi la Iaşi şi publicarea ei în Convorbiri literare, autorul i-a adus îndreptările necesare şi a publicat-o în broşură, Bucureşti, 1874. 3 V. Alecsandri a apreciat întotdeauna talentul lui Millo, care i-a fost cel . mai potrivit interpret al. pieselor sale de început, de aceea a, intervenit în favoarea acestuia, cînd afost cazul, nedreptăţind valoarea artistică incontestabilă a lui M. Pascaly. Totuşi, Millo nu a înţeles suficient rolul cultural-educativ pe care poetul îl acorda producţiilor dramatice româneşti şi nevoia ridicării treptate a calităţii dramaturgiei (cf. corespondenţa lui. Millo în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 282—303). Interesul poetului de a avea o distribuţie bună pentru reprezentaréa piesei Boieri şi ciocoi, la Bucureşti, coincidea şi cu interesul general pentru reorganizarea atunci a Teatrului celui Mare sau Teatrul Naţional, susţinută cu interes de Al. Odobescu şi Titu Maiorescu, "devènit'ministru al Îtistrucţiei. V. Alecsandri va scrie acestuia în favoarea lui Millo şi a Teatrului (cf. aici p. 143 — 144).: Comisia alcătuită din iniţiativa lui Odobescu va avea drept consecinţă înfiinţarea „Societăţii1 dramatice", sau asociaţia artiştilor, sub direcţia lui M. Millo, la sfîrşitul anului 1874, la care M. Pascaly nu;va participa şi care nu va rezista nici măcar pînă la sfîrşitul stagiunii 1874—1875, cînd s-a jucat şi Boieri şi -ciocoi. Cf. Ioan 'Mass0f£ • TeatrUI'românesc, -vol;--II, Buc,, 1966, p. 316-325. • ..... '850 f L • CĂTRE 7 MATEI, MILI.O ; 105 ■ ; i; tiMirceşti, mai 1874 B.A.R., S 6 (1)/DXXXIX; original,' . ' ’ 1 Cf. aici p, 138-139. , ' J:Y.. ,V ■ 2 Lui Titu Maiorescu ;îi. scrie totuşi IA 12 iunie în, favoarea lui Millo şi apoi la 27 iunie ca răspuns la scrisoarea lui Maiorescu din 25 iunie, prin care acesta îi comunica rezolvarea pozitivă a doleanţelor lui Millo şi îi ccre părerea sa despre reorganizarea Teatrului. Cf. aici p. 146—148. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 106 ; Mirceşti, 27 mai 1874 B.A.R. ms. rom. 808, f. 84 — 85; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie, 1895, p. 581 — 582 ; V. Alecsandri, Scrispri, Buc., 1904,. p. .66 — 67. Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 328 — 329. 1 Piesa se publicase în broşură la Bucureşti. ~ ' : 2 Evanghelie Zappa ( 1800 — 1865) a făcut o mare donaţie pentru înfiinţarea Academiei Române, ceea ce explică cuvintele scrise de poet. r ' ; ! CĂTRE MARIE BOGDAN 107 Mirceşti, 5 iunie 1874 . Bibliografie; Marie G^ Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 127. CĂTRE TITU MAIORESCU 108 Bucureşti, 12 iunie 1874 B.A.R., S 59 (1)/LVII; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 3; Vasile Alecsan-dri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 267—268. CĂTRE MARIE BOGDAN 109 Bucureşti, 23 iunie 1874 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929. p. 127-128. CĂTRE TITU MAIORESCU 110 Mirceşti, 27 iunie 1874 B.A.R., S 59(2)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 3; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 268 —270; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 217—219. 1 Cf. aici p. 143— 144. 2 François Jules Edmond Got (1821— 1901), mare artist francez, societar al Comediei-Franceze, decanul casei Molière, profesor la Conservatorul din Paris. S52 3 Antoine Girard zis Tabarin (1584—1626), celebru şarlatan francez,, al cărui nume a rămas ca prototip pentru acest soi de oameni. Erou al unei piese de teatru uşoare. 4 Saint Marc Girardin (1801—1873), literat, profesor, academician francez. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 111 Viena, 10 iulie [s.n.] 1874 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 23; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 266—267. 1 Poetul era in drum spre Paris de unde se ducea să aducă la Mirceşti pe fiica sa, Marie. 112 Paris, 4 iulie [s.v.]- 187-}} B.A.R., S 19(28)/LVII ; original. 1 Ordinea cronologică a scrisorilor către Paulina, care pare nefirească^ se explică prin folosirea celor două stiluri vechi şi nou. CĂTRE MATEI MILLO 113 Mirceşti, 3 septembrie 18?4i B.A.R., S 1(3)/DCXXXVIII ; original. 1 V. Alecsandri dorea să cunoască actul asociaţiei actorilor (Societa-, tea dramatică), cum şi numele actorilor care se grupaseră în jurul| iui Millo pentru ajşi da seama dacă pbsedă calităţile necesaré. pentru a interpreta piesa Boieri şt-, cioioi. t «* ■ • -• • ■ 2 îi scrie lui T. Maiorescu chiar în aceeaşi zi." Cf* aici p. 15 Ir-*152. 3 Marie, fiica poetului, adusă în ţară pentru à petrece vacanţâ de i-vară la Mirceşti, a fost grav bolnavă. . - . CĂTRE TITU MAIORESCU 114 ■ . ... Mirceşti, 3 sept, 1874 B.A.R., S 59 (3)/LVII; original. fie :. V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1905, p. 5—6; Vasile;Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 270—271.. , . , 1 V. Alecsandri, felicitîndu-1 pe T. Maiorescu pentru iniţiativele luate ca ministru al Instrucţiei, profită pentru a-i atrage atenţia asupra abuzului de folosire a sufixului iune şi a lui de care, de altfel, chiar şi Mkiorescu începuse să se ferească, şi mai profită iarăşi să-i ceară protecţia sa pentru Millo ca acesta să poată reprezenta piesa Boieri şi ciocoi. Cf. aici p. 149— 150, scrisoare către Matei Millo. . - . * ; ' CĂTRE IACOB NEGRUZZI 115 B.A.R., S 35 (8)/LVIII; original. Mirceşti, 4 sept. 1874 Bibliografie : Floarea soarelui, II, nr. 7 —12 iulie-decerhbrie 1928, p. 80, ■' ; 854 CĂTRE MATEI MILLO 116 Mirceşti, 6 sept. 1874 B.A.R., S 1(4)/DCXXXVIII; original. Bibliografie : Scarlat Froda, Corespondenţa lui V. Alecsandri despre teatru, în Studii şi materiale de istoria artei, IV, nr. 3 — 4, 1957, p. 231 — 232; traducere V. Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 280—281, traducere; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 220-225; V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 582-854, traducere. 1 Piesa Boieri şi ciocoi se reprezentase pentru prima dată la Iaşi la 14 februarie 1874, între timp, poetul primise cereri din partea Comitetului Teatrului Naţional şi de la prieteni pentru reprezentarea ei şi la Bucureşti (cf. aici corespondenţa cu G. Sion, M. Millo, G. Steriadi). Greşelile de text, observate cu prilejul acelui spectacol de la. Iaşi, fuseseră corectate de poet, acum explică lui Millo modul cum trebuie interpretat fiecare personaj, pentru a asigura reuşita reprezentaţiei la Bucureşti, conform cu viziunea autorului. . 2 Grigore Cuza (1800,-1862), spătar, frate cu postelnicul Ion Cuza, tatăl domnitorului Cuza,. deci îi era unchi. A fost ispravnic de ţinutul Vaslui şi Fălciu, deputat ; cu vederi progresiste, participă la mişcarea de la 1848 ; sub domnitorul Grigore Ghica este. ministru la departamentul bisericesc şi al Instrucţiei Publice. Tipul boierului patriot şi progresist. 3 Petre Vellescu (1846—1904), artist dramatic, a debutat sub direcţia lui M. Pascaly la Bossel, a trecut apoi la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a interpretat roluri melodramatice şi multe roluri din piesele lui V. Alecsandri. 4 Logofătul Iorgu Ghica, fost ispravnic de Bacău, protector al familiei Alecsandri. 5 Constantin Dimitriadi (1831—1885), artist dramatic, tatăl Aris-tizzei Romanescu. A jucat ,şi a fost director de teatru la Iaşi şi la Bucureşti. Deşi V. Alecsandri îi afirmă în două rînduri lui M. Millo că rolul lui Arbure este scris pentru ,el, totuşi, indirect .optează tot pentru Dimi-triadi ca interpret, aşa cum fusese la Iaşi. Millo va distribui rolul lui Arbure acestuia, el : muîţumiiidu-se cu altul secundarei 6 -Cf. aici p, 152. . - CĂTRE MARIE BOGDAN 117 Mirceşti, 5 octombrie 1874 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 128-129. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 118 Mirceşti, 7 oct. 1874 B.A.R., S 35(9)/LVIII; original. Bibliografie : Floarea soarelui, II, nr. 7 —12, iulie-decembrie 1928, p. 80. 1 Becri-Mustafa nu se va publica în Convorbiri literare decît în anul 1877, poetul dînd întîietate lui Dan, căpitan de plai. 2 în Convorbiri literare, VIII, nr. 7, 1 octombrie 1874, p. 287—293, se publicase Doi feţi cu stea în frunte de Ioan Slavici ; credem că aceasta este povestea pe care o citise Vasile Alecsandri. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 119 Mirceşti, 8 octombrie 1874 Arh. Statului Buc., Fond Hasdeu, vol. X, pach. XIV, doc. nr. 451. Bibliografie : B. P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini (coresj pondenţă primită). Text stabilit, traduceri şi note de Nicolae Mecu, Viorica 856 Nişcov, Al. Săndulescu, Mihai Vornîcu. Coordonare şi studiu introductiv. Al. Săndulescu, I, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, p. 10. 1 Broşura publicată la Socec în 1874. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 120 Mirceşti, 10 octomvrie 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 86; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 582 — 583; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 67; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 329 — 330. 1 V. Alecsandri făcea parte, ca membru onorific, din comisia examinatoare a cărţilor didactice şi în această calitate a căutat să lupte pentru simplificarea ortografiei. Cf. aici scrisoarea din 3 septembrie către Titu Maiorescu. 121 Mirceşti, 16 octombrie 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 88 — 89; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 583— 584; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 68; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 330 — 331. 1 Cf. aici p. 856, n. 1. 2 Dan, căpitan de plai se va publica în nr. 10, din luna ianuarie, al Convorbirilor pe anul următor, 1875. 3 La Bucureşti, poate mai bine interpretată, piesa Boieri şi ciocoi a avut mai mare succes decît la Iaşi; cu ea s-a deschis stagiunea anului 1874—1875. C. Dimitriadi a păstrat rolul lui Arbore, Millo l-a jucat pe Vulpe, în celelalte roluri, Ştefan şi Petre Vellescu, Grigore Manolescu, Frosa Popescu etc.... Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. II, Buc., 1966, p. 325-326. 857 CĂTRE MARIE BOGDAN 122 , , Mirceşti, 28 octombrie 1874 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 129-130. 1 Lucia Vogoride era fiica Cocuţii Conachi şi a lui N. Vogoride, soră cu Emanuel şi Maria Vogoride. A fost căsătorită mai întîi cu D. Grecianu, apoi cu Nunuţă Rosetti-Roznovanu. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 123 Mirceşti, oct. 1874 B.A.R.,ms. rom. 3489, f. 74—75; original. .1 Scrisoarea este scrisă la sfîrşitul manuscrisului poeziei Toamna ţesătoare, care s-a publicat, împreună cu alte poezii, în numărul 11, februarie p. 438—444, din Convorbiri literare pe anul 1875. ’ ! 2 Dan, căpitan de plai s-a publicat în numărul 10, ianuarie 1875, p. 377-382. ' 124 Mirceşti, 11 nove.: 1874 B.A.R., S 35 (16) LVIII; original. ,Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, p. 121 — Î23 ; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău. . 1968. p. 332. 1 Odă statuii lui Mihai Viteazul Sra publicat în numărul 9 al Convorbirilor pe luna decembrie 1874, p. 351—353, aşa cum a dorit poetul. ■ ■ 2 Linda Raia şi Bradul s-au publicat împreună cu Toamna ţesătoare. Cf. aici p. 858, n. 1. 3 Textul poeziei Bradul diferă puţin de cel publicat în Opere. 1875. ...!«j_ : CĂTRE MARIE BOGDAN U5 , Mirceşti, 28 noiembrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, ■ Buc.y 1929, p. 131-132. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 126 Mircesti, noiem. 1874 B.A.R., ms. rom. 808, f. 90; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 ianuarie 1895, p. 584 — 585; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 69; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişinău, 1968, p. 332 — 333. CĂTRE MATEI MILLO 127 Mirceşti, joi, [sfîrşitul anului] 1874 B.A.R., S 1(5) iDCXXXVIII ; original. ■ Bibliografie: Scarlat Froda, Corespondenţa lùi V. Alecsandri despre tea ru, în Studii şi cercetări de istoria artei, IV, nr. 3— 4, 1957, p." 232, tra- '859 ducere; V. Alecsandri, Corespondenţa, Buc., 1960, p. 184; reeditată traducerea de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrieri. Chişinău, 1968, p. 282. 1 Datare stabilită după perioada în care s-a jucat Chiriţă în balon. Cf. aici p. 208 — 209. 128 Mirceşti, vineri, [14 decembrie s.v., 1874] B.A.R. S 6(3)/DCXXXIX; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 184; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 282—283. 1 Scrisoare datată după stampila postii de pe plic, 26 decembrie s.n., ceea ce însemnează: 14 decembrie s.v. 2 Cf. aici p. 208—209 scrisoarea către Matei Millo, despre căderea acestuia din balon. 3 Petre Grădişteanu (1841—1921), avocat, om politic, publicist şi autor dramatic ; a intrat în politică ocupând diverse funcţii, a fost membru onorific al Academiei. A fondat în anul 1870 Revista contimporană, cu atitudine antijunimistă. A redactat şi susţinut prima lege de organizare şi administrare a teatrelor, din 6 aprilie 1877. 4 întrebarea lui V. Alecsandri era justificată pentru că era pentru prima dată cînd pe scena Teatrului Naţional se reprezenta o revistă. Teatrul mergea greu şi aceste spectacole au salvat o parte din stagiune. Revista fusese creată de Petre Grădişteanu şi un grup de scriitori de la Revista contimporană, Nicolae Tincu, M. Zamfirescu, Ciru Economu etc. Revista ataca şi ridiculiza spiritual multe din problemele la ordinea zilei: neregulile de la Căile ferate, exagerările lingviştilor latinizanţi, teatrul, statuia neinaugurată a lui Mihai Viteazul etc.. .. Succesul revistei a fost neaşteptat de mare. Cf. Aristizza Romanescu, 30 de ani. Amintiri, Buc., 1960, p. 15; Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. II, Buc., 1966, p. 326 — 329. CĂTRE MARIE BOGDAN 129 Mirceşti, 18 decembrie 1874 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920-^1923, Buc., 1929, p. 132- 133. t 860 1 Noua clădire monumentală a Operei din Paris, construită de Charles Garnier, între anii 1862—1874. CĂTRE GEORGE SION 130 Mirceşti, 23 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie : I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5 — 6, mai-iunie, 1928, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 5 —6. 1 G. Sion traducea Phedra lui Racine şi ceruse lui V. A.ecsandri să-i scrie o scrisoare-prefaţă. Cf. aici p. 177—178 131 24 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. Bibliografie : I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5—6, mai-iunie 1928, p. 194; Ştefan Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 6; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 458-459. CĂTRE MARIE BOGDAN 132 Mirceşti, 24 decembrie 1874 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 133—134; Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972 p. 225-226. 1- Marie, fiica lui Iancu Alecsandri. 861 CĂTRE GEORGE SION 133 ■ ' Mirceşti, 31 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Universitară, Cluj. 0 Bibliografie : J. Racine, Phedra, traducere de G. Sion, Buc., 1875 p. III —IV; St. Metfeş, - Din relaţiile şi corespondenţa lui George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 6 — 7. CĂTRE VENTURA , / - 134 [1874] B.A.R., S 4l/LVII; original. 1 Scrisoarea pare să fie din acest an, care apare şi în,filigrana hţrtie de scris. Plicul în care a fost păstrată scrisoarea poartă antetul Cabinetul prefectului de Roman şi indicaţia că conţine o scrisoare V. Alecsandri şi nişte chitanţe de impozite. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 135 [1874- 1875] i ■ c ; iv':.h ! 1 ,i :r.i ■■ A . B.A.R., S 35 (13)/LVIII; original. .f.-.'-'i-OSiU V '.<1 ,vk ,• ' ,, ■ ■:~(i Bibliografie . Floarea soarelui/ II, nr. 7-^12, iulie-decembrie 1928, p. 81. „ : 1 Cf. aici şi p. 182—183, scrisoarea din anul 1875, ianuarie 10. 862 CĂTRE MARIE BOGDAN 136 Mirceşti, 2 ianuarie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 134. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 137 . ' ' Mirceşti, 10 ghenar 1875 B.À.R., ms. rom. 808, f. 92—93. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 55; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 69 — 70; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 19.68, p. 333 — 334.. ., , ti 1 Cf. aici p. 166. 2 Cf. aici p: 180,-scrisoare referitoare tot Ia Rîureanu. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 138 Mirceşti, [13 I 1873 Bibliografie : E. Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 79. 1 Data este aceea a primirii de către Oficiul Bucureşti.’ “ ' -i 863 CĂTRE ION GHICA 139 Gara Mirceşti, 18 [I ?] 1875 B.A.R., ms. rom. 803, f. 137—138. 1 Bănuim că este această lună. Datele telegramelor fiind pe stil nou, pe stil vechi ar fi 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului Ion, care s-ar potrivi cu felicitarea pentru ziua sa. CĂTRE MARIE BOGDAN 140 Mirceşti, 30 ianuarie 1875 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 135. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 1 141 [Bucureşti], Hotel Brofft, gioi, [a. 8 martie 1875] B.A.R., S. 19(57)/LVII; original. 1 G. Steriadi. 2 Probabil Marie Lupu Bogdan-Miţa — nepoata poetului, fiica Smărăn-diţci Docan. 142 Bucureşti, [vineri 8] mart. 1875 B.A.R., S 19 (51)/LVII; original. 1 Scrisoarea, după conţinut, este scrisă în aceiaşi zi cu următoarea, prima fiind trimisă prin poştă, a doua printr-o ocazie. ?64 143 11 Bucureşti, [vineri] 8 martie 1875 B.A.R., S 19(50)/LVII ; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 144 Gara Mirceşti, martie 1875 B.C.S. Fond St. Georges, inv. 19046; original. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 145 Mirceşti, 12 mart. 1875 Bibliografie : E. Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, 263—264. ■ ' ' > ; ţ,i' ' ’ . . 146 ..............Mirceşti-Roman, 14 [■?] 187[ ?] Bibliografie : E. Vîrtosu, Scrisori inedite de Iq Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 77. 1 Nepăstrîndu-se originalul telegramei, iar în textul tipărit nefiind completate luna şi anul, am presupus că ar fi putut fi o telegramă de felicitare după alegerile din 1875- 'X 865 CĂTRE TITU MAIORESCU 147 Mirceşti, 25 mart. 1875 B.A.R., S 59 (4)/LVII; original. Bibliografie : II. Chendi, şi E. Carcalechi, Biserica din Mirceşti în Semănătorul, III, nr. 5, februarie 1904, p. 75—77; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 6 — 9; Vasile Alecsandri Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 228 — 232; A. Săndulescu, Literatura epistolară, Buc., Editura Minerva, 1972, p. 243—246. 1 V. Alecsandri descrisese, cu humor şi fantezie, grozăvia furtunii şi incendiul care a distrus biserica, într-o scrisoare adresată lui C. Negri datată august 1864, din păcate incompletă şi numai în copie. Cf. V. Alecsandri, Opere IX, Buc., 1982, p. 217—218. 2 Aluzie la polemica stîrnită de descoperirea arheologică a lui C. Bol-liac: pipele dacilor? CĂTRE IACOB NEGRUZZI 148 Mirceşti, 28 mart. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 94—95; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 566 — 567; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 70 —71; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 334 — 335. 1 în timpul şederii la Bucureşti, la 16 februarie, fusese invitat să ţină o conferinţă la Ateneu, la care citise din legendele sale. Cf. G. C. Nico-lescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1962, p. 449. 866 149 Mirceşti, 29 mart. 1875 B.C.S. Fond St. Georges, inv. 19009; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 76. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 2, 1 mai 1875, p. 49— 50. CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI 150 Mirceşti, 30 mart. 1875 Bibliografie : Cuget clar, III, nr. 61, 28 octombrie 1938, p. 248—249. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 151 Mirceşti, 8/20 aprilie 1875 B.A.R., ms. rom. 3340, f. 49; original. Bibliografie : II. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1104. 1 Va compune Răpirea Bucovinei. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 152 Mirceşti, 10 april 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19008; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 76—78. 867 1 Răpirea Bucovinei. 2 Soţia lui Petre Grădişteanu care conducea revista. 3 Argumentele poetului nu l-au convins pe I. Negruzzi, poezia nu s-a publicat în Convorbiri. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 153 " ‘ Mirceşti; "19 april 1875 Bibliografie : E. Vîrtosu, Scrisori inedite de Vasile Alecsandri în Arhiva românească, III, 1939, p. 79. 1 Ion Ionescu de la Brad sau N. Ionescu? CĂTRE IACOB NEGRUZZI 154 Mirceşti, 20 april 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 96—97; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 625 — 626; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 71—72; Vasile Alecsandri, Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 335 — 336, incompletă. ■■■'<■. t / ’rf ■ .» f 1 Grui-Sînger s-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 3, 1 iunie 1875, p. 81—88, împreună cu Legenda ciocîrliei pe care o anunţă în această scrisoare. Pentru semnificaţia numelui de Grui-Sînger este interesant schimbul de păreri oare a avut loc între poet şi traducătorul său în limba germană, L. V. Fischer, cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 200—201. 2 Răpirea Bucovinei. 3 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 4, 1 iulie 1875, p. 155 — 157. .. o . ■ 868 4 Cîntecul Bucovinei l-a publicat tot poetul în Convorbiri, în ;cadrul Albumului unui bibliofil, cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 461. CĂTRE MARIE BOGDAN 155 Mirceşti, 27 aprilie 1875 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 135— 37; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 232-236. 1 Numele celebrei primadone Adelina Patti (1843—1919). 2 încercarea poetului de a vinde pădurea din Pătrăşcani companiei engleze pentru exploatarea căilor ferate române nu a izbutit nici de data aceasta. Pădurea se va vinde aiba în anul 1878 lui Hausknecht cu care va avea proces pentru neplata banilor. 156 Mirceşti, 30 aprilie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 137- 138. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 157 Mirceşti, 2 mai 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 98; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 587; V.'Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 72 — 73; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 336 — 337. -869 1 Pentru poezii, sărbătorire şi conferinţa pentru strîngerea de fonduri necesare ridicării statuii lui Ştefan cel Mare, a se vedea aici şi scrisorile către I. Negruzzi din lunile martie şi aprilie. Poezia 11 mai 1875 era Răpirea Bucovinei. 2 Prinţul Grigore Sturdza — beizadea. 158 Mirceşti, 5 mai 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19007; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965 p. 78. 1 S-a publicat sub pseudonim, cu titlul Răpirea Bucovinei, în Convorbiri literare, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280—288. 2 Conferinţa pentru strîngerea de fonduri necesare ridicării statuii lui Ştefan cel Mare. 3 Sub această ameninţare, I. Negruzzi le publică pe amîndouă în acelaşi număr din Convorbiri. Cf. aici p. 211. CĂTRE MATEI MILLO 159 Mirceşti, 14 mai 1875 B.A.R., S 1 ( 1)/DCXXXVIII; original. Bibliografie : Scarlat Froda, Corespondenţa lui V. Alecsandri despre teatru, în Studii şi cercetări de istoria artei, IV, nr. 3 — 4, 1957, p. 233, traducere; V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 186; reeditată traducerea de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 283. 870 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 160 Mirceşti, 17 mai 1873 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19013; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 78 — 79. 1 România după Tractat a fost publicată peste mai mulţi ani, precedată de o evocare a lui D. Rallet, nesemnată, identificată de G. C. Nico-lescu la B.A.R., ms. rom. 3926, f. 10—11 ca fiind a lui V. Alecsandri, cf. Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331 — 336; V. Alecsandri, Opere, IV, 1974, note p. 850. 161 Mirceşti, 18 mai 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19006; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79. 162 Mirceşti, 21 mai 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 100—101; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 588 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 73—74; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 337 — 338 . 1 Becri-Mustafa se va publica în Convorbiri literare abia în anul 1877. 871 CĂTRE MARIE BOGDAN 163 " Mirceşti, 26 mai 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui,. 1920 — 1923, Buc., 1929, p .139. CĂTRE MATEI MILLO i 164 Mirceşti, 1 iunie 1875 B.A.R., S 6(2)/DCXXXIX; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 113— 115; reeditată, traducerea de H. Corbu, în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 283—284. 1 Sfatul de a se adresa soţiei prim-ministrului i-1 mai dăduse V. Alecsandri şi în 25 februarie 1874. Cf. aici p. 129. CĂTRE COSTACHE NEGRI 165 Mirceşti, duminică, [10—18 iunie'> 1875] B.A.R., Ş 58(3)/LVII ; original. 1 în scrisoarea către I. Negruzzi din 21 mai 1875, poetul ezită să plece la Bucureşti. îndemnat de C. Negri să participe la şedinţele Camerei, V. Alecsandri se hotărăşte să’plece. Plecarea trebuie să fi avut loc între 10 iunie, data ultimei scrisori cunoscute scrisă din Mirceşti şi 18 iunie, data primei scrisori cunoscute emisă din Bucureşti. 2 V. Alecsandri, ales deputat, participă după sfatul lui C. Negri, la distuţiile pentru concesionarea căii ferate Ocna-Adjud, pentru care exista 872 o ofertă germană şi alta englezească. Interesul poetului era să fie ■ concesionată englezilor, ceea ce i-ar fi permis să vîndă pădurea de la Pătrăşcani pentru exploatarea lemnului. Hotărîrea sa de a nu mai participa la viaţa politică nu va dura mult, în decembrie revenind la Bucureşti tot pentru sesiunea Camerei. , 3 Jean Dunois, Le Batard d’Orléans (1403—1468) [?] CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 166 Bucureşti, 18 [iunie] 1873 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 25, original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 267. 1 Data de lună este evident greşită, la 18 mai scria lui I. Negruzzi din Mirceşti şi tot de acolo sînt datate şi toate scrisorile către acesta, M. Millo şi fiica sa, pînă în ziua de 10 iunie, dată după care, probabil, a plecat la Bucureşti spre a participa la dezbaterile din Cameră pentru concesionarea căii ferate Ocna-Adjud. Ordinea scrisorilor care urmează a fost stabilită după conţinutul lor. 167 ■ - ' 1 ' ' ’ ... Bucureşti, gioi, [iunie] 1875 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 29 — 30; original. i "■ Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 268. 1 Pentru interesul arătat de poet acestei probleme cf. aici p. 872-873, n. 1. - . . t 873, 168 Bucureşti, 24 iunie 1875 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 27; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 267, cu data gre- şită. 169 [Bucureşti, iunie 1875] B.A.R., S 19 (52)/LVII; original. 1 Scrisoarea trebuie să fie scrisă în iunie 1875 cînd, fiind deputat, lua parte la sesiunea parlamentară. Cf. aici scrisorile anterioare. 2 Probabil Vasile Dimitriu, intendentul, pomenit şi în testamentul poetului. CĂTRE MARIE BOGDAN 170 Mirceşti, 8 iulie 1875 B.C.S. Fond St. Georges CCCXXXVI/1 —34; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 140-141. 171 [Mirceşti], 22 iulie 1875 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 141-142. 874 CĂTRE PHILADELPHE CUÉNIM 172 Mirceşti, 29 august 1875 B.A.R., S 7 ( 1)/LVIII ; original. 1 Philadelphe Cuénim, profesor, probabil fiul fostului profesor al poetului, Victor Cuénim. Cf. aici p. 238—239, scrisoarea din 23 septembrie 1875. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 173 Mirceşti, 7 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 102—103; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 626 — 628; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 74 — 75; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 338 — 339, incompletă. 1 Trii zile din istoria Moldaviei, apărută în Propăşirea, I, nr. 27 —32, iulie-august 1844. 2 Sub titlul de 11 mai 1875. Cf. aici p. 207. 3 Alexandru Cihac (1825—1887), lingvist român; membru onorific al Academiei Române; autor al volumului, Dictionnaire d’étymologie daco-roumane, prin care s-au combătut exagerările latiniste. 174 Mirceşti, 10 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 104—105; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 628 — 630; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 75—77, cu data greşită; Vasile 875 Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 340, cu data greşită, incompletă. 1 Curierul de Iaşi. 175 Mirceşti, 12 sept. 1875 B.À.R., Arhiva V. Alecsandri, I, ms. 28; original. 1 In antetul scrisorii este scris de I. Negruzzi, în vederea publicării: „Trei curiozităţi D. V. Alecsandri ne trimite alăturatele fragmente foarte interesante, pe care ne grăbim să le publicăm" (cf. Convorbiri literare, IX, 1 octombrie 1875, nr. 7, p. 274 — 279). în-continuare, V. Alecsandri, sub formă de scrisoare către I. Negruzzi, face o prezentare a fragmentului dramatic, cu caracterizarea personajelor, tipice pentru epoca de influenţă fanariotă. Urmează: 1 fragmentul — şase scene — din piesa Serdarul de Orhei, la p. 2 — 6 (cf. şi V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1980, p. 1152— 1157) ; 2 interpretarea foii de zestre dată fiicei sale, Catinca, de către mama sa, Elena Alecsandri Căpităneasa, alături de care mai semnează Neculai Alecsandri, Mărioara Cuza, Iordachi A., Constantin A.. .■ p. 6—8; originalul foii de, zestre se găseşte astăzi la B. A.R., ms. rom. 2253, f. 411 ;, 3 tabloul financiar,. Veniturile Moldovii la 1845, îi permite o comparaţie cu bugetul anului 1875, p. 8—10. Aceste două piese din urmă îşi vor găsi locul, probabil, în volumul Addenda de la sfîrşitul ediţiei, ele, ca şi fragmentul de piesă, neputînd intra în conţinutul scrisorii care le-a servit numai de prezentare, dar care nu putea să lipsească din lungul şir al corespondenţei cu I. Negruzzi. CĂTRE REGINA ELISABETA 176 Mirceşti, 12 sept. 1875 Muzeul de istorie al municipiului Pioieşti, inventar 130, iişe 317, C. 39487; original. ~ , 876 ÉÉ Menţionăm că la această cotă am, găsit numai textul scrisorii, nu şi textul maximelor trimise de poet. Bibliografie: Convorbiri literare, L, nr. 5, mai, 1916, p. 481—485. Aici au fost publicate atît textul scrisorii cît şi maximele, de unde le-am reprodus în volumul de faţă, întregind astfel scrisoarea. 1 în Convorbiri literare, loc,, cit., scrisoarea este publicată cu data de 1879. Această confuzie se datorează interpretării greşite a cifrei 5 care, în secolul trecut semăna grafic cu cifra 9. Este o greşeală întîlnită adesea. De altfel diri text rezultă sigur că nu este yorba de anul 1879, ci de 1875, de cînd începe şi apropierea lui V. Alecsandri de Curte. în anul 1879, chiar în lunile septembrie-octombrie, poetul era reţinut în ţară de probleme politice de mare importanţă. 2 în scrisorile către familia regală, V. Alecsandri adoptă tonul respectuos cuvenit în asemenea raporturi, fără să dea dovadă de servilism. Este de remarcat, în toată corespondenţa sa, că pentru actele mari îndeplinite sub domnia lui Cuza şi Carol, el a adus, în primul rînd, elogii poporului şi armatei, pe care le considera adevăraţii lor făuritori, şi nu conducătorilor. Scrisorile către familia regală, chiar şi aceea în care mulţumeşte domnitorului Carol pentru acordarea decoraţiei „Bene Merenti", sînt numai de interes documentar, în special cele adresate Carmen Sylvei, deci prezenţa lor în ediţia de corespondenţă completă a lui V. Alecsandri ni se pare necesară. 3 Credem că V. Alecsandri nu a plecat la Paris în această perioadă, dat fiind că, între 28 septembrie, cînd scrie lui Marie despre sosirea sa-acolo, şi 3 noiembrie, cînd reîncepe corespondenţa cu aceasta, el continuă să scrie lui Iacob Negruzzi de la Mirceşti (cf. aici). Faptul că în luna octombrie_i se trimite lui Marie o ladă cu lucrurile cerute de aceasta şi care urma să-i fie adusă de tatăl său, ne îndreptăţeşte să credem că poetul nu a fost la Paris. 177 Mirceşti, 19 sept. 1875 Muzeul de istorie al municipiului Ploieşti, inventar 128, fişa 315, c. 39485; original. 877 ir CĂTRE IACOB NEGRUZZI 178 Mirceşti, 20 sept. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 106—107; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie, p. 630 — 631; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 77. 1 Pentru sărbătorirea din Cernăuţi, ceremonia funebră din Iaşi şi poezia Răpirea Bucovinei, a se vedea aici corespondenţa poetului cu I. Negruzzi din lunile aprilie-octombrie. 179 Mirceşti, 22 sept. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19005; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 80. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280—281; ultima poezie a poetului publicată în acest an în revista „Junimei". 2 Volumele tipărite la Socec. CĂTRE PHILADELPHE CUÉNIM 180 Mirceşti, 23 sept. 1875 B.A.R., S 7 (2)/LVIII ; original. 1 Despre această chestiune îl prevenise într-o scrisoare anterioară. Cf. aici p. 226. 878 CĂTRE MARIE BOGDAN 181 Mirceşti, [29] sept. [s.n.] 1875 B.C.S., Fond St. Georges, CCCXXXVI/6 — 35; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan. Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 143-144. 1 Data a fost stabilită în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 124—125, după conţinutul scrisorilor care îndreptăţeau inversarea ordinei date de Marie Bogdan. 2 Începînd de aici şi pînă la aliniatul din final : „Ceci dit". .. textul nu a fost publicat de Marie Bogdan, din dorinţa de a păstra oarecare discreţie asupra observaţiilor, se pare bine meritate, pe care i le făcea tatăl său. 182 Mirceşti, 28 sept. [s.v.] 1875 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 143. CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU 183 Mirceşti, 4 oct. 1875 Arh. Statului Buc., Fond B. P. Hasdeu, vol. X, pachet XIV, doc. nr. 454. Bibliografie : Din corespondenţa lui Hasdeu cu Vasile Alecsandri, în Tribuna Basarabiei, IV, nr. 212, apr. 27, 1936, 2, facsimil; B. P. 879 Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini (corespondenţă primită.), Buc., 1982, p. 12, data greşită. 1 V. Alecsandri face o confuzie între poemul folcloric, Cîntec pentru oastea lui Igor, unde există un cîntăreţ Boian şi eposul eroic ucrainian, din sec. XV, alcătuit din „dume" sau balade, între care se află şi cea intitulată Bogdan Hmelniţki şi Vasile Lupu. Cf. Al. Săndulescu, loc. cit. 2 Columna lui Traian, apărută în martie 1870, îşi, încetase apariţia în mai 1875 pentru a reapare din ianuarie 1876 pînă în decembrie 1877 şi apoi din ianuarie 1882 pînă în decembrie 1883. 3 Volumul III, Opere complete, Buc., 1875. , ; CĂTRE IACOB NEGRUZZI Mirceşti, 10 oct. 1875 B.A.R., ms. rom, 808, f. 108; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 631 — 632; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 78; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 341 — 342. ... ? 1 Cf. aici p. 245. 185 Mirceşti, 14 oct. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 110; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 342. sv 880 1 Articolul bine primit de „Junimea" era Albumul unui bibliofil. 2 Cf. aici p. 893, n. 1, situaţia acestei reviste, 3 Editată tot de B. P. Hasdeu. CĂTRE MARIE BOGDAN 186 Mirceşti, 3 noiembrie 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 145-146. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 187 Mirceşti, 10 nov. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19014; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79, şi p. 77 facsimil, data greşită. 1 Este pentru prima dată cînd, în scrisori, poetul se interesează direct de soarta lui Eminescu. 2 Din ce s-a publicat în Albumul unui bibliofil, piesa care ar corespunde prin frecvenţa textului francez ar fi : Cuvinte vechi franceze, din XV secol [sic], care a apărut în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, p. 420 — 423. Cf. şi V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 445 şi p. 840 note. CĂTRE MARIE BOGDAN 188 Mirceşti, 21 noiembrie 1875 B.C.S., Fond St. Georges, CCCXXXVI/6—27, lipseşte începutul, deteriorată. 881 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1929 — 1923, "Bue., 1929, p. 147, text complet. 1 Marie Lupu Bogdan. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 189 Mirceşti, 26 nov. 1875 B.C.S., Fond St. Georges, inv. 19004; original. Bibliografie : Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 80. 1 Pînă la numărul din 1 martie nu se publică nici o poezie de a lui V. Alecsandri în Convorbiri literare pe anul 1876. Cf. scrisoarea următoare pentru identificarea legendei. 190 Mirceşti, 30 noiem. 1875 B.A.R., ms. rom. 808, f. 112. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 79; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 343. 1 Legenda era Ghioaga lui Briar, care nu s-a publicat în Convorbiri literare. SS2 CĂTRE RUCSANDA 191 Mirceşti, 2 dec. 1875 Original în posesia familiei Sălceanu. Bibliografie : Grigore Sălceanu, O scrisoare inedită a lui Vasile Alecsandri, în Tomis, VI, nr. 3 (57), martie 1971, p. 8, facsimil. 1 După explicaţiile editorului, Rucsanda este sora Paulinei Alecsandri, născută Lucassiewicz. Marghioliţa fiica sa şi nepoată de soră a Paulinei, a fost bunica Alecsandrinei, soţia lui Grigore Sălceanu, în casa căruia se păstrează amintiri despre Paulina Alecsandri. 2 Probabil prinţesa Olga, fiica prinţului Grigore Sturdza, care s-a căsătorit cu Emanuel Vogoride Conachi, fiul Cocuţei Vogoride. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 192 Bucureşti, gioi, [a. 7 decembrie 1875] B.A.R., S 19 (54)/LVII ; original. 1 Doamna Elena Cuza. 2 Maria Fălcoianu, soţia lui Scarlat Fălcoianu. 3 Marie Lupu Bogdan. 193 Bucureşti, 7 dec. 1875 B.A.R., S 19 (53)/LVII ; original. 1 Scarlat Fălcoianu ; va muri în anul următor. 883 194 Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875] B.A.R., S 19 (55)/LVII ; original. I Cf. aici scrisoarea precedentă din 7 decembrie, pentru datare. 195 Bucureşti, sîmbătă, [13 sau 20 decembrie] 1875 B.A.R., S 19(56)/LVII; original. 1 în anul 1875 Crăciunul a căzut într-o joi; dacă poetul s-a întors acasă miercuri, în ajun, atunci scrisoarea a fost scrisă sîmbătă 20 decembrie, sau, totul poate fi dat în urmă cu o săptămînă, deci: sîmbătă, 13 decembrie şi miercuri 17 decembrie. CĂTRE MARIE BOGDAN 196 Bucureşti, [17—20] decembrie 1875 Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 147-148. 1 Dată propusă în Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 125. 197 Mirceşti, 31 decembrie [s.v.] 1875 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 148-149. S84 CĂTRE MIHAIL GANIŢKI 198 [f.d.] Bibliografie : Revista de folclor, III, nr. 1, Bucureşti, 1958, p. 98. Referat Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimirski şi folclorul românesc, fragment din scrisoarea lui V. Alecsandri. Comunicări de folclor în sesiunea generala 1957 a Academiei R.P.R., traducere; Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimirski şi folclorul român, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, VIII, nr. 3—4, 1959, p. 679, nr. 1, traducere. 1 Mihail Ganiţki (1843—1886), rector al seminarului din Chişinăr, Iatzimirski a atribuit această scrisoare lui V. Alecsandri; nefiind cunoscută din altă sursă, a fost luată ca atare. în privinţa datei, am socotit-o, cu aproximaţie, ca fiind din jurul anului 1875, ţinînd seama de vîrsta rectorului; ea poate tot aşa de bine să fi fost scrisă şi .mai tîrziu. 2 Valeriu Ciobanu prezintă în traducere românească un fragment din scrisoarea lui V. Alecsandri, către rectorul seminarului din Chişinău, relativă la fondul optimist al creaţiei populare româneşti, cu toată vitregia soartei sale. Fragmentul de scrisoare a fost inclus de A. I. Iatzimirski în lucrarea sa, Grigore Ţamblac, Petersburg, 1904, p. 383 — 384, în limba, rusă. CĂTRE ION GHICA 199 Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1876. B.A.R., ms. rom. 803, f. 139—140; telegramă. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 200 Mirceşti, 10 ghenar 1876. B.A.R.7'msv rom. 808, f.' 113— 114; original. ... 885. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633 — 634; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 79 — 80; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1868, p. 343 — 344. 1 Colecţia Cîntece de peste Olt, care se încheie cu Cîntecul Jianului, semnat de V. Alecsandri, s-a publicat în Convorbiri literare, X, nr. 6, 1 septembrie 1876, p. 208—215, cu menţiunea că este comunicată de Gr. Alexandrescu. Care poate fi explicaţia? O greşeală a redacţiei? Sau i-au fost trimise lui V. Alecsandri de poetul muntean? 2 Publicată în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p. 449 — 450. 3 Publicată în Convorbiri literare, XI, nr. 1, 1 aprilie 1877, p. 1—2, deşi fusese începută din 1875. Cf. aici p. 211. 4 Publicată în Convorbiri literare. IX, nr. 10, 1 ianuarie 1876, p. 369 — 371. CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂTII „ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA 201 Mirceşti, 11 ianuar 1876 Originalul dîn Arhivele societăţii din Viena. Bibliografie : I. Grămadă, Societatea academică, socială, literară „România Jună", Arad, 1912, Anexe, p. 131; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 august 1932, p. 2; Adevărul literar şi artistic, V, 7 septembrie 1924, p. 8. CĂTRE TITU MAIORESCU 202 Mirceşti, 12 ianuar 1876 B.A.R., S 59 (5)/LVII ; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 9—10. CĂTRE COSTACHE NEGRI 203 Mirceşti, 15 ianuarie 1876 B.A.R., S 58 ( 1)/LVII ; original. 1 Un fost funcţionar, care în ziua de 14 ianuarie, pe dealul Mitropoliei, l-a atacat pe Lascăr Catargi cu lovituri de baston. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 204 Mirceşti, 22 ianuar 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 115—116; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 634 — 636; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 80 — 82; Vasile Alecsandri^ Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 344—346. 1 Ion Ghica, Convorbiri economice. Broşura nr. 6, Bucureşti, Editura tipografiei laboratorilor români, 1875. Bucureştiul industrial şi politic, în care datele ştiinţifice sînt împletite cu descrieri literare. 2 Convingerile poetului nu s-au confirmat. Proiectul a fost respins, şi Maiorescu a demisionat. Cf. aici p. 272. 3 Satira VI, în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, p,. 409-412. 4 Seria Copiilor de pe natură începuse în anul 1869. CĂTRE MARIE BOGDAN 205 Mirceşti, 1876, 26 ianuarie Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920 —1923, Buc., 1929, p. 100. 887 către' iacob negruzzi 206 “! Mirceşti, 4 fevr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808; f. 117—118; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 705 — 706; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 82—83; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 346 — 347. 1 Publicată în Convorbiri literare, X, nr. 1,. 1.aprilie 1876, p. 1 — 4. 2 Hodja Murad-paşa, vizirul sultanului Ahmet, 1604, în Convorbiri literare, X, nr. 1, 1 aprilie 1876, p. 1—4. 3 Cf. aici p. 871, n. 1. 4 Nu am găsit această legendă. 5 Anul X înèëpe cu Guarda saraiului. 6 Cf. aici p. 268. CĂTRE TITU MAIORESCU > 207 Mirceşti, 6 fevruar 1876 B.A.R,, S 58. (6)/LVII ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 10; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori. Chişiriău, 1968, p. 272. 1 în violenta şedinţă a Senatului din 27 ianuarie, T. Maiorescu este învinuit de a fi violat mai'multé'arïïc'ôl'e’âin Ifegea'învăţămîntului şi se votează o moţiune de neîncredere care atrage după sine demisia lui T. Maiorescu şi înlocuirea sa'cu Petre Carp, care declară că va fi continuatorul ministrului demisionat. întreaga acţiune se datora antipatiei împotriva junimiştilor şi îngustimii de vederi a unor profesori. 888, CÀTRÈ IACOB NEGRUZZI' 208 Mirceşti, 10 fevr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 119; original. v Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 706 — 707; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 83 — 84, cu dată greşită. 1 B. P. Hasdeu publică o scrisoare prin care dezvăluie păcăleala făcută „Junimii", prin publicarea în Convorbiri a poeziei sale La noi, care avea ca acrostih „La Convorbiri literare" şi era semnată: P. A. Călescu. Cf., Românul, XX, 5 februarie 1876, p. 1—2, articolul: Al doilea rămăşag (Dedicat d-lui V. Alecsandri). Cf., ibidem, 11 februarie, p. 2, răspunsul lui Iacob Negruzzi care îl invită pînă la urmă pe Hasdeu să se ocupe mai bine de Aghiuţă! 209 Mirceşti, 10 fevr. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 121; original. Bibliografie : Convorbiri -literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 708 — 709; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 84 —85; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 347—348. 1 S-au publicat ambele în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p. 449-452. 2 Cf. aici p. 211. 3 Probabil Satira VI, publicată în Convorbiri literare, IX, 1 februarie 1876, p. 409 - 412. : 1 CĂTRE MARIE BOGDAN 210 Mirceşti, 10 febr. 1876 B.C.S., Fond St. Georges, CCCXXXVI/6-33; original. Bibliografie: Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923, Buc., 1929, p. 151. 1 Din cele şase sute de scrisori ale poetului către fiica sa, aflate, după spusa acesteia, înainte de 1916 la moşia sa Borzeşti, Marie Bogdan publică, în cartea sa Autrefois et aujourd’hui numai o sută una de scrisori, celelalte fiind pierdute în timpul războiului. Cîteva originale se păstrează în colecţiile speciale ale B.C.S.-ului şi M.I.A.O.B. Din colaţionarea lor cu textul tipărit se poate constata că Marie Bogdan intervenea în scrisori omiţînd lucruri care nu-i conveneau, corectînd modul de exprimare în limba franceză al tatălui său, schimbînd ordinea elementelor de datare şi prescurtînd încheierea scrisorilor şi semnătura. 2 Aici Marie Bogdan transformase fraza în: „ceux des de Lesseps et de M. et M-me. ..“ Afară de alte cîteva mici schimbări, importante sînt omisiunile de la sfîrşitul scrisorii, care au fost reconstituite după originalul păstrat la B.C.S. Cf. Marie G. Bogdan, loc■ cit. 3 Drouyn de Lhuys (1805—1881), diplomat francez, ministrul Afacerilor Străine în timpul celui de al doilea imperiu. Greşit ortografiat de poet. CĂTRE GEORGE SION 211 Mirceşti, 26 febr. 1876 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; original. Bibliografie : I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5—6, mai-iupie 1928, p. 194—195; 890 Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 7-8. 1 Ţiganiada lui I. Budai-Deleanu. 2 Cf. aici p. 889, n. 1. 3 V. Alecsandri ceruse lui George Sion să insiste ca Socec să, grăbească editarea operelor poetului. 4 Cf. aici p. 127—129, scrisoarea către Matei Millo din 25 februarie 1874. Pentru reprezentarea comediei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, vezi V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, notele de la p. 851—855. CĂTRE REGELE CAROL I 212 Mirceşti, 3 mart. 1876 Arhivele Statului Bucureşti, Fond Casa regală, nr. 2/1876. 1 Cf. aici p. 284, scrisoarea către George Sion din 14 martie. CĂTRE GEORGE SION 213 Mirceşti, 7 martie 1876 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; original. Bibliografie : I. Muşlea, Din scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 5—6, mai-iunie 1928, p. 195—196; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului George Sion cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 8—10, la p. 9 facsimil; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 459. 1 Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 538, n. 3. 2 Cf. aici p. 896, n. 1, 2. 3 Se referă la broşura lui Gr. Tocilescu, Viaţa, timpul şi operele lui N. Bălcescu (1817-1852), Buc., 1876, 71 p. 891 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 214 Mirceşti, 8 mart. 1876 B.A.R., ms. rom., 808, f. 123; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 708 — 709; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 85; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 348—349. 1 S-au publicat în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 45—48. 2 Revista ştiinţifică şi literară. 215 Mirceşti, 11 martie 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 125; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 709; V. Alecsandri Scrisori, Buc., 1904, p. 85 — 86; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 349. 1 Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc. , 1974, p. 840—842, note. în numerele 4—5 din iulie-august ale Convorbirilor literare s-au publicat: Stoicismul rqmănilor, Arghir, N. Bălcescu... 2 Conferinţa, în scop de binefacere, pe care Dimitrie Petrino trebuia să o ţină în sala Palatului administrativ, nu avusese loc la data fixată pentru că, dintr-o neglijenţă condamnabilă, sala nu .a fost deschisă, ceea ce a atras după sine protestul vehement al lui Petrino şi nemulţumirea publicului. Conferinţa a avut apoi loc în casa Smarandei Mavrocordat, în ziua de 7 martie 1876, Cînd Dimitrie Petrino a citit poemul său La gura sobei, cu temă din timpul lui Ştefan cel Mare, dedicat lui N. Rosetti-Roznovanu. Cf., în Apărătorul legii, II, nr. 15, 11 martie 1876, p. 4, darea de seamă foarte elogioasă asupra acestei conferinţe. £92 216 Mirceşti, 14 mart. 1876 B.A.R., ms. rom, 808, f 127—128; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 709—711; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 86 — 87. 1 Revista ştiinţifică şi literară a apărut la 15 februarie şi a durat pînă la 15 mai 1876 ; după această dată fuzionează cu Revista contimporană, apărută la 1 martie 1873, devenind Revista contimporană literară şi ştiinţifică, cu data de 1 iulie-1 august 1876, redactor Hasdeu, ceea ce èxplicâ atitudinea severă a lui V. Alecsandri, faţă de noua publicaţie. CĂTRE GEORGE SION ■' 217 Mirceşti, 14 martie 1876 Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; original. Bibliografie : I. Muşlea, Din 'scrisorile lui Vasile Alecsandri către George Sion, în Viaţa românească, XX, nr. 56, mai-iunîe 1928, p. 196 — 197; Şt. Meteş, Din relaţiile şi corespondenţa poetului Geofge Sion-cu contemporanii săi, Cluj, 1939, p. 10. 1 1 Prin demisia lui Titu Maiorescu, P. Carp fusese numit ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. 2 Cf. aicip. 279—280, scrisoarea de mulţumire adresată regelui Carol I. , ! , - / -lyf , > , CĂTRE IACOB NEGRUZZI - .< - 218 Mirceşti, 15 mart. 1876 B.A.R., S 35 (10)/LVIII; original. j Bibliografie : Floarea soarelui, II, nr, 7—12, iulie-decembrie 1928, p. 85. 893 1 Probabil nu a mai completat articolul care nu a fost publicat atunci ci abia în 1966. Cf. Opere, IV, Buc., 1974, p. 906 note. 219 Mirceşti, 17 mart. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 129—130; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 711 — 712; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 87—88; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 350 — 351. 1 Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 619, note. Articolul despre Ralet s-a publicat anonim în Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331 — 336. 2 Cf. aici p. 284, scrisoarea către George Sion şi p. 279—280, scrisoarea de mulţumire către rege. 3 Cunoscut scamator. 4 Revista ştiinţifică şi literară. Cf. aici p. 893, n. 1. 5 G. Vârnav-Liteanu, Operele complete ale lui Alecsandri. Cercetare critică, în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 57 — 70; nr. 3, 1 iunie 1876, p. 98—104, şi nr. 4, 1 iulie 1876, p. 158—162. 6 Cf. aici p. 892, n. 2. 7 Proprietar şi director al ziarelor Curierul de Iaşi şi Curierul, foaia intereselor generale. CĂTRE MARIE BOGDAN 220 Mirceşti, 22 martie 1876 M.I.A.O.B., nr. 13190; original. Bibliografie : Marie G. Bogdan, Autrefois et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc., 1929, p. 152- 153. S94 1 Marie Lupu Bogdan era indirect nepoata poetului, fiind fiica Smâ-răndiţei Docan, sora lui C. Rolla, cumnatul lui V. Alecsandri. Cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 514, n. 4. 2 Marie sau Bébé, fiica lui Iancu Alecsandri. Cf. Y. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 625. 3 Georges Bal, soţul lui Hélène, cealaltă fiică a lui Iancu. Cf. Ibidem. 4 Alice Malherbe. Cf. Ibidem. 5 Marie, fiica poetului, venea definitiv în ţară. 6 Nu am putut identifica pe acest Jocrisse, care pare să fi fost văr cu Marie. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 221 Mirceşti, 28 mart. 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 131; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 712 — 713; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 88 — 89; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 351. 1 Petrino publică în Românul, XX, 28 martie 1876, o scrisoarre de protest împotriva afirmaţiei că ar fi membru al „Junimei", cu a cărei politică nu este de acord. 2 Alegerile la Senat au dat o majoritate opoziţiei. Liberalii ajunşi la putere vor da în judecată guvernul conservator precedent. 3 Gh. Mîrzescu (1834—1911), profesor, avocat, om politic, fost ministru al Cultelor. 4 Cf. aici p. 893, n. 1. 222 Mirceşti, 2 april 1876 B.A.R., ms. rom. 808, f. 133; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 713 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 89. 895 CĂTRE CONSTANTIN ESSARCU 223 7 . Mirceşti, 3 april 1876 Din colecţia d-lui C. Ghenea; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 46—47; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 259. 1 Constantin Essarcu (1836— 1898), medic, profesor de ştiinţe naturale la Şcoala de medicină din Bucureşti. Din intensa activitate culturală pe care a dus-o, amintim eforturile sale pentru înfiinţarea şi organizarea Ateneului Român. Ca diplomat a funcţionat în postul de agent diplomatic la Roma, unde se găsea cînd îi scrie V. Alecsandri. Ca rezultat al cercetărilor sale, făcute în arhivele străine, a publicat mai multe documente relative la istoria românilor Ştefan cel Mare. Documente descoperite în arhivele veneţiene, Buc., 1874; Documente istorice descoperite în arhivele Italiei, Buc., 1878. Ministru al Afacerilor Străine, ministru plenipotenţiar la Atena şi Roma. 2 Cf. aicip. 280, scrisoarea poetului către George Sion care i-a făcut legătura cu Constantin Essarcu. La cercetarea urmelor rămase de la Mihail Corradini, V. Alecsandri adaugă şi informaţiile lui N. Bălcescu despre arhivele genoveze. La 15 aprilie 1876 Essarcu îi şi răspunde de la Roma că cunoaşte deja o familie Corradini, la care se va interesa despre eventualele manuscrise rămase de la Mihail Corradini. Va face cercetări în arhivele de la Genova, menţionînd că foarte multe arhive italiene conţin informaţii despre români, confirmînd într-un fel adevărul istoric păstrat în legendele noastre populare. îi trimite Le chant de Bonaparte 1812 (Cîntecul lui Bonaparte), tradus din moldoveneşte, al cărui manuscris îl păstrează pentru poet, trimiţîndu-i textul şi notele scrie de mîna lui Emile de Champ, pe care îl roagă să i le înapoieze. Cf. B.C.S., Arh. Kogălniceanu, XXIII/10. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 224 Viena, 23 april 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 31; original. Bibliografie : V. Alecsandri, ■= Semen', Buc.," 1904, p. 268—269. 1 Călătoria pe care o face poetul la această dată avea de scop de a aduce definitiv de la Paris în ţara pe fiica sa Marie. 896 225 Strassburg, sîmbătă, [24, 26 aprilie] 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 35 — 36; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 270—271, publicată cu omisiuni. 1 Prima dată de zi, 24, este dedusă după indicaţia din scrisoarea precedentă că vineri 23, rămîne la Viena, deci sîmbătă era 24 aprilie. Cea de a doua dată, de 26 aprilie, rezultă chiar din partea a doua a scrisorii care poartă indicaţia de dată: Paris. Luni, şi în care scrie că a sosit seara, în ajun, deci duminică 25, iar luni este 26 aprilie. 2 Pod celebru peste Rin, în faţa Strassburgului. 3 Marie, fiica poetului. 226 Paris, mai 1876, duminică B.A.R., 19 (58)/LVII; original. 227 Paris, 15 mai 1876 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 35—36; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 270 — 271. 1 între A. Baligot de Beyne, care însoţise familia Cuza, după detronarea domnitorului, şi doamna Elena Cuza, existau neînţelegeri în legătură cu educaţia copiilor lui Cuza, Alexandru şi Dimitrie, neînţelegeri care vor culmina în anii 1879— 1880, cînd Baligot nu se va mai ocupa de cei doi tineri, rămînînd totuşi în continuare alături de Doamnă. Cf. aici p. 536—538 şi p. 980, n. 1. 897 CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 228 Mirceşti, duminică, [vara 1876] B.A.R., S 37 (8)/LVII; original. 1 Scrisorile poetului către Smărăndiţa Docan, cele mai multe nedatate, duc la diverse confuzii prin faptul că, conţinutul nu oferă suficiente informaţii pentru a le putea plasa într-o anumită epocă, mai cu seamă că, înce-pînd din anul 1875 plecările lui V. Alecsandri la Bucureşti sînt legate de sesiunile parlamentare şi şedinţele Academiei Române — din 1879 — primăvara, vara, iarna, aşa încît simpla informaţie că pleacă la Bucureşti nu poate servi ca punct de plecare pentru o datare cît de aproximativă. Observaţia este valabilă şi pentru scrisorile nedatate către Paulina Alecsandri. în cazul corespondenţei cu Smărăndiţa Docan, nici analiza externă a originalelor scrisorilor nu duce la vreun rezultat, ele fiind simple bilete, scrise pe orice fel de rest de hîrtie. în scrisoarea de faţă, restabilirea circulaţiei între Moldova şi Bucureşti nu spune nimic pentru că aceste întreruperi se petreceau cam de două ori pe an, iarna pe viscol şi vara în vremea inundaţiilor. Am încercat să plasăm scrisoarea în vara lui 1876 pentru că ni se pare că se poate lega de următoarea, de asemenea nedatată, dar în care informaţia că a fost la Bucureşti pentru a-1 vedea pe fratele său Iancu, bolnav, concordă cu informaţia din scrisoarea către Costache Negri, datată „Mirceşti, 15 iulie 1876". în plus, în această de a doua scrisoarea către Smărăndiţa, poetul nu putea interveni, pentru ea, pe lîngă I. Brătianu decît după venirea la putere a liberalilor în vara anului 1876. 229 Mirceşti, duminică, [vara 1876] B.A.R., S 37 (7)/LVII; original. 1 Cf. supra. 898 CĂTRE COSTACHE NEGRI 230 Mirceşti, 15 iulie 1876 B.A.R., S 58 (2)/LVII; original. Bibliografie: Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, n. 234, traducere. 1 Concesionarul englez al căii ferate Ploieşti-Predeal fusese susţinue de conservatori şi atacat de opoziţia liberală, care socotea că este o afacer, venală, ruşinoasă. . . In preajma încercării de a răscumpăra căile feratet ambele partide erau de acord cu această acţiune, dar în adunarea generală a acţionarilor Căilor ferate române, ţinută la Berlin în 11 ianuarie 1876, răscumpărarea nu a fost admisă, ea se va face abia prin 1879. CĂTRE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU 231 Ocna, 12/10 [s.n.] 1876 B.A.R., S 48/LVII; telegramă. 1 Costache Negri încetase din viaţă la 28 septembrie. După stilul vechi telegrama este dată la 30 septembrie. CĂTRE ALEXANDRU ŞENDREA 232 Tîrgu-Ocna, [octombrie 1876] Bibliografie: Curierul, foaia intereselor generale, IV, nr. 78,7 octombrie 1876, p. 5. 899 CĂTRE MIHALCEA 233 [Tîrgu-Ocna, octombrie 1876} Bibliografie : Curierul, foaia intereselor generale, IV, nr. 78, 7 octombrie 1876, p. 5 CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN 234 Luni, [octombrie 1876] B.A.R., S 37 (10)/LVII; original. 1 Moartea lui Costache Negri a avut loc la 28 septembrie, telegramele de mulţumire pentru condoleanţe (cf. aici p. 301—302), expediate de V. Alecsandri din Ocna, dovedesc că acesta a mai rămas cîteva zile acolo, deci scrisoarea către Smărăndiţa poate fi plasată la începutul lunii octombrie. CĂTRE NICOLAE GANE 235 Mirceşti, 26 oct. 1876 Muzeul din Fălticeni; original. Bibliografie : I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, vol. IV, Buc., Inst.... „Bucovina", 1933, p. 480. 1 Bagdazare Panaiteanu Gheorghe (1816—1900) a fost elevul lui Schiavoni „la zugrăveală", la Academia Mihăileană, a studiat apoi la Mün- 900 chen. A înfiinţat Şcoala de arte frumoase de Ia Iaşi, unde a fost profesor şi director. 2 Noémi Alecsandri şi fiica sa Marie. 3 Cf. aici p. 307 — 308, scrisoarea de restituire a tabloului. CĂTRE AGLAE ALLAUX 236 Mirceşti, 27 oct. 1876 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 89 — 90; original. Bibliografie: V. Alexandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 23—25; traducerea reprodusă de H. Corbu în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 154—155; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 236 — 240. 1 Aglae Allaux (1832—1902), fiica domnitorului Grigore A. Ghica şi a Anicăi Catargi. Şi-a făcut studiile în pensionatele franceze din ţară, apoi la Viena. Căsătorită cu Răducanu Rosetti, apoi cu francezul Anton Allaux. Este mama scriitorului Radu Rosetti. Deosebita sa frumuseţe a fost remarcată de pictorul acuarelist bavarez Rietchet, trimis de Ludovic I al Bavariei să colecţioneze figuri de femei frumoase, din toate ţările. La cererea sa, i s-a îngăduit să facă portretul domniţei în costum de ţărancă, torcînd, intitulat Mădchen aus der Moldau (Fată din Moldova) ; originalul se află la München, în Album schôner Frauen (Albumul celor mai frumoase femei). Edouard Grenier, poetul francez şi fostul secretar al domnitorului Grigore Ghica, în amintirile sale: En Moldavie, evocă atmosfera de la curtea acestuia şi pe cele două prinţese, în anturajul cărora se găsea. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 588 — 589; Radu Rosetti, Scrieri, prefaţă şi note de Mircea Anghelescu, Buc., Editura Minerva, 1980, p. 472—482, şi 525—538. 2 Costache Negri murise la 28 septembrie. 3 Manolache-Epureanu era văr cu Costache Negri şi surorile sale, prin mama lor. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1881, p. 534. 4 Nici statul, nici prietenii nu s-au grăbit să ridice un monument aceluia care şi-a dăruit toată viaţa binelui ţării. Singură doamna Elena 901 Cuza i-a ridicat pe mormîntul din curtea bisericii Răducanu, din Tîrgu-Ocna, o piatră funerară cu inscripţia: „Văduva lui Vodă Cuza cu iubiţii săi fii la C. Negri — Durerea eternă spre pomenirea. 11 octombrie 1877". Abia în 1884, noiembrie, bustul lui Negri a fost aşezat în Cameră. La Tîrgu-Ocna există un bust al lui Negri în piaţa oraşului, iar la Galaţi un monument ridicat abia cu ocazia centenarului naşterii sale, în 1912, deşi ideea de a se face acest lucru era sugerată de Baligot de Beyne lui V. Alecsandri în martie 1881 şi acceptată de post, însă care nu-şi pune speranţe, nici în contribuţia publică, nici în generozitatea statului. Cf. aici p. 693. CĂTRE MARIA SCARLAT FĂLCOIANU 237 Mirceşti, 2 noiembrie 1876 Bibliografie: Convorbiri literare, LXI, mai-august 1928, p. 316. F, . . ' f’Cf. aici p. 1 240 .,r hhi . Iaşi, luni, ghenar [1877] B.A.R., S 19 (59)/LVII ; original. 1 V. Alecsandri apela adesea pentru împrumuturi la bancherii evrei din Iaşi, Michel Daniel şi Leib Meierhoffer. 2 Cf. aici p. '895,'n. 1. ‘ f- ’ <■ u: •. • ' :-.i 3 Constantin Cazimir, avocat, unionist, de la Roman. 4 Constantin Rosetti-Solescu, fratele doamnei Elena Cuza. 5 Casuca, soţia lui Iancu Brănişteanu. 6 Cf. supra, n. 7. 241 ■ ’ ‘ ' ' > ' ■ * - ..1 ^ T ' Iaşi, 1 fevruar 1877 B.A.R., S- 19 (61)/LVII; original, * ■ Bibliografie': V. Alecsandri; Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 5—6. 1 Cf. aici p. 311. ... ^ im 2 Cf. aici p. 903, n. 1. 3 Lupu Bogdan, soţul Măriei Docan (Miţa). 4 Nu se precizează care anume dintre fraţii doamnei Elena Cuza, caro erau: Teodor, Dumitru şi Constantin Rosetti-Solescu. 5 După abdicarea lui Cuza, moşia sa Ruginoasa a fost arendată Smă-răndiţei Docan, care a creat familiei Cuza destule dificultăţi materiale. 6 Cf. aici p. 903, n. 7. 242 Iaşi, sîmbătă, [februarie] 1877 B.A.R., 19 (62)/LVII; original. Bibliografie : Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 241-242. 1 Cf. aici p. 309. 2 Cf. aici p. 310. 3 Evghenia Negri (Maria), sora lui Costache Negri, călugăriţă la mănăstirea Văratic. 4 Cf. aici p. 903, n. 7. CĂTRE CLEOPATRA CANTACUZINO 243 Mirceşti, 10 februarie 1877 B.A.R., S 2/LVIII ;original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 37—38; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 243—245. 1 Cleopatra, născută Filipescu, soră cu Costăchiţă, (cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 557, n. 2), Scarlat, Ion şi Grigore Filipescu, a fost căsătorită cu Gr. Ghica, apoi cu Cantacuzino. 2 Georges Duca. 904 CĂTRE GEORGES DUCA 244 Mirceşti, 10 febr. 1877 B.A.R., S 16 (2)/LVIII; original. CĂTRE MARIE BOGDAN 245 Mirceşti, 16/28 martie 1877 M.A.I.O.B., inv. 13188; original. 1 Este explicabil pentru ce scrisoarea aceasta nu este publicată de Marie Bogdan, care, de altfel, a evitat şi în cele pe care le-a publicat toate pasajele în care tatăl său îi adresa o observaţie. 2 Marie, de curînd întoarsă de la Paris, se găsea la Iaşi,unde o însoţise şi tatăl său pentru a-i face ieşirea în lume, în timpul petrecerilor din carnaval. Ea era condusă şi de Smărăndiţa Docan şi de fiica acesteia, Miţa Lupu Bogdan. Nu ştim dacă mătuşa şi verişoara la care se referă poetul erau acestea, căci, de fapt, Smărăndiţa nu le era rudă decît pentru că era sora lui Costache Rolla, cumnatul lui V. Alecsandri. Se aflau însă atunci în ţară şi Noémi Alecsandri cu fiica sa Bébé, dar după cum rezultă din scrisorile către Paulina, în lunile februarie-martie acestea se găseau la Bucureşti, de unde urmau să se întoarcă la Mirceşti în luna aprilie (cf. aici scrisoarea poetului către Marie Bogdan din aprilie 1877, p. 318). Şi totuşi, aluzia că Marie ar fi spus mătuşii sale să nu se mai întoarcă la Mirceşti nu o putea privi pe Smărăndiţa Docan, ci mai curînd pe Noémi. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 246 [martie 1877] B.A.R., S 54 (8)/LVII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 996—997. 1 Data este pusă cu creionul, de altă mînă, la sfîrşitul poeziei. 905 CĂTRE MARIE BOGDAN 247 Mirceşti, [a. 6], aprilie 1877 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Aujourd'hui et autrefois 1920 — 1923’ Buc., 1929, p. 153. 1 în cartea lui Marie Bogdan, scrisoarea este datată, evident greşit, aprilie 1876 ; în luna aprilie a acestui an, V. Alecsandri abia plecase spre Paris pentru a o aduce în ţară pe fiica sa. Cf. aici p. 896, n. 1. Am mai semnalat şi altădată că în această publicaţie s-au strecurat numeroase greşeli dintre care unele omisiuni voite. 1 2 N. Callimachi-Catargi, care era reprezentantul Principatelor la Paris. . ' CĂTRE LUCIE DUCA 248 . ■ , , , : , . ' V\ :u . Mirceşti,; 6 aprilie *1877 B.A.R., 5 17 (1)/LVIII; original. , ■ . i, îl Georges DWca. . j■■ ■ i ■ - CĂTRE PAULINA SPIRO-PAUL _____249 . t Mirceşti, 18 aprilie 1877 -S 43/LyiII; original. ... Bibliografie: Convorbiri literare, LVIII, nr. 1—2, ianuarie-februarie 1926, p. 10-facsimil, p.- ll-textul în limita franceză; P, V. Haneş, Asupra -910 1 Coralia Săvescu, soră cu Maria, soţia lui Iacob Negruzzi, cu Ana, soţia lui Titu Maiorescu, cu Zoe Bengescu şi cu Max Rosetti, copiii lui Radu Rosetti şi ai Casiei Brăiloiu. 2 Gr. Ghica, diplomat, tatăl Luciei Duca. 3 Cleopatra Cantacuzino. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 274 Mirceşti, 9 decembrie 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 139; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 716 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 91—92; Vasile Alecsandri. Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 353. 1 Sceneta La Turnu Măgurele. 275 [Mirceşti, 9—12 decembrie 1877] B.A.R., ms. rom. 808, f. 144; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 719 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 94; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 357—358. 1 Scrisoarea a fost datată după conţinut, raportată la scrisoarea anterioară şi cea posterioară. 2 Seria de Epistole cu preocupări de limbă, publicată de Iacob Negruzzi. 276 Mirceşti, 12 dec. 1877 B.A.R., S 35 ( 17) /LVIII ; original. Bibliografie . A.ecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 124 — 125; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 353 — 355. 916 1 La Turnu-Măgurele s-a publicat în Albina Carpaţilor. Cf. aici p. 916, n. 1. 2 Peneş, Sergentul, Păstori şi plugari şi Oda se vor publica toate, după. dorinţa poetului, în Convorbiri literare, XI, nr. 30, 1 ianuarie 1878. CĂTRE LUCIE DUCA 277 Mirceşti, 12 dec. 1877, B.A.R., ms. rom. 3290, f. 48, anexă la poezia Peneş Curcanul, f. 43 — 47; original. CĂTRE ELENA BELDIMAN 278 Mirceşti, 12 decembrie 1877 Arh. Statului, Filiala Bîrlad, Fond Spitalul Bîrlad şi Elena Beldiman, Dosar 1/877-1888, f. 225 şi 226. Bibliografie : Revista arhivelor, VIII, 1965, nr. 1, p. 264. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 279 Mirceşti, 14 dec. 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 140; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 716 — 717: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 92; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 355 — 356. 917 280 Mirceşti, 15 dec. 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 142—143; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august, 1895, p. 717 — 718; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1906, p. 93; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 336—357. 1 La Turnu-Măgurele. 2 Andrei Florea Curcanul, Cf. aici p. 921, n. 1. 281 [decembrie 1877] B.A.R., ms. rom. 808, f. 148; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 719; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 94; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 358. CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT 282 Mirceşti, 16 decembrie 1877 Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p 243—244. 1 La Turnu-Măgurele. Despre scrierea unei scenete (bluette) V. Alecsandri îl informa pe Iacob Negruzzi la 1 decembrie 1877 (cf. aici p.. 363), de asemenea o informa pe Lucie Duca la 4 decembrie (cf. aici p. 364) că sceneta a fost scrisă în grabă şi dată d-nei Săvescu; pentru a fi reprezentată în foloşul răniţilor. La 9 decembrie o trimite lui Iacob Negruzzi cu aceeaşi explicaţie (cf. aici p. 366). Probabil rezervele redactorului la publicarea 918’ scenetei l-au îndemnat pe V. Alecsandri să o dea revistei Albina Carpaţilor, unde a apărut în nr. 21, 1878, p. 237 — 240, împreună şi cu poeziile închinate eroilor din războiul de Independenţă. Cum la publicarea acestora s-au strecurat numeroase greşeli, poetul cere redactorului Albinei Carpaţilor o erată pentru numărul următor (cf. aici p. 927, n. 1 şi 2) care nu va apărea. Cf. V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. 1089—1092, detaliatele note ale Georgetei Rădulescu-Dulgheru. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 283 Mirceşti, 20 dec. 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 145—146; Original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 720 — 721; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 359-360., 1 Data numărului în care trebuia şă apară poeziile: . ' V 284 ■ : ■ * > Mirceşti; 22 dec. 1877 ... -u: 'H"''ii' ■' ■■ . i B.A.JŞ.^ Ş ^5 î( ll)/LVIII; ( original., • . . ■■ Bibliografie : Floarea soarelui, II, nr. 7 —12, iulie-decembrie 1928, p. 81. : r *-«* -ÎJ • -« • ■■ <• '= - CĂTRE GRIGORE VENTURA 285 ' ' '• ? Mirceşti, 28 dec. 1877 77. B.A.R,, Ş.,15 ,(1)/DCCCXXXVII; original. Bibliografia Ioaţi.J^Iaşşqff,, V,\^.lecsand):i-G)igore Ventura, -IA Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere,;. fi 9 1 Grigore Ventura (1840—1909), scriitor, compozitor, critic dramatic. A fost profesor la Conservatorul din Bucureşti şi la Academia de muzică şi artă dramatică. Este autorul piesei de succes din 1877 : Curcanii şi a altor piese. în calitatea de compozitor a colaborat cu V. Alecsandri, dar în cea de critic teatral a iost foarte sever. Căsătorit cu artista Fanchette Lea Vermont ; ei sînt părinţii celebrei artiste dramatice de la Com^dia-Franceză, Marioara Ventura. 2 Hora de la Griviţa, pusă pe muzică de Ventura, s-a cîntat cu mare succes la 16 ianuarie 1878 de Elena Theodorini. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc., 1969, p. 499 — 500, şi scrisoarea lui Gr. Ventura către V. Alecsandri din 8/20 iunie 1878, în Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 426. CĂTREIACOB NEGRUZZI 286 Mirceşti, 29 dec. 1877 B.A.R., ms. rom. 808, f. 147; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 august 1895, p. 721—722; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 96; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 360 — 361. 1 Poeziile Fraţii Jderi, Hora de la Plevna, Căpitanul Romano, Soare de iarnă şi Hora de la Griviţa vor apărea în Convorbiri literare, XI, nr. 11, 1 februarie 1878. 2 Va renunţa la substituirea de nume. Cf. aici p. 380. CĂTRE ŞTEFAN ALBU 287 Mirceşti, 30 dec. 1877 Bibliografie : I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc., 1933,' p. 483. 920 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 288 Mirceşti, 3 ghenar 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 150; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 787; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 97; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 361. 1 Cf. aici p. 920, n. 1. CĂTRE NICOLAE GANE 289 Mirceşti, 5 ianuarie 1878 Muzeul de la Fălticeni; original. Bibliografie : I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc., 1933, p. 481. 1 S-a publicat în Convorbiri literare, XI, nr. 10, 1 ianuarie 1878, p. 365-377. CĂTRE ION GHICA 290 Mirceşti, 18/1 [s.n.] 1878 B.A.R., ms. rom. 807, f. 150 bis; telegramă. 1 Pe stilul vechi data corespunde lui 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului Ion. 921 CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 291 Gara Mirceşti, 19/1 [s.n.] 1878 B.A.R., S 13 (8)/DCCIV; telegramă. 1 Mihail Kogălniceanu solicitase pe V. Alecsandri să primească postul de trimis extraordinar al României la Berlin, sau la Roma, în vederea pregătirii opiniei internaţionale, înainte de Congresul de la Berlin, aşteptat cu , îndreptăţită îngrijorare pentru soarta ţării şi a teritoriului său. Fuseseră deja numiţi g-ral Ion Gr. Ghica, la Petersburg, Ion Bălăceanu, là Vienà, Gheorghe Liteanu, la Berlin, şi Nicolae, Callimachi-Catargi la Paris. V. Alecsandri, bolnav după înmormîntarea lui C. Rolla, nu acceptă, cu toate condiţiile speciale care i se asigurau : Roma pentru a nu suferi de frig, cheltuieli de reprezentare, chiar şi postul definitiv de ministru plenipotenţiar la Roma. Totuşi, V. Alecsandri îşi menţine refuzul atît din motive de sănătate, cît şi pentru faptul că nu împărtăşea aceleaşi idei politice. El îşi plăteşte tributul către ţară prin creaţia sa literară, care glorifică eroismul soldatului român şi prin publicarea în Convorbiri literare, abia acum, a misiilor politice din anii 1859— 1861, pentru a arăta cum lupta diplomatică a sprijinit recunoaşterea Unirii şi cît datoram Franţei pentru viitorul nostru. Schimbul de telegrame a fost următorul : la 14 ianuarie Kogălniceanu îi oferă agenţia dé la Berlin/lă 18'cere un răspuns urgent, la 19 V. Alecsandri a răspuns negativ, la 2 februarie Kogălniceanu îi numeşte reprezentanţii care au fost trimişi în alte părţi, la începutul -lui februarie V;. Alecsandri motivează refuzul prin boala contractată la înmormîntarea lui Rolla şi cere explicaţii, .lâ februarie'“ÎCogă'liiiceaiUf îl condamnă pentru refuzul său, là 9 poetul răspunde că trebuie să se refacă şi se informează despre cheltuiëlile de reprezentare, la 10 Kogălniceanu cere răspuns grabnic şi asigură cheltuielile, la 11 V. Alecsaîidri1 anunţă că, mai este reţinut încă 12 zile în casă’, la 19 continuă să fie bolnav. CĂTRE GRIGORE VENTURA 292 j. . ,,, Mirceşti, 9 ianuarie 1878 B.A.R., S 15 (2)/DCÇCXXXVII; original., , r . . ... . • ,,j .,, Bibliografie^: ţ<ţaq;M^şoff,-, V. AlţcsfifigriGrigoŢe Ventura, în Jurnalul literar, Iaşi, Ï, nr. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere. , f*22 1 Piesa de succes Curcanii, cu subiect din războiul de Independenţă, care a rămas timp îndelungat în repertoriul Teatrului Naţional, se jucase mai întîi la Galaţi; « 2 Pentru Hora de la Griviţa, cf. aici p. 920, n. 2. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 293 Mirceşti, 21 ianuarie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 151; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 788 — 789; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 97—98; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 361—362. 1 Comedia lui Iacob Negruzzi se intitula O alegere la Senat, Comedie în patru acte. A apărut în Convorbiri literare, XII, nr. 1, 1 aprilie 1878, p. 1 — 22; nr. 2, 1 mai 1878, p. 53—69. 2 Constantin Rolla, însurat cu sora poetului, Catinca. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 594, n. 2. 3 Strofe improvizate lui Rola s-au publicat totuşi în Convorbiri literare, XI, nr. 12, 1 martie 1878f p. 462 — 463. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 294 [Mirceşti, începutul lunii februarie 1878] B.A.R., S 50 (5)/LVIII ; telegramă. 1 Cf. aici p. 922, n. 1. 2 M. Kogălniceanu, exasperat de refuzurile şi pasivitatea poetului, îi telegrafiază la 7 februarie: „îmi este cu neputinţă să cred că în'timp ce destinele ţârii sînt la ordinea zilei şi că toţi oamenii care au lucrat pent-ru 923.’ renaşterea României îşi continuă misiunea, numai tu singur vrei să rupi cu trecutul tău şi să te mulţumeşti cu poezia; vrei să te duci la Roma în misiune extraordinară ? nu vei spune că în Italia este frig, răspunde repede căci evenimentele merg înainte". Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc.» 1878, p. 253. 295 Gara Mirceşti, 9/2 [s.n.] 1878 B.A.R., S 13 (9)/DCCIV; telegramă. Bibliografie : Vasile M. Kogălniceanu, Acte şi documente din corespondenţa diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, Buc., 1893; p. 36, incompletă. 1 La publicarea telegramei, V. Kogălniceanu a anulat, chiar pe text^ cuvintele referitoare la cheltuielile de reprezentare, scriind apoi pe deasupra: „Spre neschimbare, V. M. Kogălniceanu", în atenţia tipografului. Cf. şi aici p. 922, n. 1. 296 Gara Mirceşti, 11/2 [s.n. 1878 B.A.R., S 13 (3)/DCCIV ; telegramă. 1 Cf. aici p. 922, n. 1. 297 Mirceşti, 16/2 [s.n.] 1878 Bibliografie: I. Rădulescu-Pogoneanu, Patru scrisori către Alecsandri, în legătură cu o misiune în chestiunea Basarabiei, în Arhiva românească, VI, 1941, p. 102— 104. Scrisorile sînt de la Alexandru Cantacuzino, cneazul ; 924 în cea din 5 februarie 1878, acesta încearcă să-l convingă pe V. Alecsandri să primească misiunea extraordinară, la Roma, chiar dacă: „la poésie y ^perdra, mais la patrie profitera" („poezia va pierde, dar patria va cîştiga"). 298 Mirceşti, 19/2 [s.n.] 1878 B.A.R., S 13 (10)/DCCIV; telegramă. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 299 Mirceşti, 8 fevr. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 154; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 sept. 1895, p. 787 — '788 (cu data ianuarie 8) ; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 362-363. 1 Generalul I. Em. Florescu fusese ministru de Război şi chiar pentru scurtă vreme preşedinte al Consiliului de Miniştri, sub conservatori; liberalii, veniţi la putere, nu au încredinţat nici o comandă în războiul împotriva turcilor generalului Florescu, deşi acesta era cel care organizase armata română. Scriind lui V. Alecsandri o scrisoare în care îşi arată nemulţumirea, poetul, revoltat de nedreptatea ce se făcuse acestuia, i-a trimis un răspuns în versuri, la 4 ianuarie care, publicat imediat în Timpul, nr. 30, 9 februarie 1878, p. 1, şi apoi în broşura Generalului Ion Emanuel Florescu, «ditată la Gobl, Buc., 1878, a avut mare răsunet şi a circulat foarte mult. 2 S-a publicat postum. Cf. V. Alecsandri, Opere, II, Poezii. Text ales şi stabilit de G. C. Nicolescu şi Georgeta Rădulescu-Dulgheru. Studiu 925 introductiv, note şi comentarii de G. C. Nicolescu, Bucureşti, E.P.L., 1966, p. 270-273. 3 Pentru publicarea misiilor politice, cf. V. Alecsandri, Opere, IV. Buc., 1974, p. 858 — 864 note. 300 [între 9 şi 16 februarie 1878] B.A.R., ms. rom. 808, f. 152; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 789; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 99; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 363. 1 Cf. supra n. 3. 2 A apărut pentru prima dată în ziarul Presa, 19 mai 1878. 3 Cf. aici p. 925, n. 1. 301 Mirceşti, 17 februarie 1878* B.A.R., ms. rom. 808, f. 156; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 790; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 99; Vasile Alecsandri,. Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 363. 1 Cf. aici p. 388. 2 Ibidem. 302 Mirceşti, 20 fevr. 1878' B.A.R., S 35 ( 18)/LV]II ; original. 1 Cf. aici p. 925, n. 1. 9 26 2 Cf. aici p. 923, n. 3. 3 Cf. aici p. 926, n. 3. 4 Cf. aici p. 922, n. 1. 5 La 1 ianuarie 1878, Mihail Kogălniceanu îl felicită telegrafic, pentru Anul nou, ziua sa şi decorarea cu crucea de mare ofiţer al Stelei României; iar la 16 februarie îi transmite oficial brevetul. Cf. Vasile M. Kogălniceanu, Acte şi documente din corespondenţa diplomatică a lui Mihail Kogălniccanu, I, Buc., 1893, p. 36. Decoraţia i se acorda „pentru merite excepţionale de mare poet". 6 Cf. aici p. 925, n. 1. Singurul atac împotriva acestei scrisori l-a făcut D. Petrino printr-o poezie în care contesta poetului chiar meritul de a fi •cîntat eroismul soldaţilor români. Petrino era surd. CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT 303 Mirceşti, 20 fevr. 1878 B.A.R., S 52 (3)/LVIII ; original. 1 Cf. Albina Carpaţilor, t. II, nr. 24, 1878, p. 277—279. 2 Eratele nu s-au mai publicat ; aceasta nu a împiedicat pe poet să ■continue colaborarea sa cu revista Albina Carpaţilor. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 304 Mirceşti, 22 fevr. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 157—158; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 790 — 792; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 99—101; Seara, VI, nr. 2006, 23 august 1915, p. 1. 927 1 Cf. aici p. 388, 389, 391. Acum se explică pentru ce căuta poezia sa cu atîta insistenţă. 2 Ipoteze faţă de politica ţarului în problemele teritoriale în discuţie în primăvara anului 1878. 3 „Surdul" era Dimitrie Petrino iar „diatriba", scrisoarea împotriva lui Alecsandri apărută în presă. 305 Mirceşti, 24 mart. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 159—160; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 792—793; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 101—102. 1 Cf. aici p. 926, n. 3. » 306 Mirceşti, 12 aprilie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 163—164; original. Bibliografie : Scrisori către V. Alecsandri, în Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 795—796. CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI 307 Mirceşti, 14 april 1878 Arh. Statului Sibiu ; original. Bibliografie : D. Duzinchievici, Din corespondenţa inedită a lui Vasile Alecsandri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 70. 1 Cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 508, n. 1. 928 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 308 Mirceşti, 28 aprilie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 165; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 796; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 104—105. 1 Cf. aici p. 926, n. 3. 309 Mirceşti, 2 mai 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 166—167; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 796 — 797; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 105—106; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 363—366. 1 Necrologul lui Dimitrie Petrino apăruse în Convorbiri literare, XII, nr. 2, 1 mai 1878, p. 80. Nu ştim dacă Iacob Negruzzi a ascultat sfatul lui V. Alecsandri de a consacra un articol poetului şi nu omului. CĂTRE ALPHONSE ROQUE-FERRIER 310 [p. 3 mai 1878] B.A.R., S 45—141/LIX; telegramă, ciornă de mina lui Iancu Alecsandri. 1 Cf. aici p. 930, n. 1, care explică şi datarea acestei scrisori. 2 Alături de iniţiala A, cu care este semnată telegrama, se află cifra 48 care exprimă, probabil, că reprezintă numărul de cuvinte din telegramă! 929 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 311 Mirceşti, 16 mai 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 169; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 797—799; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., p. 106—108; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 249 —252. 1 Premierea lui V. Alecsandri a avut un răsunet nemaipomenit, atît în ţară cît şi în provinciile locuite de români; presa, timp de cîteva luni de zile, a revărsat din plin, în coloanele sale, entuziasmul românilor, exprimat prin articole despre relaţiile literare româno-franceze, biografii ale felibrilor, modul cum a decurs premierea la Montpellier, sărbătorirea poetului la Bucureşti şi la Iaşi şi mai ales o cantitate de scrisori omagiale şi felicitări, însoţite, mai toate, de răspunsurile de mulţumire ale lui V. Alecsandri. Au urmat studii numeroase, extinse şi asupra călătoriei poetului în Provence, în 1882, şi continuînd pînă astăzi prin noi descoperiri de materiale documentare, sau noi interpretări ale faptelor. Semnalăm două articole mai importante: G. F. Ţepelea şi Ion Climer, Alecsandri şi felibri, în Limbaşi literatură, X, 1965, p. 25 — 45; Al. Hanţă, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor literare româno-franceze în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, în Revista de istorie şi teorie literară, t. 19, nr. 1, 1970, p. 23 — 40, şi preţioasa lucrare de sinteză a Măriei Platon, Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine". O pagină din istoria relaţiilor culturale şi literare franco-române, Iaşi, Editura Junimea, 1980, 234 p. care stabileşte şi o bogată bibliografie româno-franceză. Ideea de apropiere între popoarele de limbă latină începuse din secolul al XIII-lea prin relaţiile culturale catalano-provensale ; pînă în secolul al XIX-lea legăturile se extind. în 1869 se înfiinţează „Societatea limbilor romanice". Mistral ':(( .o devine animatorul ideii unei „confederaţii latine". Sărbătorirea lui Petrarca la Avignon îi apropie de Italia; în 1875, la Montpellier, are loc primul congres de poezie, proză şi filologie, cînd este premiat filologul italian Gra-ziado Ascoli (1829— 1907) pentru Schizzi franco-provenzali. La acest congres poetul catalan Albert de Quintana, convins susţinător al ideii fraternităţii latine, oferă un premiu, o cupă simbolică, pentru cel de al doilea concurs ce urma să aibă loc tot la Montpellier, în 1878, cu tema „Cîntecul latinităţii", 930 la care pot participa toate popoarele de limbă latină. Comitetul va fi prezidat de Charles de Tourtoulon, secretar fiind Roque-Ferrier. Congresul se intitulează „Serbări latine" şi se ţine între 22—26 mai. Cei mai mulţi felibri socoteau că numai Mistral va putea crea un „Cîntec al latinităţii", acesta va :i trimite Cansoun dou latin. V. Alecsandri află, după spusa lui Marie Bogdan (cf. Autrefois et aujourd’hui, 1920—1923, p. 84), din presa franceză (sau română), în care se publicaseră condiţiile concursului, şi, după cum scrie lui Iacob Negruzzi, în iarna trecută, deci iarna lui 1878, se hotărăşte să participe la concurs şi, după spusa tot a fiicei sale, într-un sfert de oră scrie cele patru strofe ale poeziei, expediindu-le imediat. De fapt poetul primise programul-invitaţie al congresului, care se găseşte într-un volum de corespondenţă şi versuri ocazionate de succesul de la Montpellier (cf. B.A.R., S 41—141/LIX); invitaţia poartă data de 3 mai şi termenul de acceptare a ei este 15 mai. Interesant este că pe verso-ul acesteia, se găseşte scris de mina lui Iancu Alecsandri, aflat atunci în ţară, conceptul telegramei de răspuns negativ, pe care am crezut că este biné să-l integrăm celorlalte scrisori ale poetului din această perioadă. (Cf. aici p. 401.) Cîntecul gintei latine fusese trimis sub epigraful: Apa curge, pietrele rămîn. Răuvoitorii contemporani, cum şi posteritatea, au interpretat adesea că succesul poetului la Montpellier nu a ţinut de valoarea poeziei, ci de interesul ce ni se arăta datorită gravei situaţii politice în care se găsea ţara noastră, în preajma Congresului de la Berlin. Scrisoarea adresată de Charles de Tourtoulon lui Mistral, înaintea concursului, publicată de Maria Platon (cf. op. cit., p. 86 — 87), lămureşte controversa. Tourtoulon îl informează pe poetul de la Mâillan că juriul pentru concurs va fi alcătuit din Quintana, Mistral, Roque—Ferrier şi el; munca juriului fiind foarte dificilă, din pricina numeroaselor dialecte, s-a făcut o clasificare pregătitoare a materialelor de către cîţiva membri ai „Societăţii limbilor romanice" ; descoperindu-se Cîntecul gintei latine, mai mulţi examinatori au socotit că este un imn de premiat. Cităm: „El este, cu adevărat, frumos, poate mai puţin prin însuşiri pe care te-ai aştepta să le descoperi într-un cîntec naţional, cît mai ales, prin simplitatea sa, prin culoarea sa populară şi orientală. De ieri am aflat că el aparţine marelui poet român Alecsandri. Trebuie să vă spun că se aşteaptă ca să-l vedem încoronat. In această situaţie, să vorbesc despre Cîntecul d-voastră? Nu mă îndoiesc nici o clipă de efectul pe care îl va produce, însă chiar dacă i-am ignora autorul, numele lui Alecsandri, ideea de a încorona un român la Montepellier, la un concurs creat de un spaniol şi de a afirma, în acest fel, ideea unităţii latine, toate acestea vor influenţa starea de spirit a oamenilor care consideră problema ca şi încheiată". Şi Tourtoulon îşi încheie abil scrisoarea spunînd că e preferabil ca Alecsandri să fie premiat, iar toată lumea să recunoască superioritatea Cîntecului lui Mistral care nu 931 raai avea nevoie să fie consacrat. Mistral înţelege, nu concurează şi participă la juriu premiind pe Alecsandri, cu care va lega o strânsă prietenie. Deci Ginta latină a atras atenţia prin calitatea sa literară, intărită apoi de ideea că este creaţia unui poet de limbă romanică din Orientul Europei, ceea ce însemna o lărgire a „fraternităţii romane". Cum se ştie, poetul român nu a fost de faţă la premiere, Mihail Obedenaru, de la agenţia română din Roma, fiind acela care s-a ocupat de traducerea în limba franceză şi punerea poeziei pe muzică de către maestrul Marchetti. Cf. aici corespondenţa cu Obedenaru. De Ia Bucureşti se trimite un mesaj telegrafic de solidaritate umană şi prietenie românească. 2 Charles de Tourtoulon — baron, istoric, principal colaborator al mişcării de unitate latină, preşedinte al comitetului pentru „Fêtes latines", a înfiinţat în 1883 Revue du Monde latin, realizată prin colaborarea culturală a popoarelor de limbă latină, revistă pentru care V. Alecsandri s-a străduit mult, în ţară, să adune abonaţi. 3 Alphonse Roque — Ferrier, poet provensal, secretar al concursului de la Montpellier; el a înfiinţat revista le Félibrige latin în 1890. La 14 iunie 1878 îi scrie lui Alecsandri o lungă scrisoare prin care îi relatează pe larg desfăşurarea sărbătorilor de la Montpellier. Cf. Telegraful român, XXVI, nr. 67, 14 iunie 1878, p. 274, iar la 19 iunie îi trimite printr-o scurtă scrisoare Cîntecul lui Mistral (cf. aici p. 939, n. 3) ; lista cu premierile şi menţiunile de la concurs şi două exemplare din Cîntecul gintei latine, imprimate la Roma de Mihail Obedenaru, chiar în timpul sărbătoririlor. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1878, p. 391—392. Lista generală a premierilor mai conţine şi menţiunile care au fost acordate, între altele şi unor români ca: à un anonyme de Tergu Muresiului (Transilvanie, Autriche — Hongrie) pour une pièce de poésie roumaine: Cantul latinului, signée „O romană din Transilvania" (un roumain de la Transylvanie). Traducere greşită, fiind vorba de o româncă ! Indirect a mai fost premiat George Sion, care a tradus în limba română versurile baronului de Meyrounet de St. Marc din Aix-en-Provence, La Race latine suivi du Chant des latins, traduse şi în alte limbi romanice, pentru care a primit o menţiune specială. 4 Informaţie greşită. „Societatea pentru studiul limbilor romane" a fost înfiinţată în anul 1869 de către filologii C. Boucherie, P. Glaize, Ch. Campoulin, Alphonse Roque — Ferrier şi istoricul Charles de Tourtoulon. Societatea a editat Revista limbilor romanice. V. Alecsandri face probabil o confuzie cu activitatea lui Quintana, desfăşurată la primul concurs din 1875. 5 Cf. aici p. 926, n. 3. 932 312 Mirceşti, 18 mai 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 170—171; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 797 — 799; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 253-255. 1 Presa, XI, nr. 108, 17 mai 1878, p. 1; Războiul, nr. 297, 17 mai 1878, p. 2; după aceste ziare a fost reprodusă în mai toate periodicele timpului. în Convorbiri literare, apare abia în XIV, nr. 2, 1 mai 1880, p. 74. 2 Informaţie greşită. Cf. aici p. 932, n. 4. 3 Cf. aici p. 930 — 932, n. 1 cum s-a ajuns la premierea lui V. Alecsandri. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 313 [mai 1878] Bibliografie : Presa, XI, nr. 108, 17 mai 1878, p. 1, traducere ; Războiul, nr. 297, 17 mai 1878, p. 2, traducere; România liberă, II, nr. 249, 18 mai 1878, p. 1, traducere; Românul, XXI, 18 mai 1878, p. 469, traducere ; Timpul, III, nr. 108, 18 mai 1878, p. 1; Curierul de Iaşi, 19 mai 1878, p. 3, traducere; Telegraful român, XXVI, nr. 58, 20 mai 1878, p. 229, traducere ; Gazeta Ţransilvaniei, XLI, nr. 40, 21 mai/2 iunie. p. 2, traducere ; Convorbiri literare, XII, 1878, p. 110—112, traducere; Observatoriul, I, nr. 40, 24 iunie 1878, p. 2, traducere; Transilvania, XI, nr. 12, 15 iulie 1878, p. 134, traducere; Albina Carpaţilor, II, nr. 40, 1878, p. 665—666; Em. Tailler, Frédéric Mistral şi Vasile Alecsandri la congresul din Montpellier, Buc., 1915, p. 40; V. Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Buc., 1944, p. 263, traducere. 1 Albert de Quintana y Combis (1834—1907), poet catalan, deputat in cortes-urile spaniole, preşedintele „Jocurilor florale din Barcelona". 933 Convins luptător pentru ideea unei confederaţii culturale a popoarelor de limbă latină. V. Alecsandri îi atribuie greşit meritul de a fi fondat „Societatea pentru studiul limbilor romane “(cf. aici p. 932, n. 4). El a donat cupa de argint pentru premiul concursului din 1878 de la Montpellier. Era preşedinte al „Societăţii pentru studiul limbilor romane". 2 Scrisoarea lui V. Alecsandri este răspunsul la cea trimisă de Quintana la 27 mai după decernarea premiului. Cf. Familia, XIV, nr. 41, 28 mai/9 iunie 1878, p. 263. CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „TELEGRAFUL ROMÂN" 314 Gara Mirceşti, [mai 1878 Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 59, 23 mai 1878, p. 235. 1 Telegramele de felicitare, nefiind publicate cu data la care au fost transmise, sînt dispuse în ordinea lunilor în care au apărut în presă. CĂTRE PETRESCU, REPREZENTANTUL JUNIMII HUŞENE 315 [Mirceşti, mai 1878] Bibliografie: Ştafeta, Iaşi, I, nr. 114, 27 mai 1878, p. 4. CĂTRE BĂRBIERUL N. CLATINOS 316 [mai 1878] Bibliografie : Războiul, nr. 308, 28 mai 1878, p. 4. 934 CĂTRE DR. POP, REPREZENTANT AL ORAŞULUI BRAŞOV 317 Bucureşti, [mai 1878] Bibliografie: Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878, p. 2; Telegraful român, XXVI, nr. 63, 1 iunie 1878, p. 250. CĂTRE STUDENŢII UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI 318 Iaşi, [mai 1878] Bibliografie: Ştafeta, I, nr. 109, mai 1878; Curierul de Iaşi, 24 mai 1878, f. 3. CĂTRE ROMÂNII DIN SIBIU 319 Gara Mirceşti, [mai 1878] Bibliografie: Telegraful rcmân, XXVI, nr. 60, 25 mai 1878, p. 239; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878, p. 2. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 320 Bucureşti, miercuri, [24 mai 1878] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 126; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 293, cu data greşită. 1 Sosise în Bucureşti la 23 mai. 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 935 CĂTRE ELEVII ŞCOLII NR. 1 DIN PĂCURARI (IAŞI) 321 Bucureşti, 24 mai 1878 Bibliografie-, Steaua Romkniei, II, nr. 120, 31 mai 1878. 1 Poetul se adresează profesorului E. Baian care îi scrisese o scrisoare de felicitare, explicîndu-i şi iniţiativa elevilor de a scrie poetului. Atît scrisoarea profesorului, cît şi aceea a elevilor dovedesc naivitate şi exaltare. 2 Numele elevilor reprezentanţi ai celorlalţi şcolari. CĂTRE LASCĂR ROSETTI 322 Bucureşti, 26 mai 1878 B.A.R., S 39 (1)/LVIII; original. Bibliografie : Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 25 septembrie — 25 octombrie 1901, p. 717 — 718; P. Păltînea, Scrisori inedite ale lui Vasile Alecsandri, în Viaţa nouă, IX, nr. 9, 1 noiembrie 1913, p. 303 — 304. 1 Lascăr Rosetti (1816—1884), doctor în drept de la Heidelberg şi Gôthingen, magistrat. A participat la mişcarea de la Iaşi din martie 1848, fiind deportat împreună cu fraţii săi, Răducanu şi Mitică; fuge la Brăila refugiindu-se la consulatul englez de unde pleacă cu un vapor britanic pe Dunăre; ajuns la Timişoara, trece în Ardeal, participînd cu alţi revoluţionari refugiaţi, la adunarea de la Blaj ; se stabileşte la Paris, de unde revine sub domnia lui Grigore Ghica-Voievod. Unionist, a fost ministru de Finanţe sub Cuza; se retrage din viaţa politică, stabilindu-se la moşia familiei, Răducăneni. 2 Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 395 — 396, scrisoarea lui Lascăr Rosetti, din 20 mai 1878, la ale cărei „cuvinte călduroase" îi răspunde poetul. 936 CĂTRE PAULINA ALECSANDR I 323 Bucureşti, miercuri, [31 mai 1878] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 128; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 293—294, cu data greşită. 1 Cum se ştie că marţi 23 mai sosise în Bucureşti, miercurea următoare, dinaintea banchetului, era 31 mai. 2 Pentru banchetul din sala Teatrului Naţional, din 3 iunie 1878, cf. G. C. Nicolescu Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1965, p. 592, şi relatările din presa zilei. 3 Se referă la grijitul casei care se făcea în lipsa lui. 4 Alexandru Cantacuzino, cneazul. CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI 324 Bucureşti, 31 mai 1878 Arh. Statului Sibiu; original. Bibliografie : D. Duzinchievici, Din corespondenţa inedită a lui Vasile Alecsandri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 70. CĂTRE NICOLAE LUCHIAN, REPREZENTANTUL ARTIŞTILOR TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI 325 [Mirceşti, iunie 1878] Bibliografie : Ştafeta, Iaşi I, nr. 123, 8 iunie 1878, p. 4. 1 Pentru sărbătorirea de la Iaşi, cf. G. C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri, Buc., 1965, p. 592. 937 CĂTRE DR. ALEXEI, REPREZENTANTUL ÎNVĂŢĂTORILOR ROMÂNI DIN NĂSĂUD 326 [iunie 1878] Bibliografie : Observatorul, I, nr. 49, 17/29 iunie 1878, p. 4; G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. CĂTRE ALEXIU OLARIU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ILIA-MUREŞEANĂ 327 [iunie 1878] Bibliografie: Observatorul, I, nr. 53, 1/13 iulie 1878, p. 4; Telegraful român, XXVI, nr. 76, 4 iulie 1878, p. 303; G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. CĂTRE IACOB BOLOGA, VICEPREŞEDINTE AL „ASTREI" 328 [iunie 1878] Bibliografie: Observatorul, I, nr. 47, 10/22 iunie 1878, p. 2; Telegraful român, XXVI, nr. 66, 10 iunie 1878, p. 261; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 47, 15/27 iunie 1878, p. 2; Transilvania, XI, nr. 14, 14—15 iulie 1878, p. 157; G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. 938 CĂTRE ALEXANDRU LAZARU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ABRUD 329 Gara Mirceşti (România), [iunie 1878J Bibliografie: Observatorul, I, nr. 48, 14/26 iunie 18 78, p. 3. CĂTRE FRÉDÉRIC MISTRAL 330 Mirceşti, 1 iunie 1878 Muzeul Mistral din Maillane, Franţa; original. B.A.R., S 49 ( 1)/LVII ; xerox. Bibliografie: Dumitru Pop, Alecsandri către Mistral. Scrisori inedite, în Steaua, nr. 2, 1965, p. 95. 1 Joseph-Etienne Frédéric Mistral (1830—1914) s-a născut în localitatea Bouche-du-Rhône din sudul Franţei. îşi face studiile la Avignon şi Aix-en-Provence. Se interesează de dialectele din sud, în 1854 înfiinţînd împreună cu alţi scriitori provensali societatea literară „Le Félibrige". între anii 1852—1854 scrie celebrul său poem Mirèio (Mireille) continuînd cu alte versuri, toate în dialect provensal. Din 1878— 1879 începe sâ apară dicţionarul enciclopedic Lou Trésor du Félibrige, redactat de el. întreaga sa operă este dedicată Provenţei. în 1904 i se acordă Premiul Nobel pentru originalitatea creaţiei sale poetice şi activitatea sa filologică provensală. Cf. şi Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine", Iaşi, 1980, p. 49 — 59. 2 Cf. aici p. 402. 3 Pentru împrejurările în care a fost premiat V. Alecsandri, cf. aici p. 930, n. 1. în scrisoarea citată din 19 iunie 1878 Roque-Ferrier îi trimite şi Cansoun ă la raso latino în limbile pro vensală şi franceză, aflate la B.A.R., 939 S 84 — 85/LIX, anexă. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 391-392. 4 Sub ameninţarea Congresului de la Berlin. 5 La primirea operei poetice a lui V. Alecsandri, Mistral îi scrie la 22 iunie 1878 o scrisoare de mulţumire şi de părere de rău că: „Cu toată fraternitatea noastră romană, nu-mi este cu putinţă a citi poeziile d-tale din cauza necunoştinţei mele ; dar prin măreţul cîntec de gintă ce ne-aţi trimis la Montpellier, am putut judeca lărgimea, înălţimea şi splendoarea senină-tăţei geniului d-tale poetic...1'. Cf. Presa, XI, nr. 121, 3 iunie 1878, p. 2. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 331 Mirceşti, 1 iunie 1878, România Bibliografie : P. Sergescu, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri şi Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 383 — 384. Aceste scrisori au fost găsite de Marius André, scriitor, diplomat, felibru militant, în arhiva lui Albert de Quintana. 1 V. Alecsandri îşi apropie fraza rostită de A. de Quintana în discursul ţinut în ziua de 25 mai, în marele parc Peyrou, din Montpellier. Cf. Presa, XI, nr. 113, 22-23 mai 1878. 2 Idee luată tot din acelaşi discurs, în timpul rostirii căruia mistralul sufla cu furie ! 3 Perspectivele Congresului de la Berlin care începea chiar în ziua aceea. 4 A. de Quintana spusese în discursul său: „Popoare de limbă romană ! Reamintiţi-vă !" 5 Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 625, n. 1. CĂTRE IOSIF VULCAN 332 Bucureşti, 1 iunie 1878 Biblioteca „Astra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm XVII/6/1. Bibliografie: Familia, XIV, nr. 43, 11/23 iunie 1878, p. 273; Gazeta Transilvaniei, 15/27 iunie 1878, p. 2; Familia, XXXVI, nr. 34, 20 august/ 940 2 septembrie 1900, p. 398; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorenei Cluj, Editura ziarului Tribuna Ardealului, 1944, p. 264. 1 Iosif Vulcan. Cf. V. Alecsandri, Opere. IX, Buc., 1982, p. 522, n. 1. 2 Poezia La Vasile Alecsandri, publicată în Familia, XIV, nr. 42, 4/16 iunie 1878, p. 265—266; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 263—264. CĂTRE ROMÂNII DIN DEVA 333 Gara Mirceşti, 3 iunie 1878 Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 60, 25 mai 1878, p. 238J Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878; Observatorul, I, nr. 43, 27 iunie 1878, p. 3; G. Bogdan-Duică, Vasile. Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea I, nr. 70, 6 apr. 1927, p. 2. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 334 Mirceşti, 5 iunie 1878 Muzeul Teatrului Naţional, Bucureşti; original. Bibliografie: Curierul de Iaşi, 8 iunie 1878, p. 3; Ştafeta, Iaşi, I, nr. 123, 8 iunie 1878, p. 4; Războiul nr. 322, 11 iunie 1878, p. 3, traducere; Presa, XI, nr. 129, 12—13 iunie 1878, p. 3; C. Săteanu, Vasile Alecsandri şi compozitorul P. Mezzetti. O scrisoare necunoscută a bardului de la Mirceşti, în Viitorul XXVIII nr. 8527, 18 iuni« 1936; George Franga, 150 de ani de la naştere. Vasile Alecsandri către Aristizza Romanescu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manuscriptum, II, nr. 3(4) 1971, p. 157—158. 1 Pietro Mezzetti ( 1826 — 1894), născut în Italia, în comuna Medicina, lîngă Bolonia, compozitor italian, stabilit în România, profesor la Conservatorul din Iaşi şi la Academia Mihăileană. 941 / 2 Prin scrisoarea din Iaşi, 1/13 iunie 1878, compozitorul trimisese poetului textul muzical al Gintei latine (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 280—281). Compoziţia a fost scrisă pentru pian, pentru cor ou acompaniament de pian şi pentru orchestră. Textul poeziei a fost tradus în limba italiană de Amedeo Weitzsecker, profesor la Liceul naţional din Iaşi. Scrisoarea lui V. Alecsandri a fost reprodusă în toate ediţiile textului muzical al lui Mezzetti, Cantico della gente latina del poeta V. Alecsandri. CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN „SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA" 335 Mirceşti, 6 iunie 1878 Bibliografie : Telegraful român, XXVI, nr. 70, 29 iunie, 1878, p. 295. CĂTRE DR. MIHAIL OBEDENARU 336 Mirceşti, 6 iunie 1878 Arh. Statului Tîrgu Mureş; original. Dimitrie Poptămaş în articolul O versiune italiană de acum un secol a „Çîntecului gintei latine" (cf. aici p. 943, n. 4) precizează că după informaţia dată de Gh. Adamescu în Convorbiri literare, scrisorile lui V. Alecsandri către Obedenaru au fost dăruite lui I. G. Bibicescu, care la rîndul său le-a dăruit oraşului Turnu-Severin ; nu se ştie cum această scrisoare a ajuns într-un anticariat, de unde a fost achiziţionată de Biblioteca judeţeană Mureş, şi a fost preluată de Arhivele Statului Tîrgu Mureş. Bibliografie : G. I. Ionescu-Gion, Doctorul Obedenaru în Revista nouă, II, nr. 6, 15 iunie 1889, p. 209, fragment ; Cortina, I, nr. 27, 7 septembrie 1915, p. 6; Gh. Adamescu, Şapte scrisori ale lui V. Alecsandri către d-rul Obedenaru, în Convorbiri literare, LVI, mai, 1924, p. 341 — 342. c'42 1 Mihail Obedenaru-Gheorghiade (1839—1885), medic şi diplomat. Profesor la Universitatea din Bucureşti. în 1878 era agentul României la Roma. Membru al Academiei Române, căreia i-a dăruit întreaga sa avere. El s-a ocupat de imprimarea, traducerea şi punerea pe muzică a Cîntecului gintei latine; a făcut parte din juriul de la Montpellier. 2 Scrisoarea poetului este răspunsul la scrisoarea ce îi adresase Mihail Obedenaru în 6 iunie 1878 ; coincidenţa de date se datoreşte folosirii celor două stiluri, vechi şi nou. în scrisoarea sa Obedenaru explică toate măsurile pe care le-a luat în legătură cu Ginta latină şi dificultăţile întîmpinate. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1878, p. 354 — 356. 3 Filippo Marchetti (1831—1901), compozitor italian, autorul lui Ruy Blas. La Cabinetul de Muzică al B.A.R., există trei manuscrise ale partiturii lui Marchetti (M.R. 1332, 1333, 1334) : Canto della stirpe latina, pentru voce şi orchestră sau voce şi pian. Manuscrisul 1332 este socotit ca manuscris original. Există şi o partitură imprimată cu poezia în limba română. Imnul compus de Marchetti a fost executat atît la sărbătoririle de la Montpellier, cît şi la cele din Bucureşti. S-au mai compus şi alte melodii pentru Ginta latină. Cf. aici scrisorile către Pietro Mezzetti. 4 Cîntecul gintei latine a fost tradus foarte curînd în mai multe limbi. Cf. lista lor în V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. XIV—XV, şi Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine". Iaşi, 1980, p. 104 la care se adaugă şi traducerea italiană, Cantico della razza latina, Tradotto da Fernando Biondi di Milano, trimisă de poet lui Obedenaru. Ea se găseşte în Arhivele Statului din Tîrgu Mureş. Cf. Dimitrie Poptămaş, O versiune italiană de acum un secol a „Cîntecului gintei latine" în Vatra, serie nouă (1971), VIII, nr. 87, 20 iunie 1978, p. 7. CĂTRE ARON HAMSEA 337 Mirceşti, 8 iunie 1878 B.A.R., ms. rom. 809, f. 77; original; Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 70, 20 iunie 1878, p. 278, Observatorul, I, nr. 50, 21 iunie/3 iulie 1878, p. 2; Biserica şi şcoala, II, nr. 25, 18/30 iunie 1878, p. 195—196; Ştafeta, Iaşi, I, nr. 143, 2 iulie 1878, p. 4; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 50, 7/25 iunie 1878, p. 3; Tri- 943 buna poporului, Arad, I, nr. 6, 11/23 iunie 1878, p. 1; Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 233—234; Gh. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. 1 Aron Hamsea, profesor de teologie din Arad, care a luat iniţiativa trimiterii scrisorii de felicitare din 1878. 2 în articolele citate din Luceafărul şi Naţiunea scrisoarea este atribuită greşit lui V. Mangra. Confuzia porneşte de la faptul că acesta a dăruit-o Academiei Române împreună cu un exemplar din scrisoarea de felicitare, semnîndu-se sub indicaţia: „urmează semnăturile". Cf. B.A.R., ms. rom. 809, f. 79. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 338 Mirceşti, 10 iun. 1878 B.A.R., S 54 (12)/LVII; original. 1 Moşia Răcăciuni din judeţul Bacău. 339 Mirceşti, 11 iunie 1878 B.A.R., S 54 (13)/LVII; original. Bibliografie : Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 234—235; Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 997, 998; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 260. CĂTRE D1M. A. STURDZA 340 Mirceşti, 12 iunie 1878 B.A.R., S 22 (10J/DCCCLII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 141. 1 Banchetul oferit lui V. Alecsandri la 3 iunie 1878, ca omagiu pentru premierea de la Montpellier. 944 CĂTRE GRIGORE VENTURA 341 Mirceşti, 12 iunie 187S- B.A.R., S 15'3)/DCCCXXXVTI; original. Bibliografie: Ioan Massoff: V. Alecsandri — Grigore Ventuta I, în-Jurnal literar, Ia^i, I, nr. 51, 1939, p. 2, traducere. 1 Probabil Peste Dunăre. 2 Pentru Hora de la Griviţa, cf. aici p. 920, n. 2. CĂTRE RABINUL A. TAUBES 342 Mirceşti, 14 iunie 1878- B.A.R., S 48/LVIII; copie (de mina lui V. I. Socec?) Bibliografie: Presa, XI, nr. 146, 5 iulie 1878, p. 3; Timpul, III, nr. 146, 6 iulie 1878, p. 3 ; Anuarul pentru israeliţi, II, 1878 —1879, p. 112—113; Revista artileriei, XX, octombrie 1906, p. 842 — 843; [gl. P. Vasiliu-Nâsturel], Uă scrisoare a lui Vasile Alecsandri, Bucureşti, [1906], f. 4 — 5, reproduce facsimilul scrisorii, scrisoarea lui Taubes şi traducerea în limba ebraică a Gintei, cu caractere latine, Ilustraţiunea evreiască, I, 1931, p. 119. 1 A. Taubes, rabin Ia Bîrlad şi Bucureşti, cunoscut cărturar. CĂTRE O. BLASIANU 343 Mirceşti, 14 iunie 1878 B.A.R., S 21/LVII; original. Bibliografie : Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 49, 22 iunie/4 iulie 1878, p. 2; Presa, XI, nr. 141, 28 iunie 1878, p. 3; E. Tailler, Frédéric 945- Mistral şi Vasile Alecsandri la congresul din Montpellier, Buc., 1915, p. 19—120. I. Grămadă în Societatea academică socială literară „România jună", Arad, 1912, Anexe, p. 132, publică un fragment din această scrisoare, dar cu data greşită 1877, păstrat în rapoartele din arhiva societăţii „România jună", socotind originalul pierdut. 1 O. Blasianu, preşedinte al societăţii „România Jună". în anul 1908, decembrie 21, O. Blasianu trimite lui Ion Bianu această scrisoare pentru a o oferi spre conservare Academiei Române. Cf. Anexa scrisorii. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 344 Mirceşti, 15 iunie 1878 B.A.R., S 39 (1)/LVII; original. 1 Compozitorul Pietro Mezzetti a compus muzica pentru mai multe poezii de ale lui V. Alecsandri. 2 Este probabil vorba despre reprezentaţia teatrală organizată în cinstea poetului la Iaşi, la care acesta nu a putut participa. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 345 Mirceşti, 25 iunie 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 173—174; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 801 — 802; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 109—110. 1 Alexandru Gortchakov (1798— 1883), diplomat rus, ministru al Afacerilor Străine din 1856 — 1882. A luat deci parte la cele două păci însemnate 946 pentru soarta României: Pacea de la Paris — 1856 şi Congresul de la Berlin - 1878. 2 Otto Bismarck (1815— 1898); om de stat prusian care a realizat unitatea Germaniei şi rolul său preponderent în Europa. 3 Congresul de la Berlin, care a avut consecinţe grave pentru România, deşi aceasta luptase alături de învingători în războiul de Ia 1877. * 4 V. Alecsandri tipărise un număr foarte mare din broşura Ostaşii noştri pe care le-a dăruit armatei şi şcolilor. CĂTRE ALIMPIU BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE „ASTREI" DIN BĂSEŞTI 346 Mirceşti, 1 iulie 1878 Bibliografie : Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 67, 24 august/5 sep., p. 3; Transilvania, XI, nr. 17, 1 septembrie 1878, p. 196; G. Bogdan-Duică, Vasile Alecsandri şi românii din vest, în Naţiunea, nr. 70, 22 februarie 1927, p. 2. CĂTRE C.M.S. RABENER 347 Mirceşti, 2 iulie 1878 Bibliografie : Ştafeta, Iaşi, I, nr. 145, 5 iulie 1878, p. 4; Presa, XI, nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 54, 9/21 iulie 1878, p. 4; Timpul, III, nr. 150, 11 iulie, p. 3; Ilustraţiunea evreiască, I, nr. 8 — 9, 1/14 ianuarie 1931, p. 119. 1 Directorul orfelinatului I. Neuschatz. 947 CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 348 Mircesti, 6/18 iulie 1878 Bibliografie : P. Ssrgescu, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri ţi M. Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 384; lntr-o notă, P. Sergescu menţionează că Marius André (cf. aici p. 940) a publicat fragmente din această scrisoare în ziarele VEclaire şi El Autonomista. Ibidem, p. 387. CĂTRE DOMENICO MUTI 349 Mirceşti, 12/24 iulie 1878 Bibliografie: Curierul de Iaşi, foaia intereselor generale, VI, nr. 71 5 iulie 1878; Presa, X, nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3. 1 Fiind publicată în presă în 5 şi 8 iulie, data scrisorii trebuie să fi fost din iunie. 2 Pentru muzica compusă de Marchetti, cf. Scrisori către Vasile Alec-sandri, Buc., 1978, p. 354 — 358. CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI 350 Mirceşti, 15 iuli 1878 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 52—53; original. Bibliografie : U. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106—1107. 1 Gheorghe Hurmuzaki (1817— 1882), frate cu Alexandru şi Nicolae, -a fost redactor la ziarul Bucovina. 948 351 Mirceşti, 19 iuli 1878 B.A.R., ms. rom. 3349, f. 56; original. Bibliografie : I. Chendi, Corespondenţa lui V. Alecsandri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106—1107. 1 în stînga semnăturii este desenat un ciorap, probabil aluzie la „timpul colţunilor", din scrisoarea precedentă. CĂTRE ISRAEL TELLER 352 Mirceşti, 30 iulie 1878 Bibliografie: Timpul, III, nr. 176, 11 august 1878, p. 2; Anuarul israeliţilor, II, 1878—1879, p. 113; Secolul, nr. 2891, 6 iunie 1909. CĂTRE IOSIF VULCAN 353 Mirceşti, 30 iulie 1878 Biblioteca „Astra" Sibiu; original. B.AR., microfilm XVII 6/2. Bibliografie: Familia, XIV, nr. 58, 6/18 august 1878, p. 378 — 379) ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 august/2 septembrie 1900, p. 398; Vasile Varto-lomei. Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266. 949 1 în original nu este trecut numele revistei, el a fost introdus de editorul Familiei. Publicaţia maghiară ilustrată se intitulează Vasdrnapi Ujsdg, traducerea Gintei s-a publicat în nr. 27, 1878, cu o notiţă elogioasă •din partea redacţiei, căreia V. Alecsandri îi transmite mulţumirile sale. CĂTRE V. A. URECHIA 354 Mirceşti, 30 august 1878 Bibliografie : Viaţa literară şi artistică, III, nr, 14, aprilie, 1908, p. 3. 1 Se jucase în stagiunea 1877 la Teatrul Naţional. CĂTRE N. DROC BARCIAN REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI 355 Mirceşti, 20 sept. 1878 B.A.R., S 14/LVIII ; original. Bibliografie: Adevărul de joi, I, nr. 1, 15 octombrie, 1878, p. 1—2. 1 Iniţiativa acestui album a fost luată de I. Athanasiade (cf. Presa, XI, nr. 126, 9 iunie 1878, p. 3) şi de N. Droc Barcian, căruia îi este adresată scrisoarea. CĂTRE IOSIF VULCAN 356 Mirceşti, 20 sept. 1878 Biblioteca „Astra" Sibiu ; original. B.A.R., microfilm XVII/6/3. -950 Bibliografie : Telegraful român, XXVI, nr. 117, 7 octombrie 1878> p. 467; Timpul, III, ni*. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Gazeta Transilvaniei, XLI, nr. 80, 20 octombrie 1878, p. 3; Familia, XXXVI, nr. 34, 20 au-gust/2 septembrie 1900, p. 398; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266—267. 1 Familia reprodusese în numerele 62 — 64 din august 1878, lista răniţilor publicată de Ministerul de Război. CĂTRE ZAHARIA ANTINESCU 357 1878, sept. 24, Mirceşti Bibliografie : Zaharia Antinescu, Autobiografia mea sau un voiaj în timp de 70 de ani, Ploieşti, 1896, p. 114. 1 Zaharia Antinescu (1826—1891), institutor şi publicist din Ploieşti; a fost institutorul lui I. L. Caragiale. Cf. Şerban Cioculescu, Viaţa lui I. L. Caragiale, p. 41 şi planşa înfăţişînd cartea de vizită a lui Antinescu, cu nenumăratele titluri. 2 Geografia României şi a ţărilor locuite de români, Ploieşti, 1878 80 p. CĂTRE HAUSKNECHT 358 Mirceşti, 30 sept. 1878 B.A.R., S 24/LVIII ; original. 1 V. Alecsandri, care de mult timp încerca să valorifice lemnul din pădurea moşiei Pătrăşcani şi din lunca de la Mirceşti, vînzîndu-1 concesionarilor căilor ferate, încheiase un contract cu Hausknecht în acest sens. 951 jReaua-credinţă a acestuia i-a cauzat poetului grave pierderi materiale şi mult zbucium pentru a-şi revendica drepturile. Detaliile se regăsesc în corespondenţa sa cu Paulina Alecsandri, din octombrie 1878 pînă prin vara lui 1880. Cf. aici scrisorile din această perioadă şi scrisorile către Papa-.dopol-Calimah de la începutul anului 1880. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 359 Mirceşti, 3 oct. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 175—176; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, %p. 803; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 110—111. 1 Cf. aici p. 926, n. 3. CĂTRE STRĂJESCU -360 Mirceşti, octombrie 1878 Bibliografie: Presa, XI, nr. 221, 6 octombrie 1878, p. 3; Timpul -III, nr. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Curierul de Iaşi, 8 oct. 1878, p. 2; ,Em. Tailler, Frédéric Mistral şi Vasile Alecsandri la congresul de la Montpellier, Buc., 1915, p. 115—117. 1 Străjescu era primarul oraşului Roman la acea dată. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 361 Bucureşti, sîmbătă, [14 octombrie 1878] B.A.R., S 19 (72)/LVII; original. 1 Data de lună şi zi este stabilită după informaţia din scrisoare în legătură cu intrarea trupelor în Bucureşti, care a avut loc duminică .8 octombrie, cu mare fast. *52 i 2 Cf. aici p. 951, n, 1. 3 Cf. aici p. 462 — 463. 4 Alexandru Cantacuzino, cneazul. CĂTRE BARONUL A. DE HERZ 362 Mirceşti, 22 oct. 1878 B.C.S., Fond St. Georges, Arh. A. de Herz, mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul, IX, nr. 2, ianuarie 1910, p. 117—18. 1 Baronul A. de Herz era preşedintele consiliului de administraţie al căilor ferate. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 363 Mirceşti, 3 nov. 1878 Muzeul Teatrului Naţional, Buc., nr. 45/2; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 112 — 113. CĂTRE ION GHICA 364 Mirceşti, 12 nov. 1878 B.A.R., S 10(20)/DCV; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 86—87; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 178. 1 Proiectul era Despot-Vodă. 953 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 365 Mirceşti, 12 noiembrie 1878 B.A.R., ms. rom., 808, f. 177; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 804; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 111—112; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 366—367, care reproduce şi fragmentul din Jolde. Cf. p. 516, note; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., : 1972, p. 261—262. 1 Pretendent la tronul Moldovei, învins de Alexandru Lăpuşneanu. Din intenţia lui V. Alecsandri de a scrie o dramă istorică cu acest titlu nu s-a păstrat decît lista personajelor şi începutul scenei I, aflate la B.A.R., în manuscrisul 2253, f. 82. Cf. V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. 584 şip. 1140, note. 2 Piesa lui Samson Bodnărescu, Lăpuşneanu. Tragedie în cinci acte, s-a publicat în Convorbiri literare, XII, nr. 8—12, 1878, 1879. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 366 Mirceşti, 24 nov. 1878 B.A.R., S 13 (11J/DCCIV; original. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 367 Mirceşti, 26 nov. 1878 B.C.S., Fond St. Georges, Arh. A. de Herz, Mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul, IX, nr. 2, ian. 8, 1910, p. 18—19. •r'54 CĂTRE DIM. A. STURDZA 368 Iaşi, 29 nov. 1878 B.A.R., S 22 ( 11)/DCCCLVII ; original. 1 Benjamin Disraeli, lord Beaconsfield (1804—1881), romancier şi om de stat englez conservator. A avut un rol important în Pacea de la San-Stefano şi Congresul de la Berlin, dar defavorabil României. 2 C. Cozoni, vărul poetului, era probabil fiul unchiului său Enache Cozoni. Cf. Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri 1821 — 1921, Iaşi, 1921, p. 48. Cf. aici şi scrisorile adresate lui Ion Ghica şi Dim. A. Sturdza la 10 decembrie 1878 şi lui M. Kogălniceanu la 1 ianuarie 1879. I. E. Torouţiu publică în Făt-Frumos, Cernăuţi, XI, nr. 4, iulie-septembrie, 1936, p. 155— 159, sub titlul: Din ineditele lui V. Alecsandri, o scrisoare din 21 mai 1878, adresată lui Costache Cozoni, pe care o atribuie greşit lui V. Alecsandri. Nu numai că şi din conţinut se înţelege că semnatarul este Iancu Alecsandri, dar cum alături se publică şi facsimilul, nu mai poate rămîne nici o îndoială. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 369 Duminică, [29 — 30 noiembrie 1878] B.A.R., ms. rom. 808, f. 172; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 801; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 109. 1 Cf. data de 12 — 30 noiembrie 1878, propusă în articolul Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 127. După data scrisorii către Dim. A. Sturdza, din Iaşi, 29 noiembrie 1878, se poate preciza că scurta scrisoare către I. Negruzzi 955 este scrisă în 29, 30 noiembrie dacă nu chiar în primele zile ale lui decembrie. 2 V. Alecsandri nu a dat integral publicităţii aceste memorii (cf. aici p. 926, n. 3). Impresia pe care ele au făcut-o asupra contemporanilor este rezumată în cuvintele doamnei Elena Cuza, din 28 iunie 1878 : „Cunoşteam aceste remarcabile istorisiri, nu încerc mai puţin o vie plăcere revăzîndu-le. [. ..] Am revăzut tot acest trecut, deja aşa de îndepărtat, aşa de plin de speranţe şi de vise patriotice, aşa de plin, de asemenea, de îndoieli şi de dificultăţi, de pericole chiar, asupra cărora un suflet energic şi mîndru, un spirit prudent şi îndrăzneţ în acelaşi timp, izbuteau întotdeauna să triumfe. îmi amintesc ce mare parte aţi avut în aceste succese, iubitul nostru Negri şi dumneata, cei doi mari făuritori ai acestei opere naţionale. Acestea le vor arăta generaţiei actuale istorisirile dumitale din Convorbiri ; conti-nuă-le“. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 175—178. 3 Cf. scrisoarea către Negruzzi din 16 decembrie 1878. CĂTRE V. A. URECHIA 370 Mirceşti, 7 dec. 1878 B.A.R., S 49 (1)/LVIII; original. Bibliografie: Viaţa literară şi artistică, III,nr. 14, aprilie 1908, p. 3. 1 Cf. aici p. 959, n. 1. 2 Cf. aici p. 950, n. 1. 3 Despot-Vodă. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 371 Oficiul Mirceşti, 18 [/12 s.n. 1878] B.A.R., S 54 (41)/LVII; telegramă. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie, 1905, p. 1008, cu indicaţia „Bacău", greşită. 956 1 în Convorbiri literare a fost publicată cu data „Bacău 1878". Bacău este însă oficiul de primire al telegramei la moşia Răcăciuni, de lîngă Bacău, oficiul de prezentare este Oficiul Mirceşti, 18, f. lună, f. an. Dacă ţinem seama de telegraful care folosea stilul nou, scăzînd 12 zile ar rămîne 6, deci ziua de Sf. Nicolae, aniversarea lui Pisoski ; anul este probabil cel dat în Convorbiri. CĂTRE ION GHICA 372 Mirceşti, 10 dec. 1878 B.A.R., S 10 (21)/DCVI; original. 1 Protopopescu, Tache (1856—1911), jurist. 2 Despot-Vodă. 3 Despre acet portret va fi vorba şi în alte scrisori ; mulţumit la început că îl întinereşte, socoteşte curînd că îi răpeşte din demnitate! Pînă acum se credea că fotografia este din anul 1880. în iconografia volumului am căutat să dăm ambele fotografii, cu şi fără pălărie ! CĂTRE DIM. A. STURDZA 373 Mirceşti, 10 dec. 1878 B.A.R., S 22 (12)/DCCCLVII; original. 1 Cf. aici p. 454 - 455. 2 Cf. aici p. 446. 3 Cf. supra n. 3. 1 957 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 374 Mirceşti, 16 dec. 1878 B.A.R., ms. rom. 808, f. 179— 180; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 805 — 806; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 112—114; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 367 — 368, incompletă. 1 Cf. aicip. 456, scrisoarea către Iacob Negruzzi din [29 — 30] noiembrie 1878. 2 V. Alecsandri s-a ocupat îndeaproape de problema ridicării statuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi, pentru care va scrie şi Odă la Statuia lui Ştefan cel Mare. Cf. aici p. 207. CĂTRE I. POP FLORANTIN 375 Mirceşti, 19 dec. 1878 Bibliografie : Scrisori inedite ale lui Alecsandri, în Flacăra, IV, nr. 46, 29 august 1915, p. 488 — 489, facsimil. 1 I. Pop Florantin (1843—1936), filolog, a studiat la Viena, Paris şi Londra, profesor, scriitor junimist. 2 Despot-Vodă. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 376 Ro’mânia Mirceşti, .25 dec. 1878 Bibliografie : Petre Sergescu: Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri şi M. Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 193.1, p. 384 — 385. ^58 1 Confirmă primirea portretului său prin V. A. Urechia (cf. aici p. 457 — 458). Fotografia cu dedicaţia: „Au grand poète roumain V. Alecsandri, son frère et ami A. de Q...“, se păstrează la B.A.R., Cab. de stampe, F. III 54553. 2 Albert de Quintana răspunde că nu a primit nici portretul, nici Canço Matina, în traducere, îi reînnoieşte adresa din Spania, cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 383 — 384. CĂRTE CAROL MICULI 377 Mirceşti, 1 ian. 1879 Bibliografie : Eug. Păunei, Vasile Alecsandri şi Carol Miculi, în Făt-Frumos, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1935, p. 105, 1 Compozitorul Carol Miculi, cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 592-593, note. 2 Piésni rodu lacinskiego, tradusă de C. E. Lewakowski, Lemberg, 1878. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 378 Mirceşti, 13 [ianuarie s.n., 1879] B.A.R., S 54 (4)/LVII; telegramă. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 1008. 1 Datele incomplete ale telegramei sînt: „prezentată la Mirceşti, ziua 13, fără lună, fără an"; pe stilul vechi ar fi ziua de 1, deci Anul nou, 1 ianuarie. Anul 1879 este scris cu creionul pe original, l-am acceptat ca posibil. 959 CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 379 Mirceşti, 4 ghenar 1879 Bibliografie ; Cortina, I, nr. 27, 7 septembrie 1915, p. 6 ; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 342. 1 Angelo de Gubernatis (1840—1913), poligraf italian, a publicat un Dictionnaire biographique des écrivains contemporains, 1891, în care figurează şi V. Alecsandri. 2 Cf. aici p. 471. CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS 380 Mirceşti, 4 ianuarie 1879 Bibliografie : P. Sergescu, Scrisori inédite ale lui V. Alecsandri şi M. Obedenaru, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 385. 1 Cf. aici p. 959, n. 2. CĂTRE ION GHICA 381 Roman, 21/1 187[9] B.A.R., ms. rom. 807, f. 150 ter. ; original. 960 CĂTRK EDOUARD'GRENIER 382 H S ianuarie 1879 ' Biblioteca din Besançon, ; mă: 1432 ;’original! *. . J-; ii .Vi ,-Z ,VJ ■"./■.'À B.A.R., microfilm ms. 421. 'ï ■ i: î ‘ .'.u-. : Bibliografie r Lettres inédites -dû poète roumain' Basili 'ÀîeCsaUdri à Edouard Grenier 1855—1885, Paris, 1911, p. 64; V. Alecsandri, Scrisori inedite. Corespondenţa cu Edouard Grenier 1855—1885, Buc., 1911 p. 68. CĂTRE LUCIE DUCA B.A.R., S 17 (7)/LVIII; original. Bibliografie : V.! -Alecsandri. Smsori. înseninări. Bueî,! 19(54, p. 30—' 3_2; H. Corbu reproduce traducerea ' in ' Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 257 — 258; Vasile Âieçsandri,, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 263—265. 1 Despot-Vodă. 2 Glumă pe seama diverselor categorii 'de pâltoane ale poetului. 3 Maurice-Cohen-Lînaru (1852—1929), compozitor şi profe'sôr de muzică francez (evreu originar din România). A mai compus multe bucăţi muzicale pe versuri de Alecsandri, cu asentimentul acestuia. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 149, o scrisoare din 19 iulie 1872, a-compozitorului, prin care îi cere permisiunea, de. a pune pe muzic^ poezia Floarea oceanului, tradusă în franceză şi modificată. r, , ! ,rr §6î CĂTRE CAROL MICULI 384 Paris, 12 martie 1879 Bibliografie : Eug. Păunei, Vasile Alecsandri şi Carol Miculi, în Făt-Frumos, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1955, p. 106. 1 Airs nationaux roumains (Ballades, chants des bergers, airs de danse etc.) recueills et transcris pour piano par..., Lemberg, [1854]. CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO 385 Mircesti, 16 mart. 1879 B.A.R., S 53 ( 1)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 200—201; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 406—407. 1 Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio (1849—1908), magistrat, scriitor, diplomat. A fost secretar-general al Ministerului Afacerilor Străine, secretar de legaţie şi însărcinat cu afaceri la Viena, Constantinopole, Atena. Membru al Academiei Române, discursul său de recepţie a fost Vasile Alecsandri, 1894. A scris versuri şi teatru. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 386 Mirceşti, vineri [martie 1879] B.A.R., S 54 (38)/LVII ; original. 1 Dificultăţile cu Hausknecht începuseră în septembrie 1878 (cf. aici p. 951, n. 1), deci poetul se găsea în primăvara lui 1879 lipsit de banii nece- 962 sari lucrărilor agricole. Cum la 18 martie scrie Paulinei (cf. aici scrisoarea următoare) că a ajuns la Bucureşti, presupunem că scrisoarea către Pisoski este de la începutul lunii martie 1879. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 387 Mart. 18, Bucureşti, 1879 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 37; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 271, incompletă. CĂTRE PIETRO MEZZETTI 388 Mirceşti, 25 martie 1879 B.A.R., S 39 (2)/LVII; original. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 389 Mirceşti, 11 aprile 1879 B.A.R., ms. rom. 808, f. 181; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie, p. 806 — 807; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 114; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 368 — 369. 963 1 N. Callimachï-Catargi, ambasadorul României la Paris. 2 S-a amînat là 30 septembrie. 3 Din aceste rînduri se deduce că citise deja actele 1—2 la „Junimea", dar nu se consemnează acest lucru nicăieri. Din articolul lui M. Eminescu din Timpul, IV, nr. 17, 30 mai 1879, se ştie însă cum a decurs citirea întregii piese în şedinţa extraordinară a „Junimii", în faţa unui auditoriu ales. Piesa este citită şi îir faţa comitetului Teatrului Naţional. Cf. V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 1036—1037, note. O impresionantă descriere a lecturii de la Teatrul Naţional o face C. I. Nottara în Amintirile din teatru, publicate şi adunate de Tatiana Nottara şi Ioan Massoff, Bucureşti, „Adevărul", 1936, p. 197—200, uimit de calitatea de lector a lui V. Alecsandri care citea cu „graiul său dulce şi original întrucîtva, fiindcă păstrase pronunţia obîrşiei sale. . ." 4 Acum a fost ales senator şi V. Alecsandri. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 390 Mirceşti, 20 aprilie 1879 B.A.R., S 18 (22)/LVII ; original. 1 Aluzie la tendinţa unor mari puteri de a utiliza problema evreiască pentru a se amesteca în treburile interne ale României. 2 Pasajul reflectă poziţia l.ui Alepsandri privind necesitatea integrării populaţiei evreieşti realităţilor româneşti şi ostilitatea lui faţă de acordarea drepturilor cetăţeneşti, în masă, şi acelei părţi care, deşi era neintegrată acestor realităţi, exercita activităţi economice în România. 3 „Socoţinţa" lui Alecsandri arată că el era preocupat de apărarea drepturilor ţârii împotriva tendinţelor de imixtiune ale marilor puteri, dar că, totodată, el se pronunţă în realitate pentru integrarea treptată, de către statul român, a populaţiei evreieşti şi acordarea de drepturi civile acesteia. Teme care îi vor servi la discursul ţinut nu în Cameră, ci la Senat. 4 Adolphe Cremieux (1796—1880), avocat şi om politic francez. în 1870 a fost membru în „Défence nationale". , 5 William Wadington (1836—1894), avocat * şi om r-politiç. francez. Ambii au susţinut problema^ evreiască cu ocazia Congresului , de la Berlin. 6 Chemaţi .pentru naşterea. Margaretei. • ,ţ ; . CĂTRE NICOLAE PISOSKI 391 (:'1 Roman, 22 aprilie 1879 B.A.R., S 54 ( 14)/LVII ; Original.- " • - Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie- decembrie 1905, p. 993 fragment. 1 Dimitrie Rosetti-Teţcanul (1853—1892), fiul lui Costache Rosetti- Teţcanul, a studiat dreptul la Lausane, deputat, a ocupat funcţii politice. Este tatăl Marucăi Enescu. . ,'•? 2 Dimitrie Lecca (1832—1888), general, ministru de război, deputat de Bacău. CĂTRE N. IONESCU 392 Mirceşti, 27 aprilie 1879 Muzeul Literaturii Române, 742; original. Bibliografie: Perpessicius, Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III, 1963—1964, Buc., Editura pentru literatură, 1967, p. 252 — 253. 1 Nicolae Ionescu (1820—1905), profesor universitar şi om politic, membru ăl Academiei Române. 2 Cf. aici p. 965, n. 6. 3 Faţă de posibilitatea alegerii sale la Senat, V. Alecsandri, care nu era un adept al liberalilor, înţelege să-şi exprime de la început punctul său de vedere acela de a-şi păstra independenţa totală în orice împrejurare. CĂTRE ION GHICA 393 Mirceşti, miercuri, [aprilie 1879, 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 179; original. 1 Biletul nedatat bănuim că este din luna aprilie a anului 1879, sau 1880, timp în care Marie, fiica poetului, era stabilită la Bucureşti, unde Ghica urma să-i ducă o ladă. ■II ■■ ■)- CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 394 Mirceşti, 9 [mai s.n.] 1879, ora 5,30 Bibliografie : E. Vîrtosu, Scrisori inedite de la Vasile Alecsandri, în Arhiva românească, III, 1939, p. 80. 1 Pentru datare, cf. Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom 26, 1, 1977, p. 140. 2 Cf. aici p. 965, n. 6. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 395 Bucureşti, 29 iun. [1879] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 142; original^ Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 296, greşit datată. 966 1 Credem că scrisoarea este din 1879 pentru că Margareta se născuse la sfîrşitul lui aprilie, deci mulţumirea de a fi „bunică" se potriveşte acum. „Copiii" erau probabil Mitică şi Marie, părinţii, care locuiau adesea la Mirceşti. Scrisoarea ar putea fi şi din 1880, dar atunci Paulina era deja bunică de mai bine de un an şi se aştepta, în toamnă, naşterea celui de al doilea copil al Măriei, 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 396 Mirceşti, 4 august 1879 B.A.R., S 13 ( 15)/DCCIV; original. 1 Ministru de Interne. 2 Cf. aici şi alte intervenţii făcute în favoarea lui C. Cozoni, scrisorile din 10 decembrie 1878 către Ion Ghica şi Dimitrie A. Sturdza. 3 Mihail Kogălniceanu poseda o valoroasă colecţie de tablouri. CĂTRE EUGEN ALCAZ 397 Mirceşti, 10 august 1879 B.A.R., S 32/LVII; original, u 1 Eugen Alcaz (1808—1892), studii politice la Metz, călătoreşte în Franţa şi America, reîntors în Moldova, intră în armată, aghiotant al lui M. Sturdza şi Gr. Ghica, unionist, participă după Unire la guvernele lui Ion Ghica şi M. Kogălniceanu, deputat, senator. Cf. G. Florescu, Un român necunoscut la Paris acum un veac şi reflecţiile sale asupra compatrioţilor săi. Patru scrisori ale lui Georges Philites către Ludovic Steege (1840—1841 ), în Arhiva românească, t. VI, 1941, p. 153—155. 967 CĂTRE PAULINA ALECSANDRI ' ' 1 '''' - j; - Iii '» ;r •• . t ir. Bucureşti, 5;.sëpt. 1879 B.A.R., S 19 (63)/LVII; original. ) >J 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul. V. Alecsandri venise în Bucureşti pentru sesiunea p^l&jneşţtară şi.repetiţiile piesei .Despot, care urma să fie jucată la 30 septembrie. BùÆÙrè^ti, gfei, •i[^eptenibrie: ;1879] B.A.R., S 19 (6 5)/LVII; original. i ’> jm.r.i*: bM.Qffifc» .ÎIIOSOD .0 I»! jSYJtm.OÎ il! ii.. "m ijT.i >'t>, îş J 1 După^-'doriţiîiu^ sterîsôarèai:;e§té^pfosîêri0àrâ-' ceîfei ditl'*9 -septembrie 187-9.aoîdsf sb siţssloa o s,>j.l. 2 Cf. aici p. 951-952, n. 1. 3 Vasile-vătaful (intendentul), care trebuia să încerce să arendeze moşia Borzesti. à.vjjLÀ ;-:s»ta:> 400 C“Si J.wgff." 01 Bucureşti, luni [septembrie 1879] B.A.R., S 19 (66)/LVII; original. .(•».'»«;:<> ;UV r-j «î» o$£fc*ttei îsi.-;:- q ; iul 1.2 Of-. ; :j. t; ty ,i;..,;)! vl ; i 'i i r j-i .v-i*).'.!1 ; : ,v; 'i,i’ 1 L-i j&i.AtoanâîuaCanta^zin^^neaz.ţl.,..;,,.,^-., tJ; ;.( > \ţ .-ï-.ji.jiï: M u&ndt Awi Ş»ljge*i'jrăîriaş G^dintjioş fasoiii^săcestuiai) foţerstrojge ■ 402 Vineri [21 septembrie 1879] ■ '.i ;!•»<:«.• .1 \> B.A.R., 19 (64)/LVII; original. 1 Poetul o aştepta pe Paulina, cu o rochie nouă, în vederea premierei piesei. D.eşpot^ care !,urmaj şă aibă loc la 30 .septenţbrie. ;în scrisoarea următoare, din 22 septembrie, îi anunţă lui Georges Duca ,d;aţapremierei,„de a doua zi, duminică, în opt zile". Deci scrisoarea era scrisă în ziua de sîmbătă 22, iar scrisoarea către Paulina, din vineri 21 septembrie. ” • »■ CĂTRE GEORGES DUCA ■ : i -1 403 .îy .i.jLo . I î. ’Bu&fe&tî, ^22 ’se^ts 1879 B.Âyft), -Sk-f# (4J/IïJ7ïil;^Original.' .us I 1 Cleopatra Cantacuzino. aï;- [ ’. %> : ,i CĂÎRB PAULINA ALECSANDRI 404 i;ri. ; ! .\-'i T) -i fi ‘ , i > > '■ l Bucure’şti, 'miercur'C [26 ‘septembrie ‘ 1879] : i'.j j jij'i i I ,'i-> '■ ’.i ; ".o 1 i ■ t f. ,■<'.; i. : i-, , i .■ .:•» 'l-t ts. ; i }-'f r (ü ■ i, ^ B.AţR,, S. 1Ş ,(7iyLVIL^qrigina.l,,i;;,jr ji;.w,,. , îo,î>* . ;;fţ •' 1 Dâbâ 'sîmbătă iérk -22'sëptêmbrie,,(cf.* supra -ri. 1f, âtuAci' rtiiètcü'ri era 26. - - '• •• li 969 405 Bucureşti, miercuri, [octombrie 1879] B.A.R., S 19 (73)/LVII; original. I Dacă Paulina Alecsandri a asistat la premiera lui Despot, din 30 septembrie, este probabil că s-a întors la Mirceşti, în primele zile ale lui octombrie. 406 Gioi, Bucureşti, [12 octombrie 1879] B.A.R., S 19 (68J/LVII ; original. 1 Discursul lui V. Alecsandri la Senat a fost ţinut în ziua de 11 octombrie, deci a doua zi era 12. 407 Bucureşti, )4 oct. 1879 B.A.R., S .19 (69)/VLII; original. 1 Monitorul, nr. 230, 11/23 octombrie 1879, p. 6552—6558. 408 Bucureşti, luni, [octombrie 1879] B.A.R., S 19 {71)/LVII; original. 1 Construirea liniei ferate Adjud-Ocna l-a preocupat mult pe V. Alecsandri pentru că ea convenea intereselor sale de exploatarea lemnului din pădurile moşiilor Pătrăşcani şi Borzeşti, Interesaţi erau şi Costache Negri, de la Ocna, şi Rosetteştii, de la Răducăneni. Cf. aici scrisorile de la p. 216-218, 526-528. 970 409 Bucureşti, 16 oct. 1879 B.A.R., S 19 (70)/LVXI; original. 410 Bucureşti, miercuri, [octombrie 1879] B.A.R., S 19 (74)/LVII; original. 1 După conţinut, scrisoarea trebuie să fie tot din luna octombrie, către sfîrşitul lunii. CĂTRE ION GHICA 411 Mirceşti, 5 nov. 1879 B.A.R., ms. rom. 803, f. 141—142; original. 1 Titlul de „beizadea" se dădea fiilor de domn. 2 Preşedinte al Senatului era atunci beizadea Dimitrie Gr. Ghica, zis „beizadea Mitică", cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 444, n. 3. 3 „Cealaltă beizadea" era Grigore M. Sturdza, zis „Sturdza-viţel", cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 627,“ 628, n. 3. 4 Drama Despot-Vodă, reprezentată la 30 septembrie 1879, a fost, pe cît de aclamată, tot pe atît de criticată. în special Românul şi Presa au publicat critici foarte severe. Era vădit că ele nu priveau numai valoarea literară a piesei, de aceea V. Alecsandri, care nu răspundea niciodată direct criticilor care i se aduceau, hotărăşte să scrie o piesă cu titlul Invidioşii, în care înfiéra, atît pe critici, cît şi pe oamenii politici. Poetul nu va scrie Invidioşii, deşi o anunţase public şi în prefaţa lui Despot (cf. aici p. 974 —975, n. 1.) şi nu renunţase încă la ea, în vara lui 1880, cînd totuşi socoteşte că subiectul necesită o analiză mai adîncă. Se păstrează numai o listă 971 a personajelor, care numai după alegerea numelui şi mici indicaţii este grăitoare pentru ce înţelegea poetul să facă din Invidioşii. Cf. B.A.R., ms. rom. 'Z2-53, .f-jf82 şi, iV.) Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. 586 şi p. 1143 — 1144 notele Georgetei Rădulescu-Dulgheru. * ‘ ' ij i ’’ î’ O ‘ i i. i . • ‘ * ‘ j ’ ^ l'î ,• 1 i. 5 I. N. Şoimescu, criticul de là ziaïùl Presa'. '' 1 6 Frédéric Damé (1849—1907), scriitor, ziarist şi publicist francez, stabilit în România prin anul 1872. Ca ziarist, a fost fondatorul şi redactorul mai multor gazete româneşti şi franceze ; era profesor de liirţb^, franceză şi funcţionar superior în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Critic granitic la Romqnfţţr, a;ş,tacat şjiesea pe V. Alecsandri şi Ion Ghica, nemulţumit de cum a fost primită creaţia sa dramatică la Teatrul Naţional. A tradus Ginta latină în limbş ;fţa,ncez&, Çk-rScxisori către 'Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 184—185. .•„.-h-: 7 ,N>T.,',Qrăşaau (1833.— 1890),.: Scriitor, ■ ziarist,- : director &V Monitorului, de unde a fost scos de Dim. A. Sturdza, ministru de !Eîn3,nţe., '•> 8 Poate G. Bengescu-Dabija. 9 Răzvanşi Vidra. 10 Pe malul gîrlii, se joacă în stagiunea 1878 — 1879. t/jiu- « v*. ■ *' • 412 ' Mirceşti, 6 • nov-, 1879 » B.A.R., ms. rom. 803, f. 143—144; original. 1 Scarlat (1856—?), fiuj lui Ion. Ghica. . . ' . CĂTRE PIETRO MEZZETTI ( : ^13 : ■' ' ■ •’ Mirceşti, 9. nov. 1879 ' , ■« --•■■■ -, BiA;R.- S 38 (2)/LVII;1 original.1 : ' CĂTRE NICOLAE PISOSKI <•,414... 't., 'i Mirceşti, 9 noiemv. ;.1879 B.A.R., S 54 (16)/LVII; original. îc.'fi 2 Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX) nr. 11—12, noiembrie-; decembriftQe.sionar al căilor-ferate.:. : : -i .ol ■' . --3 :Ş, Aurelian (1833—1909), profesor de ieconomie,' püj apolitic" vorbise, într-un discurs despre agricultură, de cJima!hoastră:«mwa»^e»#B propice, cuvinte pe care V. Alecsandri le va aminti cu haz în mai multe scrisori. / ; V ' ,v ' / ■! ■ ' '/ ' ’ * > > i' . CĂTRE ION GHICA 415 1 Ç v-:i v., • 1 Mirceşti, 10 nov. 1879 B.A.R., ms.. rom. 803, f. 145— 146 ; . original. i 3 >,-i Bibliografie''1: Al. Busuioceanu,- V. Alecsandri, în "Flacăra,'' IV, 1915; p. 406, fragment, traducere; V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc;? 1964, p. 37— 40 ; H. Corbu reproduce traducerea în Publicistică. Scrisori, Chişinău, H)68, p. 179- 180. ’ ■ ' '• ^ ^ ’ ' ,1 Aluzie la, liberali care, se Considerau unicii.luptători pentru;:deştinşlţa ţării şi singurii care au suferit;pentru âceaşţa. s -4 - '•'.o zi < ; h 2 Profesorul'Şerban Cioctilescu ne-a atras aţenţia în România, literară, XI, nr. 31;,' 3 august 1978, asupra cărţii lui Damé, La Résistençe, Paris, Alphonse Lemerre Editeur, 1871, 378 p., din care nu reiese că era el însuşi comunard, dar înicare.înceaţQăiSă arate aportul pozitiv al Comunei în mo- mentele dramatice prin care trecea Parisul, în timp ce guvernul se afla refugiat la Versailles. Şi totuşi, Ion Ghica, în Dascălii greci şi dascălii români, scrie că un turist străin a spus că românii au avut norocul ca după „risipirea Comunei" să vină în ţară un francez [Damé] care le-a făcut o gramatică şi un dicţionar. 3 Despot-Vodă, actul I, scena VI (Tomşa către Despot). 4 Cf. Românul, XXIII, 10 octombrie 1879, p. 936- 937 şi XXIV, 8 mai 1879, p. 412—413. 5 Răscumpărarea căilor-ferate, de la concesionarii străini, a stîrnit în Parlament furtunoase discuţii. 6 Nu ştim la care dintre cele două beizadele se referă. Cf. aici p. 971, n. 2,3. 7 Modificarea articolului 7 din Constituţia română, cerută de Congresul de la Berlin. 8 Constantin Bosianu (1815— 1882), jurist, profesor de drept şi om politic, a deţinut un rol însemnat în lucrările de unificare a legiuirilor româneşti, a fost preşedinte al Senatului. CĂTRE ALEXANDRU CANTACUZINO 416 25 grade de frig ! ! ! ? Mirceşti, nov, 187? Bibliografie : V. Alecsandri, Drame istorice, Despot-Vodă, Fîntîna Blanduziei, Ovidiu, ed. G. Baiculescu, Craiova, Editura Scrisul românesc, f.a., p. XIV—XV şi facsimil; V. Alecsandri, Teatru, Buc., Editura de Stat, 1952- 1953, p. 414 şi 448. 1 în loc de prefaţă la ediţia Despot-Vodă, Legendă istorică în versuri, 5 acturi şi 2 tablouri, 1558— 1561, Bucureşti, Editura librăriei Socec şi Comp., 1880, V. Alecsandri pusese o scrisoare către Alexandru Cantacuzino în care explică rolul pe care l-a avut acesta la hotărîrea de a scrie o dramă istorică, relatează pe larg istoria lui Despot şi dedică piesa prietenului său. Urmează răspunsul. Îiî continuare, o altă scrisoare adresată lui Ion Ghica, în semn de mulţumire pentru strădania de a fi reprezentat piesa la Teatrul Naţional. Aici strecoară şi notiţa despre intenţia de a scrie 974 \ I piesa Invidioşii (cf. aici p. 971 — 972, n. 4). Urmează de asemenea răspunsul lui Ion Ghica. Cf. op. cit., p. V—XV; V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 613—632 şi p. 1033— 1088, notele detaliate ale Georgetei Rădulescu-Dulgheru. 2 In răspunsul său, Alexandru Cantacuzino analizează personajul Despot, apoi cele două personaje feminine şi, în sfîrşit, sumar, pe celelalte. Cf. Ibidem. 3 Les bonnets de la comtesse, Bucureşti, Editura librăriei Socec şi Comp., 1882, 78 p. 4 Cneazul Cantacuzino era mare amator de vînătoare. CĂTRE ION GHICA 417 Mirceşti, ora 7 dimineaţa 21 grade sub zero [noiembrie 1879] B.A.R., ms. rom. 807, f. 136— 137; original. Bibliografie : I. Ghica, Scrisori, IV [Bucureşti], f.a., p. 15— 16, frag- ment, traducere, cu data 1879, noiembrie 24; V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 87—90; H. Corbu reproduce traducerea în Publicistică, Scrisori, Chişinău, 1968, p. 180— 182; Vasile Alecsandri, Cele mai jrumoase scrisori, Buc., 1972, p. 267— 273. 1 Cf. aici p. 973, n. 2. 2 Cf. aici p. 973, n. 3. 3 Marie — Edmé — Patrice de Mac - Mahon, duce de Magenta {1808— 1893), mareşal al Franţei, care în războiul Crimeii (1854— 1856), intrînd la Sevastopol, în fortăreaţa Malakov, a rostit cuvintele citate de V. Alecsandri. 4 Din vremea lui Caragea. Cf. aici p. 976, n. 6. 5 Cîmpul lui Filaret, unde se ţineau adunările populare, şi cîmpul Dudeşti, unde se organizaseră lagărele de ciumaţi în timpul ciumei din vremea lui Caragea. 975 I. 6Ciuma luiCaragea, Dupai, ciuma lui : Caragea Nunţile bătrîneşti şînt tjtlurile. sub care s^a, publicat ;scrisearea‘; îpAyoIjiîoe; .în Convorbirii textul nuesite împărţit în capitole. . t ■ -.‘ti 7 Cf. aici p. 971 — 972, n. 4. , . i.< .8 Dimitrie I. Ghica a'tradus în întregiüite Ifpmen şi JuHela-. ‘Teatrul Naţional a, preferat, pentru a o reprezenta, o traducere ?a-lui, Macedoiis&i Acesta, mîndru de reuşita sa, publică în Literatorul, III,." nri 10, 1882J p. 623, pentru comparaţie, pe două coioanfe, un fragment din traducerea sa şi altul din cea a lui Dimitrie Ghica. , j «X i\. . -t.'iv .vis c-i .„„Mi.uO bus:,') fr CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMA H 418 Mirceşti, 14 noiembrie 1879 B.A.R., ms. rom. 82-i, f. 3; original. i - Bibliografie:. V. Alecsandri, Scrisori, Buci, 1904, p. 163; Vasile Alee* sandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 412. 1 Alexandru Papadopol-Calimah (1833— 1898), istoric şi om politic, luptător pentru Unire, .membru, al Academiei Românp; în, apeaştă calitate V. Alecsandri îl numeşte coleg. , 2 Informaţia despre Despot,,pe care o. aştepta de la Papadopol-Cali-mah,, i-a servit la .explicaţiile istorice introduse în scrisoarea-prefaţă către Alexandru Cantacuzino. Cf. Y- Alecsandri,. Despof-Vpdă, Buç., 1880, p. VII-XIV; V. Alecsandri, Opere, VI,' Êuc., Ü979, p. '614- 619. 3 Pepelea. i..!.s ,î ) • ■ s;, ■ CĂTRE PIETRQ. MEZZETTI ; 419 uqfi;-. , Mirceşti*, 18 npv. 1879, B.A.R., S 39 (4J/LVII ; original. 976. •■ri -îs j.o J vî-. T<.rA vc*iŢHE KAUU ROSETTI ■_ t ■ 420 V^-o ! .!U ; . i, - ;;.f! -, ,> Mirceşti, 24 nov. 187S> B.A.R., S 40 /LVIII; original. 1 Radu Rosetti (1853— 1926), fiul luf Rsâucanu Rosetti şi al Aglaei,. născută Catargi (cf. aici p. 901, n. 1) ; după o scurtă carieră politică, intră ca funcţionar în Ministerul Afacerilor Străine ; se consacră studiului.; jştoriei şi problemelor sociale. Mult răsunet a avut lucrarea sa : Pămîntul, sătenii şi ştăpînfy îţi Moldova $înă la 1834, Se retrage din viaţa publică şi îşi continuă cercetările. 2 Cf. aici p. 872, n. 1, 2. -o ;i;H ,f,02 .;•.. - 3 Cf. aici p. 219-220. ti-v '.îF'. v/yî-.XA y:>7! : CĂTRE VASILE POGOR ' { f. 421 ' u Mirceşti, 29 noiemvr. 18791 Biblioteca ,,V. A. Urechia" Galaţi; ^ori^inaL'’ ,r: • ■ . .Î.I Bibliografie : I. St. Bote?,-Scnson inedite ale Ivii V. Alecsandri^,Gţda,ţi, 1938, p. 11. Cu apostila lui V. Pogor în legătură cu comunicarea scrisorii artiştilor. CĂTRE IACOB NEGRUZZI r’’ 422 ^ : [noiembrie 1879]; B.C.S. ; original. ■ : "'<> ;■ ’ - A , : : , ' : h Bibliografie Mircea- Anghfelescü, ’F. Alecsttwdi’i către Iăcob Negruzzi, în Limbaşi literatură, X, 1965, p: 81. - .. .'i ’■ v; 9 7T 1 Telegramă nedatată; propunerea lui Mircea Anghelescu că ea trebuie să fie din noiembrie 1879, cînd a avut loc banchetul „Junimii", pentru că a fost găsită in acelaşi fond cu alte piese relative la acest eveniment, ni se pare îndreptăţită. CĂTRE ION GHICA 423 Mirceşti, 10 dec. 1879 B.A.R., ms. rom. 803, f. 140; original. CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMAH 424 Mirceşti, 17 dec. 1879 B.A.R., ms. rom. 824, f. 4; original. 1 Cf. aici p. 951, n. 1, afacerea Hausknecht. CĂTRE ION GHICA 425 Mirceşti, 20 dec. 1879 18° sub zero B.A.R., ms. rom. 803, f. 151— 152; original. Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură şi artă română, II, 1897, p. 547, traducere. ■578 1 Se reprezentase, cu succes, comedia satirică a lui George Sion, Candidat şi deputat sau Influenţa morală. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc., 1969, p. 86. 2 în 30 octombrie 1865 scria lui Pantazi Ghica despre piesele trimise lui Matei Millo pentru stagiunea aceea, între care şi piesa Ginerele lui Hagi Petcu. Cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 236—241. 3 Cartier cu multe localuri de petrecere, în special în timpul carnavalului, la a cărui încheiere se făcea „la descente de la Courtille", cînd încetau petrecerile şi veselia pe timpul postului. 4 Ion Ghica venea la fiica sa, Maria, căsătorită cu Gheorghe A. Sturdza, de la Miclăuşani, lîngă Mirceşti. Este ciudat că îl aşteaptă „pe la 20“ ale lunii şi mai ciudat că scrisoarea următoare, în care îi reproşează că nu a venit, este scrisă tot la 20 decembrie. Folosirea stilului nou, în prima, nu şi-ar avea rostul fiind o scrisoare trimisă în ţară ; este mai curînd o greşeală. 5 Cf. aici p. 951, n. 1 426 Mirceşti, 20 dec. 1879 B.A.R., ms. rom. 807, f. 150; original. 1 Cuvinte luate din basmul lui Ch. Perrault, Barbe bleu, spuse de sora Ana, care aştepta în turn sosirea fraţilor salvatori. CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU 427 Mirceşti, [1879} B.A.R., S 13 (20)/DCCIV; original. 1 Credem că biletul este din acest an, cînd Mihail Kogălniceanu era ministru de Interne şi Jora prefect de Roman. 9 79 . v; : CĂTRE ARTHUR BALIGOT UE BEYNE , • .î.SVviy.- o';U/ù\;;r 'r:i:!i5 (-L : . :.I .Iri-b'.C ‘.t\sR-; 1 m u: i 1 B.A.R., S:54.. (22)/j;yiJ;Vorfornă,t tos®. l,-. . ' ■ v .! . .•••:işn CĂTRE VASILE BOERESCU 429 Joi, [1878] / .' ’ «>■ -- ■ B.C.S., Fond St. Georges/1—61; original. 1 Nu se poate şti care era „sărbătoarea de a doua zi“, în orice caz nu premierar Iui Despot, care > a avuţ Iog îptr-o duminică. iPoate , nici nu este vorba de un spectacol cu o pieşă de.a poetului..I • b !. l. . ■■ i 9*0 CĂTRE ION GHICA 0,:.: t 430 [1879] .. . .:i ■{ ui ; r.iy: :[> i>\ i,I ( B.A.R.^ms.^ roi^.807,,f.;.17$;j.qriginaj.-, ,rr ;..rţT);n ■i< 9 J ' > •"'t '■■■■ ■" ' ii'.-, j' ■ ■■■■■■ ;i’î-’ . 1 Întrucît în anii 1878 şi 1879 face mai multe intervenţii în favqarea. lui Cozoni, s-ar putea ca şi aceasta să fie făcută în anul 1879 şi „obligaţiile" să fie în legătură cu răscumpărarea căilor-ferate care se trata atunci la Berlin. Hîrtia pe care este scris biletul poartă antetul Academiei Române, unde V. Alecsandri revepjaş. ^iţy ’.ti : ’O CĂTRE GRIGORE VENTURA 1 ian. 1880 . V-v\\ ' 1 '■■■. iv" B.A.R., S 15 (4)/DCCCX3QXVII ; original. Bibliografie : Ioan Massoff, V Alecsandri — Grigore Ventura, I, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 17 decembrie 1939, p. 2 — 3. CĂTRE ION GHICA 432 . . • , , ; ,.T/'! , , . [ianuarie], 1880, Mirceşti B.A.R.; 'ms..'rom. 803;j--Îlnl55; ^original. ’ : ■’;;;j 1 Cf. aici p. 824, n. 1. • • 1 * §81 433 Mirceşti, 5 ian. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 156; original. 1 Bondy, comună în departamentul Seine ; în pădurea de aici au avut loc multe asasinate încă din evul mediu şi era cunoscută ca un adăpost al hoţilor. S-a păstrat expresia „forêt de Bondy", cu sensul „loc plin de hoţi". CĂTRE V, A. URECHIA 434 Mirceşti, 5 ianuarie 1880 Bibliografie : Album macedo-român. Sub direcţia lui V. A. Urechia. Bucureşti, Socec, Sander & Teclu, 1880, p. 7. 1 Alexandru Makedon ; s-a publicat în Albumul macedoromân, Buc., 1880, p. 7. Cf. aici p. 554 şi scrisoarea din 8 februarie. CĂTRE ION GHICA 435 Mirceşti, 8 ian. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 157; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 91 — 92; "V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 1043—1044; H. Corbu reproduce traducerea în Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 182—183, 1 Cf. aici p. 519-520, 550. •982 2 Pe versoul scrisorii urmează scrisoarea de mulţumire pentru punerea în scenă a piesei Despot şi anunţarea în P.S. a intenţiei de a scrie Invidioşii. Scrisoarea, nedatată, s-a publicat cu data de 1 decembrie 1879, urmată de răspunsul lui Ion Ghica, din 4 decembrie, cu aluzii la criticile aduse direcţiei sale şi povestea cu marele logofăt Drăgănescu, cerută de V. Alecsandri. Cf. V, Alecsandri, Despot, Buc., 1880, p. XXIV—XXVII; V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 627—631 şi 1044 note. 436 Mirceşti, 12 ian. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 162—163; original. Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură şi artă română, II, 1896, p. 547 — 548, traducere. Editată greşit, sfîrşitul aparţinînd scrisorii către Ion Ghica din 3 decembrie, publicată tot aici, p. 553, cu finalul celei din 12 ianuarie, 1 Cf. aici p. 543. 2 Ultima piesă a lui Ventura era Peste Dunăre, jucată în stagiunea 1879-1880. 3 Pribeagul, piesă într-un act, gen Tartuffe, s-a jucat în stagiune^ 1879-1880. 4 Dimiţrje GJiica, beizadea. Cf. aici p. 971, n, 2. CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 437 Mirceşti, 14 ian. 1880 B.A.R., ms- rom. 824, f, J; origiijal.' 1 Arbitraj în conflictul cu Hausknecht. Çf, fiici p. 951, n, 1, 985 CĂTRE GRIGORE VENŢURA 438 ; ^ ^ t /i ■■ ■ ■ - -,... .. 3 , Mirceşti, 15 ian.'. 188(j B.A.R., S 15 (5) /DCCCXXXVII; original.’ ' * ‘ " '" ‘ ‘ ' ' Bibliografie : Ioan Massoff, V. Alecsandri — Grigore Ventura, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 17 decembrie 1939, p. 3; Luceafărul„IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 235. .1 După cum reiese din textul scrisorii, trebuie să fie vorba despre piesa Peste Dunăre4 2 Nu am găsit aceşte , versuri publicate .îp, ediţiile de Operte, V. Alecsandri. I,; Sw.iVütV.V.i ifi'.V.Sîi vi '. •> 'v'.jT; • - cătrk Ion giiica ‘ - ? ‘ ■ . i.!•; . r t: , ,(j 439 .• f b.F. ,J ! ! •r\ .li i;'. \ A ..i . î ‘ !.;! i"; . r- .-i:-;:;.! \ Mirceşti, l<>'fa'n.-:l830 jù\ ■ : ' ; 0"' T i'i. ■ . ir. (V :> v<> ' i ■>:, , ' V . 1 i ; , • ’.v' - -> B.A.R., ms. rom. 803, f. 164; original. ... — (-V-’i ,IV‘ r.i : .’ .iii’:ji.................... 1 Cf. aici p. 543, 544. .2 Cf. aici p. 983, n. 3 Y*i';ÎJ ■ j'j'> ‘.KU-. V > ,'î i; :•> ‘Y' : t. JA. L'i*”*-'. 1 440 Mirceşti, 1 febr: 1880 ' ! BiA.R. J ms. ?i'®riiî,:804, f. 165; original. 1 Probabil Dimitrie Cozadini‘Şf sbţia sa Élena. -Unionist; Oni politic Cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 459, n. 10. 2 Pentru1 piesa Pribeagul: ~ ■ , 2 j l.i m CĂTRE- IACOB NEGRUZZI 441 ■ Mirceşti, 5 fevr. 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 183 —184; original'. \ ,'i Bibliografie :*~'cbnvorbiri literare, XjCîX", nr.' 9j 1* septembrie 1895, p. 804—808; V. Aiecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 114— 115; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 369—370. , , , .11 ’ . i . ■ . :i - tV.bV’ — , , r. ■2 Mihail Boiagi; (c., 1780— 1823)» 3î©m4iB.v>A .publjcat. QnantaHca română sau• -maiedâ-roMână.• Viena; 18.13, reeditată,1 în; 1863 şi* 19lS. - Hauskntecht.-Cf. aiciip. 951;^.* I.-- -, «Vv.‘0 ' > 4 Cf. aici p. 976, n. 6. Se publică în Convorbiri HteiÙr^Su'' »* f :1 ’P•* • * CĂTRE NICOLAE PISOSKI 442 (;■• - •- M vh« -w*' Mirceşti, 7 fevr. 1880 - r . ' ' M B.A.R., S 54 (( 17)/LVII; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie- decembrie 1905, p. 1000/ .Ci > .cj i.l.i .1') -..I uj îvi i ..985 CĂTRE V. A. URECHIA 443 Mirceşti, 8 fevr. 1880 B.A.R., S 49 (2)/LVIII ; original. Bibliog)ajie ; Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, 1908, p. 3; V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, p. 158—159. 1 V. A. Urechia a publicat în Album macedoromân pe Alexandru Makedon (cf. aici p. 982, n, 1). 2 „Istorioara de început de amor" s-a publicat în Album, p. 1—7, sub titlul Papagalul simpatic ; fragmentul face însă parte din nuvela Mărgărita, schimbîndu-se numele personajului feminin în „Eliza". Cf. Opere, IV, Buc., 197-4; p. 478 — 513 şi 843 note. Fragmentul la p. 482 — 495. 3 Cf. B.A.R., ms, rom. 817, capitolele II, III, care sînt anulate, probabil pentru că fuseseră publicate în Album sub alt titlu. In ediţia de Opere, Georgeta Rădulescu-Dulgheru publică, pe bună dreptate, nuvela în întregime, CĂTRE IACOB NEGRUZZI 444 Mirceşti, 11 februarie 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 185; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 809. 1 Procesul cu Hausknecht. Cf. aici p. 915, n. 1. 986 CĂTRE ION GHICA 445 Mirceşti, 28 febr. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 166; original. 1 „Pasărea rară" care cumpărase moşia Pătrăşcani era doctorul Alex. Hepites. Dar şi cu această vînzare a avut necazuri pentru încasarea banilor, pînă în anul 1883. Cf. aici p. 779, scrisoarea către Paulina, din 1881, octombrie 8, şi Paul Păltînea, Ştiri inedite despre legăturile lui Vasile Alecsandri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta musei ,Nicolae Bălcescu", V—VI, 1979, p. 168. 2 Datele la care se plăteau cîştigurile, dobînzile, 3 Poetul intenţiona să plece în Franţa pentru a aranja nişte chestiuni financiare. Cf. aicip. 556—557, scrisoarea către Paulina din 9 martie 1880. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 446 Bucureşti, 9 martie 1880 B.A.R., S 19 (75)/LVII; original. 1 G. Răşcanu. 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 3 Cf. aici p. 903, n. 1. 4 Moşia Borzeşti, a cărei ipotecă voia să o lichideze, fusese dată de zestre fiicei sale Marie. Cf. foaia de zestre a acesteia la B.A.R., ms. rom. ■825, f. 189, şi Arh. V. Alecsandri, I (2) Acte 119. 5 Marie aştepta al doilea copil, care se va naşte în luna septembrie la Iaşi, unde se mutase între timp. Cf. aici p. 417. 6 Numele căţeluşei. 987 447 "< • Bucureşti, 15 mart. 1880 B.A.R., S 19 (76)/LVII; original. *1 1 Cf.' aici p. 556 — 557. 2 Familia general Ion Em. Florescu. 448 ' Bucureşti, 16 mart. 1880 ■ ' B:A.R.', S 19 (77)/LVII ; • original. ’ 1 Vasile, vătaful. ‘ 2 Familia, lui N. Callimachi-Catargi. , 3 Nicolae Grigorescu, portretul bine cunoscut'al evreului cu gîsca. (Identificare făcută de Remus Niculescu.) 4 Ion Ghica. 5 Alexandru Cantacuzino, cneazul. i : u . 449 Bucureşti, 17 mart. 1880 B.A.R., S 19 (78)/LVII; original. 450 Gioi, [Bucureşti, martie, 1880] B.A.R., S 19 (99)/LVII; original. 1 Bănuim că scrisoarea este scrisă din Bucureşti în a doua jumătate a lunii, înainte de începerea şedinţelor Academiei. Conţinutul, legat de mutarea Măriei la Iaşi, pledează pentru această datare aproximativă. 2 Cf. aici p. 563. 9S8 451 Bucureşti, 20 mart. 1880 B.A.R., S 19 (79)/LVII; original. 452 B.A.R., S 19 (80)/LVII ; original. :*' V> :h 453 Bucureşti, 31 mart. 1880 b'.’A.R., S 19 (81)/LVlI; original.' ^ ' ‘ ‘ 1 Cf. aici p. 558. 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 3 Familia Oteteleşanu' a^èa ’o'mâre!‘dâsă'boierească pe locul de lîngă Teatrul Naţional, — ceea ce explică „vecinătatea" —, unde mai tîrziu s-a făcut cunoscuta terasă a boemei literare bucureştene, după care, la dispariţia acestei terase, a urmat un patinoar şi în sfîrşit Palatul Telefoanelor. Casa Oteteleşanu era cunoscută pentru fastuoasele sale primiri. 4 Ditnitrie Catargi. 454' ;■ • . } 1 • Bufcîlreşti, 6 april 1880 j 1 ; ' :■ : " \ B.A.R., S 19 (82)/LVII; original. ! 'V i'.'- ": 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul. . ■ ,,, ,' ■ .• - > 26 mart. 1880 389 CĂTRE NICOLAE PISOSKI 455 Mirceşti, 17 april 1880 B.A.R., S 54 (18)/LVII; original. 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul. CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 456 Mirceşti, 18 aprilie 1880 Bibliografie : Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 152. CĂTRE ION GHICA 457 Mirceşti, 1 mai 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 167—169; original. 1 Strofa următoare face parte din poezia lui C.A. Rosetti, A cui e vina? în parodie. 2 Aluzie la Grigore Serurie, om politic, paşoptist, unionist. 3 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 4 Dimitrie Lecca. 5 Feeria Sînziana şi Pepelea. 6 Cf. aici p. 991, n. 1. 990 458 Mirceşti, 7 mai 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 172—173; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 92—93; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 183—184, traducere. 1 A doua scrisoare, Polcovnicul Ioniţă Ceganu, a apărut în Convorbiri literare, XIV, nr. 2, 1 mai 1880, p. 55—60, iar cea de a treia, Domnia lui Caragea [Din vremea lui Caragea], în nr. 3, 1 iunie 1880, p. 81—89. 2 Nu putem crede că V. Alecsandri a confundat pe N. Filimon cu Al. Pelimon. Credem, mai curînd, că este o greşală de ortografie a numelui pentru că Filimon obişnuia să semneze şi Philemon şi Phelimon. 3 Cf. aici p. 819, n. 1. 459 Mirceşti, 14 mai 1880 Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul Naţional, dosar 577/1880, f. 33. 1 Numirea lui V. Alecsandri în Comitetul teatral, prin decretul regal nr. 1340, se făcuse la sugestia lui Ion Ghica, directorul Teatrului Naţional, pentru a completa locul rămas vacant prin plecarea la Berlin a lui Iancu Kalinderu, fost membru în Comitet, în calitate de comisar al României pentru problema răscumpărării căilor-ferate. Cf. Ibidem, dosar 577, f. 29-32. 460 Mirceşti, 14 mai 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 174—175; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 93 — 95; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 184—185. 991 1 V. Alecsandri ortografiază înadins greşit numele lui Frédéric Êamé, pe care îl va scrie mai adesea Damet şi Darmet, acesta din urmă fiind numele unui magazin de jucării din Iaşi. Damé publicase în Românul ( Ţiganul! Scuipătoarea) două dări de seamă în mai!mnlte foiletoane, una după reprezentarea piesei şi cealaltă după apariţia volumului. Cf. Românul, XXII, 10, octombrie 1879 şi XXIV, 8 taai 1880. Critica, deferent'scrisă, elogia ve'rsùrilè şi condamna,' lipsa dé conflict dramatic;. 2 Pentru povestea lui Drăgănescu vezi scrisoarea lui Ion Ghica către V., Alecsandri,, din Bucureşti, 4 decembrie 1879, răspuns la scrisoatea de mulţumire a poetului pentru punerea în scenă, a lui Despot', scrisori-prefaţă la -/.Olumul Despot-Vodă, Buc., 1880, p. XXIV—XXV; cf.. şi V» Alecsandri, Opere,: Vil Buc,,.,, 1979;. p. 629—632. Ion. Ghica, istorisind cum marele logofăt Drăgănescu punea-pe grămătic să şteargă bijnă parte din ceea ce îi dictase,. încheia: „Nu găseşti că bine ar, face mulţi din scriitorii noştri să adopteze sistemul lui sau să înveţe mai întîil carte» daçÊj vreţi ,săl dpbîn-dească dreptul de a scrie?" 3 Grădina de vară pentru reprezentaţiile teatrale, pe locul unde s-a construit apoi teatrul „Orpheu". 4 Feeria Sînziana şi Pepelea. 461 .: y ■ ' ...........' .Mirceşti, :15 mai : 1880 ; ,'B.A,'R.V;mş. rom. 803-,.!■ 176;- original. >. • -..ii, ‘ - », ' > ; ’ ” . \ : ' < J.::, ! r Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 95—96; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 185. '«&• 462 , .i , Mirceşti, 25 mai 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 177; original. r — a ;.v; . » 992 463 [Mirceşti, p. 25 mai 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 139; original. 1 La 25 mai (cf. aici p. 574) V. Alecsandri scrie lui Ion Ghica despre cauzele care l-au împiedicat să-i trimită actul al doilea, deci scrisoarea de faţă, în care îl anunţă că i l-a trimis, este după această dată. 464 Mirceşti, [p. 25 mai 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 184— 185; original. 1 Cf. aici nota de mai sus. Spunînd că a trimis „ieri" actul doi din Pepelea, scrisoarea de faţă se situează după cea precedentă. 2 Cf. aici nota următoare. CĂTRE IACOB BOLOGA, PREŞEDINTELE „ASTREI" 465 Mirceşti, 28 mai [s.v.] 1880 Arh. Statului Sibiu; original. Bibliografie : D. Duzinchievici, Din corespondenta inedită a lui Vasile Alecsandri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 68 — 69. 1 La 25 iulie/4 august 1879, Constantin Stezianu propune alegerea lui V. Alecsandri ca membru onorar al „Astrei". Sînt aleşi poetul şi Jan Urban Jarnîk. După îndeplinirea formalităţilor necesare, la 4 iunie [s.n.] 1880, Comitetul „Astrei" trimite diploma de membru onorar, pentru care poetul mulţumeşte la 28 mai [s.v.], răspuns care .este citit în şedinţa „Astrei" din 20 septembrie 1880. Cf. D. Duzinchievici, loc. cit., p. 68. 993 CĂTRE ION GHICA 466 Mirceşti, 3 iunie 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 180; original. 467 Mirceşti, 6 iunie 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 181; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 96—97; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 186. 1 Criticii lui Despot-Vodă. Feeria, considerată atunci de poet ca o „simplă piesă cu trucuri", este apreciată astăzi ca una dintre creaţiile literare originale ale poetului. 468 Mirceşti, Duminica Mare, [8 iunie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 188—189; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 97—99; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 186—187. 1 Duminică era 8 iunie, aşa cum rezultă din scrisoarea următoare adresată lui Georges Duca, datată „8 iunie", şi în care poetul precizează: 994 „Sîntem astăzi duminică. . ." Conţinutul ambelor scrisori este asemănător. In plus mai pledează pentru această datare şi aluzia la „enciclica" lui C. A. Rosetti care a apărut în Românul între 30 mai—10 iunie 1880 (cf. aici p. 581) şi presupunerea că I. Ghica trebuie să fi primit „ieri sau astăzi" actul IV din Pepelea, trimis cu două zile înainte. Cf. aici p. 582. 2 Strousberg, concesionarul german al unor linii ferate din România, cu care statul a avut multe nemulţumiri. 3 Pentru a condamna pe concesionar, dar şi pe şeful guvernului, V. Alecsandri foloseşte cîteva cuvinte din imprecaţia Camillei, din Horace de Corneille, actul V, scena V: „Voir le dernier Romain à son dernier soupir, Moi seule en être cause, et mourir de plaisir" ! („Să văd pe ultimul roman la ultimul său suspin", Eu singură să fiu cauza, şi să mor de mulţumire !") 4 în Românul, XXIV, 30 mai — 10 iunie 1880, C. A. Rosetti publică un apel demagogic către alegători, în care îşi atribuie toate marile realizări politice din ţară, începînd de la 1848. A nu-i recunoaşte totuşi nici un merit era puţin nedrept ! 5 Desigur că personajul, „Cîrtescu (a mîncat pîinea amară a exilului)", din piesa proiectată Invidioşii, îl întruchipa pe C. A. Rosetti. CĂTRE GEORGES DUCA 469 Mirceşti, 8 iunie 1880 B.A.R., S 16 (5)/LVII; original. 1 Prinţul de Wied. 2 Cf. aici p. 997, n. 2. 3 I. G. Duca, fiul lui Georges Duca, viitorul prim-ministru, asasinat în 1933. 4 Nepoata poetului. 5 Cf. aici p. 601. 995 CĂTRE V. A. URECHIA 470 Mirceşti, 8 iunie 1880 Biblioteca „V. A. Urechia", Galaţi; original. Bibliografie : I. St. Botez, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri, Galaţi, 1938, p. 12, fără dată, deşi originalul este datat. CĂTRE ION GHICA 471 [Mirceşti, p. 8 iunie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 138; original. 1 După conţinut, scrisoarea se plasează după 8 iunie. Cf. aicip. 584. 2 George M. Ştephănescu (1843—1925), compozitor. A fost profesor la Conservator şi director al orchestrei Teatrului Naţional. A compus muzica pentru feeria Sînziana şi Pepelea. CĂTRE V. A. UiîECHIA 472 Mirceşti, 13 iunie 1880 Biblioteca „V. A. Urechia", Galaţi; original. Bibliografie : I. St. Botez, Scrisori inedite ale lui V. Alecsandri, Galaţi, 1938, p. 12. 1 Feeria Sînziana şi Pepelea. 2 V. A. Urechia făcea şi el parte din Comitetul teatral, unde urma să se întîlnească. 9 96 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 473 Mirceşti, 14 iunie 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 187; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 809; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 116—117. 1 Scrisoarea Vasile Porojan (cf. aici p. 589, şi p. 998, n. 2). Poetul nu şi-a ţinut făgăduiala ; faţă de numărul mare de scrisori literare ce i-a trimis Ion Ghica, el nu a dat decît pe aceasta, Pînea amară a exilului (cf. aici p. 1025, n. 2), şi introducerea Iată-ne cu iarna în ţară. Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc.; 1974, p. 851—852, note. 2 Opera se numea Neaga, pentru care a scris muzica compozitorul suedez Ivar Hallstrôm. Acesta scria lui Alecsandri în 1884, ianuarie 30, de la Stockholm, că aşteaptă feeria făgăduită de poet pentru a-i compune muzica. Se oferă, de asemenea, să scrie o operă comică (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 237—238). în 1898, octombrie 2l/noiembrie 2, consulul general al României la Stockholm trimite lui D. A. Sturdza, pentru a fi remisă lui Carmen Sylva, partitura muzicală a operei Neaga, compusă de Ivar Hallstrôm (cf. B.A.R., coresp. D. A. Sturdza). După cum reiese din scrisoarea compozitorului către V. Alecsandri, opera Neaga urma să se joace la Stockholm, regina trimisese costumele naţionale necesare. CĂTRE ION GHICA 474 Mirceşti, luni, [16 iunie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 191; original. 1 Scrisoarea a fost scrisă după 14 iunie cînd trimisese lui I. Negruzzi pe Vasile Porojan (cf. aici p. 588). Dacă 8 iunie corespundea zilei de duminică 997 (cf. aici p. 994 — 995, n. 1), atunci 14 iunie corespunde zilei de sîmbătă, şi afirmaţia din scrisoarea către Iacob Negruzzi că pleacă peste două zile la Sinaia corespunde cu ziua de marţi, zi pe care o anunţase ca dată posibilă a venirii sale în Bucureşti şi lui V. A. Urechia, în scrisoarea din 13 iunie (cf. aici p. 587). Deci scrisoarea către Ion Ghica este scrisă luni, 16 iunie 1880. 2 Scrisoarea Vasile Porojan se va publica în Convorbiri literare, IV, nr. 5, 1 august 1880, p. 165—171. 3 Nume dat atunci Gării de Nord, după numele Căii Tîrgovişte, actuala Calea Griviţei, care ieşea la bariera Tîrgovişte, de unde începea drumul (prin Bîldana) spre vechea capitală. 475 Mirceşti, marţi, [17 iunie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 187; original. Bibliograjie : V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 40 — 42 ; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 188. 1 După felul în care se succed scrisorile poetului, după conţinutul lor, începînd de la 8 iunie, aceasta a fost scrisă marţi, 17 iunie (cf. aici p. 997 — 998, n. 1). în articolul Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 138, se propune data de marţi, 15, pe stil nou. Nu putem fi de acord cu această datare, eroarea fiind datorată faptului că autorul articolului nu a cunoscut, din scrisorile anterioare acesteia, decît pe aceea din 14 iunie către Iacob Negruzzi. Apoi, în general, V. Alecsandri folosea stilul nou mai mult în scrisorile scrise în sau din străinătate şi mai puţin pentru cele scrise în ţară. 2 V. Alecsandri va anunţa şi pe I. Negruzzi şi pe Alex. Papadopol-Calimah despre intenţia de a scrie această piesă, pe care o şi începuse ; proiectul se menţine pînă în mai 1881 (cf. aici p. 722), dar nu va fi realizat niciodată. Din încercările făcute se păstrează două fragmente, cuprinzînd lista personajelor şi scenele I —II, din actul I (cf. B.A.R., ms. rom. 2231, p. 20, 22 şi 24 şi ms. rom. 2253, p. 83 — 85). Fragmentele au fost publicate de II. Chendi şi E. Carcalechi în Vasile Alecsandri, Opere complete, IV, Teatru, III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. X —XIII. Cf. V. Alecsandri, Opere, VII, Buc., 1981, p. 589-595 şi p. 1145—1149 note. 998' 3 Invidioşii, amînată pentru studiu, nu va mai fi scrisă, niciodată. Cf. aici p. 971 — 972, n. 4. 4 Cf. aici p. 997, n. 2. 5 Dimitrie Ghica, beizadea. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 476 Mirceşti, 20 iunie 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 189; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 809 — 810; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 116—117; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 370 — 371. 1 Scrisoarea se intitula Ceremonia cafelei şi a fost publicată în Convorbiri literare, XIV, nr. 5, 1 august 1880, p. 194—196. 2 Parte din colecţia de autografe a poetului se păstrează la B.A.R., ms. rom. 2253. 3 Cf. aici p. 997, n. 1. CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 477 Mirceşti, 21 iunie 1880 B.A.R., s 37 ( 1)/LVIII ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 208—209; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 412 — 413; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 276—279. 1 Cf. supra n. 1. 999 2 V. Alecsandri, Opere, II, Buc., 1966 [în ciclul Legende nouă], p. 183 — 188 şi p. 387; cu dedicaţia către Papadopol-Calimah. 3 Cf. aici p. 998, n. 2. 4 Nu îşi va realiza proiectul, va petrece iarna în ţară, datorită greutăţilor financiare. ' » CĂTRE EUHARIA DUCA 478 Mirceşti, 22 iunie 1880 B.A.R., S 15 ( 1)/LVIII; original. 1 Doctorul Ştefan Văleanu de la Roman,, medicul casei. 2 I. G. Duca, nepotul Euhariei. Cf. aici p. 995, n. 3. CĂTRE ION GHICA 479 Mirceşti, 26 iunie 1880 B.A.R., m£.. rom. 803, f* 183—184; original'. 1 Cf. aici p. 998, n. 2. 480 [Mirceşti, 26—28 iunie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 152; original. 1 Biletul nedatat credem că este scris între 26 — 28 iunie pentru că la 26 iunie (joi) scrie lui Ion Ghica, din Mirceşti (cf. aici p. 597), că va fi în iOOC Bucureşti luni sau marţi, deci la 30 iunie sau ,1 iulie; data de marţi este confirmată şi în bilet, dar la 29 iunie (duminică) scrie tot lui Ion Ghica (cf. aici p. 599), contramandînd venirea. 481 Mirceşti, 29 iun. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 185; original. CĂTRE EUHARIA DUCA 482 Mirceşti, 30 iunie 1880 B.A.R., S 15 (2)/LVIII; original. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 483 Sinaia, luni, 7 iuli 1880 B.A.R., S 19 (83)/LVII; original. 484 Sinaia, 14 iuli 1880 B.A.R., S 19 (84)/ LVII; original. 1 Adela Moruzi, născută Sturdza, căsătorită, cu beizadea Alecu Mo-ruzi. Fiica lor, Maria Moruzi, s-a căsătorit în 1889 cu Alexandru A. Cuza, 1001 fiul cel mai mare al domnitorului Alexandru I. Cuza, mort după numai şase luni de la căsătorie. 2 Doctorul Ştefan Văleanu. CĂTRE ION GHICA 485 s Sinaia, iulie 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 186; original. 1 Piesă proastă. 2 A patra scrisoare, în ordinea apariţiei în Convorbiri literare, XIV, nr. 6, 1 septembrie, p. 209—216, este Intîile şcoli române din Bucureşti [Şcoala acum 50 de ani], 486 Sinaia, 17 iulie 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 187—188; original. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 487 Sinaia, 25 iuli 1880 B.A.R., ms. rom. 2 300, f. 39; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 271—272. 1002 CĂTRE ION GHICA 488 Sinaia, joi, [iulie 1880] B.A.R., ms. rom. 807, f. 153; original. 1 După conţinut, scrisoarea este anterioară celei din 28 iulie 1880. 2 Pentru afacerile lui V. Alecsandri la Galaţi cf. P. Păltînea, Ştiri inedite despre legăturile lui Vasile Alecsandri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta musei ,,Nicolae Bălcescu", 1979, V—VI, p. 167—168. 3 Cf. aici p. 1001, n. 1. 489 Sinaia, 28 iulie 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 191; original. 1 Cf. supra n. 2. 2 Sînziana şi Pepelea. 3 Louis Arsène Délaunay (1826—1901), artist dramatic francez, societar la Comédie-Française, profesor de declamaţie la Conservatorul din Paris. A fost profesorul Aristizzei Romanescu şi al lui Grigore Manolescu, trimişi la Paris pentru perfecţionare. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 490 Sinaia, gioi, [iulie] 1880 B.A.R., S 19 (88)/LVII ; original. 1 Probabil către sfîrşitul lunii. Cf. şi scrisoarea către Ion Ghica din [iulie 1880], p. 607. 1003 2 Cf. aici p. 1003, n. 2. 3 Cuvînt inventat de Mărgărită, nepoata poetului, pentru cireşi ; uneori o denumeau chiar pe ea cu numele de Terţei. CĂTRE ION GHICA 491 Mirceşti, 7 aug. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 192; original. 1 Victor Delmarry, artist francez, venit cu o trupă în turneu în ţară şi rămas în Moldova, la Iaşi. 492 Mirceşti, 9 august 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 193; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 42; Vasile Alecsandri. Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 188— 189. 1 La această dată V. Alecsandri încă se gîndea să continue drama Dezrobirea ţiganilor. Cf. aici p. 998, n. 2. 2 Probabil era manuscrisul scrisorii Întîile şcoli române din Bucureşti [.Şcoala acum 50 de ani], apărută în Convorbiri literare, XIV, nr. 6, 1 sep- tembrie 188, p. 209—216. 1004 CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 493 Mirceşti, 15/28 august 1880 Bibliografie : Iiustraţiunea, IV, nr. 1, noiembrie 1915, p. 14; Acţiunea, IV, nr. 3729, 12 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 343-344. CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU 494 Mirceşti, 16 august 1880 B.A.R., S 23 ( 1)/LVIII ; original. Bibliografie: Familia, XVII, nr. 41, 31 mai/12 iunie 1881, f. 260; Opinia, I, nr. 187, 14 decembrie 1897, p. 2; Făt-Frumos, Birlad, I, nr. 6, 1 iunie 1904, p. 87 — 88. 1 Scriitor mărunt, a colaborat la Convorbiri literare, Familia ş.a. După afirmaţia făcută de poet, că bunicul lui Petre Grigoriu a fost prieten cu vornicul V. Alecsandri şi că a locuit multă vreme în casa acestuia, credem că el trebuie să fi fost acel Grigori Iconomu care îi scrie lui V. Alecsandri la Paris, în 13 aprilie 1835 şi pe care Elenca Alecsandri, mama poetului, îl numeşte „naşi-to Gligori". Cf. V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, p. 247—248; Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 230. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 495 Mirceşti, 17 august 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 191; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 810; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 117. 1005 496 Mirceşti, 30 august 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 193; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 810—811; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 117. 1 Cf. aici p. 616. CĂTRE DIMITRIE^C. OLLĂNESCU-ASCANIO 497 Mirceşti, 1 sept. 1880 B.A.R., S 53 (2)/LVII; original. 1 Se găsea la Constantinopol ca reprezentant de afaceri al României. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 498 Mirceşti, 2 septembrie 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 194; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 811; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 117—118. 1 Cf. Episcopul Melchisedec, Literatură religioasă populară, adunată de..., în Convorbiri literare, XIV, nr. 8, 1 noiembrie 1880, p. 290 —297; nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 344 — 348. 1006 2 Pentru a patra scrisoare cf. aici p. 100?, n. 2. A cincea scrisoare, atunci în pregătire, era cea intitulată Eieria [Din timpul zaverii], apărută în Convorbiri literare, XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 325 — 344. Cu tot interesul arătat de poet şi făgăduiala de a răspunde imediat, nu o va fxce niciodată. 499 Mirceşti, 8 sept. 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 195—196; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie 1895, p. 811—812, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 118; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 371 — 372. 1 Acest proiect de comedie în versuri, despre care pomeneşte şi lui Ollănescu (cf. aici p. 620), a dus probabil la Fîntîna Blanduziei. 2 Cf. aici p. 998, n. 2. CĂTRE ION GHICA 500 Iaşi, 26 sept. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 196; original. 1 Cf. aici p. 1008, n. 2. 2 George M. Ştephănescu. CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO 501 Mirceşti, 1 octombrie 1880 B.A.R., S 53 (3)/LVII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 201 — 202; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 406 — 407. 1007 1 Poezia Noctu, al cărei manuscris se găseşte la B.A.R., în Arh. D. A. Sturdza, III, ms. 80; a fost publicată în Convorbiri literare, XIV, nr. 8, 1 noiembrie 1880, p. 303. 2 Poezia era dedicată soţiei lui Dim. A. Sturdza, Zoe Sturdza, născută Cantacuzino, sora doctorului Ion Cantacuzino ; mama sa era născută Mavros, soră cu Alexandrina Ghica, soţia lui Ion Ghica. CĂTRE ION GHICA 502 Mirceşti, 2 oct. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 197 şi 202; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 100—101; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri- Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 189—190. 1 George M. Ştephănescu. 2 Spunînd că a citit scrisoarea, V. Alecsandri nu se referă la cea apărută în Convorbiri (la 1 septembrie), ci la cea primită de la Ion Ghica, după cît se pare, în mai multe fragmente, deci este vorba de Eteria. Cf. aici p. 1007, n. 2, şi p. 623, unde se precizează că va cere lui Iacob Negruzzi publicarea integrală în numărul următor, cum şi scrisoarea către acesta din 9 noiembrie 1880. 3 Actriţa Maria Vasilescu. 4 Daniel Rochat, comedie în cinci acte de Victorien Sardou, în traducerea lui Ion Ghica; s-a reprezentat, în premieră la 28 septembrie, la deschiderea stagiunii. Piesa fusese cerută de Grigore Manolescu şi Aristizza Romanescu, care, în perioada de studiu pe care o petrecuseră la Paris, studiaseră rolurile principale cu actorul Délaunay, de la Comedia-Franceză. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc., 1969, p. 99—100. 503 Iaşi, 9 oct. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 198; original. Bibliografie : Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 372. 1008 1 Cf. Convorbiri literare, XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 325 — 344, Eteria [Din timpul zaverii], CĂTRE MIHAIL JORA 504 Marţi, [14 octombrie 1880] B.A.R., S 28/LVIII ; original. 1 Joi 16 octombrie familia princiară a sosit la Roman, deci marţi era 14. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI « 505 Iaşi, [a. 20 octombrie 1880] B.A.R., S 19 (85)/LVII; original. 1 Luni fiind 20 octombrie, biletul a fost scris desigur mai înainte. CĂTRE GRIGORIU SIL AŞI 506 Mirceşti, 26 oct. [s.n.] 1880 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 108; original. Bibliografie : Y. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 129 — 130; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p.454 — 455. 1009 1 Grigoriu Silaşi (1836—1897), preot şi profesor universitar. Primul profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Cluj (1881), -decan al Facultăţii de Filozofie. A publicat însemnate studii filologice şi a B.A.R., ms. rom. 808, f. 209—210; original. 1 George M. Ştephănescu. 2 Sfredelul dracului. Cf. aici p. 1018, n. 4. 3 Cf. aici p. 819, n. 1. 1013- CĂTRE ALEXANDRU PAP AD OP OL-CALIM AH 519 Mirceşti, 23 dec. 1880 B.A.R., ms. rom. 824, f. 8; original. 1 Gh. Răşcanu. CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI .520 Mirceşti, 25 dec. 1880 JB.C.S., M. 11: A, inv. 14175. CĂTRE ION GHICA 521 Mirceşti, 27 dec. 1880 B.A.R., ms. rom. 803, f. 212—213; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 43 — 44; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 192—193. 1 Cf. aici p. 1013, n. 1. 2 Cf. aici p. 1013, n. 2. 3 Probabil copia lui Pepelea, trimisă la 23 decembrie. Cf. aici p. 638. -1G14 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 522 Mirceşti, 28 dec. 1880 B.A.R., ms. rom. 808, f. 198; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 septembrie, p. 812 — 813; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 119; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 372 — 373. 1 Se referă la articolul Partidele politice [Liberalii de altădată], care a apărut in Convorbiri literare, XIV, nr. 11, 1 februarie 1881, p. 407 — 412. CĂTRE IOSIF VULCAN 523 Mirceşti, 30 dec. 1880 Biblioteca „Astra" Sibiu; original. B.A.R., microfilm, XVII 6/4. Bibliografie : Familia, XXXVI, nr. 34, 20 august 1900, p. 398; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 268. t' CĂTRE NICOLAE LUCHIAN 524 1880 B.A.R., S 31 (7)/LVIII; copie. 1015 525 CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU Mirceşti, 1881 B.A.R., S 23 (2)/LVIII ; original. 1 Probabil luna ianuarie, felicitările primite de poet fiind pentru Sf. Vasile şi Anul nou. 2 Cf. aici p. 1005, n. 1. Poetul crezînd că este vorba de două persoane le răspunde la plural şi corectează apoi în text şi pe plic, dar uită pe „le iurează". CĂTRE LUCIE DUCA 526 188 1 B.A.R., S 17 (8)/LVIII; original. CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH 527 Mirceşti, 2 ianuarie 1881 B.A.R., ms. rom. .824, f. 11; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 163. CĂTRE ION GHICA 528 Mirceşti, 3 ian. 188 1 B.A.R., ms. rom. 809, f. 214—215; original. Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură şi ,artă română, 2, 1897, p. 548, traducere. 1 Anagramă, din numele Ventura, sub care acesta semna uneori. 2 Ultimele cuvinte sînt din fabula lui La Fontaine, L'âne vêtu de la peau du lion. 3 Titlul unei piese a lui Grigore Ventura. 4 Sceneta Sfredelul dracului. Cf. aici p. 1018, n. 4. 529 Mirceşti, 7 ian. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 216 — 217; original. Bibliografie: N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură ş i artă română, 2, 1897, p. 549, traducere. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 530 Mirceşti, 11 ianuarie 188 1 24° sub zero B.A.R., ms. rom. 808, f. 200 — 201; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1881, p. 1000, V. Alecsandri, Scrisori, Buc., p. 119—120; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 373 — 374. 1 Urarea i-o comunicase şi lui Ion Ghica în scrisoarea din 3 ianuarie 1881. Cf. aici p. 648. 2 Cf. aici p. 625—626, scrisoarea către Grigoriu Silaşi din 26 oct. 1880. 3 Scrisoarea a apărut sub titlul Din viaţa socială de pe la 1835—1836 [iGeneralul Coletti la iS35], în Convorbiri literare, XIV, nr. 12, 1 martie 1881, p. 445-451. 1017 CĂTRE ION GHICA 531 Mirceşti, 11 ianuarie 1881 24° sub Damé B.A.R., ms. rom. 803, f. 218 — 219; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 104—106; H. Corbu reproduce traducerea în Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 193-194. 1 Grigore Ventura publicase în l’Indépendance roumaine, XI, nr. 999, 1002, 24 şi 30 decembrie p. 2, 3, două articole calomnioase împotriva administraţiei Teatrului Naţional. Primul articol avea ca subtitlu: La direction du Théâtre National. Omnipotence du directeur général. Odalisques et eunuques. Pas de courbettes devant les sultanes etc. 2 Prefaţa de la articolele Libertate, Egalitate, cu titlul Partidele politice [Liberalii de altădată], cf. aici p. 1015, n. 1. 3 Cf. aici p. 1022, n. 1. 4 l’Oiseau de passages, vodevil franţuzesc de Jean François Alfred Bayard (1796—1853), localizat de V. Alecsandri sub titlul Sfredelul dracului; acesta a cerut să nu fie jucat sub numele său propunînd Pajurescu (cf. aici p. 648 — 649) sau D-ra X (cf. aici p. 651). Premiera a avut loc la 10 februarie 1881. CĂTRE IOSIF VULCAN 532 Mirceşti, 12 ianuar 1881 Biblioteca „Astra". Sibiu; original. Bibliografie : Mircea Avram, Catalogul manuscriselor literare. Sibiu, 1971, p. 21. 1 Scrisoarea lui V. Alecsandri este scrisă pe prima filă a manuscrisului articolului Tarde venientibus ossa, publicat în Familia, XVII, nr. 8, 25 ianuarie/6 februarie 1881, p. 45 — 47. 1018 CĂTRE ION GHICA 533 Mirceşti, 13 ian. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 220—221; original. Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură şi artă română, 2, 1897, p. 550, traducere. 1 Nicolae Hagiescu, artist de comedie de la Teatrul Naţional. 2 Artistul Ioan Christescu. 3 Familia Daniceff de Pierre Newski, pseudonimul colaboratorilor Alexandre Dumas-fils şi Pierre Corvin Kroukowski, tradusă de Grigore Manolescu. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc., 1969, p. 84—85. 4 Le duc Job de Jean-Louis Laya, localizată de V. A. Urechia cu titlul Fata bancherului. Cf. Ioan Massoff. op. cit., p. 89. 5 Rome vaincue de Alexandre Parodi, în traducerea lui I. L. Caragiale. Cf. Ioan Massoff, op. cit., p. 39 — 40. CĂTRE V. I. SOCEC 534 Mirceşti, 15 ianuar 1881 B.A.R., S 42 ( 1)/LVIII ; original. Pe verso, apostilă de primire. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 535 Mirceşti, 16 ianuarie 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 202; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1001 ; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 121. i 019 CĂTRE ION GHICA 536 Mirceşti, 17 ian. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 222 — 223; original. 1 Cf. aici p. 1017, n. 1. 2 Aluzie la scrisoarea lui Ion Ghica, Din viaţa socială de pe la 1835— .1836. . . Cf. aici p. 1017, n. 3 şi p. 1022, n. 1. CĂTRE V. A. URECHIA 537 Mirceşti, 18 ianuar 188 î B.A.R., S 49 (3)/LVII; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 242. 1 William Bonaparte Wyse (1826— 1892), scriitor irlandez. Era nepotul lui Lucien Bonaparté, a crescut în Anglia, dar mai tîrziu s-a stabilit 1a. Avignon, dedicîndu-se studiului limbii şi literaturii provensale, preocu-pîndu-se şi de organizarea cu fast a reuniunilor literare. A studiat limba română, pe care ajunsese să o cunoască bine, după cum se poate vedea din scrisoarea în limba noastră, adresată lui V. A. Urechia (cf. B.A.R. S 40/ DCCLXI). între poetul român şi scriitorul irlandez s-a stabilit-.o trainică prietenie ; din păcate, schimbul lor de corespondenţă se reduce la scrisoarea lui Bonaparte Wyse către V. Alecsandri, din 23 iulie 1882 (cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 139—143). Pentru detalii, vezi articolul lui Roque-Ferrier publicat în Gazette de Roumanie, II, nr. 230, 8/20 iulie 1882, p. 2. 2 Léon de Berlue Pérussis (1835—1902), însemnat poet provensal. A iniţiat „Les jeux fleuraux de Notre-Dame de Provence". Cf. Gazette de 1020 Roumanie, II, nr. 231, 9/21 iulie 1882, p. 2 — 3, articolul despre Berlue Pérussis semnat cu iniţialele C.I. (Charles d'Ille). 3 Albumul macedo-român, Buc., 1880, publicat pentru a se crea fonduri necesare înfiinţării de şcoli româneşti pentru macedoneni, adună în paginile sale mici piese literare şi articole semnate de numeroşi scriitori de limbi romanice. CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI 538 Mirceşti, 24 ianuar 1881 B.A.R., S 1 /XXX; original. Bibliografie : Literatorul, II, [nr. 2], 15 februarie 1881, p. 563 — 564; V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 1054—1055 note. 1 Varianta trimisă reprezintă scena a IV-a din actul III al piesei Despot-Vodă. Cf. V. Alecsandri, Opere, VI, Buc., 1979, p. 1055— 1068 note, unde se publică varianta în întregime şi cu comentarii. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 539 Mirceşti, 26 ianuarie 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 204; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie, p. 1001 — 1002; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 121; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 374. 1 Cf. B.A.R., ms. rom. 4910, f. 1 — 52, care este introducerea la scrierile lui Constantin Negruzzi, publicată mai întîi în Convorbiri literare, VI, 1021 nr. 1, 1 aprilie 1872, reprodusă apoi în volumul de scrieri ale lui Costache Negruzzi din 1873 şi în V. Alecsandri, Proză, 1876, p. 573 — 604. La cererea Academiei Române ca V. Alecsandri să scrie o biografie a lui Costache Negruzzi, acesta cere un surplus de .nformaţii de la Iacob Negruzzi dar, nu se ştie din ce motive, această biografie nu a mai fost scrisă. Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1979, p. 352 — 372 şi p. 826 — 828 note. CĂTRE ION GHICA 540 Mirceşti, 28 ian. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 224—225; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 106—108; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 194-195. 1 Se referă la scrisoarea: Din viaţa socială de pe la 1835—1836 [Generalul Coletti la 1835], scrisă de Ion Ghica în ianuarie 1881. Aici se povesteşte despre un tînăr moldovean, venit la studii la Paris, care se dădea drept conte (comis). Cf. George D. Florescu, Un român necunoscut la Paris acum un veac. .., în Arhiva românească, VI, 1941, p. 151— 152, se identifică aici o familie de mici boieri moldoveni, Radu. Un tînăr din această familie se găsea la studii la Paris o dată cu V. Alecsandri, Alex. I. Cuza şi Nicolae Docan. 2 Cf. aici p. 1021-1022, n. 1. 3 Concina a fost reluată la 11 mai 1881. 4 George M. Ştephănescu. CĂTRE IOSIF VULCAN 541 Mirceşti, 2/14 febr. 1881 Biblioteca „Astra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm, XVII 6/5. 1022 Bibliografie: Familia, XVII, nr. 15, februarie 1881, p. 81; Ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 august/2 septembrie 1900, p. 398 — 399; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 268—269. 1 Costache Caragiali (1815—1877), artist dramatic cunoscut, director de teatru. V. Alecsandri povestise întîmplarea cu lorgu de la Sadagura şi în scrisoarea-autobiografică adresată lui Abdolonyme Ubicini în 1856. Cf. V. Alecsandri, Scrisori, însemnări, Buc., 1964, p. 146—158, episodul la p. 149. 2 Constantin Aristia (1800—1880), scriitor, profesor, membru al „Societăţii filarmonice", om de teatru. 3 V. Alecsandri face o confuzie socotind că Costache Caragiali era tatăl scriitorului Ion Luca Caragiale. CĂTRE ION GHICA 542 Mirceşti, 6/18 febr. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 226—227. 1 Marie Gh. Sturdza de la Miclăuşani. 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 3 Aluzie la articolul scris de Grigore Ventura. Cf. aici p. 1018, n. 1. 4 Cf. aici p. 1018, n. 4. 5 George M. Ştephănescu. 6 Articolul Partidele politice [Liberalii de altădată], cf. aici p. 1015, n. 1. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 543 Mirceşti, 10 fevruar 1881 Bibliografie : Rampa, nr. 25, 27 septembrie 1915, p. 2 ; Convorbiri Hterare, VI, mai 1924, p. 345 — 346. 1023 1 Despre acest proiect, cf. aici p. 612, 633, 686. 2 Cf. V. Alecsandri, Opere, II, Buc., 1966, p. 207, şi B.A.R., Cabinetul de Muzică, III 3555 — textul muzical al lui Obedenaru pe versuri de V. Alecsandri. CĂTRE ION GHICA 544 Mirceşti, 11/23 febr. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 228; original. 1 Scrisoarea care a produs impresii contradictorii cititorilor din Iaşi şi Bucureşti era Partidele politice [Liberalii de altădată], cf. aici p. 1015, n. 1. Aceasta explică aluziile la reacţiile probabile ale grupului liberal al lui C. A. Rosetti, cum şi faptul că a fost reprodusă în Timpul. 2 Cf. aici p. 1025, n. 4 CĂTRE V. I. SOCEC 545 Mirceşti, 12/24 febr. 1881 B.A.R., S 42 (2)/LVIII; original. Pe verso, apostilă de primirea scrisorii şi executarea facturii. CĂTRE ION GHICA 546 Mirceşti, 12/24 febr. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 234; original. 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 1024 2 Cf. aici p. 1018, n. 4. 3 Probabil piesa lui G. Marian, După despărţenie. Cf. aici p.l 013, n. 2. 4 Cf. aici mai jos n. 2 şi p. 997, n. 1. în strada Doamnei se afla sediul redacţiei şi administraţiei ziarului Românul. 5 V. Alecsandri nu a dorit ca această localizare să se reprezinte sub numele său. Cf. aici p. 1018, n. 4. CĂTRE IANCU ALECSANDRI 547 Mirceşti, 12/24 febr. 1881 B.A.R., ms. rom. 5741, f. 76 — 77; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 3 — 5; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 139—140; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 281-285. 1 Cf. aici p. 998, n. 1. 2 Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, liberali, cum şi alţi exilaţi de după Revoluţia de la 1848, se complăceau în a se socoti nişte martiri, invocînd suferinţe închipuite pentru a face să le crească prestigiul politic. în scrisoarea, neterminată, Pînea amară a exilului, V. Alecsandri satirizează pretenţiile zişilor eroi, arătînd că, departe de a fi fost o suferinţă, exilul a avut şi partea sa de farmec şi chiar unele avantaje. CĂTRE ION GHICA 548 Mirceşti, duminică, [a. 23 februarie 1881] B.A.R., ms. rom. 807, f. 188; original. 1 Scrisoarea trebuie să fie scrisă înainte de 23 februarie, data la care era citat la Roman. 2 Alexandru Cantacuzino, cneazul, grav bolnav. 1025 CĂTRE IOSIF VULCAN 549 Mirceşti, 24 febr. 1881 Biblioteca „Astra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm, XVII 6/6. Bibliografie : Familia, XVII, nr. 20, 8/20 martie 1881, p. 117; Ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 august/2 septembrie 1900, p. 399; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 269—270. CĂTRE ION GHICA 550 Mirceşti, 25 febr. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 235 — 236; original. 1 C. A. Rosetti. 2 Cf. aici p. 1025, n. 2. 3 Probabil Lăpuşneanu-Vodă, tragedia lui Samson Bodnărescu, pentru că Lăpuşneanu al lui I. Roşea era cerut de Comitetul Teatrului Naţional la 28 decembrie 1880 pentru a fi pus în repetiţie. Cf. Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul Naţional, dosar 564, f. 174. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 551 Mirceşti, 26 fevr. 1881 Bibliografie: Ilustraţiunea, IV, nr. 1, noiembrie 1915, p. 14; Acţiunea, IV, nr. 3730, 13 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 346-347. 1 Cf. aici p. 633, 674, 1024, n. 2. 2 Cf. aici p. 612, 633. 1026 CĂTRE V. A. URECHIA 552 Mirceşti, 28 fevr. 1881 B.A.R., S 49 (4)/LVII; original. Bibliografie : Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 4. 1 W. Bonaparte Wyse adresase lui V. A. Urechia o scrisoare în limba română (cf. B.A.R., S 40/DCCLXI), din care reproducem pasaje pentru a ilustra măsura în care scriitorul irlandez îşi apropriase limba română : „Domnule şi ilustru profesorule, Dou dile su numai trecute de la recipiessa de voastră plăcută epistolă şi a trei cărţilor bine-dorite". . . „Vă referu multe gratis de totu cordele meu şi ve rigu a mulţumi aşia pe vostru poetu mare D. V. Alecsandri". .. „Eu me propunu à studia vostră limbă blanda neîntrecută..." 2 Cf. aici p. 689, 1028, n. 1. Acelaşi apel îl adresează şi lui Ion Ghica la 1 martie 1881. CĂTRE ION GHICA 553 Mirceşti, 1 martie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 238—239; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 45 — 47 ; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 195—196. * 1 Cei trei numiţi erau candidaţii pentru alegerile în locurile vacante de la Academia Română. Cf. aici, p. 695. 2 Personaj din Sfredelul dracului. 1027 3 Cezar Bolliac încetase din viaţă la 26 februarie 1881. 4 Alexandru Cantacuzino, cneazul. 5 Cf. aici p. 687 şi mai jos n. 1. CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI [?] 554 [martie 1881] Bibliografie: Războiul, nr. 1380, 14 martie 1881, [p. 3]. 1 Scrisoarea nu este adresată redacţiei Războiului, dar este publicată de acesta. Trebuie admis că scrisoarea este scrisă înainte de data de 14 martie, cînd este publicată, şi cum presa folosea stilul nou, ea a putut fi scrisă la 1—2 martie. îndelungata campanie dusă de V. Alecsandri (din 1875) pentru construirea acestei linii este motivată aici prin interesele generale economice, ele erau însă şi interesele poetului pentru exploatarea lemnului din pădurea Borzeşti căci, între timp, vinduse moşia Pătrăşcani, cu pădurile sale. CĂTRE ION GHICA 555 Mirceşti, duminică [1 martie 1881] B.A.R., ms. rom. 807, f. 175; original. 1 Biletul nedatat credem că este din martie 1881, cînd trebuia să vină la Bucureşti pentru premiera feeriei Pepelea, fixată duminică 15 martie. Cu această ocazie venea şi Paulina pentru a-1 vedea pe cneazul Alexandru Cantacuzino. V. Alecsandri îi anunţase lui Ghica la 1 martie (cf. aici p. 689) venirea lor pentru data de miercuri 4 martie, biletul schimbă data venirii 1028 în joi 5 martie, iar în realitate pleacă la 6 martie, aşa cum îi scrie lui Baligot de Beyne la 6/18 martie (cf. aici p. 693). Ca informaţie biletul este posterior scrisorii din 1 martie, chiar dacă au fost scrise ambele duminică 1 martie, una dimineaţa şi celălalt seara. CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE 556 Mirceşti, 6/18 martie 1881 B.A.R., S 45/LVII ; original. 1 Mihail Kogălniceanu scrisese lui V. Alecsandri la 25 februa!rie/5 martie din Paris că în raportul deputatului Andrei Vizanti, publicat în Monitorul, din 21 februarie/5 martie, prin care se cerea votarea proiectului de lege pentru aşezarea bustului lui C. Negri în Cameră, se strecuraseră două greşeli, una privind lovitura de stat de la 2 mai 1864, la care Negri nu ar fi participat, cînd în realitate el a fost Ia curent cu aceasta şi a sprijinit-o, şi, a doua, că Negri ar fi fost instigatorul, fondatorul şi susţinătorul cu bani al Propăşirii, cînd de fapt acesta a fost Kogălniceanu. Deci acestea erau chestiunile pe care Vizanti urma să le retracteze, la sesizarea lui Baligot de Beyne. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 254. 2 Statuia la Galaţi s-a ridicat abia la centenarul naşterii lui C. Negri. Cf. aici p. 901 — 902, n. 1. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 557 Bucureşti, 10 martie 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 205; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr, 11, 1 noiembrie 1895, p. 1002; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 121—122; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău. 1968, p. 375. 1 Cf. aici p. 997, n. 1 şi p. 1025, n. 2. 1029 CĂTRE IANCU ALECSANDRI 558 Bucureşti, 14/26 martie 1881 B.A.R., ms. rom. 5741, f. 78; original. Bibliografie : Perpessicius, Ion Alecsandri, în Revista Fundaţiilor, X, nr. 2, 1 februarie 1943, Anexe, p; 417; Perpessicius, Ion Alecsandri, în Jurnal de lector, Bucureşti, Casa şcoalelor, 1944, p. 353. 1 Cuvintele spuse de V. Alecsandri în Senat exprimau ideile din scrisoare ; România s-a încoronat singură pentru a răsplăti sîngele vărsat în războiul de Independenţă. CĂTRE GRIGORE VENTURA 559 Bucureşti, 27 martie 1881 B.A.R., S 15 (6)/DCCCXXXVII ; original. Bibliografie : Ioan Massoff, V. Alecsandri — Grigore Ventura, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 1939, p. 2 fragment, traducere, data greşită. CĂTRE ION GHICA 550 Mirceşti, 12 aprilie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 240; original. 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul, foarte bolnav, pleacă în Germania, la Wakerstein bei Jugolstadt, la cumnatul său, Wilhelm von Kotzebue. 1030 561 Mirceşti, 15 aprilie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 241—242; original. 1 Cf. aici p. 698 şi p. 1030, n. 1. 2 Probabil aluzie la V. A. Urechia, devenit ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, la 10 aprilie, în guvernul lui Dimitrie Brătianu, şi care poate urma să semneze cu numele întregit V. Alexandrescu-Urechia. 3 Scrisoarea următoare apărută este David Urquard. Cf. Convorbiri literare, XV, nr. 5, 1 august 1881, p. 165—171. 562 Mirceşti, 24 aprilie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 244; original. 1 Coroana regală a fost făcută din oţelul unui tun capturat în războiul de Independenţă. 2 George M. Ştephănescu. 3 Nu va izbuti din pricina inundaţiilor. Cf. aici p. 714. 563 Mirceşti, 26 aprilie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 345 — 346; original. Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai sînt, în Literatură şi artă română, II, 1897, p. 351—353, traducere. 564 Mirceşti, 28 aprilie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 247-248. 1 „Bucentaur" se numea corabia care purta pe dogele Veneţiei cînd se logodea cu marea ; nu ştim care a fost înfăţişarea carului alegoric al Teatrului 1031 Naţional dar, după cum se înţelege, era decorat cu personaje din piesele de teatru jucate. Fastuoasa defilare a celor 43 de care alegorice a avut loc în ziua de 11 mai, de la Şosea pînă la tribuna din faţa statuii lui Mihai Viteazul. 2 Cf. aici p. 1031, n. 3. CĂTRE MARIE BOGDAN 565 Mirceşti, 28 aprilie 1881 Bibliografie: Marie G. Bogdan, Aujourd'hui et autrefois, 1920 —1923, Buc., 1929, p. 154-155. CĂTRE SIMION FLOREA MARIAN 566 Mirceşti, 28 aprilie 188 1 Bibliografie : S. FI. Marian, O epistolă de la Alecsandri în Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 149—150. 1 Simion Florea Marian (1847—1907), scriitor, folclorist, profesor, membru al Academiei Române, de aici calitatea de „coleg" cu V. Alecsandri. A scris studiul, interesant, Ornitologia poporană română, Tom I —III, Cernăuţi, 1883, V 4- 438 p. (I) ; 423 p. (II), premiat de Academia Română. Scrisoarea lui Alecsandri publicată de el, cu note, era răspuns la o scrisoare a sa prin care cerea poetului să-i comunice mai multe numiri şi legende atin-gătoare de ornitologia populară. 2 Simion Florea Marian, care nu cunoaşte acest nume, îl identifică cu „prigoarea". 3 Simion Florea Marian propune „pelicanul". 4 Deşi poetul nu cunoaşte legendele sau cîntecele acestor păsări, cu excepţia cucului, Simion Florea Marian crede că. dacă Legenda rîndunicăi 1032 este o creaţie a poetului, Legenda ciocîrliei are însă multe elemente populare, întîlnite în Ornitologia sa, tom I, p. 356. CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 567 Mirceşti, 6/18 mai 1881 B.A.R., S 13 ( 1)/LVIII ; original. CĂTRE ION GHICA 568 Mirceşti, 7/19 mai 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 249—250; original. CĂTRE LEON NEGRUZZI 569 Mirceşti, 8 mai 1881 B.A.R., S 34/LVIII ; original. Bibliografie : L. Negruzzi, Serghei Pavlovici şi alte nuvele, cu o prefaţă ■de Titu Maiorescu, [Buc.], Editura librăriei Alcalay, f.a., după foaia de titlu se publică facsimilul scrisorii lui V. Alecsandri. 1 Leon Negruzzi (1840—1890), scriitor, frate cu Iacob Negruzzi. A ocupat diverse funcţii, în vremea aceea era prefect de Iaşi, aceasta expli-cînd preocupările administrative la care se referă V. Alecsandri. 2 Publicată în Convorbiri, XV, nr. 2, 1 mai 1881, p. 45 — 56. 1033 CĂTRE ION GHICA 570 Mirceşti, H mai 1881 B.A.R, ms. rom. 803, f. 251 — 252, original. 1 George M. Ştephănescu. 2 Cf. aici p. 1030, n. 1. CĂTRE TITU MAIORESCU 571 Mirceşti, 14/26 mai 1881 B.A.R., S 59 (7)/LVII; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 10—11. 1 Poclonul lui Peneş s-a publicat în Convorbiri literare, XV, nr. 3, 1 iunie 1881, p. 122—123. CĂTRE ION GHICA 572 Mirceşti, 25 mai 1881 B.A.R., ms. rom. 803, £. 253—254; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 108—110; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 197. 1 Cf. aici p. 1030, n. 1. >C34 2 Piesa nu va fi scrisă niciodată, deşi îl anunţase pe Ion Ghica încă de la 15 iunie 1880 că a început-o. Cf. aici p. 998, n. 2. 3 Aristizza Romanescu pleca pentru a treia oară la Paris, pe cheltuiala sa, pentru a-şi continua lecţiile cu Délaunay. Cf. aici p. 724 şi Aristizza Romanescu, 30 de ani de teatru. Amintiri, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1960, p. 45. 4 Reprezentanţiile lui Matei Millo aveau loc la grădina Raşca. 573 Mirceşti, 29 mai 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 255—256; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 47 — 49. 1 Ştefan Sihleanu (1857—1923), profesor, doctor în ştiinţe naturale, profesor la Facultatea de Medicină, director general al teatrelor, a ocupat diverse posturi politice. 2 Cf. aici p. 819, n. 1. 3 Cf. supra n. 3. 4 V. Alecsandri nu precizează la care dintre cei doi Coquelin s-a gîndit, Constant Coquelin-ainé (1841—1909) sau Ernest Coquelin-cadet {1848 — 1909), ambii mari artişti de comedie, societari ai Comediei-Franceze. 5 Anicuţa Popescu (1854—1912), talentată artistă, căsătorită cu Grigore Manolescu. Ion Ghica ceruse lui Emil Ghica, însărcinat de afaceri al României la Paris, protecţia pentru actorii români aflaţi la Paris pentru a studia la Conservatorul de acolo. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc., 1969, p. 109. 6 Constantin Stăncescu (1837—1909), pictor, profesor şi director al Şcolii de bele-arte, membru în Comitetul teatral, director ad-interim al Teatrului Naţional, după plecarea lui Ion Ghica la Londra. 7 Cf. V. Alecsandri, Opere, IX, Buc., 1982, p. 512, n. 2. 8 Ion Ghica ceruse reconfirmarea acestora ca membri în Comitetul teatral pe o perioadă de încă patru ani. Cf. Ioan Massoff, Teatrul româ- nesc, III, Buc., 1969, p. 108. 9 Prin Tratatul de Ia Berlin, din 1878, se prevedea elaborarea de către Comisia europeană a unui regulament de navigaţie şi poliţie fluvială pe 1035 Dunăre, de la Porţile de Fier la Galaţi. România a fost atunci admisă în Comisia europeană. încercările de a se stabili acel regulament nu au izbutit ; pe drept cuvînt, România propunea o comisie compusă din delegaţii săi, ai Serbiei şi Bulgariei, ca state riverane, dar Austria, deşi nu era riverană decît pe o foarte mică parte din această porţiune a Dunării, avînd însă interese însemnate de navigaţie, a pretins participarea cu vot preponderent, ceea ce atingea suveranitatea noastră. Propunerea românească a fost respinsă. Proiectul lui Camille Barrère (care l-a nemulţumit atît pe V. Alecsandri) încerca să diminueze omnipotenţa Austriei, retrăgîndu-i votul preponderent şi ridicînd numărul membrilor comisiei la cinci, pentru a se putea obţine majoritatea. România refuză acest proiect. Conferinţa de la Londra din 1883 îmbunătăţeşte puţin situaţia şi proiectul este acceptat de celelalte state riverane în afară de România, ceea ce face ca de fapt el să rămînă literă moartă. Proiectul României a fost susţinut de Ion Ghica, devenit definitiv ministru plenipotenţiar la Londra. Cf. Aurel Ioan Vas-siliu, Condiţiunea juridică a Comisiunii europene a Dunării, Bucureşti, „Carol Gobl", 1905, p. 13—19. 10 Probabil articolul era David Urquhard. Cf. aici p. 1037, n. 1. CĂTRE PANTAZI GHICA 574 31 mai 1881 Arhiva George Breazu; original. Bibliografie : Pagini din istoria muzicii româneşti. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Vasile Tomescu, I, Bucureşti, Editura Muzicală, 1966, p. 236, facsimil, în care nu se vede şi data, urmat de traducerea incompletă, dar cu dată. 1 în legătură cu cazul lui Flechtenmacher mai este de semnalat o scrisoare a lui V. Alecsandri către V. A. Urechia, din iunie 1881. în anul 1955, cu ocazia întocmirii Catalogului corespondenţei lui Vasile Alecsandri, am avut la dispoziţie această scrisoare, aflată atunci în Dosarele Adunării deputaţilor; astăzi nu am mai putut regăsi această arhivă despre care Arhivele Statului nu mi-au putut da nici o relaţie, de aceea socotesc necesar să reproduc aici rezumatul scrisorii aşa cum figurează în Catalog; 1036 „[1881 iunie, V. Alecsandri] recomandă lui V. A. Urechia pe Al. Flechtenmacher, care a dovedit originea română a cîntecelor noastre populare, purificîndu-le de influenţele barbare. Arată în ce măsură poezia sa a fost popularizată, graţie muzicii lui Flechtenmacher, care l-a completat şi care a ajutat la progresul Teatrului Naţional". Dosarele Adunării deputaţilor României, 122, Litera R. Sesiunea 1896—1897, p. 185—188. Obs. Pe coperta dosarului „Proiect de lege prin care se acordă d-lui A. F. încă lei 200 peste cei 300 ca recompensă naţională în anul 1881, adică în total lei 500 pe lună. Scris, a fost folosită în expunerea de motive prezentată la Senat." Cf. Marta Anineanu, Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri-, Buc., Editura Academiei R.P.R., 1957, nr. CCXVI, p. 565. CĂTRE ION GHICA 575 Mirceşti, 15 iunie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 257; original. 1 Ţinînd seama de data la care scrie V. Alecsandri, credem că se referă la articolul David Urquhard, apărut în Convorbiri literare, XV, nr. 5, 1 august 1881, p. 165—171. 2 Se credea că Ion Ghica va fi trimis ambasador la Constantinopol, date fiind legăturile sale cu Poarta, ca prinţ de Samos. El a fost însă trimis ambasador la Londra ca bun cunoscător al politicii britanice, al limbii şi al problemii grave care se punea pentru ţară, aceea a Dunării. Cf. aici. p. 1035-1036, n. 9. 3 Cf. aici p. 819 , n. 1. 4 Cf. aici p. 730, scrisoarea către V. A. Urechia. CĂTRE DR. I. C. DRĂGESCU 576 Mirceşti, 15 iunie 1881 Bibliografie : Farul Constanţa, II, nr. 55, 19 iulie 1881, p. 3. Obser-vatoriul, IV, nr. 64, 8/24 august 1881, p. 260 ; Gazeta Transilvaniei, XLIV, nr. 91, 11/23 august 1881, p. 5. 1037 CĂTRE V. A. URECHIA 577 Mirceşti, 22 iunie 1881. Bibliografie : Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 4. 1 în V. A. Urechia, Amintiri contimporane (V), publicate în Magazin istoric, XIX, nr. 1(214), ianuarie 1985, p. 30, autorul povesteşte că i-a fost comunicată de poet nemulţumirea sa pentru adoptarea pronunţiei greceşti după metoda germană. Probabil comunicarea i-a fost făcută într-o altă scrisoare decît aceasta în care nu se întîlneşte pasajul citat de V. A. Urechia: „Auzi «îmi scria Alecsandri glumind»; Cai, oi, antropoi. Grecii au ţîri, măsline, dar cai şi oi mai puţine!" Printre alte comentarii ni se pare interesant faptul că, tot aici, poetul îi evocă lui V. A. Urechia amintirile sale despre „Academia Mihăileană", unde şi el a funcţionat scurt timp ca profesor de chimie. Detaliu pe care nu l-am întîlnit semnalat în nici o biografie a lui V. Alecsandri. Acesta făcuse la Paris ( 1836) studii de chimie în vederea pregătirii pentru medicină, epocă din care se păstrează şi caietul său de notiţe la chimie. Cf. B.A.R., ms. fr. 126. CĂTRE CATINCA NEGRI 578 Mirceşti, iunie 25, 1881 B.A.R., S 32/LVIII ; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 115 — 117. CĂTRE MIHAIL OBEDENARU 579 Mirceşti, 28 iuni 1881 Bibliografie: Acţiunea, XIV, nr. 3731, 15 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 348 — 349. 1C38 1 Cf. aici şi în celelalte scrisori către Mihail Obedenaru încercările de colaborare cu compozitorul italian Marchetti pentru realizarea unei opere după Despot-Vodă. CĂTRE ION GHICA 580 Mirceşti, 29 iunie 1881 B.A.R., ms. 803, f. 258—259; original. 1 Liberalii sînt mult atacaţi pentru chestiuni de afaceri şi îmbogăţire nejustificată, între aceştia şi Anastase Stolojan, ministrul Justiţiei. 581 Mirceşti, 3/15 iulie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 261—263; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 110—112; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 198—199. 1 Beatty Kingston, publicist şi om de teatru englez, pe care V. Alecsandri îl cunoscuse în ţară, unde venise chiar şi la Mirceşti,însoţind pe Crawley, concesionarul englez al unei linii ferate din România, prin anii 1875—1876. în 1878 Kingston publicase traducerea în limba engleză a lui Peneş Curcanul (Penesh the Turkey cock). La 2 noiembrie 1878 Kingston îi scria lui V. Alecsandri că i-a trimis revista Graphie, nr. 5, octombrie 1878, în care apăruse. îi scrie de asemenea că poemul s-a bucurat de mult succes la Londra. Aceasta l-a îndemnat să încerce să traducă şi Maghiara, Crai-nou şi Baba Cloanţa. Manuscrisul autograf al traducerii lui Peneş şi traducerea în limba franceză şi română a introducerii elogioase care îl însoţea i-au parvenit poetului abia în anul 1882, prin Ion Ghica. 1039 Cf. Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 289—295; Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 250 — 252. 2 Credem că este o greşeală, nu Charles, ci William Bonaparte Wyse. Cf. aici. p. 1027, n. 1. 3 Ţinînd seamă de ordinea în care au apărut în Convorbiri literare, XV, cele trei scrisori, după 3 iulie, ar fi: David XJrquhard, la 1 august, Egalitate, la 1 septembrie, şi Libertate, la 1 octombrie ; numai dacă Ghica nu-i trimisese pe cea care avea să apară la 1 decembrie : Drum de la Bucureşti la Iaşi în 1841. . ., ceea ce ar explica pentru ce V. Alecsandri, cînd îl anunţă la 1 octombrie 1881 (cf. aici p. 775) că Egalitate s-a publicat, vorbeşte în continuare de celelalte care urmează să se publice. 4 Cf. aici p. 741. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 582 3 iuli 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 207; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 122: Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 375. 1 Cele trei scrisori trimise lui Negruzzi credem că sînt : Egalitate, Libertate şi Drum din Bucureşti la Iaşi în 1841. 2 Cf. aici p. 739. CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA 583 Gara Mirceşti, 5 iulie 1881 B.A.R., S 75/LIX; ciornă. Bibliografie : I. Grămadă, Societatea academică socială literară „România Jună", Arad, 1912, p. 88 şi Anexe, p. 132; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 august 1932, p. 2. 1040 1 Data adevărată a naşterii poetului se cunoaşte astăzi cu precizie, 1818, iunie 14, după mărturia de mitrică a vornicului V. Alecsandri (cf. aici p. 835, n. 2), deci în 1881 avea şaizeci şi trei de ani! CĂTRE ION GHICA 584 Mirceşti, 6/18 iulie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 264—265; original. 1 Prin numirea lui Ion Ghica la Londra ca ambasador, s-a pus problema direcţiei Teatrului Naţional; V. Alecsandri neacceptînd să primească şi propunînd pe Petre Grădişteanu sau pe Titu Maiorescu, care la rîndul lor nu acceptă, se ajunge la interimatul lui C. Stăncescu şi apoi la numirea lui C. Cornescu, prietenul lui Alex. Odobescu, autorul cunoscutului Manual de vînătoare. Cf. Ioan Massoff, Teatrul lomănesc, III, Buc., 1969, p. 115— 116. 585 Mirceşti, 6/18 iulie 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 263; original. 1 Cf. supra n. 1 . CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 586 Mirceşti, 9/21 iuli 1881 B.A.R., S 19 (2)/LVIII ; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 33. 1041 1 Bonifaciu Florescu (1848—1899), fiul lui Nicolae Bălcescu şi al Luxiţei Florescu (cf. Cornelia Bodea şi Paul Cernovodeanu, Materiale noi pentru biografia lui Nicolae Bălcescu, în Studii, revistă de istorie, 2, anul XV, 1962, p. 375 — 376). A fost profesor şi publicist, director al gazetei Portofoliul român, apărut între martie 1881—iunie 1882. Profesor la „Sf. Sava“ şi la Facultatea de litere din Bucureşti. 2 Ion Voinescu II. Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 543, ii. 4. 3 Generalul Jacques Aupick, tatăl vitreg al lui Ch. Baudelaire, ministrul Franţei la Constantinopol, pe lîngă care intervenise pentru a-i înlesni schimbul de corespondenţă cu Ion Ghica, aflat la Poartă. 4 Bonifaciu Florescu publică în Portofoliul român, I, nr. 1 — 6, mar-tie-august 1881, p. 50 — 458; nr. 7, septembrie, p. 69—341, sub titlul Acte istorice, parte din arhiva rămasă de la Voinescu. CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 587 Mirceşti, 9/21 iulie 1881 B.A.R., S 13 (2)/LVIII ; original. Bibliografie : Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 152. CĂTRE GRIGORIU SILAŞI 588 Mirceşti, 12/24 iulie 1881 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 110; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 130; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 454 — 455. 1 Cf. aici p. 1010, n. 2. 1042 CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA 589 Mirceşti, 12/24 iulie 1881 B.A.R., S 75/LIX; ciornă. Bibliografie: Gazeta Transilvaniei, XLIV, nr. 91, 11/23 august 1881, p. 3; Convorbiri literare, XLI, nr. 10, octombrie 1907, p. 957 — 958; I. Grămadă, Societatea academică socială literară „Rmănia Jună", Arad, 1912, Anexe, p. 132— 133; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 august 1932, p. 2. Ciorna păstrată la B.A.R. diferă de forma în care a fost publicată scrisoarea ; din compararea lor se vede încercarea poetului de a-şi îmbunătăţi forma de exprimare. CĂTRE V. A. URECHIA 590 [p. 12/24 iulie 1881] Bibliografie : Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, 1908, p. 4. 1 Credem că scrisoarea este scrisă în jurul acestei date, pentru că în scrisoarea adresată la 12/24 iulie lui Grigoriu Silaşi (cf. aici p. 746 — 747) pomeneşte de prezenţa la Mirceşti a lui G. Sion şi apropiata sa plecare, de care, după cum se vede, profită şi pentru a trimite lui V. A. Urechia această scrisoare. 2 Cf. aici p. 1041, n. 1. CĂTRE EUFROSINA POPESCU 591 Mirceşti, 14 iulie 1881 Bibliografie : Th. M. Stoenescu, Teatrul Naţional şi Etifrosina Popescu, în Revista literară, XX, nr. 35, 20 decembrie 1899, p. 548. 1C4Î 1 Eufrosina Popescu (1821—1900), actriţă, a urmat cursurile Conservatorului Filarmonic din Bucureşti, a făcut turnee în străinătate ca interpretă de muzică, sub numele de Marcolini, a revenit la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a devenit mai tîrziu societară. 2 Cf. aici p. 1041, n. 1. CĂTRE EDUARD HÜBSCH 592 Mirceşti, [a. 22 iulie] 1881 B.A.R., S 25/LVIII; original. Bibliografie: Cele trei Crişuri, XIX, nr. 7—8, iulie-august 1938, p. 138, facsimil, text francez şi traducere; Ibidem, XXI, nr. 1—2, ianu-arie-februarie 1940, p. 6; Ibidem, XXII, nr. 5 — 6, mai-iunie 1941, p. 84, reprodus numai facsimilul. 1 Scrisoarea este scrisă cu siguranţă înainte de 22 iulie 1881 (cf. aici p. 752—753), cînd mulţumeşte lui Pietro Mezzetti pentru imnul compus de acesta pe aceleaşi cuvinte scrise de poet pentru imnul lui Hübsch. V. Alecsandri se întorsese de la Bucureşti după reprezentaţia feeriei Sînziana şi Pepelea, de la 29 martie ; la 12 aprilie era la Mirceşti şi, după succesiunea scrisorilor, pînă la 22 iulie nu credem să mai fi venit în Bucureşti. La 24 aprilie începe schimbul de corespondenţă cu Ion Ghica (cf. aici p. 701) despre compunerea •unor versuri pentru imnul încoronării, a cărui muzică trebuia să o scrie G. Ştephănescu. Nu se ştie dacă proiectul a fost realizat. Imnul lui Hübsch, pe versurile lui V. Alecsandri, a cunoscut numeroase ediţii, dar toate nedatate. Este adevărat că, aşa după cum scrisese V. Alecsandri lui Pietro Mezzetti, Hübsch compusese acest imn pe vremea lui Cuza, dar el devine abia acum oficial, cînd România ajunge regat. Cf. şi Mihail Gr. Posluşnicul, Istoria muzicii la români. De la renaştere pînă-n epoca de consolidare a culturii artistice. . ., cu o prefaţă de domnul Nicolae Iorga, Bucureşti, Cartea românească, 1928, p. 565 — 569. 2 Eduard Hübsch (1825—1894), compozitor, şef de orchestră. Studiază la Praga, cîntă la Hamburg şi Viena în 1859 vine la Iaşi, unde rămîne ca locotenent în muzica militară, devine şef de muzică, inspector general şi organizatorul muzicii militare din România. în 1880 era şeful orchestrei Teatrului Naţional. 1044 CĂTRE PIETRO MEZZETTI 593 Mirceşti, 22 iulie 1881 Bibliografie : George Franga, 150 de ani de la naştere. Vasile Alecsandri către Aristizza Romanescu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manuscriptum, II, nr. 3(4), 1971, p. 157—158, original şi traducere. 1 După cum reiese chiar din textul scrisorii, Pietro Mezzetti compusese un imn pe aceleaşi versuri sciise de V. Alecsandri pentru imnul lui Eduard Hübsch şi nu aşa cum bănuieşte George Franga că ar fi vorba de poezia Cîntec de fericire. Cf. George Franga, loc. cit. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 594 Mirceşti, 24 iulie 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 209; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 122—123; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 376. 1 Cf. aici p. 739 2 Cf. aici p. 1041, n. 1. CĂTRE TITU MAIORESCU 595 Mirceşti, 12 august 1881 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 3; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXXIX, nr. 6, iunie 1905, p. 508; Eţcca, XI, nr. 173, 23 iunie 1905, p. 1. 5045 1 Cf. aici p. 1041, n. 1. 2 Eugeniu Stătescu, ministrul de Externe, crease în ministerul său un birou al presei la care este numit Grigore Ventura. CĂTRE ION GHICA 596 Mirceşti, 16/28 august 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 276—268; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 112—114. 1 Ion Ghica fusese numit ambasador la Londra. 2 Cf. aici p. 754, scrisoarea către Titu Maiorescu. 3 Vasile Conta (1845—1882), filozoful. 4 S-a publicat David Urquhard. Cf. aici p. 1037, n. 1. i CĂTRE V. A. URECHIA 597 Mirceşti, 17 august 1881 B.A.R., S 49 (5)/LVIII; original. Bibliografie : Viaţa literară şi artistică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 4. 1 Cf. aici p. 434 — 435. ! 2 Cf. aici p. 1041, n. 1. CĂTRE LUCIE DUCA j 598 ! Mirceşti, 21 august 1881 B.A.R., S 17 (9)/LVIII ; original. 1046 CĂTRE TITU MAIORESCU 599 Mirceşti, 21 august 1881 B.A.R., ms. rom. 3351, f. 5; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXXIX, nr. 6, iunie 1905, p. 509; Epoca, XI, nr. 173, 23 iunie 1905, p. 1 ; Vremea, XII, nr. 582, 5 decembrie 1940, p. 5, socotită inedită. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 600 Mirceşti, 24 august 1881 B.A.R., S 54(20)/LVII; original. CĂTRE ION GHICA 601 Mirceşti, 8 sept. 1881 B.A.R., ms. rom., 803, f. 269—272; original. Bibliografie : I. Ghica, Scrisori, IV, Buc., p. 17, fragment, traducere; E. Carcalechi, Alecsandri şi Ion Ghica, în Arhiva, Iaşi, XVI, nr. 9, septembrie 1905, p. 386. 1 Cf. aici p. 982, n. 1. 2 Cf. aici p. 1035— 1036, n. 9. 1047 CĂTRE PIETRO MEZZETTI 602 Mirceşti, 16 sept. 1881 Bibliografie : George Franga: 150 de ani de la naştere, Vasile Alecsandri către Aristizza Romanescu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manu-scriptum, II, nr. 3(4), 1971, p. 159, original şi traducere. CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 603 Mirceşti, 16 sept. 1881 B.A.R., S 19 (3)/LVIII; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Büc., 1964, p. 34 — 35; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 474 — 475. 1 Cinticul lui Bonaparte, scris de Alecsandri în versuri populare, fusese tradus în .limba franceză, în proză, de Ion Voinescu II. Prin intermediul bibliotecarului împărătesei Eugenia, „cînticul" este cunoscut Ia curtea Franţei, unde produce impresie. Marşul lui Napoleon s-a păstrat într-o transcriere a lui Matei Millo (cf. B.A.R., ms. rom. 3504, f. 13— 14), reprodusă de G. Pienescu în V. Alecsandri, Chiriţa la Iaşi sau două fete ş-o neneacă. Teatru (comedii), Buc., Editura Minerva, 1973, p. 428 — 430. Cf. aici p. 896, n. 2, scrisoarea de răspuns a lui Constantin Essarcu către V. Alecsandri, în care îi trimite o traducere franceză a acestui cîntec. Speranţele pe care moldovenii le legaseră de persoana lui Napoleon îndreptăţesc intrarea sa în imaginaţia poporului. Cf. Emil Vîrtosu: Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807, în Studii, revistă de istorie, 18, nr. 2, 1965, p. 403-420. 2 Cf. aici p. 325 — 326.. 3 Articolul N. Bălcescu. Suvenire. Articolul I din Revista română, II, iulie 1862, p. 305 — 313, nu a fost terminat şi nici reprodus în Portofoliul. Cf. V. Alecsandri, Opere, IV, Buc., 1974, p. 819 — 820, note. 1048 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 604 Mirceşti, 17 sept. 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 211; original. Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003—1004; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 123; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 376. 1 Cf. aici p. 753—764. 605 Mirceşti, [între 18—20 septembrie 1881] B.A.R., ms. rom. 808, î. 213; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1004; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 123, fără dată; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 376—377, fără dată. 1 Data stabilită în articolul Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, în Revista de istorie şi teorie literară, tom 26, 1, 1977, p. 127. 2 Sfredelul dracului. 3 Cf. aici p. 649, 651, 771. CĂTRE V. I. SOCEC 606 Mirceşti; 20 sept. 1881 B.A.R., S 42 (3)/LVIII; original. Pe verso, apostilă de primirea scrisorii şi expedierea facturii. 1 Cf. aici p. 730, şi scrisoarea către V. A. Urechia din 22 iunie 1881. 1049 CĂTRE LASCĂR ROSETTI 607 Mirceşti, 24 sept. 1881 B.A.R., S 39 (2)/LVIII ; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 1900—1901; p. 718; P. Păltînea, Scrisori inedite ale lui Vasile Alecsandri, în Viaţa nouă, IX, nr. 9, 1 noiembrie 1913, p. 304 — 305. 1 Cf. o descriere completă a cupei, cu inscripţii şi simboluri, în Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine", Iaşi, 1980, p. 101, n. 27. Cea de a doua inscripţie este dedicaţia lui Albert de Quintana y Combis, donatorul cupei. 2 Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, p. 553, n. 1. 3 Cf. aici p. 902, n. 1. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 608 Mirceşti, 26 sept- 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 214—215; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1004—1005; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 123—125, data greşită; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 377— 378, data greşită; Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scriscti, Eue., 1972, p. 285-287. 1 Publicate în Convorbiri literare, XV, nr. 6, 1 septembrie 1881, p. 209—217 şi nr. 7, 1 octombrie 1881, p. 254—265. 2 Cf. aici p. 768. 3 Cf. aici p. 767. 1C50 CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH ! 609 Mirceşti, 26 sept. 1881 B.A.R., ms. rom. 824, f. 12; original. CĂTRE ION GHICA 610 Mirceşti, 1 oct. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 271 — 272; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 114—117. 1 Egalitate a apărut în Convorbiri literare, XV, nr. 6, 1 septembrie 1881, p. 209-217. CĂTRE PAULINA ALECSANDRI 611 Bucureşti, marţi, [a. 6 octombrie 1881] B.A.R., ms. rom. 2300, f. 15; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, 1904, p. 265, dată greşită. 1 Credem că biletul este scris la începutul lunii octombrie 1881 pentru că la 6 octombrie îi scria Paulinei din Bucureşti. La această dată erau născute cele două fetiţe ale Măriei, care era stabilită la Iaşi, iar N. Callimachi-Catargi, care pleca atunci la Tupilaţi, trebuie să se fi reîntors cu familia sa la 9 octombrie. Cf. aici p. 779. 612 Bucureşti, 6 oct. 1881 B.A.R., S 19 (89)/LVII; original. 1 Pentru interesele lui V. Alecsandri la Galaţi cf. Paul Păltînea Ştiri inedite despre legăturile lui Vasile Alecsandri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta musei „Nicolae Bălcescu", V, VI, 1979, p. 167— 168. 2 Bancherul Schwab din Galaţi mediase vînzarea Pătrăşcanilor. 613 Bucureşti, 8 oct. 1881 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 45; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 273. 1 Cf. supra n. 1. 2 Proiectul de a merge la Zante, în insula cu acelaşi nume din Marea Ionică, nu era chiar nefondat, ca dovadă că există o scrisoare din partea unei doamne, a cărei semnătură nu am putut-o descifra, în care aceasta ii dă poetului explicaţii asupra vieţii de acolo. 614 Bucureşti, 9 oct. 1881 B.A.R., £ 19 (90)/LVII; original. 1 Familia lui Nicolae Callimachi-Catargi. 2 Cf. supra n. 1. 615 Bucureşti, 10 oct. 1881 B.A.R., ms. rom. 2300, f. 47; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 273. 1052 1 1 Cf. aici p. 1052, n. 1. 2 Cf. aic.i p. 1052, n. 2. 616 Bucureşti, gioi, [între 11 şi 16 octombrie 1881] B.A.R., S 19 (91)/LVII ; original. 1 După conţinut scrisoarea este scrisă după 10 octombrie, dar înainte de 16 cînd se întorsese la Mirceşti, după cum îi scrie lui Iacob Negruzzi, la 17 octombrie. 2 Alexandru Sturdza. 617 Bucureşti, sîmbătă, [a. 16 octombrie 1881] B.A.R., S 19 (92)/LVII; original. 1. Cf. supra n. 1. 2 Cf. aici p. 780. 3 în urma plecării lui Ion Ghica la Londra, V. Alecsandri şi Titu Maiorescu şi-au dat demisia din Comitetul teatral. 4 Cf. aici p. 1052, n. 2. 5 Prinţesa Alina Ştirbei, soţia generalului Ion Em. Florescu. 6 Cf. aici p. 779 — 780. CĂTRE IACOB NEGRUZZI 618 Mirceşti, 17 octombrie 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 217; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie, 1895, p. 1006; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 125; Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 379 — 380. 1 Numere din Convorbiri în care apăruseră, respectiv, scrisorile: David Urquhard, Egalitate şi Libertate. 1053 CĂTRE GEORGE STERIADI 619 Mirceşti, 19 octombrie 1881 Bibliografie : Gazette de Roumanie, I, nr. 28, 24 octombrie/5 noiembrie 1881, p. 1. 1 „Mica piesă" era Les trois bonnets de la comtesse. Cf. aici p. 892, n. 2. CĂTRE LASCĂR ROSETTI 620 Mirceşti, 19 oct. 1881 B.A.R., S 39 (3)/LVIII; original. Bibliografie: Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 1900—1901, p. 719; P. Păltînea, Scrisori inedite ale lui Vasile Alecsandri, în Viaţa novă, IX, nr. 9, 1 noiembrie 1913, p. 305 — 306. CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI 621 20 octombrie 1881 Bibliografie : Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 152. Fragment inclus în notele scrisorii lui Vasile Alecsandri către O. Dlu-janschi din 9/21 iulie 1881, publicată tot acolo. CĂTRE ION GHICA 622 Mirceşti, 29 oct. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 237; original. 1 Cf. aici p. 819, n. 1. 2 Nu la 1 noiembrie, ci la 1 decembrie a apărut ultima scrisoare a lui Ion Ghica, în Convorbiri literare din anul 1881. Cf. aici p. 1058, n. 2. CĂTRE BONIFACIU FLORESCU 623 Mirceşti, 30 oct. 1881 B.A.R., S 19 (4)/LVIII; original. Bibliografie : V. Alecsandri, Scrisori. însemnări, Buc., 1964, p. 35. 1 Auguste Fourès (1848—1891), ziarist şi poet din Languedoc. 2 Lauraguais, dialect al ţinutului cu acelaşi nume din Languedoc, a cărui capitală este Castelnaudary. 3 Poezia A la Roumania, Castèl-nôu-d’arri de Laurague’s, Auguste Fourès, mai de 1880, s-a publicat în Portofoliul român, I, octombrie şi noiembrie, no. 8, p. 73—76, împreună cu traducerile în limba română şi în limba franceză. CĂTRE ION GHICA 624 Mirceşti, sîmbătă, [p. 29 octombrie 1881] B.A.R., ms. rom. 807, f. 145; original. 1 Cf. aici p. 1052, n. 2. 2 Nicolae Callimachi-Catargi, ambasador la Paris. 3 Alexandru Odobescu a rămas secretar al Legaţiei de la Paris pînă la venirea, în primăvara lui 1885, a lui Vasile Alecsandri, ca ambasador. CĂTRE LASCĂR ROSETTI 625 Mirceşti, 9 noiem. 1881 B.A.R., S 39 (4)/LVIII; original. 1 Cf. aici p. 787. 1055 CĂTRE IACOB NEGRUZZI 626 Mirceşti, 11 nov. 1881 B.A.R., ms. rom. 808, f. 218; original. Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1002—1003, data greşită; V. Alecsandri, Scrisori, Buc., 1904, p. 122, data greşită. CĂTRE NICOLAE PISOSKI 627 Mirceşti, 1 dec. 1881 B.A.R., S 54 (21)/LVII ; original. ' CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMAH 628 Mirceşti, 2 dec. 1881 B.A.R., ms. rom. 824, f. 12; original. [CĂTRE WILLIAM BONAPARTE WYSE] 629 Bucureşti, 7 dec. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 274; original. 1 Bănuim că acel „domn şi confrate" căruia îi recomandă pe Ion Ghica este scriitorul irlandez William Bonaparte Wyse (cf. aici p. 1020, n 1), care la ÎC56 această dată publicase o „odă" adresată României, dedicată lui :V. Alecsandri. Cum Ion Ghica mergea ca ambasador la Londra, este de admis că poetul încerca să-l pună în legătură cu un scriitor, prieten, aflat acolo. Cf. aici p. 738 scrisoarea lui V. Alecsandri prin care îi propune să vadă la Londra pe B. Kingston şi Bonaparte Wyse. CĂTRE IOSIF VULCAN 630 Mirceşti, 8/20 dec. 1881 Biblioteca „Astra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm XVII 6/7. Bibliografie : Familia, XXXVI, nr. 34, 20 august/2 septembrie 1900, p. 399; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 271. CĂTRE ION GHICA 631 Mirceşti, 10/22 dec. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 275—276; original. Bibliografie: V. Alecsandri, Corespondenţă, Buc., 1960, p. 117; H. Corbu reproduce traducerea în Vasile Alecsandri, Publicistică. Scrisori, Chişinău, 1968, p. 199—200. 1 Nicolae Callimachi-Catargi, fost ministru plenipotenţiar la Paris şi Londra, acuzat de a fi dezvăluit secrete politice în broşura publicată de el pentru a-şi justifica activitatea, La question du Danube, Paris, 1881. 2 Cf. aici p. 795, 800. 1057 632 • ■ ■ . Iaşi, 26 dec. [s.n.] 1881 ' il • ■- B.A.R., ms. rom. 803, f. 281-282. 1 Cf. aici p. 793, 800. 2 Prevestirile lui V. Alecsandri nu se vor îndeplini, la direcţia Teatrului Naţional va veni Grigore Cantacuzino, care va redresa pentru ciţiva ani scena românească. 3 Probabil Marie Cantacuzène. 633 Mirceşti, 17/29 dec. 1881 B.A.R., ms. rom. 803, f. 279—280; original. 1 Cf. aici p. 1057, n. 1. 2 în Convorbiri literare, XV, nr. 9, 1 decembrie 1881, p. 339 —344, apăruse scrisoarea Drum din Bucureşti la Iaşi în 1841 [O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848]. 3 Cf. aici p. 793, 795. CĂTRE REGINA ELISABETA 634 Mirceşti, 19 dec. 81 B.A.R., S 18/LVIII; original. 10S8 LISTĂ DE SCRISORI DE LA V. ALECSANDRI, DIN PERIOADA 1871- 1881, CUNOSCUTE NUMAI DIN DIVERSE SEMNALĂRI* a. [ 1871 februarie 7, Florenţa] ** către domnitorul Alex. Ioan Cuza, citată în scrisoarea acestuia către poet. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri; Buc., 1978, p. 166 (167) ***. către A. Baligot de Beyne citată în scrisoarea domnitorului Alex. Ioan Cuza către poet. Ibidem către V. I. Socec, citată în scrisoarea lui V. I. Socec către poet, din 1871 iulie 5/17, Buc. Ibidem, p. 402. către [Sofia] Catargi, citată în scrisoarea poetului către Marie Bogdan. Cf. aici p. 24(26). către August Treboniu Laurian, citată în scrisoarea poetului către Scarlat Fălcoianu. (Cf. aici p. 22 şi scrisoarea poetului către Laurian, din 1871 iulie 17, s-ar putea să fie vorba de aceeaşi scrisoare.) Ibidem, p. 26(29). către Marie Bogdan, citată în scrisoarea poetului către aceasta. (S-ar putea să fie vorba despre scrisoarea din 10 ianuarie 1872, cf. aici p. 45(47).) Ibidem, p. 50(51). * Cf. V. Alecsandri, Opere, VIII, Buc., 1981, Nota asupra ediţiei. ** Pentru datare s-a folosit, în lipsa datei originale a scrisorii, data locului unde a fost semnalată (scrisoare, presă etc.), cu .menţiunea ante şi paranteze drepte. *** Cifra din paranteze indică pagina din traducerea scrisorilor. a. [1871 februarie 7, Florenţa] 1871 iunie 15 a. [1871 august 24, Mirceşti] a. [1871 septembrie 28, Mirceşti] a. [1872 februarie 12, Mirceşti] 1059 a. [1872 aprilie 1] a. [1872 iulie 20, Paris] a. [[1872 decembrie 6— 13], Bucureşti] a. [[1872 decembrie 27], Bucureşti] a. [1873 mai 21, _ Heidel-berg] a. [[1873 decembrie], Mircesti] a. [1874 februarie, Iaşi] a. [1874, februarie 18 sau 25, Mirceşti] a. [1874 martie 30, Mirceşti] 1874 octombrie 4, Mirceşti a. [1874 [sfîrşitul anului], Mirceşti] a. [1874 decembrie 24, Mirceşti] a. [1875 martie a. 8, Bucu-reşti] a. [1875 a. martie [8], Bucureşti] 1875 aprilie 20, Mirceşti 1060 către Gradovici, citată în scrisoarea poetului către Iacob Negruzzi. Ibidem, p. 54—55. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Ibidem, p. 63—64. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Ibidem, p. 76 — 77. către Hriste Ovanes, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 84—85. către Elena Cuza, citată ,în scrisoarea acesteia către poet. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 173. către Teodor Aslan, probabil scrisoare, citată în scrisoarea poetului către Iacob Negruzzi. Cf. aici p. 106— 107. către casierul Pleşescu de la Roman, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 123. către Teodor Aslan, citată în scrisoarea poetului către Georges Duca. Ibidem, p. 124— 126. către Mme Barrai, citată în scrisoarea poetului către Marie Bogdan. Ibidem, p. 133 (134). către Marie Bogdan, citată în scrisoarea poetului către aceasta, din 5 octombrie 1874. Ibidem, p. 157 (159). către Matei Millo, citată în scrisoarea poetului către acesta. Ibidem, p. 170—171. către M me Barrai, citată în scrisoarea poetului către Marie Bogdan. Ibidem, p. 175—177. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Telegramă. Ibidem, p. 186. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Telegnmă. Ibidem, p. 186— 187. către Vasile Pogor, citată în scrisoarea poetului către Iacob Negruzzi. Ibidem, p. 200 — 202. 1875 [iunie], Bucureşti a. [1875 iunie 24, Bucureşti] a. [1875 august 29, Mirceşti] a. [1875 noiembrie 3, Mirceşti] a. [ 1875 decembrie 7, Bucureşti] a. [[1875 decembrie p. 7], Bucureşti a. [1876 ianuarie 15, Mirceşti] a. [1876 februarie 4, Mirceşti] a. [1876 octombrie 30, Le Vésinet] a. [1876 noiembrie 16, Le Vésinet] p. [1877 octombrie 9] [1877 a. noiembrie] 1877 noiembrie 16, Mirceşti a. [1877 decembrie 12, Mirceşti] 1878 martie 29, Mirceşti către generalul Ion Duca, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Telegramă. Ibidem, p. 218—219. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Telegramă. Ibidem, p. 219—220. către Iancu Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către Philadelphe Cuénim. Ibidem, p. 226—227. către Noémi Alecsandri, citată în scrisoarea către Marie Bogdan. Ibidem, p. 246—248. către Paulina Alecsandri, citată în scrisoarea poetului către aceasta. Telegramă. Ibidem, p. 253—254. către dl. Baur, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 254—255. către Lascăr Catargi, citată în scrisoarea poetului către Costache Negri. Ibidem, p. 265—266. către Iacob Negruzzi, citată în scrisoarea poetului către acesta. Ibidem, p. 271 — 272. către A. Baligot de Beyne, citată în scrisoarea acestuia către V.. Alecsandri. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc. 1978, p. 86 (87). către A. Baligot de Beyne, citată în scrisoarea acestuia către poet. Ibidem, p. 89 (90). către Frédéric Damé. Cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, III, Buc. 1969, p. 31. către It. colonel Pereţ, citată în scrisoarea acestuia către poet, din 10 decembrie 1877. Cf. Scrisori către Vasile Alecsandri, Buc., 1978, p. 378. către lt. colonel Pereţ, citată în scrisoarea acestuia către poet, din 10 decembrie 1877. Ibidem. către Iacob Negruzzi, citată în scrisoarea poetului către acesta. Cf. aici p. 368. către Iacob Negruzzi. Cf. B.A.R. ms. rom. 808, f 161-162. 106! 1878 iunie 10, Mirceşti] 1878 iulie 7, Mirceşti a. [1878 decembrie 25, Mirceşti] a. [1879 ianuarie 4, Mirceşti] a. [1879 septembrie 21] a. [1879 octombrie, Bucureşti] a. [1879 octombrie 16] a. [1879 octombrie] a. [1880 ianuarie 1] a. [ 1880 ianuarie 12] a. [1880 februarie 5, Mirceşti] 1880 octombrie [21], Iaşi a. [1881 ianuarie 3, Mirceşti] a. [ 1881 ianuarie 7, Mirceşti] a. [1881 ianuarie 28, Mirceşti] către Nicu Negri, citată iu scrisoarea poetului către Nicolae Pisoski. Cf. aici p. 423. către Iancu Alecsandri. Cf. B.A.R., S 18(2 1)/LVII. către Albert de Quintana y Combis, citată în scrisoarea poetului către acesta. Cf. aici p. 466 — 468. către Mihail Obedenaru. Ibidem, p. 470. către Hans, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 499—500. către G. Răşcanu, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 504—505. către preşedintele Tribunalului Roman, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 506. către preşedintele Tribunalului Bacău, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem către Grigore Ventura, citată în scrisoarea poetului către acesta. Ibidem, p. 539 — 540. către Dimitrie Ghica, citată în scrisoarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 544—546. către Alex. Cihac, citată în scrisoarea poetului către Iacob Negruzzi. Cf. aici p. 552 — 553. către Ion Ghica. Cf. B.A.R., ms. rom. 803, f. 199-200. răspunsuri de mulţumire la numeroasele scrisori de felicitare primite, citate în scrisoarea poetului către Ion Ghica. Cf. aici p. 648(649). două scrisori către A. Gatineau, citate în sciisoarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 651(652). trei scrisori către A. Gatineau, citate în scrisoarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 668. 1002 a. [ 1881 mai 14, Mirceşti] a. [ 1881 august 12, Mircesti] a. [1881 a. octombrie 16, Bucureşti] către Ion Ghica, citată în scrisoarea poetului către Ion Ghica. Telegramă, poate din 7 sau 8 mai. Ibidem, p. 717(718). către V. A. Urechia, citată în scrisoarea poetului către Titu Maiorescu. Ibidem, p. 754. către Sulzer, citată în scrisoarea poetului către Paulina Alecsandri. Ibidem, p. 781. INDICI INDICE DE OPERE ALE LUI V. ALECSANDRI AMINTITE ÎN SCRISORI ŞI NOTE Albumul unui bibliofil, 237, 244, 249, 281, 285, 586, 881 Alexandru Makedon, 549, 554, 986 Ana Doamna, 831 A rghir, 892 Baba Cloanţa, 1039 Balcanul si Carpatul, 388—389, 394 N. Bălcescu. Suvenire, 1048 Becri-Mustafa, 142, 159, 161, 162, 166, 201, 208, 211, 261, 262, 271, 275, 281, 592, 856, 871 Boieri si ciocoi, 94, 105, 106, 111, ' 116, 117, 126, 135, 138, 140(141), 150, 152, 153(155), 160, 279, 836, 839, 840, 843-846, 848-850, 854, 855, 857, 891 Les trois bonnets de la comtesse, 832, 975, 1054 Lous très bonnsts delà coumtesse, traducere în provensală de A. Roux, vezi supra. Bradul, 166, 859 Briar bivolarul, vezi Ghioaga lui Briar. Buchetiera de la Florenţa, 398 Calea robilor, 153 Cansoun à la raso latino, vezi Cînticul gintei latine, Cantico délia gente latina del poeta V. Alecsandri, text muzical de Pietro Mezzetti, vezi Cînticul gintei latine. Cantico délia razza latina, traducere de Fernando Biondi, vezi Cînticul gintei latine. Cantico delta stirpe latina, text muzical de Filippo Marchetti, versuri de V. Alecsandri, vezi Cînticul gintei latine. Căderea Rinului, 105 Căpitanul Romano, 376, 920 Cele mai frumoase scrisori, 1040 Le Chant de Bonaparte, traducere de Emile de Champ, vezi Cînticul lui Bonaparte. Le Chant de la race latine, vezi Cînticul gintei latine, Chiriţa în balon, vezi Cucoana Chiriţa în balon. Chiriţa la Iaşi, 1048 Ciocîrlia, vezi Legenda ciocîrliei. Ciocoii, vezi Boieri şi ciocoi. Ciocoii paraponisiţi, 840 • Cîntic de fericire, 1045 Cînticul gintei latine, 402—404, 410, 419, 421, 427, 432, 434 (435), 438, 445, 448, 468 (469), 1067 513 (514), 687, 769, 932, 939, 942, 943, 959, 972 Cînticul Jianului, 886 Cînticul lui Bonaparte, 166, 896, 1048 Cîntice de stea şi Povestea vorbei, de Anton Pann, 48, 49 Concina, 532 (533), 656 (658), 668 (669), 843, 1022 Corespondenţă, 837 Crai-nou, 1030 Critica piesei „Boieri si ciocoi", 840 Cucoana Chirita în balon, 162, 171 (172), 209 Cuvinte vechi franceze, 881 Dan, căpitan de plai, 162, 163, 166, 170, 856-858, 913 Despot-Vodă, 451, 454 (455), 463 (464), 465, 479, 500, 506, 516-525, 544 (545), 550 (551), 552, 561, 571 (572), 586-587, 608 (609), 612, 621, 633, 638 (639), 666, 686, 734, 958, 961, 969, 971, 974, 976, 983, 992, 994, 1021, 1039 Deşteptarea României, 382 Dezrobirea ţiganilor, 590, 597 (598), 611, 617, 722 (723), 1004 Dictionnaire d'étymologie dacoromâne, de A. Cihac, 228 Dimitrie Balet, 894 Doine, 451 Doine si lăcrimioare, 104, 201, 229,'451 Dorul de brazi, 235 (236) Dridri, 45, 113 Dumbrava Rosie, 52, 54, 56, 57y 80, 82, 84,' 371, 824, 831, 848, 913 Les Envieux, vezi Invidioşii Epistola generalului Florescu, 388, 390, 925 Eroii de la Plevna, 388, 401 J068 Fîntîna Blanduziei, 1007 Fraţii Jderi, 379—380, 920 Garda saraiului, 271, 888 Le găteau des rois, vezi Les trois bonnets de la comtesse. Generalului Ion Emanuel Florescu vezi Epistola generalului Florescu. Ghioaga lui Briar, 251, 882 Ginerele lui Hagi Petcu (Le gendre de Mr Poirier) 532 (533), 979 Ginta latină, vezi Cînticul gintei latine. Groza, 104 Grui-Sînger, 200, 207, 208, 211 868 Hodja Murad-paşa, 271, 888 Hora de la Grivita, 376—377, 379-380, 426 (427), 920, 923, 945 Hora de la Plevna, 375, 379—380, 920 Hora dobrogeană, 633, 674, 686 Hora independenţei, 468 (469) Hora lui Clopoţel, 647 lată-ne cu iarna în ţară, 997 Imnul coroanei, 707 Imnul naţional român, 750 (752) Invidioşii 508, 523, 524, 590 (591), 972,' 975, 980, 995, 999 lorgu de la Sadagura, 670, 1023 Jolde, 451 La Turnu-Măgurele, 363—364 (365), 367, 392, 657 (658), 917,(918 Legenda celor doi fraţi vînători, 376 I ,ji Legenda ciocîrliei, 201, 207, 208, 210, 232, (234), 629, 631, (632), 868, 1033 Legenda lui Becri-Mustafa, vezi Becri-Mustafa. Legenda rîndunicăi, 166, 170, 182, 198, 232 (234), 1032 Legende, 196, 201, 451 Linda-Raia, 166, 859 Lipitorile satelor, 662 (664), 668 (669) Maghiara, 1039 Mandarinul, 153 Mărgărită,- 986 Mărgăritarele, 201, 229 Mărioară florioară, 824 Meşteru Manole, vezi Monastirea Argeşului. Mihu copilu, 110 Moartea lui Ghica-Vodă, vezi 10 octombrie 1875, 237 Monastirea Argeşului, 687 Noaptea albă, 261, 21 A—215 Nobila cerşetoare, 843 Oda ostasilor români, 367, 373, 392, 917 Odă armatei române, 382 Odă către ostaşii români, vezi Oda ostaşilor români. Odă la ostaşii români, vezi supra. Odă la statua lui Stefan cel Mare, 858 Odă la statuia lui Mihai Viteazul, 859 Ostaşii noştri, 399—400, 442, 479 Papagalul simpatic, vezi Mărgărită. Paraclisierul, 662, (664) Pastel chinez, 166 Pasteluri, 196, 201, 451 Păstorii şi plugarii, 393, 917 Pe coastele Calabriei, 37 Penesch the Turkis cock, traducere de Beathe Kingston, vezi: Penes curcanul, 362—363, 367— 368, 370, 373, 375, 393, 438, 704 (706), 915, 917, 1039 Pepelea, vezi Sînziana şi Pepelea. Pepelea şi Arvinte, 657 (658) Piésn rodu lacinskiego, traducere de C.E. Lewacowski, vezi Cin- ' ticul gintei latine. Pînea amară a exilului, 695, 997, 1025 Poclonul lui Peneş, 720, 1034 Poezii, 198 Poezii populare, 848 Pohod na Sybir, 31, 819 Poiana fărmecătoare, 281 Povestea lui Pepelea, vezi Sînziana şi Pepelea. Povestea vorbei de Anton Pann, vezi Cîntice de stea. Prier, 281 Răpirea Bucovinei, 228, 238, 867, 868, 870, 878 Răspuns generalului Florescu, vezi Epistola generalului Florescu. Repertoriu dramatic, 196, 197 Rîndunica, vezi Legenda rîndunicăi. Sergent de dorobanţi, vezi: Sergentul, 367, 371, 373—375, 393, 915, 917 Sfredelul dracului, 636 (637), 650, 651 (652), 654 (655), 657 (659), 662 (664), 668 (669), 672 (673), 675-678, 684 (685), 688 (689), 771, 1012, 1018, 1027 Sînziana si Pepelea, 573, 575 (576), 579, 582 (583), 592, 618, 623, 635, 638 (639), 654 (655), 661 (663), 668 (669), 672 (673), 681 (682), 683 (685), 686, 688, 689 (690), 700 (701), 704 (706), 707 (709), 739 (740), 741, 753, 767, 768, 771, 1069 990, 992, 993, 995, 996, 1028, 1044 Soare de iarnă, 376—377, 391, 920 Soarele, vîntul şi gerul, 196 Statu-palmă, 58, 275, 825 Stoicismul românilor, 894 Strofe improvizate lui Rolla, 923 Ştefan şi Dunărea, 104 Tarde venientibus ossa, 1018 Toamna ţesătoare, 858 Toma Alimoş, 110 Trei curiozităţi, 876 Ţepeş şi stejarul, 160 Un cratcr mut, 285 Vasile Porojan, 589, 679 (681), 997, 998 Vizirul lui Sultan Selim, vezi Hodja Murad-paşa. Vîntul de la miazăzi, 274 11 mai 1875, 207, 208, 868, 870 10 octombrie 1875, vezi Moartea lui Ghica-Vodă, 237 I INDICE DE OPERE SI PERIODICE AMINTITE ÎN SCRISORI ŞI NOTE A cui e vina ?, de C. A. Rosetti, 990 Acte istorice, 1042 Acte şi documente din corespondenţa diplomntică a lui Mihail Kogălniceanu, de Vasile Kogăl-niceanu, 927 Aghiuţă, 890 Ah! suflete!, de C. Miculi, 477 Airs nationaux roumains, de Carol Miculi, 962 Al doilea rămăşag, de B. P. Has-deu, 274, 890 Albina Carpaţilor, 809, 919, 927 Albina Daciei, 809 Album macedo-român, 542, 588, 633, 664, 786, 986, 1012, 1021 Album schôner Frauen, 902 Alecsandri şi felibri, de G. F. Ţepelea şi Ion Climer, 930 Alecsandri Vasile mïkodése a Roman Iâdalem térên, 746 Amintiri contimporane, de V. A. Urechia, 1038 Amintiri din teatru, de C. I. Nottara, 964 L’Amour médecin, de Molière, 273 Analele Academiei Române, 522 (524), 907 Analele „Societătii academice", 668, 669 Andrei Florea Curcanul, de N. Gane, 381, 918 L’Ane vêtu de la peau du lion, de La Fontaine, 820, 1017 Apărătorul legii, 286 Asupra lui Alexandru Russo, 907 El Autonomista, 948 Autrefois et aujourd’hui, de Marie G. Bogdan, 931 Barbe bleu, de Charles Perault, 979 N. Bălcescu, vezi Viaţa, timpul şi operele lui . . . Bogdan Helmitki si Vasile Lupu, 880 Boierii şi ciocoii lui Alecsandri, cu prilejul unor scrisori inedite de ţa Kotzebue şi Kogălniceanu, de C. Gane, 847 Cal galbin de sub soare, 281 Canço Matina, de Albert de Quin-tana, 467, 959 Candidat şi deputat, de George Sion, 979 Cansoun dou latin, de Frédéric Mistral, 931 Cantul latinului, de o romană din Transilvania, 932 Cartea Cahalului, 210 Catalogul corespondenţei lui Vasile Alecsandri, ' de Marta Ani-neanu 1036, 1037 1071 t Cazanie, 193 Cămătarul, de Gr. Ventura, 793 (794l Cer cuvîntul, de Petre Grădiş-teanu, 172 Ceremonia cafelii, de Alex. Papa-dopol-Calimah, 999 Chant des latins, de Meyrounet de St. Marc, 933 Chiriţa la Expoziţia de la Viena, de Matei Millo, 127 Chiriţa la Plevna, 652 Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon, 568 Ciuber-Vodă, de Alex. Papadopol-Calimah, Ciifma lui Caragea..., de Ion Ghica, 975, 976, 991 Cintarea României, 325 (326), 766 Cintec pentru oastea lui Igor, 880 Cintece de peste Olt, 886 Cîntecul paparudelor, 1012 Cînticul Bucovinei, 101, 869 Colăcărie, 615 Columna lui Traian, 839, 880 Condiţiunea juridică a Comisiei europene a Dunării de Aurel I. Vasiliu, 1036 Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor literare româno-franceze. ... de Al. Hanţă, 930 Convorbiri economice, de Ion Ghica 887 Copii de pe natură, de Iacob Ne-gruzzi, 161, 162, 268, 887 Cugetări, de Al. Russo, 87 Curcanii, de Gr. Ventura, 652, 923 Curierul Bucureştilor, 262 Curierul de Iasi, 127, 130, 230, 382, 894 Curierul de Iaşi. Foaia intereselor generale, 894 Curs prescurtat de istoria literaturii franceze pentru uzul liceelor şi gimnaziilor statului, de Alexandru Gh. Suţu, 730 Cuvint de iertăciune, 615 Daily News, 355 (357) Les Danichefs, vezi Familia Dani-cheff. Daniel Rochat, de Victorien Sar-dou, 621 (622), 1008 Dascălii greci şi dascălii români, de Ion Ghica, 974 David Vrquhard, de Ion Ghica, 1040, 1046, 1053 Decebal şi Ştefan, de Al. Russo, 87 Despre corespondenţa lui Vasile Alecsandri, 841, 879, 884, 955, 966, 998 Dictionnaire biographique des écrivains contemporains, de Angelo de Gubernatis, 960 Dictionnaire d’étymologie daco- romane, de Alexandru Cihac, 634, 875, 1012 Dimitrie Bolintineanu şi opera sa, de T. Vîrgolici, 813 Din ineditele lui V. Alecsandri, de I. E. Torouţiu, 955 Din viaţa socială de pe la 1835— 1836. Generalul Coletti, de Ion Ghica, 1017, 1020, 1022 Din vremea lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea. La direction du Théâtre National. Omnipotence du directeur général... de Gr. Ventura, 1018 Doamna Elena Cuza, de Lucia Borş, 980 Documente, 895 Documente istorice, Hurmuzaki, 668 (669) Doi feţi cu stea în frunte, de Ioan Slavici, 856 Domnia lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea. Drăgan, vezi Hatmanul Drăgan. Drum din Bucureşti la Iaşi, de Ion Ghica, 1040, 1058 Le duc Job, de Jean-Louis Loya, 657 (658), 1019 După despărţenie, de George Marian, 1013, 1025 1072 L’Eclaire, 948 Egalitate, vezi Libertate, Egalitate. Eneida, de Virgiliu, 710 (711) En Moldavie, de Edouard Grenier, 901 Epistola II, Către Alecsandri, de Iacob Negruzzi, 912 L’Esprit des bêtes, de Thousseret, 453 Eteria, de Ion Ghica, 1007, 1008, 1010 Familia, 950, 951 Familia Daniceff, de Pierre Newski 657 (658), 1019 Familia Sbiera, de Ion Sbiera, 837 Fata bancherului, localizare de V. A. Urechia după Le duc Job, 1019 Făt-Frumos, 955 Fe'librige latin, 932 Les femmes savantes, de Molière, 817 Le Figaro, 89 Flăcăul tomnatic, vezi Le vieux garçon. Foaea ştiinţifică şi literară, 228 Frigurile, 604 (605) Gazette de Roumanie, 849, 1021 Le gendre de Monsieur Poirier, de Emil Augier, 532 (533) Generalul Coletti, vezi Din viaţa socială de pe la 1835—1836. Geografia fizică şi politică a României, de D. Frunzescu, 152 Geografia română, de Zaharia Antinescu, 442, 551 Gramatica română sau macedoromână, de Mihail Boiagi, 985 Graphie, 1039 Grigore Ţamblac, de A. I. Iatzi-mirski, 885 Groza. Ultimul haiduc român, 839 Guzla, de Prosper Mérimée, 110 Hatmanul Drăgan, de Frédéric Damé şi Ion. D. Malla, 634— 637, 793 (794), 1012 Horace, de P. Corneille, 995 A.I. Iatzimirski şi folclorul românesc, de Valeriu Ciobanu, 885 Iliada, de Homer, 710 (711) Imn catichetic popular, 615 Isprăvile lui Păcală, de Petre Dulfu, 1010 Istoria muzicii la români... de Mihail Posluşnicu, 1044 Istoria românilor, de Alexandrescu, Puiu, 271 Întîile şcoli româneşti în Bucureşti, de Ion Ghica, 1002, 1004 învăţătorul copiilor, de Grigorescu, Creangă şi Receanu, 152 Journal des arts, 636 (637) La centenarul lui Vasile Alecsandri, de Sever Zotta, 834, 835, 955 La noi, de B. P. Hasdeu, 890 La Vasile Alecsandri, de Iosif Vulcan, 941 Lăpuşneanu- Vodă, de Samson Bod~ nărăscu, 451, 684 (686), 934, 1026 Lăpuşneanu, de Ion Roşea, 1096 Libertate, Egalitate, de Ion Ghica, 654 (655), 771, 775 (777), 1018, 1040, 1051, 1053 Literatorul 641, 666, 976, 1010 Literatura religioasă populară, adunată de episcopul Melckisedec, 1006 Luceafărul, 944 Manual de vînătoare, de C. Cor-nescu, 1041 Marşul lui Napoleon, de I. Voi-nescu, 1048 1073 • Materiale noi pentru biografia lui Nicolae Băl ce seu de Cornelia Bodea si Paul Cernovodeanu, 1042 Maternotogia, de dr. I. C. Dră-gescu, 779 Metodă nouă de scriere şi cetire, de Grigorescu, Creangă şi Re-ceanu, 152 Mihai Vereanu, de Iacob Negruzzi, 132, 849 Mineu, 193 Ministrul desfrânat, de G. Sion, 597 (598) Mireille, de Frédéric Mistral, 413, 939 Miron şi Florica, de Iacob Negruzzi, 398 Mixandra, de Frédéric Damé, 570 (572) Mizantropul, de Molière,- 177 Monitor, 183, 268, 285, 504, 507, 508 (509 — 510), 970, 972, 1029 Monitorul Bucovinei, 237 La Montagne qui accouche, de La Fontaine, 283 Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807, de Emil Vîrtosul, 1048 Naţiunea, 944 Năvălirea lui Chmelniski, 243 Neaga, de Carmen Sylva, 997 Neagoe-Vodă, de V. A. Urechia, 439 Noctu, de Dimitrie Ollănescu-Ascanio, 1008 Notre-Dame de Paris, de Victor Hugo, 597 (598) O alegere la senat, de Iacob Negruzzi, 923 O versiune italiană de acum un secol a „Cîntecului gintei latine", de Dimitrie Poptămaş, 942 OdălaF.liza, deV. A. Urechia, 439 L’oiseau de passage, de Jean François Alfred Bayard, 651 (652), 1018 Operele complete alelui Alecsandri de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 849 894 Ornitologia poporană română, de Simion Florea Marian, 1032 Partidele politice [Liberalii de altădată), de Ion Ghica, 1010, 1018, 1023, 1024 Păcatele tineretilor de C. Negruzzi, 47 Pămîntul, sătenii şi stăpînii în Moldova pînă la 1834, de Radu Rosetti, 977 . Pe malul gîrlii, de Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio, 478, 972 Penticostar, 193 Peste Dunăre, de Grigore Ventura, 548 (549), 748, 793 (794), 945, 983, 984 Phedra, de T. Racine, 175, 177, 861 Piatra corbului, de Al. Russo, 87 Poeziile populare culese şi întocmite de Alecsandri, de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 848 Polcovnicul lonită Ceganu, de I. Ghica, 991 Portofoliu român, 744, 745, 1042, 1048, 1055 Pribeagul, de Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio, 544 (545), 984 Propăşirea, 1029 Psaltirea lui Coresi, 668 (669) La question du Danube, de Nicolae Callimachi-Catargi, 1057 La race latine, de Meyrounet de St. Marc, 933 Râul, de Dimitrie Petrino, 201 Răpirea Bucovinei, 257 Răzvan si Vidra, de B. P. Hasdeu, 972 ' Les récits d’un chasseur, de Tur-gheniev, 815 Renaşterea, 516 (518) 1074 La Résistance, de Frédéric Damé, 973 Revista, vezi Revista ştiinţifică şi literară. Revista contimporană, vezi supra. Revista contimporană literară şi ştiinţifică, vezi supra. Revista „Junimei", 245 Revista limbilor romanice, 932 Revista pedagogică, 1010 Revista română, 767 Revista stiintifică si literară, 105, 198, 208, 245, 282, 286, 290, 860, 893 Revue de Deux Mondes, 483 (486) Revue du monde latin, 932 Les Rochats, 657 (658) Rome vaincue, de Alexandre Paro-di, 657 (658), 1019 Romeo şi Julieta, traducere de Dimitrie I. Ghica, 976 România după Tractat, de Dimitrie Ralet, 210, 871 România Liberă, 565 (567) A la Roumania, de Auguste Fourès, 1055 Rumănische Volkspoesie. . . de Wilhelm von Kotzebue, 844 Satira VI, de Iacob Negruzzi, 887 Schizzii franco-provenzali, de Gra-ziado Ascoli, 930 ScrUri, de A. Russo, 839 Scrieri, de Radu Rosetti, 901 Scrierile teatrale ale lui Alecsandri, de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 849 Scrisori către Vasile Alecsandri, 813, 842, 849, 868, 908, 920, 924, 936, 948, 956, 972, 1020, 1029 La Semaine, 832 Serdarul de Orhei, 876 Serghie Pavlovici, de Léon Negruzzi , 715 Studii nationale, de Al. Russo, 87 Stefan ccl AI are, de I. Pop Flo-rantin, 466 Ştiri inedite despre legăturile lui Vasile Alecsandri cu oraşul Galaţi, de Paul Păltinea, 913, 987,'1003, 1052 Tabarin, 147 Tartuffe, de Molière, 147 Teatrul românesc, de Ioan Massoff, 843, 857, 920, 1019, 1035, 1041 Tipicon, 193 Traianida, de Dimitrie Bolinti-neanu, 659 Trei zile din istoria Moldovei, de Mihail Kogălniceanu, 228, 875 Lou Trésor dôu Félibrige, 939 Triod, 193 La Tristesse d’Olympio, de Victor Hugo, 35 Trompeta Carpaţilor, 166, 172 Tiganiada, de I. Budai-Deleanu, 280, 891 Un marş al lui Cuza, de C. Cristo-dorescu, 914 Un român necunoscut la Paris acum un veac şi reflecţiile sale asupra compatrioţilor săi... de Gh. Florescu,'967, 1022 Urare de Anul nou, 615 Vasărnapi Ujsăg, 950 Vasile Alecsandri, 962 Vasile Alecsandri mai puţin cunoscut, de Petre SPopescu-Gogan, 835 Vasile Alecsandri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine“, de Maria Platon, 930, 939, 1050 Vasile Alecsandri refuzat la „Co-media-Franceză", de C. Gane, 832 1075 V. Alecsandrişi „Albina Carpaţilor" de D, Vatamaniuc, 905 Viaţa lui I. L. Caragiale, de Şer-ban Cioculescu, 951 Viaţa lui Mihai-Viteazu, de Dimitrie Bolintineanu, 659 Viaţa lui Ştefan cel Mare, de Di-mitrie Bolintineanu, 659 Viaţa lui Ţepeş, de Dimitrie Bolintineanu, 659 Viaţa lui Vasile Alecsandri, de G. C. Nicolescu, 866, 937 Viaţa, timpul şi operele lui N. Bălcescu (1817—1852), de Gr. Tocilescu, 280, 891 Le vieux garçon, de Victorien Sardou, 590 (591) Vocea Covurluiului, 913 Vocea Prahovei, 274 Le voyage de Monsieur Perrichon, 590 (591) 30 de ani. Amintiri, de Aristizza , Romanescu, 860, 1035 150 de ani de la naştere. Vasile Alecsandri către Aristizza Romanescu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, de Gh. Franga, 1045, 1048 INDICE DE NUME * Agarici, I.: 268 Albu, Ilie: 352 (353) AIbu, Maria: 353 (354) Albu, Nicolae: 352 (353) Albu, Ştefan: 379, 920 Alcaz, Eugen: 499, 967 Alecsandri, familia: 855 Alecsandri, Alice, vezi Bal, Alice şi del Valle, Alice. Alecsandri, Catinca: 876 Alecsandri, Catinca, vezi Rolla Catinca. Alecsandri, Elena: 1005 Alecsandri, Elena, căpităneasa: 876 Alecsandri, Hélène, vezi Miot, Hélène şi Malherbe, Hélène. Alecsandri, Ion : 52, 93, 145(146), 164 (165), 253, 297, 452, 482, 483, 485 (486-488), 678 (680), 696, 823, 861, 895, 898, 908, 909, 931, 954, 955, 964, 1025, 1030. Alecsandri, Marie, vezi Bal, Marie. Alecsandri, Neculai: 876 Alecsandri, Noémi: 80 (81), 88 (89), 221 (222), 253, 308, 901, 903, 905 Alecsandri Paulina: 14, 16, 52, 59, 76, 79, 81, 83, 92, 93, 99, 122, 123, 125 (126), 148, 149, 186, 217, 218, 219, 226, 252- 255, 278-280, 284, 308-311, 330 (332), 343, 360(361), 408, 410, 423, 445, 468, (469), 480, 486 (489), 492, 494, 499, 501, 556, 557, 563, 584 (585), 588, 594 (596), 601 (602), 603, 604, 607, 609, 625, 626, 635 (636), 638 (639), 640, 649 (650), 661 (662), 668 (669), 679, 689 (690), 692, 707 (709), 714 (715), 725 (726), 732 (733), 756, 776 (777), 778, 787, 793 (795), 796 (797), 799. 800(801, 802), 811, 814, 823, 826, 829, 830, 831, 832, 834, 835, 844-846, 853, 864, 873, 883, 896, 898, 902, 905, 935, 937, 952, 963, 966, 968-970,987, 1001— 1003, 1010, 1011, 1051 Alecsandri, Vasile, vornicu : 27 (28), 93, 835, 846 Alexandrescu, Angelina: 350 Alexandrescu, Grigore M.: 349, 734. 886, 912 * Cifra din paranteze indică pagina din^traducerea scrisorilor.- 1077 Alexandrescu, Raluca: 350 Alexandrescu, Puiu: 271 Alexei: 412, 938 Alexi, Th: 398 Allard : 246 (248) Allaux, Aglae : 304, 346, 769, 901, 911, 977 Allaux, Anton: 347 (348), 901 Alterescu: 501 — 503, 505 Anghelescu, Mircea: 978 Anineanu, Marta: 811, 813, 1037 Antinescu, Zaharia: 442, 951 Aristia, Constantin: 670, 1023 Armăşescu, N. : 682 Ascoli, Graziado: 402, 930 Aslan, Theodor: 95, 105, 106, 111, 124 (125), 836, 839 Atanasiu, Teodor: 913 Athanasiade, I.: 950 Augier, Emile: 532 (533) Aupick, Jacques: 1042 Aurelian, P.S.: 733, 736 (737), 763 (764) 768, 773 (774) Babic: 187 Bal, Alice, vezi del Valle Alice. Bal, Charles: 903 Bal, Georges: 287 (288), 895 Bal, Marie: 69, 80 (81), 145 (146), 164 (165), 176, 221, 222, 224 (223, 225), 253, 256, 294, 334 (335), 861, 895, 901, 903, 908 Balassan, Teodor: 285 Baligot de Beynes, Arthur: 60, 62, 74, 93, 136, 137 (138), 242 (243), 250, 253, 295, 497, 536, 607, 615, 616, 693, 897, 902, 968, 980, 1029 Balş, d-na: 551, 589 Balş, A.: 462 (463) Barbolovici, Alimpiu: 431, 947 Barrai, d-na de: 101 (102), 133 (134), 137 (138), 145 (146), 157, 158 (159), 168 (169), 176 (177), 185, 213 (214), 221 (223), 276 (277), 838 Barrère, Camille: 1036 Baudelaire, Charles: 818, 1042 Baur: 255 Bayard, Jean, François, Alfred: 654, 1018 Bâlăceanu, Ion: 27 (29), 922 Bălcescu, Nicolae: 291, 326, 896, 1042 B;aconsfield, Benjamin Disraeli, lord: 454 (455), 485 (488), 955 Bébé, vezi Bal, Marie Bébé: 295 Beethoven, Ludwig van: 75 (76) Beldiman, Elena: 971, 917 Bellini, Vincenzzo: 176 (177) Bengescu, Zoe: 365 (366), 916 Bengescu-Dabija, G. : 141, 972 Berla: 558 Bsrlicoco, vezi C. A. Rosetti. Berlue Pérussis, Léon: 664, 665, 1020, 1021 Bianu, Ion: 945 Bibescu Gheorghe-Voievod: 670 Bibicescu, I. G. : 942 Biondi, Fernando: 943 Bismark, Otto von: 32 (34), 430, 514, 584, (585), 947 Blassianu, O.: 428, 945 Bob: 322 (323) Bodea, Cornelia: 1042 Bodnărescu, Samson: 141, 451, 954, 1026 Boerescu, Vasile: 93, 520 (521), 538, 613, 639, 674, 980 Bogdan, Lascăr: 311 Bogdan, Lupu: 23 (24), 310, 383, 814, 904 Bogdan, Marie G.: 9(10), 11(13), 17 (18), 22, 24 (23, 25), 29 (30), 45, 46 (47), 50 (51), 52 (53), 57 (58), 62-68, 70, 71, 73, 75 (72, 74, 76), 80 (81), 85, 88, 90 (91), 95 (96), 100, 102 (101, 103), 107 (108), 118 (119), 120 (121), 133 (134), 136 (137), 142 (143), 144 (145), 1078 157 (158), .163 (164), 167 (169), 173, 175 (176), 181, 184 (185), 202 (203), 205. {206), 212 (213), . 220 (222), 223 (225), 239 (241)', 242 (243), 246 (247), 249 (250), 256, 257 (258), 269 (270), 275 (277), 286, 288, 291, 309-310, 316, 318, (319); 321. (322), 330,- 332, 333 (334); 335, 343-346 (347), 353 (354), 361, 486 (488), 502, '504, 505, 515, 533 (534), 555 (556), 560, 562, 595 (596), 601 (602), 604, 609, 623 (624), 625, 629, 630, 635 (636), 638 (639), 642 (643), 648 (649), 709 (710), 756 (757), 758 (759), 793 (795), 800 (802), 811, 814, 816, 817, 821-823, 825, 828-830, 833, 834, 836-838, 841, 844, 848, 849, 851- 854, 856, 858 — 862, 864, 869, 872, 874,1 877, 879,- 881, 884, 887, 890, 894-897, 905, 906, 911, 931, 966, 987, 988, 1051 Bogdan, Marie L.: 17 (18), 22 (23), 78 (79), 87, 96, 243, 249 (250), 253-254, 256 (257), 286 (288), 293, 308, 309—311, 318 (319), 322 (323), 814, 864, 882, 883, 895, 903, 904, 905 Boiagi, Mihail: 552, 985 Boian. E.: 936 Boileau-Despréaux, Nicolas: 369 . (370), 666, 704 (706) Boldan, Emil: 831 Bolintineanu, Dimitrie: 15, 616, 813 Bolliac, Cezar: 210, 866, 1028 Bologa, Iacob: 412, 578, 938, 993 Bonaparte, Jérôme, Nàpoléon, Charles, Paul: 404 Bonaparte, Lucien: 1020 Bonaparte Wyse, William: 664 (665), 687, 738 (740), 796, 1020, 1027, 1040, 1056, 1057 Boné: 70 Borş, Lucia: 980 Bosie: 226, 238 Boucherie, C.: 674, 932 Bouffé: 139 Bourke, Robert: 329 (331), 907 Bozianu, Constantin: 517, 974 Brâiloiu, Casia: 916 Brăndză, Dimitrie: 286 Brănişteanu, Casuca: 309, 311, 903 Brănişteanu, lancu: 308, 311, 903 Brătianu, Dimitrie C. : 1031. Brătianu, Ion C.: 297 (298), 394, ' 395, 459 (460), 462 (463), 514, ' 522 (524), 574 (575), 581 (583), 623, 633, 668 (669), 680 (681), 688 (690), 898, 1025 Breazu, George: 1036 Brofft: 255, 268, 717 (718) Budai-Deleanu, Ion: 891 Buescu: 762 (764) Buiucli: 219 Buium: 559 Calimah [Catargi?]: 188 Calinderu: 672 (673)' Callimachi-Catargi, Eva: 558, 779 Callimachi-Catargi, Gracia: 558, ' 779 Callimachi-Catargi, Njcolae: 84, 86, 92, 94, 231 (233), 322 (323), 482, 559, 564y 778, 779, 787, 793 (794), 799 (801), 906, 922, 964, 988, 1051, 1052, 1055, 1057 ' : ; Camond, familia: 276 (277), 287 (288) Campoulin, Charles: 932 Cantacuzino: 904 Cantacuzino, Alexandru, cneazul: 272, 398, 446, 479-482, 493, 494, 497, 498, 501, 503, 506, 519 (520), 541, 550, 561, 563, 565 (568), 627, 630, 631, 637, 654, 662 (663), 672 (673), 677 (678), 681 (682), 689 10 79 (690), 698, 699. <700), 717 (719), 722 (723), 755 (756), 935, 937, 967, 968, 974-976, 987-990, 1013, 1023-1025., 1028, 1030 Cantacuzino,: Cleopatra: 312 (313)* 365 (366), 846,904, 908,914,969 Cantacuzino, Eliza: 520 (521) Cantacuzino, Grigore: 1058 Cantacuzino, Maria: 796 (797), 1058 Cantacuzino, I.: 712 Cantacuzino, Ion: 1008 Cantacuzino-Zizin, I.A.: 183, 778 Cantacuzino, Zoe, vezi Sturdza, Zoe. Carada, Eugeniu: 694 (695) Caragiale, Ion Luca: 951,| 1019, 1023 Caragiale, Costache : 670, 671, 1023 Carcalechi, Eugenia: 813, 998 Carmen Sylva, vezi Elisabeta, regina. Carol I: 255, 279, 280, 284-286, 341 (342), 352 (353), 375, 387, 390, 394-396, 482, 560, 607, 612, 613, 624, 674, 696, 730, 734, 750 (751), 758, 763 (764), 779, 813, 877, 891, 893-894 Carp, Petre: 284, 290, 778, 888, 893 Catargi: 69, 70 Catargi, d-rele: 356 (358) Catargi, A.: 22 (23), 30 Catargi, Anica, vezi Anica Grigore Ghica-Voievod. Catargi, Costin: 356 (358) Catargi, Elena: 618, 623 (624), 710 (711) Catargi, Euphrosina: 129, 214 (215), 847 Catargi, Dimitrie: 339, 341 (342), 361, 502, 505, 506, 515, 558, 560, 601 (602), 630, 732 (733), 756 (757), 792 (794), 793 (795), 911, 967, 989 Catargi, Lascăr: 265, 778, 847, 887 Catargi, Margareta: 493, 502, 504, 515, 557, 558, 560-563, 584, (585), 595 (596), 601 (602), 609, 617 (618), 627, 629, 710 (711), 731, 732 (733), 758 (759), 965, 967, 1004 Catargi, Sofia: 23, 24 (25), 560 Caux, marchiza de, vezi Patti, Adelina. Cavadalu: 665 Cavour, Benso, conte de: 388 Cazimir, Constantin (Cocrită) : 253, 309-310, 311, 903 Cazneuve: 285 Cernovodeanu, Paul: 1042 Champ, Emile de: 896 Chendi, Ilarie: 813, 998 Chiţu, Gh.: 914 Christescu, Ioan: 657 (658), 1019 Cihac, Alexandru: 228, 229, 398, 400, 552, 634 (635), 875, 985, 1019 Ciobanu, Valeriu: 885 Cioculescu, Şerban: 951, 973 Cîmpineanu: 15 Clatinos, Nicolae: 407, 934 Climer, Ion: 930 Clopoţel, vezi I. G. Duca. Cogălceveanu, vezi Kogălniceanu, Mihail. Cogălniceanu, vezi Kogălniceanu, Mihail. Cohen-Lînaru, Maurice: 475 (476), 961 Columb, Cristofor: 784 Condiescu, N.N.: 815 Constantin: 192—194 Constantin, A. : 876 Conta, Vasile: 755 (757), 1046 Coquelin: 724 (726) Coquelin, Constant, ainé: 1035 Coquelin, Ernest, cadet: 1035 Cordier: 465, 482 Coresi: 660 (669) Corneille, Pierre: 995 Cornescu, C. : 1041 Corradini, Mihail: 280, 291, 896 Costache, Veniamin: 644 Costache-Iepureanu, Manolache: 305 (306), 901 Costin: 653 Costinescu, Emil: 761 (763), 774 (776) Cozadinii, familia: 551 Cozadini, Dimitrie: 984 J080 Cozadini, Elena: 984 Cozoni, Costache: 254, 454, 455 (456), 458, 459 (460, 461), 462 (463), 493, 494, 539, 559, 955, 967 Cozoni, Elena: 93 Cozoni, Enache: 955 Cracti: 489 Crawley: 298, 299 (300), 527, 1039 Crăciunescu, lob: 109, 841 Creangă, Ion: 152, 281 Cremieux, Adolphe: 454 (455), 485 (488), 514, 964 Cretzulescu, N., d-na: 513 (514) Cristina: 565 Cristodorescu, Constantin C. : 914 Crupenski, Matei: 263, 264 Cuculi: 665 Cuénim, Philadelphe: 226, 238, 239, 875 Cuénim, Victor: 875 Cugler, Matilda: 244, 245 Cuţa: 203 (303) Cuza, familia: 537 (538), 897 Cuza, Alexandru A.: 857, 968, 1001 Cuza, Alexandru, Ion: 63, 64, 99, 295, 471, 489, 515, 536 (537), 615, 753, 855, 877, 897, 902, 904, 913, 968, 980, 1002, 1022, 1044 Cuza, Dimitrie A. : 897, 968 Cuza, Elena: 181 (182), 217, 253, 295, 309, 310, 497, 536, 537 (538), 607, 760, 883, 897, 901, 902 (904), 956, 968, 980 Cuza, Grigore: 154 (156), 855 Cuza, Ion: 855, 897 Cuza, Mărioara : 876 Damé, Frédéric: 508 (510), 516 (518), 522 (524), 549 (550), 570, 571 (572), 580 (581), 636 (637), 641, 642 (643), 648, 683 (685), 700 (701), 717 (718), 724 (726), 793 (794) 818,972-974,992, 1012, 1013 Damet, vezi Damé, Frédéric. Damian.V: 741, 747, 1040, 1043 Daniel, Michel: 188, 310, 557, 903 Dante Alighieri: 421 Darmet, vezi Damé Frédéric. Davila, Ana: 115 (116), 842 Davila, Carol: 114 (115), 842 Délaunay, Louis Arsène: 600 (609), 1003, 1008, 1035 Delmary, Victor: 610, 1004 Despot-Voievod: 451, 459 (461) Dimitriade, Constantin: 155 (156, 157), 855, 857 Dimitriu, Vasile: 220 256, 497, 502, 503, 558, 635, 874, 968, 988 Dlujanschi, Oreste: 564, 676, 684 (685), 713, 745, 785, 990, 1033, 1042, 1054 Docan, Maria, vezi Bogdan, Maria L., Docan, Nicolae: 15, 1022 Docan, Smărăndita: 64, 77, 78 (79), 89 (90), 186,' 252, 296, 297, 302 (303), 308, 309, 310, 311, 322 (323), 348 (349), 814, 830, 834, 864, 895, 898, 900, 904, 905, 911, 912 ' Drăgănescu: 983, 992 Drăgescu, I.C.: 729, 1037 Droc Barcian, Nicolae: 440, 950 Droyn de Lhuys, Edouard : 276 (277), 890 Duca, familia: 176 (177) Duca, Euharia: 125 (126), 584 (585), 593 (595), 600 (601), 603, 609, 845, 908, 1000, 1001 Duca, Georges: 124 (125), 126, 188, 308,312(313),314, 315(316), 324 (325), 333 (334), 335 (336), 344 (345), 360 (361), 474, 475 1081 (476), 500, 584 (585),. 590 (591), 592, 604, 669, 759, 839, 845, 846, 905, 908, 911, 994, 995 Duca, Ion : 188, 219, 334 (335), 846, 908 Duca, I.G.: 584 (585), 595 (596), 646, 647, 759, 846,. 995, 1000 Duca, Lucia: 312, 313 (314), 323 (324), 332-334 (336), 345, 352 (353), 360 (361), 364 (365), 370, 473 (475), 584 ,(585), 594. (595), 604, 630, 646, 758 <759),, 846, 906, 908, 912, 914, 917, 918, 961, ÎOIS;- 1046 Duca, Pavel: 845 Duca Safta: 845 . Dulfu, Petre: 625, 746, 747, 1010 Dumas fils, Alexandre: 10,19 Dunois Jean [?]: 217, 873 . Duzinchievici, D.: 993 Dymsza, Livia: 720 , E.P.: 420, 942 Economu, Ciru: 860 Eliade Rădulescu, Ion: 161, 363, 369 ' Elisabeta, regina: 77, 80, 82, 85, 122, 214 (215), 231, 232 (234), 235, 236, 247 (248), 255, 335, 339-341 (342), 352, 353, 360 (361), 396, 398, 474 (476), 480, 481, 559, 584 (585), 588, 590 (591), 594 (595), 601 (602), Fălcoianu, Maria: 27 (29), 253, 254, 307, 883, 902 Fălcoianu, Scarlat: 26, 254, 815 — 817, 883 Fănuţă: 681 Filimon, Nicolae: 991 Filipescu, Cleopatra, vezi Canta-cuzino, Cleopatra. Filipescu, Costache: 312 (313), 904 Filipescu, Grigore: 904 Filipescu, Ion: 904 Filipescu, Natalia: 168 (169) Filipescu, Scarlat: 904 Fischer, L.V. : 868 ' Flechtenmacher, Alexandru: 573, 726 (727), 1036 - Florescu, Alina: 558, 781 603, 607, 613, 625, 629-631 (632), 672 (673), 688 -(689); 734, 758, 759,- 779, 780, 802--805 (806-808), 829, 846, 876, 877, 910, 997, 1011, 1058 Eminescu, Mihail: 249, 881, 964 Ene: 689 (690) Enescu, Maruca: 965 Engel, Eduard: 760 Essarcu, Constantin: 280, 291, 896, 1048 Eugenia, împărăteasa: 1048 Florescu, Bonifaciu: 744' 766, 781, 1041, 1042, 1048,' 1055 ’ Florescu, Eliza: 558 Florescu, Georges: 967 ». Florescu, Ion Emanuel: 265 (266), 389, 390, 558, 781,'*925, 988, 1053 Florescu, LuStita: 1042 Forbes: 355 (357) . '< Fourès, Auguste: 786,, 1055 Francôme:. 246 (248) . _ . Franga, George: 1045, ÎÔ48 Frateşiu, Nican or : 652 1 ** Friedrich, Wilhelm: 760 Frunzéscu, Dimitrie: 152y 327 Fuad-paşa: 661 (663). Fulerand: 613 1082 Gane, Constantin: 832, 847 Gane, Niculae: 229, 238, 303, 307, 373, 380, 465, 900, 902, 921 Ganiţki, Mihail: 259, 885 Gardeev, Esmeralda: 359, 913 Gardeev, Nicolae: 913 Garfunkel: 64 Garnier, Charles: 192, 861 Gatineau,A. :573 (574), 610,620 (621), 638 (639), 651 (652) 655, 668 (669) Gauthier, Theodor: 818 Gavarni, Thomas Vireloque de, : 735 (736) Ghenea, C.: 896 Gheorghiu : 409 Gheorghiu : 914 Ghica, Aglae Gr., vezi Allaux, Aglae. Ghica, Alexandrina: 36 (37), 39 (40), 381, 460 (461), 498, 511 (512), 517 (519), 569 (570), 571 (572), 622, 623 (624), 649 (650), 668 (669), 671 (672), 739 (740), 778, 1008 Ghica, Alexandru-Voievcd: 57 Ghica, Anica, Gr.: 901 Ghica, Dimitrie, beizadea : 545, (546), 590, (591), 592, 971, 983 Ghica, Dimitrie I.: 523 (525), 976 Ghica, Emil : 1035 Ghica, Grigore: 365 (366), 904 Ghica, Grigore-Voievod: 228, 825, 901, 913, 936, 967 Ghica, Ion: 27, 36, 38, 41, 184, 261, 268, 381, 449, 458, 472, 484, 491, 507, 514, 521, 529, 531, 539, 540, 543, 550, 552, 554, 555, 564, 568, 588, 589, 591, 592, 597, 604, 607, 616, 620, 622, 627, 632, 634, 640, 644, 647, 653, 654, 656, 660, 671, 675, 677, 679, 681, 683, 688, 691, 695, 698, 713, 716, 721, 727, 735, 740, 741, 749, 754, 755, 761, 771, 774, 778, 782, 785, 787, 790 (791), 792, 798, 813, 815, 819, 820, 840, 864, 885, 887, 921, 953, 955, 957, 960, 966, 967, 971- 975, 978, 979, 981-984, 987, 988, 991, 992, 993, 995, 996, 997, 1000, 1001- 1004, 1008, 1010- 1014, 1016- 1020, 1022 - 1028, 1030, 1033- 1037, 1039 1041, 1042, 1044, 1046, 1047, 1051, 1053- 1057 Ghica, Ion Gr. : 922 Ghica, Iorgu: 155 (156), 855 Ghica, Lucia, vezi Duca, Lucia. Ghica, Natalia, vezi Filipescu, Natalia. Ghica, Pantazi: 726 (727), 979, 1036 Ghica, Scarlat: 511 (512), 523 (525), 972 Glaize, P. : 932 Goethe, Wolfgang: 32 (34), 818 Gogol, Nicolae : 815 Gorciacov, Alexandru: 430, 946 Got, François Jules Edurad: 147, 195, 330 (333), 608 (609), 852 Goughenheim: 13 Grabbe: 395 Gradovici: 55 Grandea, Haralamb: 262, 576 ' (577), 642 (643) Grădisteanu, P., d-na: 199, 755 (757) Grădisteanu Petre: 683 (685), 742, 743 (744), 748, 755 (757), 860, 868, 1041 Grecianu, D: 858 Grenier, Edouard: 18, 31, 328, 354, 473, 814, 815, 818, 901, 907, 911, 913, 961 Grigorescu, Nicolae: 152, 988 Grigori Iconomul: 1005 Grigoriu, Petru Vasile: 613, 646, 1005- 1016 De Gubernatis, Angelo: 470, 960 Guillard, Stanislas: 294, 908 Guillot : 500 (501) Guşti, Dimitrie: 914 1083 H Hagiescu, Nicolae: 636 (658), 657 (658), 677 (678), 688 (689), 1019 Hallstrôm, Xvar: 997 Hamsea, Aron : 422, 943 Haneş, Petre V.: 839 Hanganu: 89 (90) Hanţă, Alexandru: 930 Hasdeu, Bogdan Petriceicu: 43, 104, 142, 160, 229, 243, 274, 278, 283, 286, 509' (510), 838, 856, 879, 881, 888, 893 Hausknecht: 443, 446, 479, 494, 499, 500-504, 506, 525, 530 (531), 532 (534), 562, 868, 909, 951, 962, 978, 983, 985, 986 Haycock: 636 (637), 1013 Hech: 710, (711) Heine, Henric: 142 Hepites, Alexandru: 987 Hermeziu, Vasile: 913 Herz, A. de: 446, 453, 953 Hociung: 92, 834/835 Hodos, Iosif: Sl5 Horaţiu: 283, 818 Houghton: 119 (120) Hfibsch, Eduard: 750 (751) 753 1044, 1045 Hugo, Victor: 35, 818 Hübner: 404 Hurmuzaki: 668 Hurmuzaki, fraţii: 837 Hurmuzaki, Alexandru: 84Q, 948 Hurmuzaki, Gheorghe : 56, 197, 436, 437, 824, 867,. 948 Hurmuzaki, N., d-na: 399 Hurmuzaki, Nicolae: 399, 411 923, 948 Ianov, Ion: 94 Iatzimirski, A. I. : 885 Ionescu, Nicolae: 200, 490, 815, 868, 965 Ionescu de Ia Brad, Ion: 868 Ionescu, Radu: 815 Iordachi, A.: 876 Iorga, N. : 1044 Jarnik, Jan Urban: 993 Jean [Duca?]: 334 (335), 603, 908 Jocrisse: 220, 288 (289), 895 Kalinderu, vezi ,Caliiţderu Kalinderu, Iancu: 991 Katz: 546 (547) Ipsilante: 618 Irimia, Ion: 501 Isăcescu: 459 (460), 493 (494) Ispirescu ,Petre: 545 (546) Iulian, Ştefan: 635, 636 (637), 650, 651, 654, 662 (663), 677 (678), 688 (689), 724 (726), 1012 Jolde: 451 Jora, Mihail: 168 (169), 503, 535 (536), 624, 979, 1009 Kingstion, Beatty: 738 (740), 1039, 1057 Kirileanu, Gh. T.: 846 1Ô84 Kisselef, Pavel: 404 Kogălniceanu: 72, 73, 82, 83, 129, 183, 189, 190, 192, 199, 228, 237, 305 (306); 327, 381, 384-387, 390, 446, 451 (452) 459 (460), 462 (463), 492,493, 508 (510), 517 (518), 564, 597, (598), 613, 693 (694), 735, 737, 828, 831, 847, 863, 865, 868, 907, 922, 923, 924, 927 >' 954, 955, 966, 967, 979, 1029. Kotzebue, Wilhelm: 122, 844, 847, 1030 Kremnitz, Mitte : 720 Kroukowski, Pierre Corvin: 1019 Kuculi: 665 Kutuzov, Mihail: 514, 973 '83, !E>55 01, >77 ti. Lacroix: 88 La Fontaine: 39 (40), 283, 820, 1017 La Marmora, Alphonse de: 388 Lambrior, Alexandru: 141, 229, 290 Lapedat, Ion Alex.: 338, 374, 391, 909, 918, 927 La Tullay de Varenne, Aimée: 9 (11), 12 (13), 23, 24 (25)' 29 (30), 46 (47), 50 (51), 53 (54), 61, 69-71 (72) 74-77, 85, 88 (89), 91 (92), 95, 96, 811, 829 Laurian, August Treboniu: 22,26 (28), 142, 363, 566, 688 (690), 815, 816 Laya, Jean Louis: 1019 Lazaru, Alexandru: 413, 939 Lazzu: 318 (319) Lăpuşneanu, Àlexandru-Voievod : 451, 954 Lecca, D.: 565 (567), 965 Lemaitre, Frédéric: 139 Léonard: 497, 498, 557, 558 Lesseps, Ferdinand: 890 Levandoski: 195, 959 Lipan, Alexandrina: 498 Liteanu-Vîrnav, G.I., vezi Vîr-nav-Liteanu, G.I. Lucasievici: 883 Luchian, Nicolae: 124 (125), 411, 645, 768, 937, 1015 Lüders, Alexandru: 913 Ludovic XIV: 758 Ludovic I al Bavariei: 901 0, 9, |>4 \'5 Mac Mahon, Marie Edmé Patrice de: 522 (524), 975 Macedonski, Alexandru: 641, 665, 976, 1014, 1021 Macovei: 700 (701) Maiorescu, Ana: 910 Maiorescu, Clara: 264, 720 Maiorescu, Livia, vezi Dymsza, Livia. Maiorescu, Titu: 95, 140, 143, 147, 150-152, 155 (156), 191, 194, 214 (215), 228, 263, 268, 272, 273, 301, 389, 483 (486), 719, 743 (744), 754, 755 (757), 760, 770, 782, 850-852, 854, 857, 866, 886-888, 893, 1034, 1041, 1045-1047, 1053 Malherbe, Hélène: 29 (30), 61, 295, 895 Malla, Ion D.: 1012 Mangra, Vasile: 944 Manolescu, Grigore: 574 (575), 621 (622), 704 (706), 857, 1003, 1008, 1019, 1035 1085 Marchetti, Filippo: 421, 422, 425, 613, 633, 734, 932, 943, 948 Marcolini: 1044 Marghioliţa: 252, 883 Marian, George: 636 (637), 642 (643), 662 (663), 677 (678), 1013, 1025 Marian, Simion Florea: 711, 1032 Mariette: 100 (101) Marinette: 9, 10 (11), 12 (13), 17 (18) Massim, I.C.: 26 (28), 142, 161, 815 Mas off, Ioan: 843, 850, 860, 920, 964, 979, 1008, 1019, 1035, 1C41 Mavrocordat, Didiţa: 908 Mavrocordat, Natalia: 308, 310, 908 Mavrocordat, Nicolae: 903 Mavrocordat, Smaranda : 892 Mavros: 1008 Melchisedec: 615, 616, 660, 1006 Mérimée, Prosper: 20 (21), 110, 815 Meyerbeer, Giacomo: 176 (177) Meyerhoffer, Lebi: 812, 903 Meyrounet de St Marc: 932 Mezzetti, Pietro : 419, 429, 448, 480, 513, 526, 752, 765, 941, 942, 946, 953, 963, 972, 976, 1044, 1045, 1048 Miculi, Carol: 468, 476, 959, 962 Miculi, Frédéric: 469 Mihai Viteazu: 148, 166, 860, 1032 Mihalcea : 302, 900 Millo, Matei: 116, 117, 127, 129, 135 (136), 139, 140, 144, 146, 149, 150-153, 155, 162, 170-172, 208, 209, 214 (216), 656 (658), 657 (658), 662 (663), 704 (706), 722 (723), 839-843, 846, 847, 849-851, 853- 855, 857, 859, 860, 870, 872, 873, 891, 979, 1035, 1048 Mistral, Frédéric: 402, 404, 413, 674, 930-932, 939, 940 Mitici, Costachi: 263, 264 Mîrzescu, Gheorghe: 290, 895 Mocioni, Andrei: 688 (689) Moise: 191, 193, 194 Moisescu: 264 Molière, Jean-Baptiste Poquelin: 177, 817, 852 Moina, Ştefan: 208, 237, 238 Moruzi, Adela: 604 (605), 608, 1001 Moruzi, Alexandru: 1001 Moruzi, Maria: 1001 Muti, Domenico: 434, 758, 934 N Nabuco, vezi Sturdza, Alexandru. Naniescu, Iosif: 301, 899 Napoleon: 973, 1048 Napoleon III: 396, 803 (806) Negri, Catinca: 309—311, 462 (463-464), 494, 497, 731 (732), 769, 1038 Negri, Costache: 55, 82, 140 (141), . 162- 164, 176 (177), 185, 213, 216 (217), 254, 255, 261, 265, 298 (299), 301-305, 338, 356 (358), 446, 464, 494, 497, 693, 694 (695), 783, 784, 824, 831, 866, 872, 875, 887, 898, 899, 900, 901, 902, 904, 913, 916, 956, 970, 1029 Negri, Evghenia: 311, 904 Negri, Maria, vezi Negri, Evghenia. Negri, Nicu: 423 Negruzzi, d-nele: 399 Negruzzi, Costache: 47, 141— 142, 398, 667, 668 (669), 820, 821, 825, 1021, 1022 Negruzzi, Iacob: 15, 37, 41, 43, 47-49, 51, 54, 58, 81, 87, 94, 99, 105, 106, 111-113, 126, 130-132, 141, 153, 159, 161, 162, 165, 166, 170, 180, 182, 183, 188, 194, 196, 198, 200, 1086 207, 208, 210, 211, 227, 259, 230; 237, .244; 245, 249, 250, 261, 267, 268, 271, 273, 281, 282, 285, 289, 290, 350, -351, 362-364, 367, 371-373, 375, 376, 378, 380, 383, 387-389, 394, 396-400, 402, 404, 430, 443, 450, 456, 464, 481, 529, 552, 554, 568 (569) 588, 589, 591, 592, 604, 614-616, 619, 621-624, 644, 652, 654, 660, 667 (669), 688 (689), 695, 725 (726), 7.40, 753, 756 (757), 767, 768, 770, 782, 785 (786), 788, 813, 819-823, 825, 833, 836, 837, 839-841, 843, 845, 848, 849, 851, 854, 856, 857-859, 862, 863, 865, 867-873, 875-878, 880-882, 885, 887- 889, 892; 893, 895, 912, 915 — 921, 923, 925, 927, 929-931, 946, 952, 954-956, 958, 963, 977, 980, 985, 986, 997, 998, 1005, 1006, 1009, 1010, 1015, 1017, 1019, 1021, 1029, 1033, 1040, 1045, 1049, 1050, 1053, 1056 Negruzzi, Léon: 95, 399, 715, 1033 Negruzzi, Maria: 99, 142, 195, 212, 268, 284, 290, 366, 367, 444, 450, 644, 741, 916 Newski, Pierre: 1019 Nicolescu, G.C.: 831, 866, 870, 925, 926, 937 Nollet: 101- 103, 107 (108), 269 (270) Nottara, Constantin I.: 964 Nottara, Tatiana: 964 Obedenaru-Gheorghiade, Mihail: 402, 404, 421, 422, 470, 613, ' 633, 674, 686, 733, 932, 942, 943, 960, 1005, 1012, 1023, 1024, 1026, 1038, 1039 Odobescu, Alexandru: 128, 214 (215), 279, 439, 787, 815, 817, 847, 850, 1041, 1055 Olariu, Alexiu: 412, 938 Paicu, Pavel: 43, 820 Pajurescu: 649, 1018 Pann, Anton: 48, 49, 822 Panaiteanu-Bagdazare, Gheorghe: 303, 831, 900 Panu, G.: 132, 141, 229 Papadopol-Calimah, A. d-na: 525, 530, 640, 647 Papadopol-Calimah, Alexandru: 546, 591, 592, 614,. 615, 640, 644, 647, 653, 772,. 779, 781, 789, 835, 836, 952, 976, 978, Olga [Duca?]: 335, 601 (604) 908 Ollănescu-Ascanio, Dimitrie C. : 478, 509 (510), 532 (533), 544 (545), 551, 615, 619, 962, 1006, 1007 Orăşanu, Teodor: 508 (510), 972 Oteteleşanu, familia : 989 Oteteleşanu, d-na: 561 Ovanes, Hriste: 85, 254 983, 998, 999, 1014, 1016, 1051, 1056 Paraschivescu : 265 (266) Parisotti: 1012 Parodi, Alexandru: 1019 Pascal, Gheorghe : 196 Pascaly, Mihail: 116, 117, 128, 139, 215, 657 (659), 662 (663), 684 (686), 742 (743), 796 (797), 843, 847, 850, 855 Patti, Adelina: 202 (203), 868 Pavel: 674 1087 Păltînea, Paul: 913, 987, 1003, 1052 Pelimon, Alexandru: 568 (569), 991 Penescu, G.: 1048 Perieţeanu, S.: 841 Petrescu: 406, 934 Petrino, familia: 837 Petrino, Eufrosina: 399, 837 Petrino, Dimitrie: 201, 229, 238, 245, 282, 286, 289, 390, 400, 837, 892, 927-929 Phelimon: 991 Pisoski, Alexandru: 86, 320, 423, 479, 489, 499, 515, 553, 833 Pisoski, N., d-na: 99, 423, 489, 493, 553 Pisoski, Nicolae: 86, 98, 320, 339, 343, 344, 423, 458, 470, 479, 489, 498, 506, 514, 553, 563, 760, 779, 780, 833, 837, 905, 909, 910, 944, 956, 957, 959, 962, 965, 969, 973, 985, 990, 1047, 1056 Planteau: 796 (797) Platon: 799 (801) Platon, Maria: 930, 931, 939, 943, 1050 Pleşescu,: 123 Plether: 647 Pogor, Vasile: 35, 52, 95, 194, 195, 201, 207, 228, 229, 238, 528, 818, 977 Poliz : 16 Poliz: 27 (28), 80, 811, 812, 814, 816 Ponmartin, Armand de: 832 Pop: 407, 935 Pop Florantin, I.: 466, 958 Popescu, Anicuta: 704, 724 (726), 796 (797), 1035 Popescu, Eufrosina: 532 (533), 656 (658), 749, 857, 1043, 1044 Popescu-Gogan, Petre: 835 Poptămaş, Dimitrie: 942, 943 Posluşnicu, Mihail Gr.: 1044 Proca: 409 Protopopescu, Tache: 454 (455), 459 (460-461), 462 (463), 957 Prozorevski: 514 Pruncu: 57 Pruncu, Pavel: 825 Pruncu, Scarlat: 825 Pulcbérie : 78 (79), 164, 322 (323) Pumnu, Aron: 97 (98), 363 Puşkin, Alexandru: 815 Quintana, Albert de. . . y Combis: 930, 933, 940, 948, 958, 959, 402-405, 415, 433, 457, 466, 960, 1050 470, 471, 586, 587, 613, 674, Rabelais, François : 712 (714) Rabener, C.M.S.: 432, 947 Radu, familia : 1022 Radu: 310, 661 (663), 667 (669) Radu, Panait: 280 Racine, Jean: 177, 861 Ralet, Dimitrie: 210, 285, 871, 894 Raphaël Sanzio: 9 (10), 23 (24), 242 (243) Rădulescu-Dulgheru, Georgetaî 840, 919, 925, 972, 986 Rădulescu-Pogoneanu, Ion: 846 Răşcanu, G.: 505, 506, 556, 640, 987, 1014 Receanu: 152 Reymond, d-nele: 20 (21) Reymond, Emmeline: 330 (332), 356 (358), 557, 814 (816), 907 1088 Rîureanu, Ioan M. : 180, 182, 863 Roia: 556 Rolla, Catinca: 923 Rolla, Costache: 78 (79), 252, 383, 384, 390, 395, 895, 905, 922, 923 Romanescu, Aristizza: 574 (575), 608 (609), 621 (622), 657 (658), 704 (706), 722-725, 860, 1003, 1008, 1035 Roque-Ferrier, Alphonse: 401, 929, 931, 932, 939, 414 (415), 674, 1020 Rosetteştii: 970 Rosetti, Aglae, vezi Aglae Allaux Rosetti, C.: 56 Rosetti, Carol: 837 Rosetti, C.A.: 389, 394, 395, 459 (460), 462 (463), 489, 514, 564 (567), 581 (583), 680 (681), 6&4 (695), 990, 995, 1024-1025 Rosetti, Dimitrie: 936 Rosetti, Lascăr: 409, 769, 783, 788, 936, 1050, 1054, 1055 Rosetti, Max: 916 Rosetti, Radu: 526 (527), 901, 916, 927 Rosetti, Radu, R.: 837 Rosetti, Răducanu: 901, 936, 977 Rosetti, Scarlat, vezi Rosetti, Carol. Rosetti-Bălănescu, Nicolae: 56 Rosetti-Roznovanu, N.N. : 308, 310, 547, 858, 892,903 Rosetti-Solescu, Constantin : 309, 903, 904 Rosetti-Solescu, Dimitrie: 904 Rosetti-Solescu, Teodor: 562, 904 Rosetti-Teţcanu, Costache: 965 Rosetti-Teţcanu, Dimitrie: 489, 965 Rossini, Gioacchino: 176 (177) Roşea, Ion: 1026 Roznovan, Alexandrina: 255 Rucsanda: 252, 883 Russo, Alexandru: 87, 326, 542, 766, *767, 833, 839, 907 Roux, A.: 832 Sachelari, Leon: 502, 505, 506 Saint Marc Girardin: 147, 853 Sarandi, Frosa: 635, 636 (637), 654, 657 (659), 677 (678), 1012 Sardou, Victorien: 590 (591), 1008 Sălceanu, familia: 883 Sălceanu, Grigore: 883 ■Săndulescu, Alexandru: 880 Săvescu, Coralia: 364 — 366, 910, 918 Sbierea, Ion: 837 Schandorf, Ludovic: 336—338,908, 909 Schiavoni, Giovanni: 900 Schiller, Frédéric: 32 (34), 474 (476), 770 Schinas: 736 (737) Schwab: 778, 1052 Serurie, Grigore: 990 Shakespeare, William: 17 (18), 523 (525) Sihleanu, Ştefan: 724 (725), 1035 Silasi, Grigoriu: 625, 653, 746, 1009, 1017, 1042, 1043 Sion, George: 16, 82, 116, 138 — 140, 174, 175, 177, 178, 255, 278, 280, 284, 291, 480, 509 (510), 531-534, 597 (598), 688 (690), 724 (726), 746, 748, 750, 755 (757), 762 (764), 813, 831, 839, 842, 843, 847, 849., 855, 861, 890, 891, 893, 894, 896, 932, 979, 1043 Sîrbu, I.: 452, 535 (536) Slavici, Ioan: 160, 229, 782, 856 Socec, Vasilel.: 55, 57, 113, 117, 195, 197, 229, 263, 279, 284, 327, 398, 400, 522 (524), 525, 544 (545), 550, 552, 657, 676, 1089 768, 819, 824, 825, 843, 891, 1019, 1024, 1049 Sofia: 96 Spatariu: 311 Spiro-Paul, Andrei: 907 Spiro-Paul, Paulina: 325, 326, 906 Stamatopulo : 465 Stăncescu, C.: 724 (726), 762 (764), 1035, 1041 Stănescu, d-na: 124 (125) Stătescu, Eugen: 1046 Steriadi, George: 124 (125), 134 (135), 439, 782 (783), 839, 843, 847, 849, 855, 864, 1054 Stezianu, Constantin : 993 Stolojan, Anastase: 735 (737), 761 (763), 774 (776), 1039 Strat, I.: 489 Străjescu: 444, 952 Străjescu: 557, 559 Străjescu: 785 (786) Strusberg : 514, 581 (583), 995 Sturdza, Adela, vezi Môruzi, Adela Sturdza, Alexandru: 78 (79), 780, 1053 Sturdza, Dim. A.: 55, 424 (425), 454 (455), 459 (461), 462 (463), 493 (494), 637, 815, 824, 944, 955, 957, 967, 972, 997, 1008 Sturdza, Gheorghe A.: 491, 824, 979 Sturdza, Grigore : 195, 207, 208, 870, 883, 971 Sturdza, Maria Gh.: 491, 819, 824, 979, 1023 Sturdza, Mihail-Voievod: 48, 117, 967 Sturdza, Olga: 252, 883 Sturdza, Zoe: 425, 619, 1008 Sturdza, Zulnia: 217, 769 Sultzer: 781 Suţu, Alexandru-Voievod: 267 Suţu, Alexandru Gr.: 730, 768 Suţu, N.: 903 Şendrea, Alexandru: 301, 899 Şoimescu, I.N.: 508 (510), 520 (521), 522 (524), 523 (524), 580 (581), 636 (637), 642 (643), 972 Ştefan cel Mare: 104, 193, 199, 20.1, 207, 465, 482, 644, 693 (695), 870, 892, 950 Ştefănescu, Ion: 452 — 453 Ştejărescu: 668 (669) Stephănescu, G. M.: 587, 618, 621 (622), 634, 638, 668 (669), 672 (673), 688 (689), 702, 707 (708-709), 716 (718), 996, 1007, 1008, 1012, 1013, 1023, 1031, 1034 T Taubes, A.: 427, 945 Taylor: 9- 13, 29, 30, 46 (47), 71 (72) Tănăsache: 78 Teller, Israel: 438, 949 Teodorini, Elena: 920 Terţei, vezi Catargi, Margareta. Thibaud : 107 (108) Thiets, A.: 814 Thousseret: 653 Tocilescu, Grigore: 688 (689), 891 Tomescu, Vasile: 1036 Tomşa: 459 (461), 516 (518) Torouţiu, I.E.: 955 Tourtoulon, Charles de: 402, 674, 931, 932 Traian: 39 (40), 42, 43, 264, 707 (709) Turgheniev, Ivan: 815 1090 T Ţepelea, G.F.: 930 Ţerranu: 1012 Ubicini, Abdolonyme: 1023 Urechia, V.A.: 363, 439, 457, 467, 542, 554, 586, 587, 664, 687, 724 (726), 730, 745, 748, Ţincu, Nicolae: 860 754, 757, 950, 956, 959, 982, 986, 996, 998, 1019, 1020, 1027, 1031, 1036, 1037; 1038, 1043, 1046, 1049 Del Valle, Alice: 22 (23), 43 (44), 86, 186, 187, 242 (243), 287 (288), 294, 416 (418), 835 Vartolomei, Vasile: 941 Varziu [ ?] : 508 (5 10) Vasile Lupu-Voievod: 243 Vasilescu: 621 (622) Vasilescu, Maria: 1008 Vasiliu, Aurel Ioan: 1076 Vataraaniuc, D.: 909 Văleanu, Ştefan: 70, 594 (595), 604, 1000, 1002 Vellescu, Petre: 154 (156), 532 (533), 855, 857 Vellescu, Ştefan: 857 Ventura: 178—180, 862 Ventura, Eufrosina, vezi Catargi, Eufrosina. Ventura Fanchette Lea, 920 Ventura, Grigore: 376 (377), 382, 426, 539 (540), 544 (545), 547, 648, 654, 660, 662, 697, 700 (701), 724 (726), 742 (743), 748, 755 (757), 796 (797), 799 (801), 919, 920, 922, 945, 981, 983, 984, 1017, 1018, 1023, 1030, 1046. Ventura, Marioara: 920 Verdi, Giuseppe: 295 , Vermont, Fanchette Lea, vezi Ventura, Fanchette Lea. Vernescu, G. : 497 Verussi, Petre: 613, 614 Vicol, Isaia: 196, 867 Victor Emanuel II: 388, 389 Vizante, Andrei: 693 (694), 1029 Vîrgolici, Teodor: 813 Vîrnav-Liteanu, G.I.: 132 ,142, 286, 387, 400, 848, 894, 922 Vîrtosu, Emil: 1048 Vladimirescu, Tudor : 618 Vogoride, Cocuţa: 883 Vogoride Conache, Emanuel: 858, 883 Vogoride, Lucia: 163 (164), 858 Vogoride, Maria: 858 Vogoride, Nicolae: 285 Voinescu, Ion II: 744, 745, 766, 1042, 1048 Vulcan, Iosif: 412, 441, 645, 656, 670, 682, 791, 940, 941, 949, 950, 1015, 1018, 1022, 1026, 1057 Wachmann, Eduard: 724 (726) Wadington, William: 454 (455), 485 (488), 514, 965 Weiss, Stanislav: 447 Weitzsecher, Amedeo: 448, 449, 942 Wied, prinţul de: 584 (585), 594 (595), 601 (602) Woliki : 210 1091 X Xenopol, Alexandru: HI X. d-ra: 1018 Z Zamfirescu, Mihail: 112, 860 Zappa, Evanghelie: 142 Zanne, Alexandru: 16, 813 Zotta, Sever: 834, 835, 955 INDICE AL SCRISORILOR PE DESTINATARI, GRUPATE CRONOLOGIC Către Ştefan Albu 1877 decembrie 30, Mirceşti, 379 — 380 Către Eugen Alcaz 1879 august 10, Mirceşti, 495 Către Iancu Alecsandri 1878 noiembrie 26, Mirceşti, 452 — 454 1879 aprilie 20, Mirceşti, 482 — 489 1881 februarie 12/24,'Mirceşti, 678-681 1881 martie 14/26, Bucureşti, 696 — 697 Către Paulina Alecsandri [1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 15 [1871 martie, Iaşi], 15 [1871 mai], Iaşi, 16 [1872 februarie-martie, Bucureşti], 52 [1872 iunie], Lindau, 59—60 [1872 iunie], Paris, 60 — 61 [1872 iulie a.20], Paris, 62 — 63 1872 iulie 20, Paris, 63 — 64 1872 iulie [a.27], Paris, 64-65 1872 iulie 27, Paris, 65 1872 iulie 29, Boulogne sur Mer, 66 1093 1872 august 20, Dieppe, 67 1872 august, Paris, 68 1872 septembrie 2, Paris, 69 — 70 1872 septembrie 2 l/octombrie, 3 Paris, 70 [1872 decembrie 6—13], Bucureşti, 76 — 77 [1872 decembrie 21], Bucureşti, 79 — 80 [1872 decembrie 23], 81 [1872 decembrie 26], Bucureşti, 83 — 84 [1872 decembrie 27], Bucureşti, 84 — 85 [1872 decembrie 28], Bucureşti, 85 — 86 1873 ianuarie 1, 86 [1873 martie a.30, Bucureşti], 92 - [1873 martie], Bucureşti, 93 i [1873 martie, Bucureşti], 94 [1874 ianuarie 14 — februarie 9, Iaşi], 122—123 [1874 februarie, Iaşi], 123 [1874 februarie 9, Iaşi], 123 1874 iulie 10 [s.n.], Viena , 148 1874 iulie 4 [s.v.], Paris, 149 [1875 martie a.8, Bucureşti], 186 1875 martie [8], Bucureşti, 186—187 1875 martie 8, Bucureşti, 187 — 188 1875 [iunie] 18, Bucureşti, 218 1875 [iunie], Bucureşti, 218 — 219 1875 iunie 24, Bucureşti, 219—220 [1875 iunie, Bucureşti], 220 [1875 decembrie a.7], Bucureşti, 252 — 253 1875 decembrie 7, Bucureşti, 253—254 [1875 decembrie p. 7, Bucureşti], 254—255 1875 [decembrie 13 sau 20], Bucureşti, 255 1876 aprilie 23, Viena, 291-292 1876 [aprilie 24, 26], Strassbourg, 292—294 1876 mai, Paris, 294 — 295 1876 mai 15, Paris, 295 -296 [1877 ianuarie], Iaşi, 308 [1877] ianuarie, Iaşi, 308 — 310 1877 februarie 1, Iaşi, 310 1877 [februarie], Iaşi', 311-312 [ 1878 mai 24], Bucureşti 408 [1878 mai 31], Bucureşti, 410 — 411 [1878 octombrie 14], Bucureşti, 445 — 446 1879 martie 18, Bucureşti, 480 [1879] iunie 29, Bucureşti, 492 — 493 1879 septembrie 5, Bucureşti, 496 [1879 septembrie], Bucureşti, 496 — 497 [ 1879 septembrie], Bucureşti, 497 — 498 [1879 septembrie 21], 499 — 500 1879 septembrie 26, Bucureşti, 501 [1879 octombrie], Bucureşti, 502 [1879 octombrie 12], Bucureşti, 502 — 503 1879 octombrie 14, Bucureşti, 503 — 504 1094 [1879 octombrie], Bucureşti, 504 — 505 1879 octombrie 16, Bucureşti, 506 [1879 octombrie], Bucureşti, 506 — 507 1880 martie 9, Bucureşti, 556 — 557 1880 martie 15, Bucureşti, 557 — 558 1880 martie 16, Bucureşti, 558 — 559 1880 martie 17, Bucureşti, 559 [1880 martie, Bucureşti], 559 — 560 1880 martie 20, Bucureşti, 560 — 561 1880 martie 26, 56 1 1880 martie 31, Bucureşti, 561 — 562 1880 aprilie 6, 562 - 563 1880 iulie 7, Sinaia, 603 1880 iulie 14, Sinaia, 603 — 604 1880 iulie 25, Sinaia, 607 1880 [iulie], Sinaia, 609 [1880 octombrie a. 20], Iaşi, 625 1880 octombrie 26, Bucureşti, 626 — 627 1880 noiembrie 16, 628 — 629 1880 noiembrie 18, Bucureşti, 629—630 1880 noiembrie 24, Bucureşti, 630 — 631 [1881 octombrie a.6], Bucureşti, 778 1881 octombrie 6, Bucureşti, 778 1881 octombrie 8, Bucureşti, 779 1881 octombrie 9, Bucureşti, 779 1881 octombrie 10, Bucureşti, 780 [1881 octombrie 11—16], Bucureşti, 780 [1881 octombrie a. 16], Bucureşti, 781 Către Grigore Alexandrescu : 1877 octombrie 14, Mirceşti, 349 — 350 Către dr. Alexei, reprezentantul' învăţătorilor români din Năsăud [1878 iunie], 412 Către Aglae Allaux 1876 octombrie 27, Mirceşti, 304 — 306 1877 octombrie 5, Mirceşti, 346—348 Către Zaharia Antinescu 1878 septembrie 24, Mirceşti, 442 Către Arthur Baligot de Beyne [1879 sfîrşit — 1880 început], 536 — 538 1881 martie 6/18, Mirceşti, 693 — 695 Către Alimpiu Barbolovici, preşedintele „Astrei" din Băseşti 1878 iulie 1, Mirceşti, 431—432 Către Elena Beldiman 1877 decembrie 12, Mirceşti, 371 Către O. Blasianu 1878 iunie 14, Mirceşti, 438 Către Vasile Boerescu [1879], 538 Către Marie Bogdan 1871 februarie 11/23, Mirceşti, 9— 11 1871 martie 12, Mirceşti, 11— 13 1871 iunie 8, Mirceşti, 17—18 1871 august 1, Mirceşti, 22—24 1871 august 24, Mirceşti, 24—26 1871 octombrie 12, Mirceşti, 29 — 30 1872 ianuarie 10, Mirceşti, 45 — 47 1872 februarie 12, Mirceşti, 50 — 51 1872 martie, Mirceşti, 52—54 1872 mai 8/20, Mirceşti, 57 — 58 1872 octombrie, Mirceşti, 71—72 1872 noiembrie 10, Mirceşti, 73 — 74 1872 decembrie 1, Mirceşti, 75 — 76 1872 decembrie 22, Bucureşti, 80—81 1873 februarie, Mirceşti, 88 — 89 1873 martie, Mirceşti, 90—92 1873 aprilie 20, Mirceşti, 95 — 97 1873 octombrie, Mirceşti, 100— 102 1873 octombrie 16/28, Mirceşti, 102— 103 [1873 decembrie 29, Mirceşti], 107—109 1874 februarie, Mirceşti, 118—120 1874 februarie 8/20, Mirceşti, 120—122 Ï096 1874 martie 30, Mirceşti, 133— 134 1874 mai 1, Mirceşti, 136— 138 1874 iunie 5, Mirceşti, 142 — 143 1874 iunie 23, Bucureşti, 144— 146 1874 octombrie 5, Mirceşti, 157 — 159 1874 octombrie 28, Mirceşti, 163—165 1874 noiembrie 28, Mirceşti, 167— 169 1874 decembrie 18, Mirceşti, 173— 174 1874 decembrie 24, Mirceşti, 175—177 1875 ianuarie 2, Mirceşti, 181—182 1875 ianuarie 30, Mirceşti, 184— 185 1875 aprilie 27, Mirceşti, 202—204 1875 aprilie 30, Mirceşti, 205—207 1875 mai 26, Mirceşti, 212-214 1875 iulie 8, [Mirceşti], 220—223 1875 iulie 22, Mirceşti, 223—225 1875 septembrie [29 s.n.], Mirceşti, 239—242 1875 septembrie 28 [s.v.], Mirceşti 242—243 1875 noiembrie 3, Mirceşti, 246 — 248 1875 noiembrie 21, Mirceşti, 249—250 1875 decembrie [17—20], Bucureşti, 256—257 1875 decembrie 31, Mirceşti, 257—259 1876 ianuarie 26, Mirceşti, 269—271 1876 februarie 10, Mirceşti, 275—278 1876 martie 22, Mirceşti, 286—289 1877 martie 16/28, Mirceşti, 316 — 319 1877 aprilie [a.6], Mirceşti 321 — 323 1881 aprilie 28, Mirceşti, 709—711 Către Iacob Bologa, preşedintele „Astrei" [1878 iunie], 412-413 1880 mai 28 [s.v.], Mirceşti, 578 Către William Bonaparte Wyse 1881 decembrie 7, Bucureşti, 790 — 791 Către Alexandra Cantacuzino, cneazul 1879 noiembrie, Mirceşti, 519—521 Către Cleopatra Cantacuzino 1877 februarie 10, Mirceşti, 312 — 314 Către regele Carol I 1876 martie 3, Mirceşti, 279 — 280 Către N. Clatinos, bărbier din Iaşi [1878 mai], 407 Către un conte necunoscut din Cernăuţi 1873 aprilie 21, Mirceşti, 97—98 Către Ion Crăciunescu [a. 1874], 109-110 Către Philadelphë Cuénim 1875 august 29, Mirceşti, 226—227 1875 septembrie 23, Mirceşti, 238—239 Către V. Damian, preşedintele „României June" din Viena 1881 iulie 5, Gara Mirceşti, 741 1881 iulie 12/24, Mirceşti, 747-748 Către Carol Davila 1874 ianuarie 18/30, Mirceşti, 114—116 Către Oreste Dlujanschi 1880 aprilie 18, Mirceşti, 564 1881 mai 6/18, Mirceşti, 713 1881 iulie 9/21, Mirceşti, 745 — 746 1881 octombrie 20, 785 Către Smărăndiţa Docan [1872 decembrie a. 15, Bucureşti] 77—79 [1873 februarie-martie], 89—90 [1876 vara], Mirceşti, 296—297 [1876 vara], Mirceşti, 297—298; - • ; " • [1876 octombrie], 302-303 [1877 octombrie p.9], 348 — 349 .1098 Către dr. I.C. Drăgescu 1881 iunie 15, Mirceşti, 729 Către N. Droc Barcian reprezentant al cetăţenilor oraşului Bucureşti 1878 septembrie 20, Mirceşti, 440 — 441 Către Euharia Duca 1880 iunie 22; Mirceşti, 593 — 596 1880 iunie 30, Mirceşti, 600 — 602 Către Georges Duca [1874 februarie 18 sau 25, Mirceşti], 124—126 1877 februarie 10, Mirceşti, 314 — 316 1877 octombrie 2, Mirceşti, 344 — 345 1879 septembrie 22, Bucureşti, 500 — 501 1880 iunie 8, Mirceşti, 584 — 586 Către Lucie Duca 1877 aprilie 6, Mirceşti, 323 — 325 1877 mai 28, Mirceşti, 332 — 334 1877 iulie 2, Mirceşti, 334 — 336 1877 octombrie 23, Mirceşti, 352 — 354 1877 noiembrie 10, Mirceşti, 360 — 361 1877 decembrie 4, Mirceşti, 364 — 366 1877 decembrie 12, Mirceşti, 370 1879 februarie 5, Mirceşti, 473 — 476 1881 august 21, Mirceşti, 758 — 759 Către elevii şcolii nr. 1 din Păcurari (Iaşi) 1878 mai 24, Bucureşti, 408 — 409 Către regina Elisabeta 1875 septembrie 12, Mirceşti, 231 — 234 1875 septembrie 19, Mirceşti, 235 — 236 1877 septembrie 20, Mirceşti, 339 — 342 1880 decembrie 2, 631 — 632 1881 decembrie 19, Mirceşti, 802 — 808 Către Constantin Essarcu 1876 aprilie 3, Mirceşti, 291 Către Maria Scarlat Fălcoianu 1876 noiembrie 2, Mirceşti, 307 Către Scarlat Fălcoianu 1871 septembrie 28, Mirceşti, 26—29 Către Bonifaciu Florescu 1881 iulie 9/21, Mirceşti, 744-745 1881 septembrie 16, Mirceşti, 766 — 767 1881 octombrie 30, Mirceşti, 787 Către Nicolae Gane 1876 octombrie 26, Mirceşti, 303 1876 noiembrie 9, Mirceşti, 307 — 308 1878 ianuarie 5, Mirceşti 380 — 381 Către Mihail Ganiţki [fără dată], 259—260 Către Esmeralda Gardeev 1877 noiembrie 6, Galaţi, 359 Către Ion Ghica 1871 octombrie 26, Mirceşti, 36 — 37 1871 decembrie 2, Mirceşti, 38 — 40 1871 [ ?] 14, Mirceşti, 4 1 1875 [ianuarie ?] 18, Gara Mirceşti, 184 1876 ianuarie 19 [s.n.], Mirceşti, 261 1878 ianuarie 18 [s.n.], Mirceşti, 381 1878 noiembrie 12, Mirceşti, 449—450 1878 decembrie 10, Mirceşti, 458—461 187[9?] ianuarie 21, Roman, 472 [1879—1880 aprilie], Mirceşti, 491 -, 1879 noiembrie 5, Mirceşti, 507—510 1879 noiembrie 6, Mirceşti, 511 — 513 1879 noiembrie 10, Mirceşti, 516 — 519 [1879 noiembrie], Mirceşti, 521 — 525 1879 decembrie 10, Mirceşti, 529—530 1879 decembrie 20, Mirceşti, 531 — 534 1879 decembrie 20, Mirceşti 534 — 535 [1879], 539 1880 [ianuarie], Mirceşti, 540 — 541 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 541—542 1880 ianuarie 8, Mirceşti, 543 — 544 1880 ianuarie 12, Mirceşti, 544 — 546 1880 ianuarie 16, Mirceşti, 550 — 551 1880 februarie 1, Mirceşti, 551 1880 februarie 28, Mirceşti, 555 — 556 1880 mai 1, Mirceşti, 564 — 568 1880 mai 7, Mirceşti, 568 — 570 1880 mai 14, Mirceşti, 570 1880 mai 14, Mirceşti, 570 — 572 1880 mai 15, Mirceşti, 573 — 574 1880 mai 25, Mirceşti, 574-575 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 575 —576 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 576 — 578 1880 iunie 3, Mirceşti, 579 1880 iunie 6, Mirceşti, 580 — 581 [1880 iunie 8], Mirceşti, 581 — 583 [1880 iunie p. 8. Mirceşti], 586-587 [1880 iunie 16], Mirceşti, 589 [1880 iunie 17], Mirceşti, 590 —591 1880 iunie 26, Mirceşti, 597 — 599 [1880 iunie 26—28, Mirceşti], 599 1880 iunie 29, Mirceşti, 599 — 600 1880 iulie, Sinaia, 604 — 605 1880 iulie 17, Sinaia, 605 — 606 [1880 iulie], Sinaia, 607 — 608 1880 iulie 28, Sinaia, 608—609 1880 august 7, Mirceşti, 610 1880 august 9, Mirceşti, 611 1880 septembrie 26, Iaşi, 617—618 1880 octombrie 2, Mirceşti, 620 — 622 1880 octombrie 9, Iaşi, 622—624 1880 octombrie 31, Mirceşti, 627 — 628 1880 decembrie 5, 635 1880 decembrie 17, Mirceşti, 634 — 636 1880 decembrie 20, Mirceşti, 636 — 637 1880 decembrie 23, Mirceşti, 638 — 639 1880 decembrie 27, Mirceşti, 641 — 643 1881 ianuarie 3, Mirceşti, 647 — 650 1881 ianuarie 7, Mirceşti, 650—652 1881 ianuarie 11, Mirceşti, 652 — 653 1881 ianuarie 13, Mirceşti, 656 — 659 881 ianuarie 17, Mirceşti, 660 — 664 881 ianuarie 28, Mirceşti, 667 — 669 881 februarie 6/18, Mirceşti, 671 — 673 881 februarie 11/23, Mirceşti, 675— 676 881 februarie 12/24, Mirceşti, 677 — 678 1881 februarie a. 23], Mirceşti, 681 — 682 881 februarie 25, Mirceşti, 683 — 686 881 martie 1, Mirceşti, 688 — 690 1881 martie 1], Mirceşti, 691 — 692 881 aprilie 12, Mirceşti, 698 — 699 881 aprilie 15, Mirceşti, 699 — 700 881 aprilie 24, Mirceşti, 701 — 703 881 aprilie 26, Mirceşti, 703 — 706 881 aprilie 28, Mirceşti, 707 — 709 881 mai 7/19, Mirceşti, 713 — 715 881 mai 14, Mirceşti, 716 — 719 881 mai 25, Mirceşti, 721 — 723 881 mai 29, Mirceşti, 723 — 726 881 iunie 15, Mirceşti, 727 — 728 881 iunie 29, Mirceşti, 735 — 737 881 iulie 3/15, Mirceşti, 738 — 740 881 iulie 6/18, Mirceşti, 741 — 743 881 iulie 6/18, Mirceşti, 743 — 744 881 august 16/28, Mirceşti, 755 — 757 881 septembrie 8, Mirceşti, 761—765 881 octombrie 1, Mirceşti, 774 — 779 881 octombrie 29, Mirceşti, 785 — 786 1881 octombrie *p. 29], Mirceşti, 787 881 decembrie 10/22, Mirceşti, 792 —795 881 decembrie 26 [s.n.], Iaşi, 795 — 797 881 decembrie 17/29, Mirceşti, 798 — 802 Către Pantazi Ghica 1881 mai 31, Mirceşti, 726 — 727 Către Edouard Grenier 1871 iunie 8, Mirceşti, 18—21 1871 octombrie 12, Mirceşti, 31 — 35 1877 mai 16, Mirceşti, 328 — 332 1877 noiembrie 1, Mirceşti, 354 — 358 1879 ianuarie, 473 Către Petre Vasile Grigoriu 1880 august 16, Mirceşti, 613 — 614 1881, Mirceşti, 646 1102 Către Aron Hamsea 1878 iunie 8, Mirceşti, 422 — 423 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 1873 noiembrie 21, Mirceşti, 104 1873 decembrie, Mirceşti, 104—105 1874 octombrie 8, Mirceşti, 160 1875 octombrie 4, Mirceşti, 243—244 Către Hausknecht 1878 septembrie 30, Mirceşti, 443 Către baronul A. de Herz 1878 octombrie 22, Mirceşti, 446 — 448 Către Hociung [1873 martie a. 30, Bucureşti], 92 — 93 Către Eduard Hiibsch 1881 [iulie a. 22], Mirceşti, 750 — 752 Către Gheorghe Hurmuzaki 1872 mai 4, Iasi, 56 1875 aprilie 8/20, Mirceşti, 197-198 1878 iulie 15, Mirceşti, 436—437 1878 iulie 19, Mirceşti, 437 Către Nicolae Hurmuzaki 1878 aprilie 14, Mirceşti, 399 1878 mai 31, Bucureşti, 411 Către N. Ionescu 1879 aprilie 27, Mirceşti, 490 Către Mihail Jora [1880 octombrie- 14], 624—625 Către Mihail Kogălniceanu 1872 [noiembrie] 2, Roman, 72 — 73 1874 martie, Mirceşti, 129— 130 [1875 ianuarie 13], Mirceşti, 183 1875 martie 12, Mirceşti, 189—190 187[?] [?] 14, Mirceşti-Roman, 190 1875 aprilie 19, Mirceşti, 199—200 1877 aprilie 19, Mirceşti, 327—328 1878 ianuarie 19 [s.n.j, Mirceşti, 381 [1878 începutul lunii februarie, Mirceşti], 384 — 385 1878 februarie 9 [s.n.], Gara Mirceşti, 385 1878 februarie 11 [s.n.], Gara Mirceşti, 385 — 386 1878 februarie 16 [s.n.], Mirceşti, 386 — 387 1878 februarie 19 [s.n.], Mirceşti, 387 1878 noiembrie 24, Mirceşti, 451 — 452 1879 [mai] 9 [s.n.], 492 1879 august 4, Mirceşti, 493 — 494 [1879], Mirceşti, 535-536 Către I. Alex. Lapedat 1877 iulie 24, Mirceşti, 338 — 339 1877 decembrie 16, Mirceşti, 374 1878 februarie 20, Mirceşti, 391 — 394 Către August Treboniu Laurian • 1871 iulie 17, Mirceşti, 22 Către Alexandru Lazaru, reprezentantul românilor din Abrud [1878 iunie], Gara Mirceşti (România), 413 Către Nicolae Luchian, reprezentantul artiştilor Teatrului Naţional din Iaşi [1878 iunie, Mirceşti], 411 1880, 645 1104 Către Alexandru Macedonski 1880 decembrie 25, Mirceşti, 641 1881 ianuarie 24, Mirceşti, 665 — 666 Către Titu Maiorescu 1874 iunie 12, Bucureşti, 143— 144 1874 iunie 21, Mirceşti, 146—148 1874 septembrie 3, Mirceşti, 151—152 1875 martie 25, Mirceşti, 191—194 1875 ianuarie 12, Mirceşti, 263—264 1876 februarie 6, Mirceşti, 272 1881 mai 14/26, Mirceşti, 719 — 721 1881 august 12, Mirceşti, 754 1881 august 21, Mirceşti, 760 Către Simion Florea Marian 1881 aprilie 28, Mirceşti, 611—612 Către Pietro Mezzetti 1878 iunie 5, Mirceşti, 419 — 420 1878 iunie 15, Mirceşti, 429 1878 noiembrie 3, Mirceşti, 448 — 449 1879 martie 25, Mirceşti, 480 1879 noiembrie 9, Mirceşti, 513 —514 1879 noiembrie 18, Mirceşti, 526 1881 iulie 22, Mirceşti, 752 — 753 1881 septembrie 16, Mirceşti, 765 — 766 Către Carol Miculi 1879 ianuarie 1, Mirceşti, 468 — 469 1879 martie 12, Paris, 476 — 477 Către Mihalcea [1876, octombrie, Tîrgu-Ocna], 302 Către Matei Millo 1874 februarie 25, Mirceşti, 127— 129 1874 mai, Mirceşti, 140—141 1874 septembrie 3, Mirceşti, 149—151 1874 septembrie 6, Mirceşti, 153—157 1874 [sfirşitul anului], Mirceşti, 170—171 [1874 decembrie 14 s.v.], Mirceşti, 171—172 1875 mai 14, Mirceşti, 208 — 209 1875 iunie 1, Mirceşti, 214 — 216 Către ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice 1877 noiembrie 24, Mirceşti, 362 Către Frédéric Mistral 1878 iunie 1, Mirceşti, 413 — 415 Către Domenico Muti 1878 iulie 12/24, Mirceşti, 434 — 435 Către mitropolitul Iosif Naniescu 1876 octombrie 12 [s.n.], Ocna, 301 Către Catinca Negri 1881 iunie 25, Mirceşti, 731 — 733 Către Costache Negri [1872 decembrie a. 26], Bucureşti, 82 — 83 [1875 iunie 10—18], Mirceşti, 216—218 1876 ianuarie 15, Mirceşti, 265—266 1876 iulie 15, Mirceşti, 298-300 Către Iacob Negruzzi 1871 mai 4, Mirceşti, 15—16 [1871 noiembrie], 37 1872 ianuarie 8, Mirceşti, 41 — 45 1872 ianuarie 12, Mirceşti, 47 — 48 1872 ianuarie 24, Mirceşti, 48 1872 ianuarie 26, Mirceşti, 49 1872 februarie 19, Mirceşti, 51 — 52 1872 aprilie 1, Mirceşti, 54 — 55 1872 iunie 3/15, Mirceşti, 58 — 59 1873 februarie 6, 87 1873 martie, Mirceşti, 94 — 95 1873 octombrie 4, Mirceşti, 99 1873 decembrie 14, Mirceşti, 105-»-106 7106 1873 decembrie 14, Mirceşti, 106 [1873 decembrie], Mirceşti, 106—107 1874 ianuarie 14, Mirceşti, 111 1874 ianuarie 17, Mirceşti, 112—114 1874 februarie 25, Mirceşti, 126—127 1874 martie 2, Mirceşti, 130 1874 martie 12, Mirceşti, 131—132 1874 mai 27, Mirceşti, 141—142 1874 septembrie 4, Mirceşti, 153 1874 octombrie 7, Mirceşti, 159—160 1874 octombrie, 10, Mirceşti, 161 1874 octombrie 16, Mirceşti, 162—163 1874 octombrie, Mirceşti, 165 1874 noiembrie 11, Mirceşti, 166—167 1874 noiembrie, Mirceşti, 170 [1874-1875], 180 1875 ianuarie 10, Mirceşti, 182— 183 1875 martie, Gara Mirceşti, 188 1875 martie 28, Mirceşti, 194— 195 1875 martie 29, Mirceşti, 196 1875 aprilie 10, Mirceşti, 198—199 1875 aprilie 20, Mirceşti, 200 — 202 1875 mai 2, Mirceşti, 207 1875 mai 5, Mirceşti, 208 1875 mai 17, Mirceşti, 210 1875 mai 18, Mirceşti, 210—211 1875 mai 21, Mirceşti, 211—212 1875 septembrie 7, Mirceşti, 227—228 1875 septembrie 10, Mirceşti, 229 — 230 1875 septembrie 12, Mirceşti, 230 1875 septembrie 20, Mirceşti, 237 1875 septembrie 22, Mirceşti, 238 1875 octombrie 10, Mirceşti, 244 1875 octombrie 14, Mirceşti, 245 1875 noiembrie 10, Mirceşti, 249 1875 noiembrie 26, Mirceşti, 250—251 1875 noiembrie 30, Mirceşti, 251 1876 ianuarie 10, Mirceşti, 261—262 . 1876 ianuarie 22, Mirceşti, 267—268 1876 februarie 4, Mirceşti, 271—272 1876 februarie 10, Mirceşti, 273—274 1876 februarie 10, Mirceşti, 274 — 275 1876 martie 8, Mirceşti, 281 1876 martie 11, Mirceşti, 281—282 1876 martie 14, Mirceşti, 282 — 283 1876 martie 15, Mirceşti, 285 1876 martie 17, Mirceşti, 285 — 286 1876 martie 28, Mirceşti, 289 — 290 1876 aprilie 2, Mirceşti, 290 1877 octombrie 22, Mirceşti, 350 — 351 1877 decembrie 1, Mirceşti, 362 — 363 1877 decembrie 4, 363 1877 decembrie 9, 366 £1877 decembrie 9—12, Mirceşti], 367' 1877 decembrie 12, Mirceşti, 367—369 1877 decembrie 14, Mirceşti, 371 — 372 1877 decembrie 15, Mirceşti, 372 — 373 [1877 decembrie], 373 — 374 1877 decembrie 20, Mirceşti, 375 — 376 1877 decembrie 22, Mirceşti, 377 1877 decembrie 29, Mirceşti, 378 — 379 1878 ianuarie 3, Mirceşti, 380 1878 ianuarie 21, Mirceşti, 383 1878 februarie 8, Mirceşti, 387 — 388 [1878 februarie 9- 16], ‘388-389 1878 februarie 17, Mirceşti, 389 1878 februarie 20, Mirceşti, 389 — 391 1878 februarie 22, Mirceşti, 394 — 396 1878 martie 24, Mirceşti, 396 — 397 1878 aprilie 12, Mirceşti, 397—399 1878 aprilie 28, Mirceşti, 399—400 1878 mai 2, Mirceşti, 400 — 401 1878 mai 16, Mirceşti, 402 — 404 1878 mai 18, Mirceşti, 404 — 405 1878 iunie 25, Mirceşti, 430 — 431 1878 octombrie 3, Mirceşti, 443 — 444 1878 noiembrie 12, Mirceşti, 450 — 451 [1878 noiembrie 29 —30], 456 1878 decembrie 16, Mirceşti, 464 — 465 1879 aprilie 11, Mirceşti, 481—482 [1879 noiembrie], 529 1880 februarie 5, Mirceşti, 552 — 553 1880 februarie 11, Mirceşti, 554 1880 iunie 14, Mirceşti, 588 1880 iunie 20, Mirceşti, 591 1880 august 17, Mirceşti, 614 — 615 1880 august 30, Mirceşti, 615 1880 septembrie 2, Mirceşti, 616 1880 septembrie 8,'Mirceşti, 616—617 1880 noiembrie 9, Mirceşti, 628 1880 decembrie 28, Mirceşti, 644 1881 ianuarie 11, Mirceşti, 652 — 653 1881 ianuarie 16, Mirceşti, 660 1881 ianuarie 26, Mirceşti, 667 1881 martie 10, Mirceşti, 695 1881 iulie 3, Mirceşti, 740 — 741 1881 iulie 24, Mirceşti, 753 — 754 1881 septembrie 17, Mirceşti, 767—768 [1881 septembrie 18—20], Mirceşti, 768 1881 septembrie 26, Mirceşti, 110 — 771 1881 octombrie 17, Mirceşti, 782 1881 noiembrie 11, Mirceşti, 788 1108 Către Leon Negruzzi 1881 mai 8, Mirceşti, 715 — 716 Către dr. Mihail Obedenaru 1878 iunie 6, Mirceşti, 421—422 1879 ianuarie 5, Mirceşti, 470 1880 august 16/28, Mirceşti, 612—613 1880 decembrie 6, Bucureşti, 633 — 634 1881 februarie 10, Mirceşti, 674 1881 februarie 26, Mirceşti, 686—687 1881 iunie 28, Mirceşti, 733 — 734 Către Alexiu Olariu, reprezentantul românilor din Ilia Mureşeană [1878], 412 Către Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio 1879 martie 16, Mirceşti, 478 — 473 1880 septembrie 1, Mirceşti, 615 — 616 1880 octombrie 1, Mirceşti, 619 — 620 Către Alexandru Papadopol-Calimah 1879 noiembrie 14, Mirceşti, 525 1879 decembrie 17, Mirceşti, 530 — 531 1880 ianuarie 14, Mirceşti, 546 — 547 1880 iunie 21, Mirceşti, 592 1880 decembrie 23, Mirceşti, 640 1881 septembrie 26, Mirceşti, 772 — 774 1881 decembrie 2, Mirceşti, 789 — 790 Către Petrescu, reprezentantul junimii huşene [1878 mai, Mirceşti], 406 Către Nicolae Pisoski 1873 februarie 2, Mirceşti, 86 — 87 [1873 septembrie], Mirceşti, 98 — 99 [1877 martie], 320-321 ’ 1877 septembrie 5, Mirceşti, 339 1877 septembrie 25, Mirceşti, 343 1877 octombrie 1, Mirceşti, 343 — 344 [1877 octombrie 2], Mirceşti, 344 1878 iunie 10, Mirceşti, 423 1878 iunie 11, Mirceşti, 423 — 424 [ 1878 decembrie] 18 [s.n.], Oficiul Mirceşti, 458 [1879 ianuarie] 13 [s.n.], Mirceşti, 470 £1879 martie], Mirceşti, 479 1879 aprilie 22, Roman, 489 1879 septembrie 16, Mirceşti,'498 —499 1879 noiembrie 9, Mirceşti, 514 — 515 1880 februarie 7, Mirceşti, 553 1880 aprilie 17, Mirceşti, 563 — 564 1881 august 24, Mirceşti, 760 3881 decembrie 1, Mirceşti, 789 Către Vasile Pogor 1871 octombrie 15, Mirceşti, 35 — 36 1879 noiembrie 29, Mirceşti, 528 —529 Către dr. Pop, reprezentantul oraşului Braşov £1878 mai], Bucureşti, 407 Către I. Pop Florantin 1878 decembrie 19, Mirceşti, 466 Către Eufrosina Popescu 1881 iulie 14, Mirceşti, 749-750 Către d-na E.P. din Suceava, reprezentanta doamnelor din „Societatea naţională din Bucovina" 1878 iunie 6, Mirceşti, 420 . Către preşedintele societăţii „România Jună" din Viena 1876 ianuarie 11, Mirceşti, 262 — 263 Către Albert de Quintana y Combis [1878 mai], 405 — 406 1878 iunie 1, Mirceşti, 415 — 418 1878 iulie 6/18, Mirceşti, 433 — 434 1878 decembrie 25, Mirceşti, 466 — 468 1879 ianuarie 4, Mirceşti, 471 — 472 Către C.S.M. Rabener 1878 iulie 2, Mirceşti, 432 1110 Către redacţia ziarului „Telegraful român" 1878 mai], Gara Mirceşti, 406 Către redacţia ziarului [?] 1881 martie], 690 — 691 Către românii din Deva 1878 iunie .3, Gara Mirceşti, 419 Către românii din Sibiu [1878 mai]. Gara Mirceşti, 408 Către Alphonse Roque-Ferrier [1878 mai p. 3], 401 Către Lascăr Rosetti 1878 mai 26, Bucureşti, 409 — 410 1881 septembrie 24, Mirceşti, 769 — 770 1881 octombrie 19, Mirceşti, 783 — 784 1881 noiembrie 9, Mirceşti, 788 Către Radu Rosetti 1879 noiembrie 24, Mirceşti, 526 — 528 Către Rucsanda 1875 decembrie 2, Mirceşti, 252 Către Ludovic Schondorf 1877 iulie 11, Mirceşti, 336 — 338 Către Grigoriu Silaşi • 1880 octombrie 26 [s.n.], Mirceşti, 625 — 626 1881 iulie 12/24, Mirceşi, 746 — 747 IUI Către George Sion 1874 ianuarie 28, Mirceşti, 116—117 1874 mai, Mirceşti, 138— 139 1874 decembrie 23, Mirceşti, 174— 175 1874 decembrie 24, Mirceşti, 175 1874 decembrie 31, Mirceşti, 177—178 1876 februarie 26, Mirceşti, 278—279 1876 martie 7, Mirceşti, 284 1876 martie 14, Mirceşti, 284 Către Vasile I. Socec 1872 mai 7, Iaşi, 57 1874 ianuarie 31, Mirceşti, 117—118 1881 ianuarie 15, Mirceşti, 659 1881 februarie 12/24, Mirceşti, 676 — 677 1881 septembrie 20, Mirceşti, 768 — 769 Către Paulina Spiro-Paul 1877 aprilie 18, Mirceşti, 325 — 326 Către George Steriadi 1874 aprilie, 6, Mirceşti, 134—136 1881 octombrie 19, Mirceşti, 782 Către Străjescu 1878 octombrie, Mirceşti, 444 — 445 Către studenţii Universităţii din Iaşi 1878 mai], 407 Către Dim. A. Sturdza 1872 aprilie, 55 — 56 1878 iunie 12, Mirceşti, 426 — 427 1878 noiembrie 29, Iaşi, 454 — 456 1878 decembrie 10, Mirceşti, 462 — 464 Către Alexandru Şendrea 1876 octombrie], Tîrgu-Ocna, 301 1112 Către rabinul Taubes 1878 iunie 14, Mirceşti, 427 Către Israel Teller 1878 iulie 30, Mirceşti, 438 Către V. A. Urechia 1878 august 30, Mirceşti, 439 — 440 1878 decembrie 7, Mirceşti, 457 — 458 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 542 1880 februarie 8, Mirceşti, 554 1880 iunie 8, Mirceşti, 586 1880 iunie 13, Mirceşti, 587 — 588 1881 ianuarie 18, Mirceşti, 66.4 — 665 188 1 februarie 28, Mirceşti, 687 1881 iunie 22, Mirceşti, 730 [1881 iulie p. 12/24],'748 1881 august 17, Mirceşti, 757 — 758 Către Ventura [1874], 178-180 Către Grigore Ventura 1877 decembrie 28, Mirceşti, 376 — 378 1878 ianuarie 8, Mirceşti, 382 1878 iunie 12, Mirceşti, 426 — 427 1880 ianuarie 1, 539 —540 1880 ianuarie 15, Mirceşti, 547 — 550 1881 martie 27, Bucureşti, 697—698 Către episcopul Isaia Vicol al Romanului 1875 martie 30, Mirceşti, 196—197 Către Iosif Vulcan 1878 iunie 1, Bucureşti, 418 — 419 1878 iulie 30, Mirceşti, 438 — 439 1878 septembrie 20, Mirceşti, 441 — 442 1880 decembrie 30, Mirceşti, 645 1881 ianuarie 12, Mirceşti, 656 1881 februarie 2/14, Mirceşti, 670 — 671 1881 februarie 24, Mirceşti, 682 1881 decembrie 8/20, Mirceşti, 791 — 792 I CUPRINS * Către Marie Bogdan 1 1871 februarie 11/23, Mirceşti ................................ 9—11 2 1871 martie 12, Mirceşti ...................................... 11—13 Către Paulina Alecsandri 3 [1871 martie, Iaşi] ............................................ 14 4 [1871 martie, Iaşi] ............................................ 14 5 [1871 martie, Iaşi]............................................. 15 ■6 [1871 martie, Iaşi] .................................... 15 Către Iacob Negruzzi 7 1871 mai 4, Mirceşti .......................................... 15—16 Către Paulina Alecsandri S [1871 mai, Iaşi] ................................................ 16 Către Marie Bogdan •9 1871 iunie 8, Mirceşti ........................................ 17—18 Către Edouard Grenier 10 1871 iunie 8, Mirceşti ......................................... 18 — 21 Către August Treboniu Laurian 11 1871 iulie 17, Mirceşti........................................ 22 Către Marie Bogdan 12 1871 august 1, Mirceşti........................................ 22 — 24 13 1871 august 24, Mirceşti....................................... 24 — 26 ‘ Cuprinsul corespunde-indicelui cronologic. iii5 Către Scarlat Fălcoianu 14 1871 septembrie 28, Mirceşti................................... 26—29 Către Marie Bogdan 15 1871 octombrie 12, Mirceşti................................. 29 — 30 Către Edouard Grenier 16 1871 octombrie 12, Mirceşti................................. 31 — 35 Către Vasile Pogor 17 1871 octombrie 15, Mirceşti................................. 35 — 36 Către Ion Ghica 18 1871 octombrie 26, Mirceşti................................. 36 — 37 Către Iacob Negruzzi 19 [1871 noiembrie]............................................... 37 Către Ion Ghica 20 1871 decembrie 2, Mirceşti.................................... 38—40 21 1871 [?] 14, Mirceşti ........................................ 41 Către Iacob Negruzzi 22 1872 ianuarie 8, Mirceşti..................................... 41 — 45 Către Marie Bogdan 23 1872 ianuarie 10, Mirceşti........... .. ...................... 45 — 47 Către Iacob Negruzzi 24 1872 ianuarie 12, Mirceşti................................. 47 — 48 25 1872 ianuarie 24, Mirceşti................................. 48 26 1872 ianuarie 26, Mirceşti................................. 49 Către Marie Bogdan 27 1872 februarie 12, Mirceşti .................................. 50 — 51 Către Iacob Negruzzi 28 1872 februarie 19, Mirceşti................................... 51 — 52 Către Paulina Alecsandri 29 [1872 februarie-martie, Bucureşti] ............................ 52 Către Marie Bogdan 30 1872 martie, Mirceşti ......................................... 52 — 54 Către Iacob Negruzzi 31 1872 aprilie 1, Mirceşti.................................54—55 1116 Către Dim. A. Sturdza 32 1872 aprilie ..............;.................................... 55 — 56 Către Gheorghe Hurmuzaki 33 1872 mai 4, Iaşi................................................ 56 Către V. I. Socec 34 1872 mai 7, Iaşi................................................ 57 Către Marie Bogdan 35 1872 mai 8/20, Mirceşti..............-.......................... 57-58 Către Iacob Negruzzi 36 1872 iunie 3/15, Mirceşti....................................... 58 — 59 Către Paulina Alecsandri 37 [1872 iunie], Lindau ........................................... 59 — 60 38 [1872 iunie], Paris............................................. 60-61 39 [1872 iulie a. 20], Paris....................................... 62-63 40 1872 iulie 20, Paris............................................ 63-64 41 1872 iulie [a.27], Paris........................................ 64—65 42 1872 iulie 27, Paris .......................................... 65 43 1872 iulie 29, Boulogne sur Mer................................ 66 44 1872 august 20, Dieppe.......................................... 67 45 1872 august, Paris ............................................ 68 46 1872 setembrie 2, Paris........................................ 69 — 70 47 1872 septembrie 2 l/octombrie 3, Paris......................... 70 Către Marie Bogdan 48 1872 octombrie, Mirceşti ....................................... 71 — 72 Către Mihail Kogălniceanu 49 1872 [noiembrie] 2, Roman....................................... 72 — 73 Către Marie Bogdan 50 1872 noiembrie 10, Mirceşti.................................... 73 — 74 51 1872 decembrie 1, Mirceşti..................................... 75 — 76 Către Paulina Alecsandri 52 [1872 decembrie 6—13], Bucureşti................................ 76 — 77 Către Smărăndiţa Docan 53 [1872 decembrie a. 15, Mirceşti] ............................... 77 — 79 Către Paulina Alecsandri 54 [1872 decembrie 21], Bucureşti ............................— — 79 — 80 1117 Către Marie Bogdan 55 1872 decembrie 22, Bucureşti .................... 80 — 81 Către Paulina Alecsandri 56 [1872 decembrie, 23]........................................... 81 Către Costache Negri 57 [1872 decembrie a.26], Bucureşti .......................... 82 — 83 Către Paulina Alecsandri 58 [1872 a. decembrie 26], Bucureşti.............................. 83 — 84 59 [1872 decembrie 27], Bucureşti ................................ 84 — 85 60 [1872 decembrie 28], Bucureşti ................................ 85 — 86 61 1873 ianuarie 1 ............................................... 86 Către Nicolae Pisoski 62 1873 februarie 2, Mirceşti .................................... 86 — 87 Către Iacob Negruzzi 63 1873 februarie 6............................................... 87 Către Marie Bogdan 64 1873 februarie, Mirceşti....................................... 88 — 89 Către Smărăndiţa Docan 65 [1873 februarie-martie] .................................... 89-90 Către Marie Bogdan 66 1873 martie, Mirceşti.......................................... 90 — 92 Către Paulina Alecsandri 67 [187J, martie a. 30, Bucureşti] ............................... 92 Către Hociung 68 [187J martie.a. 30], Bucureşti................................. 92—93 Către Paulina Alecsandri 69 [ 1873 martie], Bucureşti ..................................... 93 70 [1873 martie, Bucureşti] ...................................... 94 Către Iacob Negruzzi 71 1873. martie, Mirceşti .............................. 94 — 95 Către Marie Bogdan 72 1873,.,aigrilie 20, Mirceşti .................................. 95—97 1118 Către un conte necunoscut din Cernăuţi 73 1873 aprilie 21, Mirceşti ................................... 97—98 Către Nicolae Pisoski 74 [1873 septembrie], Mirceşti................................... 98 — 99 Către Iacob Negruzzi 75 1873 octombrie 4, Mirceşti . ................................. 99 Către Marie Bogdan 76 1873 octombrie, Mirceşti.................................... 100— 102 77 1873 octombrie 16/28, Mirceşti............................. 102—103 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 78 1873 npiembrie £1„ Mirceşti................................... 104 79 1873 decembrie, Mirceşti..................................... 104—105 Către Iacob Negruzzi 80 1873 decembrie 14, Mirceşti........ .......................... 105— 106 81 1873 decembrie 14, Mirceşti................................... 100 82 [1873 decembrie], Mirceşti . ................................. 106—107 Către Marie Bogdan 83 [1873 decembrie 29, Mirceşti] .............................. 107—109 Către Ion Crăciunescu 84 [a. 1874] .................................................. 109-110 Către Iacob Negruzzi 85 1874 ianuarie 14, Mirceşti................................... 111 86 1874 ianuarie 17, Mirceşti ........................... 112—114 Către Carol Davila 87 1874 ianuarie lS/^Ô, Mirceşti................................ 114—116 Către George Sion 88 1874 ianuarie 28, Mirceşti................................... 116—117 Către V. I, Socec 89 1874 ianuarie 31, Mirceşti................................... 117—118 ' ' Către Mărie Bogdan 90 1874 februarie, Mirceşti..................................... 118— 120 91 1874 februarie 8/20, Mirceşti................................ 120—122 '1119 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 Către Paulina Alecsandri [ 1874 ianuarie 14 — februarie 9, Iaşi ].......... [1874 februarie, Iaşi]........................... [1874 februarie 9, Iaşi]......................... Către Georges Duca [1874 februarie 18 sau 25, Mirceşti] ........ Către Iacob Negruzzi 1874 februarie 25, Mirceşti Către Matei Millo 1874 februarie 25, Mirceşti ..................... Către Mihail Kogălniceanu 1874 martie, Mirceşti.........................*■» Către Iacob Negruzzi 1874 martie 2, Mirceşti......................... 1874 martie 12, Mirceşti ....................... Către Marie Bogdan 1874 martie 30, Mirceşti ........................ Către George Steriadi 1874 aprilie 6, Mirceşti................. -..... Către Marie Bogdan 1874 mai 1, Mirceşti ........................... Către George Sion 1874 mai, Mirceşti.............................. Către Matei Millo 1874 mai, Mirceşti.............................. Către Iacob Negruzzi 1874 mai 27, Mirceşti........................... Către Marie Bogdan 1874 iunie 5, Mirceşti ......................... Către Titu Maiorescu 1874 iunie 12, Bucureşti............... Către Marie Bogdan 1874 iunie 23, Bucureşti ....................... Către Titu Maiorescu 110 1874 iunie 27, Mirceşti....................................... 146—148 Către Paulina Alecsandri 111 1874 iulie 10 [s.n.], Viena.................................. 148 112 1874 iulie 4 [s.v.], Paris ................................. 149 Către Matei Millo 113 1874 septembrie 3, Mirceşti................................... 149—151 Către Titu Maiorescu 114 1874 septembrie 3, Mirceşti............................... 151—152 Către Iacob Negruzzi 115 1874 septembrie 4, Mirceşti............................... 153 Către Matei Millo 116 1874 septembrie 6, Mirceşti.................................. 153—157 Către Marie Bogdan 117 1874 octombrie 5, Mirceşti................................... 157—159 Către Iacob Negruzzi 118 1874 octombrie 7, Mirceşti................................... 159—160 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 119 1874 octombrie 8, Mirceşti.................................. 160 Către Iacob Negruzzi 120 1874 octombrie 10, Mirceşti................................. 161 121 1874 octombrie 16, Mirceşti................................. 162—163 Către Marie Bogdan 122 1874 octombrie 28, Mirceşti................................. 163—165 Către Iacob Negruzzi 123 1874 octombrie, Mirceşti..................................... 165 124 1874 noiembrie 11, Mirceşti................................. 165—167 Către Marie Bogdan 125 1874 noiembrie 28, Mirceşti................................. 167—169 Către Iacob Negruzzi 126 1874 noiembrie, Mirceşti ..................................... 170 'j 1121 Către Matei Millo 127 1874 [sfîrşitul anului], Mirceşti ........................... 170—171 128 [1874 decembrie 14 s.v.], Mirceşti........................... 171—172 Către Marie Bogdan 129 1874 decembrie 18, Mirceşti............................... 173— 174 Către George Sion 130 1874.decembrie 23, .Mirceşti......... ................. 174— 175 131 1874 decembrie 24, Mirceşti.................................. 175 Către Marie Bogdan 132 1874 decembrie 24, Mirceşti.................................. 175— 177 Către George Sion 133 1874 decembrie 31, Mirceşti ................................. 177—178 Către Ventura 134 [1874] -..................................................... 178-180 Către Iacob Negruzzi 135 [1874-1875] ............................................. 180 Către Marie Bogdan 136 1875 ianuarie 2, Mirceşti.................................... 181—182 Către Iacob Negruzzi 137 1875 ianuarie 10, Mirceşti .................................. 182— 183 Către Mihail Kogălniceanu 138 [1875 ianuarie 13], Mirceşti................................. 183 Către Ion Ghica 139 1875 [ianuarie?] 18, Gara Mirceşti........................... 18* Către Marie Bogdan 140 1875 ianuarie 30, Mirceşti .................................. 184—185 Către Paulina Alecsandri 141 [1875 martie a.8, Bucureşti].................... 142 1875 martie [8], Bucureşti................... 143 1875 martie 8, Bucureşti............... Către Iacob Negruzzi 144 1875 martie, Gara Mirceşti ..................... 1122 Către Mihail Kogălniceanu 145 1875 martie 12, Mirceşti ......................................... 189—190 146 187[?] [?], H, Mirceşti-Roman ................................... 190 Către Titu Maiorescu 147 1875 martie 25, Mirceşti ...................................... 191—194 Către Iacob Negruzzi 148 1875 martie 28, Mirceşti . ............................ 194—195 149 1875 martie 29, Mirceşti ...................................... 196 Către episcopul Isaia Vicol al Romanului 150 1875 martie 30, Mirceşti ...................................... 196—197 Către Gheorghe Hurmuzaki 151 1875 aprilie 8/20, Mirceşti ................................... 197-198 Către Iacob Negruzzi 152 1875 aprilie 10, Mirceşti ..................................... 198-199 Către Mihail Kogălniceanu 153 1875 aprilie 19, Mirceşti ..................................... 199—200 Către Iacob Negruzzi 154 1875 aprilie 20, Mirceşti ..................................... 200 — 202 Către Marie Bogdan 155 1875 aprilie 27, Mirceşti ..................................... 202—204 156 1875 aprilie 30, Mirceşti ..................................... 205—207 Către Iacob Negruzzi 157 1875 mai 2, Mirceşti........................................... 207 158 1875 mai 5, Mirceşti...........................................208 Către Matei Millo 159 1875 mai 14, Mirceşti ......................................... 208—209 Către Iacob Negruzzi 160 1875 mai 17, Mirceşti ......................................... 210 161 1875 mai 18, Mirceşti .........................................210—211 162 1875 mai 21, Mirceşti.......................................... 211—212 Către Marie Bogdan 163 1875 mai 26, Mirceşti ......................................... 212 — 214 Câtre Matei Millo 164 1875 iunie 1, Mirceşti ............................ 214—216 1123 Către Costache Negri 165 [1875 iunie 10—18], Mirceşti................................. 216—218 Către Paulina Alecsandri 166 1875 [iunie] 18, Bucureşti ................................. 218 167 1875 [iunie], Bucureşti..................................... 218—219 168 1875 iunie 24, Bucureşti.................................... 219—220 169 [1875 iunie, Bucureşti] ..................................... 220 Către Marie Bogdan 170 1875 iulie 8, Mirceşti . . . ............................... 220 — 223 171 1875 iulie 22, Mirceşti..................................... 223 — 225 Către Philadelphe Cuénim 172 1875 august 29, Mirceşti..................................... 226 — 227 Către Iacob Negruzzi 173 1875 septembrie 7, Mirceşti.................................. 227 — 228 174 1875 septembrie 10, Mirceşti................................ 229 — 230 175 1875 septembrie 12, Mirceşti ............................... 230 Către regina Elisabeta 176 1875 septembrie 12, Mirceşti ............................. 231—234 177 1875 septembrie 19, Mirceşti ............................. 235 — 236 Către Iacob Negruzzi 178 1875 septembrie 20, Mirceşti............................. 237 179 1875 septembrie 22, Mirceşti ............................. 238 Către Philadelphe Cuénim 180 1875_septembrie 23, Mirceşti ................................. 238—239 Către Marie Bogdan 181 1875 septembrie [29 s.n.], Mirceşti......................... 239 — 242 182 1875 septembrie 28 [s.v.], Mirceşti......................... 242—243 Către Bogdan Petriceicu Hasdeu 183 1 875 octombrie 4, Mirceşti.................................. 243—244 Către Iacob Negruzzi 184 1875 octombrie 10, Mirceşti ............................. 244 185 1875 octombrie 14, Mirceşti................................. 245 Către Marie Bogdan 186 1875 noiembrie 3, Mirceşti.................................. 246 — 248 1124 Către Iacob Negruzzi 187 1875 noiembrie 10, Mirceşti ............................... 249 Către Marie Bogdan 188 1875 noiembrie 21, Mirceşti................................ 249 — 250 Către Iacob Negruzzi 189 1875 noiembrie 26, Mirceşti ............................... 250 — 251 190 1875 noiembrie 30, Mirceşti................................ 251 Către Rucsanda 191 1875 decembrie 2, Mirceşti................................. 252 Către Paulina Alecsandri 192 [ 1875 decembrie a. 7], Bucureşti ......................... 252—253 193 1875 decembrie 7, Bucureşti ............................. 253—254 194 [1875 decembrie p. 7, Bucureşti].......................... 254—255 195 1875 [decembrie 13 sau 20], Bucureşti..................... 255 Către Marie Bogdan 196 1875 decembrie [17—20], Bucureşti ......................... 256—257 197 1875 decembrie 31 [s.v.], Mirceşti ........................ 257—259 Către Mihail Ganiţki 198 [fără dată] ................................................. 259-260 Către Ion Ghica 199 1876 ianuarie 19 [s.n.], Mirceşti..........................261 Către Iacob Negruzzi 200 1876 ianuarie 10, Mirceşti ............................... 261—262 Către preşedintele societăţii „România Jună" din Viena 201 1876 ianuarie 12, Mirceşti ............................... 262—263 Către Titu Maiorescu 202 1876 ianuarie 12, Mirceşti ............................... 263 — 264 Către Costache Negri 203 1876 ianuarie 15, Mirceşti ............................ 265—266 Către Iacob Negruzzi 204 1876 ianuarie 22, Mirceşti ............................... 267—268 Către Marie Bogdan 205 1876 ianuarie 26, Mirceşti ...................... 269 —271. Către Iacob Negruzzi 206 1876 februarie 4, Mirceşti .................................. 271 — 272 Către Titu Maiorescu 207 1876 februarie 6, Mirceşti.................................. 272 — 273 Către Iacob Negruzzi 208 1876 februarie 10, Mirceşti.............................. 273—274 209 1876 februarie 10, Mirceşti.............................. 274—275 Către Marie Bogdan 210 1876 februarie 10., Mirceşti.................................. 275—278 Către George Sion 211 1876 februarie 26, Mirceşti.............................. 278 — 279 Către regele Carol I 212 1876 martie 3, Mirceşti ....................................... 279 — 280 Către George Sion 213^ ' 1876 martie 7, Mirceşti........................................... 280 Către Iacob Negruzzi 214 1876 martie 8, Mirceşti.......................................... 281 215 1876 martie 11, Mirceşti ........................................281 — 282 216 1876 martie 14, Mirceşti . ...................................... 282 — 283 Către George Sion 217 1876 martie 14, Mirceşti......................................... 284 Către Iacob Negruzzi 218 1876 martie 15, Mirceşti.............................. 285 219 1876 martie 17, Mirceşti.............................. 285 — 286 Către Marie Bogdan 220 1876 martie 22, Mirceşti......................................... 286—289 Către Iacob Negruzzi 221 1876 martie 28, Mirceşti......................................... 289—290 222 1876 aprilie 2, Mirceşti ........................................ 290 Către Constantin Essarcu 223 1876 aprilie 3, Mirceşti......................................... 291 Către Paulina Alecsandri 224 1876 aprilie 23, Viena ................................ 291 — 292 225 1876 [aprilie 24, 26],. Strassburg...................... 292-294 1126 226 1876 mai, Paris .............................................. 294-295 227 1876 mai 15, Paris........................................... 295-296 Către Smărăndiţa Docan 228 [1876 vara], Mirceşti......................................... 296—297 229 [1876 vara], Mirceşti ........................................ 297—298 Către Costache Negri 230 1876 iulie 15, Mirceşti ...................................... 298 — 300 Către mitropolitul Iosif Naniescu 231 1876 octombrie 12 [s.n.], Ocna ............................... 301 Către Alexandru Şendrea 232 [1876 octombrie], Tîrgu-Ocna ................................. 301 Către Mihalcea 233 [1876 octombrie], Tîrgu-Ocna ................................ 302 Către Smărăndiţa Docan 234 [1876 octombrie] ............................................ 302-303 Către Nicolae Gane 235 1876 octombrie 26,. Mirceşti , .,................... 303 Către Aglae AUaux 236 1876 octombrie 27, Mirceşti................................. 304 — 306 Către Marîa Scarlat Fălcoianu 237 1876 noiembrie 2,. Mirceşti .................... ;............ 307 Către Nicolae Gane 238 1876 noiembrie 9, Mirceşti .............................1.....307 — 308 Către Paulina Alecsandri 239 [1877 ianuarie], Iaşi ....................................... 308 240 [1877] ianuarie. Iaşi ....................................... 309-310 241 1877 februarie 1, Iasi •.................■.................... 310 242 1877 [februarie], Iaşi ..................................... 311-312 Către Cleopatra Cantacuzino 243 1877 februarie 10, Mirceşti ............................... 312 — 314 Către Georges Duca 244 1877 februarie 10, Mirceşti ............. .................. 314 — 316 Către Marie Bogdan 245 1877 martie 16/28, Mirceşti .................................... 316—319 Către Nicolae Pisoski 246 [1877 martie]................................................... 320-321 Către Marie Bogdan 247 1877 aprilie [a.6], Mirceşti .................................. 321 — 323 Către Lucie Duca 248 1877 aprilie 6, Mirceşti....................................... 323 — 325 Către Paulina Spiro-Paul 249 1877 aprilie 18, Mirceşti...................................... 325 — 326 Către Mihail Kogălniceanu 250 1877 aprilie 19, Mirceşti ..................................... 327 — 328 Către Edouard Grenier 251 1877 mai 16, Mirceşti ......................................... 328 - 332 Către Lucie Duca 252 1877 mai 28, Mirceşti ......................................... 332 — 334 253 1877 iulie 2, Mirceşti......................................... 334 — 335 Către Ludovic Schondorf 254 1877 iulie 11, Mirceşti........................................ 336-338 Către I. Alex. Lapedat 255 1877 iulie 24, Mirceşti........................................ 338-339 Către Nicolae Pisoski 256 1877 septembrie 5, Mirceşti..................................... 339 Către regina Elisabeta 257 1877 septembrie 20, Mirceşti................................... 339 — 342 Către Nicolae Pisoski 258 1877 septembrie 25, Mirceşti................................... 343 259 1877 octombrie 1, Iaşi......................................... 343 — 344 260 [1877 octombrie 2], Mirceşti ................................... 344 Către Georges Duca 261 1877 octombrie 2, Mirceşti..................................... 344 — 345 Către Aglae Allaux 262 1877 octombrie 5, Mirceşti..................................... 346 — 348 1128 Către Smărăndiţa Docan, 263 [1877 octombrie p. 6]......................................... ...348 Către Grigore Alexandrescu 264 1877 octombrie 14, Mirceşti................................. 349 Către Iacob Negruzzi 265 1877 octombrie 22, Mirceşti .................................. 350 Către Lucie Duca 266 1877 octombrie 23, Mirceşti................................. 352 Către Edouard Grenier 267 1877 noiembrie 1, Mirceşti.................................. 354 Către Esmeralda Gardeev .268 1877 noiembrie 6, Galaţi.................................... 359 Către Lucie Duca 269 1877 noiembrie 10, Mirceşti.................................. 360 Către ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice ;270 1877 noiembrie 24, Mirceşti.................................. 362 Către Iacob Negruzzi ;271 1877 decembrie 1, Mirceşti................................... 362- 272 1877 decembrie 4, [Mirceşti]................................. 363 Către Lucie Duca 273 1877 decembrie 4, Mirceşti................................... 364- Către Iacob Negruzzi .274 1877 decembrie 9 ............................................ 366 .275 [1877 decembrie 9—12, Mirceşti] ............................. 367 .276 1877 decembrie 12, Mirceşti.................................. 367- Către Lucie Duca .277 1877 decembrie 12, Mirceşti................................... 370 Către Elena Beldiman 278 1877 decembrie 12, Mirceşti.................................. 371 Către Iacob Negruzzi 279 1877 decembrie 14, Mirceşti.................................. 371- 280 1877 decembrie 15, Mirceşti .................................. . 372- .281 [1877 decembrie].............................................. . 373- -349 -350 -351 -354 -358 -361 -363 -366 -369 -372 -373 -374 1129 Către I. Alex. Lapedat 282 1877 decembrie 16, Mirceşti ..................................;. . 374. Către Iacob Negruzzi 283 1877 decembrie 20, Mirceşti .................................... . 373 — 376 284 1877 decembrie 22, Mirceşti...................................... 376 Către Grigore Ventura 285 1877 decembrie 28, Mirceşti..................................... , 376 — 378 • Către Iacob Negruzzi 286 1877 decembrie 29, Mirceşti........................... ., , 378 — 379 Către Ştefan Albu 287 1877 decembrie 30, Mirceşti .........................,,,,,,, 37'9— 38Q Către Iacob Negruzzi 288 1878 ianuarie 3, Mirceşti.................................. 380 Către Nicolae Gane 289 1878 ianuarie 5, Mirceşti............................380 — 381 Către Ion Ghica 290 1878 ianuarie 18 [s.n.], Mirceşti.............................. 381 Către Mihail Kogălniceanu 291 1878 ianuarie 19 [s.n.], Gara Mirceşti......................... 381 Către Grigore Ventura 292 1878 ianuarie 9, Mirceşti...................................... 382 Către Iacob Negruzzi 293 1878 ianuarie 21, Mirceşti..................................... 383 Către Mihail Kogălniceanu 294 [1878, începutul lunii februarie, Mirceşti].................... 384 — 383 295 1878, februarie 9 [s.n.], Gara Mirceşti........................ 385 296 [1878] februarie 11 [s.n.], Gara Mirceşti...................... 385 — 386 297 1878 februarie 16 [s.n.], Mirceşti.......................... 386 — 387 298 1878 februarie 19 [s.n.], Mirceşti.......................... 387 Către Iacob Negruzzi 299 1878 februarie 8, Mirceşti..................................... 387 — 388 300 [1878 februarie 9-16]'......................................... 388-389 301 1878 februarie 17, Mirceşti................................. 389 302 1878 februarie 20, Mirceşti................................. 389 —391 1130 Către I. Alex. Lapedat .303 1878 februarie 20, Mirceşti.................................. 391 — 394 Către Iacob Negruzzi 304 1878 februarie 22, Mirceşti.................................. 394 —396 305 1878 martie 24, Mirceşti..................................... 396 — 397 306 1878 aprilie 12, Mirceşti ................................... 397 —399 Către Nicolae Hurmuzaki .307 1878 aprilie 14, Mirceşti ..........,........................ 399 Către Iacob Negruzzi 308 1878 aprilie 28, Mirceşti.................................... 399-400 .309 1878 mai 2, Mirceşti......................................... 400-401 Către Alphonse Roque-Ferrier 310 [1878 mai p. 3] ..............................................401 Către Iacob Negruzzi .311 1878 mai 16, Mirceşti ....................................... 402 — 404 .312 1878 mai 18, Mirceşti ....................................... 404-405 Către Albert de Quintana y Combis 313 [1878 mai] ................................................... 405-406 Către redacţia ziarului „Telegraful român" 314 [1878 mai], Gara Mirceşti .................................... 406 Către Petrescu, reprezentantul junimii huşene 315 [1878 mai, Mirceşti] ...................................... ... 406 Către bărbierul N. Clatinos 316 [1878 mai] ................................................... 407 Către dr. Pop, reprezentantul oraşului Braşov 317 [1878 mai], Bucureşti ........................................ 407 Către studenţii Universităţii din Iaşi 318 [1878 mai], Iaşi........................................... ... 407 Către românii din Sibiu 319 [1878 mai], Gara Mirceşti..................................... 408 Către Paulina Alecsandri 320 [1878 mai 24], Bucureşti...................................... 408 1131 Către elevii şcolii nr. 1 din Păcurari (Iaşi) 321 1878 mai 24, Bucureşti........................................ 408-409 Către Lascăr Rosetti 322 1878, mai 26, Bucureşti....................................... 409 — 410 Către Paulina Alecsandri 323 [1878 mai 31], Bucureşti...................................... 410 — 411 Către Nicolae Hurmuzaki 324 1878 mai 31, Bucureşti........................................ 411 Către Nicolae Luchian, reprezentantul artiştilor Teatrului Naţional din Iaşi 325 [1878 iunie, Mirceşti] ....................................... 411 Către dr. Alexei, reprezentantul învăţătorilor români din Năsăud 326 [1878 iunie] ................................................. 412 Către Alexiu Olariu, reprezentantul românilor din din Ilia-Mureşeană 327 [1878 iunie] ................................................. 412 Către Iacob Bologa, vicepreşedinte al „Astrei" 328 [1878 iunie] ................................................. 412-413 Către Alexandru Lazaru, reprezentantul românilor din Abrud 329 [1878 iunie], Gara Mirceşti (România) ....................... 413 Către Frédéric Mistral 330 1878 iunie 1, Mirceşti ....................................... 413—415 Către Albert de Quintana y Combis 331 1878 iunie 1, Mirceşti, România............................... 415—418 Către Iosif Vulcan 332 1878 iunie 1, Bucureşti ...................................... 418-419 Către românii din Deva 333 1878 iunie 3, Gara Mirceşti................................... 419 Către Pietro Mezzetti 334 1878 iunie 5, Mirceşti ........................................ 419-420 1132 Către d-na E.P., reprezentanta doamnelor din „Societatea naţională din Bucovina" 335 1878 iunie 5, Mirceşti ....................................... 420 Către dr. Mihail Obedenaru 336 1878 iunie 6, Mirceşti .......................................... 421 — 422 Către Aron Hamsea 337 1878 iunie 8, Mirceşti ....................................... 422 — 423 Către Nicolae Pisoski 338 1878 iunie 10, Mirceşti........................................ 423 339 1878 iunie 11, Mirceşti........................................ 423-424 Către Dim. A. Sturdza 340 1878 iunie 12, Mirceşti........................................ 424-425 Către Grigore Ventura 341 1878 iunie 12, Mirceşti.......................................... 426 — 427 Către rabinul A. Taubes 342 1878 iunie 14, Mirceşti.......................................... 427 Către O. Blasianu 343 1878 iunie 14, Mirceşti.......................................... 428 Către Pietro Mezzetti 344 1878 iunie 15, Mirceşti.......................................... 429 Către Iacob Negruzzi 345 1878 iunie 25, Mirceşti.......................................... 430-431 Către Alimpiu Barbolovici, preşedintele „Astrei" din Băseşti 346 1878 iulie 1, Mirceşti........................................... 431-432 Către C.M.S. Rabener 347 1878 iulie 2, Mirceşti .......................................... 432 Către Albert de Quintana y Combis 348 1878 iulie 6/18, Mirceşti ....................................... 433-434 Către Domenico Muti 349 1878 iulie 12/24, Mirceşti....................................... 434-435 Către Gheorghe Hurmuzaki 350 1878 iulie 15, Mirceşti.......................................... 436-437 351 1878 iulie 19, Mirceşti.......................................... 437 1133 Către Israel Teller 352 1878 iulie 30, Mirceşti..................................... 438 Către Iosif Vulcan 353 1878 iulie 30, Mirceşti.................................... 438 — 439 Către V. A. Urechia 354 1878 august 30, Mirceşti................................... 439 — 440 Către N. Droc Barcian reprezentantul cetăţenilor oraşului Bucureşti 355 1878 septembrie 20, Mirceşti .............................. 440 — 441 Către Iosif Vulcan 356 1878 septembrie 20, Mirceşti .............................. 441 — 442 Către Zaharia Antinescu 357 1878 septembrie 24, Mirceşti .............................. 442 Către Hausknecht 358 1878 septembrie 30, Mirceşti............................... 443 Către Iacob Negruzzi 359 1878 octombrie 3, Mirceşti................................. 443 — 444 Către Străjescu 360 1878 octombrie, Mirceşti................................... 444 — 445 Către Paulina Alecsandri 361 [1878 octombrie 14], Bucureşti ............................. 445 — 446 Către baronul A. de Herz 362 1878 roctombrie ,22, Mirceşti ............................. 446 — 448 Către Pietro Mezzetti 363 1878 noiembrie 3, Mirceşti................................. 448 — 449 Către Ion Ghica 364 1878 noiembrie 12, Mirceşti................................ 449 — 450 Către Iacob Negruzzi 365 1878 noiembrie 12, Mirceşti................................ 450 — 451 Către Mihail Kogălniceanu 366 1878 noiembrie 24, Mirceşti ............................... 451 — 452 1134 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 KJJI Către Iancu Alecsandri 1878 noiembrie 26, Mirceşti.................................. 452 — 454 Către Dim. A. Sturdza 1878 noiembrie 29, Iaşi ................................... 454 — 456 Către Iacob Negruzzi [1878 noiembrie 29 — 30] .................................... 456 Către V. A. TJrechia 1878 decembrie 7, Mirceşti................................... 457—458 Către Nicolae Pisoski [1878 decembrie] 18 [s.n.], Oficiul Mirceşti................. 458 Către Ion Ghica 1878 decembrie 10, Mirceşti.................................. 458 — 461 Către Dim. A. Sturdza 1878 decembrie 10, Mirceşti ................................. 462 — 464 Către Iacob Negruzzi 1878 decembrie 16, Mirceşti ................................. 464—465 Către I. Pop Florantin 1878 decembrie 19, Mirceşti.................................. 466 Către Albert de Quintana y Combis 1878 decembrie 25, Mirceşti, România......................... 466 — 468 Către Carol Miculi 1879 ianuarie 1, Mirceşti.................................... 468 — 469 Către Nicolae Pisoski [1879 ianuarie] 13 [s.n.], Mirceşti.......................... 470 Către Mihail Obedenaru 1879 ianuarie 4, Mirceşti.................................... 470 Către Albert de Quintana y Combis 1879 ianuarie 4, Mirceşti.................................... 471 — 472 Către Ion Ghica 187[9] ianuarie 21, Roman ................................... 472 1135 Către Edouard Grenier 382 1879 ianuarie ................................................... 473 Către Lucie Duca 383 1879 februarie 5, Mirceşti....................................... 473 — 476 Către Carol Miculi 384 1879 martie 12, Paris ...................................... 476—477 Către Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio 385 1879 martie 16, Mirceşti.......................................... . 478 — 479 Către Nicolae Pisoski 386 [1879 martie], Mirceşti........................................... 479 Către Paulina Alecsandri 387 1879 martie 18, Bucureşti .................................. 480 Către Pietro Mezzetti 388 1879 martie 25, Mirceşti.................................... 480 — 48 î Către Iacob Negruzzi 389 1879 aprilie 11, Mirceşti.................................... 481 — 482 Către Iancu Alecsandri 390 1879 aprilie 20, Mirceşti.................................... 482 — 489 Către Nicolae Pisoski 391 1879 aprilie 22, Roman....................................... 489 Către N. Ionescu 392 1879 aprilie 27, Mirceşti.................................... 490 Către Ion Ghica 393 [1879, 1880 aprilie], Mirceşti .................................. 491 Către Mihail Kogălniceanu 394 1879 [mai], 9 [s.n.] ............................ Către Paulina Alecsandri 395 [1879] iunie 29, Bucureşti ...................... Către Mihail Kogălniceanu 396 1879 august 4, Mirceşti.......................... 1136 Către Eugen Alcaz 397 1879 august 10, Mirceşti...................................... 495 Către Paulina Alecsandri 398 1879 septembrie 5, Bucureşti.................................. 49g 399 [1879 septembrie], Bucureşti ................................. 496 — 497 400 [1879 septembrie], Bucureşti ................................. 497 — 498 Către Nicolae Pisoski 401 1879 septembrie 16, Mirceşti ........... ..................... 498—499 Către Paulina Alecsandri 402 [1879 septembrie 21] ......................................... 499 — 500 Către Georges Duca 403 1879 septembrie 22, Bucureşti ................................ 500 — 501 Către Paulina Alecsandri 404 [1879 septembrie 26], Bucureşti............................... 501 405 [1879 octombrie], Bucureşti .................................. 502 406 [1879 octombrie 12], Bucureşti ............................... 502 — 503 407 1879 octombrie 14, Bucureşti.................................. 503—504 408 [1879 octombrie], Bucureşti................................... 504 — 505 409 1879 octombrie 16, Bucureşti ................................. 506 410 [1879 octombrie], Bucureşti................................... 506 — 507 Către Ion Ghica 411 1879 noiembrie 5, Mirceşti................................. 507—510 412 1879 noiembrie 6, Mirceşti................................. 511 — 513 Către Pietro Mezzetti 413 1879 noiembrie 9, Mirceşti.................................... 513 — 514 Către Nicolae Pisoski 414 1879 noiembrie 9, Mirceşti.................................... 514 — 515 Către Ion Ghica 415 1879 noiembrie 10, Mirceşti................................... 516 — 519 Către Alexandru Cantacuzino 416 1879 noiembrie, Mirceşti .................................... 519 521 Către Ion Ghica 417 [1879 noiembrie], Mirceşti..................................... 521 — 525 Către Alexandru Papadopol-Calimah 418 1877 noiembrie 14, Mirceşti................................ 525 1137 Către Pietro Mezzetti 419 1879 noiembrie 18, Mirceşti.................................... 526 Către Radu Rosetti 420 1879 npiembrie 24, Mirceşti.................................... 526 — 528 Către Vasile Pogor 421 1879 noiembrie 29, Mirceşti.................................... 528 — 529 Către Iacob Negruzzi 422 [1879 noiembrie] .............................................. 529 Către Ion Ghica 423 1879 decembrie 10, Mirceşti ................................... 529 — 530 Către Alexandru Papadopol-Calimah 424 1879 decembrie 17, Mirceşti ................................... 530 — 531 Către Ion Ghica 425 1879 decembrie 20, Mirceşti.................................... 531 — 534 426 1879 decembrie 20, Mirceşti.................................... 534 — 535 Către Mihail Kogălniceanu 427 [1879], Mirceşti .............................................. 535-536 Către Arthur Baligot de Beyne 428 [1879 sfîrşit — 1880 început] ................................. 536 — 538 Către Vasile Boerescu 429 [1879] ..................................................... 538 Către Ion Ghica 430 [1879] ..................................................... 539 Către Grigore Ventura 431 1880 ianuarie 1 ............................................... 539-540 Către Ion Ghica 432 1880 [ianuarie], Mirceşti,..................•.................. 540 — 541 433 1880 ianuarie 5, Mirceşti...................................... 541 — 542 Către V. A. Urechia 434 1880 ianuarie 5, Mirceşti...................................... 542 1138 Către Ion Ghica 435 1880 ianuarie 8, Mirceşti.................................... 543 — 544 436 1880 ianuarie 12, Mirceşti.................................... 544 — 546 Către Alexandru Papadopol-Calimah 437 1880 ianuarie 14, Mirceşti..........................................546 — 547 Către Grigore Ventura 438 1Ş80 ianuarie 15, Mirceşti...................................... 547 — 550 Către Ion Ghica 439 1880 ianuarie 16, Mirceşti.................................... 550 — 551 440 1880 februarie 1, Mirceşti.................................... 551 Către Iacob Negruzzi 441 1880 februarie 5, Mirceşti...................................... 552 — 553 Către Nicolae Pisoski 442 1880 februarie 7, Mirceşti ..................................... 553 Către V. A. Urechia 443 1880 februarie 8, Mirceşti...................................... 554 Către Iacob Negruzzi 444 1880 februarie 11, Mirceşti.................................... 554 Către Ion Ghica 445 1880 februarie 28, Mirceşti.................................... 555 — 556 Către Paulina Alecsandri 446 1880 martie 9, Bucureşti ....................................... 556 — 557 447 1880 martie 15, Bucureşti ...................................... 557 — 558 448 1880 martie 16, Bucureşti...................................... 558 — 559 449 1880 martie 17, Bucureşti...................... *............... 559 450 [1880 martie, Bucureşti]........................................ 559 — 560 451 1880 martie 20, Bucureşti....................................... 560 — 561 452 1880 martie 26 ................................................. 561 453 1880 aprilie 31, Bucureşti...................................... 561—562 454 1880 aprilie 6, Bucureşti....................................... 562 — 363 Către Nicolae Pisoski 455 1880 aprilie 17, Mirceşti ..................................... 563 — 564 Către Oreste Dlujanschi 456 1880 aprilie 18, Mirceşti ...................................... 564 1139 Către Ion Ghica 457 1880 mai 1, Mirceşti............................................... 564 — 568 458 1880 mai 7, Mirceşti................................................ 568 — 570 459 1880 mai 14, Mirceşti ............................................. 570 460 1880 mai 14, Mirceşti ........................................ 570 — 572 461 1880 mai 15, Mirceşti ........................................ 573 — 57< 462 1880 mai 25, Mirceşti ........................................ 574 — 575 463 11880 mai p. 25, Mirceşti]...................................... 575 — 576 464 1880 mai p. 25], Mirceşti.......................................... 576-578 Către Iacob Baloga, preşedintele „Astrei" 465 1880 mai 28 [s.v.], Mirceşti....................................... 578 Către Ion Ghica 466 1880 iunie 3, Mirceşti, ........................................... 579 467 1880 iunie 6, Mirceşti ............................................ 580-581 468 [1880 iunie 8], Mirceşti........................................... 581 — 583 Către Georges Duca 469 1880 iunie 8, Mirceşti ............................................ 584 — 586 Către V. A. Urechia 470 1880 iunie 8, Mirceşti ............................................ 586 , Către Ion Ghica 471 [1880 iunie p. 8, Mirceşti]........................................ 586 — 587 Către V. A. Urechia ^ 472 1880 iunie 13, Mirceşti............................................ 587—588 Către Iacob Negruzzi 473 1880 iunie 14, Mirceşti......................................... 588 Către Ion Ghica 474 [1880 iunie 16], Mirceşti ......................................... 589 475 [1880iunie 17], Mirceşti........................................... 590-591 Către Iacob Negruzzi 476 1880 iunie 20, Mirceşti......................................... 591 Către Alexandru Papadopol-Calimah 477 1880 iunie 21, Mirceşti......................................... 592-593 Către Euharia Duca 478 1880 iunie 22, Mirceşti......................................... 593-596 1140 Către Ion Ghica 479 1880 iunie 27, Mirceşti....................................... 597—599 480 [1880 iunie 26 — 28, Mirceşti]................................. 599 481 1880 iunie 29, Mirceşti......................................... 599 ^OO1 Către Euharia Duca 482 1880 iunie 30, Mirceşti....................................... 600-602 Către Paulina Alecsandri 483 1880 iulie 7, Sinaia ......................................... 603 484 1880 iulie 14, Sinaia......................................... 603 — 604 Către Ion Ghica] 485 1880 iulie, Sinaia ........................................... 604-605 486 1880 iulie 17, Sinaia..........................................., 605-606 Către Paulina Alecsandri 487 1880 iulie 25, Sinaia......................................... 607 Către Ion Ghica 488 [1880 iulie], Sinaia ......................................... 607-608 489 1880 iulie 28, Sinaia......................................... 608-609 Către Paulina Alecsandri 490 1880 [iulie], Sinaia ........................................ 609 Către Ion Ghica 491 1880 august 7, Mirceşti.................................... 610 492 1880 august 9, Mirceşti ................................... 611 Către Mihail Obedenaru 493 1880 august 16/28, Mirceşti ................................ 612 — 613 Către Petru Vasile Grigoriu 494 1880, august 16, Mirceşti....................................... 613 — 614 Către Iacob Negruzzi 495 1880 august 17, Mirceşti................................... 614 — 615 496 1880 august 30, Mirceşti................................... 615 Către Dimitrie C. OUănescu-Ascanio 497 1880 septembrie 1, Mirceşti..................................... 615 — 616 Către Iacob Negruzzi 498 1880 septembrie 2, Mirceşti..................................... • • 616 499 1880 septembrie 8, Mirceşti..................................... 616—617 1141 Către, Ion Ghica -500 1880 septembrie 26, Iaşi.................................. 617 — 618 Către Dimitrie C. Ollănescu-Ascanio ,501 1880 octombrie 1, Mirceşti................................ 619 — 620 Către Ion Ghica .502 1880 octombrie 2, Mirceşti ................................... 620 — 622 503 1880 octombrie 9, Iaşi ...........! . ................... 622 — 624 Către Mihail Jora .504 [1880 octombrie 14] .................................... 624 — 625 Către Paulina Alecsandri .505 [1880 octombrie a.20], Iaşi ................................ 625 Către Grigoriu Silaşi ,506 1880 octombrie 26 [s.n.], Mirceşti........................ 625 — 626 Către Paulina Alecsandri :507 1880 octombrie 26, Bucureşti............................. 626 — 627 Către Ion Ghica .508 1880 octombrie 31, Mirceşti ........................ 627 — 628 Către Iacob Negruzzi .509 1880 noiembrie 9, Mirceşti .............................. 628 Către Paulina Alecsandri .510 1880 noiembrie 16 .................................. 628 — 629 511 1880 noiembrie 18, Bucureşti............................. 629 — 630 ‘512 1880 noiembrie 24, Bucureşti............................. 630 — 631 Către regina Elisaheta _*513 1880 decembrie 2 ........................ 631 —632 Către Ion Ghica 514 1880 decembrie . 5 ................,...................... 632 Către Mihail Obedenaru .515 1880 decembrie 6, Bucureşti ........................ 633—634 Către Ion Ghica 516 1880 decembrie 17, Mirceşti ........................ 634 — 636 517 1880 decembrie 20, Mirceşti.............................. 636 — 637 518 1880 decembrie 23, Mirceşti.............................. 638 — 639 1142 Către Alexandru Papadopol-Calimah 519 1880 decembrie 23, Mirceşti ................. Către Alexandru Macedonski 520 1880 decembrie 25, Mirceşti .............................. 641. Către Ion Ghica 521 1880 decembrie 27, Mirceşti .............................. 641 — 645, Către Iacob Negruzzi 522 1880 decembrie 28, Mirceşti .............................. 644 Către Iosif Vulcan 523 1880 decembrie 30, Mirceşti .............................. 645, Către Nicolae Luchian 524 1880 ....................................................... 645. Către Petru Vasile Grigoriu 525 1881, Mirceşti..................................... Către Lucie Duca 526 1881 .......................................... 646-647- Către Alexandru Papadopol-Calimah 527 1881 ianuarie 2, Mirceşti....................................... 647 Către Ion Ghica 528 1881 ianuarie 3, Mirceşti....................................... 647 — 650. 529 1881 ianuarie 7, Mirceşti....................................... 650 — 652 Către Iacob Negruzzi 530 1881 ianuarie 11, Mirceşti ..................................... 652 — 653, Către Ion Ghica 531 1881 ianuarie 11, Mirceşti -,........................................ 654 — 655, Către Iosif Vulcan 532 1881 ianuarie 12, Mircèst'i .................................... 656 Către Ion Ghica 533 1881 ianuarie 13, Mirceşti ..................................... 656 — 659, Către V. I. Socec 534 1881 ianuarie 15, Mirceşti ..................................... 659 1143. Către Iacob Negruzzi 535 1881 ianuarie 16, Mirceşti ................................... 660 Către Ion Ghica 536 1881 ianuarie 17, Mirceşti ................................... 660 — 66-4 Către V. A. Urechia /537 1881 ianuarie 18, Mirceşti ................................... 664 — 665 Către Alexandru Macedonski .538 188 1 ianuarie 24, Mirceşti.................................... 665 — 666 Către Iacob Negruzzi .539 1881 ianuarie 26, Mirceşti ................................... 667 Către Ion Ghica .540 1881 ianuarie 28, Mirceşti ................................... 667 — 669 Către Iosif Vulcan 541 1881 februarie 2/14, Mirceşti ................................ 670 — 671 Către Ion Ghica 542 1881 februarie 6/18, Mirceşti................................. 671 — 673 Către Mihail Obedenaru 543 1881 februarie 19, Mirceşti............................ 674 Către Ion Ghica 544 1881 februarie 11/23, Mirceşti ............................ 675 — 676 Către V. I. Socec 545 1881 februarie 12/24, Mirceşti................................ 676 — 677 Către Ion Ghica .546 1881 februarie 12/24, Mirceşti ............................ 677—678 Către Iancu Alecsandri 547 1881 februarie 12/24, Mirceşti ............................ 678 — 681 Către Ion Ghica .548 [1881 februarie a.23], Mirceşti ............................ 681 — 682 Către Iosif Vulcan 549 1881 februarie 24, Mirceşti............................ 682 Către Ion Ghica 550 1881 februarie 25, Mirceşti............................ 683 — 686 1144 Către Mihail Obedenaru 551 1881 februarie 26, Mirceşti............................ Către V. A. Urechia 552 1881 februarie 28, Mirceşti............................ Către Ion Ghica 553 1881 martie 1, Mirceşti................................ Către redacţia ziarului [?] 554 [1881 martie] ......................................... Către Ion Ghica 555 [1881 martie 1], Mirceşti.............................. Către Arthur Baligot de Beyne 556 1881 martie 6/18, Mirceşti ............................ Către Iacob Negruzzi 557 1881 martie 10, Bucureşti ............................. Către Iancu Alecsandri 558 1881 martie 14/28, Bucureşti .......................... Către Grigore Ventura 559 1881 martie 27, Bucureşti ............................. Către Ion Ghica 560 1881 aprilie 12, Mirceşti ............................. 561 1881 aprilie 15, Mirceşti ............................. 562 1881 aprilie 24, Mirceşti ............................. 563 188 1 aprilie 26, Mirceşti ............................ 564 188 1 aprilie 28, Mirceşti ............................ Către Marie Bogdan 565 1881 aprilie 28, Mirceşti.............................. Către Simion Florea Marian 566 188 1 aprilie 28, Mirceşti.........i................... Către Oreste Dlujanschi 567 1881 mai 6/18, Mirceşti ............................... Către Ion Ghica 568 1881 mai 7/19, Mirceşti ............................... Către Leon Negruzzi 569 1881 mai 8, Mirceşti ........................................... 715 — 716 Către Ion Ghica 570 1881 mai 14, Mirceşti ................................................ 716-719 Către Titu Maiorescu 571 1881 mai 14/26, Mirceşti........................................ 719 — 72 1 Către Ion Ghica 572 1881 mai 25, Mirceşti........................................... 721 — 723 573 1881 mai 29, Mirceşti .......................................... 723 — 726 Către Pantazi Ghica 574 1881 mai 31 .......................................................... 726-727 Către Ion Ghica 575 1881 iunie 15, Mirceşti......................................... 727 — 728 Către dr. I. C. Drăgescu 576 1881 iunie 15, Mirceşti ........................................ 729 Către V. A. Urechia 577 1881 iunie 22, Mirceşti....................................... 730 Către Catinca Negri 578 1881 iunie 25, Mirceşti....................................... 731 — 733 Către Mihail Obedenaru 579 1881 iunie 28, Mirceşti....................................... 733 — 734 Către Ion Ghica 580 188 1 iunie 29, Mirceşti ........................................ 735 — 737 581 1881 iulie 3/15, Mirceşti ...................................... 738 — 740 Către Iacob Negruzzi 582 1881 iulie 3 ....................................... 740-741 | Către V. Damian, preşedintele „României June" din Viena 583 1881 iulie 5, Gara Mirceşti .................................... 741 Către Ion Ghica 584 1881 iulie 6/18, Mirceşti ...................................... 741 — 743 585 1881 iulie 6/18, Mirceşti ...................................... 743-744 Către Bonifaciu Florescu 586 1881 iulie 9/21, Mirceşti....................................... 744-745 1146 Către Oreste Dlujanschi 587 1881 iulie 9/21, Mirceşti....................................... 745 — 746 Către Grigoriu Silaşi 588 1881 iulie 12/24, Mirceşti...................................... 746-747 Către V. Damian, preşedintele „României June" din Vie na 589 1881 iulie 12/24, Mirceşti ..................................... 747 — 748 Către V. A. Urechia 590 [1881 iulie p. 12/24] ............................................ 748 Către Eufrosina Popescu 591 1881 iulie 14, Mirceşti......................................... 749 — 750 Către Eluard Hübsch 592 1881 [iulie a. 22], Mirceşti ................................... 750 — 752 Către Pietro Mezzetti 593 1881 iulie 22, Mirceşti . ..................................... 752 — 753 Către Iacob Negruzzi 594 188 1 iulie 24, Mirceşti ....................... 753 — 754 Către Titu Maiorescu 595 1881 august 12, Mirceşti.......................................... 754 Către Ion Ghica 596 1881 august 16/28, Mirceşti..................................... 755- 757 Către V. A. Urechia 597 1881 august 17, Mirceşti....................................... 757 — 758 Către Lucie Duca 598 1881 august 21, Mirceşti....................................... 758 — 759 Către Titu Maiorescu 599 1881 august 21, Mirceşti t .................................... 760 Către Nicolae Pisoski 600 1881 august 24, Mirceşti....................................... 760 — 761 Către Ion Ghica 601 1881 septembrie 8, Mirceşti ................................... 761 — 765 Către Pietro Mezzetti 602 1881 septembrie 16, Mirceşti .................................. 765 — 766 1147 Către Bonifaciu Florescu 603 1881 septembrie 16, Mirceşti ................................ 766 — 767 Către Iacob Negruzzi 604 1881 septembrie 17, Mirceşti................................. 767 — 768 605 [1881 septembrie 18—20], Mirceşti............................ 768 Către V. I. Socec 606 1881 septembrie 20, Mirceşti ................................ 768 Către Lascăr Rosetti 607 1881 septembrie 24, Mirceşti ................................ 769 — 770 Către Iacob Negruzzi 608 1881 septembrie 26, Mirceşti ................................ 770 — 771 Către Alexandru Papadopol-Calimah 609 1881 septembrie 26, Mirceşti ................................ 772 — 774 Către Ion Ghica 610 1881 octombrie 1, Mirceşti................................... 774 — 777 Către Paulina Alecsandri 611 [1881 octombrie a.6], Bucureşti.............................. 778 612 1881 octombrie 6, Bucureşti ................................. 778 613 1881 octombrie 8, Bucureşti ................................. 779 614 1881 octombrie 9, Bucureşti.................................. 779 615 1881 octombrie 10, Bucureşti................................. 780 616 [1881 octombrie 11—16], Bucureşti............................ 780 617 [1881 octombrie a. 16], Bucureşti ........................... 781 Către Iacob Negruzzi 618 1881 octombrie 17, Mirceşti.................—................ 782 Către George Steriadi 619 1881 octombrie 19, Mirceşti ................................. 782 — 783 Către Lascăr Rosetti 620 1881 octombrie 19, Mirceşti ................................. 783 — 784 Către Oreste Dlujanschi 621 1881 octombrie 20 ........................................... 785 Către Ion Ghica 622 1881 octombrie 29, Mirceşti ................................. 785 — 786 1148 Lectorii ELISABETA BRÂNCUŞ şi DACIANA VLĂDOIU Tehnoredactor: AUReLiA ANTON Bun de tipar: 29.X.1983 Coli edituri: 49,37; Coli ti pur : 72; Planşe iipo : 8 Tiparul executat sub comanda nr. 391 la întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918“, str. Grigore Alexandrescu nr. 89-91 Bucureşti, Republica Socialistă Bomânia Către Bonifaciu Florescu 603 1881 septembrie 16, Mirceşti ................................ 766 — 767 Către Iacob Negruzzi 604 1881 septembrie 17, Mirceşti ............................ 767 — 768 605 [1881 septembrie 18—20], Mirceşti........................... 768 Către V. I. Socec 606 1881 septembrie 20, Mirceşti ................................ 768 Către Lascăr Rosetti 607 1881 septembrie 24, Mirceşti ............................ 769 — 770 Către Iacob Negruzzi 608 1881 septembrie 26, Mirceşti ............................ 770 — 771 Către Alexandru Papadopol-Calimah 609 1881 septembrie 26, Mirceşti ................................ 772 — 774 Către Ion Ghica 610 1881 octombrie 1, Mirceşti ............................. 774 — 777 Către Paulina Alecsandri 611 [1881 octombrie a.6], Bucureşti.............................. 778 612 1881 octombrie 6, Bucureşti ................................. 778 613 1881 octombrie 8, Bucureşti ................................. 779 614 1881 octombrie 9, Bucureşti.................................. 779 615 1881 octombrie 10, Bucureşti................................. 780 616 [1881 octombrie 11— 16], Bucureşti .......................... 780 617 [1881 octombrie a. 16], Bucureşti ........................... 781 Către Iacob Negruzzi 618 1881 octombrie 17, Mirceşti.................—................ 782 Către George Steriadi 619 1881 octombrie 19, Mirceşti ................................. 782 — 783 Către Lascăr Rosetti 620 1881 octombrie 19, Mirceşti ................................. 783 — 784 Către Oreste Dlujanschi 621 1881 octombrie 20 ........................................... 785 Către Ion Ghica 622 1881 octombrie 29, Mirceşti ................................. 785 — 786 1148 Către Bonifaciu Florescu 623 1881 octombrie 30, Mirceşti .................................. 786 Către Ion Ghica 624 [1881 octombrie p. 29], Mirceşti.............................. 787 Către Lascăr Rosetti 625 1881 noiembrie 9, Mirceşti.................................... 788 Către Iacob Negruzzi 626 1881 noiembrie 11, Mirceşti .................................. 788 Către Nicolae Pisoski 627 1881 decembrie 1, Mirceşti.................................... 789 Către Alexandru Papadopol-Calimah 628 1881 decembrie 2, Mirceşti.................................... 789 — 790 , [Către William Bonaparte Wyse] 629 1881 decembrie 7, Bucureşti................................... 790 — 791 Către Iosif Vulcan 630 1881 decembrie 8/20, Mirceşti ................................ 791 — 792 Către Ion Ghica 631 1881 decembrie 10/22, Mirceşti ............................... 792 — 795 632 1881 decembrie 26 [s.n.], Iaşi .......................... 795 — 797 633 1881 decembrie 17/29, Mirceşti................................ 798 — 802 Către regina Elisabeta 634 1881 decembrie 19, Mirceşti................................... 802 — 808 Note ................................................................ 809 Listă de scrisori de la V. Alecsandri, din perioada 1871— 1881, cunoscute numai din diverse semnalări................................ 1059 Indice de opere ale lui V. Alecsandri amintite în scrisori şi note ................................................................ 1067 Indice de opere şi periodice amintite în scrisori şi note ......... 1071 Indice de nume ...................................................... 1077 Indice al scrisorilor pe destinatari, grupate cronologic ........... 1093