V. ALECSANDRI
OPERE X
CORESPONDENŢA (1871 — 1881)
Ediţie îngrijită, traduceri, note şi indici
de
MART A ANINEANU
BCU Cluj-Napoca
RBCFG 2010 03037
SCRIITORI ROMANI
EDITURA MINERVA Bucureşti,   19 8 5
RBCFG201003037
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
1
Mirceşti, 11/23 «vrier 1871
Ma chite Mărie,
Maman et moi nou? ?omme? enchante? de te ?avoir occupee au point de n'avoir pa? trop de temp? â con?acrer â ta corre?pondance. Au??i ne ?omme?-nou? pa? trop exi-geant? en fait delettre?. Ce que nou? demandon?, par de??u? tout, c'e?t que Tanm6e 1 ?oit contente de toi, tant ?ou? le rapport de? etude?, que ?ou? le rapport de la conduite.
Ju?qu'â pre?ent nou? n'avon? qu'â nou? louer de toi. Tu fai? de? progre? en mu?ique ct en anglai?, c'e?t parfait. II te re?te encore â faire quelque? effort? pour le de??in qui lai??e un peu â de?irer.
Tu n'e? pa? â la hauteur de Raphael, mai? je ne pretend? pa? que tu egale? ce grand maître, ni meme que tu le depa??e. Je deşire ?eulement que tu acquiere? a??ez de facilite pour de??iner proprement d'apre? nature afin que dan? Ie? voya-ge? que tu pourra? faire quand tu ?era? grande, tu aie? du plai?ir â enrichir ton album de ?ouvenir? du? â ton crayon.
Tu pourrai?, il e?t vrai, travailler â un futur mu?ee de?tine â faire l'ornement de Mirce?ti, mai? je te fai? grâce de ce labeur. II e?t fort heureux pour toi que, dan? ton exil ?ur la terre etrangere, tu te trouve? en ?ociete de la gentille Marinette et de Mi?? Taylor. Grâce â la premiere tu peux faire de grand? progre? ?ur le piano -et Mi?? Taylor t'obligera â parler anglai? au??i bien qu'une jeune Mi?? de Londre?.
Embra??e Marinette de ma part et di?-lui que rien ne peut me faire plu? de plai?ir que de te voir ?ou? ?a direction;
8
elle po??ede un de? plu? joli? talent? que je connai??e et ?i elle parvient â t'en ceder la moitie, elle aurait de? titre? inconte?table? â ma reconnai??ance. Quel temp? fait-il dan? vo? parage??
Ici nou? joui??on? d'un hiver ?iberien, plu?ieur? pied? de neige et un froid â enrhumer le ?oleil lui-meme.
Pour ma part, je garde la chambre et j'attend? aupre? du feu que le printemp? revienne. J'ai ?oif de verdure comme Ie? bete?. Un de me? ami? di?ait l'autre jour qu'ilmangerait volontier? de l'herbe.
Je t'embra??e, maman t'embra??e, Gogou t'embra??e et tou? en?emble nou? te menageon? une grande ?urpri?e pour l'hiver prochain. Devine laquelle?
Miile bonne? amitie? â Tanmee, â Mi?? Taylor et â l'aimable Marinette.
Ton pere affectionne, V.A.
Mirceşti, 11/23 februarie 1871
Dragă Mărie,
Mama şi cu mine ?intem incîntaţi ?ă te ştim atit de ocupată incit ?ă nu mai ai de?tul timp pentru core?pondenţă. De aceea nu ?intem prea pretenţioşi in privinţa ?cri?orilor. Ceea ce cerem, mai cu ?camă, e?te ca Tanm6e 1 ?ă fie mulţumită de tine, atît în ce priveşte ?tudiile, cit şi purtarea.
Pînă acum nu ne putem decît lăuda cu tine. Faci progre?e in muzică şi în engleză, e?te foarte bine. îţi mai rămîne ?ă faci citeva eforturi pentru de?en, care la?ă puţin de dorit.
Nu eşti la înălţimea lui Rafael, dar nu pretind ?ă-1 egalezi pe ace?t mare mae?tru, nici ?ă-1 întreci. Dore?c numai ?ă capeţi de?tulă îndemînare pentru a de?ena corect după natură, a?tfel ca, în călătoriile pe care poate le vei face cînd vei fi mare, ?ă-ţi placă ?ă îmbogăţeşti albumul tău cu amintiri datorate creionului tău.
Ai putea, e?te drept, ?ă lucrezi la un viitor muzeu de?tinat ?ă împodobea?că Mirceştii, dar te ?cute?c de acea?tă muncă. E?te un mare noroc pentru tine că, în exilul tău pe un pămint ?trăin, te afli in ?ocietatea amabilei Marinette şi a domnişoarei Taylor. Datorită primei poţi face mari progre?e la pian şi domnişoara Taylor te va obliga ?ă vorbeşti englezeşte tot aşa de bine ca o tînără domnişoară * din Londra.
îmbrăţişează pe Marinette din partea mea şi ?pune-i că nimic nu-mi poate face mai multă plăcere decît ?ă te văd ?ub direcţia ?a; ea po?edă unul din cele mai frumoa?e talente pe care le cuno?c şi dacă izbuteşte ?ă-ţi cedeze jumătate, va avea drepturi de neînlăturat la recunoştinţa mea. Ce fel de timp e?te pe meleagurile voa?tre?
Aici ne bucurăm de o iarnă ?iberiana, mai multe picioare de zăpadă şi un frig de şi ?oarele ar face guturai.
în ce mă priveşte, eu ?tau în cameră şi aştept lîngă foc revenirea primăverii, îmi e?te ?ete de verdeaţă ca animalelor. Unul dintre prietenii mei îmi ?punea zilele trecute că ar mînca iarbă cu plăcere.
Te îmbrăţişez, mama te îmbrăţişează, Gogu te îmbrăţişează şi toţi împreună îţi pregătim o mare ?urpriză pentru iarna viitoare. Ghiceşte care?
Mii de bune amiciţii lui Tanmee, domnişoarei Taylor şi amabilei Marinette.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
2
Mirceşti,   12 marş 1871
Ma chlre Mărie,
Je ne ?ai? ?i cette lettre vou? trouvera encore â Londre?. Je t'ecri? au ha?ard et je la jette â la poşte afin de ne pa? etre en re?te de corre?pondance avec toi. J'ai re cu ta lettre du moi? de mar?, celle qui contenait de? detail? ?ur ta vi?ite au Cry?tal-Palace et â l'hdpital de? Invalide?. Tu m'annon-ce? ton prochain depart pour le Havre 1 et par con?equent
* în original, in limba engleză.
10
11
votre prochain retour â Neuilly. Trouverez-vou? encore la petite mai?onnette dcbout et non devali?ee par Ie? Pru??ien?? Je fai? de? voeux pour qu'il en ?oit ain?i et que Tanmee pui??e enfin ?e repo?er chez elle de toute? Ie? fatigue? et de? emotion? qu'elle a eprouvee? depui? ?ept moi?. Di?-lui de ma part que je la prie de m'avertir de ?uite de ?on retour â Neuilly pour que je lui expedie de l'argent.
Le printemp? ?emble vouloir nou? vi?iter plu? tot que d'habitude cette annee; la neige e?t pârtie et nou? joui?-?on? depui? quelque? jour? d'un ?oleil magnifique. Maman e?t au jardin du matin au ?oir â tracer de? plân?, â planter de gro? arbre? qui prendront . . . peut-etre, et â faire exe-cuter de? mouvement? de terrain qui ?ont de?tine? â embellir le pay?age. Je la lai??c faire â ?a gui?e pour voir ?i elle a bien profite de ?on voyage â l'etranger. II va ?an? dire que Gogou e?t avec elle, courant apre? Ie? gen? qui travaillent et lcur mordant Ie? picd?. Moi je regarde tout cela par la fenetre et j'attend? la verdure pour faire mon apparition au jardin. Voilâ me? occupation? actuelle?; c'e?t monotone mai? c'e?t calme; on ne ?'amu?e pa? outre me?ure mai? on ne ?'ennuie pa? non plu?. Si tu voi? Marinette embra??e-la de ma part ; c'e?t une charmante jeune fille que j'aimc beaucop et que j'apprecie  comme arti?te de premier ordre.
Pre?ente au??i me? amitie? â Tanmee et me? complimcnt? â Mi?? Taylor.
J'e?pere que ton retour en France ne te fera pa? ncgli-ger l'anglai?; il ?erait vraiment dommage d'oublier ce que tu a? du acquerir pendant quelque? moi? en Angleterre.
. Maman t'embra??e miile foi?. Gogou te remercie en aboyant pour ton aimable ?ouvenir, et moi je fai? comme maman.
Ton pere,
V.A.
12
Mirceşti,  12 martie 1871
Dragă Mărie,
Nu ştiu daci acea?ta ?cri?oare vă va mai gă?i la Londra. îţi ?criu la iiitimplare şi o pun la poştă aşa incit ?ă nu rămin în urmă cu core?pondenţa cu tine. Am primit ?cri?oarea ta din luna martie, aceea care cuprindea amănunte de?pre vizita ta la Cry?tal-Palace şi la ?pitalul Invalizilor. îmi anunţi apropiata ta plecare ?pre Havre1 şi, prin urmare, apropiata voa?tră întoarcere la Neuilly. Veţi mai regă?i oare că?uţa in picioare şi nedeva?tată de pru?ieni? Fac urări ca ?ă fie aşa şi ca Tanmee ?ă poată, în ?/irşit, ?ă ?e odihnea?că la ca aca?ă de toate obo?elile şi emoţiile pe care le-a indurat de şapte luni. Spune-i din partea mea că o rog ?ă mă anunţe numai-decit de reîntoarcerea ?a la Neuilly pentru ca ?ă-i expediez bani.
Primăvara pare că doreşte ?ă ne viziteze anul ace?ta mai curînd decît de obicei; zăpada ?-a topit şi ne bucurăm de citeva zile de un ?oare minunat. Mama e?te in grădină de dimineaţă pină ?eara pentru a întocmi planuri, a ?ădi arbori mari care ?e vor prinde..., poate, şi a ?chimba forma terenului, toate ?ortite ?ă înfrumu?eţeze pei?ajul. O la? ?ă facă cum vrea ea pentru a vedea dacă a învăţat ceva din călătoria ?a în ?trăinătate. De?igur că Gogu e?te cu ea, alergind după oamenii care lucrează şi muşcindu-i de picioare. Eu prive?c toate ace?tea de la ferea?tră şi aştept ?ă înverzea?că pentru a-mi face apariţia in grădină. Iată ocupaţiile mele actuale; e?te monoton, dar liniştit; nu e?te pe?te mă?ură dc di?tractiv, dar nici nu te plicti?eşti. Dacă o vezi pe Marinette, imbrăţişeaz-o din partea mea; e?te o tinără fată incintătoare, pe care o iube?c mult şi pe care o preţuie?c ca pe o arti?tă de prim ordin.
Prezintă, de a?emenea, amiciţiile mele lui Tanmee şi complimentele mele domnişoarei Taylor.
Sper că reîntoarcerea ta in Franţa nu te va face ?ă neglijezi engleza; ar fi, in adevăr, păcat ?ă uiţi ceea ce trebuie ?ă fi ciştigat timp dc citeva luni în Anglia.
Mama te îmbrăţişează de o mie dc ori, Gogu iţi mulţumeşte lătrînd pentru bunele tale ginduri, şi eu fac ca mama.
Tatăl tău,
V.A.
J
câtre paulina alec?andri
3
[Iaşi],   vineri,   [martie 1871"
[Iaşi], marţi, [martie 1871]1
Dragă Paulină,
Din pricina unor lip?uri de forme, proce?ul meu e?te amî-nat la 20 mai, adică pe?te două luni. Dacă atunci vor mai fi giudecătorii de a?tăzi, care ?înt oameni oneşti, ?per că dreptatea va fi pentru mine.
Am regulat poziţia vieriului şi l-am ?căpat de miliţie, angajîndu-1 ca argat, cu contract întărit chiar de primăria de la Buciumi. Cît pentru via de la deal, mai am citeva formalităţi de îndeplinit pentru ca ?ă ră?cumpăr embaticul şi acea?ta mă obligă a întîrzia aici pană duminică. Cred dar că voi pleca de aici pe?te cinci zile.
Am intrat în vorbă cu alt bancher pentru ca ?ă nu mai am daraveri cu Meyerhoffer 2, şi poate că voi vinde chiar lui vreo 400 kile popuşoi.
Eu ?înt ?ănăto?. Să te gă?e?c ?ănătoa?ă împreună cu Gogu . . loiu.
V.A.
Trimite-mi un şip de apă de gudron. Mi ?e pare că avem vreo trei cumpărate la Pari?.
[Iaşi,   martie   1871] 1
Dragă,
Am întîrziat din cauza vierului pe care l-am ?căpat în ?fîrşit. Voi pleca mîini aca?ă. Te ?ărut. Croitorul trebuie ?ă fi venit; ţine-1 pînă voi veni eu, căci aduc materia de rochie. Popuşoiul ?e urcă mereu.
V.A.
14
!
Dragă,
Mîine dimineaţă trebuie ?ă mă întîlne?c cu Cîmpineanu pentru che?tia embaticului viei. Voi pleca deci mîine ?eară, ?îmbătă. Trimite-mi tră?ura duminică dimineaţa.
Vă ?ărut,
V.A.
[Iaşi, martie 1871?] 1
Dragă,
Sînt ?ănăto? şi am de gînd a mă întoarce foarte în curînd la ţeară. Aştept numai ca ?ă ?e mai îndrepte Docan, pe care l-am gă?it bolnav de moarte. Am ?perare că pre?te vro patru zile ?ă plec de aice.
Lupta între ?oldaţi şi popor a fo?t grozavă. Se vorbeşte de un mare număr de răniţi şi de ucişi. Cind m-oi întoarce aca?ă, ţi-oi pove?ti multe.
Te ?ărut,
V. Alec?andri
către iacob negruzzi
Mirceşti, 4 mai 1871
Iubite domnule Negruzzi,
Aflu din jurnale şi din ?cri?ori particulare că Bolintineanu ?e gă?eşte în cea mai tri?tă ?tare a ?ănătăţei şi în cea mai
15
completă mizerie. Din cauza lip?ei, poetul cel mai poet din Valahia e?te ameninţat a-şi închide ochii la ?pital. Ar fi o ruşine pentru noi ?ă lă?ăm a fi pradă mizeriei un om care a văr?at pe altarul patriei ?ale toate comorile ?ufletului, inteligenţei şi geniului ?ău. %
Dl. Iorgu Sion a de?chi? o loterie 1 în favorul nenorocitului no?tru confrate. El mi-a trimi? un număr de bilete, cu rugăminte de a le împarte cit mai curînd, căci gradul de ?ărăcie al lui Bolintineanu nu îngăduie întîrziere. în?ă cum pot ră?punde la apelul ?ău cînd mă gă?e?c în ?ingurătate? Am trimi? d-lui Zanne, care găzduieşte pe Bolintineanu, 30 # pentru înle?nirea celor mai neapărate cheltuieli şi, cît pentru biletele de loterie, am crezut că fac bine trimiţîndu-le „Juni-mei" 2, care mai bine decît oricine va şti ?ă apreţuia?că datoria ce au toţi românii către Bolintineanu.
Trebuie numaidecît ca ace?te 99 de bilete ?ă fie împărţite şi banii adunaţi, cît mai curînd expeduiţi d-lui Zanne. Ace?t agiutor amical va uşura ?uferinţele unui om care prin lucrările ?ale a meritat o ?oartă mai bună în lume şi e?te în drept de a aştepta din partea compatrioţilor ?ăi adevărate probe de ?impatie şi de recunoştinţă.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Eu voi ?o?i în curînd la Iaşi şi voi da tot ajutorul pentru pla?area biletelor.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
[Iaşi, mai   1871]] i
Dragă,
Am cîştigat proce?ul şi am ?căpat de Poliz. Mă ţine 300 cheltuielile de avocaţi şi celelalte, dar în ?fîrşit am ?căpat de-o grijă. Eu voi veni vineri aca?ă. Aice au plouat cu piatră.
Te ?ărut împreună cu Gogu,
...... V.A.
Trupele franceze au intrat în Pari?.
16
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, 8 juin 1871
Ma ch'ere Mărie,
Je t'ai negligee depui? quelque temp?, mai? la fautc en e?te â M-elle Mărie Docan1 qui ?'e?t mariee et que j'ai du couronner moi-meme k Ja??i. Ayant ete ab?ent pendant plu?icur? ?emaine?, te? lettre. ?ont arrivee? â Mirceşti en mon ab?ence et je n'ai pu en prendre connai??ance qu'â mon retour.
Je m'empre??e donc de t'ecrire pour te donner de no? nouvelle?.
Maman ?'occupe beaucoup du jardin qu'elle orne de fleur? et qu'elle tran?forme â l'in?tar de? petit? jardin? de? Champ?-Ely?ee?. Quant â moi je me livre â la lecture de? journ-vjx pour me tenir au courant de? evenement? de Pari?, et chaque jour je mc rejoui? de te ?avoir loin de? horreur? qui ?e pa??enf dan? cette malheureu?e viile 2. Tante Aimee a eu la meil-leure in?piration en ?e rendant avec ?e? enfant? eri Angle-terre, et pour ma part je ?erai? heureux d'apprendre qu'elle per?i?te dan? l'idee de prolonger ?on ?ejour. A en juger d'apre? te? lettre? tu te plai? ?uffi?amment â Londre? et je ne doute pa? que tu fa??e? de? progre? dan? la langue de Shake?peare ; il me ?emble que tu doi? avoir l'air d'une jeune mi?? depui? que tu habite? Ie? environ? de Londre?.
Tu devrai? m'envoyer un croqui? de la mai?on de Redcliff-Lodge, avec ton portrait â l'une de? fenetre?; je Ie? ferai encadrer  pour l'ornement de mon ?alon.
Ta photographie n'e?t pa? mal, mai? elle pourrait etre meilleure, au??i j'en attend? une autre mieux reu??ie.
Di? â Marinette que je l'embra??e ?ur Ie? deux joue?, et recoi? de ma part et de celle de maman un millier de bai?er?.
Ton pere affectionne,
:•• V.A.
Mirceşti, 8 iunie 1871
Dragă Mărie,
De citva timp te-am dat uitării, dar vina e?te a d-rci Mărie Docan 1 care ?-a măritat şi pe care a trebuit ?ă o cunun cu în?umi la Iaşi. Lip?ind timp dc mai multe ?ăptămîni, ?cri?orile tale au ajun? la Mirceşti in lip?a mea şi nu am putut lua cunoştinţă de ele decît la întoarcerea mea.
Mă grăbe?c deci ?ă-ţi ?criu pentru a-ţi da veşti de?pre noi.
Mama ?e ocupă mult de grădină, pe care o împodobeşte cu flori şi pe care o tran?formă în felul micilor grădini de pe Champ?-Ely?ee?. în ce mă priveşte, eu mă dedau citirii ziarelor pentru a mă ţine la curent cu întîm-plările din Pari?, şi în fiecare zi mă bucur de a te şti departe de grozăviile care ?e petrec acum in ace?t nefericit oraş?. Mătuşa Aimee a avut cel mai bun gînd dueîndu-?e cu copiii ei în Anglia şi, în ce mă priveşte, aş fi fericit dacă aş afla că ?tăruie în ideea de a-şi prelungi şederea. Judecind după ?cri?orile tale, iţi place de?tul de mult la Londra şi nu mă îndoie?c că vei face progre?e în limba lui Shake?peare; mi ?e pare că trebuie ?ă ai aerul unei tinere domnişoare * de cînd locuieşti în împrejurimile Londrei.
Ar trebui ?ă-mi trimiţi o ?chiţă a ca?ei din Rcdcliff-Lodge, cu portretul tău la una din fere?tre; aş înrama-o pentru a-mi împodobi ?alonul.
Fotografia ta nu e?te proa?tă, dar ar fi putut fi şi mai bună, de aceea aştept alta mai bine izbutită.
Spune-i Marinettei că o ?ărut pe amîndoi obrajii, şi primeşte din partea mea şi din a mamei o mie de ?ărutării
Tatăl tău iubitor.
V.A.
CĂTRE EDOUARD GRENIER
10
Mirceşti, 8 juin 1871
Cher ami,
Je recoi? â peine votre lettre du 5, et j'y repond? de ?uite, tant j'ai hâte de vou? dire combicn je ?uiş heureux de vou?
* în original, în limba engleză.
18
?avoir encore de ce monde vou? et Ie? vâtre?, car, â la di?-tance qui me ?epare de la France et â la ?uite de? horrible? de?a?tre? qui ont eprouve votre pay?, il nou? ?emble que tou? Ie? Francai? doivent etre mort?. Guerre?, epidemie?, rigueur? de Truver, guerre civile, rien n'a manque â cette belle France qui etait ?i attrayante dan? ?a pro?perite et qui e?t ?i ?ympathique dan? ?on malheur. Oui, cher ami, vou? avez râi?on de ne pa? douter de l'avenir; il exi?te dan? votre nation une force de vitalite que rien ne peut aneantir, et cette force ?e traduit par une magnifique in?oueiance qui a ?a grandeur, quoi qu'on di?e, car elle fait mepri?er Ie? vici??itude? du pre?ent et fait regarder l'avenir avec a??u-rance. La plaie e?t large, profonde, effrayante, mai? le ?ang e?t riche, et la plaie ?e cicatri?era plu? vite que ne le pen?ent vo? ennemi?.
Pari? a ete bombarde par Ie? Pru??ien?, incendie par Ie? communeux; cette viile, l'orgueil et la joie du monde, e?t aujourd'hui par?emee de ruine?. Eh bien, que Ie? amateur? de ?pectacle? de?olant? ?e hâtent d'aller vi?iter ce? ruine?, car bientot il n'en re?tera plu?; Ie? boi? ont ete coupe?, il? ?eront bientât replante?; Ie? monument? ?e releveront bientot comme par enchantement, car Pari? e?t la viile de? mira-cle?, et le monde entier va concourir â ?a re?tauration. Pari? e?t la maître??e du monde intelligent et riche, on l'aime et on la veut belle et paree comme une reine. Ce qui aurait ete l'aneanti??ement pur Berlin, Peter?burg et tutti quanii, ?era pour Pari? le commencement d'une nouvelle ?plendeur; ce qui aurait ete pour la Pru??e une ruine ?eculaire, ne ?era pour la France qu'une gene momentanee, car elle e?te riche, active, vaillante, et elle po??ede un tre?or inepui?able qu'on ne lui prendra jamai?: c'e?t l'e?prit qui invente, qui cree, qui petille, qui eclaire et qui ?ubjugue. Un Allemand, au??i enrichi qu'il devienne par Ie? depouille? du voi?in, ?era tou-jour? un Tude?que lourd, gro??ier, obtu?, au rire bete, â l'allure qua?i grote?que, tandi? qu'un Francai?, meme appau-vri, con?ervera un certain cachet de di?tinction inherente â la race latine, et cet e?prit fin et gouailleur, tant redoute de la docte Allemagne, de la ?ainte Ru??ie et de la mercantile Angleterre. „Prenez mon or, Me??ieur? Ie? Germain?, buvez mon vin, allez, faite? ripaille une foi? dan? votre vie, je vou? regarde faire en ?ouriant, car vou? ete? commun? ju?que dan?
19
vo? triomphe?, et moi je me ?en? a??ez riche pour vou? faire l'aumone d'un peu de victuaille? et meme d'un peu de gloi-re." „Voilâ ce que la France peut dire, et elle peut ajouter: „Gare â la revanche !" Ah ! c'e?t ce jour-lâ que l'on ?'amu-?era.
Pauvre Merimee1! il a ferme Ie? yeux â temp?. Sa mai?on e?t brulee, et voitre petit appartement - au??i, cher ami. Mai?, bah ! votre mere bien-aimee vou? re?te, et vou? avez aupre? d'elle un petit coin plein de ?ouvenir? d'enfance et de douce? con?olation?. Que ne venez-vou? a Mirceşti vou? repo?er de toute? vo? emotion?; nou? ?erion? ?i heureux â nou? deux au ?ein du calme parfait qui m'entoure. Adieu, et tout â vou? de coeur,
V. Alec?andri
Me? amitie? Ie? plu? chaleureu?e? aux dame? Raymond
Mirceşti, 8 iunie 1871
Iubite prietene,
Am primit chiar acum ?cri?oarea dumitale din 5 şi ră?pund numai-decit, aşa ?înt de grăbit.?ă-ţi ?pun cît ?înt de fericit de a te şti incă pe lumea a?ta pe dumneata şi pe ai dumitale, căci, la depărtarea care ne de?parte de Franţa şi in urma deza?trelor oribile pe care lc-au încercat ţara voa?tră, ni ?c pare că toţi francezii trebuie ?ă fie morţi. Războaie, epidemii, grozăviile iernii, război civil, nimic nu i-a lip?it ace?tei frumoa?e Franţc, care era aşa de atrăgătoare prin pro?peritatea ?a şi care e?te atit de ?impatizată din cauza nenorocirii ?ale. Da, dragă prietene, ai dreptate ?i nu te îndoieşti de viitor; exi?tă în naţiunea voa?tră o forţă de vitalitate care nu poate fi di?tru?ă cu nimic, şi acea?tă forţă ?e traduce printr-o magnifici nepă?are care îşi are grandoarea ?a, orice ?-ar ?pune, pentru că ea face ?i fie di?preţuite vici?itudinile prezentului şi face ?ă fie privit viitorul cu încredere. Rana e?te mare, adincă, in?păimîntătoare, dar ?ingele e?te bogat şi rana ?e va cicatriza mai repede decît gînde?c inamicii voştri.
20
T
Pari?ul a fo?t bombardat de pru?icni, incendiat de comunarzi; ace?t oraş, minlria şi bucuria lumii, e?te a?tăzi pre?ărat cu ruine. Ei bine, amatorii de ?p?ctacole dureroa?e ?ă ?e grăbea?că ?ă meargă ?ă viziteze ace?te ruine căci curmi nu va mai rămine nimic, pădurile au fo?t tăiate, vor fi in curînd replantate; monumentele ?e vor ridica în curînd ca prin minune, cici Pari?ul e?te oraşul miracolelor şi lumea întreagă va conlucra la re?taurarea ?a. Pari?ul e?te ?tăpina lumei inteligente şi bogate, e?te iubită şi-o dore?c frumo?a?ă şi împodobită ca o regini. Ceea ce ar fi în?emnat di?trugerea pautru Berlin. Peter?burg şi a'.itea altele * vă fi pentru Pari? inceputul unei noi ?plendori; ceea ce ar fi în?emnat pentru Pru?ia o ruină de ?ecole, nu va fi p?ntru Franţa decît o jenă momentană, căci ea e?te bogată, activă, curajoa?ă şi ea po?edă o comoară ne?ecată, care nu-i va fi luată niciodată: e?te ?piritul care inventă, creează, ?trăluceşte, luminează şi ?ubjugă. Un german, oricit de bogat ar deveni prin jefuirea vecinului, va râmîne întotdeauna o fiinţă a?pră, greoaie, gro?olană, obtuză, cu ri?ul pro?te?c, cu o ţinută aproape grote?că, in timp ce un francez, chiar ?ărăcit, va pă?tra pecetea de di?tincţie inerentă ra?ei latine şi acel ?pirit fin şi zeflemitor, de care ?e teme atît învăţata Germanie, ?finta Ru?ie şi negu?torea?ca Anglie. „Luaţi-mi aurul, domnilor germani, beţi-mi vinul, haideţi, benchetuiţi o dată in viaţa voa?tră, vă prive?c făcînd-o ?urizind, căci ?inteţi vulgari chiar şi In triumful vo?tru, şi eu mă ?imt de?tul de bogată pentru a vă face pomană cu puţină hrană şi chiar cu puţină glorie." Iată ce poate ?pune Franţa, şi ea poate adăuga: „Feriţi-vă de răzbunare!" Ah, ce o ?ă ne mai di?trăm in ziua aceea!
Săracul Merimee1! a închi? ochii la timp. Ca?a ?a a ar? şi micul dumitale apartament - de a?emenea, dragă prietene. Da! dar iţi râmîne mama dumitale iubită, şi ai alături de ea un colţişor plin de amintirile din copilărie şi de dulci con?olări. De ce nu vii la Mirceşti ?ă te odihneşti de toate emoţiile, am fi aşa de fericiţi noi amîndoi, in ?inul liniştei perfecte care mă înconjoară.
Adio şi al dumitale din inimă.
V.' Alec?andri
Cele mai călduroa?e amiciţii .doarnnelor Raymond.
* In
original, în limba italiană.
CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURI AN
11
Mirceşti, 17 iuli 1871
Domnule prezident,
Diver?e împregiurări şi con?iderări1 nepermiţîndu-mi a mai face parte din onorabilul corp academic, vă rog ?ă binevoiţi a-i încunoştinţa retragerea mea din ?inul ?ău şi profunda regretare cu care mă de?part de onoraţii mei colegi.
Primiţi, domnule prezident, a?igurarea di?tin?ei mele con?iderări.
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
12
Mirceşti, 1 aoiit 1871
Ma chlre petite Mărie,
M.A. Catargi e?t parti pour Londre? charge de t'apporter no? bai?er?, mai? je pen?e que cette lettre arrivera avânt lui en Angleterre. M. Catargi te remettra au??i l'enorme ?omme de quatre ducat? que Maman t'envoie pour acheter une voiture et de? chevaux pur ?ang; mai? je te con?eille de ne pa? faire cette folie et de con?acrer plut6t cet or â l'achat de bonbon? et de ?andwich? pour feter l'arrivee de M. Catargi.
Alice e?t une petite curieu?e; elle veut connaître le nom du mari de Mitza Docan? he' bien, hâte-toi de lui apprendre que c'e?t le ?hah de Per?e qui l'a demandee en mariage et
22
que pour l'obtenir il ?'e?t degui?e ?ou? la figure d'un jeune homme qui ?'appelle Loupo Bogdan.
Comment! Un ?imple croqui? de Redcliff-Lodge, avec une per?onne â la fenetre e?t une oeuvre au-de??u? de te? moyen?? Et moi qui te croyai? deja de la force de Ra-phael! . . .
Te? ancien? croqui? m'avaient fait concevoir une haute idee de ton talent, mai? pui?que tu m'a? tire de mon erreur avec franchi?e, je te fai? grâce de la per?onne â la fenetre et je ne demande que la croqui? de la facade de la mai?on, pa? bien difficile â faire. On trace ?ur le papier quatre ligne? en forme de carre, on couvre le carre d'un triangle qui figure le toit, on di?po?e dan? l'interieur du carre de? petit? trou? en gui?e de fenetre? et le tour e?t fait.
Admire le fac-?imile ci-de??ou?.
Pui? on ?igne un nom et on ajoute en latin: fecit. Le? generation? future en le voyant tombent en exta?e et cele-brent la gloire de l'Arti?te.
Maman ?e porte bien et brule du deşir de te voir. Vou? vou? reverrez ?an? faute Tannee prochaine ou â Pari?, ou en Moldavie. La cho?e ?era decidee plu? tard. Moi-meme je compte faire une cour?e ver? le? parage? ou vou? vou? trou-verez in?talle? definitivement. Mai? je ne pui? encore pre-ci?er l'epoque de mon depart.
Embra??e Tanmee de la part de maman et pre?ente lui en meme temp? me? ?incere? amitie?. Ceci fait, va chez Madame Sophie Catargi, fai? lui une belle revdrence et di?-lui, en bon anglai?, que je la prie d'agreer me? hommage?.
Adieu et miile bai?er?.
Ton pere affectionne
V.A.
Mirceşti, 1 augu?t 1871
Micuţa mea Mărie,
Dl. A. Catargi a plecat ?pre Londra în?ărcinat ?ă-ţi aducă ?ărutările noa?tre, dar cred că ?cri?oarea acea?ta va ?o?i înaintea lui în Anglia. Dl. Catargi îţi va da, de a?emenea, şi patru ducaţi pe care mama ţi-i trimite
23
pentru a cumpăra o tră?ură şi cai pur?înge; dar te ?fătuie?c ?ă nu faci acea?tă nebunie şi mai bine ?ă întrebuinţezi aceşti bani pentru a cumpăra bomboane şi ?andvişuri pentru a ?ărbători ?o?irea d-lui Catargi.
Alice e?te o mică curioa?ă; ea vrea ?ă cunoa?că numele ?oţului Miţei Docan? Ei bine, grăbeşte-te ?ă-i ?pui că a fo?t cerută în că?ătorie de şahul Per?iei şi că, pentru a o căpăta, ?-a prefăcut luînd înfăţişarea unui tînăr care ?c numeşte Lupu Bogdan.
Cum! O ?implă ?chiţă a ca?ei din Redcliff-Lodge, cu o per?oană la ferea?tră e?te o operă mai pre?u? de mijloacele tale ? Şi eu care te credeam deja de talia lui Rafael!...
Vechile tale ?chiţe mă făcu?eră ?ă am o înaltă idee de?pre talentul tău, dar pentru că m-ai trezit cu ?inceritate din greşeala mea, te ?cute?c de per?oana de la ferea?tră şi nu cer decît ?chiţa faţadei ca?ei, nu prea greu de făcut. Se trag pe hîrtie patru linii în formă dc pătrat, ?e acoperă pătratul cu un triunghi care înfăţişează acoperişul, în interiorul pătratului ?e aşază mai nvulte găuri, în chip de fere?tre, şi păcăleala e?te gata.
Admiră fac?imilul de mai jo?.
Pe urma?e ?emnează un nume şi ?e adaugă în latină: a făcut*. Generaţiile viitoare, văzînd-o, cad în admiraţie şi cin?te?c gloria arti?tului.
Mama e?te ?ănătoa?ă şi arde de dorinţa de a te vedea. Vă veţi revedea fără îndoială anul viitor fie la Pari?, fie în Moldova. Lucrul va fi hotărît mai tîrziu. Eu în?umi mă gînde?c ?ă fac un drum ?pre meleagurile unde vă veţi gă?i aşezaţi definitiv. Dar nu pot încă ?ă hotără?c timpul plecării mele.
îmbrăţişează pe Tanmee din partea mea şi prezintă-i în acelaşi timp ?incere amiciţii. Şi cu acea?ta, du-te la doamna Sofia Catargi, fă-i o frumoa?ă plecăciune şi ?pune-i, intr-o bună engleză, că o rog ?ă primea?că omagiile mele.
Adio şi mii de ?ărutări.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
13
Mirceşti, 24  aoflt 1871
Ma chere Mărie,
Je t'ecri? â la hâte pour te charger de remettre la lettre ci-jointe â Madame Catargi et pour avertir Tanmee que je
în original, în limba latină.
lui expedie l'afgent â Pari? h Je me propo?e de lui ecrire ce? jour?-ci, ne pouvant le faire en ce moment â cau?e du monde que j'ai chez moit et qui fait un affreux tapage dan? la mai?on. Vou? allez retourner bientot â Pari?; j'e?pere que tu me fera? le plai?ir de n'y pa? oublier 1'anglai? auquel je tien? tant!
Mr Baligot m'avertit que tu lui a? ecrit une gentille petite lettre. C'e?t bien, je te con?eille de lui en ecrire d'autre? tout au??i gracieu?e? que la premiere. Tu commence? â devenir une grande mi??, il faut que ta corre?pondance ?oît digne d'une demoi?elle bien elevee et qui ?ait plu?ieur? langue?.
Tu voudrai? echapper â l'obligation de faire pour moi le croqui? de Redcliff-Lodge, et tu e??aye? de me ?eduire par la prome??e d'un de??in quelconque. Mai? je n'accepte pa? le change et je reclame Redcliff-Lodge d'apre? nature. II me ?emble t'avoir en?eigne le procede de de??iner le? mai?on?. Ce n'e?t pa? difficile.
Maman ?e porte bien, elle t'embra??e un nombre infini de foi?. Gogou t'envoie ?e? plu? doux regard? et moi je fini? par un gro? bai?er tout paternei,
V.A.
Mirceşti, 24 augu?t   1871
Dragă Mărie,
îţi ?criu în grabă pentru a te în?ărcina ?ă trimiţi ?cri?oarea alăturată doamnei Catargi şi pentru a înştiinţa pe Tanmee că ii trimit banii la Pari?.1 Socote?c ?ă-i ?criu zilele ace?tea, neputind ?ă o fac acum din cauza lumii pe care o am aici şi care face în ca?ă un zgomot groaznic. Vă veţi întoarce în curînd la Pari?; ?per că îmi vei face plăcerea de a nu uita engleza la care ţin aşa de mult!
Dl. Baligot mă înştiinţează că i-ai ?cri? o ?cri?oare drăguţă. Foarte bine, te ?fătuie?c ?ă-i ?crii şi altele tot atît de plăcute ca prima. Ai început ?ă devii o domnişoară * mare, core?pondenţa ta trebuie ?ă fie demnă de o domnişoară binecre?cută şi care ştie mai multe limbi, -.îi '/:< ;.i .nul] nvin;: ■ ;
* în original, in limba engleză.
24
25
Ai vrea ?a ?capi de obligaţia de a face pentru mine ?chiţa ca?ei din Redcliff-Lodge, şi încerci ?ă mă îmbunezi cu făgăduiala unui de?en oarecare. Dar nu prime?c ?chimbul şi pretind Redcliff-Lodge după natură. Mi ?e pare că ţi-am arătat mijlocul de a de?ena ca?ele. Nu e?te prea greu.
Mama e?te ?ănătoa?ă, te îmbrăţişează de nenumărate ori. Gogu îţi trimite cele mai dulci priviri şi eu închei printr-o bună ?ărutare părintea?că,
V.A.
către ?carlat fălcoianu
14
Mirceşti, 28 ?ept. 1871
Cher ami.
Le menu du prandiulu academicu1 que vou? m'avez en-voye e?t un veritable coup de ma??ue ?ur le? docte? crâne? de? Laurianu, Maxim et Cie. C'e?t un chef d'oeuvre de coca?-?erie qui m'a fait rire aux larme?. II n'y manque qu'un ?eul plat, le ?elbaticu? anghinariu? a?inorum.
II y a longtemp? d6jâ que le? elucubration? grote?que? du corp qu'academique on nomme, portent le? ?igne? d'une certaine alienation mentale, et depui? longtemp? je carre??ai? le projet de me retier de ce balamuc ?avant .. . Une ocea?ion me manquit et elle m'a ete offerte par Mr Lauriano ?ou? la forme du viatique.
Voici la fin de l'adre??e qui m'a ete envoyee par le pre-?ident de la delegation du corp? academique qui date de 16 juin; Binevoiţi a onora Delegaţiunea cu unu re?pun?u, aretandu totu de una data candu şi unde ?e vi ?e tramitta banii de via-tecu.
A cette propo?ition in extremi?, j'ai repondu par ma de-mi??ion 2, et une lettre adre??ee â Mr Laurianu dan? laquelle je le remerciai? de la gracieu?ete de ?on offre, et jel'a??urai?
que je n'etai? pa? encore mourant pour avoir be?oin de viatique.
Decidemcnt, cher ami, nou? traver?on? en ce moment un courant d'idee? grote?que?, et de? tendance? ab?urde?, qui exercent une influence de?a?trueu?e ?ur le? cerveaux faible?. La politique enfante de? homme? d'etat a la douzaine, et la litteratture enfante de? Vadiu? et Tri??ontin?3.
Quand diable ?ortiron?-nou? de lâ?
Mai? parlon? de cho?e? plu? ?en?ee?. Je vou? ai attendu cet ete et cet automne â votre retour de l'etranger, et vou? avez pa??e â cote de Mirceşti comme d'habitude. Si j'etai? un roi ab?olu, je vou? punirai? en vou? condamnant â a??i?-ter aux ?eance? academique?, mai? je ?uiş votre ami, et pour le prouver, je viendrai moi-meme â Bucare?t cet hiver. Sui?-je gentil?
En attendant, rendez-moi le petit ?ervice de m'informer ?i un certain Poliz din Oblaştîea Be?arabiei a fait recour? en
ca??ation  contre la ?entence de la Cour d'appel de Ia??y,
qui a bien voulu ne pa? condamner le? heritier? du feu Vor-
nik Alec?andri â payer au dit Poliz une ?omme con?idera-
ble. C'e?t un proce? 4 qui a pri? fin depui? pre? de troi?
moi?.
Vou? m'obligez beaucoup, car je me guiderai ?ur votre repon?e pour elever la derniere muraille de la Chine entre le Poliz en que?tion et moi.
Mon frere a ete chez moi avânt d'aller en France, et nou? avon? tant parl6 de vou? que le? oreille? on du vou? tinter. Pen?ez â toute? le? horreur? que nou? avon? d6bitee? ?ur votre compte ! Ion Ghica e?t dan? mon voi?inage; il compte ?'en retourner prochainement â Bucare?t.
Adieux, ou mieux, au. revoir. Miile bonne? amitie? â Md. Falcoiano, ma charmante ennemie.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Rapplez-moi au ?ouvenir de Balaciano, ?i vou? le voyez
Mirceşti, 28 ?ept. 1871
Scumpe prietene.
Meniul de la prandiulu academicii pe care mi l-ai trimi?, e o adevărată lovitură dc măciucă dată doctelor cranii ale lui Laurian, Maxim şi C-ia. E o capodoperă de bufonerie, care m-a făcut ?ă rid cu lacrimi. Nu lip?eşte din ele decit un ?ingur fel de mincare: ?elbaticu? anghinariu? a?inorum.
E foarte multă vreme de cînd elucubraţiile groteşti ale corpului ce academic * ?e numeşte poartă ?tigmatele unei oarecare alienări mintale, şi incă de mult timp mă gindeam ?ă mă retrag din ace?t balamuc ?avant, îmi lip?ea numai ocazia, şi ea mi-a fo?t oferită de dl. Laurian, ?ub forma viaticului.
Iată ?firşitul adre?ei ce mi-a fo?t trimi?ă de preşedintele delegaţiei corpului academic, pe data de 16 iunie: Binevoiţi a onora delegajiunea cu un re?pun?, aretandu totu de una data candu şi unde ?e vi ?e tramitta banii de viatecu.
La acea?tă propoziţiune în extremi?, am ră?pun? cu demi?ia 2 şi cu o ?cri?oare d-lui Laurian, in care-i mulţumeam pentru graţiozitatea ofertei • d-?ale şi totodată il a?iguram că nu ?int încă muribund ca ?ă am nevoie de viatic.
Hotărit ?cumpe prietene, ?trăbatem în clipa de faţă un curent de idei grote?c şi de tendinţe ab?urde, care exercită o influenţă deza?truoa?ă a?upra capetelor ?labe. Politica zămi?leşte oameni de ?tat cu duzina, in timp ce literatura zămi?leşte nenumăraţi Vadiu? şi Tri??otini.3
Cind dracu' vom ieşi dintr-a?tea?
Dar ?ă vorbim şi de lucruri mai cuminţi. Te-am aşteptat şi vara, şi toamna a?ta la întoarcerea dumitale din ?trăinătate şi, ca de obicei, ai trecut pe lingă Mirceşti. Dacă aş fi un rege ab?olut, te-aş pedep?i condam-nîndu-tc ?ă a?işti la şedinţele academice, dar iţi ?înt prieten, şi, ca ?ă ţi-o dovede?c, voi veni în per?oană iarna a?ta la Bucureşti. Nu-i aşa că ?int drăguţ ?
Pină atunci, fă-mi micul ?erviciu de a mă informa dacă un anume Poliz din Oblaştîea Be?arabiei a făcut recur? la Ca?aţie împotriva ?entinţei Curţii de Apel din Iaşi, care n-a binevoit ?ă o?îndea?că pe moştenitorii răpo?atului vornic Alec?andri ?ă plătea?că ?u?-zi?ului Poliz o ?umă con?iderabilă. E un proce? 4 care a luat ?fîrşit de aproape trei luni.
Mă îndatorezi foarte mult, căci după ră?pun?ul dumitale mă voi călăuzi ca ?ă ridic ultimul zid chineze?c intre Poliz şi mine.
în limba franceză cuvintele dau o cacofonie amuzantă.
Fratele meu a fo?t pe la mine înainte de a ?e duce în Franţa, şi atita de mult am vorbit de dumneata, că, de bună ?eamă, ţi-au ţiuit urechile. Imaginează-ţi toate ticăloşiile pe care le-am debitat împreună pe ?eama dumitale! Ion Ghica e prin vecinătate; el crede ?ă ?e întoarcă în curînd la Bucureşti.'
Adio ?au, mai bine, la revedere. O mie de bune amiciţii d-nei Fălco-ianu, îneîntătoarea mea vrăjmaşă.
Al dumitale,
V. Alec?andri
Adu-i aminte de mine lui Bălăceanu, dacă îl vezi.
A
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
15
Mirceşti.   12 oct. 1871
Ma chbre Mărie,
J'ai vu avec plai?ir que reconnai??ant te? tort? enver? ta maman tu lui a? ecrit une gentille lettre pour lui demander pardon de ton ?ilence. II ne faut jamai? oublier, ma chere enfant, qu'apre? Dieu, c'e?t la mere qui doit tenir la meillcure place dan? le coeur d'un enfant.
Tanmee m'ecrit pour m'annoncer ?on retour avenue de Neuilly. Dan? quel etat elle a du trouver ?a mai?on! Plu? de jardin ?an? doute ! Je te charge de pre?enter no? amitie? â Tanmee et de lui dire de ma part que je repondrai bien-tot â ?a lettre datee de Neuilly.
II paraît que vo? toilette? etaient magnifique? â la noce d'Helene, c'e?t dommage qu'on ne vou? ait pa? photogra-phiee? en groupe pour con?erver le ?ouvenir de ce jour memo-rable. Je ?uiş enchante que Mi?? Taylor ait troUve que tu a? fait de? progre? dan? la langue anglai?e mai? je ?erai? encorc plu? enchante ?i j'apprenai? que tu t'attache? â ne
28
pa? oublier ce que tu a? acqui? â Londre?, pendant le temp? de votre emigration. II faut donc te remettre au travail ?erieu?ement et piocher fort de 1'anglai? et du piano.
M. Catargi qui t'envoie ?e? amitie? m'a dit que tu avai? de bonne? di?po?ition? pour la mu?ique. E?t-ce vrai? J'en j uger ai ?an? partialite â mon prochain voyage â Pari?. En attendant, mamoutza et moi nou? t'envoyon? miile bai?er?.
Ton pere affectionne,
V. Alec?andri
Compliment? â Mi?? Taylor.
Mirceşti, 12 oct. 1871
Dragă Maric,
Am văzut cu plăcere că, recuno?cîndu-ţi greşelile faţă dc mama ta, i-ai ?cri? o ?cri?oare drăguţă pentru a-i cere iertare de tăcerea ta. Nu trebuie ?ă uiţi niciodată, fetiţa mea, că după Dumnezeu, mama e?te aceea care trebuie ?ă deţină locul cel mai bun în inima unui copil.
Mătuşa Aimec mi-a ?cri? pentru a-mi face cuno?cută reîntoarcerea ?a în avenue de Neuilly. în ce ?tare trebuie ?ă-şi fi gă?it ca?a! Sigur, fără gradină! Te în?ărcinez ?ă prezinţi mătuşii Aimfie amiciţiile noa?tre şi ?ă-i ?pui din partea mea că voi ră?punde în curînd ?cri?orii ?ale datată din Neuilly.
Se pare că toaletele voa?tre la nunta lui H616ne erau minunate, păcat că nu v-au fotografiat în grup pentru a pă?tra amintirea ace?tei zile de neuitat. Sînt îneîntat că domnişoara Taylor a gă?it că ai făcut progre?e In limba engleză, dar aş fi încă şi mai îneîntat dacă te ?ileşti ?ă nu uiţi ceea ce trebuie ?ă fi cîştigat la Londra, în timpul emigraţiei voa?tre. Trebuie deci ?ă te apuci ?erio? de lucru şi ?ă munceşti zdravăn pentru engleză şi pian.
Dl. Catargi, care îţi trimite amiciţiile ?ale, mi-a ?pu? că aveai bune di?poziţii pentru muzică. E?te adevărat? Voi judeca fără părtinire la viitoarea mea călătorie la Pari?. Pînă atunci mămuţa * şi cu mine îţi trimitem mii de ?ărutări.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
Salutări domnişoarei Taylor.
* în original, în limba remână cu ortografie, franceză.
30
către edouard grenier
16
Mirceşti, 12 oct. 1S71
Mon cher ami, dan? la pai?ible ?olitude de Mirceşti, le? lettre? de me? ami? de France ?ont toujour? le? bienvenue?; elle? reveillent me? ?ouvenir? et m'arrachent moi-meme â une certaine torpeur qui m'accable depui? le? terrible? eve-nement? de votre malheureux pay?. L'emotion produite par le? de?a?tre? de la France a ete trop forte; elle e?t ?uivie d'un affai??ement moral, d'une la??itude intellectuelle contre le?quel? nou? devon? reagir energiquement, car la pente e?t dangereu?e, elle mene droit â l'imbecillite. On dit dan? mon pay? que le? armee? ru??e? lai??ent toujour? le cholera apre? elle?; on peut dire que la campagne pru??ienne alai??e derriere elle une pro?tration toute germanique qui, pour le? race? latine?, e?t une veritable maladie. Cela pa??era, je n'en doute pa?, mai? en attendant, on en ?ouffre au??i bien â Mirceşti qu'â Baume-le?-Dame?l.
Nou? autre? Roumain?, qui avon? vu pa??er tant d'inva-?ion? ?ur le ?ol de notre patrie, nou? ?avon? de quelle nature ?ont le? couche? limoneu?e? que le? flot? de ce? inva?ion? depo?ent en ?e retirant. Nou? le? avon? meme caracteri-?ee? de la maniere ?uivante:
Inva?ion turque: pilaf cuit dan? le ?ang.
Inva?ion ru??e: orthodoxie brutale, voleu?e, nau?ea bonde.
Inva?ion autrichienne: mechancete burle?que, ?otti?e pretentieu?e.
Inva?ion pru??ienne: be?tialite haineu?e, cruelle et rapace.
Le peuple dit: Turcul: caraghioz. Ru?ul: porc.
Neamţul: pa?at mort de foame. Pru?ianul: porc nemţe?c, neamţ porce?c.
31
En un mot, toute? ce? race?, auxquelle? on a cherche et meme accorde quelque? qualite?, ?e re??entent et ?e re??en-tiront longtemp? encore de leur gro??ierete native; ce ?ont d'ancien? e?clave? de la race latine qui veulent etre maître? â leur tour et qui ne comprendront jamai? la veritable gran-deur. Bi?marck e?t un grand homme allemand, il ne ?era jamai? un grand homme europeen. La Pru??e a gagne de grandc? victoire?, elle a fait une campagne memorable. A-t-elle gagne du pre?tige aux yeux du monde? Non... C'a ete ?avant, oui, matnernatique, oui . .. mai? le? mathema-tique? n'ont jamai? engendre l'enthou?ia?me.
Mai? n'en parlon? plu?. C'e?t un affreux cauchemar deja di??ipe; la France en ?era ?oulagee bientot; c'e?t â la Sui??e â faire de? reflexion? inquietante?, maintenant que la pa??ion de? Pru??ien? pour le? pendule? et le? montre? ?'e?t devoilee au grand jour.
Vou? avez ete â Pari?, cher ami, et vou? comptez vou? y rebâtir un nid? C'e?t fort bien; je vai?, de mon cote, m'occu-per de vou? trouver de? tapi? moldave? orne? d'oi?eaux problematique?, et vou? le? envoyer pour en faire de? prortie-re? etc. Je vou? averti? ?eulement que l'on en trouve tre? difficilement et que j'aurai de la peine â decouvrir quelque cho?e de pa??able comme originalite de de??in. Je vai? toujour? donner de? ordre? ad hoc, et au??itât que l'onm'aura trouve ce que vou? de?irez, je vou? en avertirai.
Quel temp? fait-il chez vou?? Avez-vou? encore un peu de ?oleil pour rechauffer votre mu?e? Moi j'ai la no?talgie de cet a?tre, âme et flambeau du notre, car, depui? quelque? jour?, nou? ?omme? perdu? dan? un brouillard epai?. L'hiver approche rapidement ?ur le? aile? de? corbeaux qui traver?ent l'air par bande? pru??ienne?. Ce ?ont le? uhlan? de la ?ai?on rude; il? croa??ent de facon â me faire croire que j'entend? une tragedie allemande... et vou? ?avez ?i j'aime l'harmonie  de cette langue.
Ah! mon pauvre ami, quelle? belle? illu?ion? vou? aviez ?ur la race geimanique ! Vou? ne voyiez dan? la ?avante Allemagne que de? Goethe et de? Schiller, de? philo?ophe? debonnaire?, de? nature? placide? et honnete?? . .. Faux bon?-homme? que tout cela! Qraţtez 1'Allemand, vou? trou-verez l'ennemi de l'e?prit; derriere le? be?icle? de chaque e?cogriffe blond de Heidelberg, de Berlin et dc Miinich ?e
32
cachent le? yeu? faux d'un renard, le fameux renard que vou? vou? ete? donne la peine de traduire. Tout e?t faux dan? le pay? de la choucroute: fau??e litterature, fau??e philo?ophie, faux e?prit et faux ?entiment?... le tout revetu de faux clinquant? qui ont pu ?urprendre ju?qu'â aujourd'hui la bonne foi de? e?prit? droit? et de? coeur? ?incere?. J'aime â croire que de?ormai? vou? ete ; revenu de vo? po6tique? erreur? â l'endroit de? Fau?t et de? Gretchen de la ?oi-di?ant ?avante Allemagne. En fait de P'au?t, il n'y a jamai? eu lâ-ba? que de? Kelner, et, en fait de Marguerite, que ao? ?ervan-te? devergondee? qui remplacent le de??ert de? tableto (table? d'hote?).
Mai?, encoie une foi?, en voilâ a??ez ?ur ce chapitre m.;i-?eatond. Perlon? de no? ami? et connai??ance?. Que devient votre frere? Rappelez-moi â ?on ?ouvenir. Tou? vo? ami? d'ici vou? ?errent la main affectueu?ement, â commencer par moi qui vou? di?: bon courage: Allah kerim\
Tout â vou? de coeur,
V. Alec?andri
Mirceşti,   12 oct. 1871
Iubite prietene, în liniştita ?ingurătate de la Mirceşti, ?cri?orile prietenilor mei din Franţa ?înt întotdeauna binevenite; ele îmi redeşteaptă amintirile şi mă ?mulg dintr-o oarecare toropeală care mă copleşeşte în urma groaznicelor evenimente din nefericita voa?tră ţară. Emoţia provocată de deza?trul Franţei a fo?t prea puternică; ea e?te urmată de o cădere morală, de o obo?eală intelectuală împotriva căreia trebuie ?ă luptăm cu putere, căci panta e?te periculoa?ă, tc duce dc-a dreptul la pro?tire. Se ?pune in ţara mea că armatele ru?eşti la?ă întotdeauna holera în urma lor; ?e poate ?pune că războiul pru?ac a lă?at in urma lui o pro?trare adevărat germană, care, pentru ra?a latină, e?te o adevărată boală. Acea?ta va trece, nu mă îndoie?c, dar pînă atunci, ?e ?uferă tot atit la Mirceşti cît şi la Daumc-le?-Damc? '.
33
Noi ce?tălalţi români, care am văzut trecînd atîtea năvăliri pe pămîntul patriei noa?tre, ştim care ?înt ?traturile de noroi pe care le depun valurile ace?tor năvăliri retrăgindu-?e. Lc-am caracterizat chiar în felul următor:
Năvălire turcea?că: pilaf fiert în ?înge.
Năvălire ru?ea?că: ortodoxie brutală, hoaţă, greţoa?ă.
Năvălirea au?triacă: răutate caraghioa?ă, pro?tie cu fumuri.
Năvălire pru?iana: be?tilitate rea, crudă şi jupuitoare.
Poporul ?pune:
r.
într-uri cuvînt, toate ace?te ra?e, cărora li ?-au căutat ?au chiar li ?-au gă?it unele calităţi, ?e re?imt, şi ?e vor re?imţi încă mult timp de gro?olănia lor înnă?cută; ?înt vechii ?clavi ai ra?ei latine care dore?c ?ă fie ?tâ-pîni la rîndul lor şi care nu vor înţelege niciodată adevărata mărire. Bi?marck e?te un mare om german, nu va fi niciodată un mare om european. Pru?ia a cîştigat mari victorii, a făcut o campanie de neuitat. Şi-a cîştigat ea pre?tigiu în ochii lumii? Nu.. . Acea?ta a fo?t ceva ?avant, da, matematic, da..., dar matematicele n-au dat naştere entuzia?mului.
Dar ?ă nu mai vorbim. E?te un adevărat coşmar deja ri?ipit; Franţa va fi în curînd ?căpată, Elveţia trebuie ?ă fie îngrijorată, acum cînd pa?iunea pru?ienilor pentru pendule şi cea?uri ?-a dezvăluit în plină zi.
Ai fo?t la Pari?, iubite prieten, şi te gindeşti ?ă-ţi refaci acolo un cuib? Foarte bine, voi căuta la rîndul meu ?ă gă?e?c covoare moldoveneşti împodobite cu pă?ări problematice, şi ?ă-ţi trimit pentru a face din ele portiere etc. . . Te anunţ în?ă că ?e gă?e?c foarte greu şi că voi avea greutăţi pentru a de?coperi ceva potrivit ca originalitate a de?enului. Voi da totuşi ordine ad hoc şi îndată ce-mi vor gă?i ceea ce doreşti, am ?ă te anunţ.
Ce timp aveţi pe acolo? Aveţi încă puţin ?oare pentru a vă încălzi muza? Eu ?u?pin după ace?t a?tru, ?uflet şi flacără a a?trului no?tru, căci de citeva zile ?întem pierduţi într-o ceaţă dea?ă. Iarna ?e apropie repede pe aripele corbilor care ?trăbat aerul în grupuri pru?iene. Sint ulanii timpului râu; croncăne?c într-un fel de parcă îmi vine ?ă cred că aud o tragedie germană... şi ştii cit iube?c armonia ace?tei limbi.
Ah! bietul meu prieten, ce frumoa?e iluzii ai a?upra ra?ei germanice! Nu vezi în ?avanta Germanie decît Goethe şi Schilleri, filozofi cum?ecade, naturi liniştite şi cin?tite ?... Falşi oameni! Scormoneşte pe german, vei gă?i duşmanul ?piritului; în ?patele ochelarilor fiecărui găligan blond din Heidelberg, Berlin şi Munchen ?e a?cund ochii falşi ai unei vulpi, faimoa?a vulpe pe care ţi-ai dat ?ilinţa ?ă o traduci. Totul e?te fal? in ţara verzei
* Urmîază textul în limba română de la p. 31.
34
călite; * fal?ă literatură, fal?ă filozofie, fal? ?pirit şi fal?e ?entimente... totul acoperit de o fal?ă ?trălucire care a putut ?ă înşele pină a?tăzi bună-credinţa ?piritelor drepte şi inimilor ?incere. îmi place ?ă cred că de acum înainte ai revenit din poeticele dumitale greşeli de?pre Fauştii şi Gretchenele aşa-zi?ei ?avante Germanii. Cit de?pre Fau?t, nu au fo?t acolo altceva decît chelneri, iar cit de?pre Margareta, numai ?ervitoare uşuratice care înlocuie?c de?ertul din meniu.
Dar, încă o dată, de?tul de?pre ace?t capitol greţo?. Să vorbim de?pre prietenii şi cunoştinţele noa?tre! Ce devine fratele dumitale? Aminteşte-i de mine. Toţi prietenii dumitale de aici iţi ?tring mîna cu căldură, înccpînd cu mine care iţi ?pun: mult curaj: Allah e?te îndurător. **!
Al dumitale din inimă,
V. Alec?andri
CĂTRE VASILE POGOR
17
Mirceşti,   15 oct. 1871
Iubitul meu poet,1
Mi-aţi dedicat o minunată traducere a Tri?tefei lui Olym-pio2 de Victor Hugo şi aţi în?oţit-o cu o ?cri?oare plină de ?imţiri amicale şi delicate, ?cri?oare în care inima şi ?piritul au partea lor deopotrivă. Poezia m-a îneîntat prin armonia ver?urilor şi frumu?eţea limbei, ea are meritul de a fi oglinda fidelă a celei mai duioa?e compune[ri] poetică din operile marelui poet francez, şi mă ?imt fericit de a ?pera că veţi urma înainte cu şirul traducerilor atît de bine începute. Aţi ră?pun? ca un adevărat poet la îndemnul ce v-am făcut în
* Choucroute e?te de fapt un fel de varză cu afumlturi de tot felul, foartegreu digerabilă!
** în original, in limba turcă.
35.
priviria literară şi dar nu-mi rămîne decît a te felicita, a te îmbrăţişa şi a mă ?ub?emna al tău amic ?incer,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
18
Mirceşti,  26 oct. 1871
Cher vieux, â mon retour de Ja??i, j'ai ete te chercher â Miclauchani 1, mai? l'oi?eau etait envole ... De?appoin-tement, regret ... en un mot chou blanc. II faudra donc que je me rend? â Bucare?t pour continuer le? combinai-?on? dont nou? avon? parle au ?ujet d'une future publica-tion 2 litteraire. Cette idee me ?ourit a??ez depui? quelque temp?, au??i j'attend? l'epoque du Carnaval pour me mettre en route. A-propo? de Carnaval le? agitation? de la Mol-davie, ainci que le? candidature? de C. et de M. â un trone parce quelconque ne ?ont que de? canard?... il e?te vrai que le? candidat? ?ont de? oie?. Affaire de ba??e-cour, comme tu voi?.
Avez-vou? beau temp? lâ-ba?? Ici nou? voyon? deja poindre le nez violet de î'hiver. II fait un vent â decorner bien de? mari? qui ont eu de? malheur?. Saperlotte ! ?i ga commence deja la per?pective n'e?t pa? gaie. Quelle malheu-reu?e idee ont eue no? ancetre? de venir ?'etablir dan? un pay? au??i expo?e aux vent? du Nord? Ne pouvaient-il? pa? ?e diriger du cote de Nice pour preparer â leur de?cen-dant? un ?ejour agreable?
J'ai recu une lettre de Socecu 3, l'editeur. Tout va pour le mieux. Je termine donc en t'embra??ant et en pre?entant me? amitie? â Md. Ghica.
Tout â toi,
V. Alec?andri
36
Mirceşti, 26 oct. 1871
Dragul meu, la întoarcerea mea de la Iaşi, am fo?t ?ă te caut la Miclăuşani dar pa?ărea zbura?e.. . Dezamăgire, părere de rău... într-un cuvînt, nici un rezultat. Va trebui deci ?ă mă duc la Bucureşti pentru a continua combinaţiile de?pre care am vorbit în legătură cu o viitoare publicaţie 2 literară. Ace?t gind îmi ?urîde îndeajun? de cîtva timp, de aceea aştept vremea Carnavalului pentru a porni la drum. în legătură cu Carnavalul, agitaţiile din Moldova, cum şi candidaturile lui C. şi M. la un tron * oarecare nu ?înt decît minciuni... e?te adevărat că aceşti candidaţi ?înt nişte gîşte. După cum vezi, o treabă bună de curtea pă?ărilor.
Aveţi vreme bună pe acolo? Aici vedem deja apărînd na?ul vînăt al iernii. E?te un vînt în ?tare ?ă ?mulgă coarnele multor ?oţi care au avut necazuri. I.a naiba! dacă acea?ta începe deja, per?pectiva nu e?te ve?elă. Ce idee nefericită au avut ?trămoşii noştri ?ă vină ?ă ?e aşeze într-o ţară aşa de expu?ă vînturilor din Nord? Nu puteau ei ?ă ?e îndrepte în?pre Ni?a pentru a pregăti de?cendenţilor lor un loc de şedere plăcut?
Am primit o ?cri?oare de la Socec3, editorul. Totul merge bine. Termin deci îmbrăţişîndu-te şi prezentînd amiciţiile mele d-nei Ghica
Al tău,.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
19
[noiembrie   1871] 1
Iubite domnule Negruzzi,
Aş dori ?ă ?e publice în numărul viitor al Convorbirilor: Pohod na Sybir şi Pe coa?tele Calabrei, şi celelalte poezii în numerile următoare. Dacă puteţi pune la cale a?tfel publicarea lor, mi-ţi face plăcere.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
* în original, gluma trone perei pentru chai?e perce = ?caun găurit, folo?it pentru nevoi intime.
i
CĂTRE ION GHICA
20
Mirceşti, 2  decembre 1871
Cher vieitx, grâce a la rapidite de? Communication? dont nou? joui??on? depui? Touverture de no? ligne? de chemin de fer, ta lettre pârtie le 12/24 novembre de Ghergany n'e?t arrivee chez moi qu'aujourd'hui. Or, pui?que la poşte met huit jour? pour franchir la di?tance qui ?epare no? deux propriete?, combien de temp? devrai-je mettre moi, ?imple mortel, pour effectuer ce trajet? C'e?t lâ un probleme dont je cherce la ?olution en ?entant ?e dre??er ?ur mon crane le re?ţe de ma chevelure ab?ente. Partir de Mirceşti. .. c'e?t bientot dit, et bientot fait mai? traver?er un ocean de ncige â traver? une temperature peu care??ante, ?an? pouvoir preci?er le moment de l'arrivee, c'e?t une entrepri?e auda-cieu?e, temeraire meme, et que je trouve au-de??u? de me? moyen?, et nullcment en rapport avec ma do?e de chaleur naturelle.
Que faut-il condure de ce qui precede? II faut conclure qu'il ne ?erait pa? prudent â moi d'affronter de? ob?tacle?, voire meme de? difficulte?, faite? pour compromettre ma petite ?ânte. Avoir un membre gele au ?ervice de la litte-rature c'e?t pcut-etre glorieux, mai? genant, au??i je ne m'ex-po?erai pa? a courir ce ri?que tant que le froid actuel durera. II e?t probable que dan? quelque? ?emaine? il deviendra moin? rigoureux, et alor? je profiterai de cet armi?tice pour filer ?ur Bucare?t.
J'ai vu la li?te de? futur? collaborateur? de la revue 1 que nou? voulon? fonder. Le chapelet e?t re?pectable, mai? ce? Mr? auront-il? tou? la bonne volonte de comprendre que la politique ?era ab?olumenl exclue de notre publication} II e?t ?i difficile de ?ortir du courant bourbeux d'une certain pre??e pour entrer dan? le? eaux limpide? de la ?aine litte-rature ! Ce ?erait pourtant un bain hygienique dont la ?ociete finirait par ?e trouver tre? bien.
Ilfaudra cau?er avec no? futur? collegue? e?-plurne, et leur expliquer clairement et categoriquement la veritable mi??ion de notre oeuvre. Reaction contre le mauvai?gout litteraire du jour, propagation de? idee? ?aine? et pratique? dan? le do-maine de? que?tion? ?ociale?, vulgari?ation de? connai??ance? utile? et de? decouverte? ?cientifique? auxquelle? notre ?iecle doit ?a grandeur ... et enfin et ?urtout vade retro a la politique de docher, aux polemique? me?quinc? et aux per?onna-lite? qui irritent, degoutent et di?creditent. Voilâ notre pro-gramme.
Tu a? eu la bonne idee de faire paraitre le 1-er numero au commencement de l'annee qui vient; il ne faut pa? l'aban-donner, pour ma part, je ?uiş preţ â ?ai?ir ma plume pour ecrire un article quelconque, en attendant que je me rende lâ-ba?.
Tu m'annonce? de? commande? de cojok? de la part de plu?ieur? fa?hionable? de Bucare?t. Cette nouvelle me rejouit â double titre et comme fabricant et comme de?cendent de Trajan. Je promet? d'habiller ce? Mr? de facon â le? faire paraitre homme? d'e?prit et de coeur. Couvrir de peaux de mouton? certain? lion? de la Roumanie, ceci me fait pen?er â certaine fable 2 de La Fontaine dont la moralite repo?e ?ur un bout d'oreille.
A bientât, mon cher vieux, ?i Mon?eigneur l'hiver le permet. Me? amitie? re?pectueu?e? â Madame Ghica et me? meilleure? poignee? de main a toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 2 decembrie 1871
Dragul meu, datorită repeziciunii comunicaţiilor de care ne bucurăm de cind ?-au de?chi? liniile noa?tre de cale-ferată, ?cri?oarea ta, plecată la 12/24 noiembrie de la Ghergani nu a ajun? la mine decît a?tăzi. Or, fiindcă poştei ii trebuie opt zile ca ?ă ?trăbată di?tanţa care de?parte proprietăţile noa?tre, cît timp mi-ar trebui mie, ?implu muritor, ca ?ă fac ace?t drum? E?te o problemă a cărei ?oluţie o caut, ?imţind cum mi ?e zbîrleşte pe cap rămăşiţa părului meu ab?ent. Să plec de la Mirceşti. .. e uşor dc zi? şi
38
uşor <le făcut, dar ?ă ?trăbat un ocean de zăpadă printr-o temperatură puţin îmbietoare, fără ?ă pot preciza momentul ?o?irii, e o încercare curajoa?ă, îndrăzneaţă chiar, şi pe care o gă?e?c pe?te puterile mele şi deloc potrivită cu doza mea de căldură naturală.
Ce trebuie ?ă ?e conchidă din cele de mai ?u?? Trebuie ?ă ?e conchidă că nu ar fi prudent din parte-mi ?ă înfrunt ob?tacole, chiar greutăţi, dc natură a compromite ?ănătatea mea şubredă. Să-ţi degere o parte a trupului în ?erviciul literaturii e poate glorio?, dar ?upărător, aşa că nu voi ri?ca ?ă înfrunt ace?t pericol cît timp va dura frigul de acum. E?te probabil ca pe?te citeva ?âptămini ?ă devină mai puţin a?pru şi atunci voi profita de ace?t armi?tiţiu ca ?ă o şterg la Bucureşti.
Am văzut li?ta viitorilor colaboratori ai revi?tei 1 pe care dorim ?ă o întemeiem. Pomelnicul lor e?te re?pectabil, dar aceşti domni avea-vor ei toţi bunăvoinţa ?ă înţeleagă că politica va fi cu toiul exclu?ă din publicaţia noa?tră} E?te aşa de greu ?ă ieşi din curentul milo? al unui anumit fel de pre?ă pentru a intra în undele limpezi ale literaturii ?ănătoa?e! Ar fi totuşi o baie igienică ce ar face foarte bine ?ocietăţii.
Va trebui ?ă vorbim cu viitorii noştri confraţi întru condei şi ?ă le explicăm limpede şi categoric adevărata chemare a operei noa?tre. Reac-ţiune împotriva lip?ei de gu?t literar al zilei, ră?pîndirea ideilor ?ănătoa?e şi practice în domeniul problemelor ?ociale, popularizarea cunoştinţelor folo?itoare şi a de?coperirilor ştiinţifice cărora ?ecolul no?tru le datoreşte măreţia lui... şi, in ?fîrşit şi mai ale?, la o parte cu * politica de rivalitate, polemicile me?chine şi atacurile per?onale care ?upără, dezgu?tă şi di?creditează. Iată programul no?tru.
Ai avut buna idee ca primul număr ?ă apară la începutul anului care vine, nu trebuie ?ă o pără?eşti; în ce mă priveşte, ?int gata ?ă iau condeiul ca ?ă ?criu un articol oarecare, în aşteptarea venirii mele acolo.
îmi anunţi comenzi de cojoace ** din partea mai multor coconaşi din Bucureşti. Acea?tă ve?te mă bucură din două motive: şi ca fabricant, şi ca de?cendent al lui Traian. Făgăduie?c ?ă îmbrac pe aceşti domni in aşa fel, încît ?ă pară oameni dc ?pirit şi de inimă. Să îmbraci în piei de oaie pe unii lei din România, acea?ta mă face ?ă mă ginde?c la o oarecare fabulă 2 a lui La Fontaine, a cărei morală ?e ?prijinea pe un virf de ureche.
Pe curînd, dragul meu, dacă doamna iarnă o permite. Salutările mele re?pectuoa?e doamnei Ghica şi cele mai bune ?tringeri de mină pentru tine,
V. Alec?andri
* în original, în lim')i latină, cu ?emnificaţia de a îndepărta, a re?pinge ceva.
** în original, in limba română.
40
21
Mirceşti,   14  [?] 1871
Ion Ghica, Bucureşti
La telegrama ta n-am a ră?punde decît amin şi ?ă vă îmbrăţişez din toată anima.
Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
22
Mirceşti, 8 ghenar 1872
Iubite domnule Negruzzi,
întoreîndu-mă de la Iaşi la Mirceşti, am gă?it ?cri?oarea d-tale din 26 dec. anul trecut, prin care îmi faci cuno?cută deciderea ce aţi luat a vă întruni cîţiva din membrii „Juni-mei", pentru regularea unor dificultăţi ortografice. Nepu-tînd ?ă mă mai reped la Iaşi pînă după întoarcerea mea de la Bucureşti, unde am ?ă plec în curînd, vroie?c a vă expune opinia mea a?upra punctelor nelămurite încă.
înainte de toate, ?înt de părere a ?e adopta o ortografie * ?implă, pe care ?ă o poată învăţa şi deprinde le?ne atît românii, cît şi ?trăinii. Aş dori ceva care ?ă ?e fixeze în minte a prima vi?ta, pentru a evita a?tfel elevilor o pierdere de timp preţio?, pierdere regretabilă şi recuno?cută de toţi filologii
* „«Ortografia Junimii»" e?te din 1865. în 1872, de cind e?te a-cei?tă ?cri?oare, directorul Convorbirilor propu?e?e revizuiri a regulelor ?tabilite în 1865. I.N." [Notă lămuritoare, ?cri?ă de mina lui Iacob Negruzzi cu ocazia publicării ?cri?orii in Convorbiri].
41
greci şi francezi. Cine a fo?t o?îndit a ?tudia limba elenă ştie cită bătaie de cap a ?uferit pentru ca ?ă [?e] familiarizeze cu regulele ortografiei acelei limbi. A?emine şi acel ce a învăţat limba franceză au blă?tămat de o mie de ori încurcătura ortografiei care l-au făcut a pierde ani întregi în labirintul ei.
Ortografia trebuie ?ă fie un mecani?m inteligent pentru ?crierea unei limbi, iar nu o ştiinţă adîncă, încîlcită, ne?uferită, ce ab?oarbe o mare parte din capitalul inteligenţii şi întîrzie ?tudiile ?erioa?e şi folo?itoare. A?emine ştiinţă, la care ?-au dedat mai cu deo?ebire fraţii noştri din Tran?ilvania, e de natură a face chiar din Apolon un pedant grote?c şi ano?t, cum zic la Bucureşti.
Să ne ferim dar de mania celor ce vroie?c a împodobi limba română cu un văl de pedanti?m şi [?ă] ne gîndim că trăim într-un ?ecol, unde avem multe de învăţat, într-un ?ecol de activitate producătoare pentru binele comun a Omenirii, iar nu în acel timp de trîndăvie în care filozofii din Byzanţ ?e cufundau în certe a?upra ortografiei, pe cînd otomanii erau ?ub zidurile oraşului.
La 1848 şi cu cîţiva ani mai înainte era nevoie de a combate notele din Peter?burg, care ne atribuiau o origine ?lavă; atunci orice armă au fo?t bună: i?torie, geografie, etnografie, poezie poporală, datine ?trămoşeşti, limba mai ale?, limba purificată de ?lavoni?me, de ?love, şi chiar ortografia cît de latinizată, cît de încurcată ... toate au fo?t întrebuinţate cu ?ucce? pentru a proba că ?întem de neam latin, că ne coborîm din Traian. Şi lumea, în fine, ne-a crezut.
Acum în?ă că am dobîndit diplomul no?tru de naţionalitate, acum dar cînd toată Europa ne numeşte români şi ţeara noa?tră România, e timp ?ă ne mai di?cărcăm de atîtea arme apă?ătoare, ?ă ne mai uşurăm umerile, pentru ca ?ă păşim cu pa? mai grabnic pe valea de?chi?ă.
Am cîştigat proce?ul no?tru în lume, am redobîndit numele no?tru adevărat de români, ?ă probăm acum că ?întem români înţelepţi, practici, ?pirituoşi, iar nu grei de minte, pedanţi, uricioşi.
Plecînd de la ace?t punct de vedere, eu ?înt de părere ?ă re?pectăm armonia limbei, ?ă ne conducem de notele ei melodioa?e, şi ?ă o ferim de tot ce ar produce cacofonii în concertul ei. Aşa, trebuie ?ă lepădăm pe chine şi ţiune, ca nişte
?unete dizgraţioa?e care, înmulţindu-?e, prefac armonia limbei noa?tre într-o ţiuitură chinezea?că.
Sînt dc părere ?ă înlăturăm pe qu şi ?ă lă?ăm pe c în cuvîn-tul cerere ... (?ă-1 pă?trăm în?ă în nume proprii ?au tehnici: Sixt quint). Cît pentru oftico?ul ph ?ă-1 trimitem la Eaux bonne?.
a) Cuvîntul care nu trebuie modificat la declinare; el e?te nevariabil ca şi cuvîntul qui în limba franceză. Cari, pl. de care, dacă ?-ar adopta, ar da loc la culamburi [?ic], de care negreşit că ar profita dl Paicu 1; cari e?te şi pl. de car, vierme; cari e?te şi un timp al verbului a căra.
b) — x — ?ă ?e ?crie c? .. . Alec?andri, căci litera x e formată de un ? şi un c lipite de ?pinare şi cu dreptul ar trebui ?ă ?e pronunţe ?c, ?caun.
c) d şi z după cuvînt: dioa, Zoe, Şic, zadar, ăece.aşeăă-mînt, magazie.
d) Duplicarea con?oanelor trebuie re?pin?ă, ca una ce aduce confuzie în mintea elevului şi produce ade? mon?truozităţi ridicole pe hîrtie. Am văzut ?cri? a?tfel cuvîntul addă-ppătturră.
c) — La imperfectul conjug. 4 ?ă ?e ?crie gîiuliam pentru că verbul e?te în i, a gîndi, — în?ă la ?ubjonctiv ?ă ?e ?crie ?ocotea?că, pentru că derivă din ?ocote?c.
f) Apo?troful nefiind întrebuinţat decît a ţinea locul unei vocale eliminate, gă?e?c că e mai raţional a ?e ?crie: gîndit-ai, decît gîndit'ai, datu-mi-?'a decît datu'mi ?'a etc.
g) Cît pentru ii, ştii că i-am fo?t totdeauna duşman neîmpăcat, căci l-am con?iderat ca pe un parazit ce a înlocuit pe ?lavone?cul iv, adăogat de părinţii noştri la.finitul cuvintelor, îl admit numai ca ?emn de plural la verburi .... eu merg, ci mergu şi — eu făceam, noi făceamu; iar cît pentru ?ub?tantive, îl declar o aninatură grotea?că, ca şi cînd un român şi-ar anina cozi de frac la mintean; a?emine pentru adverbe, adăogirea lui e?te o in?ultă pentru inteligenţa românului. Oricare ?trănepot de-a lui Traian e?te înze?trat cu de?tulă i?teţie de ?pirit pentru ca ?ă priceapă că un om perfect ?e bucură de un adjectiv măgulitor şi că lucrîtid perfect, el produce un adverb demn de un perfect. Nu are nevoie românul ca ?ă-i băgăm pe ti, în ochi, pentru ca ?ă înţeleagă ?en?ul unui adjectiv şi al unui adverb, şi, prin urmare, e de pri?o? a-1 lănţui în regule ortografice, pe cît complicate, pe atît ?te-
42
43
rile. După părerea mea, năvălirea lui u, în ?criere e?te fatală în mai multe priviri: el opreşte repegiunea ?cri?ului şi a tiparului; dă paginilor ?cri?e ?au tipărite un a?pect uricio? în care domneşte un ii, ii, u, ii, ii ne?fîrşit, ca un urlet de rău augur; face pe român a nu şti cum ?ă citea?că, căci el în vorbă zice ade? omu cela, în loc de omul cela, şi cînd citeşte unu omu, îi vine ?ă pronunţe toate literele; în fine w produce şi o dificultate regretabilă pentru cetirea ver?urilor. De pildă:
M'amu du?u ?ă vădu pe ctmpu unu cahi.
Iată un ver? pe care declar că eu în?umi, cu toată deprinderea ce am de a ceti ver?uri, mi-e greu a prima vi?ta ?ă-i ghice?c armonia, cînd, de ar fi ?cri? a?tfel:
M-am du? ?ă văd pe cîmp un cal,
nu aş ?imţi nici o ?fială ca ?ă-1 ro?te?c.
Prin urmare, ?înt de părere a ?e ?crie: un om perfect, lucrează perfect — Recuno?cînd — făcut şi făcutu-l'ai — văzuiu-l'ai — dîndu-i-?e.
Pentru ce ace?t u în făcutu-l'ai'!
Pentru că românul are urechie armonioa?ă şi îi ?ună mai bine aşa, decît făcut-l'ai, precum îi ?ună mai bine calul, decît cal'l.
După ?ocotinţa mea, adevăratul articol bărbăte?c — nu e?te lu ci ul — corumpere de il italiene?c şi el ?paniol ... Aşa, cînd românul zice calul, el pronunţă cal (fără u) şi adaogă articolul ul.
Ergo ... Vade retro ii*
h) De vreme ce ?criu na?c, e logic ?ă ?criu na?ci, în?ă românul ce po?edă armonia în ureche şi pe vîrful limbei, va pronunţa naşti, fiind mai puţin a?pru la auz.
i) — Pentru -r şi -k, trebuie?c pă?trate ?emnele î, ă, pentru că ?înt unele cuvinte imitative precum vijîe, fîlfîe, care ?înt de o mare importanţă pentru poezia de?criptivă.
Ace?te ?înt ideile mele ne?trămutate a?upra puncturi-lor de ortografie ce mi-ai expu? în ?cri?oarea d-tale. Acum faceţi, hotărîţi, cum vă va lumina ?imţul bun şi Armonia.
Articolul părintelui d-tale de?pre literatură, cred că-1 puteţi publica în Convorbiri, căci mai nimeni nu-1 cunoaşte.
* Deci ... la o parte (limba latină).
Lumina lui Hajdeu a avut un număr foarte re?trîn? de abonaţi şi de cetitori. Acel articol e?te mai cu ?eamă intere?ant prin notiţele ?ale de?pre începutul Teatrului no?tru Naţional şi ?int încredinţat că ar produce plăcere.
Cît de?pre foaia Convorbirilor, planul de a o publica o dată pe lună e?te bun, în?ă numărul coaielor îmi pare puţin pentru o publicare men?uală. Bine ar fi dacă fiecare număr ar avea măcar şepte coaie, fiindcă a?tfel ar cuprinde materii mai dezvoltate şi mai variate. Nu dau în?ă nici un ?fat, căci multe condiţii ?înt nece?are pentru o publicare voluminoa?ă şi la noi acele condiţii cu greu ?e pot împlini. Oricum ?ă fie, iubite Negruzzi, poţi conta pe concur?ul meu, chiar dacă nu ţi-aş da pe Dridri.
După întoarcerea mea din Bucureşti, ?per ?ă mă apuc de condei cu amîndouă mîinile, iar pînă atunci voi căta a rermina prefaţa 2 şi a ţi-o trimite drept mulţumirile la ură-tile amicale ce mi-ai adu? de Anul nou.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
23
Mirceşti,   10 janvier 1872
Ma cliere Mărie,
J'ai ete pa??er le? fete? â Ja??i et â mon retour â Mirceşti j'ai trouve ta charmante petite lettre que je con?idere comme mon plu? precieux cădeau de nouvelle annee. Maman et moi, heureux de te? ?ouhait?, nou? nou? prometton? de t'apporter le? n6tre? au printemp? et d'y ajouter de fort? joli? pre?ent? que la di?tance nou? empeche de t'envoyer. Pui? comme je ?oupconne que tu fai? de petit? complot? avec Alice, ta cou?ine, en vue de certaine? partie? de plai?ir,
je t'averti? que je trempc d'avance dan? ce? complot?, et cela de la meilleure grâce. Ce qui precede doit te prouver que je ?uiş tre? content de toi. Tu aime? la mu?ique et le de??in, tu t'applique? â l'ctude de l'anglai?, ?an? prejudice de? autre? etude?, c'e?t parfait; nou? nou? entendon? â merveille, au??i je declare â haute et intelligible voix que Melle Mărie Va?ili Alec?andri e?t une charmante enfant que j'aime bien. Quand nou? ?eron? arrive? â Pari?, tu nou? jouera? ton riche reper-toire mu?ical et pour remercier notre chere Marinette de ?e? peine?, nou? lui menageon? une jolie ?urpri?e. En attendant, embra??e-la de ma part et travaille ferme ?ou? ?a direc-tion; tu deviendra? ain?i une arti?te. Tu fera? egalement me? compliment? â l'aimablc Mi?? Taylor et tu lui dira? que je compte ?ur ?on amicale bonne volonte pour faire de toi une mi?? achevee. Quant â notre chere Tanmee, je lai??e le ?oin â ton coeur de lui exprimer no? ?entiment? le? plu? ?incere? et le? plu? affectueux.
Maman e?t allee aujoud'hui â Roman en traîncau. Avânt de partir elle a depo?e pour toi un bai?er ?ur cette page. Cherche?-en la place et trouve-la, ?i tu a? de bon? yeux. A bientot, ma chere Mărie, et miile bai?er?.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mărie Va?ili Alec?andri e?te o fată încintătoare, pe care o iube?c mult. Cind vom ?o?i la Pari?, ne vei cinta bogatul tău repertoriu muzical şi ?pre a mulţumi iubitei noa?tre Marinette pentru munca ?a, îi pregătim o frumoa?ă ?urpriză. Pină atunci, îmbrăţişaz-o din partea mea şi lucrează zdravăn ?ub direcţia ei; vei deveni a?tfel o arti?tă. Vei prezenta de a?emenea ?alutările mele amabilei domnişoare Taylor şi ii vei ?pune că mă bizui pe prietenoa?a ?a bunăvoinţă pentru a face din tine o domnişoară * perfectă. Cit de?pre iubita noa?tră Tanmee la? in grija inimii tale ?ă-i arăţi ?entimentele noa?tre cele mai ?incere şi mai iubitoare!
Mama ?-a du? a?tăzi la Roman cu ?ania. înainte de a pleca, a depu? pe acea?tă pagină o ?ărutare pentru tine. Caută locul şi gă?eşte-o, dacă ai ochii buni. Pe curînd, dragă Mărie, şi o mie de ?ărutări.
Tatăl tău iubitor,
V.A
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
24
Mirceşti,  12 ghenar 1872
Mirceşti,   10 ianuarie 1872
Dragă Mărie,
Am petrecut ?ărbătorile la Iaşi şi la întoarcerea mea la Mirceşti am gă?it îneîntătoarea ta ?cri?oare, pe care o ?ocote?c cadoul meu cel mai preţio? pentru Anul nou. Mama şi cu mine, bucuroşi de urările tale, făgăduim ?ă ţi le aducem pe ale noa?tre la primăvară şi ?ă adăugăm şi foarte frumoa?e cadouri pe care di?tanţa ne împiedică ?ă ţi le trimitem. Apoi, cum bănuie?c că faci mici planuri a?cun?e cu Alice, vara ta, in vederea unor partide de plăcere, te înştiinţez că iau parte dinainte la ace?te planuri, şi a?ta cu cea mai mare plăcere. Ceea ce urmează trebuie ?ă-ţi dovedea?că că ?înt foarte mulţumit de tine. îţi place muzica şi de?enul, te ?trăduieşti in ?tudiul englezei, fără pierderi pentru celelalte ?tudii, e?te foarte bine; ne înţelegem de minune, de aceea declar cu voce tare şi limpede că d-ra
46
Iubite Negruzzi,
Iată prefaţa1 promi?ă pentru volumul operelor părintelui d-tale. Am de?cri? în ea timpul de acum 30 de ani în care C. Negruzzi a compu? cele mai frumoa?e din Păcatele tinereţilor, timp de ha?modie şi de ?terilitate literară.
Operele create în a?emine epohă au un merit mult mai ?trălucit decît acele ce ?e na?c în mijlocul unei ?ocietăţi dezvoltate. Gloria lui C. Negruzzi e?te dar mai bine dobîn-dită.
Sînt unele notiţe biografice care mi-au lip?it şi pe care le-am neglijat. Ar fi deci nimerit ca d-ta ?ă adaugi cîteva note complectătoare în privirea anului naşterei şi a morţei ami-
* în original, în limba engleză.
47
cului meu. A?emine in privirea diver?elor exiluri ce a ?uferit ?ub domnia lui M. Sturdza.
A revedere după întoarcerea mea din Bucureşti.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
25
Mirceşti, 24 ghenar 1872
Iubite Negruzzi,
Am profitat de întîrzierca plecărei mele la Bucureşti pentru ca ?ă ră?foie?c Pove?tea vorbii a lui Anton Pann, şi am început a face o culegere 1 mai ?umară din toate prover-bile publicate de el.
De voieşti ?ă te folo?eşti de ace?t articol pentru a umplea ultimele două numere a Convorbirilor, îţi trimit giumătate din lucrarea mea, promiţîndu-ţi ?ă-ţi trimit în curînd şi cealaltă giumătate.
De ?ocoti în?ă ?ă pă?trezi întregul articol pentru anul VI, pune-1 deoparte şi-1 vei publica la timp. Cît pentru prefaţă, aş dori mult ca ?ă ?e publice neîntreruptă, prin urmare te rog ?ă o publici în n-ul I al anului VI 2.
Am văzut reformele ce aţi făcut în ortografie şi mă împac de?tul cu ele. Să ne ţinem de ?implitate c lucru cel mai nimerit.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Ră?punde-mi îndată ce ai deci? în privirea articolului a?upra lui Anton Pann. Urmarea articolului aici alăturat va fi tot aşa de lungă ca şi partea ce vă trimit acum.
26
Mirceşti, 26 ghenar 1872
Iubite Negruzzi,
Iată şi re?tul articolului a?upra Pove?tii vorbii lui Anton Pann. Am ale? proverburile cele mai caracteri?tice şi, drept ?ă ?pun, deşi lucrul a fo?t cam negaio?, el mi-a produ? o mare mulţumire, arătîndu-mi ca o panoramă morală acel diamant cu multe feţe, cuminţia românului. Cred că e o materie de?tul de intere?antă pentru ultimele numere ale anului V din Convorbiri 1; şi totodată de?tul de bogată pentru ca ?ă ocupe coloanele acelor numere. Fă în?ă cum ţi-a veni mai la ?ocoteală, numai ?ă chibzuieşti ca prefaţia * ?cri?ă pentru operile părintelui d-talc ?ă apară în întregul ei, cu începutul anului VI..
Anton Pann nu au fo?t păn' acum preţuit la adevărata lui valoare, ba încă în Valahia meritele ?ale ?înt chiar di?preţuite de majoritatea literaţilor moderni. Eu unul dore?c ca foaia ce redigi ?ă facă parte dreaptă acelui autor, care a con?acrat mulţi ani pentru ?căparea de uitare a proverburilor noa?tre. Pove?tea vorbii e un monument naţional, o carte preţioa?ă pe care fiecare din noi trebuie ?ă o avem în bibliotecă şi pe care ade?eori vom avea nevoie a o con?ulta. în ea întilnim ?piritul şi înţelepciunea românului, două fiinţi cu care mulţi din autorii noştri nu au făcut cunoştinţă.
Ace?te zi?e, te îmbrăţişez şi adaug ?ă ne videm ?ănătoşi, şi ?-auzim de bine.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Am gă?it în bibliotecă o mică broşură ?cri?ă de părintele-d-tale. Ţi-o trimit, deşi negreşit o cunoşti şi o ai. Un mare adevăr e cuprin? în acea ?criere.
48
49
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, 12 fevr 1872
27
Mirceşti,   12 fevr. 1872
Ma chere Mărie,
Depui? que je t'ai envoye ma dernierc lettre j'ai du par-tir pour Bucare?t au moin? une dizaine de foi?, et chaque foi? le temp? dcvenait plu? orageux et le froid plu? inten?e. Force m'a donc ete de remettrc mon depart de jour en jour ct de tenir me? effect? emballe?. Voici preş d'un moi? que ma vaii?e e?t prete et il a fallu vraiment que l'hiver fut bien rigoureux pour m'arreter ?ur place, moi un vieux voyageur habitue aux intemperie? de? ?ai?on? et aux fatigue? de? cour-?e? lointaine?.
J'e?perai? pouvoir t'ecrire de Bucare?t, voilâ comment il ?e fait que je ne t'ai pa? ecrit et toi-meme tu attendai?, ?an? doute, une lettre de lâ-ba?, pour me donner de te? nou-velle?. Donc tout ?'explique dc cette fa?on.
En ce moment meme, je regarde par le fenetre, j'ob?erve le barometre et il me ?emble que le temp? va ?e remettre au beau. Nouveau projet de depart pour apre?-demain mai? ju?que lâ Dieu ?ait quel cha??e-neige viendra me faire chan-ger d'avi?. Dan? cette incertitude je t'ecri? pour te dire que mamoutza e?t bien portante, qu'elle brode toute la ?ainte jour-nee et qu'elle attend impatiemment de te? nouvelle?. Ecri?-lui quelque? ligne? en francai? et envoie-le? lui â Mirceşti. Quant â la repon?e â cette lettre tu me l'enverra? â Bucare?t, au Grand Hotel, ou je compte de?cendre.
Mamoutza t'embra??e tendrement et moi je fai? comme ■elle, en te chargeant cm meme temp? de pre?enter no? ?in-cere? amitie? â Tanmee.
Ton pere affectionne,
V. A lec?andri
Dragă Mărie,
De cînd ţi-am trimi? ultima mea ?cri?oare trebuia ?ă plec la Bucureşti cel puţin de zece ori şi de fiecare dată timpul ?ă făcea mai furtuno? şi frigul mai a?pru. Am fo?t deci nevoit ?ă-mi amin plecarea de la o zi la alta şi ?ă-mi ţin lucrurile împachetate. Iată aproape o lună de cind bagajul meu e?te gata şi a trebuit în adevăr ca iarna ?ă fie foarte a?pră pentru a mă ţine pe loc, pe mine, un vechi călător obişnuit cu intemperiile anotimpurilor şi obo?elile drumurilor îndepărtate.
Speram ?ă pot ?ă-ţi ?criu de la Bucureşti, iată cum ?e face că nu ţi-am ?cri? şi tu în?ăţi aşteptai, fără îndoială, o ?cri?oare de acolo, pentru a-mi da veşti de?pre tine. Deci totul ?e lămureşte în felul ace?ta.
Chiar acum, prive?c pe ferea?tră, ob?erv barometrul şi mi ?e pare că timpul ?e îndreaptă. Nou proiect de plecare pentru poimîine, dar pînă atunci Dumnezeu ştie ce vi?col va veni ?ă mă facă ?ă-mi ?chimb hotărirea. în acea?tă ne?iguranţă îţi ?criu pentru a-ţi ?pune că mămuţa * e?te ?ănătoa?ă, că brodează toată ziua şi că aşteaptă cu nerăbdare veşti de la tine. Scrie-i citeva rînduri în franceză şi trimite-i-le la Mirceşti. Cît de?pre ră?pun?ul la acea?tă ?cri?oare, mi-1 vei trimite la Bucureşti, la Grand Hotel unde ?ocote?c că voi de?cinde.
Mămuţa ** te ?ărută cu drago?te şi eu o fac ca şi ea, în?ărcinindu-te in acelaşi timp ?ă prezinţi ?incerile noa?tre amiciţii lui Tanmee.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
28
Mirceşti,  19 fevr. 1872
Iubite d-le Negruzzi,
N-am putut pleca la Bucureşti pînă acum, şi nu cred ?ă plec înainte de opt zile. Te rog ?ă-mi faci cuno?cut dacă adu-
*•** în original, in limba română cu ortografie franceză.
narile „Junimei" ?e fac tot vinerea la dl. Pogor, căci aş dori ?ă mă reped pe o zi la Iaşi, pentru ca ?ă vă cite?c un mic poem: Dumbrava Roşie, pe care l-am ?cri? în zilele ace?te.
Al d-tale amic,
V.  A lec?andri
C.iTRE PAULI.VA ALECSANDRI
29
Dragă,
'Bucureşti,   februarie-martie   1872] 1
Am făgăduit unui amic bolnav ?ă-i procur vin vechi de-al meu. Te rog dar ?ă-mi expeduieşti o lădiţă cu cinci garafe de vin roş de cel vechi de Socola.
Adre?a ce vei pune pe lădiţă e?te următoarea: Mr I. Alec?andri, Grand Hdtel
Bucare?t
Te ?ărut.
V.A.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
30
Mirceşti, mar? 1872
Ma chere Mărie.
Nou? avon? recu te? deux derniere? lettre? qui nou? ont fait grand plai?ir. Mamoutza ?'e?t paree de la petite fleur que tu lui a envoyee et qui lui e?t arrivee toute fraîche Elle
52
t'embra??e miile foi? et ?emble toute fiere de voir qu'il te pou??e une dent ... de ?age??e. Grâce â cette dent te voilâ pre?que une demoi?elle. C'e?t flatteur pour papa et maman au??i devon?-nou de?ormai? te traiter comme une grande per?onne.
Mamoutza te de?tine une jolie chemi?e moldave avec de? broderie? tre? originale?. Quant aux confiture? que tu demande?, petite gourmandc, on tâchera de t'en apporter
Je t'apporterai au??i un volume de me? poe?ie?, mai? ?aura?-tu le? lire et le? comprendre?
Le beau temp? e?t revenu. Nou? en ?omme? tre? hcurcux car le moment d'aller te voir approche. Dan? le courant du moi? de mai on ira embra??er l'enfant prodige qui ?'e?t octroy6 une dent de ?age??e. En attendant, mamoutza et moi te chargeon de pre?enter no? amitie? â Tanmee et de lui dire que je vai? â Ja??i pour lui expedier le prix de lâ pen?ion.
J'ai chez moi du monde qui m'empeche d'ecrire. Je termine donc en t'embra??ant ?ur le? deux joue?.
Ton pere affect.,
V. Alec?andri
Mirceşti, martie 1872
Dragă Mărie,
Am primit ultimele tale două ?cri?ori care ne-au făcut mare plăcere. Mămuţa* ?-a gătit cu mica floare pe care i-ai trimi?-o şi care i-a ajun? foarte proa?pătă. Ea te ?ărută de mii de ori şi pare foarte mindră văzind că iţi creşte o mă?ea... de minte. Datorită ace?tei mă?ele iată-te aproape o domnişoară. E?te măgulitor pentru tata şi mama, de aceea trebuie de acum înainte ?ă te ?ocotim ca pe un om mare.
Mămuţa** îţi pregăteşte o frumoa?ă ic moldovenea?că cu cu?ături foarte originale. Cît de?pre dulceţurile pe care le ceri, vom încerca ?ă ţi le aducem, mică lacomă.
îţi voi aduce, de a?emenea, un volum din poeziile mele, dar vei şti tu ?ă le citeşti şi ?ă le înţelegi?
Timpul frumo? ?-a reîntor?. Sintem foarte fericiţi pentru că ?e apropie clipa de a veni ?ă te vedem. în cur?ul lunii mai vom merge ?ă îmbrăţişăm
în original, in limba română cu ortografic franceză.
53
pe copilul care şi-a dăruit o mă?ea dc minte. Pină atunci mămuţa* şi cu mine te în?ărcinăm ?ă prezinţi amiciţiile noa?tre lui Tanmee şi ?ă-i ?pui că mă duc la Iaşi pentru a-i expedia preţul pen?iunii.
Am la mine lume care mă împiedică ?ă-ţi ?criu. Termin deci ?ărutindu-te pe amîndoi obrajii.
Tatăl tău iubi[tor],
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
31
Mirceşti, 1 april 1872
Iubite Negruzzi,
De-abia a?eară am primit răvaşul ce mi-ai ?cri? în privirea poemului Dumbrava Roşie; o probă mai mult de exactitudine poştei române. îţi trimit a?tăzi acel poem corectat din fugă, pentru ca ?ă apară după dorinţa d-tale în numărul de 1 mai al Convorbirilor 1 ..., în?ă îmi rezerv dreptul de-a face ultima corectură păn-a nu ?e pune ?ub tea?c. Vei avea dar bunătatea a regula ca ?ă mi ?e trimită aici paginile zeţuite şi corectate, pentru ca ?ă le examinez înainte de-a fi ?coa?e la lumină.
îmi pare cu atît mai rău că pleci la Bucureşti în curînd, •că n-oi avea mulţumire de-a te avea faţă cu mine în ziua conferenţei 2 mele. Acea conferenţă era ?ă o fac miercuri, în?ă din cauza unui acce? de friguri catarale şi a unei tu?e cu urechile lungi care îmi zdrobeşte pieptul de cînd am plecat din Iaşi, ?înt ?ilit a întîrzia conferenţă mea pe duminica viitoare. Păn-atunce poate că m-oi în?ănătoşa înde?tul ca ?ă pot face lectura promi?ă, fără a fi hăcuită de tu?ă.
* In original, în limba română cu ortografie franceză.
54
Nu ai gă?i mijloc de-aţi amîna plecarea pe?te Milcov pînă la 10 april? Mulţemirea mea ar fi mare.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Fiindcă pleci la Bucureşti, te rog ?ă dai în primire d-lui Gradovici alăturatul răvaş şi alăturatul pachet ce cuprinde trei ştergare de la munte.
Te rog a?emine ?ă binevoieşti a trimite lui Negri, la Ocna, un exemplar din Convorbiri, anul V, cît pentru anul VI, cred că vei fi regulat trimiterea numerilor la adre?a amicului meu.
Binevoiţi a întreba pe dl. Socec din parte-mi pentru ce nu ?-a ţinut de cuprin?ul contractului3 încheiat între noi; pentru ce pană acum nu au început publicarea ?crierilor mele, cînd eu de mult i-am trimi? materie pentru volumul I.
CĂTRE DIM. A. STURDZA
32
Ce  jeudi,  avril 1872
Mon cher voi?in,
La lunca de Mirceşti ?alue le? aimable? chatelaine? et chatelain? de Miclau?heny 1 et leur envoie un bouquet de muguet? fraichement eclo? ?ou? le?. ombrage?.
Je profite de l'occa?ion pour y joindre me? compliment? affectueux,
V.  A lec?andri
i
r
Joi, aprilie 1872
Iubite vecine.
Lunca * din Mirceşti ?alută pe bunii ca?telani şi ca?telane de la Miclă-uşeni1 şi le trimite un buchet de mărgăritare proa?păt înflorit la umbră. Profit de ocazie pentru a adăuga ?alutările mele afectuoa?e,
V. Alec?andri
CĂTRE GHEORGHE HUR.MUZAKT
33
Iaşi, 4 mai 1872
Iubite Gheorghiţă,
So?ind la Iaşi, după întîlnirea noa?tră la Paşcani, am căutat şi gă?it un oca?ion ?igur pentru a-ţi trimite 100 exemplare din poemul meu Dumbrava Roşie l: Dl C. Ro?etti, trecînd prin Cernăuţi, a binevoit a ?e în?ărcina cu acel gro? pachet; fiind în?ă că merge tot înainte, fără a ?e opri, ar fi de dorit ca ?ă trimiţi pe cineva la gară ?pre a-1 primi din mîinile d-?ale.
Acele 100 exemplare ?e vînd cîte 2 franci unul în favoarea ?ub?cripţiei ce ?e face pentru eliberarea teritoriului francez. Banii ce ?e vor prinde din vînzarea lor trebuie a ?e trimite la Iaşi, la adre?a d-lui Nicu Ro?eti-Bălăne?cu. Te rog dar ?ă pui la cale ca vînzarea ?ă ?e efectueze cît mai în grabă şi expedierea banilor a?emine.
Ace?te zi?e, îmi rămîne a te îmbrăţişa cu căldura atmo?ferică care ne frige acum.
Al tău vechi amic,
■ * ' i       i'IIIl     gr -1 i    ' .    'r,     .'        i '(..1.1
Va?ile Alec?andri Adre?a pe plic: Mon?ieur George? Hurmuzaki Czcrnovitz
* în original, in limba română.
56
CĂTRE   V. I. SOCEC
34
Iaşi, 7 mai 1872
Domnule Socec,
Tipărindu-?e la Iaşi un mic poem al meu intitulat Dumbrava Roşie, a cărui exemplare ?înt de?tinate a ?e vinde în favoarea ?ub?cripţiilor ce ?e fac pentru eliberarea teritoriului francez, nu mă pot adre?a în Bucureşti la altă per?oană mai bine decît la d-voa?tră, pentru ră?pîndirea broşurelor în România de pe?te Milcov. în încredinţarea că prin relaţiile ce aveţi şi cu Tran?ilvania, ?-ar putea vinde un număr în?emnat de broşuri în ?curt timp, vă rog ?ă binevoiţi a vă în?ărcina cu acea?tă afacere, iar banii ce ?e vor aduna ?ă-i expediaţi la Iaşi, la adre?a prinţului Alec?andru Ghica. 1
Prin dl. Pruncul2 vă trimit acum una ?ută exemplare, iar prin poştă voi expedia alte şapte ?au opt ?ute, de?pre a căror primire veţi binevoi a mă înştiinţa.
Primiţi, domnul meu, a?igurarea ?timei şi con?iderare i mele,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
35
Mirceşti, 8/20 mai 1872
Ma chere Mărie,
Je ne t'ecri? cette foi? que deux mot? pour t'annoncer mon prochain depart 1 pour Pari?. J'y ?erai dan? le? pre-mier? jour? de juin. Une foi?-lâ je jugerai par moi-meme de?
57
progre? que tu a? du faire depui? deux an?. Nou? parlcron? anglai?, allemand, nou? joueron? du piano â quatre main? pui? nou? iron? dîner au re?taurant. E?t-ce a??ez de plai?ir? Maman ne m'accompagnera pa? cette foi?, car elle a beaucop â faire en mon ab?ence. Mai? elle regagnera plu? tard et avec interet? le plai?ir dont elle ?'e?t privee volon-tairement cet 6te. Je t'apporterai la chemi?ette roumaine que tu a? demandee et que maman travaille pour toi. Ecri?-ui pour la remercier.
A bientot donc, nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affectionn6,
V.A.
Mirceşti, 8/20 mai 1872
Dragă Mărie,
Nu îţi ?criu de data acea?ta decît doua cuvinte, pentru a-ţi ve?ti apropiata mea plecare 1 ?pre Pari?. Voi fi acolo in primele zile ale lui iunie. Odată acolo, voi judeca eu în?umi progre?ele pe care trebuie ?ă le fi făcut in doi ani. Vom vorbi englezeşte, nemţeşte, vom cînta la pian la patru mîini..., pe urmă ne vom duce ?ă cinăm la re?taurant. Sint de?tule di?tracţii? Mama nu mă va în?oţi de data acea?ta, căci are multe de făcut în lip?a mea. Dar va recîştiga mai tîrziu şi cu dobîndă plăcerea de care ?-a lip?it de bunăvoie vara acea?ta. îţi voi aduce ia românea?că pe care ai cerut-o şi pe care mama o lucrează pentru tine. Scric-i pentru a-i mulţumi.
Pe curînd, te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
36
Mirceşti, 3/15 iunie 1872
Iubite Negruzzi,
în momentul de-a pleca în ?trăinătate, dore?c a lă?a un ?uvenir Convorbirilor literare şi îţi trimit pe Staţu-palmă 1, ca ?ă-ţi aducă un amical a revedere din parte-mi.
Te rog ?ă îngrijeşti de tipărirea şi corectarea lui, pentru că măcar de ?ub pre?ă ?ă ia?ă mai puţin diform decît a ieşit din imaginaţia poporului.
Vei ob?erva că unele perioade ?înt de?părţite prin linii mai largi. Aş dori ca ?ă ?e urmeze tot a?tfel şi cu zeţuirea.
Dacă mi ?-ar întîmpla ?ă ?criu ceva în voiaj, ţi-oi trimite productul vagabondajului meu. Păn-atunci în?ă îţi trimit o ?trîngere de mină frăţea?că.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
37
Lindau, miercuri, [iunie 1872]1
Dragă băbnşcă,
Ieri am plecat de la Viena ?pre Sviţera cu ?oare şi a?tăzi am agiun? la Lindau cu ploaie, dar ce ploaie ? ... A?tfel curgea, că m-am hotărît a mă opri pe loc pînă mîini, în loc de a trece lacul de Con?tanţa ?ub potopul ce cădea. Poate că m-a favoriza ?oarta ca ?ă ?e îndrepte vremea, pentru [ca] ?ă mă bucur de voiajul meu prin Sviţera, în?ă nu o ?per, pentru că cerul e foarte acoperit cu nori. Munţii nu ?e zăre?c ?ub aburi şi orizonul e po?omorit ca un paraponi?it. Oricum va fi în?ă, voi pleca mîini, căci Lindau c tri?t.
Nu mi ?-a întîmplat nici o aventură mai de în?emnat, dar am avut noroc ?ă mă gă?e?c tot cu ruşi la rîndul întîi. Unul, bătrîn, cu familia lui, mi-a repetat tot drumul că îl doare buricul; altul, tînăr, care pentru întîia oară ie?e din Ru?ia, mi-au declarat că au şezut două zile la Munchen, fără a vizita nici un monument; un al treilea, cam arman de ?oi, m-au încredinţat că nu împărtăşe?c armenii în modul •cum ?e pove?teşte la Moldova. Cu toate ace?te, îi miro?ea,
58
59
gura a trandafelniţă. Aice, după ma?ă, în ?alonul de fumători am ob?ervat un neamţ, care giuca cărţile cu alţi doi, şi care necontenit îşi uda degetele cu limba, chiar şi cînd nu era rîndul lui ca ?ă ieie cărţile. Unul din partenerii lui avea alt obicei: cînd nu-i venia cărţi bune, îl apuca ?pa?muri de na?, încît na?ul ?e ?ucia în toate părţile ca tromba unui elefant. La iarmaroace ar face parale. Atîta de?pre oameni, cît de?pre locuri, le-am gă?it minunate de îngrijire şi de cultură. Totul pare pieptănat, zugrăvit şi lu?truit. în multe lanuri de grîu am văzut pari mulţi înfipţi, în vîrful cărora erau ?pîn-zurate cu şfară bucăţi de şindilă, ce mişcîndu-?e de vînt ?pariau vrăbiile.
Să cercăm şi noi metodul ace?ta, în?ă la noi ar trebui pari mulţi, căci lanurile ?înt întin?e. Cu toate ace?te, cearcă-o.
Plecînd mîni dimineaţă de aice, ?per ?ă fiu la Pari? poi-mîni în ziuă. Chiar în ziua ?o?irei mele m-oi duce ?ă văd copila şi ţi-oi ?crie. Acum ?fîrşe?c, încredinţîndu-te că ?înt ?ănăto?, că nu ?imt o?teneala drumului. Singurul lucru ce mă cam ?upără e?te ?ingurătatea, dar m-oi deprinde.
închinăciuni re?pectuoa?e lui Tuloi, iar pe mata te ?ărut între ?prîncene.
V. Alec?andri
38
Pari?,  duminică,  [iunie 1872T
Dragă băbuşcă,
Am ?o?it cu bine la Pari?, alaltăieri, vineri, pe la 10 oare, ?eara, chiar o ?ăptămînă în capet după plecarea mea din Mirceşti. La gară am gă?it pe Baligot care mă aştepta. A doua zi am mer? ?ă văd copila. Ce ?ă gă?e?c? O fată mare, naltă mai cît mata, cu o figură plăcută, vie şi inteligentă. Ea mi-au ?ărit în braţe şi m-au întrebat îndată de mămuţa.
60
•Ce face mămuţa? Cum ?e află? De ce n-au venit? Cînd a veni? . . . întrebările curgeau ca ploaia şi eu nici aveam chip •de ră?pun?. După ce ?-au mai liniştit, i-am dar cămeşa care i-au plăcut foarte mult; apoi mi-au cîntat din piano şi am con?tatat că au făcut progre?uri, precum şi cu de?enul. Am ?ă-ţi aduc unul lucrat înadin? pentru mămuţa şi care ţi-a plăcea negreşit, căci e?te frumo?. Mile Latiule m-au întrebat a?emine de mata şi mi-au exprimat dorinţa de a te ţine o iarnă întreagă în pan?ion la din?a, ca ?ă te înveţe franţuzeşte. Copila au promi? că ea ţi-a fi profe?or de limba franceză şi că va învăţa totodată limba românea?că de la mata. Am fo?t ?ilit ?ă le făgăduie?c că le-oi îndeplini dorinţa. Aşadar găteşte-te ?ă petreci o iarnă la Pari?, ca ?ă devii pariziancă.
După o vizită de trei ore, m-am du? la Noemi ca ?ă mă-nînc şi acolo am gă?it toată familia, afară de frate-meu care-i încă la Bucureşti. Nepoatele au cre?cut şi au devenit fete mari, frumoa?e. Am cuno?cut şi pe bărbatul Elenei, un tînăr care mi-au părut bun şi de treabă. în fine am vizitat puţin Pari?ul. Puţine uime au mai răma? din cata?trofele ce au pătimit. Mai toate ca?ele ?înt reparate, dar tot ?e cunoaşte că au trebuit ?ă fie grozave ?tricăciuni.
Pari?ul e tot acelaş cum l-ai cuno?cut, în?ă mişcarea e mai puţină şi luxul mult mai ?tîmpărat. Multe femei ?înt îmbrăcate în negru şi numărul echipajelor a ?căzut. Nu ştiu dacă mă înşel, dar mi-au părut că şi ve?elia generală e în ?cădere. Şi negreşit aşa trebuie ?i şi fie după atîtea nenorociri. Avenue du Rotile, unde şede Mile Latiule, au fo?t din cele mai ?tricate. Chiar a?tăzi mai rămîn cîteva ca?e cu totul ruinate. A?tăzi am ?ă petrec toată ziua cu Mărie şi de mîini voi începe a vizita mai cu de-amănuntul Pari?ul; prin urmare ţi-oi ?crie pe?te vreo cîteva zile impre?iile mele. Eu ?înt ?ănăto? şi şed la Grand Hotel pe bulevarduri. Adio, te ?ărut împreună cu Gogu.
V. Alec?andri 61
39
Pari?, [a. 20  iulie 1872;
Dragă băbuşcă.
De cînd am plecat din ţearâ ţi-am trimi? mai multe ?cri?ori, la care nu am primit încă nici un ră?pun?. Sînt foarte îngrijit de?pre ?ănătatea matale şi copila mă întreabă necontenit cum te afli. Scrie-mi dar îndată ce faci, cum te gă?eşti, cum merge recolta, dacă au ?o?it maşina de curăţit grîul, dacă ?-au mîntuit zidirea ca?ei de la vie şi, mai cu ?eamă, dacă Gogu e tot tuloi.
Eu cred c-oi mai şedea în Pari? vro două zile, apoi m-oi duce la băile de mare împreună cu Marghiolita. Ţi-oi ?crie cînd a fi ?ă plec. Am expcduit la Mirceşti cortul cel de grădină, în curînd oi expedui o altă ladă ce va cuprinde obiectele următoare:
o maşină de tun? gazonul o maşină de măturat covorul 4 perii şi 4 bureţi de cauciuc un pachet cu hîrtie şi albumuri o cutie cu bonete şi altele un ciuber de cauciuc o morişcă de taet legume o maşină de cafe
2 cutii mari cu ceai
3 duzini de colţuni lungi
0 cutie cu 2 termometre
2 cutii pentru chibrituri
12 farfurioare de pu? garafele pe ma?ă 50 cutii cu prafuri de dinţi
1 flacon cu apă pentru dinţi
4 cutii de apă pentru mu?teţi 600 dopuri de plută
un pachet cu ?eminţe dc flori şi legume un revolver
3 perechi de papuci ca cei de la Arcaşon ete, ctc. Frate-meu nu a ?o?it încă la Pari?, dar îl aşteptăm pe
azi, pe mini. Baligot e în toate zilele cu mine. L-am gă?it
cam ?lab şi întri?tat din cauza nenorocirilor Frânţii. Pari?ul ?c în?ufleţeşte din zi in zi mai mult. Afară decit citeva pala-turi mari care-? ar?e, nu ?e mai văd ruine. Luxul şi ?cumpe-tea ?înt tot cum le-ai văzut acum doi ani, incit n-ar crede nime că ace?t oraş au fo?t bombardat şi că oamenii au pătimit foamete, frig şi mizerii de tot ?oiul. Cu toate ace?te, mai bucuro? m-aş gă?i pe malul mării, intr-un orăşel plin de ?oare şi de flori, căci Pari?ul e foarte o?tenitor pentru cine nu-i de 25 de ani.
Scrie-mi îndată. Te ?ărut şi mă închin lui Baron de Po?tălamu?,
V. Alec?andri
Am lă?at aca?ă un număr de bilete de loterie, pentru o mare loterie de tablouri înfiinţată la Pari? în folo?ul victimelor războiului. Acea loterie are ?ă ?e tragă la ?firşitul lunei. Pune pe contabilul ?ă copieze numerele exacte a biletelor şi trimite-mi li?ta acelor numere, căci poate ?ă avem norocul a ciştiga vreun tablou.
Chiar acum am primit răvaşul matale din 27 iuni in care mă înştiinţezi de văr?area Şiretului in luncă. Să-i fie de bine.
îmi pare foarte rău că tot tuşeşti şi te îndemn foarte mult ca ?ă te cauţi.
Pe?te vro patru zile ţi-oi trimite portretul Marghiolitei.
40
Pari?, 20 iuli 1872
Dragă băbuşcă,
Sint ?ănăto? şi umblu pe gio? cîte 6 ore pe zi, fără ?ă mă o?tene?c. Marghioliţa-i ?ănătoa?ă şi foarte ve?elă că are ?ă meargă cu mine la băile de mare. Am ?-o învăţ ca pe mata a înnota pentru ca ?ă nu ?e teamă de apă.
Era ?ă plec mîini din Pari?, dar ?înt ?ilit a mai întirzia vro zece zile din cauză că tocmai acum au ?o?it şi Cuza şi frate meu.
Cuza m-au rugat ?ă mai rămîn cu dîn?ul, căci almin-tere [i] ?e urăşte în Pari?. Ce ?ă faci? Efectul vâr?tei! Baligot petrece toate zilele cu noi şi au început a ?e mai de?po-?omorî de cînd au venit aice. El îţi trimite multe amicii şi doreşte ?ă vie la Mirceşti ca ?ă ?e odihnea?că. Nu ştiu în?ă de-o putea ?ă-şi împlinea?că dorinţa.
îmi pare foarte rău că ai avut ?upărare cu tiranul cel de Garfunkel, şi gă?e?c că ai făcut bine de te-ai de?făcut de el plătindu-i în bani grîul ce mai avea de luat.
Mă mir în?ă de madam Docan cum de ?-au refuzat ?ă deie grîul după învoiala ce făcu?em împreună? M-am bucurat că-i recolta frumoa?ă, cît pentru luncă, ?ă vede că Şiretul au giurat ca ?ă ?trice toate primblările.
Ai pu? la arat şi foarte cuminte ai urmat, în?ă a?ta îmi probează că nu ?-au prezentat nici un po?e?or în lip?a mea. Ce dracu ?ă facem ca ?ă ?căpăm de agricultură, care ne mănîncă şi banii şi ?ănătatea?
Am cătat pe aice bande, în?ă te încredinţez că nu am gă?it nimic frumo? păn-acum. De?enurile ce ?int a?tăzi la modă îmi par cu atît mai neplăcute că toate colorile ?înt ?pălăcite. Aş dori ?ă am prube de linurile care-ţi trebuie?c pentru ca ?ă-ţi fac o provizie.
Cioboţelele matale ?înt gata. Le-am pu? în lada ce expe-duie?c în curînd la Mirceşti cu o mulţime de lucruri. Ţi-am comandat trei perechi de botine cu talpă groa?ă.
Marghiolita au primit ră?pun?ul matale şi te ?ărută de o mie de ori. A?tăzi, duminică, au ?ă-şi petreacă ziua cu verile ei, o ?ă mîncăm împreună. Ţi-oi ?crie cînd a fi ?ă plecăm. Adio, te ?ărut împreună cu Gogu,
V. Alec?andri
41
Pari?, [a. 27] iulie 1872
Dragă labuşcă,
Mii?H?a Şî CU SÎntCm ?ănăt05i ^ Pkcăm pe?tre trei zile la bade de mare care ?e nume?c Buloni ?ur Mer, adică Buloni
64
pe mare. Mă întrebi dacă Marghiolita ?-a făcut mai frumoa?ă. Giiidecă ?ingură pe portretul ce-ţi trimit. Portretul e frumuşel, dar copila e mai frumuşică decît el. Cred că pe?te doi, trei ani ?ă devie o fată plăcută şi vioaie care va ameţi pe mulţi. Spune-o lui Gogu.
Te ?ărutăm de o mie dc ori,
V.A
Pari?, 27 iulie 1872
42
Dragă băbuşcă,
Te înştiinţez că a?tăzi am expeduit două lăzi, una mică ce cuprinde maşina de tun? gazonul împreună cu o pre?ă de covoare, şi alta mare, în care ?înt mulţime de lucruri, maşini de hăcuit carne, de măturat, de făcut cafe franţuzea?că, ?eminţuri, ceai, pudră de orez şi de dinţi, colţuni, ciobote, cioboţele, bonete, cor?agiuri ale?e de Marghiolita, linuri, un pi?tol, o cutie cu pălării, apa pentru gingii şi pentru mu?tăţi ... ete, etc. Am ?cri? directorului vămii de la Iţ-cani declarîndu-i preţul lucrurilor, adică 2000 franci, şi rugîn-du-1 ca ?ă nu de?chidă lăzile. Vama precum şi tran?portual vor fi dar plătite la Mirceşti.
Eu ?înt ?ănăto? şi plec poimîni, luni, cu Marghiolita la Buloni ?ur Mer, de unde ţi-om ?crie împreună. Pană atunci te ?ărutăm de mii de ori.
V. Alec?andri
Iată adre?a mea la Buloni:
Mr V. Alec?andri ' Bulogne ?ur Mer — France po?le-re?tante
65
43
Boulognc ?ur Mer, 29 iuli 1872
Dragă băbuşcă,
Am ?o?it a?tăzi pc malul mărei împreună cu Marghiolita, după o călătorie de 5 oare în cea mai bună ?tare, adică bine di?puşi şi ?ănătoşi. De mîini începem băile căci timpul e minunat, marea în?ă nu e aşa de frumoa?ă ca aceea de la Canne? şi de la Ni?a, nu are acea albă?trime limpede care ne minuna în toate zilele şi ne făcea ?ă o admirăm. Aice marea ?eamănă cu aceea de la Arcaşon, e mai tulbure, mai ?pălăcită. Cu toate ace?te, ea tot ne invită a ne arunca în braţele ?ale şi Marghiolita cărie-am cumpărat un co?tium ca a matale e cu nerăbdare ca ?ă înveţe a înota.
în vreme ce îţi ?criu ace?te rînduri, copila cîntă din piano în ?alonul otelului şi mai multe per?oane o a?cultă cu mulremire. Mai toţi aice în oţele ?înt englezi, am ale? înadin? ace?t otel pentru ca copila ?ă aibă prilej de a vorbi englize?te. Dacă mi-a plăcea aice, oi şedea vro două ?ăptă-mîni, iar de nu, m-6i duce ?au la Diepa, ?au aiure, de unde ţi-om ?crie îndată. Păn-atunci în?ă, te ?ărut împreună cu Gogu-tuloi.
V.A.
Scumpă mămuţă,
Te ?ărut de o mie de ori şi am deci? a învăţa ca ?ă înot ca mata pentru ca la anul ?ă ne ?căldăm împreună. Te ?ărut încă din toată inima.
Mărie
Iată adre?a noa?tră: Mr V. Alec?andri Hâtel du Pavilion Boulogne ?ur Mer France
44
Dieppe, 20 augu?t 1872
Dragă băbuşcă,
Am plecat de la Boulogne de trei zile şi am venit cu copila la Dieppe, tot pe malul mărei, unde ?e gă?eşte frate-meu cu familia lui. Marghioliţa-i foarte mulţemită de a ?e gă?i cu verile ei. Am aşezat-o tot într-o ca?ă cu dîn?ele şi petrece toată ziua împreună, luînd băi de mare şi făcînd toate nebuniile vîr?tei lor. Eu şed la H6tel Bri?tol no. 5, într-o odăiţă mică, dar foarte curată. Timpul e frumo?, mulţime de lume au venit ?ă ră?ufle aerul mărei şi ?ă răcorea?că în apă. Fac ca toată lumea, mă ?cald dimineaţa şi pe?te zi petrec în familie.
Am primit aice ?cri?oarea în care îmi anunţi că ai primit portretul copilei. Te plîngi de ?ingurătate şi te cred .... de aceea am hotărît ?ă plec cît oi putea mai de grabă. Aş vroi mai întîi ?ă-mi mîntui cura de băi şi ?ă profitez de timpul frumo? care au revenit, căci păn-acum am avut numai furtuni. Eu ?înt ?ănăto? şi ?per ?ă mă deprind cu vîntul şi cu frigul, deşi nu-i iube?c nicidecum.
M-am bucurat pentru veştile ce-mi dai de?pre recoltă, în?ă îmi pare rău că nu ?-a prezentat nici un po?e?or păn-acum, căci acea?ta ră?toarnă toate planurile mele. Trebuie numaidecît ?ă mă de?fac de Mirceşti îndată ce m-oi întoarce în ţară, pentru ca ?ă fiu liber de a di?pune de traiul no?tru într-un mod mai plăcut.
Nedarea moşiei în po?e?ie are ?ă mă oblige de a petrece iarna în ţară, lucru foarte ?upărător pentru amîndoi; în?ă ce ?ă facem? Om videa cînd oi fi aca?ă, ce hotărîre oi lua.
Păn-atunce, te îndemn ?ă-ţi cauţi de ?ănătate, pentru ca la întoarcerea mea ?ă te gă?e?c voinică şi ?ănătoa?ă împreună cu Gogu.
Te ?ărut,
V.A.
66
67
45
Pari?, augu?t 1872
Dragă băbuşcă,
Am şezut mai multe zile în Pari? şi ţi-am comandat un co?tium de iarnă foarte frumo?, pe care ţi l-oi aduce în?umi. Acum ?înt gata a pleca iar la Diepe pentru ca ?ă văd copila şi ?ă-i zic adio. Prin urmare voi mai întîrzia pe aici cîteva zile, ?per în?ă că nu mult, căci am mare dorinţă ?ă te văd şi ?ă te ?ărut. '
Am făcut puţine băi de mare, în?ă am făcut duş de apă de mare în toate zilele, şi m-am ?imţit foarte bine de efectul lor a?upra ?ănătăţii mele. încep a mă deprinde cu frigul şi cu vîntul şi acea?ta mă bucură. Te rog dar ?ă pui la cale ca ?ă-mi dreagă maşina pentru duşe care am adu?-o de la Pari? acum trei ani şi ceva. Zace ?ub ?cară. Am de gînd a urma necontenit cura de apă rece cum m-oi întoarce în ţară. Sînt ?ănăto?, mănînc şi mi?tuie?c cît un lup, şi am mare dorinţă ?ă vin aca?ă pentru ca ?ă [te] încredinţezi ?ingură de efectul folo?itor a curei ce fac.
Plec mîine dimineaţă şi ţi-oi ?crie de la Diepe, dîndu-ţi veşti de Marghiolita. Ea ?-a pu? ?ă lucreze pentru 'matale o bandă de lînă, în?ă vrea ?ă-ţi facă o ?urpriză. Pe aici timpul e frumo? deşi am avut călduri mari. Nu ştiu cum e?te la Moldova ?
Scrie-mi cum te afli de?pre ?ănătate, cît pentru trebile moşiilor, am toată încrederea că merg bine ?ub direcţia matale. De aceea n-am nici un ?fat de dat, căci orice-i face, ştiu că va fi bine făcut.
Te ?ărut de o mie de ori.
V.A.
Am cumpărat patru mengă pentru bengu.
68
46
i>im?-vl ni AJ$Q943 /-.briiii Pari?, 2 ?ept. 1872
Dragă băbuşcă,
Ţi-am ?cri? regulat de pe?te tot locul unde m-am gă?it, mă mir dar cum ?e face că n-ai primit răvaşe de trei ?ăptă-mini.
Eu ?înt ?ănăto? şi mă ocup a lua duşe de mare, care îmi fac mult bine. Copila a?emine ie băi şi ca ?ă-i fac mulţemire i-am încuviinţat ?ă ieie lecţii de mer? calare. Păn-acum au luat patru împreună cu vara ei, Bebe, şi merge de?tul de binişor.
Am venit la Pari? pentru 24 de ore ca ?ă-ţi comandez un co?tium de iarnă şi plec mîini îndărăt la Diepo unde voi mai şăde vro două ?ăptămîni cu familia întreagă şi cu Mile de. la Tullaye. Apoi îmi voi face pregătirile de întoarcere aca?ă. Pană atunce, dragă băbuşcă te rog ?ă fii răbdătoare şi ?ă conduci trebile cu i?cu?inţă ce ai pentru ca, dacă recolta anului ace?tui e proa?tă, ?ă ne putem măcar de?păgubi la anul viitor.
în?ă iarăşi zic că un po?e?or bun m-ar ?capă de toate grijile.
îmi pare curioz că n-ai gă?it în lăzi mai mult de opt cutii de pravuri de dinţi, căci eu am cumpărat 4 duzini de cutii. Se vede că ?-au furat undeva, ?au aice la otel, ?au la vama de la Iţcani. Oi mai cumpăra altele cînd a fi ?ă plec în ţară.
Dragă, mi-ai ?cri? ?ă-ţi cumpăr două cor?agiuri, în?ă nu înţeleg bine ce doreşti: cor?eturi ?au cor?agiuri. Aice nume?c cor?agiuri un'?oi de şemizete cu maniei, ce ?e port vara. Scrie-mi îndată şi cu cea mai mare mulţemiri ţi-oi cumpăra lucrurile ce doreşti. Oi aduce totodată şi barometru lui Catargiu, în?ă nu am gă?it întocmai ca al meu.
■pr
Eu ?înt de ideee ?ă vinzi grîul, dacă preţul e?te de 5-J- #, fiindcă recolta în Franţa e foarte frumoa?ă. Adio, te ?ărut împreună cu Gogu. Complimente lui Catargiu şi Valianu.
V. Alec?andri
47
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Pari?, miercuri, 21 ?ept./3 oct. 1872
Dragă băbuşcă,
Plec mîini din Pari?, la Dre?da, unde voi ?o?i poimîni. Acolo m-oi opri vro trei zile, după care voi veni de-a dreptul la Mirceşti. Am de gînd a nu mă opri nicăiri, pentru ca ?ă ajung mai degrabă aca?ă, deşi di?tanţa între Dre?da şi Mirceşti trebuie ?ă fie de două zile şi două nopţi. Prin urmare, ?ocot că îi primi acea?tă ?cri?oare puţin înaintea ?o?irei mele. Ţi-oi da de ştire de la Dre?da de?pre ziuapornirci mele din ace?t oraş, pentru ca ?ă te gă?e?c aca?ă.
Ieri am petrecut ziua întreagă cu Marghiolita, am mîn-cat împreună cu Mile Latulayc la Grand Hotel şi ?eara am fo?t cu toţii la operă.
Acum nu-mi rămîne decît ?ă-mi fac valiza şi ?ă plec. Xu-ţi pot ?pune cît ?înt de mulţemit de-a mă întoarce la bordeiul meu şi de a-mi gă?i băbuşcă ?ănătoa?ă, aştept în-du-mă cu Gogu la. ?taţie.
îţi aduc un co?tum de iarnă foarte plăcut; moda cea de pe urmă. Ţi-am luat şi camizolc, şi cor?agiuri, şi două cor?e-turi. De-aş ?căpa numai de ?upărările vămilor. Fie ce-a fi.
Te ?ărut de-o mic de ori,
V. Alec?andri
A venit a?tăzi la mine dl. Bone, ca ?ă-mi mulţămea?că pentru bunătatea ce-ai avut de a lua în gazdă pe fiul ?ău bolnav de pe malul Şiretului. Bon6 m-a în?ărcinat ca.?ă-ţi mulţume?c cu multă recunoştinţă din partea lui.
70
48
Mirceşti, oct. 1872
Ma chere Maric, j'ai eu tant d'affaire? depui? mon retour ici qu'il m'a ete impo??ible de trouver un moment de calme pour t'ecrire. Je me hâte donc cette foi? de t'envoyer ce petit mot pour te donner de no? nouvelle?.
Maman e?t bien portante, quoique toujour? fort occupee, moi je joui? d'une ?ânte excellente et Gogou e?t plu? gentil que jamai?. L'automne e?t magnifique et nou? joui??on? de journee? vraiment ?plcndide?. Si ce temp? pouvait durer ju?qu'au printemp?, c'e?t moi qui ?erai? heureux, mai? en previ?ion de l'hiver qui approche nou? ?uivon? l'exemple de la fourmi en fai?ant force provi?ion de boi? et autre object? nece??aire? au menage. Je ?uiş en train de chercher un fermier pour Mirceşti. Si j'ai la chance d'en trouver un â ma convenance, maman et moi nou? echapperion? â une veri-table ?ervitude et pâr con?equent nou? pourrion? aller te voir plu? ?ouvent. En tout ca? nou? ?ommc? decide? de nou? rendrc â Pari? au ccmmencement de l'ete et de .te prendre avec nou? pour aller pa??er en?emble deux moi? au bord de la mer. Jevai? tâcher d'apprendre le francai? â ta merez afin qu'elle pui??e parler avec toi. Tâche, de ton cote, d'etu-dier l'allemand, autant que po??ible, pour faciliter la conver-?ation avec elle, car elle parlo cette languc. Vou? fabriquerez ain?i â vou? deux une e?pece de jargon, moitie francai? moitie tude?que, qui ne manquera pa? dc charme pouj4ceux qui vou? entendront.
Adieu, miile bai?er? de la part de maman. Ecri?-nou? et pr6?ente no? amitie? â Tanmee. Me? compliment? â Mi?? Taylor, Je t'embra??e tendrement.
Tdri pere affectionne,
r .âorrbqai •,-..tr.<.
V. Alec?andri, .7.1
Mirceşti, oct. 1S72
Dragă Mărie, am avut atitea treburi de la reîntoarcerea mea aici, incit mi-a fo?t cu neputinţă ?ă gă?e?c o clipă de linişte pentru a-ţi ?crie. Mă grăbe?c deci de data acea?ta ?ă-ţi trimit doar un cuvînt pentru a-ţi da veşti de?pre noi.
Mama e?te ?ănătoa?ă, cu toate că e?te mereu foarte ocupată, eu mă bucur de o ?ănătate foarte bună şi Gogu e?te mai drăguţ ca niciodată. Toamna e?te minunată şi ne bucurăm de zile în adevăr foarte frumoa?e. Dacă ace?t timp ar putea ?ă dureze pînă in primăvară, eu voi fi cel mai fericit, dar in aşteptarea iernii care ?e apropie, urmăm pilda furnicii făcind multe provizii de lemne şi alte obiecte folo?itoare ca?ei. Sînt pe cale ?ă caut un arendaş pentru Mirceşti. Dacă am norocul ?ă gă?e?c unul care ?ă îmi convină, mama şi cii mine am ?căpat de o adevărată robie şi deci am putea veni ?ă te vedem mai de?. în orice caz, ?întem hotărîţi de a ne duce la Pari? la începutul verii şi de a te lua cu noi pentru a merge ?ă petrecem împreună două luni pe malul mării. Voi încerca ?ă o învăţ franceza pe mama ta, a?tfel încît ?ă poată vorbi cu tine. încearcă, Ia rîndul tău, ?ă ?tudiezi germana, pe cît e?te cu putinţă, pentru a înle?ni convorbirea cu ea, căci ea vorbeşte acea?tă limbă. Veţi fabrica a?tfel, voi două, un fel de jargon, jumătate francez, jumătate german, care nu va fi lip?it de farmec pentru cei care vă vor a?culta.
Adio, o mie de ?ărutări din partea mamei. Scrie-ne şi prezintă amiciţiile noa?tre lui Tanmfie. Salutările mele domnişoarei Taylor. Te îmbrăţişez cu drago?te.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
49
Roman, 2[II] 1872
Mon?ieur Cogalniceanu, Ja??i
Negri chez moi; ?i. tu veux le voir, hâte-toi, car il doit partir; repond?.
A lec?andri
'72
Roman, 2[11] 1872,
Domnul Kogălniceanu, Iaşi,
Negri la mine; dacă vrei ?ă-1 vezi, grăbeşte-te, căci trebuie ?ă plece, ră?punde.
Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
50
Mirceşti, 10 nov. 1872
Ma chere Mărie,
Ta maman vient de recevoir ta lettre du 15, elle en e?t toute heureu?e et ne ce??e d'admirer ta belle ecriture. J'ai du la lui traduire troi? foi? ju?qu'â pre?ent, tant elle a du plai?ir â ecouter la tournure de te? phra?e?. Tu lui demande? ?i elle a ete contente de ton portrait? Je le croi? bien, elle te trouve ?uperbe et ?e promet de te trouver bien mieux encore au naturel, lor?qu'elle viendra te voir et t'embra??er. Ce ?era ver? la fin du moi? de mai de l'annee prochaine ain?i que je te l'ai promi? de vive-voi?.
Maman a ete faire un petit voyage â Galatz en compagnie de l'in?eparable Gogou et maintenant elle e?t occupee de faire ?e? preparatif? d'hiver. Elle fait po?er de? tapi? dan? le? chambre?, et calfeutrer le? fenetre?. Quoique l'automne continue â etre ?plendide, on attend l'hiver de jour en jour et il e?t prudent de ?e premunir d'avance contre le? de?a-grement? qu'amene la vi?ite de ce vieux frileux.
Maman et moi nou? ?omme? fort content? de voir que tu t'applique? au de??in et que tu de?ire? de??iner d'apre? nature. Commence par le? ca??erole?, tu finira? par le? beaux pay?age? et tu ?era? fiere un jour d'etre l'emule de? grand?
■7i
Mirceşti, 1 decembrie 1872
Dragă Mărie,
Datorită ordinei care exi?tă în birourile poştei, ultimele tale trei ?cri?ori mi-au ajun? deodată.
într-una din ele, adre?ată mamei tale, am gă?it o femeie puţin ?aşie, dar de?tul de frumoa?ă cu tot ace?t uşor defect.
Nu mai e?te nevoie ?ă te a?igur că mama ta a gă?it de?enul tău minunat şi că doreşte ?ă-1 înrămeze pentru a-1 trimite la expoziţia din Viena. Eu ?înt ceva mai puţin îneîntat şi ?ocote?c, după acea?tă ?chiţă, că ai ?ă devii într-o zi o celebritate  în lumea artiştilor.   Vei rezi?ta tu ?
Plec mîine la Bucureşti unde voi rămîne o lună cu fratele meu, la Grand Hotel. Deci va trebui ?ă-mi adre?ezi ?cri?orile acolo.
Aşa după cum ţi-am făgăduit, hotărirea noa?tră e?te de ane duce la Pari? in cur?ul ?au cel mai tirziu, la ?fîrşitul lui mai. Vom merge împreună toţi trei la băi de mare pentru a petrece ?ezonul de vară. De acum pînă atunci vei avea timp ?ă ?tudiezi din Beethoven şi ?ă te perfecţionezi în arta de a de?ena mici femei frumoa?e mai puţin... ?aşii decît prima. Cine ştie dacă vara viitoare nu vei face chiar vreun tablou, o marină?
Mama vorbeşte puţin germana, încearcă ?ă înveţi ?ă vorbeşti * acea?tă limbă pînă la venirea noa?tră, ca ?ă poţi a?tfel ?ă conver?ezi cu mama ta. La rîndul ei, va încerca ?ă ?pună cîteva cuvinte in franceză, şi în felul ace?ta veţi face amîndouă o convorbire foarte intere?antă. Eu îmi făgăduie?c o di?tracţie din a vă auzi ?tilcind cele două limbi. Mii de amiciţii lui Tanmee din partea noa?tră. Te îmbrăţişăm cu drago?te,
Tatăl tău iubitor,
V.A.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
52
Bucureşti, miercuri, [6—13 decembrie 1872]1
Dragă băbuşcă.
Am primit un răvaş de la Mie Latiule în care îmi declară că Marghiolita manife?tă din zi în zi mai mult dorinţa de
* în original, baragouiiur, care în?eamnă: a vorbi pro?t, ?tîlcit, o limbă
a ieşi din pen?ion de la dîn?a. Acea?tă dorinţă ?e potriveşte deplin cu proiectul ce-1 am de a muta copila la Dre?da. Prin urmare cată ?ă fii ?ănătoa?ă şi voinică pentru ca la mai viitor ?ă întreprindem voiagiul no?tru. Eu ?int hotărît a urma precum am declarat chiar în Pari?, adică ?ă ieu copila de acolo unde ?e gă?eşte şi ?ă o aşez într-un in?titut din Dre?da, pentru ca ?ă fie mai aproape de noi.
Copila e ?ănătoa?ă şi ?tudiază bine, dar ?e vede că nu ?e mai înţelege nicidecum cu Mie de la Tullaye\
Precum ţi-am ?cri?. Doamna m-a rugat ?ă fac o conferinţă în beneficiul ?ăracilor din Bucureşti. Mi-a fo?t cu neputinţă de a refuza şi dar voi face conferinţa, marţi a doua zi după Crăciun. Voi căta în?ă ?ă plec în urmă pentru ca ?ă fiu de Anul nou la Mirceşti, dacă nu voi fi împiedecat de vreo împrejurare neprevăzută. Sînt ?ănăto? şi primit cu multă amicie de către toţi, în?ă mi-i dor de că?uţă.
Şederea mea aici ar fi foarte plăcută dacă nu aş fi mîhnit de ?tarea lui bietu Gogu. Telegrafiază-mi cum ?e mai gă?eşte. Cît pentru mata, ştiu cît trebuie ?ă fii de necăjită şi, ca o mîngîiere, îţi trimit o ?ută de ?ărutări,
V.A
Frigul a început a fi a?pru.
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
[Mirceşti a. 15 decembrie 1872] 1
53
Ma chere Smaranditza,
Je n'ai pu m'arreter â Ruginoa?a, jeudi, par?eque j'avai? chez moi un ?ylviculteur de la Bukovine qui m'attendait depui? deux jour?. Je me propo?e de venir lundi ou mardi, au plu? tard, mai? ?i d'ici lâ tu aura? quelque cho?e de pre?-
76
?ant â. me dire, je te prie de me l'ecrire. Mon intendent ?e rend â Ruginoa??a pour voir fonctioner la fameu?e etrilleu?e qui fait merveille, il doit, paria meme occa?ion, etudierla maniere de manipuler la machine qui ?epare le ble du charbon. Pri? Mr Tana??aki de ma part de lui ?ervir d'in?tructeur, et en ?on ab?ence charge ton machini?te de cette be?ogne.
Mon proce? en Cour de Ca??ation aura lieu le 15 decembre, il me faudra donc partire au plu? tât, ?i le temp? et le? route? le permettent. Ce voyage de Bucare?t me donne le fri??on, mai? il n'y a pa? â lambiner, il faut me bien couvrir et entre-prendre ma cour?e â traver? le? neige?.
J'ai oublie chez toi une paire de galoche? ain?i que mon panier â provi?ion?... Nabuco m'a dit avoir lai??e egale-ment chez toi une autre paire de galoche?... â mon intention. Fai? moi le plai?ir de donner l'ordre â ta femme de chambre de livrer tou? ce? objet? â mon intendent qui e?t charg6 de m'apporter avânt tout un petit mot de repon?e de ta blanche main.
J'ai vu un in?tant Mitza ă Ja??i, â ?on retour de Dorohoi, elle etait bien portante ain?i que ?on mari.
A bientât, ma cher Smarandiza. Me? amitie? â Rolla. J'embra??e Pulcherie.
Tout â toi de coeur,
V. Alec?andri
[Mirceşti, a. 15 decembrie 1872] 1
Dragă Smărăndiţa,
Nu m-am pc.ut opri la Ruginoa?a joi, pentru că aveam la mine un ?ilvicultor din Bucovina care mă aştepta de două zile. îmi propun ?ă vin luni ?au marţi, cel mai tîrziu, dar dacă pină atunci vei avea ceva grabnic ?ă-mi ?pui, te rog ?ă-mi ?crii. Admini?tratorul meu vine la Ruginoa?a pentru a vedea cum funcţionează ve?tita ţe?ală care face minuni, tot cu acea?tă ocazie trebuie ?ă ?tudieze şi felul in care ?e mînuieşte maşina care de?parte griul de cărbune. Roagă-1 pe dl. Tănă?achi, din partea mea, ?â-i ?ervea?că de in?tructor şi, în lip?a lui, in?ărcinează-1 pe mecanicul tău cu acea?tă treabă.
78
Proce?ul meu la Curtea dc Ca?aţie va avea loc la 15 decembrie, va trebui deci ?ă plec cît mai curind dacă timpul şi drumurile o îngăduie?c. Acea?tă călătorie la Bucureşti îmi dă fri?oane, dar nu ?e poate tărăgăna, trebuie ?ă mă acopăr bine şi ?ă călătore?c prin zăpezi.
Am uitat la tine o pereche de galoşi, cum şi un coş de provizii... Nabuco mi-a ?pu?, de a?emenea, că a lă?at o altă pereche dc galoşi la tine... pentru mine. Fă-mi plăcerea şi dă ordin jupîne?ei tale de a da toate ace?te obiecte admini?tratorului meu, care e?te în?ărcinat ?ă-mi aducă, înainte de toate, ca ră?pun?, cîteva rînduri ?cri?e de alba ta mînă.
Am văzut-o o clipă pe Miţa la Iaşi, la întoarcerea de la Dorohoi, era bine, la fel şi ?oţul ?ău.
Pe curînd, dragă Smărăndiţa. Amiciţiile mele lui Rolla. O îmbrăţişez pe Pulheria.
Al tău din inimă,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
54
■
Gioi, Bucureşti, [21 decembrie 1872] 1
Dragă băbuşcă,
înainte de toate, te înştiinţez că ?înt ?ănăto? şi că aştept cu nerăbdare veşti de la Mirceşti. Cum te afli şi cum ?e află Gogu? Aice toată lumea ştie că Gogul e bolnav şi toţi mă întreabă de el. Tuloi a agiun? un per?onagiu important în România. Ve?te mare! i-am gă?it o mirea?ă, o căţeluşă foarte frumuşică, încă tînără, pe care mi-au dăruit-o un amic în folo?ul lui Gogu. Am ?-o aduc cu mine la Mirceşti şi ?înt ?igur că ţi-a place, fiind tot de un ?oi ca şi Gogu. Ea poartă numele armonio? de Lidi.
79
Am fo?t la Doamna, care m-au primit foarte amical şi m-au făcut ?ă-i promit că voi face o conferinţă în Bucureşti, în folo?ul ?ăracilor. Am ?ă le cete?c Dumbrava Roşie de azi într-o ?ăptămînă. Ţi-oi ?crie ce ?ucce? voi ave.
Proce?ul no?tru cu Poliz, din Be?arabia, nu e încă terminat de tot. Mai avem o de pe urmă înfăţişare la Curtea de Ca?aţie, în?ă ?înt liniştit de?pre rezultat. Venirea mea în Bucureşti au fo?t folo?itoare în privirea ace?tui proce?, şi cred că voi face foarte nimerit ?ă a?i?t la înfăţişare dinaintea Ca?aţiei, căci nu vreu ?ă mă mai la? în nădejdea altue.
Frigul au început a fi cam a?pru, deşi zilele ?înt frumoa?e. Nu ie? fără blană şi fără galoşi, chiar fiind închi? în cupe, căci ţin foarte mult ca ?ă mă întorc ?ănăto? lîngă băbuşcă.
Adio, te ?ărut,
V. Alec?andri
Complimente lui Gogu.
55
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Bucare?t, 22 decembre 1872
Ma ckere Mărie,
Le nouvel An, vieux ?tyle, approche. Maman et moi nou? t'envoyon? miile bai?er? affectueux et j'yajoute pour ma part une jolie fourrure de lynx que tante Noemi e?t chargee de te faire arranger en paletot. Alice, Mărie et toi
80
vou? aurez le meme co?tume d'hiver. Ecri?-moi toujour? â Roman. Je termine comme je commence en t'embra??ant bien tendrement.
Ton pere affectionne.
V.A.
Bucureşti, 22 decembrie 1872
•
Dragă Mărie,
Anulnou, pe ?til vechi, ?e apropie. Mama şi cu mine iţi trimitem mii de calde ?ărutări şi din partea mea mai adaug şi o frumoa?ă blană de ri?, pe care mătuşa Noemi e?te în?ărcinată ?ă ţi-o aranjeze ca palton. Alice, Mărie şi cu tine veţi avea acelaşi co?tum de iarnă. Scrie-mi tot la Roman. Termin cum am început, îmbrăţişîndu-te cu drago?te.
Tatăl tău iubitor, •
V.A.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
56
Sîmbătă, [23 decembrie 1872] 1
Scumpa băbuşcă,
Am primit depeşa matale şi m-am mîhnit mult că Gogu e tot bolnav. Aştept cu nerăbdare o ve?te bunăde?pre el. Eu ?înt ?ănăto? şi dore?c ca ?ă te ştiu ?ănătoa?ă..
Telegrafiază-mi de două ori pe ?ăptămînă. Aici a căzut omăt, în?ă nu-mi pa?ă căci am odaie caldă şi cupet bun.
Te ?ărut,
V.A.
Dl. Negruzzi va lă?a ace?t răvaş la ?taţie.
către co?tache negri
57
Bucare?t, [a. 26 decembrie 1872
Mon cher Negri,
Sion 1 part pour Ocna uniquement pour avoir le plai?ir de te voir. Je voudrai? l'accompagner mai? je ?uiş oblige de m'arreter ici encore quelque? jour? pour fair une conference au benefice de? pauvre? de Bucare?t. La Prince??e, ain?i que le? Dame? patrone??e m'ont prie de leur venir en aide en li?ant la Dumbrava Roşie J'ai accepter; en con?equance je ne pourrai? etre chez moi qu'apre? le? fete?.
J'ai recu ta lettre et je t'ai parfaitement approuve de ne pa? vouloir prete ton nom â de? gecheft?. J'agi? de mon câte, exactement comme toi.
Cogălniceanu voudrait bien po??eder ta „Beatrice"2, mai? il e?t â court d'argent.
Quant au chemin de fer, ?itât qu'on aura decide quelque cho?e je t'en avertirai.3
[Adieu] *, t. â toi de coeur,
V. Alec?andri
Miile bon? ?ouhait? pour le? petit?.
Bucureşti, [a. 26 decembrie 1872]
Dragă Negri,
Sion 1 pleacă la Ocna numai pentru a avea plăcerea ?ă te vadă. Aş vrea ?ă il în?oţe?c, dar ?înt obligat ?ă rămin aici încă vreo cîteva zile pentru aţine o conferinţă în folo?ul ?ăracilor din Bucureşti. Prinţe?a, cum şi doam-
* Cuvint ilizibil, propunem acea?tă lecţiune după modelul altor încheieri dc ?cri?ori ale poetului.
nele din patronaj m-au rugat ?ă le vin in ajutor citind Dumbrava Roţie, Am primit: prin urmare nu voi putea fi la mine decît după ?ărbători.
Am primit ?cri?oarea ta şi am ?ocotit că ai cea mai mare dreptate ?ă nu vrei ?ă-ţi imprumuţi numele tău unor geşefturi. La rîndul meu, fac acelaşi lucru ca şi tine.
Kogălniceanu ar dori foarte mult ?ă aibă pe „Beatrice" 1 a ta, dar n-arc nici un ban.
Cit de?pre drumul-de-fier, deîndată ce ?e va hotărî ceva te voi înştiinţa'.
[Adio] *, al tău din inimă,
V. Alec?andri
O mie de bune urări pentru cei mici.
către paulina alec?andri
58
Bucureşti, marţi [a. 26 decembrie 1872] 1
Dragă băbuşcă,
în ?fîrşit am primit telegramul prin care mâ înştiinţezi că eşti ?ănătoa?ă şi că lui Gogu îi merge mai bine. Mărturi?e?c că neprimind de mai multe zile veşti de-aca?ă, îmi închipui?em că bietul Tuloi au murit şi că mata nu aveai curagiul ?ă mi-o ?pui pentru ca ?ă nu mă mîhneşti. Acum în?ă m-am liniştit.. ., în?ă tot aş dori ?ă ştiu lămurit dacă ?peri că ?-a îndreptat de tot şi că va fi ca mai înainte voinici, dacă ?-a mai giuca cu drumul-de-fier ?taţia Mirceşti, şi dacă n-a rămînea pleşuv, pe ?pinare. Ideea care mă îngrijeşte mai mult e?te ?ă nu rămiie pătimaş şi cu ?lăbiciune în o?ul ?pinărei.
Scrie-mi îndată ce gîndeşti de?pre dîn?ul şi dacă vroieşti ca ?ă-i aduc mirea?a ce am căpătat aice pentru dumnealui.
Cf. aici p. 82 ?ub?ol.
Căţeluşa e foarte frumuşică şi tot de-un ?oi ca Gogu, are nişte ochi ca Fîrna.
A?tăzi am ?ă ţin conferinţa pentru ?ăraci, după invitarea ce mi-au făcut Doamna. Toată ?ocietatea Bucureştilor vrea ?ă a?i?teze la citirea Dumbravă Roşii, prin urmare oi ?ă am un public foarte numero?.
Ţi-oi ?crie ce efect voi produce.
Iarna e tot blinda pe aice, cu toate ace?te nu ie? din ca?ă fără galoşi, blană şi fără cupe... A?tfel, mă păze?c de frig şi mă ?imt ?ănăto?, deşi nu mă prea împac cu hrana de la otel.
Ţi-am trimi? o cutie de bomboane prin poştă la Roman. Calimah Catargi pleacă măini şi îţi trimit cu dîn?ul un capiu-şuon comandat pentru mata chiar de cumnata lui Catargiu. Cît pentru coc, nu am gă?it încă nimic după gu?tul meu. Mi-au ?pu? în?ă un coafior că aşteaptă în zilele ace?te mai multe cocuri din Pari?. Voi merge că le văd şi voi alege ce-a fi mai potrivit cu pruba de păr ce mi-ai dat.
Copilei i-am trimi? o blană de Anul nou. Ea mi-au ?cri? pentru ca ?ă ne feliciteze de zi întîi şi ne trimite la amîndoi o mie de ?ărutări.
A revedere, te ?ărut,
V. Alec?andri
59
Bucureşti, miercuri [27 decembrie 1872] 1
Dragă băbuşcă.
A?eară am citit Dumbrava Roşie dinaintea Doamnei şi a întregei ?ocietăţi din Bucureşti. Succe? complet, aplaudări, complimente etc. au cur? droaie pe capul meu, în?ă cea mai plăcută felicitare mi-au venit din partea unei dame bătrîne care mi-au zi?: ?ă-fi trăia?că Gogu. I-am ?ărutat mîna de recunoştinţă.
Doamna m-au invitat ?ă a?i?t numaidecît la balul de la Curte, care va fi la finitul anului. Nu am putut ?ă-i refuzez.
prin urmare cu marc părere de rău voi lip?i de-aca?ă pentru ziua mea.
Măria-?a au manife?tat dorinţa ca ?ă-i cite?c pie?a2 mea de teatru ?cri?ă în ver?uri franceze. Ea ?e gă?eşte, mi ?e pare, în ?altarul din ?tînga al biuroului meu. E o carte roşie cu marginile poleite. O cunoşti, te rog ?ă mi-o trimiţi cu poşta.
îţi dore?c ?ănătate şi împlinirea dorinţelor de Anul nou şi te ?ărut de o ?ută de ori. Spune lui Gogu că mirea?a lui îi trimete o guriţă foarte dulce.
Iată un răvaş către dl. Hri?te Ovane? pentru ca ?ă numere în primirea matale giumătatea banilor ce datoreşte pe ?ama-nături.
V. Alec?andri
60
Bucureşti, gioi, [28 decembrie 1S72J
Dragă băbuşcă,
Am primit răvaşul matale din urmă şi n-am înţele? pentru ce te-ai mîhnit aşa de tare în privirea Marghiolitei. De vreme ce eram hotărît ?ă o ?cot de la Mile Latullaye *, eu ?înt din contra foarte mulţemit că în?ăşi d-ei gă?eşte cu cale că ?ă nu ?ile?c copila a şedea lîngă dîn?a. Dificultatea ce ?-ar fi prezentat cînd aş fi fo?t ca ?ă explic d-rei de la Tullaye rezoanele pentru care am luat acea hotărîre nu mai exi?tă. Prin urmare, la vară vom merge şi vom lua copila fără a mai fi obligaţi de a intra în tălmăciri.
După cîte ţi-am ?pu? după întoarcerea me de la Pari?, şederea Marghiolitei în ca?a Mile Latullaye nu ?e mai putea prelungi pentru că biata fată era expu?ă a-şi înăcri caracterul. Prin urmare, departe de-a te mîhni, ar trebui ?ă te bucuri că lucrurile au luat un cur? conform cu dorinţele noa?tre.
M-am înve?elit de ?tarea lui Gogu. Crezi în?ă că ?-a îndrepta deplin şi că n-a rămîne infirm, ?lab de şale, încît ?ă nu mai poată alerga cu drumul-de-fier?
84
85.
Vrei ?â-i aduc mirea?a?
Eu ?înt ?ănăto? şi foarte doritor de a mă întoarce aca?ă. Oi căta ?ă ?cap de aice cît mai degrabă.
Te ?ărut,
V. Alec?andri Acea?tă ?cri?oare ţi-a aduce-o Calimah Catargi.
61
1 ghenar 1873
Dragă băbuşcă,
îţi trimit două articole ?cri?e a?upra' conferinţii mele.1 Ceteşte-le împreună cu Gogu şi te mîndreşte. Am primit depeşa matale de felicitare. Oi aduce mirea?a lui Gogu, precum şi o zgardă ce mi-a dăruit o damă pentru Tuloi.
Te ?ărut.
V.A.
Am primit pie?a.2
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
62
Mirceşti, 2 fevr. 1873
Moş Pi?oi,
Paulina mergînd la Cernăuţi ca ?ă cumpere făina picluită pentru ca ?ă facă colaci pe cînd a fi ?ă vii la Mirceşti cu Alexandru Făt-Frumo? lj îţi ?criu ace?te rînduri ?pre a-ţi
dori ?ănătate şi voie bună. Eu am petrecut o lună şi giumătate în Bucureşti, bucurîndu-mă de multe plăceri de tot ?oiul, şi acum m-am întor? la că?uţa mea ca şoarecul în caşcaval. Mă odihne?c de valurile lumei aşteptînd primăvara ca ?ă plec la Pari?. Poate mai înainte mă voi repezi la Cernăuţi numai şi numai ca ?ă te văd în rolul de ?oţ şi tată, adică de drac pocăit. Pînă atunci îţi dore?c încă o dată toate fericirile.
Al tău vechi amic,
V. Alec?andri
Mărie Docan (Bogdan) au nă?cut un Bogdănaş. Se află la Iaşi.
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
63
6  fevr. 1873
Iubite Negruzzi,
îţi trimit articolul meu a?upra lui Alecu Ru??o l. în acea?tă broşură vei gă?i şi cîteva mici lucruri 2 ?cri?e de amicul meu, precum: Piatra corbului, Cugetări, Studii naţionale, Decebal şi Ştefan, pe care ar fi bine ?ă ?e publice în Convorbiri căci îmi par de?tul de intere?ante. Adio, plec a?tăzi la ţeară cu gînd de a mă pune pe lucru. (?)
Al d-tale amic,
•   V. Alec?andri
■86
câtre mărie bogdan
64
Mirceşti, fevrier 1873
Ma chere Mărie,
Nou? ?omme? content? d'apprendre que tu t'e?bien amu?ee â la ?oiree dc Mme Lacroix et que ton co?tume de pay?anne moldave a ete reu??i. Bientot ta tante Noemi te commandera un joii habillement au maga?in du Printemp? et quand j'arriverai â Pari?, je completerai ta garderobe. Soi? tran-quille, tu n'aura? rien perdu pour attendre et au fur et â me?ure que tu grandira? et que par te? qualite? tu repondra? â mon attente, je ferai de toi une veritable elegante de bon gout. La fourrure e?t arrivee un peu tard, elle a perdu beau-coup de temp? en route, cependant elle te fera plai?ir, j'en ?uiş ?ur, car elle nou? a parue jolie â ton oncle et â moi.
Tante Noemi e?t chargee de t'en faire un parde?u? pareil â celui de te? cou?ine?.
La neige nou? avait quitte?, mai? elle e?t revenue depui? hier, ce qui ne nou? rejouit guere.
L'impo??ibilite de ?ortir dan? le jardin nou? oblige â garder la chambre comme de pauvre? pri?onnier?.
Mai? dan? deux ou troi? moi? nou? prendron? notre voi pour tout de bon, car ce ?era pour aller t'embra??er et pre?enter no? amitie? â Tanmee.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti,  februarie 1873
Dragă Mărie,
Sîntem mulţumiţi aflînd că te-ai di?trat bine la ?erata de la d-na Lacroix şi că co?tumul tău de ţărancă moldoveancă a fo?t reuşit. în curînd  mătuşa Noemi  îţi va comanda o frumoa?ă  îmbrăcăminte la
88
magazinul Printemp? şi cind voi ?o?i la Pari?, iţi voi completa gar deroba. Fii liniştită, nu ai pierdut nimic aşteptînd, şi pe mă?ură ce vei creşte şi calităţile tale vor ră?punde aşteptării mele, voi face din tine o adevărată elegantă de bun-gu?t. Blana a ?o?it cam tîrziu, a pierdut mult timp pe drum, cu toate ace?tea ea îţi va face plăcere, ?int ?igur, pentru că ea ni ?-a părut frumoa?ă, unchiului tău şi mie.
Mătuşa Noemi e?te în?ărcinată ?ă-ţi facă un parde?iu a?emănător cu cel al verişoarelor tale.
Zăpada ne pără?i?e, dar ea ?-a reîntor? de ieri, ceea ce nu ne bucură
deloc.
Neputinţa de a ieşi în grădină ne ?ileşte ?ă ?tăm în cameră ca nişte bieţi prizonieri.
Dar in două ?au trei luni ne vom lua hotărît zborul, căci va fi pentru a veni ?ă te îmbrăţişăm şi ?ă prezentăm amiciţiile noa?tre lui Tanmee.
: Tatăl tău iubitor,
V.A.
cAtre ?mArăndiţa docan
65
[februarie-martie 1873]*
Ma chere Smaratiditza,
Hanganou a ete hier â Mirceşti pour voir me? boeuf? de labour, il le? a trouve? de petite taille et ?'en ait retourne â Rougino??a. Je pui? donc con?iderer l'affaire ?an? ?uite et vendre mon betail â la foire de Roman?
Recoi? tu regulierement le Figaro que je t'en voie tou? le? deux ou troi? jour??
Je' ?uiş Ver? Ta moitie du cinquieme acte de ma grande comedie et cela me rend bien content, car c'e?t un joii ca??e
89
tete que de faire concourir une vingtaine de per?onage? au denouement d'une intrigue compliquee.
Je vou? embra??e toute?,
V. Alec?andri
[februarie-martie 1873] 1
Dragă Smărăndiţa,
Hanganu a fo?t ieri la Mirceşti pentru a-mi vedea boii de jug, i-a gă?it prea mici şi ?-a reîntor? la Ruginoa?a. Pot deci ?ă ?ocote?c afacerea fără urmări şi ?ă-mi vînd vitele la tirgul din Roman?
Primeşti regulat Le Figaro pe care ţi-1 trimit la două, trei zile ?
Sînt pe la jumătatea actului cinci al marii mele comedii şi acea?ta mă mulţumeşte mult, căci e?te o plăcută bătaie de cap ?ă faci ca douăzeci de per?onaje ?ă concureze la deznodămîntul unei intrigi complicate.
Vă ?ărut pe toate,
V. Alec?andri
■
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
66
Mirceşti, mar? 1873-
Ma chere petite Mărie,
J'ai recu ta lettre gentille et affectueu?e et j'ai ete heureux de voir que la robe que Ton a command6 pour toi ?era jolie et de bon gout.
Je deşire, ma chere enfant, que tu ?oi? elegante âutant que l'on doit l'etre â ton âge. Quand tu aura? grandi tu portera? de belle? toilette? en ?oie de toute? le? couleur?, mai? en attendant, un peu de ?implicite melee de di?tinction c'e?t ce qui te convient le mieux.
Je ?uiş impatient de voir le de??in dont tu me parle? avec un cer tain enthou?ia?me.
Ton arbre, â t'en croire, e?t tellement beau, tellement naturel, qu'en le voyant on croirait entendre le chant de? oi?eaux dan? le? branche?.
C'e?t un arbre prodigieux, je t'en fai? mon compliment. Nou? ?omme? heureux de ?avoir que tu a? le gout de? beaux art?, et que tu trouve? beaucoup de plai?ir â de??iner et ?urtout k etudier la mu?ique. Quand tu ?era? une grande demoi?elle, c'e?t alor? que tu ?era? contente d'avoir appri? â de??iner et â bien jouer du piano. Rapelle toi le? ?ucce? que tu a? obtenu? â Boulogne; apre? avoir ravi le? Anglai? qui t'appelaient une etoile, tu doi? avoir l'ambition d'enchan-ter le? Francai? qui ?e connai??ent d'avantage en mu?ique.
Fai? de? arbre?, moi je ferai en?emencer de? fleur?, ce ?era une e?pece de botanique en familie.
Adieu, ma chere enfant, nou? t'embra??on? tendrement et te chargeon? de pre?enter no? amitie? k Tanmee.
V.A.
Mirceşti, martie 1873
Micuţa mea Mărie,
Am primit drăguţa şi drăgă?toa?a ta ?cri?oare şi am fo?t fericit de a vedea că rochia care a fo?t comandată pentru tine va fi frumoa?ă şi de bun-gu?t.
Dore?c, draga mea fetiţă, ca ?ă fii elegantă, atit cît trebuie ?ă fii la vîr?ta ta. Cind te vei mări, vei purta toalete frumoa?e din măta?e de toate culorile, dar pînă atunci puţină ?implitate ame?tecată cu di?tincţie e?te ceea ce ţi ?e potriveşte cel mai bine.
Sînt nerăbdător ?ă văd de?enul de?pre care îmi vorbeşti cu un oarecare entuzia?m.
Pomul tău, dacă e?te ?ă te cred, e?te atît dc frumo?, atit dc natural, încît văzîndu-1, ?-ar crede că ?e aude cîntecul pă?ărilor între crengile ?ale.
E?te un pom fermecat, te felicit. Sîntem fericiţi ştiind că ai înclinaţii pentru artele frumoa?e, şi că iţi face multă plăcere ?ă de?enezi şi, mai cu ?eamă, ?ă ?tudiezi muzica. Cînd vei fi o domnişoară mare, atunci vei fi mulţumită de a fi învăţat ?ă de?enezi şi ?ă cinţi bine la pian. Adu-ţi aminte
de ?ucce?ul pe care l-ai avut la Boulogne; după ce i-ai îneîntat pe englezi, care te numeau o ?tea, trebuie ?ă ai ambiţia ?ă îneînţi pe francezi, care ?înt încă mai cuno?cători în muzică.
Fă pomi, eu voi ?emăna flori, va fi un fel de botanică în familie.
Adio, draga mea fetiţă, te îmbrăţişăm cu drago?te şi te în?ărcinăm ?ă prezinţi amiciţiile noa?tre lui Tanmee.
T
V.A.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
67
Gioi [Bucureşti, a.30 martie 1873]1
Doamnei Paulina,
Am ?o?it cu bine la Bucureşti. Am gă?it aice timp cald. Pe drum am văzut un coco?tîrc. Am avut o bună in?piraţie de a veni, căci ?per ?ă pot da agiutor fratelui meu în intere?ele ?ale. Precum ţi -am declarat, nu voi şedea mai mult de o ?ăptămînă la Bucureşti.
La întoarcere poate că m-oi abate pe la Galaţi, unde Calimah 2 are o treabă de pu? la cale, apoi mă voi' opri în Bacău 24 de ore pentru ca ?ă-mi ?cot mărturia ştiută.
Adio, te ?ărută,
V. Alec?andri.
Complimente Codîrlei.
CĂTRE HOCIUNG
68
Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873]
Domnule Hociung,
Am nevoie de a-mi ?coate o mărturie i?călită de oameni bătrîni, care ?ă-mi ?erveze de act de naştere şi vin a te ruga.
ca ?ă binevoieşti a-mi pregăti a?emine mărturi?ire. Eu ?înt nă?cut la Bacău la luna iulie 1821 2; părintele meu: Vornicul Va?ile Alec?andri; maică-mea Elena, nă?cută Cozoni.
Acum mă gă?e?c la Bucureşti, de unde ?per că plec pe?te trei zile şi, trecînd prin Bacău, mă voi opri ca ?ă de?ăvîrşe?c formalităţile nece?are pentru legalizarea mărturiei de către Tribunal. Sper că voi gă?i actul i?călit de marturi. Mă vei îndatori foarte mult.
Al d-voa?tră amic şi ?ervitor,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
69
Bucureşti, ?imbătă, [martie, 1873]1
Dragă,
M-am întîlnit cu prietenul care ?eamănă a fi încredinţat că va reuşi mai tîrziu a-ţi îndeplini dorinţa. Am fo?t ieri la Senat unde, gă?ind pe Boere?cu, am avut de la el veşti de?tul de rele cu privire la Iancu. Mă tem că toate au fo?t numai vorbe, şi pe acele vorbe Baligot a făcut treaba de?pre care părea atît de mulţumit, în?ă cum râmîne Iancu cu noul împrumut ce a contractat? Iar încurcătură!... A?ta mă ?upără.
Boere?cu mi-a ?pu? că au ?cri? Iancului ?ă nu ?e grăbea?că a veni aici, nefiind ?igur de reuşită. Ce în?emnează toată acea?tă jucărie, nu pricep.
Timpul în Bucureşti nu e frumo? ca la Iaşi şi ca la Mirceşti; pîclă, glod luneco?, în?ă nu-i frig.
Sper că-ţi e?te mai bine decît cum te-am lă?at. Scrie-mi două rînduri cum te afli. Eu ?înt ?ănăto? şi ?per ?ă dorm butuc la noapte.
Te ?ărut,
V. Alec?[andri]
70
Vineri, [Bucureşti, a.30 martie 1873]»
Dragă,
Plec mîine, ?îmbătă cu Calimaki 2. Trecem prin Galaţi, apoi ne oprim la Bacău, şi, în ?fîrşit, ?o?im la Mirceşti marţi ?au cît mai tîrziu miercuri.
M-am oprit pentru intere?ul fratelui meu care a căzut baltă.
Te ?ărut,
V.A.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
71
Mirceşti, martie 1873
Iubite domnule Negruzzi,
Eram ?ă viu de mult la Iaşi pentru ca ?ă vă cite?c comedia mea Ciocoii 1, dar am fo?t împiedecat prin deo?ebite vizite ce am primit şi care mi-au luat tot timpul. Lucrările mele au fo?t a?tfel întrerupte. Prin urmare, nu am putut termina prefaţa la ?crierile mele, ce ţi-am promi? pentru unul din numerele Convorbirilor.
Acum ?înt liber şi îmi propun ?ă viu la Iaşi ca ?ă vă dau lectura comediei ?îmbătă. Aş dori ?ă fie adunaţi membri „Junimei" cît mai devreme, căci pie?a, fiind în 5 acte, va reclama mai multe ore de lectură. Nu ?-ar putea ?ă înviţi şi pe dl Ianov, ca ?ă a?i?te Ia acea întrunire? Cine ştie? ar gă?i vreun ?ujet de canţonetă comică între numeroşii per?onajii a comediei mele.
94
Fiindcă o operă dramatică e?te menită a fi reprezentată, am de gînd a o încredinţa lui A?lan 2; de aceea mi-am luat voie a-1 invita pe ?îmbătă la d-ta, ca ?ă a?culte comedia Ciocoilor în calitatea ?a de director [al] Teatrului Naţional.
Mi-ai ?pu? că ai fi mulţemit ?ă publici pie?a mea în Convorbiri..., în?ă cum îi face ca ?ă tipăreşti întregile cinci acturi în puţinele numere ce mai rămîn pană la 1 martie viitor ? Nu crezi că ar fi o mă?ură nimerită de-a publica Ciocoii ?ub forma de ?uplement, a?tfel ca în numerele de la dec, ghenar şi fevruar ?ă apară pie?a întreagă? Foile fiind imprimate deo?ebit ar forma la ?fîrşitul anului o broşură. Gîn-deşte-te la acea?ta şi-mi dă opinia d-tale ?îmbătă.
îmi pare rău că nu oi ?ă am printre a?cultători pe Pogor şi Maiore?cu. Aş fi fo?t bucuro? ?ă aud ob?ervările lor... fie cît de a?pre. Acum nu-mi rămîne decît ?ă te îndemn ca ?ă te rogi la Dumnezeu pentru continuarea timpului frumo?... căci dacă nu mai ?înt rău de mu?că.. . hela? !... ?înt foarte rău de frig.
Al d-tale devotat amic,
V. Alec?andri
Sper că ocupaţiile fratelui d-tale Leon, îi vor permite ?ă vie ?îmbătă.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
72
Mirceşti, 20 avril 1873
Ma chere Mărie,
J'apprend? aveac plai?ir que tu promet? â Tanmee^ de lui faire le? honneur? de Mirceşti et de conduire toi-meme lor?que tu la promenera en voiture dan? le boi?. Cette pro-me??e ?e reali?era l'annee prochaine car je compte te faire
95
pa??er te? vacance? en Moldavie. Nou? iron? alor? vi?iter Bouhou?ch et nou? enleveron? Tanmee au grand de?e?poir de Sophie, â moin? que Sophie ne veuille ?e lai??er au??i enlever par la meme occa?ion. On fera de? dejeuner? ?ur l'herbe dan? le boi?, au bord du Sireth, pendant que de? mu?icien? cache? dan? le? arbre? executeront de? ?ymphonie? ravi??ante?. Pui? on ira faire vi?ite â Mărie Bogdan, dont la terre e?t ?ituee â peu de di?tance de Mirceşti, bref on ?e donnera beaucoup de plai?ir l'annee prochaine. Quant aux vacance? qui approchent nou? le? pa??eron? en?emble au bord de la mer, occupe? â faire collection de coquillage et â prendrc de? lecon? de natation. Tu voi? que l'avenir n'e?t nullement ?ombre.
T'ai-je ecrit que maman a recu te? ouvrage?? C'e?t je croi? le jeune Exarho qui le? a apporte? en Moldavie. Ce? travaux d'art, execute? avec une adre??e merveilleu?e, ont etonne le? population? et rendu Maman au??i heureu?e que po??ible. Le? pelotte? brillent ?ur la table de toilette et font l'admiration de? per?onne? qui nou? rendent vi?ite. Tu comprend? combien nou? en ?omme? fier? !
Adieu, nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affec[tionne,]
V.A.
Mirceşti, 20 aprilie 1873
Dragă Mărie,
Aflu cu plăcere că făgăduieşti lui Tanmee ?ă-i faci onorurile Mirceştilor şi ?ă mini tu în?ăţi cînd o vei plimba cu tră?ura prin pădure. Acea?tă făgăduială ?e va împlini anul viitor căci ?ocote?c ?ă vii ?ă petreci vacanţa în Moldova.
Ne vom duce atunci ?ă vizităm Buhuşii şi o vom răpi pe Tanmee ?pre marea părere de rău a Sofiei, numai dacă Sofia nu va dori ?ă ?e la?e şi ea răpită cu aceeaşi ocazie. Se va dejuna pe iarbă în pădure, pe marginea Şiretului, in timp ce cîntăreţii a?cunşi în arbori vor executa ?imfonii îneîntătoare. Apoi vom merge ?ă o vedem pe Mărie Bogdan, a cărei moşie e?te ?ituată la mică di?tanţă de Mirceşti, pe ?curt anul viitor ne vom oferi multe di?tracţii. Cit de?pre vacanţa care ?e apropie, o vom petrece împreună pe malul mării
96
ocupaţi ?ă facem colecţii dc ?coici şi ?ă luăm lecţii de înot. După cum vezi, viitorul nu e?te deloc întunecat.
Ţi-am ?cri? că mama a primit lucrările tale? Cred că tînărul E??arcu e?te cel carele-a adu? in Moldova. Ace?te lucrări de artă, executate cu mare măie?trie, au uimit pe locuitori şi au făcut-o pe mama cit ?e poate de fericită. Pelotele ?trăluce?c pe ma?a de toaletă şi fac admiraţia per?oanelor care vin ?ă ne vadă. înţelegi cit ?întem de mindri!
Adio, te îmbrăţişăm cu drago?te. Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
către un conte necuno?cut din cernăuţi
73
Mirceşti, 21 avril 1873
Cher comic}
En parcourant le grote?que billet de faire-part que vou? m'avez envoye comme un ?pecimen litteraire de la Bucovine, on ne peut ?'empecher de pen?er que c'e?t â degouter de mourir. On dit que le defunt etait l'ennemi jure de? Rou-main?. Ceux-ci ?e ?ont bien venge? de lui apre? ?a mort au moyen de l'imprime qui "a annonce ?on demenagement dan? la vie eternelle. Quand donc ce??eront-il? de par Ier la Iangue de Poumne et de ?e rendre ain?i la ri?ee de tout homme ?en?e et de bon gout?
A votre place, cher comte, je me hâterai? de deguerpir de Czernovitz â la moindre indi?po?ition, de crainte de devenir la proie de? litteratcur? bucovinien?. Ce? bourreaux ?ont impitoyablement ridicule? et pour eux et pour ceux qu'il? pronent.
J'aime â croire pourtant que vou? jouirez longtemp? d'une ?ânte formidable, afin d'avoir ?ouvent l'occa?ion de
97
me moquer de leur? aberaciune litteraire? et dan? cet e?poir, je vou? ?erre la main cordialement.
Tou? â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 21 aprilie 1873
Dragă conte 1
Parcurgînd caraghio?ul bilet de faire-part pe care mi l-aţi trimi? cape un ?pecimen literar din Bucovina, îţi piere pofta ?ă mai mori. Se ?pune că râ?po?atul era duşmanul declarat al românilor. Aceştia ?-au răzbunat bine pe el după moarte, prin mijlocirea imprimatului care anunţă mutarea lui în viaţă veşnică. Cînd oare vor înceta ?ă vorbea?că limba lui Pumnu şi ?ă ?e facă a?tfel de batjocura tuturor oamenilor cu bun-?imţ şi bun-gu?t?
In locul dumitale, dragă conte, m-aş grăbi ?ă o şterg din Cernăuţi la cea mai mică indi?poziţie, de teama de a nu cădea pradă literaţilor bucovineni. Aceşti călăi ?înt neiertat de ridicoli şi pentru ei, şi pentru aceia pe care îi ?uie în ?lăvi.
îmi place ?ă cred totuşi că vă veţi bucura mult timp de o ?ănătate ?traşnică, a?tfel încît ?ă am de?eori ocazia de a-mi bate joc de aberaciunile lor literare şi cu acea?tă nădejde, vă ?trîng mîna din toată inima.
Al dumneavoa?tră
V. Alec?andri,
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
74
Mirceşti, luni, [?eptembrie 1873]
Moş Pi?oi,
Am ?o?it din ?trăinătate1 unde am petrecut pro?t din cauza unor friguri ce am căpătat pe malul mărei. Chiar acum, după
mai multe ?ăptămîni, mă ?imt ?lab de balamale, dar ?per că odihna că?uţei şi bunurile camarei îmi vor întoarce în curînd puterile pierdute.
Tu ce mai faci? Cum îţi merge clironomul? Am aflat că d-na Pizozki au fo?t la băi şi tu, babă de ca?ă, ai răma? lîngă leagăn... Unde-i bietul Cuza ?ă te admire şi ?ă te cărăie.
Am aflat a?emine că ai cumpărat o vacă care dă 14.000 ocă de lapte pe zi. Dorind şi eu ?ă po?ed o a?emine minune, te rog ?ă faci toate chipurile ca ?ă îmi procuri perechia vacii tale. Vei îndatori foarte mult pe Paulina, care-ţi trimite multe amicii precum şi complimente ?oţiei tale.
Eu te îmbrăţişez şi dore?c ?ă te văd,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
75
Mirceşti, 4 octombrie 1873
Iubite d-le Negruzzi,
întoreîndu-mă din ?trăinătate, am gă?it pe biroul meu numerile Convorbirilor ?o?ite în lip?a mea şi am citit anunţul publicărei ?crierilor părintelui d-tale, precum şi a unei colecţii de poezii a d-tale. Ambele uvrajuri au şi apărut. Aş dori ?ă le am. Vin dar a te ruga ca ?ă binevoieşti a mi le procura, trimiţîndu-le prin poştă la Mirceşti, şi cînd voi veni la Iaşi, voi mulţemi din viu grai pentru acea?tă amabilitate. Am fo?t bolnav de friguri în Franţa şi m-am întor? aca?ă cam ?lab. Aştept ?ă mă întăre?c puţin şi îndată voi veni ?ă vă dau o frăţea?că ?trîngere de mînă. Multe amicii „Junimei" şi complimente re?pectuoa?e d-nei Negruzzi.
Al d-tale devotat amic,
V. Alec?andri
99
98
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
76
Mirceşti, octobre 1873
Ma chere Mărie,
Apre? un voyage de plu?ieur? jour?, favori?e par un beau temp? et acheve dan? le? meilleure? condition?, nou? avon? enfin retrouve le calme et le repo? dan? notre petit cottage de Mirceşti.
Ma ?ânte ?e re??ent en bien grâce â l'air pur de la cam-pagne, au bien-etre dont je ?uiş entoure et â l'aimable ?ociete de Gogou. L'automne e?t la plu? belle ?ai?on de notre pay? et cette annee il ?'annonce en veritable bon enfant, gai, lumineux et pa? froid du tout, au??i lui fai?-je tre? bon ac-cueil et j'en joui? en veritable amateur. Pour un convale?cent la lumiere et le ?oleil valent toute? le? Faculte? de medecine.
Ta mere a retrouve ?on infatigable activite de maître??e de mai?on de? qu'elle a remi? le pied dan? ?on domaine; elle veille aux vendange?, elle fait de? provi?ion? d'hiver etc. ... toute? cho?e? fort importante? â la campagne car le? grande? proprietaire? de Moldavie re??emblent beaucoup aux colon? de 1'Au?tralie. Chaque mai?on e?t une colonie compo?ee d'un nombre con?iderable de gen? peu occupe? la plupart du temp?, et ?ouvent meme inutile?, mai? tel e?t l'u?age du pay? et il faut ?'y conformer.
Mariette 1 ?e croit au bout du monde, et pourtant elle a l'air de ?e plaire dan? ce? parage? ?i eloigne? du Morbihan. J'e?pere qu'elle ?'y fera completement au bout de deux moi?. Le ?eul ennui qu'elle eprouve c'e?t celui de ne pouvoir ?'expliquer avec le? autre? dome?tique?. C'e?t un inconvenient dont elle ne pâtira pa? longtemp? car le? Moldave? fini-ront par apprendre le francai? avec elle.
Nou? attendon? avec impatience une lettre de toi pour ?avoir comment tu te trouve? dan? ton nouveau role de pen?ionnaire ?   J'attend? pour ma part  avec non moin?
100
d'impatience une lettre de Madame de Barral 2 au ?ujet de ta conduite et de te? etude?.
J'e?pere que tout marche ?elon me? voeux et dan? cet e?poir ta mere et moi nou? t'embra??on? bien tendrement.
Ton pere aff.,
V.A.
Pre?enţe me? compliment? â Madame de Barral. A?-tu deja commence te? lecon? de piano avec M. Nollet?
Mirceşti, octombrie 1873
Dragă Mărie,
După o călătorie de mai multe zile, favorizată de un timp bun şi terminată în cele mai bune condiţii, am regă?it, în ?fîrşit, calmul şi repao?ul în că?uţa noa?tră de la Mirceşti.
Sănătatea mea ?e re?imte. în bine, graţie aerului curat dc la ţară, bunci?tării de care ?int înconjurat şi plăcutei companii a lui Gogu. Toamna e?te cel mai frumo? anotimp al ţării noa?tre şi anul ace?ta ?e anunţă ca un adevărat copil cuminte, ve?el, lumino? şi deloc rece, de aceea il prime?c şi eu bine şi mă bucur ca un amator adevărat. Pentru un convale?cent, lumina şi ?oarele fac cît toate facultăţile de medicină.
Mama ta şi-a regă?it neobo?ita ci activitate de ?tăpină a ca?ei, de îndată ce a repu? piciorul pe pămîntul ei; veghează la cule?ul viilor, faci provizii pentru iarnă etc . . . toate lucruri foarte importante la ţară, căci marii proprietari ai Moldovei ?eamănă mult cu coloniştii din Au?tralia Fiecare ca?ă e?te o colonie compu?ă dintr-un număr con?iderabil de oameni, puţin ocupaţi cea mai mare parte din timp, şi ade?ea chiar nefolo?itori, dar ace?ta e?te obiceiul ţării şi trebuie ?ă te conformezi.
Mariette 1 ?e crede la capătul lumii, şi totuşi pare că ii place pe ace?te meleaguri, aşa de depărtate de Morbihan. Sper că ?e va obişnui după două luni. Singura plicti?eală pe care o încercă e?te aceea de a nu ?e putea înţelege cu ceilalţi ?ervitori. E?te un inconvenient de care nu va ?uferi multă vreme, căci moldovenii vor ?firşi prin a învăţa cu ea limba franceză.
Aşteptăm cu nerăbdare o ?cri?oare de la tine, pentru a şti cum te ?imţi în noul tău rol de elevă dc pen?ion? Aştept, in ce mă priveşte, nu
.101
cu mai puţină nerăbdare, o ?cri?oare a doamnei de Barral* de?pre purtarea şi ?tudiile tale.
Sper că totul merge după dorinţa mea, şi, cu acea?tă ?peranţă, mama ta şi cu mine te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
Prezintă ?alutările mele doamnei Barral. Ai început deja lecţiile de pian cu dl. Nollet?
Mirceşti, 16/28 octobre 1873
77
Ma chere Mărie,
J'ai con?tate avec grand plai?ir que tu a? commence et meme que tu a? fini par te faire completement â ta nou-velle carriere de pen?ionnaire.1 II t'e?t penible, ?an? doute, de te lever de grand matin, de?agreable de faire de longue? promenade? â pied, mai? ce regime e?t tre? ?ain et tu t'en trouvera? fort bien au bout d'un certain temp?.
Je ?uiş heureux d'apprendre que tu a? pa??e un briliant examen de mu?ique et tu a? gagne â la pointe de te? doigt? un profe??eur de premier ordre comme M. Nollet. C'e?t lâ une belle victoire et je t'en fai? me? ?incere? compliment?. Si tu pouvai? en faire autant pour le de??in et le? langue? etrangere?, tu tournerai? â l'etat de phenomene au grand bonheur de te? parent?; mai? je ne demande pa? l'impo??ible et je me garde d'âtre trop exigeant. Tu a? du temp? devant toi, que ne peut-on faire quand on a de l'intelligence et de l'amour propre?
Ecri?-moi en detail pour me ren?eigner ?ur te? different? travaux. E?-tu deja in?tallee dan? ta chambre avec la gouver-nante anglai?e, ?ai?-tu deja prononcer le mot „Well" au??i bien que le „Mini?ter" of Trinity-Church de New York?
102
Maman a repri? ?e? grande? occupation? de menage; elle e?t toute heureu?e de te ?avoir acclimatee â la pen?ion et elle t'embra??e miile foi?. De mon cote j'en fai? autant dan? l'e?poir que dan? deux ou troi? an? tu ?era? devenue une per?onne charmante, aimable, gracieu?e, affectueu?e etc... bref une perfect ion ou â peu pre?.
Ton pere affec,
V.A.
Mirceşti, 16/28 octombrie 1873
Dragă Mărie,
Am văzut cu multă bucurie că ai început şi chiar ai terminat prin a te obişnui cu noua ta carieră de elevă de pen?ion 1. îţi e?te de?igur greu ?ă te ?coli de dimineaţă, neplăcut ?ă faci lungi plimbări pc jo?, dar ace?t regim e?te foarte ?ănăto? şi te vei ?imţi foarte bine după ?curt timp.
Sint fericit aflînd că ai trecut un ?trălucit examen de muzică şi că ai cîştigat cu virful degetelor tale un profe?or de prim ordin ca dl. Nollet. Acea?ta e?te o frumoa?ă victorie şi îţi fac ?incerele mele complimente. Dacă ai putea ?ă faci tot atît pentru de?en şi limbi ?trăine, te-al tran?forma într-un fenomen, ?pre marea bucurie a părinţilor tăi; dar nu cer impo?ibilul şi mă fere?c ?ă fiu prea pretenţio?. Ai timp înaintea ta, ce nu ?e poate face cînd ai inteligenţă şi amor propriu?
Scrie-mi amănunţit pentru a mă încunoştinţa de?pre diferitele tale lucrări. Eşti deja in?talată în camera ta cu guvernanta englezoaică, şti deja ?ă pronunţi cuvîntul „Well" tot aşa de bine ca pe „Mini?ter" of Trinity-Church de New York?
Mania şi-a reluat marile ei ocupaţii de ca?ă; e?te foarte fericită ştiind că te-ai obişnuit cu pen?ionul şi te ?ărută de mii de ori. O fac şi eu în ?peranţa că in doi ?au trei ani vei deveni o per?oană incintătoare, plăcută, graţioa?ă, iubitoare etc. ... pe ?curt o perfecţiune ?au pe aproape.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
103
■
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
78
Mirceşti, 21 noiembrie 1873
Domnule Ha?deu,
în numărul 12 al Columnei lui Traian, am citit cu mult intere? balada rutenică care ne arată pe Ştefan-Vodă ?ub un a?pect cu totul nou. Am citit şi îndemnul indirect ce-mi faceţi de a re?taura acea?tă baladă în limba românea?că şi fiind atra? de originalitatea ?ubiectului, am cercat ?ă ră?pund la îndemnul d-voa?tre.
Vă trimit dar rodul nu al o?tenelelor, ci al unei ore de plăcere ce mi-aţi prilejuit de a petrece în domeniul încîntător al poeziei populare.
Primiţi, vă rog, împreună cu balada intitulată Ştefan şi Dunărea,1 încredinţarea ?imţirilor mele de ?timă şi înaltă con?iderare.
.i9Un'?. ' .3ir»uufn.nov ,
•ffi?bft ■>« un •■ > ,cJ
V. Alec?andri
Mirceşti, decembrie 1873
Domnule redactor,
Una din cele întîi poezii ce am compu? cînd am început a ?crie în limba românea?că e?te balada lui Groza publicată în ediţia Doinelor şi Lăcrimioarelor, din 1853, ce ?-a tipărit la Pari?. Acum mi-a căzut în mînă un manu?cript francez care cuprinde diver?e incidenturi din vieaţa acelui hoţ, precum şi giudecata prin care a fo?t el o?îndit la ocnă în anul 1838.
Vă trimit ace?t manu?cript ca ?ă-1 citiţi, şi dacă-1 veţi gă?i intere?ant, ?ă publicaţi 1 traducerea lui în Columna lui
104"
Traian. I?toria lui Groza ar putea ?ervi de ?ubiect unei drame care, bine condu?ă, ar produce mare efect pe ?cenă; ea mai cuprinde şi oarecari detaluri caracteri?tice, de un mare intere? pentru ?tudiul moravurilor de mai înainte.
Primiţi şi cu acea?tă ocaziune a?igurarea ?timei şi înaltei mele con?iderări.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
80
Mirceşti, decern. 14 1873
Iubite Negruzzi,
Cred că A?lan1 ţi-a dat copia actului I al Ciocoilor.
Nu ştiu în?ă dacă el a făcut mai întăi ?chimbările ce i-am indicat. Te înştiinţez dar că per?onagiul Ru?fetcovici trebuie a fi înlocuit prin Polcovnicul Viteazovici, şi conte?a Luţa prin Prinţe?a Luţa.
Te rog ?ă priveghezi ca ?ă nu ?ă comită eroare în tipări-ria acelor per?onagiuri. Cît pentru celelalte ?chimbări ce am proiectat a face în actele II şi III, le voi comunica lui A?lan în zilele ace?te şi el la rîndul lui ţi le va comunica.
Mi-ai promi? că întreaga comedie va fi publicată în ultimele trei numere ale Convorbirilor din anul VII 2. Contez pe acea?tă promitere atît în intere?ul pie?ei, cît şi în intere?ul foaiei.
Primind aice numărul din urmă al Revi?tei Contempurane, am con?tatat în poezia mea, Căderea Rinului3 două greşali pe care mă grăbe?c ?ă le îndrept pentru numărul 10 al Convorbirilor :
în ?trofa IX, ver?ul de pe urmă va fi modificat a?tfel, în priviria armoniei lui:
„Privind acea cădere, ?e-ntunecă de nori"
105
în ?trofa XI, ver?ul întîi va fi modificat în priviria rimei:
„Luîndu-şi cur?ul pacinic, iar ?e îndreaptă Rinul „Prin ?ate..." etc.
Mi-i face mare plăcere publicând acea?te poezii în numărul ce e?te acum ?ub tipar cu modificările indicate.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
81
Mirceşti,   H dec. 1873
Iubite Negruzzi,
încă o rectificare în pie?a Ciocoilor.1
în ?cena actului I care precedă pe aceea de pe urmă, Hîrzobeanu zice lui Trufandaki: „Am ?ă te rînduie?c i?pravnic la Hîrlău." şi lui Slugărică îi zice: „Din pulbere te-oi ridica şi pe tine Slugărică. Te fac viţ-agă de oraş".
Te rog ?ă comunici ace?te mici ?chimbări (ce ?înt de mare importanţă) la tipografie.
Am ob?ervat că începutul actului V e?te cam lînced. Am de gînd ?ă-1 ?chimb. Lucrul e le?ne de făcut. în curînd voi trimite lui A?lan acea?tă nouă ?chimbare.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
82
Mirceşti, marţi, [decembrie 1873]
Iubite Negruzzi,
Cred că A?lan1 ţi-au comunicat ?chimbările ce am făcut în acturile II şi V din pie?a Ciocoilor. De nu, reclamă-le
106
pentru ca ?ă ?e imprime cu modificările ce am gă?it indi?pen?abile. Totodată, te rog, dacă ai de gînd a publica întreaga comedie în ultimele numere a Convorbirilor, ?ă nu ?e taie nici un act în două, ci ?ă ?e imprime cîte un act ?au două întregi în fiecare număr. Altminteri, tot intere?ul intrigei ?-ar pierde.
Binevoieşte a în?era şi nota următoare: Acea?tă pie?ă nu ?e poate reprezenta decît cu învoirea autorului.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
83
Ma chere Mărie,
[Mirceşti, 29 decembrie 1873] 1
Je ?uiş tre? hereux d'apprendre que le? confiture? que ta mere t'a envoyee? ?ont de ton gout, au??i je ne veux pa? amoindrir ton plai?ir en mettant â ta charge le? frai? de port de la petite cai??e. Tu dira? â Melle Thibaud qu'elle veuille bien pa??er le? 40 fr. â mon compte et qu'elle te remette en outre la ?omme de cent franc? qui ?ont de?tin£? pour te? etrenne?.
Tu me demande? dan? ta lettre ?i nou? voulon? que tu prenne? toujour? deux heure? de lecon? par ?emaine de M. Nollet?
A??urement que nou? le voulon?, d'autant plu? que tu a? eu la premiere place au concour? de piano. Cette victoire nou? donne l'a??urence que tu t'applique? â l'etude de la mu?ique. C'e?t un de me? grand? de?ir? de te voir devenir une grande arti?te.
Quand tu viendra? ici, tu trouvera? un bon piano et Gogou pour jouer â quatre main?, c'e?t-â-dire â deux main?
107
et deux patte?. Le? population? ?cront emerveillee? de vo? concert?. En attendant Gogou ?emble fâche contre toi parce que tu lui a? manque deux foi? de re?pect auquel il a droit, en ne fai?ant pa? mention de lui dan? te? lettre?.
Dan? deux jour? nou? avon? la fete du nouvel An qui ?erait complete pour moi, ma chere enfant, ?i tu etai? avec nou? et ?i je pouvai? commencer l'annee en t'embra??ant, mai? pui?que te? etude? exigent que nou? ?oyon? encore ?epare? pandant quelque temp?, je t'envoic par lettre miile bon? bai?er? de notre part â tout deux en fai?ant de? voeux pour que tu devienne? grande, belle, gracieu?e, enfin telle que nou? de?irerion? te voir. Apre? cela il ne me re?te plu? qu'ă t'embra??er  de nouveau et je le fai? avec bonheur.
Ton pere affec[tionne],
V.A
[Mirceşti, 29 decembrie 1873] 1
Dragă Mărie,
Sînt foarte fericit aflind că dulceţurile pe care mama ta ţi le-a trimi? ?int pe gu?tul tău, dc aceea nu vreau ?ă-ţi micşorez plăcerea punind în ?arcina ta cheltuielile de tran?port pentru lădiţă. Vei ?pune d-rei Thibaud ?ă binevoia?că ?ă treacă cei 40 de franci in ?ocoteala mea şi ?ă-ţi dea pe dea?upra ?uma de o ?ută de franci care ?înt de?tinaţi pentru darurile tale.
Mă întrebi in ?cri?oarea ta dacă vrem ?ă mai iei două ore de lecţii pe ?ăptămină cu dl. Nollet?
De?igur că o dorim, cu atit mai mult cu cît ai ocupat primul loc la concur?ul de pian. Acea?tă victorie ne dă ?iguranţa că te ?trăduieşti la ?tudiul muzicii. E?te una dintre marile mele dorinţi ?ă te văd devenind o mare arti?tă .
Cînd vei veni aici, vei gă?i un pian bun şi pe Gogu pentru a cînta la patru mîini, adică la două mîini şi două labe. Locuitorii ?e vor minuna de concertele voa?tre. Pînă atunci, Gogu pare ?upărat pe tine pentru că ai fo?t de două ori lip?ită faţă de el de re?pectul la care are drept, neamin-tindu-1 în ?cri?orile tale.
Pe?te două zile vom avea ?ărbătoarea Anului nou care ar fi pe de-a întregul pentru mine, draga mea fetiţă, dacă ai fi cu noi şi dacă aş putea
?ă încep anul imbrăţişîndu-te, dar pentru că ?tudiile tale cer ca ?ă mai fim încă de?părţiţi pentru cîtva timp, îţi trimit prin ?cri?oare mii de bune ?ărutări din partea noa?tră a amîndurora, făcînd urarea ca ?ă devii mare, frumoa?ă, graţioa?ă, în ?fîrşit aşa cum am dori ?ă te vedem. După acea?ta, nu-mi mai rămîne decît ?ă te îmbrăţişez din nou şi o fac cu plăcere.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A
CĂTRE ION CRĂCI UNESCU'
84
[a.  1874 2
... „Le? Poe?ie? populaire? de la Roumanie ?ont l'oeuvre de barde? inconnu?, elle? n'ont pa? de date certaine, mai? quelque?-une? remontent â une tre? haute antiquite. Je le? ai recueillie?, dan? le cour? de plu?ieur? annee?, de la bouche meme du peuple. Elle? ?ont ecrite? dan? la langue naţionale, celle que nou? parlon? encore aujourd-hui et ?e ?ont tran?-mi?e? de generation en generation comme le? conte? populaire?, le? proverbe? etc.
Je ne leur ai fait aucune modification, ?auf quelque? ver?, ajoute? par le? T?igan? lăutari, que j'ai cru de voir retrancher. J'ai fait pour quelque?-une? de ce? poe?ie? ce qu'un joaillier fait pour de? pierre? precieu?e?. J'ai re?pecta le ?ujet, le ?tyle, la forme et meme plu?ieur? rime? incorrecte? qui font pârtie de leur caractere. Loin donc de le? avoir arrangee conformement au gout moderne, je le? ai con?ervee? comme de? bijoux d'or que j'aurai? trouve? couvert? de rouille et aplati?. J'en ai fait di?paraître le? tache? et leur ai rendu leur eclat primitif. Voilâ tout mon merite. Le tre?or
109
1C8
appartient au peuple, qui ?cul etait capable de produirc de? merveille? ?i originale?.
Je ?ai? que le? Francai? ?e defient de? poe?ie? populaire venue? de l'etranger depui? que M. Pro?per Merimee a publie ?ou? le titre de Guzla, une collection de chant? illy-rien? compo?e? par lui-meme. Mai? on peut etre, per?uade que ?i la nature bienveillante m'avait doue d'un genie a??ez pui??ant pour compo?er une Miorit?a, un Toma Alimoche, un Mihii Copilul etc, je m'en ?erai? fait honneur, et j'aurai? ete a??ez egoi?te pour le? publier ?ou? mon nom."
[a. 1874]a
.....Poeziile populare ale României ?int opera barzilor necuno?cuţi,
ele nu au «late ?igure, dar unele dintre ele coboară mult in trecut. Le-am cule?, in cur?ul mai multor ani, chiar din gura poporului- Ele ?int ?cri?e in limba naţională, cea pe care o mai vorbim incă şi a?tăzi, şi ?-au tran?mi? din generaţie in generaţie ca poveştile populare, proverbele etc.
Nu le-am ?upu? nici unei modificări, numai citeva ver?uri, adăugate de ţiganii lăutari, pe care am crezut că trebuie ?ă le tai. Am făcut pentru unele dintre ace?te poezii ceea ce un bijutier face pentru pietrele preţioa?e. Am re?pectat ?ubiectul, ?tilul, forma şi chiar citeva rime incorecte, care fac parte din caracterul lor. Departe deci de a le fi aranjat potrivit cu gu?tul modern, le-am pă?trat ca pe nişte bijuterii de aur pe care le-aş fi gă?it acoperite cu rugină şi turtite. Am făcut ?ă di?pară petele şi le-am dat ?trălucirea lor primitivă. Iată tot meritul meu. Comoara aparţine poporului, care numai el ?ingur e?te in ?tare ?ă producă minunăţii atit de originale.
Ştiu că francezii ?e îndoie?c dc poeziile populare venite din ?trăinătate de cind dl. Pro?per Merimee a publicat ?ub titlul de Guzla o colecţie de cintece iliriene compu?e de el în?uşi. Dar poţi fi convin? că dacă natura binevoitoare m-ar fi dăruit cu un geniu atit dc puternic pentru a compune o Mioriţa, un Toma Alimoş, un Mihu Copilul etc, m-aş fi mîndrit şi aş fi fo?t de?tul de egoi?t pentru a le publica ?ub numele meu."
110
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
85
Mirceşti,  M ghenar 1874
Iubite Negruzzi,
De-abia a?tăzi am primit numărul 10 al Convorbirilor1 şi mărturi?e?c că n-am răma? mulţumit de tipărirea pie?ei mele Ciocoii.
Zeţariul a gă?it de cuviinţă a nu închide între paranteze toate jocurile de ?cene în?emnate prin litere mai mici şi chiar nici a pune măcar punturi între numele per?onagilor şi începutul frazelor.
Rezultatul e?te că ?e înşală cititorul, luînd drept frază de conver?aţie notele care în?eamnă că ele trebuie ro?tite in parte, ?au tare, ?au încet... etc. Cu atît mai mult nedome-rirea devine grea cînd notele ?e gă?e?c în mijlocul frazelor.
Dacă zeţaşul ar fi urmat întocmai după manu?criptul meu, nu ar fi gă?it de cuviinţă a comite a?emine necuviinţe de tipar.
Acum vin a te ruga ca ?ă binevoieşti a ordona ca ?ă nu ?e mai facă economie de paranteze pentru celelalte trei acturi ce rămîn şi totodată, în ?cena Con?iliului de miniştri din actul al treilea, aş dori ?ă nu ?e uite ?chimbările ce am făcut şi pe care A?lan 2 a trebuit ?ă vi le comunice!
în acea ?cenă, după ce Neamuş începe cuvîntul ?ău în contra jidanilor, po?telnicul Evghenidi îl întrerupe zicînd: „Aşa e?te, în?ă..
Te rog ?ă ?e îndeplinea?că acea?tă frază prin următoarea:
„Aşa e?te, în?ă avem şi familii vechi de evrei, nă?cute şi cre?cute între noi, şi care nu ?e cuvine ?ă le pui în rînd cu vagabonzii din Galiţia. Ei ?înt evrei pămînteni, nu lifte ?trăine".
Adio, în curînd voi veni la Iaşi.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
ni
86
Mirceşti  17 ghenar 1874
Iubite Negruzzi,
Citind mai cu luarc-aminte cele întîi două acte ale pie?ei mele din Convorbiri, am început a face tri?te reflecţii a?upra gradului de înapoiere la care ?e află în Iaşi arta tipografică; pe urmă, după obiceiul meu, am rî? de natura greşelilor ră?pîndite în n-ul 10. Neglijenţa corectorului au fo?t a?tă dată la înălţimea nemerniciei zeţarului.
înţeleg acuma, frate, cît necaz şi o?teneală trebuie ?ă-ţi dai pentru ca ?ă publici foaia Convorbirilor.
Fiind în?ă că răul e?te comi?, ceea ce putem face mai cuminte, e?te ?ă-1 îndreptăm pe cît ?e poate şi dar te rog ?ă publici în n-ul 11 alăturatul pomelnic de errata,1 pentru ca fraţii noştri de pe?te Milcov ?ă nu rîdă de noi.
Apropo de aceşti fraţi, ştiu că nu ne prea iube?c pe noi. Ei ?e agită ca nişte umbre chineze pe o ?cenă politică imaginară şi ?e iau în ?erio?... pretenţie ce îi acoper de un ridicol vederat. Prin urmare, nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturei. Nu mă mir dar nicidecum de onorul ce-mi fac d-a mă pune în rînd cu [M.] Zamfire?cul *. Le mulţume?c că binevoie?c încalţe a nu mă coborî şi mai jo?.
Noi, după vorba românului, ?ă ne cătăm de treabă. Să ne urmăm drumul înainte, liniştiţi, gu?tînd mulţumirile vieţii intelectuale şi ferindu-ne de me?chinele patimi zi?e politice, care au devenit o tri?tă monomanie dincolo de Milcov.
Mă întrebi de am vreo poezie nouă în portofoliu? Nu, căci mă ocup ?ă completez diver?e ?crieri în proză începute şi neterminate. Acum ?fîrşe?c relaţia călătoriei mele în Africa şi apoi am de gînd a de?crie voiajul meu în Crîm pe timpul războiului -.
* „Răpo?atul Mihail Zamfire?cu (I.N.)" [Notă în original de mira lui I. Negruzzij.
112
Săvîrşind şi ace?t articol, voi căta ?ă mîntuie?c romanul Dridri, pentru ca dl. Socec ?ă nu mă poată acuza că nu i-am dat material la timp, cînd va ajunge cu tipărirea la volumul con?acrat prozei.
Dl. Socec are mare dreptate ?ă-i fie ruşine, căci neglijenţa d-?ale de editor e cel puţin pe aceeaşi linie ca negli-genţa corectorului pe care l-au lă?at în locul d-tale,_cînd ai plecat la Bucureşti. îmi vine ?ă rup contractul încheiat între noi şi ?ă opre?c continuarea ediţiei operelor mele. Vom vedea.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri*
Errata
1. Titlul adevărat al pie?ei d-lui Alec?andri e?te Boieri şi Ciocoi.
2. Toate cuvintele şi frazele din acea?tă pie?ă, ce ?-au tipărit cu litere mici fiind, în?emnări de jocuri de ?cenă şi nefăcînd nicidecum parte din dialoguri, trebuie ?ă fie închi?e între paranteze.
Actul I
Scena I — în loc de a călca pe inimă Scena IV — Ce te-aş mă?ura eu ?apa -
id — ighemanico?a Scena V — ?ărută pieptul celui mare Scena VI — garafelo Scena VH — hoţi buzurcli?iţi
id. — zamul diconice?c
id. — ame?terul ?trăinilor Scena IX — o maşină de jiganii
id. — coborît in hirzobul
id. — care ţinte?c
id. — tulpa ţării Scena X — părintele meu
id. — dacă ar mai fii Scena  XII — fiind dreptate
id.: încă cu imbelşugare
— citeşte: a-»»i călca pe inimă, -cit.: ce te-aş mă?ura cu ?apa. cit.: ighemanicon cit.: celor mari
— cit.: garofalo
— cit.: hoţi buiurdi?iţi
— cit. ramul diconice?c
— cit.: ame?tecul
— cit.: o mi şină
— cit.: cu hirzobul
— cit.: care ţinteşte
— cit.: talpa ţării
— cit.: părinţii mei
— cit.: dacă ar mai fi .— cit.: fiind drepţi
— cit.:  cu   aşa imbelşugare
Actul II
Scena 1 - în loc de paleturi ... - citeşte: falduri
id. - 340 cit.: 840
Scena III ... o jalbă in predmetul - cit.: o jalbă in predmelul unei peri-pi?ec
* în colţul din ?tingă ?u?, ?cri? dc mina lui Iacob Negruzzi „erată nu ?e publică".
113
id id Scena Scena Scena Scena
:.- Flori vi?at - cit.: Fto-i vi?t.
.-precum le^ poate dovedi... citeşte: - precum ?e poate
IV — O ?umă de ţinutaşi
V — ei mărturi?e?c VII — eartă ec?altatca
VII - el te iubeşte, el te hrăneşte
id Scena Scena Scena id id. id. id. id. ' id. Scena Scena
. — pitoce
X — nu re?pundeţi}
XIV — Ru?fetcovici
XV — Cei dinlei
— Ru?fetcovici . — şi dinţii tociţi . — cucoană
. — Cumpăna Dreptate a . - Heil
— apară de Elena
XVI — pentru ca ?ă uiţi cine e?te XVIII — Cin?tit şi credincio?
domniei
cit.: o ?amă de ţinutaşi cit. — fi mărturi?e?c cit. — ec?altarca cit. — el te umbreşte, el te hrăneşte
cit. — pilace
cit. — nu re?punzi}
cit. — Viteazovici
cit. — Cei dinainte
cit. — Viteazovici
cit. — şi cei dinţi tociţi cit. — Cucoane cit. — Cumpăna Drepiaţci cit. — Hai]
cit. — afară de Elena cit. — cine eţti
cit. — cin?tit şi credincio? boier domniei
dan? la mi??ion noble et ?acree qu'elle ?'etait impo?ee et qui en avait fait l'âme de l'A?ile Helene.
Si je vou? ecri? ce? quelque? ligne?, c'e?t pour vou? dire que dan? la ?olitude de? campagne? de la Moldavie, vou? avez un ami qui ?'a??ocie cordialement â votre douleur. Courage ! Vo? enfant? ont perdu leur mere ! Soyez lâ, pre? d'eux, plein de re?ignation, afin de leur en?eigner le? vertu? de leur ânge bienaime. 2
L'ombre de Madame Davila habitera toujour? l'A?ile Helene, elle dira aux orpheline? qui la pleurant:
„Copile !... nu mai plîngeţi lingă mormîntul meu. Căci pentru voi,  în ceruri, mă rog lui Dumnezeu I"
A vou? de tout cceur,
V. Alec?andri
către carol davila
87
Mirceşti, 18/30 janvier 1874
Cher Mon?ieur Davila,
J'apprend? par le? journaux l'affreux malheur 1 qui vient de vou? frapper! C'e?t donc une fatalite attach6e â notre pay? que de voir ain?i di?paraitre ?ubitement le? etre? le? plu? digne? d'amour et de re?pect, ceux dont la nation rou-maine e?t en droit d'etre fiere !
Je ne vien? pa?, cher Mon?ieur Davila, vou? adre??er de? parole? de condoleance, car la perte de votre chere et vaillante epou?e e?t irreparable, autant pour vou?, que pour le? nom-breu?e? orpheline? aux quelle? elle prodiguait ?on affection ct ?a ?ollicitude maternelle?. Per?onne ne pourra la remplacer
114
Mirceşti,   18/30 ianuarie 1874
Iubite domnule Davila,
Aflu din jurnale groaznica nenorocire1 care v-a lovit! E?te deci o fatalitate legată de ţara noa?tră de a vedea a?tfel di?părînd deodată fiinţele cele mai demne de drago?te şi de re?pect, acelea de care naţiunea română e?te îndreptăţită ?ă fie mîndrăîj
Nu vin, iubite domnule Davila, ?ă vă adre?ez cuvinte de mingiiere, căci pierderea iubitei şi curajoa?ei dumneavoa?tre ?oţii e?te ireparabilă, atit pentru dumneavoa?tră, cit şi pentru numeroa?ele orfane cărora le dăruia drago?tea şi grijă ?a maternă. Nimeni nu va putea ?ă o înlocuia?că în nobila şi ?acra mi?iune pe care şi-o impu?e?e şi care in?emna ?ufletul Azilului „Elena".
li
Dacă vă ?criu ace?te citeva rînduri, e?te pentru a vă ?pune că in ?ingurătatea cîmpiilor din Moldova aveţi un prieten care împărtăşeşte din toată inima durerea dumneavoa?tră. Curaj! Copiii dumneavoa?tră şi-au pierdut mama! Fiţi acolo, lingă ci, plin dc re?emnare, a?tfel incit ?ă le faceţi cuno?cute virtuţile îngerului lor iubit.2
115
Umbra doamnei Davila va dăinui mereu în Azilul „Elena", ea va ?pune orfanelor care o plîng:
[....................................................]•
Al dumneavoa?tră din inimă,
V. Alec?andri
CĂTRE GEORGE SION
88
Mirceşti, 28 ghenar 1874
Iubite Sioane,
Ră?pund la telegramul ce am primit din partea d-lor membri ei Comitetului teatral:
înainte de toate declar că ?înt foarte măgulit de propunerea ce mi-a făcut comitetul teatral de a reprezintă în Bucureşti pie?a mea Boieri şi ciocoi, în?ă ca unul ce cuno?c teatrul şi mijloacele de care di?pun direcţiile deo?ebitelor trupe din ţeară, îmi fac întrebare dacă trupa d-lui Pa?caly e?te în ?tare ?ă ră?pundă la dorinţele mele de autor? 1 Comedia mea e?te în 5 actun şi are un per?onal numero?, 17 roluri — dintre care, cel puţin opt importante.
Mărturi?e?c că îmi vine greu a crede că aş gă?i în trupa d-lui Pa?caly opt artişti care ?ă poată a ?e în?ărcina cu acele roluri. în anul trecut, gă?indu-mă la Bucureşti, am citit comedia mea lui Millo, şi el în?uşi mi-a mărturi?it că nu po?edă în trupa ?a elementele nece?are pentru a pune în ?cenă o operă dramatică în 5 acturi şi cu un număr de per?onagiuri atît de mare. Millo a renunţat la beneficiul ce ar fi putut trage ca director din reprezentarea ei, şi ca arti?t, la plăcerea de a crea rolul lui Arbure, ?cri? înadin? pentru el. Atunce
* Urmează ver?urile în limba română de la p. 115
116
i-am propu? ?ă fuzioneze trupa lui cu acea a d-lui Pa?caly,. şi a?tfel ?ă împartă cu ace?ta folo?ul deopotrivă.
Precît în?ă am înţele?, o a?eminea fuzionare e?te impo?ibilă, din cauza rivalităţii ambilor directori.
Acum dacă Comitetul teatral ţine numaidecît a reprezenta pie?a mea, întrebuinţeze influenţa ?a pentru a aduce-o apropiere între d-nii Millo şi Pa?cal}-, şi cred că a?tfel am ajunge la un rezultat ?ati?făcător.
Din toate operile mele dramatice, cea mai importantă e?te ultima mea comedie Boieri şi ciocoi. Am cercat ?ă intru în domeniul comediei înalte şi a grupa pe lîngă o intrigă intere?antă tabloul epocei lui Mihail Sturza. E natural ca ?ă dore?c a videa acea?tă operă bine împărţită, bine reprezentată, căci în calitatea mea de vechi autor, ?înt ?cutit de-nerăbdarea debutanţilor care ?e mulţume?c cu tipărirea numelui lor pe o afişă.
Aşadar, iubite Sioane, te în?ărcinez ?ă expui colegilor tăi motivele care mă opre?c de a vă trimite îndată manu?criptul meu. Ace?te motive nu love?c nicidecum meritul şi talentele artiştilor de la Teatrul cel mare, dar au de ?cop a pune capăt nenorocitei rivalităţi dintre d-nii Millo şi Pa?cal}-,2 rivalitate păgubitoare artei dramatice române.
Al tău vechi amic,
V. Alec?andri
Complimente din parte-mi d-lor membri ai Comitetului.
CĂTRE V. I. SOCEC
89
Mirceşti, 31 ghenar 1874
Domnul meu,
Iată-ne intraţi în anul 1874, şi publicarea 1 operilor mele e?te răma?ă mult in urmă de epoha fixată pentru ?ăvîrşirea.
ei. De-abia un ?ingur volum, precît ştiu, apărut, încît de va merge tot a?tfel şi de acum înainte, ediţia ?e va trăgăna pană în anul 1900.
Cu toată răbdarea, îmi vine greu a admite o a?emine prelungire păgubitoare şi pentru intere?ul d-voa?tră de editor, şi pentru intere?ul meu literar de autor.
Prin urmare, ?per că anul prezent va fi mai productiv decît anii trecuţi, şi, în acea?tă ?pcrare, vin ?ă vă rog a mă lămuri la ce epohă credeţi că va lua capăt lucrarea tipografică de care aţi binevoit a vă în?ărcina.
Multe per?oane îmi adre?ează acea?tă întrebare şi nu ştiu ce ?ă le ră?pund.
Mă razem deci pe bunăvoinţa d-voa?tră pentru ca ?ă le pot da in curînd un ră?pun? ?ati?făcător.
Primiţi, vă rog, a?igurarea ?timei şi con?ideraţiei mele di?tin?e.
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
90
Mirceşti, fcvrier 1874
Ma chere Mărie,
Je repond? immediatement â ta lettre afin de te donner l'exemple de l'exactitude. Etant ?ur le point de partir pour Ja??i \ je ne veux pa? mettre un retard d'une ?emaine dan? notre corre?pondance.
Avânt tout voici de? nouvelle? de maman. Elle tou??e toujour? un peu mai? ?a toux ne la fait pa? ?ouffrir, c'e?t une vieille connai??ance qui ?e comporte a??ez decemment, quoiqu'elle ?oit fort de?agreable de ?a nature. Maman la loge avec beaucoup de patience en attendant que l'ete vienne la mettre â la porte.
118
Quant â moi je me porte bien, Dieu merci, et je travaille de bon cceur pendant que le vent du nord ?ouffle dehor? comme ?'il n'avait rien de mieux â faire.
Un pa??age de ta lettre m'a fortement intrigue. Tu couche? dan? la mame chambre que Mi?? Houghton et quoique ?eparee? dan? le courant de la journee vou? vou? retrouvez nece??airement chaque ?oir. Pourquoi donc ne parlez-vou? l'anglai? que tou? le? deux jour?? Explique-moi ce my?tere. Quelle langue employez-vou? dan? l'intervalle. Ce qui me frappe encore dan? te? lettre? c'e?t la preoccupation con?tante qui te domine au ?ujet de te? ?ortie?, lor?que ma belle-?ceur ?era de retour â Pari?. He bien ?oit! Je veux bien t'accorder cette faveur, en con?ideration de l'aptitude que tu a? mi?e â te? etude? depui? ton entree en pen?ion. Tu voi?, ma chere enfant, que je ?uiş di?po?e â faire de? conce??ion? alor? qu'on ?'applique â le? meriter. Continue â devenir une char-mante et gracieu?e per?onne et tu trouvera? en moi le pere le plu? affectueux. Notre unique deşir â ta mere et â moi, c'e?t de te preparcr un avenir heureux.
Nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti, februarie 1874
Dragă Mărie,
Ră?pund numaidecit ?cri?orii tale ca ?ă-ţi dau a?tfel exemplul exacti-tudinei. Fiind pe punctul de a pleca la Iaşi, 1 nu vreau ?ă aduc în core?pondenţa noa?tră o intirzicre de o ?ăptămînă.
Mai înainte de toate iată veşti de?pre mama. Ea tot mai tuşeşte puţin, dar tuşea ?a nu o face ?ă ?ufere, e?te o veche cunoştinţă care ?e comportă de?tul de liniştit, cu toate că de felul ei e?te foarte neplăcută. Mama c-găzduieşte cu multă răbdare, aşteptînd ca vara ?ă vie ?ă o dea pe uşă afară.
Cit de?pre mine, ?înt ?ănăto?, mulţume?c lui Dumnezeu, şi lucrez cu plăcere, în timp ce vîntul de nord ?uflă afară ca şi cum n-ar avea nimic mai bun de făcut.
119
Un pa?aj din ?cri?oarea ta m-a mirat foarte mult. Dormi în aceeaşi cameră cu domnişoara Houghton şi, cu toate că de?părţite in cur?ul zilei, vă regă?iţi ?igur în fiecare ?eară. Pentru ce deci nu vorbiţi engleza decit din două in două zile? Lămureşte-mi ace?t mi?ter. Ce limbă întrebuinţaţi intre timp. Ceea ce mă izbeşte încă în ?cri?orile talc e?te preocuparea continuă care te ?tăpîneşte in legătură cu ieşirile tale cînd cumnata mea ?e va reîntoarce la Pari?. Ei bine, fie! Vreau ?ă-ţi fac acea?tă plăcere, ţinind ?eama de ?trăduinţa pe care ai dovedit-o la ?tudii, de cînd ai intrat în pen?ion. După cum vezi, draga mea fetiţă, ?înt di?pu? ?ă fac conce?ii atunci cînd cineva încearcă ?ă Ie merite. Continuă ?ă devii o îneîntătoare şi graţioa?ă per?oană şi vei gă?i in mine tatăl cel mai iubitor. Singura noa?tră dorinţă, a mamei tale şi a mea, e?te de a-ţi pregăti un viitor fericit.
Te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
91
Mirceşti, 8/20 fevrier 1874
Comment, Mademoi?elle, vou? vou? donnez le luxe d'un rhume aceompagne de fievre? A quoi faut-il attribuer cette fantai?ie ?i ce n'e?t â une predilection marquee pour le? potion? amere?? Predilection que j'ai con?tatee en voyant ton indifference â l'egard de? bonbon?...
Quoiqu'il en ?oit, ma chere petite Mărie, je te con?eille de cha??er au plu? vite ce diable de rhume lequel, â la longue, devient un hote importun et fort de?agreable. Maman e?t fort tourmentee de te ?avoir indi?po?ee; ?i je la lai??ai? faire, elle partirait de ?uite pour Pari?, mai? l'etat de ?a ?ânte, quoique ?ati?fai?ant en ce moment, ?erait peut-etre compromi? par un grand voyage en plein hiver. Je ?uiş donc oblige d'employer toute mon 61oquence pour calmer ?e? inquietude? et de lui dire que tu e? une fille trop intelligente, trop
vaillante etc----       pour faire une veritable maladie â la ?uite
d'un ?imple rhume. Mai? je doi? t'avouer que toute ma rhe-
120
1
torique ne ?ert pa? â grand cho?e et qu'un petit billet de ta main la ra??urerait bien davantage.
Ecri?-lui donc pour lui dire ce que tu a? eprouve, car j'e?pere qu'â cette heure tu n'a? plu? le moindre mal. Qu'etait-ce que ce mal au cote gauche qui a exige de? friction? de teinture d'iode? Pourquoi le medecin a-t-il^ ordonne l'u?age de la flanelle? Ne nou? cache rien. Peut-etre a?-tu ?ubi certaine fatigue de trop de travail? Moi-meme je ?en? parfoi? une douleur mu?culaire au cote gauche quand je re?te pendant plu?ieur? jour? con?ecutif? â ecrire, et je ne m'en porte pa? plu? mal. Quelque? legere? friction? avec de l'e?prit de vin, et la douleur  di?par ait.
Ecri?-nou? donc de ?uite et en detail. Ma belle-?ceur retour ne bientât â Pari? et tu ira? jaca??er avec te? cou?ine? pour achever ta gueri?on. En attendant avale bravement de l'eau de Bourboule, c'e?t mauvai? mai? ţa porte un nom ?i harmonieux!
Nou? t'cmbra??on? tendrement.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Mirceşti 8/20 februarie 1874
Cum, domnişoară, vă permiteţi luxul unui guturai în?oţit de febră? Cui trebuie ?ă atribuim acea?tă fantezie dacă nu unei mari înclinaţii pentru poţiunile amare ? înclinaţie pe care am băgat-o de ?eamă văzînd nepă?area ta faţă de bomboane...
Oricum ar fi, micuţa mea Mărie, te ?fătuie?c ?ă goneşti cît mai grabnic ace?t îndrăcit de guturai care, cu timpul, devine un oa?pete nedorit şi foarte neplăcut. Mama e?te foarte îngrijorată ştiindu-te bolnavă; dacă aş lă?a-o, ar pleca numaidecît la Pari?, dar ?tarea ?ănătăţii ?ale, cu toate că ?ati?făcătoare în acea?tă clipă, ar fi poate compromi?ă printr-o lungă călătorie în plină iarnă. Sînt deci obligat ?ă-mi folo?e?c toată puterea de convingere pentru a linişti îngrijorarea ?a şi ?â-i ?pun că eşti o fată
prea inteligentă, prea curajoa?ă etc----       pentru a face o boală adevărată,
a urmare a unui ?implu guturai. Dar trebuie ?ă-ţi ?pun că toată puterea
121
mea de convingere nu-mi ?erveşte la mare lucru şi că un mic bilet de mina ta ar încuraja-o mult mai mult.
Scrie-i pentru a-i ?pune ce ai ?imţit, pentru că ?per că la ora acea?ta nu mai ai nici un rău. Ce e?te acea?tă durere în partea ?tingă pentru care a fo?t nevoie de fricţiuni cu tinctură de iod ? Pentru ce doctorul a ordonat folo?irea flanelei? Nu ne a?cunde nimic. Poate ai ?imţit oarecare obo?eală de prea multă muncă ? Şi cu ?imt citeodată o durere muşchiulară in partea ?tingă cînd ?tau ?ă ?criu timp de mai multe zile in şir, şi cu toate ace?tea, nu mă ?imt mai rău. Cîteva fricţiuni cu alcool şi durerea di?pare.
Scrie-ne deci numaidecit şi cu amănunte. Cumnata mea ?e reîntoarce în curînd la Pari? şi te vei duce ?ă ?porovăieşti cu verişoarele tale pentru a-ţi termina vindecarea.
Pină atunci, înghite cu curaj apa dc Uourboule, e?te rea, dar poartă un nume aşa de armonio?!
Te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubitor.
V.A.
către paulina alec?andri
92
[Iaşi, H ianuarie —9 februarie 187-1] 1
Dragă,
Pe biroul meu ?înt doua cârti mici cu poezii în limba nemţea?că, una legată cu catifea vişinie, şi cealaltă legată în carton verde. Cată-le pe biurou şi prin ?altare şi mi le trimite îndată cu drumul-de-fier, căci le-am promi? Doamnei. Acele cărţi cuprind traduceri din poeziile mele făcute de un dl. Coţebue 2 şi de un profe?or din Cron?tadt.
122
Nu cred ?ă ?e deie reprezentaţia, va fi marţi din cauza timpului.
Ti-oi da de ştire cînd a fi ?ă vii la Iaşi.
Te ?ărut, împreună cu Gogu,
V.A.
Poate oi veni duminică aca?ă, în?ă nu ?înt ?igur. Trimite tră?ura la ?taţie.
93
[Iaşi,   februarie   1874] 1
Dragă PauUnă,
Am crezut că oi putea ?ă plec mîini, în?ă repetiţiile nu mă iartă a purcede din Iaşi înainte de gioi viitor.
Dacă a ?o?it vreo ?cri?oare pentru mine la ţară, trimite-mi-o la Iaşi într-un plic adre?at d-lui Slanin?ki, şeful ?taţiei de aice.
Totodată expeduieşte un om la Roman cu ace?t răvaş adre?at d-lui Pleşe?cu, ca?ier, şi dă-i poruncă ?ă cerceteze la poştă dacă nu ?e află ?cri?ori pentru mine ?o?ite de la Bucureşti. ,
Ce zici de iarna care iar ?-au întor?? Ar d-o focul baba
Dochie !...
Eu ?înt ?ănăto? şi te ?ărut, precum şi pe Gogu.
V.A.
94
[Iaşi, ?îmbătă, 9 februarie 1874
Dragă PauUnă,
Deşi ţi-am ?cri? că m-oi întoarce1 gioi, în?ă voi veni la Mirceşti mai degrabă. Trimete tră?ura marţi ?eara la ?taţie, adică ră?poimîine.
Te ?ărut,
V.A.
123
CĂTRE GEORGES DUCA
95
Ce lundi, [Mirceşti, 18 ?au 25 februarie 1874] 1
Mon cher George?,2
Ton feuilleton3 e?t tre? bien fait; il m'a fort amu?e ain?i que mon frere et Steriadi. Te? ob?ervation? ?ont tre? ju?-te? en tout point; il en e?t une, ?urtout, qui ?'accorde par-faitement avec mon opinion relativement â la premiere ?cene entre Radu et Tar?iţa.
Je tâcherai de retoucher cette ?cene afin de motiver devan-tage le haine de Madame Neamouş contre le jeune homme. Je te remercie de la peine que tu a? pri?e de m'ecrire huit page? qui m'ont fort intere??e, je l'avoue.
Et maintenant, tu va? me faire un plai?ir, c'e?t d'aller demain ?oir ?ur la ?cene, avânt le lever du rideau, et de faire en mon nom aux acteur? le? ob?ervation? que tu m'a? com-muniquee?.
Tu demandera? d'abord â A?lan d'habiller Stelpeano plu? convenablement. Ce per?onnage ne doit pa? porter de frac au 1-er acte et encore moin? de? gant? jaune?. II faut lui faire changer de perruque.. . etc.
Tu engagera Mme Stane?co de jouer la ?cene du 5-eme acte conformement aux in?truction? que j'ai envoyee? par lettre â A?lan.
Quant â Loukian, tu lui dira? que je ?uiş tre? fâche d'ap-prendre qu'il n'a pa? ?u ?'elever au-de??u? du niveau de la bouffonnerie, alor? que je comptai? ?ur ?on experience de la ?cene, apre? trente an? de cabotage. Je ne lui parlerai plu? de mai vie ?'il continue â compromettre par de? ?altimban-querie? le? ?ituat ion? le? plu? dramatique? de la piece.
Parle?-en au??i â A?lan.
Arrache le faux nez au Grec. Bref, je t'autori?e â me repre?enter aupre? de la troupe et d'exiger d'elle tout ce que tu croira? utile au ?ucce? reel et dramatique de ma comedie.
Je te prie de procurer â Pauline toute? le? facilite? pendant ?on ?ejour â Ja??i.
Moi je garde Gogou et la chambre par ?uite d'un gro? rhume de pointrine qui me fait a??ez ?ouffrir.
J'embra??e Eucharie et le general.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Luni [Mirceşti, 18 ?au 25 februarie 1874] 1
Dragă George? 2,
Foiletonul3 tău e?te foarte bine făcut, m-a di?trat mult, tot aşa şi pe fratele meu şi pe Steriadi. Ob?ervaţiile tale ?int foarte îndreptăţite din toate punctele de vedere: e?te una, mai cu ?eamă, care ?e potriveşte bine cu părerea mea de?pre prima ?cenă dintre Radu şi Tar?iţa.
Am ?ă încerc ?ă îndrept acea?tă ?cenă ca ?ă motivez mai bine ura doamnei Neamoşu împotriva tînărului. îţi mulţume?c pentru o?teneala pe care ţi-ai dat-o de a-mi ?crie opt pagini care, mărturi?e?c, m-au intere?at foarte mult.
Şi, acum, îmi vei face o plăcere, aceea de a te duce mîine ?eară pe ?cenă, înainte de ridicarea cortinei, şi de a face actorilor, in numele meu, ob?ervaţiile pe care mi le-ai împărtăşit.
Vei cere mai întîi lui A?lan ?ă-1 îmbrace mai potrivit pe Stilpeanu. Ace?t per?onaj nu trebuie ?ă poarte frac în actul I şi cu atit mai puţin mănuşi galbene. Trebuie ?ă-i ?chimbe peruca... etc.
Vei ?fătui pe d-na Stăne?cu ?ă joace ?cena din actul 5, conform cu in?trucţiunile pe care i le-am trimi? printr-o ?cri?oare lui A?lan.
în ce priveşte pe Luchian, ii vei ?pune ?ă ?int foarte ?upărat aflind că nu a ştiut ?ă ?e ridice dea?upra nivelului bufoneriei, cînd eu tocmai mă bizuiam pe experienţa ?cenei, a ?a, după treizeci de ani de cabotinaj. Nu am ?ă-i mai vorbe?c niciodată dacă va continua ?ă compromită prin comicării ?ituaţiile cele mai dramatice ale pie?ei.
Vorbeşte-i de a?emenea şi lui A?lan.
Smulge na?ul fal? grecului. Pe ?curt, te autorizez ?ă mă reprezinţi pe lîngă trupă şi ?ă-i ceri tot ce vei crede nece?ar ?ucce?ului real şi dramatic al comediei mele.
123
124
Te rog ?ă procuri Paulinei tot ce-i e?te nece?ar pe timpul şederii ?ale la Iaşi.
Eu păze?c pe Gogu şi camera in urma unei ?erioa?e răceli care mă face de?tul ?ă ?ufăr.
îmbrăţişez pe Euharia şi pe general.
Al tău,
V. Alec?andri
către iacob negruzzi
96
Mirceşti, 25 febr. 187-1
Iubite Negruzzi,
Cred că zeţuirea ultimelor două acte din pie?a Boieri şi ciocoi e?te acum terminată. Te rog dar ?ă binevoieşti a remite manu?criptul în mîinile nepotului meu George Duca.
De cînd am fo?t la Iaşi ca ?ă a?i?t la repetiţia generală a comediei mele, am căpătat un gutunariu tătăre?c care m-au obligat ?ă şed la căldură şi a?tfel ?ă lip?e?c de la reprezentaţiile ce ?-au dat în şir, de trei ori. Acea?tă ?uccedare neîntreruptă mă autoriză a crede că pie?a a avut oarecare ?ucce?, în?ă ?înt curio? a şti ce impre?ie ea a produ? a?upra per?oanelor inteligente, atît ca ?tudiu al unei epoce trecute, cît şi ca operă dramatică. Ca autor care niciodată n-am fo?t orbit de meritele producerilor mele, dore?c ?ă aflu adevărul adevărat, fie cît de a?pru. Care e?te natura criticelor în diver?ele grupe a ?ocietăţei? Care ?înt defectele ce reclamă o corectare neapărată? Fiindcă acea?tă comedie are ?ă facă parte din repertoriul meu dramatic care chiar acum ?e publică la Bucureşti, aş dori ?ă-i dau cea mai de pe urmă polieală.
Iată pentru ce te rog ?ă-mi ?crii, cînd îi avea timp, şi ?ă-mi comunici impre?iile d-tale şi ale amicilor noştri, pre-
126
cum şi cancanurile la care a trebuit negreşit ?ă deie loc o comedie locală ca a mea.
Păn-acum am primit o ?cri?oare anonimă plină de injurii, care m-a făcut ?ă rîd cu hohot şi mă aştept şi la altele, care toate vor avea aceeaşi ?oartă, convingîndu-mă că per?oanele ce le ?criu şi-au văzut portretele pe ?cenă. Curio? lucru, cît de nătîngă e pro?tia omenea?că! în pie?a mea ?înt două categorii de caractere: ciocoii, adică canaliile mizerabile, şi boierii cum?ecade. Cum ?e face dar că, avînd a alege între ace?te două categorii, ?înt oameni care prefer a ?e pune în rîndul ciocoilor şi prin urmare a ?e mîniea foc în contra autorului? Nime nu i-a oprit de a trece în cla?a boierilor oneşti şi patrioţi.
Iată un nou ?ubiect de pie?ă şi zău îmi vine şă o şi compun, ?ub titlul: Critica pie?ii „Boieri şi coicoi" ?au Ciocoii paraponi?iţi. Vom vide a cum mi-a merge gutunarul. De-oi ?căpa în curînd de el, ciocoii adevăraţi n-or ?căpa de mine. Aşteptîndu-ţi ră?pun?ul, te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Te rog ?ă publici în Curierul de Iaşi alăturata notiţă *.
către matei millo
97
Mirceşti,  25 fevr. 1874
Iubite Millo,
Chiriţa la Expoziţia de la Viena 1 m-a făcut ?ă rîd cu hohot; îţi mulţume?c pentru broşurile ce mi-ai trimi? şi pentru momentele de ve?elie ce mi-ai procurat. Canţoneta e nimerită şi cuprinde unele ?fichiuri care au trebuit ?ă producă efect în public, dar totodată ?ă şi cîrnea?câ unele na?uri de care ?înt aninate portofoliuri mini?teriale. Pa?agiurile
127
atingătoare de perdelele Vavilonului romane?c şi de cutiile pline cu fa?ole ?înt epigrame foarte ju?te; păcat în?ă că nu ai dezvoltat mai mult acel pa?agiu şi că nu ai pomenit de ur?ul lui Co?taforu, de călugăriţa cu potcapul pe urechie, de braşo-vanca ruşinoa?ă, ce ?ta a?cun?ă în fundul Vavilonului, şi de toţi manechinii expuşi în uniforme variate, manechini care au făcut pe un francez a zice: En voyant la ?ection rou-maine on e?t porte ă croire que c'e?t l'Expo?ition du pay? de? manequin?.*
în adevăr, tipul Chiriţei va rămînea în repertoriul no?tru şi va fi exploatat cu ?ucce? încă mult timp, căci e?te o baie ne?ecată, aşa de exemplu ce-ar plăti o Chiriţă care ?-ar întoarce de la Cameră! O Chiriţă politică! O Chiriţă gheşeftară! etc. Toate ace?te, bine tratate, ar avea ?ucce?uri ?igure.
Ai aflat că ?-a reprezentat în Iaşi comedia mea Boieri şi ciocoi! Ea ?-a giucat de trei ori d-a rîndul în aceeaşi ?ăptămînă, în?ă eu n-am putut ?ă a?i?t la nici una din reprezentaţii fiind cam bolnav, la ţeară. Succe?ul a fo?t mare, mai cu deo?ebire rolul lui Arbure răzeşul, ce-ţi era de?tinat, a produ? mare impre?ie.. . în?ă mulţi ?-au ?upărat! Am primit păn-acum două ?cri?ori anonime pline de injurii. în una ?înt acuzat de a linguşi pe boieri şi în cealaltă mi ?e impută că îi batgiocăre?c. Public inteligent!
Xu mă mir de vizita ce ţi-a făcut dl. Odobe?cu 2 şi de întrebarea ce ţi-a adre?at în privirea reprezentării comediei mele pe ?cena teatrului mare din Bucureşti. Am primit eu în?umi o depeşă de la Comitetul teatral3 cerîndu-mi manu?criptul, în?ă am ră?pun? că nu ?ocot trupa d-lui Pa?caly în ?tare de a giuca pie?a mea şi că zi?a trupă, dacă ?-ar fuziona cu a d-tale, poate că a?tfel ?-ar înle?ni punerea în ?cenă [a] acelei ?crieri dramatice care cuprinde mai multe roluri importante.
Să lă?ăm dar ace?t proiect pentru anul viitor. Cînd mi-i ?crie că el ?e poate realiza, îţi voi da depline împuterniciri pentru împărţirea rolurilor etc.
Păn-atunci în?ă, ?tau şi mă întreb ce aş putea face în favoarea d-tale şi zău, nu ştiu la cine ?ă mă adre?ez, căci nu-? în intimitate cu nici unul din puternicii zilei. Scri?o-
:
rile ce ţi-aş da pentru ei ar rămînea ca litere moarte. Cred dar că demarşa cea mai ?implă de cercat e?te ?ă te duci la d-na Catargiu 4, ?oţia mini?trului, ?ă-i expui împregiurările şi ?ă-i deştepţi ?impatia pentru vechiul arti?t din Moldova. Femeile ?int cei mai buni auxiliari cînd ele vroie?c a ?e intere?a la un lucru. Fii amabil, elocvent, fă ?ă zbîrnîie coarda amor-propriului în inima unei femei şi cu ajutorul ei poţi face mari izbînzi.
Adio, vechiul meu amic şi colaborator, îţi trimit o călduroa?ă ?tringere de mină.
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Domnului Matei Millo Arti?t dramatic Bucureşti
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
98
* Văzînd ?ecţia românea?că, îţi vine ?ă crezi că e?te expoziţia ţării manechinelor (limba franceză).
Mirceşti, martie 1874
Vechiul meu amic!
Cui aşi putea mai nimerit ?ă dedic acea?tă comedie decît unui om ca tine,, care ai luptat bărbăteşte, ai pătimit fără a te de?curagea, ai fo?t per?ecutat, închi? la mănă?tire şi chiar expatriat în epoca de ab?oluti?m ce mi-a ?ervit de ?tudiu pentru ?crierea pie?ei mele?
Primeşte, dar Cogălnicene, dedicarea ei cu acea cordială amicie ce ne leagă împreună din copilăria noa?tră şi ne-a pu? alăturea unul cu altul pe cîmpul luptelor trecute.1
Acea?tă comedie, tablou al unei părţi din ?ocietatea de acum treizeci de ani, va ?upăra, poate, unele ?u?ceptibilităţi exagerate; vin dar a declara aici că, ?trăin de orice gînd de per?onalitate po?tumă ?au exi?tentă, 'dominat de ?imţirea
128
129!
celui mai adînc re?pect pentru memoria părinţilor noştri, n-am avut alt ?cop în compunerea pie?ei mele decît acela de-a căta defectele regimului ?ubt care au trăit ei, pentru ca generaţia actuală ?ă înveţe a preţui era de libertate şi progre? în care trăieşte.
După acea?tă declarare leală, îmi rămîne ?ă adaug numai, că opera mea dramatică cuprinde două categorii de oameni: boierii onorabili, adică românii cu ?uflet nobil, şi acei corupţi, adică ciocoii.
Aleagă fiecare cititor categoria ce-i convine, şi critice în con?ecinţă!
Al tău amic,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
99
Mirceşti, 2 mart. 1874
Iubite domnule Negruzzi,
O ?cri?oare a fratelui meu îmi ve?teşte că te afli la Bucureşti şi că în curînd ai ?ă te întorci la Iaşi. Vei gă?i aca?ă un răvaş ce ţi-am trimi?, ?înt cîteva zile, în care te rugam ?ă în?eri în Curierul de Iaşi 1 un anon? ?cri? pe o bucăţică de hîrtie. Gă?ind de pri?o? a-1 mai publica, te rog ?ă-1 arunci în foc ?au ?ă-1 ?chimbi în modul următor: „Ni ?e a?igură că dl. Alec?andri compune o nouă pie?ă, care ?e va giuca în curînd, intitulată Scri?orile anonime ?au Ciocoii paraponi?iţi".
. Timpul trece, mă opre?c, ?alutîndu-te frăţeşte.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
100
Mirceşti. 12 mart. 1874
Iubite Negruzzi,
Ai dreptate de-a te plînge de puţinul concur? ce-ţi dă „Junimea" pentru ?u?ţinerea foaiei Convorbirilor. Fenomenul e curio? şi demn de ob?ervat. Cum? O ?ocietate românea?că de oameni inteligenţi, profe?ori, jurişti, poeţi etc. ?e adună regulat în fiecare ?ăptămînă, fumează, ie dulceţi, bea ceai ?au cafe cu lapte, critică orice product intelectual cu de?tulă ju?teţă, ade? şi totdeauna cu puţină indulgenţă... şi ce produce? ... Să examinăm tabla de materii a anului trecut: Cîteva poezioare de amor, tot de amor şi iar de amor ! Cîteva traduceri din poeţi francezi şi germani..., cîteva articole de critică şi iar critică şi tot critică, un roman, o novelă;"" o pie?ă de teatru şi un cîntecel comic. Iată tot! Iată productul unui an întreg de mişcare literară ! E puţin, prea puţin pentru o ?ocietate numeroa?ă ce poartă numele de „Junime" şi care ?e adună regulat de 52 de ori pe an ca ?ă fumeze, ?ă ieie dulceţi, ?ă beie ceai etc. Mi ?e va întîmpina, o ştiu, că cei mai mulţi nu pot ?ă di?pună de timpul lor, fiind acel timp ocupat cu lupta în contra nevoiei, cu câştigarea mijloacelor de vieţuire, cu îndeplinirea datoriilor de ?ervitori ai ?tatului... Cum ?e face în?ă că în Germania şi în Franţa, unde traiul e cu mult mai dificil decît la noi, „Junimele" produc necontenit şi cu abondenţă?
Le lip?eşte tandurull... iată cheia problemului... tan-durul, adecă lenea, acea?tă drăgălaşă divinitate, nu romană, dar românea?că.
îţi mărturi?e?c că, cu multă părere de rău, con?tat ?lăbiciunea mişcărei noa?tre literare, ?lăbiciune care merge cre?cînd şi ie treptat caracterul de neputinţă. Am ob?ervat că unii din membrii „Junimei" din Iaşi, cari au debutat cu entuzia?m şi cu foc, acum ?-au condamnat la o tăcere comodă şi par indiferenţi de ?oarta copilului nă?cut, de biata foaie a Convorbirilor. Care ?ă fie cauza unei a?emine tri?te amuţiri?... Politica... Afacerile? etc. Nu admit ace?te ?cuze şi le con?ider numai ca pretexturi.
Tandurul, tandurul... ?au ?ecarea izvorului.
Te felicitez dar, iubite Negruzzi, de curagiul şi per?everenţa ce ai de a continua publicarea foiei „Junimei", şi cît pentru mine, nu oi înceta de a-ţi da mînă de ajutor..., deşi acea?tă mînă c lip?ită acum de juneţă. Mergi înainte cu lucrul şi fă ca al 8-lea an în care intră foaia ?ă fie urmat de alţi douăzeci. O nouă generaţie creşte; ?ă ?perăm că din ?înul ei va ieşi 0 nouă junime mai harnică şi mai puţin tan-durie.
îţi mulţume?c pentru volumul anului VII, ce mi-1 pă?trezi, şi te rog ?ă mi-1 trimiţi la ţeară împreună cu manu?criptul 1 Boieri şi ciocoi. Apropo de acea?tă pie?ă, oi ţinea cont de ob?ervările ce mi-ai făcut. în adevăr ?înt unele pa?agiuri cam lungi, dar lungimea lor ?e lungeşte încă mai mult în bafta actorilor răi. Pe ?cenă talentul unui arti?t ?chimbă chiar defectele în calităţi şi vice-ver?a, cînd arti?tul e un păpuşer.
Iorgu Liteanu 2 nu a venit pe aice; regret că nu ?-a abăut pe la Mirceşti, căci e foarte inteligent şi-mi place ?ă convorbe?c cu el. Cînd l-am întîlnit la Iaşi mi-a ?pu? că a compu? ceva pentru Convorbiri; cred că în curînd va părea ?crierea lui în coloanele foaiei. Aş dori ?ă am o idee de?pre conferinţa d-lui Panu a?upra poeziei poporale. Pentru ce nu vă decideţi a publica în Convorbiri prelegerile ce faceţi cu atîta ?ucce? la Univer?itate? Publicul ar câştiga mult, şi acei care, ca mine, ?tau departe de Iaşi, nu ar pierde nimic.
Pînă a nu termina acea?tă lungă ?cri?oare, vreau ?ă-ţi atrag luare-aminte a?upra corecturei foaiei Convorbirilor. Ea e?te deplorabilă, şi atit de deplorabilă, încît ?e taie gu?tul de-a publica ceva în Iaşi. Te rog dar ?ă admiţi ca ?ă fac eu în?umi ultima corectură a articolelor mele. Trimiţîndu-mi coala prin poştă, îţi promit că chiar a doua zi o vei primi corigeată.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Am primit volumul Mihai Vereanu 3, îl voi citi â loi?ir *, şi-ţi voi da opinia mea a?upra ace?tui roman.
* Pe îndelete (limba franceză).
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
101
Mirceşti,  30 mar? 1874
Ma chere Mărie,
Nou? te fai?on? no? compliment? pour avoir ete la premiere au concour? de piano ain?i que pour le? bonne? note? qui compo?ent ton bulletin du dernier trime?tre. Nou? y voyon? beacoup de tre?-bien, ce qui e?t flatteur pour toi et rejoui??ant pour nou?. Ce bulletin ?erait parfait ?i ce ?plendide tre?-bien figurait egalement â l'article ordre, mai? cela viendra n'e?t-ce pa?? Tu nou? le promet?.
Dan? cette conviction nou? t'embra??on? tendrement et pour te recompen?er de ton a??iduite au travail je vien? d'ecrire â M-me de Bairal dc t'acheter le? effet? qui te man-quent; paletot, chapeau, robe de printemp? dan? le goiit ?imple et elegant. J'ai pri? au??i de? me?ure? touchant ta bour?c afin qu'elle ne ?ouffre plu? du vide qui l'afflige. C'e?t aujourd'hui Pâque?. Tout e?t en fete, terre et ciel, bete? et gen?. Le printemp? e?t revenu avec ?on beau ?oleil pour nou? con?oler de? rigueur? de l'hiver. Maman a fait â ton intention un magnifique gâteau que nou? mangeron? aujourd' hui meme. Voilâ un gâteau qui doit te faire bien plai?ir !...
Ta tante doit revenir bientot â Pari?. Quelle bonne idee elle aurait de venir avec te? cou?ine? et toi pa??er le? moi? de vacance? â Mirceşti! Parle lui de ce projet quand tu la verra?, et ?ur tout porte-toi bien. Nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Le printemp? te rend pare??eu?e di?-tu? N'en ?oi? pa? de?olee, c'e?t un effet pa??ager. Bientot tu reprendra? ta belle ardeur au. travail.
133
Mirceşti, 30 martie 1874
Dragă Mărie,
Te felicităm pentru faptul că ai fo?t prima la concur?ul de pian cum şi pentru bunele note care formează buletinul tău după ultimul trime?tru. Am văzut mulţi foarte bine, ceea ce e?te măgulitor pentru tine şi îmbucurător pentru noi. Ace?t buletin ar fi perfect dacă ace?t minunat foarte bine ar figura, de a?emenea, şi la articolul ordine, dar acea?ta va veni cu timpul, nu e?te aşa? Ne-o făgăduieşti.
Cu acea?tă convingere, te îmbrăţişăm cu drago?te şi, ?pre a te recompen?a pentru ?irguinţa ta la lucru, am ?cri? d-nei Barral ?ă-ţi cumpere îmbrăcămintea care îţi lipeşte: palton, pălărie, rochie de primăvară, ?imple şi elegante. Am luat, de a?emenea, mă?uri privitoare la punga ta, a?tfel ca ?ă nu mai ?ufere de golul care o întri?tează. A?tăzi e?te Pa?tele. Totul e?te în ?ărbătoare, pămint şi cer, animale şi oameni. Primăvară ?-a reîntor? cu un ?oare frumo? pentru a ne mingiia dc a?primile iernii. Mama a făcut, cu gindul la tine, o minunată prăjitură pe care o vom mînca chiar a?tăzi. Iată o prăjitură care trebuie ?ă-ţi facă multă plăcere!...
Mătuşa ta trebuie ?ă ?e reîntoarcă în curînd la Pari?. Ce bună idee ar avea ?ă vină cu verişoarele tale şi cu tine ?ă petreceţi lunile de vacanţă la Mirceşti! Vorbeşte-i de?pre ace?t proiect cînd ai ?ă o vezi, şi mai cu ?eamă ?ă fii ?ănătoa?ă.
Te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
Spui că primăvara te face leneşă? Nu fi amantă, e?te o ?tare trecătoare, în curînd iţi vei relua frumoa?a ta ?îrguinţă la învăţătură.
I
către george ?teriadi
102
Mirceşti, 6 avril 1874
Mon cher Steriadi, 1
Le? trompette? di?cordânte? de la renommee viennent de m'apprendre que l'on veut monter â Bucare?t 2 ma comedie
de? Boyard? et ciocoi E?t-ce vrai, e?t-ce faux? C'e?t ce que vou? ete? prie de me faire ?a voir exactement.
Si la nouvelle e?t fau??e, je lai??e tomber â plat, mai? dan? le ca? contraire, je vou? charge de declarcr ceci de ma part â mr? le? membre? du Comite theâtral:
Ayant l'intention d'introduire dan? mon ceuvre quelque? remaniement? a??ez important? et dont la nece??ite m'a ete devoilee par le? repr^?antation? qui ont eu lieu â Ja??i;
Ayant cede â Millo le droit de monter la piece â Bucare?t alor? que l'on pourra compo?er un per?onncl arti?tique capa-ble d'abordcr de grand? role? ?an? le? denaturer;
Ayant, enfin, le deşir de diriger moi-meme le? repetition? de ma comedie...
Je ne ?aurai acorder â per?onne l'autori?ation de monter cette piece â Bucare?t, avânt le commencement de la pro-chaine ?ai?on theâtrale.
Ceci parfaitement decide, je met? mon ceuvre ?ou? la garanţie du Comite de Bucare?t et... je vou? embra??e.
Tout â vou?,
V. Alec?andri *
Mirceşti, 6 aprilie 1874
Dragă Steriadi,1
Trompetele di?cordante ale renumclui mi-au făcut cuno?cut cS ?e doreşte ?ă ?e monteze la Bucureşti5 comedia mea Boieri fi ciocoi: fi?te'adevărat, nu e?te? Iată ce te rog ?ă-mi ?pui exact.'
Dacă ve?tea e?te fal?ă, o la? la o parte, dar in caz contrariu, te în?ărcinez ?ă declari acea?ta din partea mea domnilor membri ai Comitetului teatral:
Avind de gînd ?ă introduc in opera mea unele modificări de?tul de importante a căror utilitate mi-a fo?t dezvăluită de reprezentaţiile care au avut loc la Iaşi;
* Adao?ul din colţul din ?tînga jo? care începe cu cuvi; comphment? â toute votre familfe".! ...încă lizibile,1 fo?t şter? cerneală cu care e?te ?cri?ă ?cri?oarea.
vintele „Me? cu aceeaşi
••i t.oîtf
134
135
Cedind lui Millo dreptul dc a monta pie?a la Bucureşti, atunci cind ?e va putea ?tringe un per?onal arti?tic capabil ?ă abordeze mari roluri fără ?ă lo denatureze;
Avînd, în ?firţit, dorinţa de a conduce cu în?umi repetiţiile comediei mele...
Nu voi putea acorda nimănui autorizaţia de a monta acea?tă pie?ă la Bucureşti, înainte de începerea viitoarei ?tagiuni teatrale.
Ace?tea odată hotărite, îmi pun opera ?ub garanţia Comitetului din Bucureşti şi. ..  te îmbrăţişez.
Al dumitale,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
I
103
Mirceşti,   1  mai 1874
Ma chere Mărie,
J'ai recu ta derniere lettre commenceant comme toujour? par cette phra?e ?tereotype, j'ai bien tarde ă t'ecrire mai? j'e?pere que tu ne m'en voudra? pa?. . . Je ne t'en veux pa?, c'e?t convenu, mai? le jour ou tu trouvera? un autre commen-cement de lettre ?era con?idere par moi comme un grand jour. En attendant je t'annonce l'arivee â Mirceşti de notre ami Baligot, il m'a donne de te? nouvelle? et m'a apporte te? dernier? de??in?, j'allai? dire pre?que te? dernier? chef? d'ceuvre. Le? arbre? ?ont vivant?; on croit entendre le fre-mi??ement de? feuille?. Ce? joli? croqui? ?eront encadre? et place? dan? le mu?ee dc Mirceşti afin d'etre livre? â l'admi-ration? de? population?. Ta maman e?t dan? le ravi??ement et ne ce??e de le? regarder; elle te con?idere comme une grande arti?te et cherche â me faire partager ?e? conviction?. Moi je me lai??e faire, tant je ?uiş bon garcon.
Je ?uiş bien content que te? cou?ine? ?oient enfin de retour â Pari? afin que tu ne [te] plaigne? plu? d'etre ?eule. Et â propo? de te? cou?ine? on m'a raconte une hi?toire de chapeau qui m'a bien amu?e, c'e?t pourquoi je veux bien admettre que ma belle-?ceur te fa??e faire une nouvelle robe par Mdme Goughenheim. J'ai reve cette nuit qu'il t'avait pou??e de? fri?on? ?ur le front... Ce cauchemar ?erait-il vrai? Ra??ure-moi â ce ?ujet.
Baligot m'a apporte deux <§preuve? de ton portrait. La mcilleure e?t celle qui te repre?ente debout; l'autre a une expre??ion de mauvai?e humeur a??ez de?agreable. II faudra donc n'en commander que de? premiere? et k mon retour â Pari?, je t'en rendrai l'argent que tu aura? avance. J'attend? le re?ultat de la matinee mu?icale qui va avoir lieu prochainc-ment et je me flatte de l'e?poir que tu l'emportera? brillam-ment ?ur te? cammarade?. Le ?ucce? bien merite e?t une de? grande? ?ati?faction? de la vie.
Ta lettre ?e termine par un po?t-?criptum du plu? haut interet qui fait mention de la date du 31 juillet. Soi? tran-quille, â cette epoque je ?erai â Pari? et tu pa??era? te? vacance? k Mirceşti. De?ire?-tu y trouver un piano?
Adieu, nou? t'embra??on? tendrement et te chargeon? de pre?enter no? compliment? k Mme de Barral.
Ton pere affectionne,
V. Alec?andri
Mirceşti, 1 mai 1874
Dragă Mărie,
Am primit ultima ta ?cri?oare incepînd ca întotdeauna cu acea?tă frază ?tereotipă, am intirziat mult ?ă-fi ?criu, dar nădăjduie?c că nu vei fi ?upărat pe mine... Nu ?înt ?upărat pe tine, ?e înţelege, dar ziua in care vei gă?i un alt început de ?cri?oare va fi ?ocotită de mine ca o zi mare. Pînă atunci, iţi anunţ ?o?irea la Mirceşti a prietenului no?tru Baligot, care mi-a dat veşti de?pre tine şi mi-a adu? ultimele tale de?ene, eram gata ?ă ?pun ultimele talc capodopere. Pomii ?int plini de viaţă; ţi ?e pare că auzi foşnetul frunzelor. Ace?te frumoa?e ?chiţe vor fi înrămate şi aşezate "i muzeul de la Mirceşti, pentru a putea fi admirate de locuitori. Mama
136
ta e?te facilitată şi nu încetează ?ă le privea?că; ea te ?ocoteşte cape o mare arti?tă şi caută ?ă mă facă ?ă împărtăşe?c convingerile ei. Eu, ca un băiat bun, mă la? convin?.
Sînt foarte bucuro? că vcrişoarclc tale ?-au întor?, in ?firşit, la Pari? ca ?ă nu te mai plinei că eşti ?ingură. în legătură cu verişoarele tale mi ?-a pove?tit o i?torie cu o pălărie, care m-a di?trat mult. Pentru acea?ta admit ca cumnata mea ?ă îţi comande o rochie nouă la d-na Goughcuheim. Am vi?at în noaptea acea?ta că ţi-au cre?cut bucle pe frunte... Coşmarul ace?ta ?ă fie adevărat? Liniştcştc-mă de?pre ace?t lucru.
Baligot mi-a adu? două probe ale portretului tău. Cea mai bună e?te aceea care te înfăţişează în picioare; cealaltă are o expre?ie de proa?tă di?poziţie de?tul de neplăcută. Va trebui deci ?ă nu comanzi decît din primele şi, la întoarcerea mea la Pari?, iţi voi înapoia banii pe care i-ai dat.
Aştept rezultatul matineului muzical care va avea loc în curînd şi mă măgule?c cu ?peranţa că le vei intrece ?trălucit pe camaradele talc. Succe?ul bine meritat e?te una dintre marile ?ati?facţii ale vieţii.
Scri?oarea ta ?e termină printr-un po?t-?criptum de cel mai mare intere? care aminteşte de?pre data de 31 iulie. Fii liniştită, la acea?tă dată voi fi la Pari? şi, fa ?fîrşit, iţi vei petrece vacanţa la Mirceşti. Doreşti ?ă gă?eşti aici un pian?
Adio, te îmbrăţişăm cu drago?te şi te în?ărcinăm ?ă prezinţi ?alutările
noa?tre d-nei de Barral.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
CĂTRE GEORGE SIOX
104
Mirceşti, mai 187-1
Frate Sioane,1
Ţi-am trimi? a?tăzi prin poştă pie?a mea: Boieri şt ciocoi, tipărită la Bucureşti. Dore?c ?ă te gă?ea?că ?ănăte? şi bme-
di?pu? a lua în con?ideraţie ob?ervările următoare în privirea Teatrului Naţional.
Contractul direcţiei3 a încetat, şi acum Comitetul din care faci parte are a ?e ocupa cu darea din nou în antrepriză a Teatrului român. Doi competitori ?e prezintă: Pa?caly şi Millo, şi precît cuno?c ?piritul de clopotniţă ce domneşte pe?te Milcov, nu mă îndoie?c că Pa?cal)- are multe şan?e de a fi preferat.
în?ă! Mă adre?ez la d-ta ca la un om de litere, ca la un autor dramatic, şi ca la unul din membrii Comitetului, şi în acea?tă triplă calitate, te la? ?ă apreciezi meritele ambilor artişti care a?piră a deveni directori şi ?ă faci a atîrna cumpăna dreptăţii în partea celui din doi care po?edă mai neconte?tată ?uperioritate în toate privirile.
Millo, deşi din Moldova, a devenit prin rarul ?ău talent o notabilitate arti?tică de care ?e făle?c românii cu drept cuvînt, şi care vă rămînea in i?toria dramatică precum a răma? la francezi Bouffe-Frederic Lemaitre şi alţii. Cu toate ace?te, Millo e?te înlăturat de mai mulţi ani de la Teatrul cel mare prin efectul unor intrigi cuno?cute. Oare nu ?-ar cuveni ?ă ?e puie capăt ace?tor intrigi şi ?ă dea lui Ce?ar ce e?te a lui Ce?ar? Oare, cînd ?e va ?crie i?toria teatrului naţional, cum ar ?una la auz un pa?agiu ca ace?ta: „Millo a fo?t un arti?t de un mare talent, care a creat o lungă ?erie de roluri caracteri?tice şi a lă?at urme neşter?e în memoria contimporanilor ?ăi. El a ştiut ?ă mişte inimile unei generaţii
întregi, ?ă le înduioşeze, ?ă le ve?elea?că, ?ă le aprindă etc____
şi în?ă el a fo?t ne?ocotit, ne?u?ţinut chiar de oameni care mai mult decît alţii aveau datoria de a-1 îmbrăţişa, oameni deştepţi, învăţaţi, poeţi, autori dramatici... etc, şi printre acei oameni în?uşi Iorgu Sion!... etc"
Cred că nu-i contribui la a?emine pagini umilitoare, şi dar te rog, în intere?ul Teatrului no?tru, ?ă dai direcţia lui Millo ?au cel puţin ?ă obligi pe noul director de a angaja pe arti?tul eminent' (deşi din Moldova) cu condiţiile cele mai avantagioa?e şi mai demne de frumo?ul ?ău talent.
în acea?tă încredere te îmbrăţişez frăţeşte,
. • V. Alec?andri
CĂTRE MATEI MILLO
105
Mirceşti, mai 1874
Mon cher Millo,
Merci pour la brochure que vou? m'avez envoyee. Je la lirai avec plai?ir et pui? je 1'enverrai â Negri â Okna, afin de lui de?opiller la rate. Vou? trouverez ci-inclu? la lettre pour Sion; 1 prenez-en connai??ance et faite?-la lui parvenir â temp?; quant â Mr Maiore?cu2, je ne manquerai pa? de lui exprimer ma maniere de voir ?ur le theâtre roumain, quand il ?'adre??era â moi.
Peut-etre viendrai?-je moi meme â Bucare?t pour quelque? jour? et alor? je pourrai m'expliquer plu? en detafl de vive voix. En attendant vou? pouvez lui dire de ma part que je ?uiş heureux de le ?avoir bien di?po?e pour notre malheureux theâtre et que je compte beaucoup ?ur ?on influence pour relever cette in?titution naţionale de? ba?-fond ou l'on precipite le? fai?eur? qui exploitcnt la ?otti?e publique depui? nombre d'annee?. Si vou? avez la patience de relire ma comedie de? Ciocoii vou? verrez que j'y ai intro-duit quelque? changement? qui m'ont ete ?ignale? par l'en-?emble de? repetition? generale?. Je veux donc connaître votre opinion franche ?ur cette piece, telle qu'elle ?e pre?ente aujourd'hui au public et vou? me ferez plai?ir en me la com-muniquant.
Tou? â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti,   mai 1874
Dragă Millo,
Mulţume?c pentru broşura pe care mi-ai trimi?-o. O voi citi cu plăcere şi apoi o voi trimite lui Negri, la- Ocna, ca ?ă-i ?tirne?c ve?elia. Vei gă?i
alăturat ?cri?oarea pentru Sion1, ia cunoştinţă de ea şi iă ca ?ă-i ajungă la timp; cît de?pre dl. Maiore?cu2, ii voi ?pune cu ?iguranţă tot felul meu de a vedea problema teatrului române?c, atunci cînd mi ?e va adre?a mie.
Poate voi veni eu în?umi la Bucureşti pentru cîteva zile, şi atunci" voi putea ?ă mă explic mai pe larg vorbindu-i direct. Pină atunci ii poţi ?pune, din partea mea, că ?înt fericit de a-1 şti binevoitor pentru nefericitul no?tru teatru şi că mă bizui mult pe infiuenţa ?a pentru a ridica acea?tă in?tituţie naţională din ?trăfundurile unde au prăbuşit-o cei care exploatează pro?tia publică de ani de zile. Dacă ai răbdarea de a reciti comedia mea Ciocoii, vei vedea că am introdu? nişte ?chimbări care mi-au fo?t ?emnalate de an?amblul repetiţiilor generale. Vreau deci ?ă-ţi cuno?c părerea cin?tită, a?upra ace?tei pie?e, aşa cum e?te prezentată a?tăzi publicului, şi mi-ai face plăcere comunicindu-mi-o.
Al dumitale,
V. Alec?andti
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
106
Mirceşti, 27 mai 1874
Iubite domnule Negruzzi,
Cu poşta de a?tăzi îţi mai trimit 5 exemplare din comedia Boieri şi ciocoi,1 de?tinate pentru d-nii Xenopol, Panu, Lam-brior, Bodnăre?cu şi Benge?cu. Necuno?cînd adre?ele d-lor, te rog ?ă binevoieşti a le împărţi broşurcle la cea întîi întîl-nire a d-voa?tre.
Am primit răvaşul ce mi-ai ?cri? şi te-am admirat că ai refuzat po?tul ce ţi ?-a oferit la Curtea de Ca?aţie, numai ca ?ă nu fii a?tfel obligat de-a pără?i foaia Convorbirilor pe mîini ?trăine. E rar de a gă?i în ţările noa?tre a?emene frumoa?ă abnegare şi eu unul ?înt fericit de a videa pe fiul lui C. Ne-
gruzzi preferind cîmpul de?chi? şi înflorit al literaturii la ! bizunia labirintică a ju?tiţiei. Fii dar ?igur de concur?ul meu şi pe viitor. Cît pentru prezent, cerneala mi ?-a u?cat în calamare. Nu ?înt de părerea lui Heine în privirea efectului produ? de căldura verii a?upra crierilor. în loc de a-i înfier-bînta, îi topeşte.
Nu zic în?ă că nu voi ?crie nimic în cur?ul verii aceştia, I ?per ?ă mîntui legenda lui Becri Mu?tafa, care e gata pe giumătate, şi cum oi ?fîrşi-o, ţi-oi trimite-o bucuro?;
Iorgu Liteanu a fo?t ieri la mine şi mi-a vorbit de ?atira ce- ai compu? în cin?tea lui Ha?deu, încrcdinţîndu-mă că e foarte bună şi a?cuţită. Nu mă îndoie?c, căci ai talentul ?atirei şi de mult te-am îndemnat ca ?ă-1 cultivezi mai cu deo?ebire. Sînt curio? ?ă o cite?c. Ha?deu are negreşit ?ă ră?pundă şi, prin urmare, întrevăd o luptă care o ?ă ţie cît campania de şapte ani din Germania. Nu negligia în?ă Academia braşovenea?că din Bucureşti, acea fabrică de braşoave limbi?tice, condu?ă de Laurian şi Ma??im. A?cute-ţi condeiul şi-1 prefă în ?trămurare pentru pedanţii groteşti, care pre cît ?înt înflăcăraţi de nulitatea lor literară, pe atît ?înt de ridicoli ca per?oane. Dă-le bani pe miere, deşi ei nu ?înt decît nişte trîntori, ce ?ă hrăne?c din ?tupul răpo?atului Zappa 2.
Poate voi veni în ?ăptămînă acea?ta la Iaşi, ca ?ă-ţi zic adio pînă a nu pleca în ?trăinătate.
Te îmbrăţişez şi te rog ?ă prezinţi complimentele mele d-nei Negruzzi.
V. Alec?andri
către mărie bogdan
107
Mirceşti, 5 juin 1874
Ma chere Mărie,
II y a long temp? que tu ne nou? a? donne de te? nou-velle?; quelle e?t la cau?e reelle de ce muti?me? Nou? e?pe-
ron? que ta ?ânte ne lai??e rien â .de?irer, d'autant plu? que le beau temp? e?t venu et que le? vacance? approchent. Bientot je commencerai â faire me? preparatif? de depart pour aller te chercher et te ramener en triomphe â Mirceşti. Le? population? t'attendent avec de gro? bouquet?. A?-tu pa??e te? epreuve? de piano? T'e?-tu di?tinguee comme toujour?? Ecri?-nou? de ?uite. Nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affectionne.
V.A.
Mirceşti, 5 iunie 1874
Dragă Mărie,
E?te mult timp de cind nu ne-ai dat veşti de?pre tine; care e?te cauza adevărată a ace?tui muti?m? Sperăm că ?ănătatea ta nu la?ă nimic de dorit, cu atit mai mult cu cit a venit timpul frumo? şi ?e apropie vacanţa, în curînd voi începe ?ă-mi fac pregătirile de plecare pentru a veni ?ă te iau şi ?ă te aduc în triumf la Mirceşti. Locuitorii tc aşteaptă cu mari buchete de flori. Ai trecut proba de pian? Te-ai di?tin? ca întotdeauna? Scrie-ne numaidecit. Te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
către titu maiore?cu
108
Bucureşti,   12 iunie 1874
Iubite domnule Maiore?cu, ^ Venind la Bucureşti pentru puţine zile, mi-a părut foarte rau de a nu vă gă?i pentru ca ?ă vă felicit de po?tul impor-
143
142
tant la care aţi fo?t chemat. In?trucţia publică fiind ?pecialitatea d-voa?tre, veţi şti a o îndrepta pe calea ei adevărată, şi a înfrîna avîntul balamutic ce a luat limba română ?ub impul?ul pedanţilor ?terili din epoha noa?tră. Totodată vă veţi intere?a şi de bietul teatru române?c, care a devenit un treteau de foire *, ?ub direcţia unor exploatatori şarlatani. Pînă a nu lua în?ă o mă?ură radicală în privirea lui, fie-mi permi? a interveni pe lîngă d-voa?tre în favoarea lui Millo. Am reuşit a face ca Comitetul teatral ?ă-i acordeze două zile pe lună în tot cur?ul ?tagiunei viitoare, zile de care Millo va di?pune cum va vroi, ?upunîndu-?e reglementului şi nefiind atîrnat de nime. El va avea trupa lui deo?ebită, ?e va bucura de o independenţă ab?olută vi?-â-vi? de celelalte direcţii române şi ?trăine şi va fi ?cutit de taxa de 300 franci, la care erau obligaţi directorii în anii trecuţi. Ace?te condiţii fiind admi?e de întreg Comitetul teatral, rămîne acum ca ?ă binevoiţi d-voa?tre a le aproba şi a menţine dreptul lui Millo înaintea unor încercări de intrigă, care poate vor zbura prin pregiurul mini?trului... după anticul obicei.
Orice veţi decide în favoarea lui Millo va fi un act de dreptate, şi cît pentru mine, voi fi mulţumit de-a videa că ştiţi nu numai a recunoaşte merite, dar şi ă le recompen?a.
Primiţi, vă rog, a?igurarea ?imţirilor mele de înaltă con?iderare şi ?inceră amicie.
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
109
Bucare?t, 23 juin 1874
Ma chere Mărie,
Je ?uiş arrive â Bucare?t pour y pa??er quelque? jour? apre? quoi je retournerai â Mirceşti pour faire me? prepara-
O ?cenă de bilei (limba franceză).
tif? de depart. Tu m'a? dit que le? vacance? commencent le 1-er aout. Tu fera? donc en ?orte d'etre prete â partir du 2, au plu? tard la 3 aout, car je ne compte pa? re?ter longtemp? â Pari?.
Nou? iron? directement â Mirceşti ou tu trouvera? un piano.. . et de? fruit?, te? deux pa??ion. Pour chaque mor-ceau que tu executera?, tu cueillera? une poire ou une peche pour joindre l'utile â l'agreable.
J'ai trouve ici de? chaleur? tropicale? et je fond? â vue d'ceil. Si on me pe?ait on me trouverait certainement dimi-nue de quelque? livre?. Au??i j'ai hâte d'aller regagner mon poid? naturel â la mai?on. Quant â toi je parie que tu te trouvera? bien du regime que tu va? ?uivre â moin? que, voulant imiter ta cou?ine. Mărie, tu prefere? te reduire a l'etat d'allumette, ?ou? pretexte de ne pa? prendre d'embon-point.
L'oncle Jean e?t bien portant et t'embra??e et je fai? de meme et maman au??i.
Elle ?'occupe d'embellir le jardinet pour le rendre digne de toi!! E?t-ce a??ez aimable. A bientot donc. Pre?ente me? compliment? â Madame de Barral.
Ton pere affectionne,
V.A.
■  -Bucureşti, 23 iunie 1874
Dragă Mărie,
Am ?o?it la Bucureşti pentru a rămîne aici cîteva zile, după care mă voi întoarce la Mirceşti pentru a-mi face pregătirile de plecare. Mi-ai ?pu? că vacanţa începe la 1 augu?t. Vei face în aşa fel incit ?ă fi gata de plecare începînd de la 2, cel mai tîrziu 3 augu?t, pentru că ?ocote?c, ?ă nu rămîn mult timp la Pari?.
Vom merge direct la Mirceşti unde vei gă?i un pian.. . şi fructe, cele două pa?iuni ale tale. Pentru fiecare bucată pe care o vei executa, vei culege o pară ?au o pier?ică pentru a îmbina utilul cu plăcutul.
Am dat aici de călduri tropicale şi mă tope?c văzînd cu ochii. Dacă "i-ar cîntări, cu ?iguranţă că m-ar gă?i ?căzut cu cîteva livre. De aceea mă grăbe?c ?ă mă duc ?ă-mi recîştig greutatea mea adevărată la mine aca?ă»
144
145
Cit de?pre tine, ?înt ?igur că te vei ?imţi bine cu regimul pe care il vei urma numai dacă, dorind ?ă imiţi pe vara ta. Mărie, vei dori mai bine ?ă fii redu?ă în ?tare de chibrit, ?ub pretextul de a nu te îngraşă.
Unchiul Iancu e?te ?ănăto? şi te îmbrăţişează şi eu fac la fel, şi mama -de a?emenea.
Ea ?e ocupă ?ă împodobea?că grădiniţa pentru a o face demnă de tine!! De?tul de drăguţ. Pe curînd, deci. Prezintă ?alutările mele domanei Barral.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
CĂTRE TITU MAIORESCU
110
Mirceşti, Z7 iunie 1874
Iubite domnule Maiore?cu,
Vă mulţume?c înainte de toate pentru înle?nirea ce aţi făcut lui Millo 1, acordîndu-i două zile pe lună pentru reprezentaţii, în teatrul cel mare. Dorinţa lui e?te a?tfel ?ati?făcută, fără nici un prejudiciu pentru direcţia care ?e va bucura de ?ubvenţia teatrală, şi publicul va rămînea mulţemit de concurenţa ce-şi vor face ambii directori pentru a ?e întrece în alegerea repertoriului şi în executarea lui.
Pentru anul ace?ta nu e?te alta de făcut, dar pentru viitor eu cred că ar fi prea nece?ar de a ?e lua alte di?poziţii, privitoare la progre?ul artei dramatice române. Noi avem direcţii de teatruri care ?e preocupă numai de exploatarea publicului; avem diletanţi ce ?e cred şi ?e zic artişti şi care nu au cea mai ?labă idee de artă; avem con?ervatoriu de declamare fără profe?ori capabili de-a crea elevi..., într-un cuvînt avem de toate, împodobite eu titluri mari, cu etichete ?onore, dar în fond nu avem nimic care. ?ă fie laînălţimea numelui pompo? ce poartă... Cum ?ă facem dar, ca ?ă avem
un con?ervatoriu cu profe?ori, un teatru cu artişti} Iată opinia mea: .
De la anul viitor, ?ubvenţia teatrală, în loc de-a fi dată exploatatorilor de ?cenă română, va fi con?acrată la educarea arti?tică a patru tineri şi patru tinere, aleşi dintre elevii con?ervatoriilor, ?au dintre elevii altor şcoli. Aceşti opt fenicşi, luaţi atît din Moldova cît şi din Valahia, vor fi trimişi la Pari? şi încredinţaţi unui arti?t de renume, precum Got 2 de la Theâtre-Francai? (care e?te în ?trîn?e relaţii amicale cu fratele meu). Ei vor primi acolo lecţii dc arta dramatică, vor a?i?ta la reprezentaţii din diver?ele teatruri, vor juca în?uşi pe ?cene înadin? de?tinate pentru elevi, şi după un timp de trei, patru ?au cinci ani, vor reveni în ţeară ca ?ă formeze ?îmburile unei bune trupe române. Totodată, giudecîndu-?e şi apreciindu-?e talentele lor, vor fi numiţi profe?ori şi profe?oare de declamare la con?ervatoriu.
A?tfel, şi numai a?tfel, vom putea dobîndi o trupă ?erioa?ă care ?ă fie pătrun?ă de importanţa carierei arti?tice şi ?ă înnobileze ?cena română. Trupa fiind bună şi bine condu?ă, pie?ele bune nu vor lip?i, căci autorii compun opere potrivite cu interpreţii ?crierilor dramatice: On ecrit „le Tartuffe" pour le Theâtre-Francai? et „Tabarin"3 pour le Theâtre de la foire *, zicea St. Marc de Girardin.4
Aşadar pe timp de cinci ani, liber fiecare de a exploata teatrul, în?ă fără ?ubvenţie, ?ubvenţia avînd o altă de?tinare decît aceea de a încuragia paiaţeriile actuale. Con?er-vatoriul de declamare va fi închi?, fiindcă, lip?it de profe?ori, nu poate produce nimic folo?itor. Cît pentru cel de muzică, trebui menţinut.
Iată în puţine cuvinte, iubite domnule Maiore?cu, opinia mea a?upra teatrului no?tru. Vi-o exprim în grabă, fiind în agiunul plecărei mele la Pari?, dar îmi rezervez plăcerea de a vă dezvolta gîndirile mele cîrid ne vom întîlni. Atunci voi ră?punde şi la celelalte propuneri ce-mi faceţi. Eu cred că d-voa?tre ?înteţi chemat a opera ?alutare reforme în in?trucţia publică, în forma limbei şi în arta dramatică.
* Se ?crie Tartuffe pentru Theâtre-Francai? şi Tabarin pentru Theâtre de la foire (limba franceză).
şi dar, cît pentru mine, voi fi totdeauna gata a vă da mîna de ajutor... în marginile po?ibilităţei. Al d-voa?tre ?ervitor devotat şi amic ?incer,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
111
Dragă,
Vicna,   10 iulie [?.n.] 1874
în ziua cea dinţii am avut timp foarte plăcut, în?ă a doua zi, adică ieri, un ?oare de Africa. Am făcut voiagiul1 păn-aice în cele mai bune condiţii şi am agiun? cu bine pe la 5 ore. Sînt ?ănăto?, m-am odihnit a?tă-noapte de minune şi de?eară plec înainte.
La Grand Hotel, unde am tra?, ?înt mulţime de compatrioţi dar nu i-am zărit păn-acum; adevărul e?te că nu caut ?ă-i întîlne?c şi ?per că voi fi ?cutit de plăcerea de a-i întîlni. în Viena ?înt călduri ne?uferite; prin urmare, mă voi adăpo?ti la umbră pînă de?eară cînd a fi ?ă mă porne?c şi îmi voi petrece ziua lungit pe canape cu 6 carte în mînă. Vezi cît ?înt de cuminte. Fii dar liniştită... Cit nu-? bumbăcit, •devin mai viteaz decît Mihai cel cu căciula mare. Ţi-oi ?crie îndată de la Pari?. Nu ştiu în?ă care direcţie voi apuca pentru ca ?ă intru în Franţia, ?au pe la Stra??burg, ?au pe aiure. Oricum va fi, ?per că voi merge cu bine. Te ?ărut; ?ă te gă?e?c ?ănătoa?ă, nu te o?teni cu grijitul, şi Sărută pe Gogu din parte-mi.
V. Alec?andri
112
Pari?, 4 iulie [.?.v] 1874 1
Dragă PauUnă,
Te înştiinţez că plecăm mîni din Pari? şi luăm linia Nordului prin Belgia pentru ca ?ă ne oprim o zi la Biovraj, unde ?e află cumnata cu nepoatele. Am şezut în total a ?ăptămînă aice şi mi-am petrecut vremea numai în vizite pe la magazii. Pe la 9 cea?uri ?eara nemaiavînd ce face, m-am întor? aca?ă şi pe la 10 m-am pu? în pat întocmai ca la. Mirceşti. Pari?ul e o?tenitor mai mult decît oricare alt oraş. Ţi-am cumpărat toate obiectele care ai dorit, şi-am expeduit două lăzi la Moldova, una cu 10 butelii de cognac şi şampanie, iar cealaltă cu ceai, parfumuri etc. Ele vor ?o?i pe?te trei ?ăptămîni, iar noi ?perăm ?ă fim la Mirceşti pe duminică ?au luni. Ţi-oi telegrafia de la Viena. Să te gă?im ?ănătoa?ă.
Te ?ărut împreună cu Gogu.
V. Alec?[andri)
CĂTRE MATEI MILLO
113
Mirceşti,  3 7bre 1874
Cher vieux,
Vou? avez oublie de m'envoyer l'acte d'a??ociation 1 que vou? avez redige; je ne pui? donc vou? exprimer monopi-nion â ?on ?ujet; vou? avez oublie egalement de me com-muniquer la li?te de? acteur? qui ?e ?ont deja groupe? autour de vou?; con?equemment, il m'e?t difficile de prendre une deci?ion â l'egard de ma piece. Vou? ?avez que je ne tien?.
pa? ab?olument â voir figurere mon nom ?ur une affiche, etant bla?e ?ur ce genre de ?ati?faction, mai? je tien? â ce que la comedie de? Ciocoi, ma meilleure ceuvre dramatique, ?oit monte? dan? le? condition? le? plu? avantageu?e? et cela afin d'intere??er le public â la haute comedie naţionale. Ce brave public e?t ?ature de farce? et de drame? grote?que?, il a be?oin d'un aliment plu? ?ain et d'un gout moin? com-mun. Ain?i, je ne ?aurai? vou? donner une repon?e deci?ive que lor?que vou? m'aurez fait connaître votre per?onnel theâtral.
J'attend? donc l'acte d'a??ociation annonce et en attendant je vou? promet? d'ecrire â Mr Maiore?co2 pour le prier de vou? defendre contre le? inţrigue? pa?calienne? et autre?. Vou? avez entrepri? une gro??e affaire et vou? faudra de-ployer beaucoup d'activite, de tact et d'energie, mai? je compte ?ur vo? 60 an? de verdeur juvenile et vou? ?ouhaite bonne chance.
J'ai pa??e par de terrible? moment? pendant la maladie de ma fille.3 Grâce a Dieu, l'enfant e?t entierement remi?e et moi au??i. Merci â tou? le? ami? qui ?e ?ont intere??e? â elle et â moi.
Tou? a vou?,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Mon?ieur Mathieu Millo arti?te dramatique Bucare?t
Mirceşti, 3 ?eptembrie 1874
Dragul meu.
Ai uitat ?ă-mi trimiţi actul de a?ociaţie 1 pe care l-ai redactat; nu pot deci ?ă-ţi arăt părerea mea de?pre acea?ta; ai uitat, de a?emenea, ?ă-mi comunici li?ta actorilor care ?-au adunat deja in jurul dumitale; prin urmare, îmi e?te foarte greu ?ă iau o hotărîre în privinţa pie?ei mele. Şti că nu ţin neapărat ?ă-mi văd numele figurîrid pe un afiş, fiind ?ătul de ace?t fel de ?ati?facţii, dar ţin ca Ciocoii, cea mai bună operă dramatică a mea, ?ă fie montată în condiţiile cele, mai potrivite, şi acea?ta pentru a face pu-
blicul ?ă ?e intere?eze de înalta comedie naţională. Ace?t public cum?ecade e?te ?ătul de far?e şi de drame caraghioa?e, are nevoie de o hrană mai ?ănătoa?ă şi de un gu?t mai puţin comun. A?tfel, nu-ţi voi putea da un ră?pun? definitiv decît cînd îmi vei aduce la cunoştinţă per?onalul dumitale teatral.
Aştept deci actul de a?ociaţie anunţat şi, pînă atunci, iţi făgăduie?c ?ă ?criu d-lui Maiore?cu 2 pentru a-1 ruga ?ă te apere împotriva intrigilor pa?caliene şi ale altor. Ai întreprin? o afacere mare şi va trebui ?ă de?fă-şori multă activitate, tact şi energie, dar mă bizui pe cei 60 de ani de putere tinerea?că ai dumitale şi îţi dore?c noroc.
Am trecut prin clipe grele în timpul bolii fiicei melc.3 Slavă Domnului, fetiţa ?-a în?ănătoşit şi eu de a?emenea. Mulţume?c tuturor prietenilor care ?-au intere?at de ea şi de mine.
Al dumitale,
V. Alec?andri.
Adre?a pe plic: Domnului Matei Millo arti?t dramatic Bucureşti
CĂTRE TITU MAIORESCU
114
■
Mirceşti, 3 ?ept. 1874
Iubite domnule Maiore?cu, ■ înainte de toate viu ?ă vă complimentez 1 pentru nimerita mă?ură ce aţi luat în privirea cărţilor didactice, înfiiriţînd o comi?ie examinatoare acelor cărţi. A?tfel numai ?e Va putea ?tabili un ?i?tem regulat şi logic în ?tudii, iar copiii români vor ?căpa de fanta?magoria gramaticilor, ortografiilor etc;x ieşite din crierii prea înferbîntaţi ai unor pedanţi ridicoli. Sper că, graţie iniţiativei şi energiei d-voa?tre, in?trucţia
publică va intra în curînd pe o cale mai netedă şi mai roditoare.
Permiteţi-mi dar, în calitatea mea de membru onorific al zi?ei comi?ii, ?ă atrag luare-amintea d-voa?tre a?upra unei Geografii fizică şi politică a României, lucrată după noul program şcolar pentru cla?a III primară, de dl. D. Frunze?cu. Acea?tă carte mi-a părut bine compu?ă, practică, in?tructivă, şi prin urmare cred că merită de a ?e încuviinţa pentru şcoalele primare precum şi pentru cele normale. Dl. Frunze?cu e un lucrător neobo?it şi fiind încurajiat de d-voa?tre, ?înt încredinţat că va continua ?ă ?e ocupe cu lucrări folo?itoare pentru tinerime.
Am primit în zilele ace?te alte două cărţi, a?emine menite pentru copii: 1. Metodă nouă de ?criere şi cetire) 2. învăţătorul copiilor de d-nii Grigore?cu, Creangă şi Receanu. Amîndouă ?înt bune, în?ă au defectul de-a fi prea mult împe?triţate cu iune şi ortografia lor prea mult pre?ărată cu u.
Bine ar fi ?ă puneţi capăt unei atare deformări a limbei şi ?ă contribuiţi prin influenţa d-voa?tre la curăţirea ortografiei de acea literă parazită, care ?ervă de umplutură netrebnică. Sînt încredinţat că dacă veţi pretinde ?erio? de la autorii didactici ca ?ă ?e dezbare de urîtul obicei ce au adoptat a ?e închina orbeşte lui iune şi lui u, ei vor face fără împrotiviri ace?t ?acrificiu în favoarea armoniei limbei şi în privirea ?implificărei ortografiei.
Acum îmi mai rămîne a vă ruga ca [?ă] acoperiţi pe arti?tul no?tru Millo cu protecţia d-voa?tre, pentru de a-1 apăra în contra intrigilor Pa?caliane şi altele. El mi-a ?cri? pentru ca ?ă-mi încunoştinţeze noua decidere luată în privirea teatrului, şi mi-a cerut autorizarea de a reprezenta comedia mea Boieri şi ciocoi. Nu cer mai bine decît ?ă-i viu în agiutor şi ?ă-i acordez acea?tă învoire, în?ă cu condiţie ca opera mea ?ă nu fie nicidecum ciuntită de Comitetul teatral. Dacă gîndiţi că pie?a mea poate ?ă fie jucată fără nici un inconvenient, vă rog ?ă o apăraţi în contra foarfecilor Comitetului, iar de nu... prefer mai bine ?ă râmîie comedia afară din ?cenă.
Primiţi, iubite domnule Maiore?cu, încredinţarea ?imţirilor mele de înaltă con?iderare şi de ?inceră amicie,
V, Alec?andri
r
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
115
Mirceşti, 4 ?ept. 1874
Iubite domnule Negruzzi,
Am primit nr. 6 din Convorbiri şi am con?tatat în pa?telurile publicate în el două greşeli pe care aş dori ?ă le văd corectate în numărul viitor. Iată-le:
1 în Mandarinul: ?trofa VII în loc de ver?ul: „Graţioa?ă, pînditoare ?ub ca?telu-i de atlaz" trebuie pu?: ... „Graţioa?ă pînditoare ?ub cortelu-i de atlaz", căci nu are ce căuta un ca?tel în galeria Mandarinului. Secundo: în Calea Rcbilor: ?trofa III, ver?ul: „Pu?tiu şi tri?t ca golul ce la?ă pe urma lor" trebuie înlocuit cu: „Pu?tiu şi tri?t ca golul ce la?ă-n urma lor", căci altmintere ver?ul e defectuo?, avînd un picior mai mult decît are nevoie.
îmi pare rău că ?e ?trecor a?emene greşeli în publicarea poeziilor, căci ele ?înt de natura a recomanda rău şi pe poeţi, şi foaia Convorbirilor.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE MATEI MILLO
116
Mirceşti, 6 ?ept. 1874
Mon cher Millo,
Vou? me demandez l'autori?ation de monter ma comedie de? Boieri şi ciocoi; 1 vou? me promettez, en outre, que vou? en ?oignerez la mi?e en ?cene de facon â ce que la piece ?oit
152
153
bien ?ue et jouee au??i bien que po??ible. Je n'ai donc aucune rai?on de vou? refu?er. Je vou? confie mon ceuvre et vou? lai??e le ?oin de di?tribuer le? role? comme vou? l'entendrez. Vou? ?avez pourtant que celui de Arbure vou? appartient ; il e?t grand, important, caracteri?tique, il reclame donc le talent d'un grand arti?te pour etre interprete convenablement. Arbure e?t un Gregoire Couza 2 campagnard, gouailleur, plein de bon ?en?, honnete, liberal â ?a maniere, le veritable type du roumain non atteint de la corruption moderne, un de ce? caractere? comme nou? en avon? connu? avânt 1840. Met-tez-vou? dan? ?a peau et faite?-en votre plu? belle creation.
Hatmanul Trotuşan e?t le veritable grand boyard, plein de patrioti?me et de dignite per?onnelle, homme ?erieux et de noble apparence. Le jeune homme qui a ete charge de ce role â Ja??i ne po??edait pa? toute le? qualite? nece??aire? pour repre?enter un pareil per?onnage. Je ne ?ai? ce que vaudra Velle?cu3, mai? je m'en rapporte â vou?. Le role du jeune Radu e?t un de? plu? difficile?, car c'e?t un amou-reux et en meme temp? un premier role. II faut un arti?te elegant et pa??ione pour le rendre convenablement. Celui de Hîrbozeanu 'exige beaucoup de tact et de ?avoir faire, car il po??ede beaucoup de nuance? qui ?ont inherente? aux diver?e? ?ituation? dramatique? par le?quelle? il pa??e ?uc-ce??ivement. Lipice?co doit avoir 1'echine ?ouple et l'intel-ligence eyeillee; c'e?t un ambitieux de l'ancien temp? qui pour?uit un but et qui, tout en etant ciocoi, n'e?t pa? gro-te?que.
Ce dernier mot me porte â vou? faire une recommanda-tion e??entielle, que je vou? prie de faire de votre cote â tou? le? arti?te? qui auront de? role? dan? ma piece. Boieri şi ciocoi e?t une comedie, et non une farce; elle depeint une epoque de notre hi?toire. Le? per?onnage? doivent etre repre?ente? dan? leur ?implicite, ?an? charge, car le comique de quelque un? re??ort de? ?ituation? et non de leur per?on-nalite. Donc, pa? de bouffonerie. Le grec lui-meme doit eviter de ?'habiller, de ?e demener et de parler d'une fa?on grote?que. Je tien? beaucoup â cette condition.
Le? role? de? femme?, vou? le? di?tribuerez en vue du ?ucce? de la piece. Celui de Tar?iţa e?t tre? marque. Confiez-le â une actrice qui ait l'u?age de la ?cene et qui ?ache com-
prendre ce caractere d'intriguante, ?an? tomber toutefoi? dan? la trivialite d'une mahalagioaica.
Ceci dit, faite? faire un ?alon dan? le genre de celui de Iorgu Ghica 4 (pre? de Copou), et pui?que Dimitriadi5 e?t de la troupe, con?ultez-vou? avec lui pour une foule de detail? qui m'echappent en ce moment et qui concernent la mi?e en ?cene de la piece.
Vou? m'avez demande d'ecrire â Mr Maiore?co 6 pour le prier de defendre ma comedie contre le? ci?eaux du Comite theâtral... C'e?t fait. Maintenant, en con?ideration du penchant du public de Bucare?t â faire de? allu?ion? â tout propo?, je vou? engage de changer la phra?e ?uivante, dite par Trotuşan au I-er acte: „Cine aduce ame?tic ?trăin în ţeară e mai nelegiuit decît Iuda vînzătorul". Au lieu de ame?tic ?trăin on dira intervenţie ?trăină.
Sur ce mot, cher vieux, je vou? ?erre la main et vou? ?ouhaite bonne chance. Le ?ucce? ou l'in?ucce? de ma comedie ?ur la ?cene de Bucare?t reglera mon genre de travaux pour cet hiver.
Toute â vou?,
V. Alec?andri
P.S. Dimitriadi a cree le r61e d'Arbure â Ja??i et y a obtenu de grand? ?ucce?. Je ?ai? qu'il tient â ce role enor-mement; quelle deci?ion comptez-vou? prendre â ?on egard? Tenez-moi au courant de la marche de la piece et n'en per-mettez la repre?entation que lor?que le? role? ?eront ?u? par cceur et qu'on ne comptera plu? ?ur l'aide du ?ouffleur.
Adre?a pe plic:      M. Millo
arti?t dramatic Bucureşti
Mirceşti,  6 ?ept. 187-4
Dragul meu Millo,
îmi ceri învoirea de a monta comedia mea Boieri şi ciocoi 1; îmi făgâ-duieşti, pe dea?upra, că vei îngriji punerea în ?cenă, în aşa fel încît pie?a ?ă fie bine ştiută şi jucată cît mai bine cu putinţă. Nu am deci nici un motiv ?ă te refuz. îţi încredinţez opera mea şi îţi la? grija de a di?tribui rolurile
154'
155
cum vei crede. Ştii în?ă că acela al lui Arbure îţi aparţine; e?te mare, important, caracteri?tic, reclamă deci talentul unui mare arti?t pentru a fi interpretat cum trebuie. Arbure e?te un Grigore Cuza 2 de la ţară, batjocoritor, plin de bun-?imţ, one?t, liberal în felul ?ău, adevăratul tip al românului neatin? de corupţia modernă, unul din acele caractere cum le-am cuno?cut înainte de 1840. Pune-te în pielea lui şi fă din el cea mai frumoa?ă creaţie a dumitale.
Hatmanul Trotuşan e?te adevăratul boier mare, plin de patrioti?m şi de demnitate per?onală, omul ?erio? şi de nobilă înfăţişare. Tînărul care a fo?t în?ărcinat cu ace?t rol la Iaşi nu po?eda toate calităţile nece?are, pentru a reprezenta un a?emenea per?onaj. Nu ştiu cît va preţui Velle?cu3, dar mă bizui pe dumneata. Rolul tînărului Radu e?te unul din cele mai grele, căci e?te un îndrăgo?tit şi în acelaşi timp un rol principal. Trebuie un arti?t elegant şi pătimaş pentru a-1 reda aşa cum trebuie. Acela al lui Hîrbozeanu nece?ită mult tact şi i?cu?inţă, căci are multe nuanţe care ?înt inerente diver?elor ?ituaţii dramatice prin care trece ?ucce?iv. Lipi-ce?cu trebuie ?ă aibă ştira ?pinării mlădioa?ă şi inteligenţa vie; e?te un ambiţio? din alte timpuri, care urmăreşte un ?cop şi care, fiind totuşi ciocoi, nu e?te grote?c.
Ace?t ultim cuvînt mă duce la a-ţi face o recomandaţic e?enţială, pe care te rog ?ă o faci la rîndul dumitale tuturor artiştilor care vor avea roluri în pie?a mea. Boieri şi ciocoi e?te o comedie şi nu o far?ă; ea zugrăveşte o epocă a i?toriei noa?tre. Per?onagiile trebuie ?ă fie reprezentate în ?implitatea lor, fără exagerări, căci comicul unora reie?e din ?ituaţii şi nu din per?onalitatea lor. Deci, fără caraghio?lîcuri. Chiar grecul trebuie ?ă ?e ferea?că de a ?e îmbrăca, de a ?e agita şi de a vorbi într-un fel caraghio?. Ţin mult la acea?tă condiţie.
Rolurile femeilor le vei di?tribui în vederea ?ucce?ului pie?ei. Acela a! Tar?iţei e?te foarte în?emnat. încredinţează-1 unei arti?te care ?ă aibă uzajul ?cenei şi care ?ă ştie ?ă înţeleagă ace?t caracter de intrigantă, fără totuşi ?ă cadă în trivialitatea unei mahalagioaice *.
Ace?tea ?pu?e, pune ?ă ?e facă un ?alon în felul aceluia al lui lorgu Ghica4 (lîngă Copou) şi, pentru că Dimitriadi5 face parte din trupă, con?ultă-te cu el pentru o ?umă. de detalii, care îmi ?capă în acea?tă clipă şi care prive?c punerea în ?cenă a pie?ei.
Mi-ai cerut ?ă ?criu d-lui Maiore?cu 6 pentru a-1 ruga ?ă apere comedia mea împotriva foarfecilor Comitetului teatral. S-a făcut. Acum, ţinînd ?eama de înclinaţia publicului de la Bucureşti de a face aluzii din orice, te în?ărcinez ?ă ?chimbi fraza următoare, ?pu?ă de Trotuşan în actul li
\
„Cine aduce ame?tic ?trăin în ţeară e mai nelegiuit decît Iuda. vînzătorul". In loc de ame?tic ?trăin ?e va ?pune intervenţie ?trăină.*
Cu acea?ta, dragul meu, îţi ?trîng mîna şi îţi dore?c noroc. Succe?ul ?au in?ucce?ul comediei mele pe ?cena Bucureştiului va reglementa genul meu de lucrări, pentru iarna acea?ta.
Al tău,
V. Alec?andri
P.S. Dimitriadi a creat rolul lui Arbore la Iaşi şi a obţinut un mare ?ucce?. Ştiu că ţine foarte mult la ace?t rol; ce hotărîre ?ocoteşti ?ă iei în privinţa ?a? Ţine-mă la curent cu mer?ul pie?ei şi nu permite reprezentarea decît atunci cînd rolurile vor fi ştiute pe dinafară şi nu ?e va mai bizui nimeni pe ajutorul ?ufleurului.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
117
Ma chere Mărie,
Mirceşti, 5 octobre 1874
Je t'ai ecrit hier une lettre ?evere, motivee par ton ?i-lence. Or je ?uiş heureux de reconnaître que le veritable coupable ce n'e?t pa? toi mai? la poşte. Elle a mi? douze jour? pour m'apporter ta lettre, datee du 5 octobre nouveau ?tyle.
En con?equence maman et moi nou? venon? t'embra??er ?ur le? deux joue?; quant â Gogou il a promi? de devorer le facteur â la premiere ocea?ion, et tu ?ai? combien il e?t terrible. Je crain? un malheur.
En attendant il te regrette beaucoup, n'ayant plu? avec qui jouer 4 la balle le ?oir ?ur le lit.
Di?-nou? dan? quel etat ?ont arrivee le? fruit? enferme? dan? ta petite cai??e et ?i tu a? pu pre?enter â Madame de Barral le? pomme? en bon etat ?
* în original, în limba română.
Cuvintele ?ubliniate, în original în limba română.
Apre? ton depart le? pecher? nou? ont ancore fourni de? fruit? â ?atiete. Toi n'etant plu? la pour le? cueillir et le? manger, j'ai du le? di?tribuer â plu?ieur? per?onne? de? environ? qui m'ont remercie comme d'un cădeau royal et ont demande de te? nouvelle?. De toute? part? et particu-lierement de Rouginoa?a on t'envoie de? compliment? et de? embra??ement?.
Tu aimerai? peut-etre mieux le? peche?, mai? elle? ?ont moin? facile? â expedier ?ou? le pli d'une lettre. Le temp? a beaucoup fraîchi depui? quelque? jour? au point que nou? ?omme? oblige? de faire du feu dan? le? appartement?. J'e?pere que tu ne manquera? pa? de faire chauffer ta chambre, ain?i que je l'ai expre??ement recommande â Madame de Barral. II faut eviter d'attraper un nouveau rhume de cerveau et tâcher de con?erver ta ?ânte intacte afin d'effec-tuer notre voyage en Italie dan? le? meilleure? condition? de bien-etre et de bonne humeur.
Travaille ferme ton piano ain?i que le? langue? etran-gere?... au detriment de Chilperic et pen?e au bonheur de la recompen?e apre? une annee de travail a??idu.
Ma belle-?ceur ne peut faire le? avance? pour le? toilette? dont tu a? be?oin, mai? elle peut m'indiquer le prix de ce? effet? pour que je le lui expedie ?an? retard.
Di?-lui cela de ma part â ta premiere ?ortie. Adieu. Porte-toi bien. Nou? t'embra??on? tendrement et nou? compton? ?ur ta prcme??e de nou? ecrire de longue? lettre?.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti, 5 octombrie 1874
Dragă Mărie,
Ţi-am ?cri? ieri o ?cri?oare ?everă, motivată de tăcerea ta. Or ?înt fericit ?ă recuno?c că adevăratul vinovat nu eşti tu, ci poşta. I-a trebuit două?prezece zile pentru a-mi aduce ?cri?oarea ta, datată din 5 octombrie ?til nou.
Prin urmare, mama şi cu mine te ?ărutăm pe amîndoi obrajii; cît de?pre Gogu, a făgăduit ?ă-1 ?fîşie pe factor cu prima ocazie, şi tu şti cît e?te de rău. Mi-e teamă de o nenorocire.
Pînă atunci el te regretă foarte mult, nemaiavînd cu cine ?ă ?e joace cu mingea, ?eara, pe pat. .
Spune-ne în ce ?tare au ?o?it fructele închi?e în lădiţa ta şi dacă ai putut prezenta doamnei Barral merele în bună ?tare?
După plecarea ta, pier?icii ne-au mai dat încă fructe pe ?ăturate. Tu nemaifiind acolo pentru a le culege şi a le mînca, a trebuit ?ă le împart la mai multe per?oane din împrejurimi, care mi-au mulţumit ca pentru un dar rege?c şi au cerut veşti de?pre tine. Din toate părţile şi mai ale? de la Ruginoa?a, ţi ?e trimit complimente şi îmbrăţişări.
Ţi-ar plăcea, poate, mai mult pier?icile, dar ele ?înt mai puţin uşor de trimi? printr-o ?cri?oare. Timpul ?-a răcit mult de cîteva zile, încît ?întem obligaţi ?ă facem focul în apartamente. Sper că vei cere ?ă ţi ?e încălzea?că camera aşa cum am recomandat în mod ?pecial doamnei Barral. Trebuie ?ă te fereşti ?ă mai capeţi un nou guturai şi încearcă ?ă-ţi pă?trezi întreaga ?ănătate ca ?ă putem face călătoria noa?tră în Italia în cele mai bune condiţii de ?ănătate şi bunăvoie.
Studiază ?erio? pianul şi limbile ?trăine!. . . în dauna lui Chilperic şi gîndeşte-te la bucuria recompen?ei după un an de ?tudiu ?u?ţinut.
Cumnata mea nu poate ?ă-ţi avan?eze banii pentru toaletele de care ai nevoie; dar ea poate ?ă-mi ?pună preţul ace?tor lucruri pentru ca ?ă i-1 trimit fără întîrziere.
Spune-i acea?ta din partea mea la prima ta ieşire. Adio. îngrijeşte-te. Te îmbrăţişăm cu drago?te şi ne bizuim pe făgăduinţa ta că ne vei ?crie lungi ?cri?ori.
Tatăl tău iubitor,
... V.A.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
118
Mirceşti,  7 oct. 1874
Iubite Negruzzi,
Ca ?ă-ţi probez că nu am nici un parapon a?upra d-tale, iată că-ţi trimit partea I a legendei lui Becri-Mu?tafa 1 pentru n-rul viitor a Convorbirilor.
158'
159
Eu voi veni la Iaşi cam pe la Sf. Dimitru, aşteptînd pană atunci aca?ă vizita ace?tui ?fînt cu mina plină.
Am citit pove?tea lui Slavici2 şi am gă?it că el ?ingur ştie ?ă pă?treze poveştilor caracterul lor adevărat poporal.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Care ?înt zilele fixate pentru adunările „Junimei", vinerea ?au ?îmbătă?
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
119
Mirceşti, 8 octombrie 1874
Domnule Hăzdeu,
Vă trimit o legendă ce am ?cri? a?upra lui Ţepeluş-Vodă, intitulată Tepeş şi ?tejarul.
Nu ştiu care e?te opinia d-voa?tră în privirea ace?tui domn, dar mania lui de a pune pe oameni în ţeapă îi dă în i?torie a?pectul unei fiare turbată, în care cu greu ?-ar putea întrevedea figura unui om politic.
V-am trimi? de mult un exemplar din comedia mea Boieri şi ciocoi; 1 nu ştiu dacă aţi primit-o; aş dori în?ă ?ă cuno?c ideile d-voa?tre a?upra ace?tei pie?e.
Primiţi, vă rog, a?igurarea ?imţirilor mele de con?iderare ?i amicie.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
120
Mirceşti, 10 octomvrie 1874
Iubite Negruzzi, :
Am primit un pachet de cărţi, zi?e didactice, pe cari mi le-au trimi? pentru ca ?ă le cite?c, ca unul ce ?înt membru 1 al ?ocietăţei examinatoare de a?emine ?crieri. Mi-am făcut datoria şi le-am de?chi?... în?ă dînd de ortografia d-lor Eliad şi Ma??im, le-am închi? pe loc, gă?ind că trebuie ferită tinerimea română de a?tfel de bazaconii, menite ale tulbura crieriii. Ţelul autorilor acelor opere nu a fo?t de-a contribui la adevărata educare a generaţiei nouă, ci ?ub un pretext didactic, a ră?pîndi în public limba pocită şi ortografia bur-le?că a ?apienţilor ardeleni în Academie... Prin urmare, eu unul le dau în lături şi le declar mai mult vătămătoare decît folo?itoare copiilor.
Pachetul e mare şi indige?t, noroc în?ă că în el am gă?it volumul d-tale: Copii de pe natură; şi a?tfel m-am mîngîiat. Acea?tă colecţie de tipuri originale şi bine fotografiate e de natură a place nu numai compatiioţilor noştii, dar şi ?trăinilor, dacă ?-ar traduce, precum a plăcut cartea lui Tur-ghenief Le? re'cit? d'un cha??eur. Ai reuşit a produce pe ne?imţite un volum întreg, care va ocupa loc bun în biblioteca oamenilor de gu?t şi de apreciere ?ănătoa?ă. Primeşte complimentele mele cele mai ?incere şi mă la?ă a-ţi mai repeta, că ai de?coperit vîna literară pe care eşti chemat a o exploata cu ?ucce?, vîna ?atiro-umori?tică. Mergi înainte, că bine ai apucat-o.
îţi mulţume?c că nu ai publicat în Convorbiri biografia mea cea ungurea?că. E prea prea moghior bu?ama terentetem. Primit-ai partea I a legendei orientale Becri-Mu?tafat Cum îţi place?
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
160
161 >
121
Mirceşti, 16 octombrie 1874
Iubite, Negruzzi,
îmi pare bine că-ţi place Becri-Mu?tafa 1 şi gă?e?c că ai dreptate de a vroi ?ă publici legenda întreagă, ?pre a-i con?erva intere?ul şi înţele?ul deplin. îţi voi trimite negreşit partea a doua în una din zile, în?ă înainte cat ?ă ?fîrşe?c un poem intitulat: Dan, căpitan de plai2, care ?-a legat de mine ca ?caiul şi nu-mi dă răgaz, Ace?t poem va fi lung de vro 300 de ver?uri şi lucrez la el cu plăcere.. . îmi rămîne numai de?crierea unei lupte cu tătarii şi cum oi ?căpa de el, m-oi apuca de alte batzaconii. Se poate dar întîmpla ca ?ă publici pe Dan înaintea lui Becri, ceea ce nu cred că va ?upăra pe ve?titul beţiv din Analele orientale.
A fo?t Negri în zilele ace?te la Mirceşti şi am citit împreună mai multe pagini din volumul Copii de pe natură. Am răma? încîntaţi amîndoi, căci în adevăr acele copii, ?au acei copii, ?înt foarte drăgălaşi. Bine ai face ?ă trimiţi un exemplar vechiului meu amic din Tîrgul-Ocnei; i-ai produce o mare mulţemire.
Mă întrebi ce ?-a întîmplat cu reprezentarea pie?ei mele Boieri şi ciocoi3? Succe? mare; ?-a jucat de patru ori de-a rîndul într-aceeaş ?ăptămînă şi a produ? adîncă impre?ie, după ştirea ce-mi dă Millo. Mulţii ciocoi în?ă ?-au cam paraponi?it şi evreii ?-au giurat ?ă nu mai calce la teatru române?c. Cred în?ă că dacă li ?-ar acorda intrarea fără parale... şi-ar călca giurămîntul fără nici o dificultate. Am promi? ?ă ?criu o far?ă pentru beneficiul lui Millo: Cucoana Chiriţă în balon.... Cum voi ieşi din ghearele lui Dan şi lui Becri, m-oi lega iar de Chiriţă.
îmi ?crii de?pre un raport ce-ar trebui ?ă fac în privinţa cărţilor didactice ce mi-ai trimi?; te rog în?ă, dragă Negruzzi, ?ă mă ?capi de acea?tă lucrare ?upărătoare şi ?ă redactezi raportul în locul meu, după ce ne vom întîlni la Iaşi, adică duminică ?au ?îmbătă, şi după ce vom pre?chimba ideile noa?tre a?upra acelor broşuri grele de mi?tuit. Mi-i îndatora foarte mult, căci acum ?înt împlîntat în ver?uri pînă în gît
şi ?imt că-mi e cu neputinţă ?ă abordez proza pe cît de neîn?emnată.
în încredinţare că mi-i împlini cererea, te îmbrăţişez frăţeşte.
V. Alec?andri
Manu?cri?ul biografiei mele ungureşti l-am dat lui Negri ca o curiozitate literară din cele mai comice.
122
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, 28 octobre 1874
Ma chere Mărie,
II paraît que la poşte ?'applique â nou? jouer de mauvai? tour? a tou? le? deux car te? lettre? mettent beaucoup trop de temp? â nou? parvenir. Quoiqu'il en ?oit je ?uiş heureux de te ?avoir bien portante et bien di?po?ee au travail.
Moi-meme, ?uivant ton exemple, j'ai repri? me? travaux et j'ai elu domicile devant mon bureau. J'y re?te de? heure? entiere? ?an? m'apercevoir de leur pa??age rapide.
Maman, de ?on cote, e?t toute la journee occupee â preparer le menage d'hiver et Gogou la ?uit partout comm ?on ombre. A propo? tu a? oublie dan? ta deraiere lettre de lui envoyer de? compliment? re?pectueux et il nou? a ?emble qu'il e?t pointilleux ?ur le chapitre de l'etiquette! Ce?t une bonne nature mai?... repondeur.
L'oncle Negri e?t venu ce? jour?-ci avec une de ?e? nieceş, Lucie Vogoridi \ qui a beaucoup regrette de ne t'avoir pa? trouvee â Mirceşti pour faire ta connai??ance. C'e?t une charmante jeune fille, aimable, dont tu deviendra? l'amie facilement. Elle trouve Gogou admirable. Donc elle L'e?t.
162
163
Quant â Pulcherie je ne ?ai? comment elle a pa??e ?on temp? â Bucare?t, ne l'ayant pa? encore revue.
Sai?-tu que la Cămara regorge de poire? qui ne demandent qu'â etre croquee?? Nou? en fai?on? chaque jour une ample con?ommation en nou? di?ant chaque foi?: Voilâ de? poire? qui feraient bien plai?ir â Mărie. Cette ob?ervation touchante le? rend encore meilleure?.
L'oncle Jean va aller te voir la veille de ?on depart; di?-lui de ma part qu'il m'apporte une boite de papier extra-?uperfin de chez Ione?, Boulevard de? Capucine?, pareil â celui-ci. Mai? n'oublie pa? cette importante commi??ion ?an? quoi je n'aurai plu? ?ur quoi t'enoyer comme â pre?ent miile bon? bai?er? de la part de maman et de la mienne.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti, 28 octombrie 1874
Dragă Mărie,
Se pare că poşta ?e căzneşte ?ă ne joace fe?te la amîndoi căci ?cri?orilor tale le trebuie prea mult timp pentru a ne ajunge. Oricum ar fi, ?înt fericit ?ă te ştiu ?ănătoa?ă şi di?pu?ă ?ă ?tudiezi.
Eu în?umi, urmînd exemplul tău, mi-am reluat lucrul şi mi-am ale? domiciliul în faţa biroului meu. Rămîn acolo ore întregi fără ?ă bag de ?eamă ?curgerea lor rapidă.
Mama, la rîndul ?ău, e?te toată ziua ocupată cu pregătirea ca?ei pentru iarnă şi Gogu o urmează pe?te tot, ca umbra ei. Ai uitat în ultima ta ?cri?oare ?ă-i trimiţi complimente re?pectuoa?e şi ni ?-a părut că e?te foarte pretenţio? la capitolul etichetei! Are o fire bună, dar... e?te răzbunător.
Unchiul Negri a venit zilele ace?tea, cu una dintre nepoatele ?ale, Lucia Vogoridi1, căreia i-a părut foarte rău că nu te-a gă?it la Mirceşti pentru a te cunoaşte. E?te o tînără fată îneîntătoare, amabilă, cu care te vei împrieteni cu uşurinţă. îl gă?eşte pe Gogu minunat. Deci şi ea e?te. Cît de?pre Pulheria, nu ştiu cum şi-a petrecut timpul la Bucureşti, pentru că încă nu am revăzut-o.
Cămara ştii tu că e?te plină de pere care nu cer decît ?ă fie mîncate ? în fiecare zi folo?im o mare cantitate ?punîndu-ne de fiecare dată: iată
164
pere care ar face multă plăcere Măriei. Acea?tă ob?ervaţie înduioşătoare le face încă şi mai bune.
Unchiul Iancu va veni ?ă te vadă în ajunul plecării ?ale; ?pune-i din partea mea ?ă-mi aducă o cutie de hîrtie de ?cri? foarte fină, de la Ione?, Boulvard de? Capucine?, a?emănătoare cu acea?ta. Dar nu uita ace?t important comi?ion, fără de care nu voi mai avea pe ce ?ă-ţi trimit, ca acum, o mie de ?ărutări din partea mamei şi a mea.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
123
Mirceşti,  oct. 1874
Iubite Negruzzi,1
Fă-mi cuno?cut în care număr a Convorbirilor doreşti ca ?ă apară legenda lui Dan, căpitan de plai,2 pentru ca ?ă ţi-1 trimit la timp. Pînă atunci în?ă îţi expeduie?c prin poştă acea?tă poezie in?pirată de a?pectul îneîntător a toamnei de care ne bucurăm şi fac urare ca toţi membrii „ Juni-mei" tineri şi neîn?uraţi ?ă-şi gă?ea?că fete harnice ca toamna, dar mai puţin darnice.
Complimente afectuoa?e,
\V. Alec?andri
P.S. Nu ar fi chip ca ?ă fac .eu În?umi cea de pe urmă corectură a poeziilor mele care vor ieşi în Convorbiri?
124
Mirceşti,   11  nove. 1874
Iubite- Negruzzi,
Ai aflat negreşit că în fine ?-au făcut în Bucureşti inaugurarea ?tatuii lui Mihai Viteazul. Poate că ai şi citit în Trompeta Carpaţilor oda ce am compu? pentru acea?tă ?erbare naţională. Aş dori foarte mult ca oda ?ă fie reprodu?ă în Convorbirile literare, no. 9.1 Şi fiindcă materia ace?tui număr e?te fixată, m-ai îndatori prea mult dacă ai adăogi o giumătate coală, ?ub nume de ?uplement, în care ai publica şi de?crierea ?olemnitaţei din capitală, şi ver?urile mele.
Am ?cri? mai multe bucăţi de cînd am fo?t la Iaşi, precum:
Linia Raia — pa?tel2 Legenda rîniunicăi Un pa?tel chinez Braiul
Şi acum îmi propun ?ă completez legenda lui Becri-Mu?tafa şi altele. ..
îţi trimit deocamdată Bradid3, rezervîndu-mi plăcerea de a-ţi aduce în?umi celelalte bucăţi împreună cu legenda lui Dan, căpitan de plai.
Salutare şi amicie,
V. Alec?andri
BRADUL
Su? pe culme bradul verde Sub zăpada albicioa?ă Printre negură ?e perde Ca o fanta?mă geroa?ă.
.......   i .
Şi priveşte cu-ntri?tare Cum ?e primbla prin ră?toace Iarna pe un ur? calare, Iarna cu şepte cojoace.
El ?e ?cutură şi zice: : .-„în zadar, tu, vrăjitoare, ,
Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fără ?oare !
în zadar îngheţi pamîntul. Ucizi florile şi ?tupii, Şi trimiţi moartea cu vîntul, Şi trimiţi foamea cu lupii!
în zadar a ta ?uflare Apa-n rîuri o încheagă, Şterge urma pe cărare Şi de mine ţurţuri leagă !
în zadar aduci cu tine Corbii negri şi prădalnici Şi prin codrii cu jivine Faci ?ă urle gla?uri j alnici!
în zadar, urgie crudă, Lungeşti noaptea-ntunecoa?ă Şi, rîzînd de-a lumei trudă, Scurtezi ziua luminoa?ă!
în zadar îmi pui povară De zăpadă şi de gheaţă, Fie iarnă, fie vară, Eu pă?trez a mea verdeaţă!
Mirceşti, noiemv. 1874
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
125
.'    ,        . . Mirceşti, 28 novembre 1874
Ma chere Mărie,
Nou? ?omme? tre? chagrine? d'apprendre que tu fe? enrhumee de nouveau. Comment a?-tu fait pour prendre froid?
166
167
E?-tu ?ortie au jardin par l'humidite ou bien ta chambre e?t-elle mal chauffee?
Nou? e?perion? qu'â force de precaution? tu ?erai? pre-?ervee cet hiver de ce diable de rhume qui prend un carac-e:e p?riDdiqu? chez toi et qu'il fiudra pourtant combattre victorieu?ement afin d'en etre quitte une foi? pour toujour?.
Si tu etai? â Mirceşti la chaleur egale de? chambre? ne t'expo?erait pa? au froid. Mai? il me ?emble que tu pren? ton mal avec un? certaine philo?ophie qui ne manque pa? de grandeur; il e?t vrai que tu po??ede? une robe nouvelle, ?imple et elegante et cela entretient le moral. C'e?t ce qui m'arrive au??i quand je me fai? une bonne fourrure.
Tâche nemmoin? de guerir au plu? vite et ?i pour y parvenir il te faut garder la chambre un jour de ?ortie, fai?-le ?an? t'inquieter de? reproche? de te? cou?ine?. Je ?uiş content que mon frere t'ait fait jouer du piano devant de? per?onne? etrangere?. Ca a ete de ?a part un hommage rendu â ton talent car ?'il n'avait une bonne opinion de ton jeu, il ne t'aurait pa? expo?ee â faire fia?co. Tu verra? par la ?uite tou? le? avântage? que tu reali?era? de ton application aux etude? de toute? ?orte? et â celle du piano.
Quand je verrai mon anii Michel Jora, je ne manquerai de m'acquitter de ta commi??ion en lui demandant le por-trait de ?e? fille?:
''. .En attendant, pour te faire plai?ir, je me ?epare, en ta faveur, d'un portrait auquel je tien? beaucoup. Celui de la Prince??e Nathalie. C'e?t un de? plu? ioli? et de? mieux reu??i?. Ouant aux autre? dame? roumaine?, ie tâcherai de me procurer ieur? photographie? quand j'irai â Ja??i ou â Bucare?t. En attendant nou? re?ton? Maman, moi e?t Gogou calfeutre? dan? le petit ?alon, vu qu'il e?t tombe hier un pied de neige. Adieu, nou? t'embra??on? tendrement et te char-geoh?'de pre?enter''no? compliment? â Madame de Barral.
Ton pere affec[tionne],
J9 J ij
V.A.
Mirceşti, 28 noiembrie 1874
Dragă Mărie,
Sîntem foarte ?upăraţi aflînd că iar ai făcut guturai. Cum ai făcut ?ă răceşti? Ai ieşit în grădină pe umezeală ?au poate camera ta e?te pro?t încălzită?
Noi ?peram că datorită mă?urilor de prevedere vei fi ?cutită iarna acea?ta de ace?t îndrăcit de guturai care a căpătat la tine un caracter periodic şi care trebuie totuşi ?ă fie combătut cu ?ucce? a?tfel ca ?ă ?capi odată pentru totdeauna.
Dacă erai la Mirceşti, căldura egală a camerelor nu te-ar fi expu? la frig. Dar mi ?e pare că iei boala cu oarecare filozofie care nu e?te lip?ită de măreţie; e?te drept că ai o rochie nouă, ?implă şi elegantă, şi acea?ta întreţine moralul. Ceea ce mi ?e întîmplă şi mie cînd îmi fac o blană bună.
încearcă totuşi ?ă te vindeci cît mai curînd şi dacă, pentru a izbuti, trebuie ?ă ?tai în ca?ă într-o zi de ieşire, fă-o fără ?ă ţii ?eamă de reproşurile verişoarelor tale. Sînt mulţumit că fratele meu te-a pu? ?ă cînţi la pian în faţa unor per?oane ?trăine. A?ta a fo?t din partea lui un omagiu adu? talentului tău, căci dacă nu ar fi avut o bună părere de?pre felul tău de a cînta, nu te-ar fi lă?at ?ă te faci de rî?. Vei vedea mai tîrziu toate avantajele pe care le vei avea pentru ?trăduinţa ta lă ?tudii de tot felul şi la pian.
Cînd îl voi vedea pe prietenul meu Mihai Jora, nu voi uita de comi?ionul tău cerîndu-i portretul fiicelor ?ale.
Pînă atunci, pentru a-ţi face plăcere, mă de?part, pentru tine, de un portret la care ţin mult, acela al prinţe?ei Nătalia. E?te unul dintre cele mai frumoa?e şi mai izbutite. Cît de?pre celelalte doamne românce, voi încerca ?ă-mi procur fotografiile lor cînd mă voi duce la Iaşi ?au la Bucureşti. Pînă atunci ?tăm, mama, eu şi Gogu, în micul ?alon, dat fiind că ieri a căzut un picior de zăpadă. Adio, te îmbrăţişăm cu drag şi te în?ărcinăm ?ă prezinţi ?alutările noa?tre doamnei de Barral.
Tatăl tău iubi[tor],
(Î910
V.A.
168
160
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
126
Mirceşti,  noiem. 1874
Iubite Negruzzi,
Ţi-am trimi? prin poştă pe Dan, căpitan; te rog ?ă^mă înştiinţezi de l-ai primit.' Aş fi venit eu în?umi ?ă-1 aduc, in?ă ani păţit ca jidanul, care a vroit ?ă ?e puie la drum şi ?-a întîmplat ?îmbătă. M-am îmbolnăvit, nu de vreo boală ?erioa?ă, dar cît trebuia pentru ca ?ă mă oprea?că de-a ieşi_ din ca?ă. Acum îmi e mai bine mult, şi ?per ?ă vin la Iaşi pe ?îmbătă viitoare, ca ?ă-ţi aduc Legenda Hndunicei şi celelalte bazaconii, ce am ?cri? în zilele din urmă.
Aprobez ideea „Junimei" de-a ?coate o carte de cetire pentru licee şi ?înt încredinţat că ea va întruni toate condiţiile cerute. La lucru dar şi Doamne agiută !
■   Te îmbrăţişez,
'." V. Alec?andri
PS. Aş dori mult ?ă fac în?umi ultima corectură a lui Dan. Te rog dar ?a-mi trimiţi foaia pîn-a nu ?e pune definitiv ?ub tipar, pentru ca ?ă o examinez. Fii încredinţat că ţi-oi întoarce-o cu viitorul curier.
muti?me. Comment? je vou? annonce que j'ai reali?e un de vo? reve? cheri? celui de monter en ballon ?ou? le co?tume de Kiritza, je vou? averti? en outre que je vou? ai'envoye par mon frere cette farce de carnaval, qui doit vou? rapporter un bon benefice, et vou? ne me repondez rien? pa? meme que vou? ete? content! C'e?t raide!
Quoiqu'il en ?oit, je vou? prie de me renvoyer mon manu-?crit au??itot que vou? aurez fait tirer copie. J'en ai be?oin et je l'attend?.
Tou? â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, joi, [?fîrşitul anului] 1 1874
Dragul meu Millo,
Sînt îndreptăţit ?ă fiu mirat de tăcerea dumitale, numai dacă nu eşti cumva bolnav ?au dacă nu ţi-au parvenit ?cri?orile mele. Cum? îţi anunţ că am realizat unul din vi?urile dumitale dragi, acela de a te urca în balon în co?tumul Chiriţei, ba mai mult, îţi fac cuno?cut că ţi-am trimi? prin fratele meu acea?tă far?ă de carnaval, care trebuie ?ă-ţi aducă un bun beneficiu, şi nu-mi ră?punzi nimic? nici măcar că eşti mulţumit! E prea din cale-afară!
Oricum ar fi, te rog ?ă-mi înapoiezi manu?cri?ul de îndată ce.veifi pu? ?ă ?e ?coată copie. Am nevoie de el şi îl aştept.
Al dumitale, ...
V. Alec?andri
CĂTRE MATEI MILLO
127
Mirceşti,  jeudi,  [?fîrşitul anului] 1 1874
Mon cher Millo,
A moin? que vou? ne ?oyez malade ou que me? lettre? ne vou? ?oient parvenue?, j'ai lieu d'etre ?urpri? de votre
170
128
Mirceşti, vendredi [14 decembrie   ?.v.,    1874] 1
Mon cher Millo,
J'ai recu mon manu?crit de la Kiritza en ballon et je fai? de voeux pour que vou? obteniez un grand ?ucce?. . . d'argent.
171:
Faite?-moi ?avoir neanmoin? â quelle epoque. . . â peu pre? .. . vou? pen?ez monter et jouer 2 la piece? Ne m'atten-dez pa? pour le faire, care je ne ?ai? au ju?te quand je pourrai venir â Bucare?t.
Je vien? de lire dan? La Trompette que Gradi?teano3 a lu au comite theâtral une revue en ?ix tableaux Cer cuvîntul 4 etc. E?t-ce bon?... A quand ?a mi?e en ?cene? Avânt ou apre? la Kiritza?
Joie et ?ânte,
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
V. Alec?andri
Adre?a pe plic : Mon?ieur M. Millo arti?t dramatique Bucare?t
Mirceşti, vineri [14 decembrie, ?.v., 1874] 1
Dragul meu Millo,
Am primit manu?cri?ul meu, Chiriţă în balon, şi îţi urez ?ă obţii un mare ?ucce?. .. băne?c.
înştiinţează-mă, cu toate ace?tea, cam pe cînd ai de gînd ?ă montezi şi ?ă joci 2 pie?a. . . Nu mă aştepta pentru a o face, căci nu ştiu exact cînd voi putea veni la Bucureşti.
Am citit acuma în Trompeta că Grădişteanu3 a citit Comitetului teatral o revi?tă în şa?e tablouri, Cer cuvîntul11 etc. E?te bună?. . . Pe cînd punerea în ?cenă? înainte ?au după Chiriţă}
Voie bună şi ?ănătate,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Domnul M. Millo arti?t dramatic Bucureşti
129
Mirceşti, 18 decembre 1874
Ma chere Mărie,
Je me plai? â croire que lor?que tu aura? recu cette lettre, ta mauvai?e humeur aura fait place â une douce gaiţe et au calme qui doit regner dan? une âme grande et genereu?e. II faut ?avoir dedaigner le? petite? contrariete? et ne jamai? leur donner une importance qu'elle? ne meritent pa?, ?an? quoi elle? deviennent un veritable ?upplice dan? la vie.
Tuteplain? de n'avoir pa? encore ete conduite âl'Opera?... J'ecrirai â ce ?ujet â Mme de Barral et je ne doute pa? qu'elle te condui?e voir une belle repre?entation dan? le nouveau monument 1 que l'on va inaugurer prochainement. En attendant, comme le nouvel An approche, je t'envoie cent franc? que tu depen?era? en cadeaux de?tine? tant aux per?onne? qui t'aiment qu'â celle? qui te contrarient. Maman ?e porte bien quoiqu'elle tou??e toujour?, elle travaille â ?e? bande? quand ?e? occupation? de menage lui en lai??ent le loi?ir. Te? menace? de lui voler quelque?-un? de ?e? ouvrage? de tapi??erie l'ont fait rire de bon cceur. Elle t'embra??e miile foi? et t'engage de te ?oigner pour etre belle dan? le cour? de notre voyage en Italie.
Pour ma part j'ai beaucoup travaille ce? dernier? temp?, pui? j'ai ete ?ouffrant et maintenant je fai? le pare??eux. Mai? cette pare??e ne va pa? ju?qu'â oublier de t'embra??er tendrement.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Mirceşti,  18 decembrie 1874
Dragă Mărie,
îmi place ?ă cred că atunci cînd vei primi acea?tă ?cri?oare, ?upărării tale ii va fi luat locul o dulce ve?elie şi o linişte care trebuie ?ă domnea?că
172
173
într-un ?uflet mare şi genero?. Trebuie ?ă ştii ?ă di?preţuieşti micile nemulţumiri şi ?ă nu le dai niciodată o importanţă pe care nu o merită, fără acea?ta ele ajung în viaţă un adevărat chin.
Te plîngi că nu ai fo?t încă du?ă la Operă ?. . . Voi ?crie de?pre acea?ta d-nei de Barral şi nu mă îndoie?c că ea te va conduce ?ă vezi o frumoa?ă reprezentaţie în noul monument 1 care va fi inaugurat în curînd. Pînă atunci, cum Anul nou ?e apropie, îţi trimit o ?ută de franci pe care o vei cheltui pentru daruri hărăzite atît per?oanelor care te iube?c, cît şi celor care te nemulţume?c. Mama e?te ?ănătoa?ă, cu toate că tot tuşeşte, lucrează la fîşiile ?ale atunci cînd grijile ca?ei îi la?ă .timp liber. Ameninţările tale de a-i fura unele dintre tapi?eriile lucrate de eă au făcut-o ?ă rîdă cu poftă. Ea te îmbrăţişează de o mie de ori. şi te îndeamnă ?ă te îngrijeşti pentru a fi frumoa?ă în cur?ul călătoriei noa?tre în Italia.
în ce mă priveşte, am lucrat mult în ultima vreme, apoi am fo?t bolnav şi acum mă leneve?c. Dar acea?tă lene nu merge pînă acolo încît ?ă uit ?ă te îmbrăţişez cu drago?te.
"'•   '- Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
CĂTRE GEORGE SION
130
cu el, întreabă-1 dacă nu i-ar cuveni [?ic] copaci de ?tejar ce au 10 metre? ?ou? branche?* şi 1 metru 90 centimetri circon-ferinţă. Se înţelege că preţul ce ar oferi pentru aceşti arbori ar fi mai ?căzut decît acele de 80 fr. bucata, şi la caz de acceptare din parte-i, ne-am înţelege le?ne.
Ştiu dinainte că cercarea e zadarnică, dar fiindcă nu ţine parale. . . vorba românului.
Felicitări ?incere de Anul nou, ?ănătate, voie bună şi ceva vigoare,
V. Alec?andri
131
24 dec. 1874
Iubite Sioane,
Pînă a nu-ţi ?crie epi?tola ce doreşti a?upra traducerei tragediei lui Racine, Phedra 1, aş dori ?ă cite?c ?cena VI din actul V, în care ?e gă?eşte pa?agiul cel mai renumit, adică le recit de Theramene. Acel pa?agiu e o bucată de înalta poezie de?criptivă. Aplică-te a-1 traduce exact, cu toate frumu?eţile de idei şi de ?til ce cuprinde, şi a?tfel vei compune un model de literatură admirabilă. Aştept dar acea ?cenă şi pînă atunci te îmbrăţişez,
. V. Alec?andri
Mirceşti, 23 dec. 1874
Iubite Sioane,
i Voi citi cu plăcere şi luare-aminte acele două coaie din 'Phedra 1 ce mi-ai trimi? şi cu nu mai puţină plăcere ţi-oi îndeplini dorinţa.
Pană atunci, îţi mulţume?c pentru bunătatea ce ai de a te ocupa cu afacerea moşiei Patrăşcani şi Borzeşti. Un bun muşteriu, l-aş băga în ?în dacă ar încăpea de urechi.
Cît pentru englezul amator de copaci, care ?ă aibă un metru de diametru, lucru rari?im, nu-mi e?te cu putinţă ?ă-1 înde?tulez; în?ă dacă cumva ai avea prilej a te întîlni
•174
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
132
Mirceşti, 24 decembre 1874
Ma chere Mărie,
Je pen?e que cette lettre arrivera â Pari? ju?te ver? notre nouvel An et qu'elle t'apportera â temp? no? embra??ement?.
10 metri ?ub ramuri (limba francexă).
175
Elle e?t chargee au??i de compliment? pour la grande vic-toire que tu a? remportee au concour? de piano. Bravo ! Ma fille ! Tu nou? a? prouve une foi?.de plu? que tu avai? d'excellente? di?po?ition? pour la mu?ique et qu'il ne tient qu'â toi de devenir une grande arti?te... afin de pouvoir rivali?er avec Bebe 1! Ta maman e?t toute fiere de ton ?ucce?. Gogou au??i, quant â moi je ?uiş habitue â l'idee de te? triomphe?.
J'e?pere que tu a? pa??e fort agreablement cbez ta Tante le? vacance? de? fete? et que tu a? depen?ee te? cent franc? en cadeaux et en pourboire?. Un de? plu? grand? plai?ir? de la vie c'e?t de faire plai?ir aux autre?.
J'ai ecrit â Mme de Barral de te conduire au theâtre et particulierement â l'Opera.
Quand on y jouera le? Hughendt? ou n'importe quel opera de Meyerbeer, il ne faudra pa? manquer d'aller t'in?-pirer de ce? admirable? chef?-d'ceuvre afin de comprendre ma predilection pour eux. Quant â la mu?ique de Ro??ini, de Bellini, nou? en entendron? ?uffi?amment en Italie. Je ?uiş tre-content que tu aie? eu la bonne pen?ee d'ecrire â Tonele Negri; je l'attend? aujourd'hui et je ?uiş certain de la voir heureux de ton aimable attention.
Ecri?-lui encore, tu nou? fera? plai?ir â tou? deux. Maman t'embra??e tendrement ?ur le? deux joue?. La familie Douka qui ?e trouve en ce moment chez moi, t'envoie ?e? felicitation? bien ?incere?.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Mirceşti, 24 decembrie 1874
Dragă Mărie,
Socote?c că acea?tă ?cri?oare va ajunge la Pari? chiar aproape de Anul nou al no?tru şi că-ţi va aduce la timp îmbrăţişările noa?tre. E?te de a?emenea încărcată cu complimente pentru marea victorie pe care ai cîştigat-o la concur?ul de pian. Bravo! fiica mea! Ne-ai arătat încă o dată că ai excelente di?poziţii pentru muzică şi că nu depinde decît de tine ?ă devii o mare arti?tă... a?tfel încît ?ă poţi rivaliza cu Bebe1! Mama
ta e?te foarte mîndră de ?ucce?ul tău. Gogu, de a?emenea, cit de?pre mine, ?înt obişnuit cu ideea triumfurilor tale.
Cred că ai petrecut foarte plăcut la mătuşa ta vacanţa de ?ărbători şi că ai cheltuit ?uta ta de franci în cadouri şi bacşişuri. Una din cele mai mari plăceri ale vieţii e?te ?ă faci altora plăcere.
I-am ?cri? d-nei de Barral ?ă te conducă la teatru şi mai cu ?eamă la Operă.
Cînd ?e va juca Hughenoţii ?au oricare altă operă de Meyerbeer, nu pierde ocazia de a te duce ?ă te in?piri din ace?te admirabile capodopere pentru a înţelege predilecţia mea pentru ele. Cît de?pre muzica lui Ro??ini, Bellini, o ?ă auzim de?tulă în Italia. Sînt foarte fericit că ai avut buna idee de a ?crie unchiului Negri; îl aştept a?tăzi şi ?înt ?igur că îl voi vedea fericit de amabila ta atenţie.
Mai ?crie-i, ne vei face plăcere la amîndoi. Mama te ?ărută cu drago?te pe amîndoi obrajii. Familia Duca, aflată acum la noi, îţi trimite felicitările ei ?incere.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
CĂTRE GEORGE SION
133
Mirceşti,  31 dec. 1874
Amice,
într-un timp ca ace?ta, de publicaţii ?eci şi de traduceri ab?urde a unor cărţi încă mai ab?urde, e?te un'merit mare de a cerca ?ă introduci în literatura română capodoperile literaturilor ?trăine. Acel merit l-ai avut de mult traducînd comedia Mizantropul, şi urmezi a-1 avea publicînd a?tăzi în limba noa?tră admirabila tragedie franceză Phedra.
Eu te felicit din toată inima, pentru curagiul ce ai avut de a aborda dificultăţile unei a?emine intreprinderi, căci nu e le?ne a te face interpretul unor genii ca Moliere şi Racinc
176
177"
Avînd onorul de a te pune în fruntea pionierilor literari care, urmîndu-ţi exemplul, vor de?chide cu timpul în ochii românilor tezaurul literaturei cla?ice a Franciei, acel onor va ră?pîndi glorie binemeritată pe numele ce ai ştiut a-ţi crea în pleiada poeţilor contemporani.
Acum, vie alţii care ?ă reuşeze mai bine decît ai reuşit! Cererea lor va fi primită cum ?e cuvine. Dar cine le-a de?chi? calea? Sion! Mulţămită dar fie poetului Sion!
Amic devotat,
V. Alec?andri
■
CĂTRE VENTURA
134
[1874] 1
Mon cher Mon?ieur Ventura,
Le porteur de ce billet e?t le hero? d'un roman que l'on ■m'araconte et qui ne manque d'un certain interet dramatique. C'e?t l'amour qui en forme le ?ujet; et un amour complique de circon?tance? attenuante? ou meme agravante?, â votante.
On parle d'une jeune I?raelite qui, ?ou? l'empire d'une pui??ante inclination, a ouvert le? yeux â la lumiere de la foi et a change de religion en entrant dan? le giron de FEgli?e •orthodoxe. Elle ?'e?t acqui?e par lâ une protection pui??ante •contre le? per?ecution? ?ouvent dangereu?e? de ?e? ancien? correligionaire?. On ne ?ait pa? ju?qu'â quelle? extremite? peut ?e porter le fanati?me i?raelite!
La jeune fille declare, dit-on, â haute voix_ qu'elle * de rentrer dan? la mai?on paternelle d'ou elle a fui â plu?ieur? repri?e? et qu'elle veut ?e marier â un chretien de ?on choix...
* Urmează un cuvînt şter? şi neînlocuit, pare ?ă fi fo?t craint, care ■dealtfel ?e potriveşte contextului.
le hero? ici pre?ent; d'un autre cote, il parait que plu?ieur? ordre? de la Prefecture ont ete lance? pour arreter la tran?fuge . ' .
Comment trouver un denouement â ce drame, ou la religion joue un grand role, et qui e?t applee â trouver ce denouement ? On m'a??ure que vou? ?eul ete? en ce moment l'arbitre de Taffaire.
Si cela etait vraie, permettez moi, en ma qualite d'auteur dramatique qui m'intere??e aux ?ituation? romane?que?, de vou? dire que dan? un drame bien conditionne, l'heroine doit ?ortir trimophante de tou? le? vici?itude? dont elle e?t la proie et que le publique applaudit avec enthou?ia?me quand la vertu e?t recompen?ee.
Agreez, mon cher Mr Ventura, l'a??urance de ma con?ider ation la plu? di?tinguee,
V. Alec?andri
[1874]
Dragă domnule Ventura,
Aducătorul ace?tui bilet e?te eroul unui roman care mi-a fo?t pove?tit şi care nu e?te lip?it de un anumit intere? dramatic. Iubirea alcătuieşte ?ubiectul, o iubire complicată de circum?tanţe atenuante ?au chiar agravante, după cum vrei.
Se vorbeşte de?pre o tînără i?raelită, care, ?ub ?tăpînirea unei puternice înclinaţii, a de?chi? ochii către lumina credinţei şi a ?chimbat religia intrînd în ?înul bi?ericii ortodoxe. Şi-a dobîndit prin acea?ta o protecţie puternică împotriva per?ecuţiilor ade?ea periculoa?e ale vechilor coreligionari. Nu ?e ştie pînă unde poate ?ă ajungă fanati?mul i?raelit!
Tînăra fată declară, ?e ?pune, cu voce tare că ?e teme * ?ă ?e întoarcă, în ca?a părintea?că, de unde a fugit în mai multe rînduri, şi că vrea ?ă ?e mărite cu un creştin la alegerea ?a..., eroul aici prezent; pe de altă parte, ?e pare că mai multe ordine ale prefecturii au fo?t date pentru a are?ta pe fugară.
Cf. aici pag.  178 ?ub?ol.
178
17?
Cum poate fi gă?it un deznodămînt dramei în care religia joacă un mare rol şi cine e?te chemat ?ă gă?ea?că ace?t deznodămînt? Am fo?t a?igurat că numai dumneavoa?tră ?înteţi în ace?t moment arbitrul ?ituaţiei.
Dici acea?ta e?te adevărat, daţi-mi voie, în calitatea mea de autor dramitic care ?e intere??ază de ?ituaţiile romaneşti, ?ă vă ?pun că, într-o dramă bine con?truită, eroina trebuie ?ă ia?ă triumfătoare din toate nefericirile a căror pradă e?te, şi că publicul aplaudă cu entuzia?m cînd virtutea e?te ră?plătită.
Primiţi, dragă d-le Ventura, a?igurarea con?ideraţiei mele cele mai di?tin?e,
V, Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
135
[1874-1875]
Iubite Negruzzi,
Mi ?e pare căd-taeşti în?ărcinat cu examinarea broşurilor publicate de dl. Rîureanu }. Te rog dar ?ă citeşti alăturata ?cri?oare a lui şi, încredinţîndu-te de buna lui voinţă de a-şi modifica ?tilul şi ortografia, ?ă te arăţi mai indulgent în raportul ce vei face a?upra zi?elor broşuri. în adevăr, lucrarea întreprin?ă de dl. Rîureanu e de?tinată de a fi folo?itoare şi .?înt ?igur că orice va publica de acum înainte va fi curăţit •de încurcăturile ortografice impu?e de mini?trul Tell.
Felicitări pentru ?fintele ?ărbători,
V. Alec?andri
Trimite-mi îndărăt ?cri?oarea lui Rîureanu.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
136
Mirceşti, 2 janvier 1875
Ma chere Mărie,
Tu a? ?i bien combine l'envoi de ta lettre de felicitation? qu'elle nou? e?t parvenue ju?te le premier de l'An. C'e?t d'un bon augure pour nou?, et j'ai la conviction que te? ?ouhait? ?i affectueux nou? porteront bonheur. Ce qui vient du cceur e?t un tre?or beni du Ciel. Recoi?, chere enfant, no? bai?er? le? plu? tendre? et no? voeux pour ton avenir qui nou? e?t ?i precieux. Mon unique pen?ee e?t de te voir gaie, heureu?e, charmante et aimee de tout le monde. Tu me di? avoir pa??e le? vacance? du nouvel An fort agreable-ment chez ta Tante, avoir ete au ?pectacle, en ?oiree, avoir dan?e avec te? cou?ine? et beaucoup ri. Voilâ de bonne? nouvelle?, ta gaiţe ?e reflete ?ur nou? â traver?ladi?tance qui nou? ?epare. A?-tu eu au moin? une jolie toilette? A?-tu prouve en dan?ant que tu e? au??i adroite de te? pied? que de te? main? de piani?te?
La Prince??e Couza a pa??e la journee d'hier chez nou? et m'a charge de t'embra??er ?ur le? deux joue?. C'e?t trop, j'en garde une pour ta mere et moi et nou? appliqueron? no? meilleur? bai?er?.
Tu me ferai? grand plai?ir ?i tu voulai? ecrire une petite lettre â la Prince??e. Tu lui doi? bien cela apre? toute? le? bonte? qu'elle a eue? pour toi. Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti, 2 ianuarie 1875
Dragă Mărie,
Ai potrivit aşa de bine trimiterea ?cri?orii tale de felicitare, încît ea ne-a ajun? chiar în prima zi a anului. E?te un ?emn bun pentru noi.
180
181
şi ara convingerea că urările tale atit de iubitoare ne vor purta noroc. Ceea ce porneşte din inimă e?te o comoară binecuvîntată de Cer. Primeşte, iubită fetiţă, ?ărutările noa?tre cele mai calde şi urările noa?tre pentru viitorul tău care ne e?te atit de preţio?. Singurul meu gînd e?te de a te vedea ve?elă, fericită, îneîntătoare şi iubită de toată lumea. îmi ?pui că ţi-ai petrecut foarte plăcut vacanţa de Anul nou la mătuşa ta, că ai fo?t la ?pectacol, la ?erată, că ai dan?at cu verişoarele tale şi că ai rî? mult. Iată veşti bune, ve?elia ta ?e ră?frînge a?upra noa?tră pe?te depărtarea care ne de?parte. Cel puţin ai avut o toaletă frumoa?ă? Ai dovedit, dan?înd, că eşti tot atît de îndemînatică cu picioarele tale cît şi cu mîinile tale de piani?tă?
Doamna Cuza a petrecut ziua de ieri la noi şi m-a în?ărcinat ?ă te ?ărut pe amîndoi obrajii. E?te prea mult, pă?trez unul pentru mama ta şi pentru mine şi-1 acoperim tu cele mai bune ?ărutări ale noa?tre.
Mi-ai face o mare plăcere dacă ai vrea ?ă ?crii o mică ?cri?oare Doamnei, îi datorezi chiar acea?ta pentru toată bunăvoinţa pe care ţi-a arătat-o.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
137
Mirceşti, 10 ghenar 1875
Iubite Negruzzi,
Primind ?cri?oarea d-tale din Bucureşti, vin a-ţi mulţumi pentru urările de Anul nou şi a-ţi promite un şir de legende etc, pentru Convorbiri, încît ?ănătatea m-a agiuta ?ă ţiu condeiul în mînă, fără a ?imţi greutatea lui. - Pentru începutul volumului IX ţi-oi trimete Legenda Rîndunicăi 1, ?perînd că ne va aduce primăvara pe aripele ?ale. .'1 3* *-
Prin poştă îţi expeduie?c 15 broşuri de ale lui Rîureanu 2 pentru ca ?ă le: examinezi şi ?ă faci raportul obligat a?upra
lor. Sper în?ă că vei fi indulgent în privirea lor, căci Rîureanu pare a fi un om animat de multă bunăvoinţă. îmi pare bine că ai convin? pe Zizine * de a ?chimba ?tilul şi ortografia Monitorului. Acea?tă foaie oficială, apărînd ?ub o nouă formă, va avea o mare influenţă a?upra cla?ei impiegaţilor şi-i va îndemna a imita atît ?tilul, cît şi ortografia întrebuinţată în cancelarii, şi unii din membrii Academiei vor prinde gălbinare de ciudă.
Am aflat că ai ?ă faci o conferinţă a?upra influenţei franceze în România. Sarcina e foarte delicată şi ?pinoa?ă. Cuno?cînd în?ă bunul-?imţ şi dreapta giudecată ce po?edezi, am buna încredere că vei lă?a deoparte orice prevenţie germană în contra Franciei, şi că vei da lui Ce?ar ce e a lui Ce?ar. Pentru noi românii, veri primari cu francezii, ar fi o necuviinţă şi o ingratitudine de-a ?tupi în fontăna din care am băut apă şi ne-am potolit ?etea. Eu plec pe?te zece zile la Bucureşti şi ?ocot ?ă fiu întor? în bizunia mea pe la începutul lui fevruar.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
138
Mirceşti, [ 13 I 1875] 1
Cogălniceanu, Bucureşti
Şoimu de la Cogălnicu, ?ă zboare puii tăi mai ?u? decît tine şi în deplină fericire !
Alec?andri
* D-nul I. A. Cantacuzinb, pe atunci director general al Monitorului oficial (I.N.). [Notă în textul,original- de mîna lui Iacob Negruzzi.] «  , ;
CĂTRE ION GHICA
139
Gara Mirceşti,   18 [I ?] 1 1875
Ion Ghica
Felicitation? amicale? pour ta' fete, compliment? affec-tueux â madame Ghyka, â bientot,
Alec?andri
Ion Ghica Buc.
■
Gara Mirceşti, 18 [I ?] 1 1875
Urări prieteneşti pentru ziua ta, ?alutări afectuoa?e doamnei Ghica, pe curînd,
Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
140
Mirceşti, 30 janvier 1875
Ma chire Mărie,
Te con?en? volontier â ce que tu prenne? de? lecon? de ?olfege et que tu ajoute? une heure de plu? â te? lecon? d' accompagnament.
L'important pour toi c'e?t de profiter de ton ?ejour â la pen?ion pour te perfectionner en toute? cho?e? car, une
184
foi? ?ortie de ?ou? la direction de Mme de Barral, tu ?era entierement privee de? con?eil? de bon? profe??eur?.
La Moldavie e?t un beau pay? qui produit beaucoup de bonne? cho?e? â manger, mai? pa? un ?eul maître de piano, en ?orte que, de retour dan? le pay?, tu aura? tout le loi?ir de perdere ce que tu aura? gagne en in?truction â Pari?, â moin? que tu n'aie? l'ambition de continuer â etudier ?eule dan? te? moment? perdu?.
Ceci regie, je doi? t'avouer, ma chere enfant, que je ?uiş a??ez ?urpri? de ton in?i?tance â vouloir ?ortir avec Mme T... Un peu de patience encore et dan? un an tu quittera? la pen?ion. La li?te de te? place? aux dernier? examen? m'a grandement rejoui. Ne ?oi? pa? trop de?olee de perdre te? cheveux; j'ai bien... perdu le? mien?! L'oncle Negri n'a pa? recu ta lettre; tu aura? mal mi? l'adre?e?. Nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere, ' V. A.
Mirceşti, 30 ianuarie 1875
Dragă Mărie,
Con?imt ca ?ă iei lecţii de ?olfegiu şi ?ă adaugi o oră în plu? lecţiilor tale de acompaniament.
E?te important pentru tine ?ă profiţi de şederea ta în pen?ion pentru a te perfecţiona în toate direcţiile căci, odată ieşită de ?ub direcţia d-nei de Barral, vei fi pe de-a întregul lip?ită de ?faturile profe?orilor buni.
Moldova e?te o ţară frumoa?ă, care produce multe lucruri bune de mîncare, dar nici un profe?or de pian, a?tfel că, întoar?ă în ţară, vei avea tot timpul ?ă pierzi ceea ce vei fi cîştigat ca in?trucţie la Pari?, numai dacă nu vei avea ambiţia ?ă continui ?ă ?tudiezi ?ingură în timpul tău liber.
Ace?tea lămurite, trebuie şă-ţi mărturi?e?c, dragă fetiţă, că ?înt de?tul de mirat de ?tăruinţa ta de a dori ?ă ieşi cu d-na T. . . încă puţină răbdare şi vei pără?i pen?ionul. Li?ta Cu locurile tale la ultimele examene m-a bucurat foarte mult. Nu fi prea amărîtă că îţi cade părul; şi mie.. . mi-a căzut! Unchiul Negri nu a primit ?cri?oarea ta, poate ai pu? pro?t adre?a. Te îmbrăţişăm cu drago?te.
' ' Tatăl tău,
,:<<u«ib yjjn'jq aişl Bl,.;       iitmteiî num -,h ?ifi, ^(ptjtj
185
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
141
[Bucureşti], Hotel Broft, gioi, [a. 8 martie 1875]
Dragă PauUnă,
Am aflat de la Smărăndiţa că pachetul cu cămeşile au fo?t expeduit de la Ruginoa?a la Mirceşti chiar în ziua plecării mele. El trebuie ?ă fi ?o?it în lip?a mea. Te rog dar ?ă mi-1 trimiţi la Bucureşti cu drumul-de-fier.
Ţi-am telegrafiat azi-dimineaţă pentru ca ?ă-ţi dau de ştiie că am ?o?it aici în bună ?tare. Am o cameră bună, curată şi caldă şi a?tăzi n-am ieşit pentru ca ?ă mă odihne?c, căci toată noaptea n-am putut dormi.
Frate-meu e foarte ve?el de că?ătoria Alicei, căci ginerele e un om de treabă şi plăcut. . . Nu în?ă cît Gogu.
în curînd ţi-oi mai ?crie. Te ?ărut,
V. Alec?.
Colacul de?tinat lui Steriadi1 l-au furat Miţa2 pe drum.
142
■
Bucureşti, [vineri 8] mart.  1875 1
Dragă PauUnă,
Toţi moldovenii care ne gă?im în Bucureşti începem a crede că au vrăjit dracul ca ?ă ne oprea?că de a ne întoarce aca?ă. ••
Sînt patru ?ăptămîni de cînd ninge, vi?coleşte troienind drumurile şi împiedecînd toate comunicaţiile în ţară. Dacă nu ar fi exi?tat telegraful, am fi răma? cu toţii fără ve?te de familiile noa?tre, căci poşta nu au mai foncţionat în timp de cîteva ?ăptămîni.
Nu-şi aduce nime aminte de o iarnă aşa de a?pră. Frate-meu,' care de mult trebuia ?ă fie la Pari? pentru cununia
Alicei, nu au putut ?ă plece de aice decît alaltăieri şi au pu? 36 de cea?uri pînă la Roman, după ce trenul în care ?e afla au şi derailat. Cine ştie dacă va agiunge duminică la Pari?, căci îi rămîne de-abia timpul nece?ar ca ?ă călătoiea?că fără a ?e opri nicăiure.
Eu am vroit ?ă plec a doua zi, după el, în?ă linia era închi?ă din cauza vagonurilor ce derailia?e. Am fo?t dar ?ilit ?ă mai întîrziu pentru ca ?ă nu mă expun a fi întroienit ca mulţi alţi care au petrecut cîte 24 de cea?uri în omet pe un ger de 20 graduri.
Ţi-am telegrafiat că voi pleca vineri ?au ?îmbătă, adică a?tăzi ?au mini, aflu în?ă că voiajul nu e ?igur şi toţi mă îndeamnă ca ?ă nu întreprind o călătorie expu?ă la tot ?oiul de de?plăceri şi chiar de primejdii. Cu toate ace?te, m-am ?ărurat a?tfel de Bucureşti că tot voi cerca ?ă plec mîni, ?îmbătă. La caz contrar, ţi-oi telegrafia.
Mulţume?c lui Dumnezeu că încalţe am fo?t ?ănăto? în iot timpul vijeliilor, ?înt în?ă mîhnit că în lip?a mea iar ai căzut bolnavă. Cine ştie ce ai mai făcut? Am ?ă-1 întreb pe Gogu ce nebunii au făcut mămuţa lui d-lui? şi atunci vai şi amar !
Te ?ărut împreună cu d-lui,
V.] Alec?andri
143
Bucureşti, [vineri] 8 mart. 1875
Dragă,
• Dl. Babic avînd curagiul a ?e pune la drum, deşi trenurile au luat obiceiul a deraila, l-am rugat ?ă-ţi la?ă la gară ace?t bilet. Dorinţa mea e?te ?ă porne?c mîni, ?îmbătă, dacă oi primi încredinţare din partea admini?traţiei căilor ferate că voiajurile ?e pot face în ?iguranţă. în caz contrar, nu voi pleca decît luni, deşi ?înt foarte ?ătul de Bucureşti şi doritor de a mă gă?i aca?ă.
186
Generalul Duca a venit aice şi mi-au ?pu? că George? te-au gă?it bolnavă şi ?upărată. Ţi-ai închipuit negreşit ?au că am fo?t bolnav, ?au că m-am înecat în plăcerile Bucureştilor. Nici una, nici alta, ?înt ?ănăto? şi îmi petrec zilele la otel, ţiind companie lui Calimah care de 20 de zile ?uferă de buboi în ceafă, care are a?pectul unui cărbune. Vi?colele iernii ne-au ţinut închişi la Bucureşti pe toţi moldovenii în timp de patru ?ăptămîni, fiind toate drumurile troienite, acum dizgheţul, aducînd uliţele într-un hal îngrozitor, ne ţine închişi prin ca?e. Eu care ?înt cam leneş şi care mă păze?c de frig şed binişor în otel şi gioc piketul cu Calimah, aşteptînd momentul de a ?căpa din închi?oare.
Nu ştiu ce au fo?t şi e?te pe acolo, dar te încredinţez că nime nu-şi aduce aminte de o iarnă atît de grozavă ca acea?ta ; Bucureştiul începu?e a lip?i chiar şi de provizii, încît noi moldovenii ne întrebam dacă nu vom agiunge a ne mînca unii pe alţii.
Iată cauza pentru care am întîrziat de a mă întoarce aca?ă. Sper în?ă că, în ?fîrşit, voi veni ?ă-mi gă?e?c odihna şi mulţe-mirea ca?nică. Te ?ărut împreună cu d-lui,
V. Alec?andri
Dacă ai o neapărată nevoie de bani, dă-mi de ştire ca ?ă telegrafiez lui Michel Daniel.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
144
Gara Mirceşti, martie 1875
Iacob Negruzzi Iaşi .
îmbrăţişare frăţea?că amicilor de la „Junimea", viitor fericit pentru toţi, ?oartă bună ţerei.
Alec?andri
1
145
CĂTRE MIHAIL K O GĂLNICEANU
■
Mirceşti,  12 mart. 1875
Iubite Cogălnicene,
Tu bolnav, eu bolnav! Se vede că generaţia noa?tră începe a merge la vale cu pa? grabnic, pa?ul cu care ?-au deprin? a călca pe?te ob?tacolii ce au întîlnit în calea ?a; dar oricum fie, ea nu vroieşte ?ă di?pară făr-a lă?a urma pe ambele coa?te ale dealului. Aşa ?e cuvine ?ă facă, precăt mai ?imte putere în crieri şi tărie în ?uflet; înţelegi, dar, cît mă bucur de a te videa gata ?ă reintri în luptă ! Ahil, retra? ?ub cort, mi-au părut totdeauna un erou paraponi?it şi netrebnic, deşi erou.
Contînd pe gla?ul meu, îmi place a crede că te-ai rezemat nu numai pe vechile noa?tre legături de amicie, dar şi pe convingerea, foarte naturală şi ju?tă, că am fo?t totdeauna alături unul cu altul, în apărarea principiilor mari şi ?alutare pentru ţeară, deşi în unele che?tii ?ecundare, che?tii de forme, ne-am gă?it în divergenţă de opinii. Afacere de temperament şi de atmo?feră în care trăim, de cînd împrejurările te-au ■du? pe tine în cafarnaumul bucureştean, şi pe mine în ?ingurătatea Mirceştilor.
Cînd te-am văzut retrăgîndu-te din Cameră în compania unor oameni nici de ?eama, nici de talia ta, m-am mâhnit, căci nu am fo?t deprin? de a te vedea pără?ind po?tul tău, chiar în împregiurări mult mai critice şi periculoa?e pentru ţeară şi pentru tine în?uşi [?ic]. Acum, dar, ?înt fericit de a şti că vechiul şi puternic atlet vroieşte din nou a ?e prezenta în circ, deşi ace?t circ cuprinde mai multe dobitoace decît fiare.
îţi promit dar, ?ă merg cum oi putea la Roman, în ziua alegerilor şi ?ă depun numele tău în urnă. Zic: cum oi putea, pentru că pătime?c de nişte dureri inte?tinale care mă obligă a ?ta locului. Fiind în?ă că prime?c pe toată ziua rugăciuni din partea multor amatori de ?enatorie, nevroind ?ă văr? pe
188
189
iluziile lor o duşă de gheaţă, te rog ?ă rămîie între noi promi-terea ce-ţi dau. Aş putea ?ă le declar preferenţa mea pentru tine, dar mă tem ?ă nu aţîţ, a?tfel, o mai înverşunată campanie în contra ta, căci nu-i lighioaie pe lume mai ţîfnoa?ă, mai nătîngă, mai oarbă, mai cîrtiţă, decît un deputat ?au un ?enator răma? în urnă cu buza umflată.
Sfîrşind, iubite Cogălnicene, îmi rămîne ?ă fac cele mai ?incere urări pentru grabnica vindecare a boalei de care ?uferi şi pentru frăţea?ca noa?tră întîlnire cu ?ănătate şi voie bună.
Al tău vechi amic,
V. Alec?andri
146
Mirceşti-Roman, 14 [?] 187[?]1
Cogalniceano, Buc.
Joie, ?ânte, courage, amitie ?incere, foi dan? avenir: avec ce? levier? on ?ouleve un monde. Felicitation? complete?.
Alec?andri
Mirceşti-Roman, 14[?] 187[ ?]
Kogălniceanu,
Buc.    [      Ir'.f i .•■   ■   I ■■'
Bucurie, ?ănătate, curaj, ?inceră prietenie, încredere în viitor: ?prijinit
pe ace?tea, poţi ridica o lume. Depline felicitări.
Alec?andri
190
I
CĂTRE TITU MAIORESCU
147
Mirceşti, 25 mart. 1875
Iubite domnule Maiore?cu,
Vroiţi ?ă a?cultaţi i?toria unei bi?erici de ţeară? Iat-o ! în ?atul Mirceşti exi?ta o bi?ericuţă vechie, durată în lemn de ?tejar şi ornată cu arabe?curi foarte frumoa?ă, pe care le ?ăpa?e un ?culptor necuno?cut de-a lungul grinzelor. Acel templu mode?t, cap d-operă, pierdut în cîmp şi încungiurat de mormînturi, era de?ervit de un preot care printre alte daruri avea şi darul beţiei. într-o duminică, or fi acum cîţiva ani 1, prea?finţitul, doritor de a ?chimba potirul pe ?tacană şi de-a pără?i mai degrabă altarul pentru ca ?ă ?e ducă la taraba crîşmei, ceti liturghia din fugă şi alergă la jupînul Moi?i, uitînd ?ă ?tingă luminările în bi?erică. Era vînt mare în acea zi; vîntul ?uflînd printr-un geam ?tricat, gă?i de cuviinţă a fîlfîi perdeaoa şi a o apropia de para unei luminări, îndată perdeaoa luă foc şi dete foc bi?ericei!. . . Palalaie !! Templul centenar ar?e într-o clipă din ?traşină păn-în temelie şi ?ă înălţă la cer ca fumul unei gigantice cădelniţe. Tot ce ?e gă?ia în el, icoane, ve?tminte, ?cule ?acre, prapure, lampe şi cărţi, ?e prefăcură în cenuşe; chiar clopotul ?e topi împreună cu argintul potirului. . . dar nu ?e mai gă?i nici bucăţică de metal printre ruine, căci pe?te noapte nişte pravo?lavnici ţigani, arheologi de ?oiul lui B.2, făcu?eră de? fouille?* pe ?eama jupînului Moi?e. în urma ace?tui ?ini?tru, ?atul Mirceşti răma?e fără bi?erică şi fără preot, căci cea d-întîi di?păru?e de pe pămînt ca ?ă ?e retragă într-o lume mai pioa?ă, şi cel de al doilea ?ă retră?e?e. .. fără mu?trare de cuget.. . în codrii Va?luiului pe lingă Sioneşti. De-atunci ?ărmanii locuitori ?e gă?iră fără adăpo?tul Domnului şi con?acrară crâşmei toate zilele în?emnate cu roş în calendarul ortodox. Beţia ?e dezvoltă în ?at cu o răpegiune şi cu o proporţie
Săpături (limba franceză).
191
?păimîntătoare, iar jupînul Moi?i ?e îngraşă ca un viţel de aur. Mortalitatea, prin urmare, urmă aceeaşi progre?e cu mizeria, încît ?atul Mirceşti, care înainte era unul din cele mai îmbelşugate din judeţul Roman, ?e prefăcea zilnic într-o aglomerare de bordeie ticăloa?e şi de infirmi năuciţi, otrăviţi prin influenţa coro?ivă a vitriolului.
Un ?ingur om ducea dorul bi?ericei!.. . Da?călul! Sărmanul, lip?it de ?acra mulţemire de-a ţinea i?onul, ?e ?tingea pe picioare, oftînd şi jălind pe poporeni. Iar ceilalţi locuitori îşi aduceau aminte de Dumnezeu numai cînd moartea bătea la uşa lor. Atunce ?e ?imţea nevoie de preot şi pe orice timp trebuia ?ă aducă de pe la alte moşii cîte un popă, căzut de bătrîneţe, pentru ca ?ă-i împărtăşea?că şi ?ă-i îngroape. Ade?eori în?ă ?fintele daruri nu ?o?iau la vreme şi bietul creştin murea fără împărtăşanie.
Temerea iadului făcu, în fine, pe ?ăteni ?ă dorea?că a avea o bi?erică. Ei ?e adre?ară lui Cogălniceanu, pe cînd era mini?tru, şi cerură ?ă le dea de pomană o hardughie pără?ită din nu ştiu care ?at, obligîndu-?e ei a o tran?porta la Mirceşti şi a o reclădi pe locul bi?ericei celei ar?ă. Autorizarea li ?e acordă şi într-o bună dimineaţă, locuitorii, cu mic cu mare, ?e du?eră, nuoi Argonauţi, ?ă ridice pe ?u? materialul zi?ei hardughii. Acolo ei gă?iră o ?erioa?ă împrotivire din partea proprietarilor ei; o luptă homerică ?e începu, luptă în care armele lui Achil erau înlocuite prin ciomege, şi după cîteva pre?chimbări de -argumente ad hominem*, mirceştenii, ?u?ţinuţi prin ?acrul avînt al credinţei, luară în triumf obiectul expediţiei lor.
Iată dar materialul adu?!... Da?călul, uimit, var?ă lacrimi de bucurie, lacrimi care negreşit ?e vor gă?i la judecata cea de pe urmă, înşirate ca nişte mărgăritare, şi fiind el dulgher, ?e apucă de clădit noul locaş a lui Dumnezeu. Un an întreg de zile el nu la?ă barda din mînă şi, în ?fîrşit, el vede monumentul în picioare ! Cine poate ?pune ?imţirea lui de mîndrie ! Numai architectul Partenonului şi dl. Garnier, architectul Operei din Pari?, ar putea ?ă-şi deie ?eama de ?ati?facerea da?călului Con?tandin!
în ju?tiţie, expre?ia în?emnează: argument per?onal (limba latină).
în?ă!. . . a?tfel e lumea! Nici o fericire fără acel teribil în?ă ! Aici începe o nouă ?erie de mâhniri pentru bietul da?căl. Clopotniţa e ridicată, dar îl lip?eşte clopot. Altarul e gata, dar îi lip?e?c ?cule!... Şi ?atul e ?ărăcit de jupînul Moi?i şi jupînul Moi?i vede fără entuzia?m clădirea unei bi?erici, care e menită a-i ?momi o parte din muşterii. Ce ?ă facă? Aleargă la proprietarul moşiei, face un cuvînt elocvent prin care ?e înalţă mai pre ?u? de Bo??uet, şi proprietarul, fiind poet, ?e ?imte pătrun? şi dăruieşte clopotul împreună cu ?culele nece?are.
în?ă !.. . iar în?ă. . . uzul cere ca ?ă ?e ?finţea?că bi?erica şi pentru acea?ta trebuie?c cărţi, adică 12 Minii, 1 Triod, 1 Pentico?tar, 1 Cazanie, 1 Tipicon etc. şi toate ace?te imprimate cu litere cirilice, căci da?călul nu ştie ?ă citea?că pe acele latine. în a?emine caz ?e află şi preotul adu? în Mirceşti, ca unul ce nu ?-au adăpat de gramatica lui Cipar şi de alte para?covenii academice. Unde ?ă ?e gă?ea?că o a?emene bibliotecă paleo-ortodoxă ?
Da?călul ?e înarmează cu toiagul călătorului şi apucă a cutriera ?atele de pe-npregiur. El de?copere în mai multe locuri cărţi pără?ite care nu mai ?erve?c, dar care fiind proprietatea ?tatului, de cînd cu ?ecularizarea averei bi?ericeşti, nime nu ?e poate atinge de ele. . . cele ?finte! El mai de?copere şi alte cărţi de vîndut... în?ă !!! preţul lor e mai pre?u? de puterea ?ătenilor — 27 napoleoni — şi, prin urmare, da?călul ?e întoarce de?perat. Toate, toate gata, şi ?ă lip?ea?că tocmai ce-i mai indi?pen?abil! Bietul da?căl ?ufere de un ohtoic a?cun?, care îi roade inima. Sfintele Paşti ?e apropie şi el ?ă nu cînte un Hri?to? a înviat! Acea?tă idee îl u?ucă pe picioare.
Ce e?te acum de făcut pentru ca ?ă ?căpăm pe ace?t nou apo?tol de moarte şi pe locuitori de circiumă?. . . Un ?implu ordin al mini?trului de Culte către epi?copul din Roman ?au chiar către mitropolit ar face fericirea unui popor care ?imte nevoia de a reveni la obiceiuri mai: creştineşti. Acel ordin ar autoriza pe capii religiei ?ă puie grati? la di?poziţia bi?ericei din Mirceşti o colecţie întreagă de cărţi, alegînd din cele multe care ?tau în pără?ire. Chiar în ?atul Gherăeşti, ?pune da?călul Con?tandin, ?înt două rînduri de cărţi, prin urmare, după preceptele lui Hri?to?, ?-ar putea face parte
192
193
dreaptă, înze?trînd cu un rînd templul, Partenonul primitiv care atrage admirarea tuturor trecătorilor de la ?taţia Mirceşti. Iată, iubite domnule Maiore?cu, odi?eea bi?ericei de aice. Fiţi buni de recompen?aţi o?tenelele meritorie a da?călului Con?tandin şi a contribui, prin darul de cărţi nece?are, la ?căparea ?ufletului al unui popor de oameni din ghearele lui... Moi?i... vreau ?ă zic a lui Satan. Numele d-voa?tre va fi pomenit în toate zilele alăture cu ale ctitorilor şi negreşit veţi ?imţi o adîncă mulţemire, gîndind că aţi dat viaţă nouă i?onului ce de mulţi ani şede înăduşit în pieptul intere?antului da?căl Con?tandin din Mirceşti.
în încredere că veţi lua în con?iderare acea?tă cerere a locutiorilor cu care trăie?c în cea mai bună armonie şi că veţi pune la cale înze?trarea bi?ericei lor cu cărţile de rugăciune înainte de Florii, vă rog ?ă ?cuzaţi lungimea ace?tei ?cri?ori şi ?ă primiţi ?imţirile mele de ?inceră amicie,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
148
Mirceşti, 28 mart. 1875
Iubite Negruzzi,
Scri?oarea d-tale din 10 martie am primit-o în Bucureşti, tocmai pe cînd îmi făceam pregătirile de plecare. Ai aflat negreşit din zvon public şi Pogor îţi va pove?ti cu de-amă-nuntul cum am fo?t noi moldovenii blocaţi în capitală de a?primea iernii, timp de patru ?ăptămîni. Eu care mă du?e?em în acel oraş şugubeţ pentru 12 zile, am şezut pe loc 50, din cauza întreruperei comunicaţiilor. După ce am fo?t blocat în Bucureşti, prin troiean, am fo?t blocat în otel prin diz-gheţ, căci ?tradele deveni?eră ?păimîntătoare... în ?fîrşit, mi-am luat inima în dinţi şi am plecat..., în?ă am ajun?
bolnav aca?ă... răcit, gutunărit... şi acum de patru zile ?înt robul na?ului meu. Sper în?ă că în curînd voi ?căpa de acea?tă nouă ?clavie.
Aveam de gînd ?ă vin îndată la Iaşi, dar nu cred că voi putea ?ă mă pun la drum înainte de ?o?irea coco?tîrcilor. . . adică a primăverei, şi pană atunci, fiindcă mă gînde?c la Convorbirile noa?tre şi la ?tatua lui Ştefan cel Mare, îţi trimet pentru foaie o mică legendă, iar în ceea ce priveşte ?tatua, o ?cri?oare a lui Got, pe care te rog ?-o citeşti prinţului G. Sturdza şi comitetului.
Ai făcut bine ?ă menţii formatul Convorbirilor şi te îndemn ?ă nu-1 ?chimbi nici după ce ?e vor împlini 10 ani de publicare, căci judecind după celelalte publicaţii literare, formatul în 8° nu e?te cu noroc.
Voi trimite în curînd mai multe exemplare din repertoriul meu dramatic. Aştept un mare tran?port de la Socec şi îndată voi îndeplini dorinţa ce mi-ai manife?tat. Te rog ?ă binevoieşti a trece pe la librăria lui Levando?ki şi ?ă-1 întrebi, dacă primeşte ca ?ă ?criu lui Socec, ?ă-i adre?eze de-a dreptul două ?ute de exemplare ? D-lui mi-a propu? ?ă fie debitantul operelor mele şi ne-am înţele? oarecum de?pre a?ta. Eu cred că ar face bine ?ă tipărea?că o afişă mare, pe care ?ă o lipea?că a ferea?tra magaziei lui, anunţînd publicarea teatrului meu
Articolul ce ai ?cri? apropo de ?erbarea nemţo-jidovea?că din Cernăuţi a produ? efect şi în Bucureşti. Eu am promi? lui Pogor ?ă fac o poezie a?upra ?erbării funebre ce e?te a ?e celebra în Iaşi..., în?ă nu ştiu dacă zaiflicul meu îmi va permite ?ă produc ceva bun. Speramo.
Cumnatele d-tale ţi-au ?cri? de?pre conferenţă 1 mea lucruri foarte măgulitoare pentru mine. Ştii pentru ce? Pentru că tu?trele ?înt foarte amabile şi graţioa?e.
A revedere — complimente re?pectuoa?e doamnei Negruzzi şi amicii „Junimei".
Amic devotat,
V. Alec?andri
194
195
149
Mirceşti,  29  mart. 1875
Iubite Negruzzi,
Aştept pe fiecare zi ?o?irea lăzii cu cărţi de la Bucureşti pentru ca ?ă-ţi trimit Repertoriul dramatic şi ?per că în zilele ace?te îţi voi împlini dorinţa. Poeziile ?înt ?ub tipar; lucrul merge de?tul de răpede. Cele întăi două volume ?înt gata. Rămîne numai volumul cu Pa?teluri şi Legende — adică un lucru de vro şa?e ?ăptămîni.
Te rog ?ă-mi rezervezi al 8-lea tom din Convorbiri, căci dore?c a po?eda colecţia completă.
Ţi-am trimi? o mică poezie: Soarele, gerul şi vîntul1, mai e?te una... şi cele multe înainte.
în curînd voi avea mulţumirea ?ă-ţi ?trîng mîna. Amicii „Junimei".
V. Alec?andri
CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI
150
Mirceşti,
30 mart. 1875
i
înalt prea?finţite părinte,
Tînărul ?eminari?t Gheorghi Pa?cal ?-au prezintat mie cu dorinţa de a ?e aşeza în ?atul Mirceşti ca preot»
Gă?ind că în?uşeşte condiţiile nece?are pentru a exercita ?acerdoţiul ?acru, la care ?-a de?tinat prin ?tudiile ?ale, cu toată ?upunerea vin a ruga pe înalt prea?finţia-voa?tră ?ă-1
196
hirotoni?iţi conform regulelor bi?ericeşti, confiindu-i mi?ia de a de?ervi bi?erica din Mirceşti.
Toată poporimea creştină din acea?tă comună va bine-cuvînta numele prea?finţiei-voa?tre pentru orînduirea unui preot care ?ă-i ajute la îndeplinirea datoriilor lor religioa?e, iar eu, fericit de a fi interpretul lor, mă în?emn cu toată ?upunerea
Al înalt prea ?finţei-voa?tre plecat fiu ?uflete?c,
V. Alec?andri
CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI
151
Mirceşti,  8/20  aprilie 1875
Iubite Gheorghiţă,
Lă?înd pentru a?tă-dată formula epi?tolară prin care părinţii noştri începeau ?cri?orile lor adică: mai întîi nu lip?e?c a cerceta de?pre întregimea ?ănătăţii etc, vin a te întreabă de-a dreptul ce are ?ă fie ?erbarea care ?e zice că ?e pregăteşte în Bucovina, ?ub îndemnul evreilor? Adevăr e?te că guvernul Au?triei are de gînd a celebra aniver?area ?eculară a răpirei Bucovinei, ?au numai a?igurarea unei univer?ităţi izraelite, cu adao? de o ?tatuie a ce?aro-crăieştii Puteri, care au ciuntit Moldova în anul nefa?t 1775?
Te rog ?ă-mi dai informări lămurite de?pre ace?t eveniment apropiat, căci aş dori ?ă compun 1 ceva.. . de circon-?tance. * O a?emenea ?erbare dezmăţată şi nepotrivită cu demnitatea unui mare imperiu nu poate avea loc fără o demnă prote?tare din partea noa?tră.
Aştept ră?pun?ul tău cu mare nerăbdare şi îţi promit drept recompen?ă ?ă-ţi trimit întregul meu Repertoriu dramatic, care a apărut în 4 voi. în tipografia lui Socec, la Bucureşti. în curînd vor ieşi poeziile ,mele în 3 ?au 4 voi..
de circum?tanţă (limba, franceză)
197
pe care a?emine ţi le-oi expedui. .., şi mai tîrziu proza, în 2 voi. Toate ace?te colecţii de bazaconii literare vor gă?i locul lor în biblioteca unui vechi amic cu care am făcut alte bazaconii mai plăcute în timpul cam îndepărtat al tine-reţei noa?tre.
Adio, poşta rurală din Mirceşti pleacă şi nu-mi rămîne decît timpul ?ă te ?ărut păn-a nu închide acea?tă mică ?cri?oare. Complimente familiei tale.
Al tău vechi frate,
" •
V. Alec?andri
Adre?a m?a e?te: D.A. la Gara Mirceşti.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
-ni .]
152
Mirceşti, 10 april 1875
Iubite Negruzzi, Ră?pund îndată ?crişoarei d-tale de alaltăieri pentru ca ?ă-ţi fac tri?ta mărturi?ire că fabrica mea e acum deşartă de orice product literar care ?ă fie gata de a fi pu? ?ub tipar. Mă ocup mult cu corectura Poeziilor mele, din care două volume au şi văzut lumina pînă azi, şi a?tă ocupaţie ?eacă îmi ?eacă ideile. Cu toate ace?te', am ?cri?- o lungă bucată 1 în ver?uri de?tinată a părea în ziua ?erbărei. . . din Cerrio-vitz; şi v-oi comunica-o îh curînd, adică după ce m-oi decide ?ă o pre?criu pe curat, iarăşi un lucru foarte de?plăcut pen-trujmine !
îmi zici că voie şti a publica în numărul din mai Legenda rîndunicăi... Prea bine; eu aş fi prea bucuro? de acea?tă publicare, în?ă îţi mărturi?e?c (?e cunoaşte Că ?întem în ?ăptămînă ?povedaniilor) că legenda au apărut în Revi?ta contimporană! ... Iar de mă vei întreba cum de-am comi?
198
o a?emine infidelitate Convorbirilor, ţi-oi trimite ?ă-ţi ră?-punză frumoşii ochi şi graciozitatea d-nei Grădişteanu 2. Eu, un vechi păcăto?, nu puteam refuza cererea unei dame atît de onorabile. Ce ?ă fac? Je mourrai dan? l'impenitence finale! *
Trebuie dar ?ă-ţi mai declar că de ţi-ar conveni ?ă reproduci rîndunica mea în coloanele foaiei3 d-tale, mi-ai face o mare mulţemire? Rîndunelele au obicei de a zbura de pe o ca?ă pe alta şi ?înt convin? că ea ?-ar gă?i mai bine la cuibul ?ău natural, adică în Convorbiri.
Oricum vei urma, va fi bine făcut; nu-mi mai rămîne dar decît a-ţi trimite un „Chri?to? a înviat" anticipat şi a te îmbrăţişa după vechiul obicei al ţării.
V. Alec?andri
Informează-mă în ce zi va avea loc ?erbarea din Cerno-witz şi aceea din Iaşi. Gîndul meu e ?ă fac o conferinţă pentru ?tatua lui Ştefan cel Mare. Crezi că va produce ceva parale ?
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
153
Mirceşti,   19 april .1875
Iubite Cogălnicene,
Fii liniştit ! Nu am ajun? încă la acel grad de tîmpire ?au de patimă zi?ă politică, încît ?ă prime?c a-mi ?acrifica orbeşte convingerile mele per?onale, pentru de a complace unui partid.. . fie oricare şi văp?it oricum ! Nefiind, precum mă ştii, nicidecum ambiţio? de a ieşi la iveală pe ?cena parlamentari?mului, şi totodată apreţiănd avantajele independenţii ab?olute, am declarat în zilele trecute, cui ?e cuvine:
Voi muri tot păcăto? (limba franceză)
199.
1 Că nu permit ca numele meu ?ă ?erve de armă electorală ?pre a combate pe oricine, şi încă mai puţin pe Ione?cu \, care, prin talentul şi ideile ?ale liberale, şi-a dobîndit dreptul de a face parte din orice Cameră.
2 Că din toate colegiurile di?trictului Roman, ?ingurul care îmi convine e?te acel al 4-lea.
3 Că aş primi ?ă ie? în colegiul al 3-le alăture cu Ione?cu.
4 Că la caz cînd în ace?t colegiu ar ieşi din urnă numele meu victorio? în contra lui Ione?cu, ?înt deci? a trimite mandatul ?ă zboare prin nouri, precum am mai făcut-o şi altă dată.
Prin urmare, iubite Cogălnicene, şi acum ca şi în multe rînduri, ne-am întîlnit în idei şi în ?imţiri. Fii, dar, în pace! Am îmbătrînit în zile bune şi nu vreau ?ă mă ?fîrşe?c în zile rele.
,. . Te.aştept după făgăduinţă şi te îmbrăţişez,
ir&mş|fHro*i»K>       - '    '      V. Alec?andri
'Ai,--,-    ■■■ 3 S
N.B. După cele ?pu?e mai ?u?, cred că Ione?cu îşi va menţinea candidatura în Roman.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
154
Mirceşti, 20 april 1875
Iubite Negruzzi,
Recuno?c păcatul ce am comi? în privirea Convorbirilor şi, pentru ca ?ă mă ?păl de dîn?ul, am compu? în grabă o nouă legendă: Grui-Sînger 1, de?tinată de a părea în numărul de iunie. Citeşte-o cu luare-aminte şi te rog ?ă-mi comunici atît impre?ia, cît şi ob?ervările d-tale. Lucrarea e făcută în fugă şi poate ?ă mai aibă nevoie de a fi trecută ?ub gialău.
în ace?t caz, mi-i înapoie manu?cri?ul, pentru ca ?ă-1 la? a ?e mai odihni în ?altar după obicei şi apoi ?ă-1 ieu la depănat.
Am trimi? chiar a?tăzi lui Pogor poezia 2 făcută pentru ziua de 11 mai. Cetiţi-o la viitoarea ?eanţă a „Junimei" şi îmi comunică impre?ia generală. Mai avem' încă 20 de zile pană în ziua ?erbărei; prin urmare, e?te tot timpul nece?ar pentru corecturi ?au ?chimbări.
Negreşit mă voi afla cu d-voa?tră la 11 mai, şi tot cam pe atuncea voi ţine conferinţa în folo?ul fondului menit pentru ?tatua lui Ştefan. Pană atunci în?ă vreu ?ă a?i?t la înfrunzirea luncii din Mirceşti şi ?ă termin pe Becri-Mu?tafa şi poate chiar ?ă ?criu şi Legenda ciocîrliei, care de mult îmi ciripeşte prin minte. Văzînd şi făcînd, ?ănătate ?ă fie, lucrul va merge ?trună, căci în publicarea poeziilor mele, aş dori ?ă ia?ă patru volume:
1 Doine şi lăcrimioare ;
2 Mărgăritarele ;
3 Pa?teluri ;
4 Legende.
A?tfel operele mele complete vor forma un total de 10 volume, cu proză cu tot, încît, de mi-a ajiuta Dumnezeu ?ă mai gă?e?c în mine o materie de 2 volume, voi îndeplini o duzină. Atunci voi avea dreptul a mă odihni, culcîndu-mă, de nu pe lauri, dar cel puţin pe un pat de hîrtie moale şi in?piratoare de vi?uri poznaşe.
Aştept ră?pun?ul d-tale şi te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
D. Petrino au publicat în Cernăuţi un mic poem Râul, care coprinde pa?agiuri frumoa?e, de exemplu: ?trofa de la finele paginei 15 şi ver?uri cari la pag. 20 încep a?tfel:
„Cînd de pe tronu-i ?plendid al lumei nă?cător..." etc. t 9re^ ca f°aia Convorbirilor3 ar trebui ?ă-i con?acre o critică încuragiatoare, pe care Petrino o merită ca primul şi ?ingurul poet al Bucovinei.
Apropo de ?erbarea de la 11 mai, iată un fragment de cîntec poporal ce am gă?it între hîrtiele mele. E Cînticul Bucovinei 4. Cred că l-ai putea pune în numărul Convorbirilor ce- are ?ă ia?ă.
200
201
„Plină-i plină de ?trăini Ca  cel   cîmp   de mărăcini, Plină-i plină de duşmani Ca Putna de bolovani. De cînd ?ora m-a lă?at Multe lacrămi am văr?at, S-a făcut fîntînă-n ?at Pe duşmani de adăpat!"
etc, etc.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
155
Mirceşti, 27 avril 1875
Ma chere Mărie,
Maman et moi nou? ?omme? tre?-heureux d'apprendre que tu t'e? amu?ee â Dieppe et que tu y a? fait de belle? connai??ance? parmi le?quelle? la Marqui?e de Caux 1 e?t une veritable couronne. Tu voi? que tu a? mieux profite d'une pârtie de l'ete en France que ?i tu etai? venue â Mirceşti. Tu repondra? â cela avec la courtoi?ie qui te di?tingue que Mirceşti e?t un petit Paradi?, d'accord. Mai? ce paradi? etant une delicieu?e ?olitude doit finir par ennuyer une toute jeune fille qui entre dan? la vie avec le? illu?ion? de la premiere jeune??e. Bien plu?, quand l'hiver couvre le dit Paradi? ?ou? une couche epai??e de neige on en arrive in?en?iblement â pencher au Purgatoire pui? â l'Enfer. II faut avoir mon âge et etre fatigue de bien de? cho?e? pour trouver un cer-tain charme â ?e blottir dan? ce petit coin, ete comme hiver; il faut en outre avoir le cerveau conforme  d'une fa?on particuliere pour trouver de l'attrait aux va?te? nappe? blanche? qui ?'etendent autour de l'horizon. Tu e? arti?te, bonne mu?icienne, peintre, je l'admet? volontier?, mai? tu
202
n'e? pa? poete, chere enfant, et qui pi? e?t, trop jeune, ai-mant le monde, le ?pectacle, ?an? eprouver de la??itude. Voilâ pourquoi, ?acrifiant mon egoi?me paternei je ne veux pa? te condamner â pa??er l'hiver â Mirceşti ni meme â Ja??i et â Bucare?t. Malgre ton amour filial, tu finirai? par te re??entir de ce? ?ejour? peu engageant? pendant le? ?ix moi? d'hiver et par gagner la no?talgie de Pari?. Admire donc mon de?intere??ement et le ?acrifice de Maman! Nou? preferon? te lai??er pa??er ton premier hiver de liberte â Pari? avec ta cou?ine que tu aime? et qui te le rend. Mon intention e?t de venir en France ver? la fin du moi? prochain pour te voir et pour t'entourer de toute? le? elegance? nece?-?aire? â une jeune fille bien elevee dan? le monde pari?ien. Quant au voyage en Italie il e?t ain?i tout naturellement remi? au printemp? prochain. Me? devoir? de depute et ?urtout la grande affaire de la vente de ma foret 2 me for-cent â re?ter dan? le pay? ju?qu'au moi? de mai prochain. Si je parvien? â effectuer cette vente dont depend une pârtie de ton propre avenir, je te promet? tout un ete et un auto-mne de promenade? en Sui??e et en Italie terminee? par une ?ai?on de bain? de mer â Biarritz. La ?ânte de ta mere ain?i que la mienne exigent une cure d'eau ?alee et je me flatte qu'â Biarritz tu parviendra? au plu? haut degre de perfec-tion en matiere de plongeon? et de proue??e? maritime?. Ceci convenu il ne me re?te plu? qu'â t'embra??er tendrement et pour ma part je te charge d'en faire autant pour ta tante et te? cou?ine?.
Ton pere affectionne,
■    ■ V.A.
J'e?pere qu'â ton retour â Pari? tu reprendra? te? etu-de? de piano et de peinture.
Mirceşti, 27 aprilie 1875
Dragă Mărie,
Mama ta şi cu mine ?întem foarte fericiţi aflînd că te-ai di?trat la Dieppe şi că ai făcut frumoa?e cunoştinţe, printre care marchiza de Caux 1 e?te o adevărată încununare» Vezi! că ai folo?it mai bine o parte
20?
din vară in Franţa decît dacă ai fi venit la Mirceşti ? Vei ră?punde la acea?ta, cu politeţea care te caracterizează, că Mirceştii e?te un mic paradi?, de acord. Dar ace?t paradi?, fiind o încîntătoare ?ingurătate, va ?fîrşi prin a plicti?i pe o foarte tînăra fată care intră în viaţă cu iluziile primei tinereţi. Mai mult, încă, cînd iarna acoperă zi?ul paradi? cu un ?trat gro? de zăpadă, ?fîrşeşti, pe ne?imţite, ?ă înclini ?pre purgatoriu, apoi ?pre infern. Trebuie ?ă ai vîr?ta mea şi ?ă fi obo?it de multe lucruri, pentru a gă?i un oarecare farmec ?ă te ghemuieşti în ace?t colţişor, vară şi iarnă; mai trebuie, încă, ?ă ai creierul conformat într-un fel anumit, pentru a gă?i o atracţie va?telor întinderi albe care ?e de?făşoară în jurul orizontului. Tu eşti arti?tă, bună muzicantă, pictoriţă, ?înt de acord, dar nu eşti poetă, ?cumpă copilă, şi ce e?te mai rău, prea tînără, iubind lumea, ?pectacolele, fără ?ă obo?eşti. Iată de ce, ?acrificînd egoi?mul meu părinte?c, nu vreau ?ă te condamn ?ă petreci iarna la Mirceşti şi nici la Iaşi şi Bucureşti. Cu toată drago?tea ta filială, vei termina prin a te re?imţi de ace?te şederi, puţin plăcute, timp de şa?e luni de iarnă, şi prin a căpăta no?talgia Pari?ului. Admiră, deci, dezintere?area mea şi ?acrificiul mamei! Noi preferăm ?ă te lă?ăm ?ă petreci prima ta iarnă liberă la Pari?, cu verişoara ta, pe care o iubeşti şi care te iubeşte. Intenţia mea e?te ?ă vin în Franţa la ?fîrşitul lunii viitoare pentru a te vedea, şi pentru a te găti cu toaletele nece?are unei tinere bine educate în lumea pariziană. Cît de?pre călătoria în Italia, e?te în mod normal amînată la primăvara viitoare. Obligaţiile mele de deputat şi mai cu ?eamă marea afacere a vînzării pădurii 2 mele mă forţează ?ă rămîn în ţara pînă în viitoarea lună mai. Dacă reuşe?c ?ă efectuez acea?tă vînzare, de care depinde o parte din viitorul tău, îţi făgăduie?c o vară şi o toamnă de plimbări în Elveţia şi în Italia, încheiate printr-un ?ezon de băi de mare la Biarritz. Sănătatea mamei tale, cum şi a mea, nece?ită o cură de apă ?ărată şi mă mîndre?c la gîndul că la Biarritz vei ajunge la gradul cel mai înalt de perfecţionare, în materie de plonjoane şi de vitejii marine. Ace?tea fiind ?tabilite, nu-mi mai rămîne decît ?ă te ?ărut cu drago?te şi, în ce mă priveşte, te în?ărcinez ?ă o faci de a?emenea cu mătuşa şi verişoarele tale.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
Sp?r ci la întoarcerea ta la Pari? îţi vei relua ?tudiile de pian şi pictură,
156
Mirceşti, 30 avril 1875
Ma chere Mărie,
Ta deraiere lettre nou? a fait grand plai?ir en devoilant le? intime? a?piration? de ton coeur ver? le bonheur de la vie de familie. Que tu de?ire? ?ortir du cercle d'etranger? qui t'entourent et gouter enfin le? charme? de „l'athome", c'e?t un ?entiment bien naturel. Mai?, chere enfant, une foi? rentree â la mai?on paternelle ne trouvera?-tu pa? l'ennui au bout de ce nouveau genre de vie? Cette idee me preoccupe beaucoup, car je ?ai?, par le? exemple? que je voi? autour de moi dan? le monde, combien le? enfant? ?ont difficile? â contenter et avec quelle mauvai?e grâce il? acceptent tou? le? ?acrifice? que le? parent? font pour eux. J'aime â croire que tu n'e? pa? du nombre de ce? jeune? fille? dont l'uni-que pen?ee e?t de ?e ?auver de la cage paternelle et qui fini?-?ent toujour? par regretter, plu? tard, d'avoir ?i peu ?u appre-cier l'interieur calme et affectueux de la familie. Avec ton double talent de peintre et de mu?icienne tu pourra? te creer partout de? heure? d'occupation bien remplie? et com-battre ain?i le ?pleen qui devore le? nature? oi?ive?. Ta der-niere lettre denote un cote ?erieux dan? ton e?prit qui e?t de nature â corriger certaine? vivacite? de caractere fort peu gracieu?e? chez une jeune fille bien elevee. Au??i nou? avon? lu cette lettre avec bonheur. Tu reconnai? toi-meme te? defaut?, c'e?t un grand progre? et un acheminement ver? la perfection. Continue donc â marcher dan? cette voie et tu nou? deviendra? miile foi? plu? chere. Tu me deman-de? de venir â Pari? pour le 15 juillet. Je ferai tout mon po??i-ble pour acceder â ton deşir, â moin? d'impo??ibilite? inat-tendue?. Dan? le courant de cet ete je vai? etre a??ez en l'air, care je croi? que je ?erai elu depute et par con?equent oblige de me rendre â la Chambre de Bucare?t.
Pui? je vai? me mettre â la recherche d'un acquereur pour ma foret. . . operation importante de laquelle dependent de beaux projet?. Enfin notre voyage en Italie, au com-mencement de novembre, complete le programme. Comment
204
205
faire pour m'eviter de faire la navette â plu?ieur? repri?e? entre Pari? et Mirceşti? Je te ?oumet? le probleme.
Reflechi?-y et communique-nou? te? idee lâ-de??u?. Nou? nou? fai?on? une fete d'admirer ton premier tableau â l'huile et en attendant nou? t'embra??on? bien tendrement.
Ton pere affectionne,
V.A.
tră în Italia, la începutul lui noiembrie, completează programul. Cum ?ă fac pentru a nu face de mai multe ori drumul între Pari? şi Mirceşti? Iţi ?upun acea?tă problemă.
Gîndeşte-te şi împărtăşeşte-mi părerea ta de?pre acea?ta. Ne facem o ?ărbătoare din a admira primul tău tablou în ulei şi pînă atunci te îmbrăţişăm cu drago?te.
Tatăl  tău iubitor,
Mirceşti, 30 aprilie 1875
V.A
Dragă Mărie,
Ultima ta ?cri?oare ne-a făcut mare plăcere dezvăluindu-ne nevoia profundă a inimii tale de o viaţă de familie. Că doreşti ?ă ieşi din cercul de ?trăini care te înconjoară şi ?ă guşti, în ?fîrşit, farmecul „căminului"*, e?te un lucru foarte natural. Dar, dragă fetiţo, odată întoar?ă în ca?a părintea?că, nu vei de?coperi în ?curt timp plicti?eala ace?tui nou fel de viaţă ? Acea?tă idee mă preocupă foarte mult, pentru că ştiu, prin exemplele pe care le văd în jurul meu în lume, cît ?înt copiii de greu de mulţumit şi cu cîtă rea-voinţă prime?c toate ?acrificiile pe care părinţii le fac pentru ei. îmi place ?ă cred că tu nu eşti din numărul acelor fete tinere al căror ?ingur gînd e?te ?ă ?cape din ca?a părintea?că şi care termină întotdeauna, mai tîrziu, prin a le părea rău că au preţuit aşa de puţin interiorul liniştit şi iubitor al familiei. Cu dublul tău talent de pictor şi de muzician, tu îţi vei putea crea pe?te tot multe ocupaţii şi ?ă lupţi a?tfel împotriva plicti?elii ** care devorează naturile leneşe. Ultima ta ?cri?oare dovedeşte o latură ?erioa?ă a minţii tale care e?te în mă?ură ?ă îndrepte unele izbucniri de caracter foarte puţin graţioa?e pentru o tînără fată bine cre?cută. De aceea am citit cu bucurie acea?tă ?cri?oare. Li recunoşti ?ingură defectele, e?te un mare progre? şi o îndreptare ?pre perfecţiune. Continuă deci ?ă mergi pe acea?tă cale şi ne vei deveni de o mie de ori mai ?eumpă. îmi ceri ?ă vin la Pari? pentru 15 iulie. Voi face tot ce e?te cu putinţă pentru a ră?punde dorinţei tale, numai dacă nu ?e iveşte o piedică neaşteptată, în cur?ul ace?tei veri voi fi de?tul de în aer, căci cred că voi fi ale? deputat şi, prin urmare, obligat ?ă mă duc la Cameră la Bucureşti.
Pe urmă vreau ?ă mă apuc ?ă caut un muşteriu pentru pădurea mea. . ., treabă ?erioa?ă de care atîrnă frumoa?e proiecte. în ?fîrşit, călătoria noa?-
CATRE IACOB NEGRUZZI
157
■
Mirceşti, 2 mai 1875
Iubite Negruzzi,
Ţi-am trimi? legenda lui Grui-Sînger, a?emenea am trimi? luiPogor o poezie intitulată: 77 mai 7875 1, în?ă neprimind nici un ră?pun?, nu ştiu dacă pacheturile mele au ajun? la adre?ele lor. Oricum ?ă fie, eu am de gînd ?ă viu la Iaşi vineri, 9 mai, pentru că ?ă a?i?t la ?erbarea de duminică. Şi fiindcă nu voi putea ?ă şed mai mult de trei zile, adică pînă luni, aş dori ?ă-mi fac conferinţa ?îmbătă 10 mai. Vă rog ?ă binevoiţi a organiza cele nece?are împreună cu Beizade Grigori2, pentru ca receta ?ă poată fi cît mai fructuoa?ă, fiind de?tinată a contribui la edificarea monumentului lui Ştefan cel Mare. Cred că nu e timp de pierdut, aşadar faceţi anunciuri şi împărţiţi bilete, ca nişte demni ?trănepoţi ai marelui domn.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
*,** în original, în limba engleză.
Am ?cri? Legenda ciocîrliei ?i voi aduce-o cu mine
206
207
158
Mirceşti, 5 mai 1875
Iubite Negruzzi,
Am trimi? lui Pogor o poezie intitulată 11 mai 1875. Nu ştiu ce aţi decidat în privinţa ei. Dacă în?ă aveţi de gînd a o publica pentru ziua de 11 mai, te rog ?ă o ?ub?emnezi Ştefan Moina ! Motivul ace?tui anonim e?te un rămăşag ce am făcut cu un amic al meu şi o cercare ce ?înt curioz de a face.
Cu venirea mea la Iaşi pentru ziua ?erbării, ţi-oi explica ace?t mi?ter.
Ce aţi pu? la cale pentru conferinţa mea2? Aştept ră?pun?ul d-tale înainte de a pleca la Iaşi.
Am terminat Legenda ciocîrliei şi acum mă apuc de Becri-Mu?tafa. Fiindcă pînă la finele lui iuni, poeziile mele trebuie ?ă ia?ă de ?ub tipar, dacă voieşti ?ă profitezi de ambele legende, a lui Grui-Sînger şi a Ciocîrliei, vei fi obligat a le publica pe amîndouă în acelaşi număr a Convorbirilor, adică în numărul de 1 iuni. La caz în?ă cînd vei gă?i că acele poezii ar lua prea mult loc în zi?ul număr, atunci voi face parte dreaptă trimiţînd Legenda ciocîrliei3 la Revi?ta contimporană.
Te îmbrăţişez,
.<:<■     V, Alec?andri
CĂTRE MATEI MILLO
159
Mirceşti,   14 mai 1875
Mon cher Millo,
Je ?uiş tre? heureux d'apprendre que votre chute du ballon, qui pouvait etre fort grave, ne vou? a fait aucun
mal, ?auf la petite egratignure â la main. En ecrivant cette far ce de carnaval intitulee la Kiritza en ballon, j'ai eu un pre??entiment qui, malheureu?ement, ?'e?t reali?e. Je vien? donc vou? con?eiller de lai??er la piece de cote et de ne plu? vou? expo?er â faire de? a?cen?ion? qui peuvent vou? mettre en danger de vou? bri?er le? o?. Je vou? promet? une nouvelle oeuvre pour vo? prochain? benefice?, â la condition que vou? rennonciez formellement aux exploit? de la Kiritza. Je ne veux pa? avoir ?ur la con?cience la fracture d'un de vo? mem-bre?, au??i je retire ma piece du repertoire.
Ceci decide, je vou? averti? que vou? me verrez dan? peu de jour? â Bucare?t... en qualite de repre?entant du peuple! â moin? que de? circon?tance?. ..
Tout â vou?,
V. Alec?andri
I'iDfflBil   i     ■ ■ -
Adre?a pe plic: Mon?ieur M. Millo
?tr. -Luterană 7 .: Bucare?t
Mirceşti,  14 mai 1875
Dragul meu Millo,
Sînt foarte fericit ?ă aflu că, în afară de o mică zgîrietură la mînă, căderea dumitale din balon, care ar fi putut ?ă fie foarte gravă, nu ţi-a făcut nici un rău. Scriind acea?tă far?ă de carnaval intitulată Chiriţă în balon, am avut o pre?imţire care, din nenorocire, ?-a realizat. Vin deci ?ă te ?fătuie?c ?ă laşi pie?a la o parte şi ?ă nu te mai expui a face a?cen?iuni care pot ?ă te, pună în primejdie şi ?ă-ţi frîngă oa?ele. îţi făgăduie?c o nouă lucrare pentru viitoarele dumitale beneficii, cu condiţia ?ă renunţi hotărît la i?prăvile Chiriţei. Nu vreau ?ă am pe conştiinţă fracturarea vreunuia din mădularele dumitale, de aceea îmi retrag pie?a din repertoriu.
Ace?te fiind hotărîte, ţe anunţ că mă vei vedea pe?te cîteva zile la Bucureşti... în calitate de reprezentant al poporului! numai dacă împrejurările. . .
Âl dumitale,
V. Alec?andri
208
209
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
160
Mirceşti, 17 mai 1875
Iubite Negruzzi,
Aş dori ?ă fac eu în?umi ultima corectură a Legendei ciocîrliei. Dacă ?e poate, trimite-mi prin poştă coala ieşită de ?ub pre?ă şi mă îndatore?c ?ă ţi-o înapoie?c cu viitorul curier.
Nu ştiu de cunoşti o curiozitate literară intitulată: România după Tractat 1 ?cri?ă în ver?uri de D. Rallet. Ea merită ?ă fie publicată într-unui din numerile Convorbirilor, ?ub rubrica Curiozitate literară. Dacă admiţi propunerea mea, înştiinţează-mă ca ?ă-ţi trimit broşura.
îmbrăţişări,
V. Alec?andri
161
Mirceşti,   18 mai 1875
Iubite Negruzzi,
îţi aduci aminte de un manu?cri? în limba franceză a d-lui Woliki, a?upra francma?oneriei... şi intitulat, mi ?e pare, Cartea Canalului? Acel manu?cri? l-am încredinţat d-tale pentru ca ?ă fie tradu? de unii din membrii „ Junimei", cu ?cop de a ?e publica traducerea şi de a ?e împrăştia în ţeară. Nu ştiu dacă lucrul ?-au ?ăvîrşit, dar aflu că Bolliac ar fi publicat în foileton şi apoi în broşură o mare parte din ?crierea d-lui Woliki. Pe de altă parte, dl. Woliki mă întreabă ce rezultat au avut propunerea făcută de mine „Junimei", căci de atunci au trecut mai multe luni, şi tot-
odată el îmi cere manu?cri?ul, fiindcă au gă?it un editor în Pari? pentru ca ?ă-1 tipărea?că.
Prin urmare, te rog ?ă-mi trimeţi zi?ul manu?cri? cît mai degrabă, pentru ca şi eu ?ă ?cap de ră?pundere, expediin-du-1 la Lemberg cît mai curînd.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
■
162
Mirceşti, 21 mai 1875
Iubite Negruzzi,
Becri-Mu?tafa 1 nu ?-a deşteptat încă din beţia lui şi nici cred că ?e va deştepta cît va ţinea timpul frumo?. Prin urmare, el nu va face parte din ?eria poeziilor care ?e publică acum, ci din viitoarele ?crieri a mele... dacă Dumnezeu mi-a lungi viaţa şi-mi va pă?tra facultăţile în ?tarea lor de a?tăzi.
Ştii ?au nu ştii că pe lîngă florile primăverii e?te una care pentru mine ?e de?chide con amore: floarea lenii! O cultivez toată vara şi o parte din toamnă.
Cum ?o?eşte drăgălaşa luna mai, eu închid dugheana şi nu mă mai apropiu de tarabă. . . vreu ?ă zic de biurou. Ră?turnat pe un jilţ american, în verandă, gu?t de dimineaţă pînă-n ?eară, acea dulce şi fericită îndobitocire care ?e rudeşte cu cheful oriental; şi mă ghiftui de verdeaţa cîm-pului.
Je me met? au vert, ?au pe româneşte: mă dau la imaş.
Mare minune ar fi ?ă mai compun ceva pînă la iarnă, căci uit cu totul meşteşugul de-a face ver?uri.
Te rog ?ă-mi trimiţi ultimul volum al Convorbirilor şi coaiele care cuprind pe Grui-Sînger şi Legenda ciocîrliei, pentru ca ?ă le examinez şi ?ă anotez prin erată greşelile de tipar ce ?-ar fi ?trecurat în ele.
210
211
Nu mă trage inima nicidecum ?ă mă duc la Bucureşti. Iar d-ta n-ai de gînd ?ă tragi o raită la Mirceşti? Ai putea veni dimineaţa la 11 ore şi ?ă te întorci ?eara aca?ă.
Complimente d-nei Negruzzi.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
163
Mirceşti, 26 mai 1875
Ma chere Mărie,
Je voi? avec plai?ir dan? le programme du concour? mu?ical que tu a? aborde au piano de? morceaux difficile?, mai? reu??ira?-tu â te di?tinguer cette foi?? J'aime â croire que tu obtiendra? un ?ucce? de premier ordre et que l'on te portera en triomphe. Le? approche? de? vacance? te donnent de? impatience? que je comprend?. . . mai? que tu doi? maîtri?er dan? la certitude de ta prochaine ?ortie de pen?ion.
L'oi?eau a?pire â ?ortir de ?a cage. Qu'il ?e calme, il ?ortiră au jour et â l'heure fixe? par le? reglement? de l'ecole, mai? ju?qu'alor? ?oyon? une pen?ionnaire gentille et aimable afin de lai??er quelque? regret? apre? nou?. Tu me demande? d'etre le 15 juillet â Pari?, comme ?i tu deman-dai? un verre d'eau; c'e?t bien mai? il faut etre rai?onnable, ma chere enfant, ct pen?er que c'e?t po??ible que me? devoir? de repre?entant de la grande nation roumaine m'impo?ent de? obligation? qui peuvent retarder mon depart d'ici. Dan? ce ca? je prierai ma belle-?oeur de te donner l'ho?pitalite chez elle ju?qu'â mon arrivee. Tu te trouvera? avec ta cou?ine que tu aime? beaucoup et â vou? deux vou? ?aurez parfaitement remplir vo? journee? par ce don
de jaca??erie qui e?t l'apange de? jeune? fille?. Toute? te? connai??ance? d'ici t'envoient de? amitie?. L'oncle Negri t'embra??e tendrement. Maman e?t occupee â ?on jardin qui devient chaque jour plu? joii malgre le manque d'arbre?. Gogou fait de? cour?e? folle? dan? le gazon. Bref, la vie de campagne offre en ce moment tou? le? agrement? qu'elle comporte. . . Mai? cela vaut-il un voyage en Italie pendant l'hiver prochain? That i? the que?tion, repond? categori-quement. Nou? t'embra??on? miile foi? et te chargeon? de pre?enter no? compliment? â Mme de Barral.
Ton pere affectionne,
V.A.
Mirceşti, 26 mai 1875
Dragă Mărie,
Văd cu plăcere în programul concur?ului muzical că ai pregătit pentru pian bucăţi grele, dar vei izbuti tu ?ă te di?tingi de data acea?ta? îmi place ?ă cred că vei obţine un ?ucce? de prim ordin şi că te vor purta în triumf. Apropierea vacanţei îţi dă o nerăbdare pe care o înţeleg..., dar pe care trebuie ?ă o ?tăpîneşti în faţa apropiatei tale ieşiri ?igure din pen?ion.
Pa?ărea a?piră ?ă ia?ă din colivia ?a. Să ?e liniştea?că, va ieşi în ziua şi la ora hotărîtă de regulamentul şcolii, dar pînă atunci, ?ă fim o elevă de pen?ion drăguţă şi amabilă, pentru a lă?a a?tfel unele păreri de rău In urma noa?tră. îmi ceri ?ă fiu la 15 iulie la Pari?, aşa cum ai cere un pahar cu apă; e?te bine, dar trebuie ?ă fii rezonabilă, dragă fetiţă, şi ?ă te gîndeşti că ?e poate ca îndatoririle mele ca reprezentant al marii naţiuni române ?ă-mi ceară unele obligaţii care pot întîrzia plecarea mea de aici. Iii ace?t caz, voi ruga pe cumnata mea ?ă te găzduia?că la ea pînă la ?o?irea mea. Vei fi împreună cu vara ta, pe care o iubeşti mult, şi ămîndouă veţi şti foarte bine ?ă vă treceţi zilele cu ace?t dar al pălăvrăgelii pe care îl au fetele tinere. Toate cunoştinţele tale de aici îţi trimit amiciţii. Unchiul Negri te îmbrăţişează cu drago?te. Mama e?te ocupată cu grădina ei, care devine in fiecare zi mai frumoa?ă cu toată lip?a arborilor. Gogu aleargă nebuneşte pe iarbă. Pe ?curt, viaţa de la ţară oferă în acea?tă clipă toate îneîntările pe care le deţine. . . Dar acea?ta face cît o călătorie în Italia, pe timpul
212
213
iernii viitoare? Acea?ta e?te întrebarea*, ră?punde-mi hotârît. Te îmbrăţişăm de o mie de ori şi te în?ărcinăm ?ă prezinţi ?alutările noa?tre d-nei de Barral.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
■ ■ '
■
CĂTRE MATEI MILLO
164
Mirceşti,   1 juin 1875
Mon cher Millo,
Malgre toute ma bonne volonte de vou? rendre ?ervice, il m'e?t impo??ible de meler la Prince??e dan? de? intri-gue? de theâtre; d'ailleur?, j'ai fait voeu de ne plu? e??a-yer d'intervenir aupre? de? grand? per?onnage?, car 1'in?ucce? touche de trop pre? â l'humiliation.
J'ai fait toute? le? demarche? nece??aire? aupre? de Maiore?co, aupre? d'Odobe?co et autre? e?co, qui font l'or-nement de Bucare?t; quel en a ete le re?ultat ? Vou? le connai??ez.: Or, recommencer la meme rengaine aupre? d'autre? e?co-griffe?, ce ?erait courir de gaiete- de coeur â l'encontre de nouveau echec? — (N.B.) echec en turc ?ignifie âne.
JUQuoi qu'il en ?oit, neanmoin?, ?i par ha?ard je venai? â Bucare?t, je ferai? une derniere tentative verbale aupre? de,., je ne ?ai? plu? qui; mai foi, car j'ai deja devide toute la bobine de? grand? homme? du jour.
En attendant, ?i, de votre cote, vou? allez faire une vi?ite moldave â mdme Euphro?ine Catargi 1, peut-etre ?a. protection vou? ?erait-elle plu? profitable, car ce que femme veut.. . vou? ?avez le proverbe.
în original în limba engleză.
Vou? avez affaire â forte pârtie en luttant contre Pa?caly, qui e?t un intrigant fieffe et ?ait conduire ?a bar-que, ain?i que ?a baraque. N'y aurait-il, donc, aucunmoyen de vou? mettre d'acord en?emble, en vou? re?ervant uni-quement le droit de jouer le? piece? qu'il vou? plaira de monter et quand il vou? conviendra de la faire?
Je ?ai? que c'e?t pre?que impo??ible, mai? enfin, un e??ai d'entente ne vou? nuirait pa?. Ceci e?t dit en l'air, pour finir ma lettre.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic .
Mon?ieur M. Millo arti?te dramatique Bucare?t
Mirceşti,   1 iunie 1875
Dragul meu Millo,
Cu toată bunăvoinţa de a te ?ervi, îmi e?te impo?ibil ?ă ame?tec pe Prinţe?ă în intrigi de teatru ; dealtfel, am făcut legămînt de a nu mai încerca ?ă intervin pe lingă marile per?onaje, căci nereuşita ?e apropie prea mult de umilinţă.
Am făcut toate demer?urile nece?are pe lîngă Maiore?cu, Odobe?cu şi alţi e?eu, care con?tituie podoaba Bucureştiului; şi care a fo?t rezultatul? II cunoşti. Or, a începe acelaşi lucru pe lîngă alţi ne?ăţioşi * ar fi ?ă alerg de bunăvoie în întîmpinarea unor noi eşecuri. (N.B.) eşec în turceşte în?eamnă măgar.
Oricum ar fi, totuşi, dacă din întîmplare aş veni la Bucureşti, aş face o ultimă încercare prin viu grai pe lîngă. . .nu mai ştiu cine, pe legea mea, căci am depănat întregul ghem al oamenilor mari ai zilei.
Pînă atunci, dacă la rîndul dumitale te vei duce ?ă faci o vizită moldo-venea?că d-nei Eufro?ina Catargi1, poate protecţia ei îţi va fi de mai mult folo?, căci ce vrea femeia. . . cunoşti proverbul.
Ai de-a face cu un potrivnic puternic luptînd împotriva lui Pa?caly, care e?te un intrigant patentat şi care ştie ?ă-şi conducă şi barca, şi baraca. . .
în original, e?cogriffe?, din care a făcut un joc de cuvinte cu e?eu.
214
215.
N-ar exi?ta oare vreun mijloc de a vă înţelege amîndoi, pă?trîndu-ţi numai dreptul de a j.uca pie?ele pe care vei vrea ?ă le montezi, şi cînd îţi va conveni ?-o faci?
Ştiu că e?te aproape cu neputinţă, dar, în ?fîrşit, o încercare de înţelegere nu v-ar ?trica. Acea?ta e o vorbă în vînt, pentru a-mi termina ?cn-
■ ■ '
Al dumitale,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic
165
Domnul M. Millo arti?t dramatic Bucureşti
i
CĂTRE COSTACHE NEGRI
Mirceşti,  Dimanche,  [10—18  iunie   1875] 1
Mon cher Co?taki,
Tu a? rai?on, toujour? rai?on, au??i vai?-je partir pour Bucare?t, pa? plu? tard que demain ?oir. J'a??i?terai au vote de la conce??ion du chemin de fer Okna-Adjud, apre? quoi je reviendrai dan? no? joii parage?, abandonnant pour toujour? le domaine bourbeux de la politique 2. Quant â ?ourire agreablement â ceux qui m'ont berne, non ! Cet effort e?t au de??u? de me? moyen?, et je me propo?e de dire de bonne? verite?, a??ez ?alee?, â ce? fai?eur? de fau?-?e? prome??e.
Je ne ?uiş pa? le dernier venu pour qu'on agi??e â mon egard avec un ?an?-facon au??i Regence. Je ?ai? donc me donner la ?ati?faction de prouver â qui de droit que le? pointe? de ma langue ne ?ont pa? encore tout â fait emou?-?ee?, pui? ?an? colere et ?an? rancune je tournerai le do?
216
â toute cette boutique ou l'on debite, en gro? et en detail, l'intrigue et le men?onge.
Le jour de la St Helene, j'ai vu la Prince??e â Rougi-noa??a. Elle a l'intention de ?e rendre â Okna dan? le cou-rant de la ?emaine prochaine, c'e?t â dire dan? le? premier? jour de juin. Son Alte??e de?cendra chez Madame Zulnie. Je croi? que Pauline l'accompagnera, et ira demeurer chez ma tante.
Je me propo?ai? de faire moi-meme cette excur?ion, mai? vlan ! il faut partir pour la Syrie ! ... ?i j'etai? au moin? le beau Dunoi?I3 j'y cuillexai? quglque agrement?, tandi? que ... N'e?t ce pa? que ce tandi? que e?t profond et di? bien de? cho?e? ? . . .
Tout â toi de coeur,
V. Alec?andri
Me? amitie? â te? ?oeur?.
Mirceşti, duminică, [.10—18 iunie 1875] 1
Dragă Co?tachi,
Ai dreptate, întotdeauna dreptate, de aceea vreau ?ă plec la Bucureşti, nu mai tîrziu de mîine ?eară. Voi fi de faţă la votul conce?ionării căii ferate Ocna-Adjud, după care mă voi reîntoarce pe frumoa?ele noa?tre meleaguri, pără?ind pentru totdeauna domeniul noroio? al politicii2. Cît de?pre a ?urîde plăcut celora care ne-au păcălit, nu! Ace?t efort e?te pe?te puterile mele, şi îmi făgăduie?c ?ă ?pun multe adevăruri, de?tul de ?ărate, ace?tor lâudăroşi de făgăduieli neadevărate.
Nu ?înt ultimul venit ca ?ă ?e poarte cu mine cu o nepă?are atît de ?til Regenţă. îmi voi face mulţumirea de a dovedi celor în drept că a?cuţimea limbii mele nu e?te încă tocită, apoi fără ?upărare şi fără necaz, voi întoarce ?patele ace?tei dughene unde ?e revar?ă, angro şi cu amănuntul, intriga şi minciuna.
în ziua de Sf. Elena am văzut-o pe Prinţe?ă la Ruginoa?a. Are de gînd ?ă ?e ducă la Ocna în cur?ul ?ăptămînii viitoare, adică în primele zile ale lui iunie. Alteţa-?a va locui la domna Zulnia. Cred că Paulina o va îii?oţi şi ?e va duce ?ă locuia?că la mătuşa mea.
îmi făgăduiam ?ă fac eu în?umi acea?tă excur?ie, dar na! trebuie ?ă plec în Siria!. . . cel puţin dacă aş fi frumo?ul Dunoi?!3 aş culege acolo
217
unele plăceri, în timp ce ?pune multe lucruri?...
. . . Nu e?te aşa că ace?t în timp ce e?te adîncşi Al tău din inimă.
V. Alec?andri
Amiciţiile mele ?urorilor tale.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
166
Bucureşti, 18 [iunie] * 1875 1
Dragă,
Am intrat în danţ, trebuie ?ă joc, după cum zice vorba. So?it la Bucureşti şi intrat în Cameră, m-am înecat în politică şi dau din mîni şi din picioare ca ?ă ?cap, pentru ca ?ă mă întorc la traiul liniştit de la Mirceşti. în?ă acum ne gă?im în lupta cea mare a drumului-de-fier de la Ocnă la Adjud şi trebuie ?ă ?tau pe loc pînă ce ?e va ?ăvîrşi acea?tă treabă. Mai am dar vro opt zile de chin, de vorbă de clacă, şi apoi îi voi trimite pe toţi ?ă ?e primble. Noroc că ?înt ?ănăto?. Te ?ărut împreună cu d-nealor.
V. Alec?andri
167
Bucureşti, gioi, [iunie] 1875
Draga,      . . Art.
Nu-ti poti închipui ce luptă mare avem a, ce pentru drumul-de-fier l Unii vreu ca ?ă Se deie englezilor, alţii vreu
* în original mai.
?ă ?e deie iar nemţilor. Şi ?înt mulţi per?onagi mari şi chiar cucoane cari au primit făgăduinţi de prezenturi băneşti în ?ome colo?ale, dacă or izbuti a ?e da liniile Ploieşti-Predeal şi Adjud-Ocna, şoacăţilor. Eu care ?înt pentru engleji am reuşit ca ?ă voteze Camera în favoarea lor; în?ă acum che?tia ?e gă?eşte la Senat. Intrigele au reînceput şi mai tare pentru ca Senatul ?ă re?pingă legea votată de Cameră şi a?tfel ?ă cadă baltă toată lucrarea noa?tră de 15 zile. Afacerea ?-au complicat a?tfel încît chiar Mini?terul ?e află în agiunul de a-şi da demi?ia.
Am telegrafiat generalului Duca ?ă vie ca ?enator ?ă ne deie agiutor cu gla?ul ?ău. Mîni, vineri, are ?ă ?e aleagă bobul de mazăre, căci mîni are ?ă ?e pronunţe Senatul în favoarea ?au contra englezilor. [...].
N-am putut încă ?ă mă ocup de proce?ul-verbal al comunei Mirceşti, în cazul jidanului adu? în ?at de dl Buiucli, căci nici un mini?tru nu are capul lui la loc în momentul ace?ta; dar cum om mîntui buclucurile politice, oi lua în cercetare acel proce?-verbal.
Toată ziua ?tau la Cameră, pe-b căldură de 50 graduri, după-ma?ă merg, cîteodată, ?ă mai re?uflu la Şo?ea apoi vin aca?ă şi mă culc pe la 9 cea?uri. Iată viaţa ce duc în capitală. Cu toate ace?te, ?înt ?ănăto? şi foarte doritor ?ă mă întorc lîngă baba şi lîngă Gogu.
Te ?ărut împreună cu d-lui,
' V.A.
168
Bucureşti, 24 iunie 1875
Dragă PauUnă,
De cînd am ?o?it în Bucureşti şi pînă a?tăzi, adică în timp' de 14 zile, am luptat necontenit pentru că ?ă ?e deie facerea 'drumului-de-fier de' lâ Ocnă la Adjud companiei engleze. Numit raportor în che?tia acea?ta, am fo?t obligat ?ă vorbe?c necontenit ?i, în ?fîrşit, ?lavă lui D-zeu, am izbu-
218
219
tit. [. . .] . Prin urmare, nu voi putea veni aca?ă înainte de ?fîrşitul ?ăptămînei. De cînd ?înt nu am a?udat aşa^ de mult ca în ace?te 14 zile, dar mulţeme?c lui D-zeu că ?înt ?ănăto? *. Te ?ărut împreună cu dumnealui.
V. Alec?andri
169
Dragă,
[Bucureşti, iunie   1875] 1
Precum ţi-am telegrafiat, Va?ile 2 m-au gă?it întreg şi ?ănăto?. Am citit ?cri?orile copilei, care e?te bine şi mulţumită de a ieşi din pan?ion pentru ca ?ă ?e gă?ea?că cu Bebe pană cînd vom merge ?ă o vedem.
Lupta la Cameră şi la Senat pentru drumurile-de-fier şi che?tia jidanilor continuă. Prin urmare, nu cred ?ă pot veni înainte de 5 ?au 6 zile, căci nu-mi e?te permi? mie ?ă nu iau parte la lupta pentru ace?te două mari che?tii.
Te-oi înştiinţa prin telegraf de ziua ?o?irii mele. Pînă atunci te îmbrăţişez împreună cu d-lui.
V.A,
Sîmbătă
Mîni duminică avem Cameră.
CARTE MĂRIE BOGDAN
170
Mirceşti, 8 juillet 1875
Ma chere Mărie,
Tu a? du recevoir le petit mot par lequel je t'annoncai? mon retour â Mirceşti. Depui? que je ?uiş chez moi je me repoşe
* Urmează cîteva cuvinte şter?e.
!
220
de grande? fatigue? et de grande? chaleur? que j'ai enduree? â Bucare?t, pendant troi? ?emaine?. En ma qualite de depute j'ai eu â lutter, ?an? relâche, pour le triomphe de plu?ieur? que?tion? importante? dont ... je te fai? grâce, ?ache ?eu-lement que nou? auron? une ligne de chemin de fer ?ur ma propriete de Borze?ti, avec ?tation, et que tu pourra? te promener en chemin de fer d'une terre â l'autre.
Je te parle de cette affaire pour t'expliquer la cau?e de mon ?ilence. Quand pendant vingt-deux jour? on ?ubit une cure forcee de tran?piration par 50 degre? de chaleur, on n'a pa? la force de tenir une plume â la main, la plume elle-meme tran?pire et gli??e entre le? doigt?.
L'heure de ta liberte e?t pre? de ?onner; tu va? quitter la pen?ion pour toujour? et faire ton entree dan? le monde. II faudra prendre le? allure? d'une demoi?elle echapee au co?tume de pen?ionnaire et faire peau neuve. C'e?t pourquoi j'ai prie ma belle-?oeur de t'equiper convenablement afin que tu ne ?oi? plu? expo?ee â de? froi??ement? d'amour-propre.
_ Ne pouvant mc rendre â Pari? avânt l'automne, car je ?uiş en train de negocier pour la vente de ma foret, j'ai prie Noemi de te donner l'ho?pitalite. II me ?emble que tu doi? etre contente de te trouver avec Bebe et de continuer te? etude? de piano et de peinture.
N'etant plu? obligee de travailler tu travaillera? â loi?ir et autant que cela pourra te faire plai?ir. La per?pective e?t a??ez ?edui?ante, je pen?e.
En attendant, ma belle-?oeur de?irant ?e rendre aux eaux pre? de Grenoble, je vien? deluienvoyer 1500 [franc?] pour te? frai? de voyage et de toillette d'ete; plu? tard nou? avi?eron? aux toilette? d'hiver.
Ce voyage te fera beaucoup de bien et t'amu?era, je l'e?-pere, d'autant plu? que tu ne ?era? plu? preoccupee de ren-trer en cage â la fin de? vacance? . .. Apre? cela qui ?ait ? Tu e? capable de regretter la pen?ion et je m'attend? â ce que tu me ?upplie? de te remettre chez Madame de Barral.
Maman ?e porte bien, elle t'embra??e miile foi? et t'en-gage â etre gentille, gracieu?e et affectueu?e avec tout le monde et ?urtout avec ta tante et te? cou?ine?. Je te fai? le? meme? recommandation? en ajoutant que tu a? pre?que
221
18 an?, que tu e? maintenant une grande demoi?elle et que j'attand? de ma fille qu'elle me fa??e honneur ?ou? tou? le? raport?. Ecri?-moi ?ouvent.
Je t-embra??e tendrement. Ton pere affectionne,
V. Alec?andri
Je regrette beaucoup que Bebe continue a ?e rendre malade elle meme. Si ma belle ?oeur et ma niece venaient pa??er Tete â Mirceşti, je ?uiş convaincu que Bebe et toi vou? devali?erez la Cămara.
Je te charge de pre?enter me? compliment? bien affec-tueux â Mdm. de Barral.
Mirceşti, 8 iulie 1875
Dragă Mărie,
Trebuie ?ă fi primit ?curta ?cri?oare prin care îţi ve?team reîntoarcerea mea la Mirceşti. De cînd mă gă?e?c aca?ă la mine, mă odihne?c de marile obo?eli şi de marile călduri pe care le-am îndurat la Bucureşti, timp de trei ?ăptămîni. în calitatea mea de deputat am avut de luptat, fără încetare, pentru triumful mai multor che?tiuni importante de care. . . te ?cute?c, ?ă ştii numai că vom avea o linie de cale-ferată pe proprietatea mea din Borzeşti, cu ?taţie, şi că vei putea ?ă te plimbi pe calea ferată de la o moşie la alta.
îţi vorbe?c de?pre acea?tă afacere pentru a-ţi explica motivul tăcerii mele. Cînd timp de douăzeci şi două de zile ?uporţi o cură forţată de tran?piraţie pe 50 de grade de căldură, nu ai puterea ?ă ţii un condei în mînă, chiar şi condeiul tran?piră şi alunecă printre degete.
Ora libertăţii tale e?te gata ?ă ?une; vei pără?i pen?ionul pentru totdeauna şi-ţi vei face intrarea în lume. Va trebui ?ă ai aerul unei domnişoare ?căpată de co?tumul de elevă de pen?ion şi ?ă capeţi o nouă înfăţişare. Pentru aceea am rugat pe cumnata mea ?ă-ţi cumpere îmbrăcămintea potrivită, a?tfel încît amorul tău propriu ?ă nu mai fie jignit.
Neputînd ?ă vin la Pari? mai devreme de la toamnă, pentru că ?înt pe cale ?ă negociez vînzarea pădurii mele, am rugat-o pe Noemi ?ă te găzduia?că. Ni ?e pare că trebuie ?ă fii mulţumită de a te afla împreună cu BeM ?i de a continua ?tudiile tale de pian şi pictură.
Nemaifiind obligată ?ă lucrezi, vei lucra în linişte şi atît cît acea?ta îţi va face plăcere. Per?pectiva e?te, cred, de?tul de ?educătoare. Pînă atunci, cumnata mea dorind ?ă meargă pentru ape lîngă Grenoble, i-am trimi? 1500 [de franci] pentru cheltuielile tale de călătorie şi pentru toaletele de vară. Mai tîrziu vom hotărî pentru toaletele de iarnă.
Acea?tă călătorie îţi va face mult bine şi te va di?tra, ?per, cu atît mai mult cu cît nu vei mai fi preocupată de reîntoarcerea în colivie la ?fîrşitul vacanţei. După acea?ta, cine ştie? Eşti în ?tare ?ă regreţi pen?ionul şi mă aştept ?ă mă rogi ?ă te duc din nou la d-na de Barral.
Mama e?te ?ănătoa?ă, te ?ărută de o mie de ori şi te îndeamnă ?ă fii drăguţă, graţioa?ă şi amabilă cu toată lumea şi mai cu ?eamă cu mătuşa ta şi verişoarele tale. îţi fac aceleaşi recomandaţii adăugind că ai aproape 18 ani, că eşti acum o domnişoară mare şi că aştept din partea fiicei mele ?ă-mi facă cin?te ?ub toate raporturile. Scrie-mi ade?.
Te îmbrăţişez. Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
îmi pare foarte rău că Bebe continuă ?ă ?e îmbolnăvea?că ?ingură. Dacă cumnata şi nepoata mea ar veni ?ă petreacă vara la Mirceşti, ?înt ?igur că Bebe şi cu tine aţi prăda Cămara *.
Te în?ărcinez ?ă prezinţi afectuoa?ele mele complimente d-nei de Barral.
171
[Mirceşti], 22 juillet 1875
Ma chere Mărie,
Je t'ecri? â Dieppe â Tadre??e que tu m'a? indiquee dan? ta lettre car je veux te ?ouhaiter la bienvenue au bord de le mer. En ta qualite d'arti?te-peintre je ne doute pa? que tu ?ache? admirer la beaute de la Manche, le pittore?que de? falai?e? de la plage, le? forme? variee? de? nuage?, enfin tout ce qui concourt â compo?er un magnifique table au de marine,
* în original, în limba rcmână.
222
et je me berce de la douce illu?ion que tu y pui?era? une in?pi-ration pour un prochain tableau, digne d'emporter le premier prix de l'expo?ition de peinture de l'annee prochaine; â moin? pourtant que le? gâteaux du Ca?ino ne t'ab?orbent au point de te faire oublier la palette et le chevalet. Tu m'a? dit avoir decide de te livrer â la natation, avec accompag-nement de plongeon? qui excitent l'admiration de? popula-lation?. C'e?t bien cela, ma fille, j'aime ce? beaux mouve-ment?, ce? determination? heroique? .. . mai? tiendra?-tu ce que tu promet?? That i? the que?tion.
Quelqu'un m'a dit qu'une foi? â l'eau, tu pen?era? â plu?ieur? foi? avânt d'aborder la pleine mer, voire meme avânt de detacher le? pied? de? galet? qui font le charme de la plage de Dieppe.
Certe? je con?idererai comme un beau jour celui oii tu fera? ton premier plongeon ?an? avaler un litre d'eau ?alee. Tâche donc, en fille ?oumi?e et affectueu?e, de me procurer cette grande ?ati?faction et je te promet? une belle robe en retour.
Maman ?e porte bien et ?'occupe activement de te? poule? car tu ?ai?, ou tu ne ?ai? pa?, que tu en po??ede? depui? ta courte apparition â Mirceşti. Plu?ieur? pay?an? ?ont venu? alor? t'offrir le? plu? beaux ?pecimen? de leur ba??e-cour et ce? volatile? ?e ?ont multiplie? de facon â encombrer le jardin.
Maman te demande ce que tu veux qu'elle en fa??e car tu a? la toute une fortune. Elle t'embra??e tendrement et te prie de ne pa? t'expo?er â etre entraînee par le courant de la maree ba??e ver? le? rive? de l'Angleterre.
Nou? ?omme? ravi?, Maman et moi, que tu pa??e? te? vacance? aupre? de ta Tante et de ta cou?ine et nou? e?pe-ron? que par ta gaiete d'ex-pen?ionnaire tu te fera? aimer de tout ton entourage. A cette condition nou? reali?eron de magnifique? projet? de voyage et autre?, au??itot que j'aurai vendu ma foret. Ecri?-moi te? impre??ion? et embra??e ta tante et Mărie pour moi. Miile bai?er? pour toi.
Ton pere aff.
V.A.
r
[Mirceşti], 22 iulie 1875
Dragă Mărie,
îţi ?criu la Dieppe la adre?a pe care mi-ai în?emnat-o în ?cri?oarea ta, căci dore?c ?ă-ţi urez bun venit pe malul mării. în calitatea ta de arti?t-pictor, nu mă îndoie?c că vei şti ?ă admiri frumu?eţea Mării Minecii, pitore?cul falezelor şi al plajelor, formele diferite ale norilor, în ?fîrşit tot ceea ce contribuie pentru a forma o marină, şi mă legăn cu dulcea iluzie că vei gă?i acolo in?piraţia pentru un viitor tablou, demn de a cîştiga premiul întîi la expoziţia de pictură a anului viitor; numai dacă prăjiturile de la Cazino nu te vor ab?orbi în aşa mă?ură încît ?ă uiţi paleta şi şevaletul.
Mi-ai ?pu? că te-ai hotărît ?ă te dedai înotului, în?oţit cu ?cufundări care treze?c admiraţia locuitorilor. Bine, fata mea, îmi plac ace?te ge?turi, ace?te hotărîri eroice..., dar te vei ţine de ceea ce făgăduieşti? Acea?ta e?te întrebarea *
Cineva mi-a ?pu? că ajun?ă în apă, te vei gîndi de mai multe ori înainte de a porni în larg, chiar înainte de a-ţi dezlipi picioarele de pietrişul care dă farmec plajei de la Dieppe.
De?igur o voi ?ocoti ca pe o zi mare ziua în care tu te vei ?cufunda pentru prima dată fără ?ă înghiţi un litru de apă ?ărată. încearcă deci, ca o fiică a?cultătoare şi iubitoare, ?ă-mi dai acea?tă mare mulţumire şi îţi făgăduie?c, în ?chimb, o rochie frumoa?ă.
Mama e?te ?ănătoa?ă şi ?e ocupă mult de găinile tale, căci ştii ?au nu ştii, că le ai de la ?curta ta apariţie la Mirceşti. Mai mulţi ţărani au venit atunci ?ă-ţi dăruia?că cele mai frumoa?e pă?ări din poiata lor şi ace?te zburătoare ?-au înmulţit de încurcă grădina.
Mama te întreabă ce vrei ?ă facă cu ele, căci ai acolo o întreagă avere. Ea te îmbrăţişează cu drago?te şi te roagă ?ă nu te laşi ?ă fii du?ă de curentul refluxului ?pre ţărmurile Angliei.
Sîntem încîntaţi, mama şi cu mine, că îţi petreci vacanţa lîngă mătuşa şi vara ta şi ?perăm că prin ve?elia ta de fo?tă elevă de pen?ion te vei face iubită de toţi din jurul tău. Cu acea?tă condiţie, vom face măreţe planuri de călătorie şi altele, de îndată ce-mi voi fi vîndut pădurea. Scrie-mi impre?iile tale şi îmbrăţişează pe mătuşa ta şi pe Mărie pentru mine. O mie de ?ărutări pentru tine.
Tatăl tău iubi[tor],
V.A.
în original, în limba engleză.
■
224
225
CĂTRE PHILADELPHE CUENIM
172
Mirceşti, 29 aout 1875
Mon cher Philadelphe %
J'ai ecrit â mon frere au ?ujet de? traver?e? offerte? par Mr .. . Jean n'a pu me donner une repon?e ?ati?fai?ante car tou? le? Anglai? ?e trouvent actuellement â Londre?. II parait neanmoin? que ce? traver?e? n'ont pa? le? me?ure? exigee? par le cahier de? charge? pour le? nouvelle? ligne? qui ?eront bientot en con?truction. Je te con?eille de t'adre??er â la Compagnie Offenheim qui change en ce moment une grande pârtie de? traver?e? de la ligne Itcani-Ja??i.
Quant â Mr Bo?ie, ou plutot â ?a creance, j'attendrai ta lettre pour me rendre â Ja??i. Je ?erai content de terminer cette affaire avânt mon depart pour Pari?, qui aura lieu ver? la fin de ?eptembre, ou bien apre? mon retour, ver? le commen-cement du novembre. Compliment? de Pauline.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 29 augu?t 1875
Dragă Philadelphe,]
I-am ?cri? fratelui meu în legătură cu traver?ele oferite de dl... Iancu nu a putut ?ă-mi dea un ră?pun? mulţumitor, căci toţi englezii ?e gă?e?c acum la Londra. Pare totuşi că ace?te traver?e nu au mă?urile cerute prin caietul de ?arcini pentru noile linii care vor fi în curînd în con?trucţie, Te ?fătuie?c ?ă te adre?ezi Companiei Offenheim care ?chimbă în ace?t timp o mare parte din traver?ele liniei Iţcani-Iaşi.
Cît de?pre dl. Bo?ie, ?au mai bine de?pre creanţa ?a, voi aştepta ?cri?oarea ta pentru a mă duce la Iaşi. Voi fi foarte mulţumit ?ă termin acea?tă
afacere înaintea plecării mele la Pari?, care va avea loc ?pre ?fîrşitul lui ?eptembrie, ?au după întoarcerea mea, pe la începutul lui noiembrie. Salutări de la Paulina.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
173
Mirceşti, 7 ?ept. 1875
Iubite Negruzzi,
îmi pare bine că ai făcut un frumo? voiaj în Francia şi în Sviţera, unde negreşit că ai undit in?piraţii, ce ?e vor traduce la iarnă în articoli intere?anţi pentru foaia Convorbirilor. Nu mai puţin mă bucur că în intere?ul ace?tei foi te-ai întor? în car a patria, deşi aice te aşteaptă deplăcerile baroului şi neajun?urile redacţiei. E?te, zău, de îngrijit cum ?e leapădă de uşor de literatură, ca de ?atana, oamenii ce au dat probă de iubire pentru litere; şi dar meritul unui redactor creşte cu cît cercul de izolare ?e lărgeşte împrejurul lui, merit plătit, în adevăr, cu multe necazuri şi lupte. Oricum ?ă fie, te îndemn ?ă mergi înainte, păşind cu energie pe?te dificultăţi, căci ar fi de jălit de-a videa foaia Convorbirilor apucînd pe urmele bietei răpo?ate Revi?ta contimporană.
_ Dar îmi vei zice, cu drept cuvînt: în locul ace?tor mîn-găieri banale, mai de folo? mi-ar fi un articol, o legendă, o de?criere de călătorii, ceva, în ?fîrşit, care ?ă umple golul coloanelor Convorbirilor. Aşa e?te, o' recuno?c, în?ă ... Nu po?ed nimic gata, căci, precum ştii, nu lucrez nimic vara, nici de frică, ci numai iarna, cînd vi?coleşte pe afară, mă aşez la biurou şi iau pana în mînă. Acum nu cred ?ă ?e gă?ea?că nici măcar de?tulă cerneală în călamare pentru ca ?ă pot termina acea?tă ?cri?oare. Tot aşa ?e întîmplă şi cu ideile în capul meu .. . Secetă grozavă !
Iată ce m-am gîndit ?pre a te ?căpa de numărul din octombrie. Fiindcă la 4 acelei luni are ?ă aibă loc ?erbarea [.. .] din Bucovina, ar fi foarte natural ca ?ă publici un vechi articol al lui Kogălniceanu intitulat: Trei zile din i?toria Mol-dovii, în care e?te de?cri?ă chiar moartea lui Ghica-vodă. Acel articol i?toric, de mare intere? actual, ?e gă?eşte în Foaea ştiinţifică şi literară 1.
Tot în numărul din oct. ai putea publica şi o poezie a mea Răpirea Bucovinei, trimi?ă de mult lui Pogor 2, dar pe care am reamaniat-o şi ţi-oi trimite-o în curînd.
Pe urmă, în privirea numerelor viitoare, te ?fătuie?c ?ă ceri de la Maiore?cu două volume ale lui Guillaume Cotze-bue, date de mine, care cuprind în limba germană diver?e ?chiţe naţionale, pe care ai putea pune pe cineva ?ă le traducă. Acele tablouri, ?cri?e acum 30 de ani, au meritul de-a prezenta obiceiurile de la acea epocă şi cred că lectorii din ziua de a?tăzi ?-ar intere?a de a le citi. Iată dar un izvor bogat de unde Convorbirile ?-ar putea adăpa la timp de lip?ă şi a?tfel ?arcina d-tale ?-ar mai uşura, în?ă îţi trebuie un traducător bun şi cu ?til uşor.
Acum, în ?perare de a mă pune pe lucru pentru ca ?ă-ţi îndepline?c dorinţa, te înştiinţez că în adevăr poeziile mele au văzut lumina şi că în curînd voi avea mulţemirea de-a ţi le trimite. Aştept numai un ocazion ?igur.
Cît de?pre dl. Cihac3, e?te fiul bătrînului doctor Cihac ?i totodată autorul: Elementelor ?trăine a limbei române *, şi acum locuieşte la Mayence. Prin ?cri?oarea ce mi-ai trimi? îmi cere ?ă-i'trimit operele mele.
Am de gînd ?ă plec la Pari? pe la ?fîrşitul lunei şi mă întorc îndărăt pe la începutul lui noiembre, în?ă ?per a te videa înainte de plecare.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Dacă tot aveţi de gînd a organiza ceremonia funebră pentru moartea lui Ghica-vodă, te rog ?ă publici şi în foi volante poezia mea Răpirea Bucovinei, aşa cum am remaniat-o.
* Dictionnaire d'etymolo Alec?andri],
daco-romaine [Notă autografă a lui Va?ile
228
174
■
Mirceşti,   10 ?ept. 1875
Iubite Negruzzi,
în ?cri?oarea lui Cihac nu am gă?it adre?a lui detailată, ci numele oraşului Mayence. Se vede că acea adre?ă e cuno?cută la poştă. Iată numele lui: A. de Cihac.
Recetind ?cri?oarea d-tale, m-am mirat de procedeul lui Maiore?cu în privirea fcaiei Convorbirilor şi mai cu ?eamă de ideea fixă ce au avut de-a trimite la Paii? pe Panu, Lambrior şi Slavici, cînd noi avem nevoie de oameni care ?ă cunoa?că limba ?lavă. Atîtea documente ?tau a?cun?e şi neexaminate în bibliotecile din Polonia şi din Roşia! Chiar în Mo?cova şi la Kiev ?e gă?e?c o mulţime, foarte importante pentru noi şi pe care guvernul Roşiei ar înVoi ?ă le con?ultăm .... şi cu toate a?tea, un ?ingur literat avem în toată ţeara, care ?ă cunoa?că limba ?lavă . . . Hajdeu ... şi Hajdeu nu poate ?ă puie piciorul în Roşia de frica de-a nu merge mai departe. Păcat de timpul pierdut şi de lucrare zadarnică pentru bieţii bur?ieri. Cînd m-oi întîlni cu Maiore?cu, am ?ă-i fac ob?ervările mele.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
în ediţia poeziilor am rugat pe Socec ?ă tragă 50 exemplare pe hîrtie mai groa?ă; a?tfel uvrajul a ieşit în trei volume: 1 Doine şi lăcrimioare; 2 Mărgăritarele; 3 Pa?teluri şi Legende, în?ă din ace?t de pe urmă le?ne ?e pot face două tomuri, unul intitulat Pa?teluri şi celalalt Legende,
Eu am urmat a?tfel cu legatul lor şi am obţinut 4 volume de poezii, potrivit ca proporţie. Aştept un prilej ?igur ca ?ă-ţi trimit un gro? pachet de acele poezii, un exemplar pentru d-ta, al doilea pentru N. Gane, al treilea pentru Pogor şi al 4-le pentru Bibliotecă. Nu ?tiu dacă Petrino po?edă uvra-giul?
Am fo?t la Iaşi şi m-am du? la tipografie ca ?ă fac o în?erare de anunciuri în Curier 1 pentru vînzarea pădurei mele
229
din Pătrăşcani. Am şi plătit ce a trebuit, în?ă am ?pu? d-lui ... ca ?ă nu publice acel anunciu, pînă a nu-i da eu de ştire. Acum fiindcă dore?c ca ?ă apară, te rog ?ă-i ?pui din partea mea d-lui ... ca ?ă în?ere în numerele viitoare a Curierului rîndurile ce i-am lă?at ?cri?e de mine.
Dacă e?te a ?e tipări poezia alăturată, dore?c ca ?ă fac în?umi ultima corectură.
NB. Cum ?ocoti că e mai bine de zi?:
„Prin fraudă infamă şi-a turcului vînzare"
w—
î
CĂTRE REGINA ELISABETA
?au:
„Plin fraudă vicleană şi-a turcului vînzare"? Cum îţi pare ver?ul de pe la ?fîrşit:
„De clopote, de imnuri, de crîncenă ?erbare"? Nu crezi c-ar fi mai nimerit a ?e zice:
„De clopote, de imnuri, de lungă detunare"!
175
Mirceşti,   12 ?ept. 1875
■   ■• •
Iubite Negruzzi,
Trimit pentru foaia Convorbirilor trei curiozităţi 1 gă?ite în fundul unui ?ipet: una literară, alta datinală şi a treia financiară, care cuprind oarecare ve?tigiuri intere?ante de obiceiurile timpului trecut. Cea dintîi e?te un fragment de comedie în ver?uri compu?ă înainte de 1812, pe cînd încă Ba?arabia făcea parte din Moldova, cea a doua e?te o foaie de ze?tre cu data 1801 şi cea de pe urmă e?te un tablou de ?tarea finanţelor ţării 'acum 30 de ani.
- 230
176
■
Mirceşti,  12 ?ept. 18751
Alte??e 2,
Mon?ieur Callimaki Catargi vient de me communiquer le deşir exprime par Votre Alte??e d'avoir quatre ver?rou-main? compo?e? par moi dan? le ?tyle populaire, pour le? faire in?crire ?ur la facade d'un châlet nouvellement con?truit â Sinaia. De?ireux d'etre agreable â Votre Alte??e, j'ai cherche â me rendre compte de ce genre de travail, mai? j'avoue â ma honte que je n'y ?uiş point parvenu.
On m'a pourtant bien averti que ?ttr le? habitation? ru?ti-que? de 1'Allemagne et de la Sui??e on âvait l'habitude de placer en vue de? hote? et de? pa??ant? une maxime, un ?du-hait, voire meme une invocation. J'aurai prefere â toute? ce? explication?, un peu vague?, un ?imple di?tique original qui put me ?ervir de modele. Toutefoi? j'ai e??aye de devi-ner, quoique le metier de devin ne ?oit plu? dan? le? moeur? de notre ?iecle, et j'ai improvi?e â la bâte le? petit? ?trophe? ci-jointe?.
Votre Alte??e choi?ira celle qui lui paraîtra le plu? conforme au but qu'Ellc ?e propo?e ?i par ha?ard il ?'en trouvait qui fut digne de ?ervir â l'ornementation du châlet.
On appelle ce genre de poe?ie de? ver? de mirliton; plu? il? ?ont naif?, meilleur? il? ?ont, et plu? on a le droit d'en etre fier ... alor? ?urtout que l'on ?e ?ent incapable d'en faire d'autre?. Or c'e?t ce qui m'arrive depui? que la campagne e?t verte, ?a beaute ob?curcie me? faculte? et le? rend erran-te? au delâ de tou? le? horizon?; mai? quand, par contre, la nature gît ?ou? un linceuil glace, que tout grelotte et que le ?oleil, lui meme, ?emble en quete d'un bon poele pour ?e rechauffer, oh! alor? la poe?ie vient fort â-propo? jeter ?on pri?me enchanteur ?ur le tableau de?olant qui ?'etale devant me? regard?. Voilâ pourquoi je ne travaille que pendant l'hiver et pourquoi au??i, moi ?i frileux, j'attend? mon ennemi.
231
cet affreux vieux de la montagne, couvert de glacon?, comme un hote a??ez e?timable. Grâce â lui je pourrai reprendre ma palette et me rehabiliter aux yeux de Votre Alte??e, en compo?ant quelque? nouvele? legend?, qui meritent de Lui agreer.
Mai? c'e?t la une infirmite per?onnelle. II m'e?t permi? d'e?perer que Votre Alte??e ne la partage pa? et qu'Elle a profitee, au contraire, de la belle ?ai?on et du beau ?ejour de? montagne? pour enrichir ?on Album de tout un tre?or de delicieu?e? in?piration?. J'ai toujour? dan? l'idee que la legende du Peleş y fera ?on apparition dan? une ?erie de ?trophe? charmante? et je me fai? une fete â l'idee de le? traduire en roumain.
En attendant ju?qu'â ce que la Zîna de la Rîndunica et de la Ciocârlia, veuille bien me rendre vi?ite, je troque ma plume contre un baton de voyageur pour Pari?3, et je vien? me mettre aux ordre? de Vo? Alte??e?, pour toute mi??ion ou commi??ion, dont Elle? voudront me charger, mon ab?ence ne devant pa? ?e prolonger au delâ d'un moi?.
J'ai l'honneur d'etre, avec le plu? profond re?pect de Votre Alte??e le tre? obei??ant ?erviteur,
MAXIMES
. ;
■
„Pa?eri şi izvoare Codru-n?ufleţe?c Oa?peţi, buni şi ?oare Ca?a-n ve?ele?c".
V. Alec?andri
SOUHÂIÎS
„Te opreşte, Te-odihneşte Şi de-ai ce Mergi ferice !"
.....       . ■ ...
„Aice oricine So?it e cu bine La vorbă, în ca?ă, La foc ?i la ma?ă"
:
i
-
. . . ■ .
- ■  - :
■ :
„Codru-i mare, drumu-i greu ! Călătorule, te-opreşte. Orice oa?pe-aici ?o?eşte E trimi? de Dumnezeu!"
INVOCATION
Quant â l'invocation, comme on m'a a??ure que le châlet etaitcharmant, et que j'en deşire un tout pareil chez moi, je. m'adre??e directement â lui.
„Tu, că?uţă frumuşică, De te-ai face pă?ărică, Mult aş vrea ?ă te opreşti în lunca de la Mirceşti"'.
Alteţă,
V.A.
Mirceşti,   12 ?ept.   1875 1
Domnul Callimachi-Catargi m-a înştiinţat chiar acum de?pre dorinţa arătată de Alteţa-voa?tră de a avea patru ver?uri româneşti compu?e de mine în ?til popular, pentru a pune ?ă fie ?cri?e pe faţada unei vile con?truite de curînd la Sinaia. Dornic de a fi pe placul Alteţei-voa?tre, am căutat ?ă-mi dau ?eama de?pre ace?t fel de lucru, dar mărturi?e?c, ?pre ruşinea mea, că nu am izbutit.
Am fo?t totuşi prevenit că pe locuinţele ţărăneşti din Germania şi Elveţia era obiceiul ?ă ?e pună, pentru oa?peţi ?au trecători, o maximă, o dorinţă, o rugă chiar. Aş fi dorit în locul tuturor ace?tor lămuriri, puţin neclare, un di?tih original care ?ă-mi poată folo?i de model. Totuşi am încercat ?ă ghice?c, cu toate că me?eria de ghicitor nu mai e?te în obiceiurile ?ecolului no?tru, şi am ?cri? în grabă micile ?trofe alăturate.
Alteţa-voa?tră va alege pe aceea care îi va părea cea mai potrivită cu ?copul pe care ea şi 1-a propu?, dacă din întîmplare ?-ar gă?i vreuna care ?ă fie demnă de a ?ervi la împodobirea vilei.
Ace?t fel de ver?uri ?e nume?c ver?uri uşoare, cu cît ?înt mai'naive, cu atît ?int mai bune şi cu atît ai dreptul ?ă fii mai mîndru.. ., mai cu ?eamă
232
233
atunci cînd te ?imţi incapabil ?ă faci altele. Or, tocmai acea?ta mi ?e întîm-plă de cînd natura a înverzit, frumu?eţea ?a îmi întunecă facultăţile şi le face hoinare dincolo de marginile orizontului, dar cînd, dimpotrivă, natura zace ?ub un linţoliu îngheţat, cînd totul tremură şi cînd chiar ?oarele pare în căutarea unei ?obe bune pentru a ?e încălzi, vai! atunci poezia vine tocmai la timp pentru a arunca pri?ma ?a vrăjită pe?te tabloul întri?tător care ?e aşterne în faţa privirilor mele. Iată pentru ce nu lucrez decît iarna şi de a?emenea pentru eu ce, atit de friguro?, îmi aştept duşmanul, ace?t groaznic bătrîn de la munte, acoperit de ţurţuri, ca pe un oa?pete de?tul de în?emnat. Datorită lui voi putea ?ă-mi reiau paleta şi ?ă mă ridic în ochii Alteţei-voa?tre, compunînd cîteva noi legende care ?ă merite ?ă-i fie pe plac.
Dar acea?ta e?te o infirmitate per?onală. îmi e?te permi? ?ă ?per că Alteţa-voa?tră nu o împărtăşeşte şi că ea a putut ?ă profite, dimpotrivă, de timpul frumo? şi de frumoa?a şedere la munte pentru a-şi îmbogăţi Albumul cu o comoară de încîntătoare in?piraţii Am mereu în minte că legenda Peleşului îşi va face apariţia într-o ?erie de ?trofe frumoa?e şi îmi fac o ?ărbătoare la gîndul de a le traduce în româneşte.
Aşteptînd ca Zîna Rînăunicii şi a Ciocîrliei ?ă binevoia?că ?ă mă viziteze, ?chimb condeiul meu pe un toiag de călător ?pre Pari?3 şi vin ?ă mă pun ?ub ordinele Alteţelor-voa?tre, pentru orice mi?iune ?au comi?ion, cu care ele ar dori ?ă mă în?ărcineze, lip?a mea netrebuind ?ă ?e prelungea?că mai mult de o lună.
Am onoarea ?ă fiu, cu cel mai profund re?pect, al Alteţei-voa?tre, cel mai ?upu? ?ervitor.
V. Alec?andri
MAXIME
-
[ ■ ■ •..............
URĂRI
■
l **
.....J
INVOCAŢIE
Cît de?pre invocaţie, cum am fo?t a?igurat că vila era încîntătoare şi cum îmi dore?c una a?emănătoare la mine, mă adre?ez direct ei.
r      <     g .......j ***
V.A.
•>fi I?
177
Mirceşti,  19 ?ept. 1875
Alte??e,
II y a une phra?e dan? votre lettre qui renferme tout un monde d'idee? et de ?entiment? poetique? Ah! ?i j'avai? le? ?apin? en viile !
Elle m'a donne l'idee d'une românce intitule Dorul de brazi, que je prend? la liberte d'envoyer â Votre Alte??e. C'e?t ecrit au courant de la plume et ?an? doute elle aura be?oin d'etre revue et corrigee plu? tard. En attendant, la voici telle qu'elle e?te venue au monde, de premier jet, et je prie Votre Alte??e de vouloir bien daigner l'agreer comme un ?ouvenir de Sinaia.
Le? ancien? auteur? dramatique? terminaient leur? poe?ie? par cette phra?e: „E?cu?ez le? faute? de l'auteur. "Je le? imite en priant Votre Alte??e d'etre indulgente pour ma românce ecrite dan? le? moi? de ?terilite poetique.
DORUL DE BRAZI
Urmează ?trofele de la p. 232-233.
De-aş avea brazi lîngă mine Cînd ?tau închi?ă-ntr-un palat Şi viul Peleş care vine De ?u?, din muntele Carpat,
Ah! eu n-aş şti cum iarna trece Căci brazii mei cu frunza lor Ar coperi zăpada rece Ş-ar îngîna tri?tul meu dor.
D-aş avea brazii de la munte Cu care-mi place ?ă grăie?c, Iubiţii mei poeţi de frunte Ce cîntă-n hor dumnezeie?c, Eu aş cînta voio? în vieaţă Fie timp bun, fie timp rău, Şi-n dulce, vecinică verdeaţă Ar fi ca ?i ?ufletul meu !
234
235
O ! brazii mei, veniţi în vale, Veniţi cu mine-n orice loc Şi-mpraştieţi pe a mea cale Umbriri şi vi?uri de noroc. Atunci, din inima-mi ?enină Vor înflori cîntece dragi, Cum înflore?c la rădăcină Pe lîngă voi, rumenii fragi!
J'ai l'honneur d'etre avec le plu? profond re?pect de Votre Alte??e
le tre? obei??ant ?erviteur,
V. Alec?andri
Mirceşti, 19 ?ept. 187>
Alteţă,
E?te o frază în ?cri?oarea voa?tră care închide în ea o întreagă lume de gînduri şi de ?entimente poetice: A h! dacă aş avea brazii în oraş!
Ea mi-a dat ideea unei romanţe intitulate Dorul de brazi pe care îmi iau libertatea ?ă o trimit Alteţei-voa?tre. E?te ?cri?ă din fuga condeiului şi fără îndoială va avea nevoie ?ă fie revăzută şi îndreptată mai tîrziu. Pînă atunci, iat-o aşa cum a venit pe lume, din prima aruncătură, şi o rog pe Alteţa-voa?tră ?ă binevoia?că a o primi ca pe o amintire de la Sinaia.
Vechii autori dramatici terminau poemele lor cu acea?tă frază: „Iertaţi greşelile autorului". Fac la fel ca ei, rugind pe Alteţa-voa?tră ?ă fie îngăduitoare pentru romanţa mea ?cri?ă în lunile de ?terilitate poetică.
[..........................•...............•......•
Am onoarea ?ă fiu cu cel mai adînc re?pect
al Alteţei-voa?tre
cel mai ?upu? ?ervitor,
•]•
V. Alec?andri.
* Urmează textul poeziei de la p. 235 — 236.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
178
Mirceşti, 20 ?ept. 1875
Iubite Negruzzi,
îţi ?criu în grabă căci plec chiar în moment ca ?ă merg la Tupilaţi. în privirea ?erbărei din Cernăuţi1, iată programul afişat în Monitorul Bucovinei. Neştiind nemţeşte, nu pot înţelege cuprin?ul lui. [...].
Cugetările d-tale a?upra caracterului român (foc de paie ?înt foarte exacte. Trebuie dar ?timulată molătatea ce urmează după entuzia?m în apucăturile românului. Gane * ?-a legat a organiza o ceremonie funebră în memoria lui Ghica, trebuie ?ă ?e ţie de cuvînt. Cît de?pre di?cur?, îl rog ?ă mă ?cutea?că, căci nu ?înt orator şi ură?c de-a vorbi în public.
Nu ştiam că nemţii au aruncat anatemă a?upra broşurei intitulată Răpirea Bucovinei. Prin urmare, în intere?ul Convorbirilor, ai putea intitula poezia mea: 1 oct. 1775, ?au Moartea lui Ghica-Vodă. Dore?c în?ă, pentru rezoane ce ţi-oi comunica din viu grai, ca acea poezie ?ă apară ?ub numele lui Ştefan Moina. Numele meu rămîne deocamdată înlăturat; acea?ta o pretind, precum şi în privirea manu?criptului meu, te rog ?ă-1 pă?trezi la d-ta.
Gă?it-ai articolul lui Cogălniceanu: Trei zile din I?toria Moldovei? Eu ţi-oi trimite în curînd un nou articol intitulat Albumul unui bibliofil, care ?e poate prelungi în mai multe numere.
în curînd voi veni la Iaşi şi îţi voi aduce poeziile mele 2.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
P.S. Poezia mea ?e va publica ?ub ?implele iniţiale: Ş.M.
* Nicu Gane, pe atunci primar al oraşului Iaşi (I.N.) [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi].
179
Mirceşti, 22 ?ept. 1875
Iubite Negruzzi,
Poezia intitulată Răpirea Bucovinei au apărut a?tăzi în două foi din Bucureşti cu ace?t titlu şi ?ub numele Ştefan Moina. Un telegram de la frate-meu m-au înştiinţat de?pre acea?ta. Prin urmare, dacă ai de gînd ?ă o publici în Convorbiri 1, va trebui ?ă-i pă?trezi şi titlul, şi p?eudonimul.
Ţi-am trimi? ieri un mare pachet cu exemplare a Poeziilor 2 mele; unul pentru d-ta şi celelalte pentru Pogor, Gane, Petrino şi Biblioteca din Iaşi. Te rog ?ă binevoieşti a le împrăştia pe la adre?ele lor, şi a-mi ră?punde dacă au ajun? în bună ?tare.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE PHILADELPHE CUENIM
180
Mirceşti, 23 ?ept. 1875
Mon cher Philadelphe,
Avânt mon depart pour Pari?, je me propo?e de me rendre â Ja??i pour regler diver?e? affaire? et entre autre? celle de Bo?ie ic Je t'avertirai par un mot du jour de mon arrivee, afin que tu m'aide? â terminer cette afaire, ?i c'e?t po??ible. Compliment? de la part de Md Pauline et miile amitie? de ma part,
V. Alec?andri
238
Mirceşti, 23 ?ept. 1875
Dragă Philadelphe,
înaintea plecării mele ?pre Pari?, îmi propun ?ă mă duc la Iaşi, pentru a aranja diver?e treburi şi între altele pe lui Bo?ie 1. Te voi
anunţa printr-un cuvînt de?pre ziua ?o?irii mele, a?tfel încît tu ?ă mă ajuţi ?ă termin acea?tă afacere, dacă e?te cu putinţă. Salutări din partea d-nei Paulina şi mii de amiciţii din partea mea,
V. Alec?andri
181
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, [29] ?ept. [?.n.] 1875 1
Ma chere Mărie,
Je ?uiş heureux d'apprendre que ton gro? chagrin a pa??e comme pa??ent tou? le? orage?: un peu de nuage?, un peu de tourmente, un peu de pluie et apre? le beau temp?. Je comprend? d'ailleu? que tu aie? pleure â l'idee de renoncer pour cet hiver au voyage d'Italie; â ton âge le? moindre? contrariete? prennent le? proportion? d'une calamite. Mai? il e?t bon de ?e choquer de bonne heure contre de petite? deception? afin de ?'habituer â faire triompher la rai?on.
Moi-meme je me ?en? pa??ablement ennuye d'etre oblige de pa??er la mauvai?e ?ai?on dand le? neige?, mai?, le moyen de lutter contre l'impo??ible? Je t'ai deja dit que j'etai? en train de negocier la vente de ma foret, malheureu?ement le? affaire? de ce genre ne ?e terminent pa? au gre de no? de?ir?. Souvent quand on croit avoir fini, c'e?t â recommen-cer. Or tout depend de cette vente: voyage, plai?ir?, projet? de toute ?orte.
J'y avai? compte pour tenir la prome??e que je t'avai? faite d'aller avec toi et maman pa??er l'hiver dan? un climat chaud et me griller delicieu?ement au ?oleil He bien ! j'avai? compte ?an? mon hote, car cette affaire me prendra tout l'hi-
239
ver et me for cer a par con?equent de re?ter ici. Dieu veuille encore que me? demarche? ?oient couronnee? de ?ucce? ju?qu'au printemp? !
En attendant j'ai voulu t'eviter un hivernage penible â la campagne et j'ai prie ma belle-?oeur de te donner l'ho?pi-talite ju?qu'â la fin d'avril '76. Entre Mirceşti et Pari? le choix n'e?t pa? douteux pour quiconque veut ?'amu?er et voir autre cho?e que de va?te? champ? couvert? de neige. Ta tante a ete a??ez bonne et gracieu?e pour accepter ma pro-po?ition et ?e charger de toi, 2 elle deja ?i fatiguee. Je l'en remercie pour ma part avec reconnai??ance mai? il faut que de ton cote, ma chere enfant, tu fa??e tout au monde pour lui rendre la tâche facile. En te lai??ant guider par ton coeur, qui e?t bon, tu ?aura? etre affectueu?e, douce, ?oumi?e et de bonne humeur, tu ?aura dompter certain? vivacite? de caractere qui peuvent etre, parfoi?, ble??ante? pour le? autre? et te conduire enfin, comme une jeune fiile du monde et non plu? comme une petite pen?ionnaire ?an? con?equence. Tu entre dan? la vie, il me ?emble que tu doive? te ?entir heureu?e d'y produire une bonne impre??ion et de gagner la ?ympathie de? per?onne? au milieu de? quelle? tu va? te trouver. Telle etant vi? â vi? de ma belle ?oeur et vi? â vi? du monde, tu nou? rendra? parfaitement heureux, ta maman et moi, et de mon cote, je m'attacherai â mettre me? affaire? en ordre pour pouvoir ?ubvenir â la reali?ation d'une ?uite de beaux projet. Mai? dan? le ca? contraire (ca? impo??ible, je l'e?-pere) je me verrai force de te faire rentrer â la mai?on et d'evi-ter ain?i â ma belle ?oeur de? ennui? et de? tourment? prove-nant de ton fait.
Ceci dit, ma chere enfant, amu?e toi bien; je compte venir â Pari? bientot pour regler le? depen?e? de ton ?ejour lâ-ba? car je deşire que tu aille? un peu dan? le monde et que tu ne manque? de rien.
Maman et moi nou? t'embra??on? tendrement et nou? compton? que tu te montrera? digne de l'education que tu a recue.
Ton pere affectione,
V. Alec?andri
Embra??e de ma part ta tante et te? cou?ine?.
Mirceşti, [29] ?ept. [?.n.]  1875 1
Dragă Mărie,
Sînt fericit aflînd că marea ta ?upărare a trecut cum trec toate furtunile: puţin nor, puţină agitaţie, puţină ploaie şi apoi timp frumo?. înţeleg, de altfel, că ai plîn? la gîndul de a renunţa pentru iarna acea?ta la călătoria în Italia; la vîr?ta ta- cele mai mici nemulţumiri iau proporţiile unei cata?trofe, Dar e?te bine ?ă te loveşti din vreme de mici nemulţumiri ca a?tfel ?ă te obişnuieşti ?ă faci ?ă triumfe judecata.
Eu în?umi mă ?imt de?tul de plicti?it de a fi obligat ?ă petrec anotimpul cel rău înzăpezi, dar, mijlocul de a lupta împotriva impo?ibilului? Ţi-am ?pu? deja că eram pe punctul de a negocia vînzarea pădurii mele, din păcate afacerile de ?oiul ace?ta nu ?e termină după dorinţa noa?tră. Ade?ea cînd crezi că ai terminat, o iei de la început. Or totul depinde de acea?tă vînzare: călătorie, plăceri, proiecte de tot felul.
Socoti?em, pentru a-mi ţine făgăduiala pe care ţi-o făcu?em, ?ă merg cu tine şi cu mama ?ă petrecem iarna într-un climat cald şi ?ă mă prăje?c plăcut la ?oare. Vai! făcu?em ?ocoteala fără oa?petele meu, căci toată acea?tă afacere îmi va lua toată iarna şi mă va ?ili, prin urmare, ?ă rămîn aici. Să dea Dumnezeu ca demer?urile mele ?ă fie încununate de ?ucce? pînă la primăvară
Pînă atunci am vrut ?ă te ?cute?c de neplăcerile iernii de la ţară şi am rugat pe cumnata mea ?ă te găzduia?că pînă la ?fîrşitul lui aprilie '76. între Mirceşti şi Pari? alegerea nu la?ă nici o îndoială pentru oricine vrea ?ă ?e di?treze şi ?ă vadă altceva decît ne?fîrşite cîmpuri acoperite de zăpadă. Mătuşa ta a fo?t atît de drăguţă ?ă primea?că propunerea mea şi ?ă ?e ocupe de tine,2 ea deja atît de obo?ită. în ce mă priveşte, îi mulţume?c cu recunoştinţă, dar trebuie ca şi din partea ta, dragă copilă, ?ă faci totul pe lume pentru a-i face mi?iunea mai uşoară. Lă?îndu-te călăuzită de inima ta, care e?te bună, vei şti ?ă fii afectuoa?ă, dulce, ?upu?ă şi bine di?pu?ă vei şti ?ă ?tăpîneşti unele vivacităţi ale caracterului care pot fi, cîteodată, jignitoare pentru alţii şi ?ă te porţi, în ?fîrşit, ca o tînără fată de lume şi nu ca o mică elevă de pen?ion fără ră?pundere. Intri în viaţă, mi ?e pare că trebuie ?ă te ?imţi fericită făcînd acolo o bună impre?ie şi cîştigînd ?impatia per?oanelor în mijlocul cărora te vei gă?i. Fiind a?tfel faţă de cumnata mea şi faţă de lume, ne vei face foarte fericiţi, pe mama ta şi pe mine, şi, la rîndul meu mă voi ?trădui ?ă-mi pun treburile în ordine pentru a putea face faţă realizării unei ?erii de frumoa?e proiecte. Dar în cazul contrar (caz impo?ibil, o nădăjduie?c), mă voi vedea ?ilit ?ă te iau aca?ă
şi ?ă ?cute?c a?tfel pe cumnata mea de plicti?elile şi grijile venind din partea ta.
Ace?tea ?pu?e, draga mea copilă, di?trează-te bine. Socote?c ?ă viu în curînd la Pari? pentru a pune în ordine cheltuielile şederii tale de acolo căci dore?c ?ă ieşi puţin în lume şi ?ă nu iţi lip?ea?că nimic.
Mama şi cu mine te îmbrăţişăm cu drago?te şi ?ocotim că te vei arăta demnă de educaţie pe care ai primit-o.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
îmbrăţişează din partea mea pe mătuşa şi pe verişoarele tale.
182
Mirceşti, 28 ?ept. [?.v.] 1875
Ma chere Mărie,
Ta Tante m'ayant ecrit que tu etai? gentille et affec-tueu?e, ain?i qu'il convient â une demoi?elle qui a l'amour-propre de ?e faire bien voir de tout le monde, je m'empre??e-rai? de m'acquitter fidelement de te? commi??ion?. Je t'appor-terai donc la robe de chambre, le? carre? et ?urtout le pot de şerbet au cafe. Me? malle? ?ont prete?, je n'attend? que mon frere pour partir, au??i bien le mauvai? temp? avance et j'en ai peur. Je voudrai? faire au moin? la cour?e de Mirceşti â Pari? ?an? grelotter, ?achant d'avance ce qui m'attend au retour. Quand je ?erai â Pari? je tâchera'de prendre de? arrangement? pour de? lecon? de mu?ique et de peinture, ?i tu a? reeilement le deşir de le? continuer. Baligot m'a ecrit que tu a? de? di?po?ition? pour devenir un Raphael; tant mieux ?i cela e?t, le? mu?ee? ?'enrichiront de te? oeuvre? et ton nom pa??era â la po?terite.
Maman t'embra??e tendrement, moi je t'engage d'en faire autant de ma part â te? cou?ine? ain?i qu'â ta Tante.
Di? â Alice que j'ai recu ?a charmante lettre et que je lui apporterai la repon?e de vive-voix. Miile bon? bai?er?.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Mirceşti, 28 ?ept. [?.v.] 1875
Dragă Mărie,
Mătuşa ta ?criindu-mi că eşti drăguţă şi afectuoa?ă, aşa cum ?e potriveşte unei domnişoare care are amorul propriu de a ?e face iubită de toată lumea, mă voi grăbi ?ă mă achit cu fidelitate de comi?ioanele tale. îţi voi aduce deci rochia de ca?ă, şi mai cu ?eamă borcanul de şerbet * de cafea. Bagajele mele ?înt gata, nu-1 aştept decît pe fratele meu pentru a pleca, de altfel vremea rea ?e apropie şi îmi e?te frică. Aş vrea ca măcar drumul de la Mirceşti la Pari? ?ă-1 fac fără ?ă tremur, ştiind dinainte ce mă aşteaptă la întoarcere. Cînd voi fi la Pari?, voi încerca ?ă fac aranjamente pentru lecţii de muzică şi de pictură, dacă ai în adevăr dorinţa ?ă le continui. Baligot mi-a ?cri? că ai di?poziţii pentru a deveni un Rafael; cu atît mai bine dacă e?te aşa, muzeele ?e vor îmbogăţi cu operele tale şi numele tău va trece în po?teritate.
Mama te îmbrăţişează cu drago?te, eu te îndemn ?ă faci la fel din partea mea verişoarelor tale şi mătuşii tale.
Spune-i lui Alice că am primit încîntătoarea ei ?cri?oare şi că-i voi ră?punde prin viu grai. Mii de bune ?ărutări.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
■
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
183
Mirceşti,  4 oct. 1875
Domnule Hajdeu
Dintre toţi compatrioţii noştri, d-voa?tră ?ingur cunoaşteţi negreşit baladele lui Boian1, părintele poeziei a cazacilor, între ele ?e gă?eşte una care pentru noi trebuie ?ă aibă un mare intere? i?toric, căci e?te intitulată: Năvălirea lui Chmelni?ki în Moldova, ?ub Va?ile-Vodă.
* în original, în limba română.
242
Vă rog foarte mult ?ă-mi procuraţi o traducere a acelei balade, dacă vă e?te cu putinţă, şi mă veţi îndatori. N-am mai primit Columna lui Traian; 2 ?per în?ă că n-a încetat publicarea acelei foi importante.
Fiind la Buc. a?tă-vară, v-am trimi? poeziile 3 mele complete. Nu ştiu dacă vi le-au adu? per?oana în?ărcinată cu acea?tă comi?ie.
Al d-voa?tră devotat ?ervitor,
V. Alec?andri
■
■
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
184
...
Mirceşti,  10 oct. 1875
Iubite Negruzzi,
D-ra Mathilda Cugler mi-a trimi? volumul poeziilor ?ale J aş dori ?ă ră?pund la acea?tă amabilitate prin o politeţă uzitată între autori; nu cuno?c în?ă adre?a d-?ale. Vă rog dar ?ă-mi indicaţi chipul cel mai ?igur de a-i trimite colecţia mea de poezii.
Mi-a părut foarte rău că n-am putut a?i?ta la ceremonia funebră din 1 oct.; în?ă am fo?t cam bolnav, precum ?înt şi acum. Schimbarea timpului are a?upra-mi o influenţă foarte pernicioa?ă şi fiindcă iarna vine cu pa? grabnic, nu cred ?ă am curajul de-a mă pune la drum ca ?ă merg la Pari?. Mă ?imt mult mai d'?pu? a ?ta lîngă ?obă.
Trimit un articol: Albumul unui bibliofil1. Faceţi cu el ce-ţi vroi.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
244
185
Mirceşti,  14 oct. 1875
Iubite Negruzzi,
Im pare bine că articolul1 meu a plăcut „Junimei"; te rog dar ?ă-1 publici aşa cum e?te. Cît pentru urmare, va veni la timpul ei, adică nu ştiu cînd, căci cugetările şi notele ce ?e în?criu într-un album ?e na?c din întîmplare, în urma unei cetiri ?au unui incident. îţi promit ?ă notez de aci înainte diver?e cugetări ce-mi trec prin gînd la colţul ?obei, şi ?ă ţi le comunic cînd vor forma o cîtime prezentabilă. Păn-atunci mă voi ocupa cu de?crierea călătoriei mele la Crîm, în timpul războiului de la 1854—1855 .... pentru coloanele Convorbirilor. ■
Credeam că Revi?ta contimporană 2 au repo?at de tot, dar ştirea că iar a înviat mă bucură; căci e de regretat de-a videa cum lîncezeşte biata literatură a capitalei. Columna lui Traian ?-a ?u?pendat a?emine, precum şi Revi?ta „Junimei" 3. Se vede că a dat un ?oi de Cholera-morbu? în litere.
Politica, iată boala care ?eacă izvoarele imaginaţiei şi a bunului-?imţ în Bucureşti. Feriţi-vă măcar în Iaşi de aşa cumplită epidemie. Eu voi da tot ajutorul putincio? pentru ?u?ţinerea Convorbirilor.
Apropo .. . ?ito de Convorbiri, cred de cuviinţă ?ă-1 primiţi pe dl. Petrino între colaboratori şi ?ă-i faceţi o primire cît mai amicală, ca unui român care a venit ?ă gă?ea?că o?pe-ţire între noi şi ca unui om ce are talent. Arătaţi-vă mai puţin a?pri şi greoi în privirea lucrărilor ?ale; aş dori mult ?ă afle în „Junime" încurajare şi amic'e.
Sper ?ă vin de Sf. Dumitru la Iaşi şi atunci voi aduce în?umi poeziile mele pentru d-ra M. Cugler.
Amicii ?incere,
V. Alec?andri
245
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
186
Mirceşti, 3 novembre 1875
Ma chere Mărie,
Ta maman e?t toute heureu?e d'apprendre que la cai??e avec le? confiture? e?t arrivee â bon port. Quant â la robe de chambre elle ?e doutait bien qu'on ne pourrait en tirer parti pour une toilette, et pui?que l'etoffe n'e?t bonne tout au plu? que pour un meuble, tu devrai? en u?er de-?uite en doublant ton ?trapontin d'arti?te-peintre.
A-propo? de peinture, je vien? d'ecrire â ma belle-?oeur pour la prier de te donner le? profe??eur? de ton choix. Quelle? que ?oient le? depen?e? nece??itee? par leur? lecon? je ne m'y refu?e guere du moment que tu manife?te? ?i arde-mment le deşir de continuer te? etude? de mu?ique et de peinture. Va au??i pour le cour? dirige par MM. Allard et Francome. Seulement je me demande dan? mon ignor ance quelle relation peut exi?ter entre le violoncelle et le piano? Explique-moi ce probleme avec autant de ?cience que de clarte ?an? toutefoi? tourmenter ton e?prit de facon â faire monter le ?ang â la tete, inconvenient qui contribuerait â vermillonner le bout de ton nez.
Ain?i te voilâ affligee d'un nouveau rhume de cerveau. Pauvre cherie! tu e? redevenue e?clave de ce tyran qui fait l'ornement ?aillant de la figure. II va falloir ?e moucher, ?e remoucher, ?e reremoucher â outrance comme une petite pen?ionnaire. C'e?t humiliant, mai? comme il ?'agit d'em-pecher que le rhume ne tombe ?ut la poitrine, je te con?eille de prendre du ?irop de ?eve de pin maritime. C'e?t un remede tre? efficace et que j'ai pratiquc avec le plu? grand ?ucce?.
Je li? dan? le? journaux que vou? avezTâ-ba? un temp? abominable. Tâche de t'expo?er le moin? po??ible aux in-temperie? ain?i qu'aux courant? d'air. Ce? dernier? jouent un grand role en France, il? font pârtie integrante de l'exi?-tence de? Pari?ien?. Au??i le? habitant? de la Capitale de? merveille? ?ont-il? toujour? enrhume? et orne? d'engelure?.
Ici nou? avon? eu plu?ieur? jour? d'hiver tre? rigoureux, mai? actuellement le temp? ?'e?t un peu radouci, dit-on, car pour ma part je me garde bien de ?ortir. Me voici enferme pendant cinq moi? entre Gogou et le feu du poele, a?pirant au printemp? pour aller te voir et t'embra??er. Tu va? pa??er, je l'e?pere, un hiver agreable. J'enverrai bientot de l'argent a ma belle-?oeur, de?tine â completer ta garderobe. Dan? cette ?omme ?era compri? un certain chiffre qui te ?era remi? â l'approche du nouvel An.
II te ?erviră â donner de? etrenne?, mai? il faudra commen-cer par le? gen? de la mai?on. Ain?i tu offrira? de ma part ain?i que de la tienne 100 franc? â Florentine, 50 fr. â Fran-coi? et 50 â ?a femme.
En tout 200 franc?. Quant au re?te tu en u?era? â ta gui?e.
Ecri?-moi pour me dire comment tu te plai? dan? ton exi?tence d'ex-pen?ionnaire ? et encore une foi? ?oigne-toi bien.
Je t'embra??e tendrement. Ton pere affectionne,
■
V.A.
P.S. Embra??e ta Tante et te? cou?ine?. Le? deux volu-me? trouve? dan? la cai??e ?ont de?tine? â la Prince??e reg-nante. Je le? ai envoye? pour le? faiie îelier richement. A toi je te re?erve me? oeuvre? ccmplete?. On en acheve la publici te en ce moment.
Mirceşti, 3 noiembrie 1875
Dragă Mărie,
Mama ta e?te fericită ?ă afle că lada cu dulceţuri a ajun? la de?tinaţie. Cît de?pre rochia de ca?ă, ea ?e îndoia că ?-ar putea face din ea ceva pentru o toaletă, şi pentru că ?tofa nu e?te bună decît cel mult pentru o mobilă, ar trebui ?ă o folo?eşti numaidecît îmbrăcînd ?trapontinul tău de arti?t-pictor.
In legătură cu pictura, i-am ?cri? cumnatei mele pentru a o ruga ?ă-ţi dea profe?orii pe care îi vei alege. Oricare ar fi cheltuiala nece?ară pentru
247
lecţii, nu mă opun, din moment ce îţi arăţi cu atîta căldură dorinţa de a continua ?tudiile tale de muzică şi de pictură. Fie de a?emenea şi pentru cur?ul dirijat de d-nii Allard şi Francome. Numai mă întreb, în neştiinţa mea, ce legătură poate ?ă fie între violoncel şi pian ? Lămureşte-mi acea?tă problemă cu tot atîta ştiinţă şi claritate fără ca totuşi ?ă-ţi turburi mintea pînă la a face ?ă ţi ?e ?uie ?îngele la cap, neplăcerea care ar contribui ?ă-ţi înroşea?că vîrful na?ului.
Deci iată-te necăjită de un mare guturai. Biata de tine! Ai redevenit ?clava ace?tui tiran care face ornamentul vizibil al figurii. Va trebui ?ă-ţi ştergi na?ul, iar ?ă-ţi ştergi na?ul, ?ă-ţi ştergi na?ul pe?te mă?ură ca o mică elevă de pen?ion. E?te umilitor, dar cum e?te nevoie ?ă împiedici ca guturaiul ?ă nu coboare în piept, te ?fătuie?c de a lua ?irop de ?evă de pin maritim. E?te un leac foarte ?ănăto? şi pe care l-am folo?it cu cel mai mare ?ucce?.
Cite?c în ziare că aveţi acolo o vreme îngrozitoare. încearcă ?ă te expui cît ?e poate mai puţin timpului rău, cît şi curenţilor de aer. Aceştia din urmă joacă un rol mare în Franţa, fac parte din viaţa parizienilor, De aceea locuitorii capitalei minunilor au mereu guturai şi ?înt împodobiţi cu degeraturi.
Aici am avut mai multe zile de iarnă foarte a?pră, dar acum timpul ?-a mai îmbunat, ?e ?pune, căci, în ce mă priveşte, eu mă fere?c ?ă ie?. Iată-mă închi? timp de cinci luni între Gogu şi focul din ?obă, dorind primăvara pentru a merge ?ă te văd şi ?ă te îmbrăţişez. Vei petrece, ?per, o iarnă plăcută. Voi trimite în curînd bani cumnatei mele, pentru completarea garderobei tale. în acea?tă ?umă va intra şi o anumită cifră care îţi va fi dată la apropierea Anului nou.
Ea îţi va ?ervi ?ă dâi cadouri, dar va trebui ?ă începi cu oamenii din ca?ă. A?tfel vei oferi din partea mea, cît şi a ta, 100 de franci Florentinei, 50 de franci lui Francoi? şi 50 ?oţiei ?ale.
în total 200 de franci. Cît de?pre re?t, îi vei folo?i după placul tău.
Scrie-mi cum te ?imţi în ?tarea ta de fo?tă elevă de pen?ion ? şi încă o dată îngrijeşte-te bine.
Te îmbrăţişez cu drago?te,
Tatăl tău iubitor,
. ' V.A.
P.S. Sărută pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Cele două volume, gă?ite în ladă ?înt de?tinate prinţe?ei domnitoare. Le-am trimi? pentru a fi bogat legate. Ţie îţi pă?trez operele mele complete. Publicarea lor ?e termină acum.
248
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
187
Mirceşti,  10 nov. 1875
Iubite Negruzzi,
Dacă mai e?te timp şi loc în numărul Convorbirilor, publică şi alăturatul articol în Albumul unui bibliofil. De nu, va rămînea pentru numărul viitor.
Ce au devenit Emine?cu 1} Mai ?crie ?au nu?
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Fiind fraze multe franceze în ace?t articol2, nu crezi că ar fi bine ?ă fac eu în?umi corectura? Ai putea ?ă-mi trimiţi coala de tipar prin poştă.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
188
Mirceşti, 21 novembre 1875
Ma chere Mărie,
Le nouvel An approche et certainement tu de?ire? faire quelque? cadeaux. A cet effet nou? t'envoyon? cinq cent? franc?, mamam et moi. Ce ?ont te? etrenne?. Emploie le? â ta gui?e.
C'e?t Mărie Bogdan 1 qui va te le? apporter prochaine-ment, elle part dan? une ?emaine et je pen?e que dan? une quinzaine de jour? elle ?era â Pari?. Ma charmante niece nou? a promi? d'aller te voir le lendemain de ?on arrivee et
249
de te faire dîner ain?i que ta cou?ine au re?taurant ! Quel beau reve !,Elle compte re?ter une dizaine de jour? â Pari? et ?e rendre en?uite â Nice pour pa??er ?on hiver ?ou? le? rayon? du ?oleil, ?a ?ânte exige cette cure agreable. Embra??e-la bien pour nou? troi? en la revoyant. Nou? te le rendron? â notre prochaine rencontre.
Ton pere affectionne,
V, Alec?andri
r
merg la Bucureşti ?ă fac parte din Camera care n-au voit ?ă-mi acordeze congediul ce i-am cerut. [Dacă] ai de gînd ?ă vii de ?ărbători acolo, mă vei gă?i la Hotel Brofft. A revedere pe?te o lună, fiindcă ?per ?ă nu pierd mai mult timp acolo, şi ?ă revin lîngă biroul meu, pe care la? mai multe lucrări începute.
Salutări frăţeşti,
V. Alec?andri
Mirceşti, 21 noiembrie 1875
Dragă Mărie,
Anul nou ?e apropie şi de?igur doreşti ?ă faci cîteva daruri. în ace?t ?cop, îţi trimitem cinci ?ute de franci, mama şi cu mine. Sînt darurile tale. Folo?eşte-le cum îţi va plăcea.
Ţi-i va aduce în curînd Mărie Bogdan 1, ea pleacă pe?te o ?ăptămînă şi ?ocote?c că pe?te cinci?prezece zile va fi la Pari?. încîntătoarea mea nepoată ne-a făgăduit că ?e va duce ?ă te vadă a doua zi după ?o?irea ei şi că te va lua ?ă cinaţi la re?taurant, împreună şi cu vara ta! Ce vi? frumo?! Ea ?ocoteşte ?ă rămînă zece zile la Pari? şi ?ă ?e ducă după aceea la Ni?a pentru a-şi petrece iarna ?ub razele ?oarelui, ?ănătatea ?a cerînd acea?tă cură plăcută. Sărut-o pentru noi trei cînd o vei revedea. Ţi-o vom înapoia la viitoarea noa?tră întîlnire.
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
189
Mirceşti, 26 nov. 1875
Iubite Negruzzi,
Ţi-am pregătit o Legendă1 pentru numărul de Anul nou, în curînd voi pre?cri-o şi ţi-oi trimite-o, căci ?înt obligat ?ă
190
Mirceşti, 30 noiem. 1875
Iubite Negruzzi, iată legenda1 promi?ă pentru Anul nou. Numele de Briar nu e?te închipuit. Am cuno?cut pe la 1840, la moşia unui moş al meu, în munţi, un bivolar numit Bria-riul, un ?oi de uriaş care apuca bivolii de coarne şi-i ră?turna la pămînt. Suvenirul ace?tui om trăit departe de lume mi-a in?pirat legenda aici alăturată. La? filologilor ?ă con?tate rudierea bivolarului meu cu Briarul (?au Egeon) din mitologie, unul din giganţii ce au atacat cerul şi care avea o ?ută de braţe şi cincizeci de capete. Eu mă mărgine?c a face legende, a le trimite foaiei Convorbirilor şi a îmbrăţişa pe redactorul ei,
V. Alec?andri
Care titlul ?ocoti c-ar fi mai potrivit pentru acea?tă legendă? Briar bivolarul ?au Ghioaga lui Briar? Alege dintre amîndouă care ţi-a plăcea mai bine.
Sper ?ă plec luni 1 decembrie dacă ?-a domoli gerul. Dacă-i vroi ?ă-mi ră?punzi, trimite ?cri?oarea la Mirceşti.
r,
191
CĂTRE RUCSANDA
Mirceşti, 2 dec. 1875
Ruc?andă
îţi trimitem pe Marghiolita pentru ca ?ă a?i?te la cununia prinţe?ei Olga2, dar fiindcă eu plec a?tăzi la Bucureşti, unde voi ?ta pînă la ?ărbători, cucoana Paulina are ?ă ră-mîie cu totul ?ingură la ţeară. Foarte mult m-ai îndatori dacă ai trimite pe Marghiolita ?ă-i ţie companie pînă la întoarcerea mea, şi îţi promit că de căşlegi ?e va afla la Iaşi după cum doreşti. Te rog dar încă o dată ca ?ă-mi faci mulţemirea de a trimite pe Marghiolita a doua zi, după nunta prinţe?ei, căci e?te o copilă foarte' blîndă şi cum?ecade şi cucoana Paulina o iubeşte foarte mult.
Al d-tale ?ervitor,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
192
Bucureşti, gioi, [a. 7 decembrie 1875]
Dragă PauUnă,
Veştile ce-mi dai de la Ruginoa?a m-au mîhnit, căci totdeauna mi-au fo?t grijă de?pre Rolla. El e în ?tare ?ă facă un act de de?perare pentru ca ?ă puie capăt ?uferinţelor ?ale şi dacă ?-ar întîmpla o a?emine nenorocire, închi-puieşte-ţi ce durere pe biata Smărăndiţa. Bine ai făcut ?ă ?pui că am de gînd ?ă mă întorc aca?ă de ?ărbători şi că voi
252
merge îndată la Ruginoa?a. Mi-e grabă ?ă fug de aice unde m-au prin? urîtul mai mult decît totdeauna. Nu avem nimic important de lucrat la Cameră şi prin urmare e?te de pri?o? a prelungi şederea mea în Bucureşti.
Cît pentru Doamna 1, ştiam din ?cri?oarea lui Baligot că ?ufere de nevre, acea?ta trebuie ?ă fie cauza pentru care Măria-?a ?tă închi?ă în ca?ă şi nu vrea ?ă vadă pe nime. Sper în?ă că acea?tă criză va trece.
M-oi duce chiar a?tăzi la madame Falcoianu 2 pentru comi?ionul Smărăndiţei, adică pentru tocă; am pu? la cale pentru voalul de Roşia, în?ă, pentru că aice nu ?e mai gă?e?c, dl. Brofft va ?crie îndată la Peter?burg.
Miţa 3 petrece în toate zilele cu copilele la Pari? şi Noemi e foarte mulţumită că a?tfel au mai ?căpat. Frate-meu primeşte ade? ?cri?ori de la cumnata-mea şi de la Bebe şi nime nu-i pomeneşte de boala Noemiei de?pre care ?crie Miţa. Nici Marghiolita, nici Baligot în ?cri?orile lor nu ?pun nimic. De unde dar Miţa au gă?it că ?tarea ?ănătăţii Noemiei ?ă fie aşa de ?păimîntătoare? Eu cred că e?te o exageraţie. De aceea n-am zi? nici un cuvînt lui Iancu, nevrînd a-1 ?pariea.
Te ?ărut împreună cu Mo?iu Gogu,
V. Alec?andri
■
193
Bucureşti, 7 dec. 1875
lă PauUnă,
în ziua ?o?irii mele aici, ţi-am telegrafiat pentru ca ?ă te înştiinţez că am făcut voiajul în bune condiţii şi că ?înt ?ănăto?. De atunce tot bine mi-a mer? şi ?per ?ă-mi meargă tot a?emine cît voi şedea la Bucureşti.
Ţi-am trimi? cu Cocriţă Cazimir voalul acel de lînă ?ubţire din Roşia, precum şi un cor?et şi calţavete. Scrie-mi dacă cor?etul e bun şi dacă e?te pe mă?ura ce ai dorit? Dacă nu, ?pune-mi de-ţi trebuie altul mai larg ?au mai ?trimt.
Am fo?t a?eară la Fălcoiano 1 pe care l-am gă?it foarte ?lab. îmi e teamă că nu are ?-o mai ducă mult. Cucoana Mariţa mi-au ?pu? că ?-au ocupat de comi?iile matale şi că au pregătit o lădiţă pentru ca ?ă o trimeată la Mirceşti.
Am de gînd ?ă mă în?ărcinez eu în?umi cu trimitere a lădi-ţei şi poate că voi da-o chiar vărului C. Cozoni ca ?-o ducă la Mirceşti. A?emene şi pentru ceai. Cît pentru tutun, neavînd timp a mă ocupa de el, te ?fătuie?c ?ă trimiţi de-a dreptul la Roman ca ?ă cumpere pacheturi mici de cîte un franc, şi ?ă dai pe fiecare zi cîte unul lui Va?ili.
De ?ărbători ?înt hotărît a mă întoarce aca?ă întovărăşit de frate-meu.
Bucureştiul e?te foarte tri?t; lip?it de ?oarele şi chiar de teatru. Tot mai bine la ţară, a revedere, dar în curînd. Te ?ărut împreună cu Gogu,
V.A.
194
Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875]
Dragă Paulina,
Precum ţi-am ?cri? 1 ieri prin poştă, iată că-ţi trimit cu vărul Co?tachi Cozoni o cutie în care ?înt două robe? de chambre de pînză, o chitie de mata?ă şi două pacheturi de ceai. Eu ?înt ?ănăto? şi doritor de a mă întoarce aca?ă, deşi aice clima e?te de?tul de dulce.
N-am făcut încă nimic cu pădurea, prin urmare ?ă căutăm a ?coate din lemnul din luncă tot profitul putincio? pînă cînd ?e va prezintă un ocazion de vînzare a ?tejarilor din Patraşcani.
Scri?oarea ce mi-ai trimi? nu e de la Marghiolita, dar de la fina mea din Francia. Moş Co?taki mă înştiinţează că-i ?ănăto? şi mă îndeamnă ?ă mîntui tîrgul cu Hri?te Ovane? pentru traver?e. Vom videa.
Am fo?t ieri la Vodă, dar n-am Văzut pe Doamna căci e bolnavă, ?ărmana, de picioare. Au ?uferit de un ?oi de paralizie, în?ă acum e?te puţin mai bine. Vodă în?uşi m-au ?fătuit ?ă nu vînd pădurea pînă a nu ?e termina drumul-de-fier. Văzînd şi făcînd.
Am ?cri? d-lui Baur în privirea vinului. Aice vir.ul roş au fo?t gă?it foarte bun. Poate că voi vinde o parte lui Brcfft.
Cine au crezut vrodată că voi agiunge crăşmar, eu regele Par na?ului.
A revedere, te ?ărut împreună cu giupînu Gogu, deşi dumnealui ?-au ?upărat mai mult pe pornirea amorezatei lui decît pe plecarea mea. Complimente de la toţi cuno?cuţii.
V. Alec?andri
195
Bucureşti, ?îmbătă, [ 13 ?au 20 decembrie] 1 1875
Dragă PauUnă,
De patru zile a căzut un ger cumplit, dar cît de cumplit ?ă fie, tot ?înt hotărît ?ă mă întorc aca?ă. Voi pleca deci marţi ?eara şi voi ?o?i miercuri dimineaţa la Mirceşti. Poate că voi culege pe moş Co?taki la Adjud.
Sion te roagă ?ă-i trimiţi un colac de ?ărbători şi Alec?an-drina Roznovanu are poftă de turte. Pune ?ă facă vreo trei farfurii mai mult pentru ca ?ă i le trimitem de Crăciun.
N-am mîntuit nimic cu pădurea, căci englezii nu vor ?ă facă contracte de traver?e înainte de primăvară. Cît pentru Societatea ce au cumpărat pădurea lui Balş, nu mai are parale.
Să vă gă?e?c ?ănătoşi. Te ?ărut împreună cu d-lui,
V. Alec?[andri]
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
196
Bucure?t, [17-20] 1 decembre 1875
Ma chere Mărie,
Je ?uiş enchante que tu aie? repri? te? lecon? de piano et je ?erai encore plu? quand tu commencera? celle? de peinture, car je fonde de grande? e?perance? ?ur te? futur? chef?-d'oeuvre. Mon frere a recu de? lettre? de Bebe qui l'ont mi? au courant de? plai?ir? que vou? prenez en compagnie de Mărie Bogdan; il paraît qu'â vou? quatre vou? n'engendrez pa? la melancolie. Au??i j'ai grand regret de ne pa? me trouver au ?ein de votre bande joyeu?e. Depui? quinze jour je ?uiş â Bucare?t, fort ennuye de mon mandat de depute qui m'oblige â ?ortir par n'importe quel mauvai? temp? pour aller â la Chambre. Mai? mon ?upplice ne durera pa? longtemp?; le? fete? approchent et â cette occa?ion nou? auron? de? vacance?. J'en profiterai un de? premier? pour retourner chez moi, aupre? de Maman et de Gogou. En attendant je te charge d'embra??er de ma part ta Tante, te? cou?ine? et Mărie Bogdan. Nou? vou? envoyon? â toute? no? felicitation? pour le Nouvel An.
Ton pere affectionne,
V.A.
Bucureşti, [17-20] 1 decembrie 1875
Dragă Mărie,
Sînt îneîntat că ţi-ai reluat lecţiile de pian şi voi fi şi mai mult cînd vei începe pe cele de pictură, pentru că îmi pun mari ?peranţe în viitoarele tale capodopere. Fratele meu a primit ?cri?ori de la Bebe care l-au pu? la curent cu di?tracţiile voa?tre în tovărăşia Măriei Bogdan; ?e pare că voi patru împreună nu vă lă?aţi pradă melancoliei. De aceea îmi pare foarte rău că nu mă gă?e?c în mijlocul ve?elului vo?tru grup. De cinci?prezece
256
zile ?înt la Bucureşti, foarte plicti?it de mandatul meu de deputat care mă obligă ?ă ie? pe orice timp rău pentru a mă duce la Cameră. Dar chinul meu nu va dura multă vreme; ?ărbătorile ?e apropie şi cu acea?tă ocazie vom avea vacanţă. Voi fi printre primii care voi profita ?ă mă întorc aca?ă, lîngă mama şi Gogu. Pînă atunci te în?ărcinez ?ă îmbrăţişezi din partea mea pe mătuşa ta, pe verişoarele tale şi pe Mărie Bogdan. Vă trimitem la toate urările noa?tre pentru Anul nou.
Tatăl tău iubitor,
V.A.
197
Mirceşti, 31 decembre [?.v.] 1875
Ma chere Mărie,
Je ?uiş de retour chez moi depui? deux jour?, mai? j'ai eu toute? le? peine? du monde pour y arriver, ayant ete pri? dan? le? neige? dan? la ba??e Moldavie et ayant attendu pendant quatre jour?, dan? une petite viile de province, que la voie fut debloquee. Enfin en me ri?quant beaucoup, j'ai decouvert mon village enfoui dan? le? neige?, et grâce â Dieu me revoici dan? ma mai?on occupe â me degeler et â rutier contre un gro? rhume de poitrine. II me ?emble que je revien? d'un voyage au Pole Nord, au??i ma ?ati?faction e?t-elle bien grande de me retrouver au coin du feu entre Maman et Gogou. On me ?oigne, on me dorlotte et je me lai??e faire, tout en me promettant de ne plu? quitter mon domicile avânt le retour du beau temp?. II e?t tombe dan? no? parage? un veritable deluge de neige et le froid ?evit avec une inten?ite effrayante. C'e?t â ne pa? mettre un our? â la porte. Hier nou? avon? recu ta lettre du troi? janvier par laquelle tu nou? envoie? de? felicitation? pour le Nouvel An. Recoi? en retour no? bai?er? le? plu? tendre? et no? voeux le? plu? chaleureux pour ton bonheur.
Le recit de la nuit de palpitation? qui vou? a tant effra-yee? nou? a fort emu?, et j'ai eu beaucoup de peine â calmer le? inquietude? de ta mere. Le medecin a rai?on de ne pa?
257 .
y attacher une grande importance car c'e?t tout ?implement un accident nerveux qui arrive â tout le monde et qui ne peut avoir de ?uite? grave?. C'e?t de?agreable tout au plu? â cau?e de l'anxiete qu'il occa?ionne. Cependant il ne faut pa? dedaigner le? pre?cription? du medecin et quelle? que mauvai?e? que ?oient le? drogue? pre?crite? il faut le? prendre ?an? faire la petite bouche.
Soigne-toi, redevien? jolie, et va dan?er mai? ne pleure plu? comme une petite fille â la moindre contrariate , car le? larme? font rougir le? yeux et le nez. Maman t'envoie miile bon? bai?er? en attendant de te voir â Mirceşti. Gogou te bai?e le? main?. Moi je te charge d'embra??er ta Tante et te? cou?ine? pour moi.
Ton pere affectionne,
V.A.
un ?implu accident nervo? care ?e întîmplâ la toată lumea şi care nu are urmări grave. Cel mult e?te neplăcut din pricina anxietăţii pe car? o provoacă. Cu toate ace?tea, nu trebuie di?preţuite pre?cripţiile medicului şi oricît de rele ar fi doctoriile pre?cri?e, trebuie ?ă fie luate fără mofturi.
îngrijeşte-te, redevino frumoa?ă şi du-te ?ă dan?ezi, dar nu mai plînge ca o fetiţă la cea mai mică nemulţumire, căci lacrimile înroşe?c ochii şi na?ul. Mama îţi trimite mii de bune ?ărutări, aşteptînd ?ă te vadă la Mirceşti. Gogu îţi ?ărută mâinile. Eu te în?ărcinez ?ă îmbrăţişezi pentru mine pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale.
Tatăl tău iubtor,
V.A.
CĂTRE MIHAIL GANITKI1
Mirceşti, 31 decembrie [?.v.] 1875
198
Dragă Mărie,
M-am întor? aca?ă de două zile, dar am întîmpinat toate greutăţile din lume pentru a ajunge aici, fiind prin? de zăpezi în Moldova de jo? şi aşteptînd timp de patru zile, într-un mic oraş de provincie, ca linia ?ă fie deblocată. în ?fîrşit, ri?cînd mult, am de?coperit ?atul meu înfundat în zăpezi, şi ?lavă Domnului, iată-mă în ca?a mea ocupat ?ă mă dezgheţ şi ?ă lupt împotriva unei răceli la piept. Mi ?e pare că mă întorc dintr-o călătorie de la Polul Nord, de aceea mulţumirea mea de a mă gă?i la gura ?obei între mama şi Gogu e?te foarte mare. Sînt îngrijit, ră?făţat şi eu mă la?, făgăduindu-mi de a nu-mi pără?i locuinţa înainte de revenirea timpului frumo?. Pe meleagurile noa?tre a căzut un adevărat potop de zăpadă şi frigul bîntuie cu o putere groaznică. "Un timp, de nici pe un ur? ?ă nu-1 dai afară. Ieri am primit ?cri?oarea ta din trei ianuarie prin care ne trimiţi felicitări pentru Anul nou. Primeşte în ?chimb ?ărutările noa?tre cele mai drăgă?toa?e şi urările noa?tre cele mai calde pentru fericirea ta.
Pove?tea de?pre noaptea cu palpitaţii care v-au ?periat atît ne-a neliniştit mult, şi mi-a fo?t foarte greu ?ă potole?c îngrijorarea mamei tale. Doctorul are dreptate că nu ?e arată îngrijorat de atîta lucru căci e?te numai
[f.d.]
„De?igur 2, fiecare ştie că poporul române?c a purtat ?ecole de-a rîndul jugul păgîn, care 1-a obişnuit cu chinuri, cu o răbdare infinită şi, e groaznic de ?pu? ! cu robia ... Era fire?c ?ă ne aşteptăm ca şi în operele de creaţie populară şi în monumentele de artă ?ă predomine tră?ăturile ?umbre, ?entimentul neliber al jugului, mi?tici?mul şi, în genere, pe?imi?mul. A?ta aşa ar fi fo?t în mod fire?c şi mai ale? po?ibil, pe plan logic! în realitate, în ace?t domeniu gă?im cu totul altceva. A?cultaţi melodiile ?onore ale cîntecelor noa?tre. Veţi gă?i oare acea tri?teţe? Ele ?înt atît de departe de di?perarea ?umbră! Priviţi la de?enele ţe?ăturilor populare, de exemplu la ţe?ăturile renumitelor noa?tre covoare. în ele veţi gă?i o cromatică variată, un ame?tec de tonuri luminoa?e şi moi. Ace?te îmbinări de colori ?înt capabile ?ă deştepte o di?poziţie liniştită a ?piritului. Mai mult chiar, în ele ?e exprimă o anumită p?ihologie a poporului şi ?e ob?ervă ?pe-
258
259
ranţa într-un viitor mai bun. Puneţi alături şi priviţi la colorile ?umbre şi tulburi ale modelelor occidentale în care, în mod inevitabil, are prioritate mi?tici?mul şi chiar pe?imi?mul. Sînt două tipuri cu totul opu?e în artă. Din aceeaşi natură în care ?e gă?e?c tonuri atît de multe, poporul german alege tonurile tulburi, po?omorite şi caută ?ă le îmbine în a?tfel de contra?te, care prin combinarea lor întăre?c impre?ia de mohorît. Arti?tul popular român acţionează cu totul altfel. El nu modifică după bunul ?ău plac îmbinările pe care i le dă natura nefal?ificată, şi di?poziţia ?a o întruchipează în culorile ?trălucitoare şi clare ale naturii pline de viaţă şi creatoare de viaţă. De la produ?ele indu?triei ţărăneşti voi trece acum la monumentele de arhitectură românea?că. în ce mă priveşte, ?înt de părere că în ace?t domeniu nu avem ceva original. De altfel, conform caracterului ?ău, poporul ?e ?imţea mai bine ?ub arcadele bizantine rotunde şi joa?e, în care e mai multă lumină, grandoare ?olemnă şi ?implitate maie?toa?ă, decît ?ub bolţile gotice unghiulare şi întretăiate, în care totul e plin de întuneric mi?terio?, în care mi?tici?mul îngrozitor ?e învecinează direct cu întunericul mormintelor ... De unde, veţi întreba , românii au căpătat atîta claritate în alegerea, di?tribuirea colorilor, în operele lor de artă populară? Cum ?ă ne explicăm, ?ă ?punem aşa, un atît de mare optimi?m în de?enul romîne?c, dacă trecutul poporului a fo?t atît de amar, atît de tragic? . . . Da, toate ace?tea ?înt ju?te, dar nu trebuie uitat că, cu toate chinurile românilor, ?piritul lor popular a fo?t totdeauna viguro? şi ?olid. Totdeauna ace?t ?pirit i-a impin? înainte şi, ?ub influenţa lui atotputernică, neamul ?-a educat, a devenit tot mai rezi?tent şi influenţele dinafară au răma?, într-un fel, departe de p?ihologia populară. Iată de ce românca preferă tonurile luminoa?e şi nu pe cele întunecate, îmbinările ve?ele, armonioa?e şi clare. împe?triţarea ve?elă a covorului române?c îmi ?pune mai mult de?pre caracterul poporului meu decît tratatele plicticoa?e ale i?toricilor şi politicienilor care ?e referă la el. încă o dată repet că nu-i deloc de nimic acel popor care creează ţe?ături atît de frumoa?e, cu de?ene atît de minunate ?i variate."
CĂTRE ION GHICA
199
Mirceşti, 19/1 [?.n.] 1876
Deux vieux ami?, Negri et moi, t'envoient felicitation? ?incere?, pour ta fete, ?ânte, joie, ?ucce?.
Alec?andri
Mirceşti, 19/1 [?.n.] 1876
Doi vechi prieteni, Negri şi cu mine, îţi trimit ?incere felicitări pentru ziua ta, ?ănătate, bucurie, ?ucce?.
Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
200
Mirceşti,  10 ghenar 1876
Iubite Negruzzi,
Te cred acum întor? aca?ă din capitala gheşefturilor; vei fi gă?it dar pe birou o mică colecţie de cîntice populare de pe?te Olt 1 ce ţi-am trimi? pentru Convorbiri. Pe lingă frumu?eţile poetice cuprin?e în ele, ceea ce e?te de în?emnat e a?emănarea limbii din Valahia mică cu limba grăită la noi.
îţi trimit în ace?t plic de bună-venire poezia intitulată: Noaptea albă2 pană cănd voi da colb lui Becri-Mu?tafa3 care trebuie ?ă ?e fi deşteptat din ?omnul beţiei, de cînd şede
260
261
culcat în portofoliul meu. în Ghioaga lui Briar 4 ?-au ?trecurat două greşeli de?tul de mari, pentru ca ?ă reclame o erată în numărul ce e?te acum ?ub tipar, — în loc de:
„Se pune drept în cale-i, ?e prin?e de-a lui coarne", trebuie cetit: „?e pu?e drept în cale-i" etc.
Şi în loc de:
„Căci zioa nu mai vine ..." trebuie citit
„Căci Zina nu mai vine ..."
Tot cu acea?tă ocazie te rog ?ă faci o mică notă în privirea împrumuturilor ce face Curierul Bucureştilor, din foaia d-tale, fără a-şi da măcar o?teneala de-a pomeni de ea. A?tfel, în unul din numerii ?ăi, Curierul a publicat Ghioaga lui Briar, făr-a menţiona că-i luată din Convorbiri, încît ar crede cineva că ?înt unul din colaboratorii foaiei bucureştene. .., lucru ce nu-mi convine nicidecum.
Dă-i o ?fîrlă bună lui dl. Haralamb Grandea, pentru ca ?ă-1 aduci pe calea bunei-cuviinţi.
îţi dore?c toate fericirile,
V. Alec?andri
CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII „ROMÂNIA JUNĂ" DIN VIENA
201
Mirceşti,   11 ianuar 1876
Domnule prezident,
Cauza pentru care ră?pund atît de tîrziu la ?cri?oarea d-voa?tră din 2/14 mai, 1874 e?te că am aşteptat ?ă văd toate operele mele ieşite de ?ub tipar pentru ca odată cu ră?pun?ul meu ?ă le trimit ?ocietăţii „România Jună" din Viena. Săvîrşirea acelei publicaţii, întîrziind în?ă mai mult decît
262
r
gîndeam, vin a vă face cuno?cut că am ?cri? d-lui editor Socec din Bucureşti, ca ?ă aibă a expedia prin poştă atît repertoriul meu dramatic, cît şi poeziile mele complete, la adre?a ce mi-aţi în?emnat, adică I. Korblerga??e 3.
"Fericit de a putea contribui la înfiinţarea bibliotecii acelei ?ocietăţi, fac cele mai vii urări pentru pro?peritatea „României Jună", şi vă rog ?ă primiţi a?igurarea ?imţirilor mele de înaltă con?iderare,
V. Alec?andri
CĂTRE TITU MAIORESCU
202
Mirceşti,  12 ianuar 1876
Iubite domnule Maiore?cu,
îmi ieu libertate ?ă intervin în favoarea unui vechi profe?or ... (nu de economie politică) . . . care după opt ani de ?erviciu au fo?t victima unui primar ţîfno?. Numele lui e?te Co?taki Mitici, catedra lui era o mode?tă catedruliţă de şcoală primară în ?atul Bucşeşti, comuna Podurile, pla?a Tazlăului de Su?, judeţul Bacău. Sărmanul! în fine şi-au gă?it şi el Bacăul! şi a?tăzi e?te pu? în di?ponibilitate din cauză de negligenţă.
Cum ?e face că în timp de opt ani nime nu l-au gă?it negli-gent şi deodată în anul măntuirei 1875, ?ub domnirea pri-mărea?că a necuno?cutului Matei Crupen?ki, au căzut în aşa mare greşală ! Iată cum: în zioa fixată pentru cele din urmă examene, bietul Mitici, încungiurat de elevii lui, au aşteptat de dimineaţă şi pană la doă oare după-amiazi venirea autorităţilor comunale pentru a proceda în prezenţa lor la examinarea tinerilor cetăţeni din Bucşeşti. Acele auto-
263"
rităţi în?ă fiind ocupate, ?e vede, cu mari afaceri de ?tat, au gă?it de bună-cuviinţă a întârzia, fără a ?e îngriji de golul ce domnia în ?tomahurile copiilor . .. căci junii ?trănepoţi a lui Traian nu mănca?eră nimic din faptul zilei pentru ca ?ă nu-şi îngreuie facultăţile intelectuale. în?ă ?tomahurile începură de la o vreme a ?e revolta! oarecare murmure ?urde începură a ?e produce în popor, şi profe?orul, om cu prevedere, vrănd a preveni complicări grave, trimi?e pe elevi la ca?ele lor ca ?ă îmbuce căte un drap de mămăligă, .... il faut ?i peu de cho?e pour etouffer un commencement de revolte ! *
Aice îşi arată na?ul machiaveli?mul primarului! De-abia copiii flămînzi ?e depărta?eră de localul şcoalei, şi iată că vini primarul .. . Deu? ex machina ... cu o falcă în cer şi cu una pre pamînt, ?pre a con?tata şi a face pre?cript verbal că elevii nu ?e gă?e?c la tact . . . şi:, prin urmare, ?pre a acuza pe profe?or de negligenţă.
Revizorul şcoalelor primare, unul numit Moi?e?cu (nume judaic), amic a lui Matei Crupen?ki, zice amin şi bietul Mitică ?e vede pu? în di?ponibilitate !!!
Iată i?toricul ace?tei lamentabile tragedii câmpeneşti. Acum ?e aşteaptă deznodământul final. Cine e?te chemat a-1 decide? Mini?trul. Deci mă adre?ez la mini?tru cu rugăminte ca ?ă reintegreze pe pacient în funcţia ?a de profe?or, şi chiar dacă ace?ta ar fi oarecum culpabil de ceva negligenţă, ?ă fie iertat pentru a?ta ună oară, în con?iderarea ?lăbicîunei natu-rei omeneşti şi mai cu ?eamă, romaneşti: Eu ră?pund pentru dîn?ul că-n viitor el ?e va feri de a?emine păcat ca dracul de tămîie şi ca bucureşteanul de ?lujba fără leafă.
Cu venirea mea în capitală, adică la Cameră, voi aduce mulţămirile mele' pentru actul de dreptate ?au de indulgenţă ce reclam în favoarea bietului Mitici ... (ace?t nume, nu ştiu pentru ce, mă înduioşează) şi în convingere că veţi lua în con?iderare indi?creta mea intervenire, vă rog ?ă primiţi a?igurarea ?imţirilor mele de ?inceră amicie.
Complimente' re?pectuoa?e d-nei Maiore?cu,
V. Alec?andri
* ... trebuie atîta de puţin'peritru a înăbuşi un început de revoltă! (limba franceză).- '•■■;■->'"' ' "• • '
264"
CĂTRE COSTACHE NEGRI
203
Mirceşti,  15 janvier 1876
Mon cher Co?taki,
J'e?pere que tu e? bien portant, moi je vai? pa??ablement.
Voici le? nouvelle? que je recoi? de Bucare?t: un certain Para?chive?co x* ... (toujour? de? e?co !) a commi? un atten-tat contre La?car Catargi. On dit celui-ci ble??e au bra? et au vi?age, mai? ?an? gravite. Je ne connai? pa? le? detail? de ce nouveau crime. Allon?, lanouvelle generation va bien, elle ?emble promettre de bon? communard? pour l'avenir, â moin? que le? evenement? qui ?e preparent dan? l'ombre ne changent le? cour? de? idee? et de? tendance. A Bucare?t on a l'air de ?e mettre ?ur le pied de guerre; â cet effet un credit extraordinaire de ?ix million? a ete demande â la Chambre et ?era certainement obtenu d'urgence par Flore?co. Une activite extraordinaire regne dan? toute l'admini?tration du Departement de la Guerre; le? officier? generaux ?ont tou? en viile et ont de? reunion? frequente? chez le general. Bref on ?ent la poudre ... et lâ il y a evidement un mot d'ordre et on ?uppo?e qu'il vient de la Neva. Combien cette mi?e en ?cene va-t-elle nou? couter?
Autre nouvelle. Mr? le? actionnaire? de no? chemin? de fer ?e refu?ent de nou? le? vendre .. . Tant mieux pour le moment, notre credit n'etant pa? a??ez ?olide ?ur le? place? de 1'Europe pour nou? lancer dan? une affaire au??i compli-quee . . . et pourtant notre gouvernement ?emble etre a??ez de?appointe de la re?olution pri?e â Berlin.
Balaceano vient d'etre nomme Prefet de police â Bucare?t .... hum !
J'ai telegraphie â La?car Catargi pour lui dire que tou? ?e? ami? ?ont indigne? de l'imfâme attentat dont il a ete
* Urmează pre[parer7], şter?.
265
victime et qu'il font le? voeux le? plu? chaleureux pour ?on prompt retabli??ement.
De tout ce qui precede il re?ulte pour moi que je ne re-trournerai pa? â Bucare?t cet hiver.
Le train pa??e dan? un quart d'heure. Je ferme ma lettre en t'embra??ant,
V. Alec?andri
Mirceşti, 15 ianuarie 1876
Iubite Co?tachi;
Nădăjduie?c că te ?imţi bine, eu ?înt potrivit.
Iată veştile pe care le prime?c de la Bucureşti: un oarecare Para-?chive?cu 1 (mereu e?euri \) a comi? un atentat împotriva lui La?căr Catargi. Se ?pune că ace?ta e?te rănit la braţ şi la faţă, dar fără pericol. Nu cuno?c detaliile ace?tei noi crime. Haide, noua generaţie merge bine, pare ?ă tăgăduia?că buni comunarzi pentru viitor, numai dacă evenimentele care ?e pregăte?c în umbră nu ?chimbă cur?ul ideilor şi tendinţelor. La Bucureşti au aerul de a ?e pune pe picior de război; pentru acea?ta, un credit extraordinar de şa?e milioane a fo?t cerut Camerei şi va fi cu ?iguranţă obţinut de urgenţă de către Flore?cu. O activitate puţin obişnuită domneşte în toată admini?traţia Departamentului Războiului; ofiţerii generali ?înt toti în oraş şi au reuniuni frecvente la general. Pe ?curt, miroa?e a praf de puşcă. . . şi aici e?te probabil un cuvînt de ordine şi ?e bănuieşte că vine de la Neva. Cît ne va co?ta acea?tă punere în ?cenă ?
Altă ve?te. D-nii acţionari ai căilor noa?tre ferate refuză ?ă ni le vîndă. Cu atît mai bine pentru moment, creditul no?tru nefiind aşa de ?olid pe pieţele Europei pentru a ne lan?a într-o afacere aşa de complicată. . . şi totuşi guvernul no?tru pare ?ă fie de?tul de dezamăgit de rezoluţia luată la Berlin.
Bălăceanu a fo?t numit prefect de poliţie la Bucureşti.. . hîm!
I-am telegrafiat lui La?căr Catargi pentru a-i ?pune că toţi prietenii ?ăi ?înt indignaţi de infamul atentat al cărei victimă a fo?t şi că-i fac urările cele mai călduroa?e pentru grabnica ?a în?ănătoşire.
Din toate cele de mai înainte rezultă pentru mine că nu mă voi întoarce la Bucureşti în iarna acea?ta.
Trenul trece într-un ?fert de oră. închei ?cri?oarea îmbrăţişîndu-te,
V. Alec?andri
266
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
204
Mirceşti, 22 ianuar. 1876
Iubite Negruzzi,
Te felicitez, înainte de toate, că ai ?căpat din Bucureşti cu ochii ne?coşi, căci în ace?t oraş .. . vreau ?ă zic în ace?t Cafarnaum de patimi, oamenii nu au mai activă ocupaţie decît de-a-şi ?coate ochii unii altora şi văd că chiar bulgării de omăt ?-au molep?it de acea tri?tă'boală * ... în fine, ai ieşit de acolo întreg .. ., dă laudă lui Dumnezeu şi nu te mai îngriji de acce?ul de friguri ce te-au aşteptat la Iaşi, cînd te-ai întor? aca?ă. Un da?căl grec ce-am avut în copilărie făcu?e şi el două ver?uri pe care le ro?tea pretutindene, cît a trăit. Iată-le:
„Frigurile vino, frigurile trec Şi eu tot boeri remuno ?i . .. grec !" iVoto bene: el era caftanit de Suţo pe la 1820 şi-i zicea lumea: Căminaraki ... Să urmăm filozofia lui. Eu în?umi pînă mai dăunăzi am ?uferit de bronşită câştigată la Bucureşti ?i dezvoltată în Tecuci, unde am ?tat închi? patru zile din cauza vi?colului şi a troianului care a ilu?trat ?ărbătorile Crăciunului. Am tuşit, am ?trănutat de credeam că-mi va ?ări capul de pe umeri şi va ?ervi de minge ve?titului Gogu, căţelul meu, dar, în fine, acea ?tare de lucruri a încetat şi acum m-am pu? iar pe lucru . .. în?ă am pierdut căteva ?ăptămîni, ocupîn-du -mă exclu?iv de na?ul meu, care în ace?t timp au făcut o mare con?umaţie de ba?male. Omenire ticăloa?ă ! ... în zădar te făleşti că împărăteşti a?upra lumei, căci ade?eori eşti umila ?clavă a unui mic ?fîrc ce poartă titlul pompo? de na?!
Sper că în curînd ţi-oi mai trimite vreo două legende. Nu ştiu pentru ce şi cum am prin? gu?t la ace?t ?oi de poezie şi mai cu ?eamă nu pot ?ă-mi dau în?umi ?eamă dacă nimere?c
* Directorul Conv. Ut. fu?e?e accidentat, lovit la ochi printr-un bulgăr de omăt, mergînd cu ?ania (I.N.). [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi.]
267
?au ba, ?ă mă ţin furcă de dîn?a. M-ai îndatori mult dacă mi-ai comunica părerea d-tale în ace?t predmet.
în una din zilele nefa?te, cînd eram condamnat la ?trănu-tarea neîntreruptă de care ţi-am vorbit, mi-a căzut la mînă cea de pe urmă broşură 1 a lui Ion Ghica şi am avut o mare mulţumire citind de?crierea Bucureştilor de-acum o ?ută de ani. Tabloul e viu, bine colorat, original, şi, deci, m-am gândit că ar putea foarte bine figura în Convorbiri .. dacă a-i împărtăşi ideea mea, m-aş în?ărcina ?ă-ţi trimit un e?tract din acea broşură, întovărăşit de-o mică introducere.
Mă întrebi dacă am de gînd a mă întoarce la Bucureşti în iarna acea?ta? O nu, nu, nu, şi de o mie de ori nu! M-am ?ăturat şi de tuşit şi de ?trănutat, prin urmare am şi cerut un congediu. Doar ?ă vie în di?cuţie che?tia jidanilor şi ?ă mă decid a-mi pără?i cuibul pentru ca ?ă redevin oa?petele dl. Brofft ... Cameră pentru Cameră, prefer pe a mea şi la? pe acea din dealul Mitropoliei lui Agarici *.
Aş fi dorit în?ă ?ă a?i?t la di?cuţia proiectului de in?trucţie publică prezentat de Maiore?cu, dar îţi mărturi?e?c că nu am curagiul ?ă mă expun la noi vi?coli şi la nouă aven-ture de iarnă. Proiectul va trece căci majoritatea Camerei e?te guvernamentală 2, în?ă cred că poziţia lui Maiore?cu va deveni din ce în ce mai dificilă, faţă cu animozităţile ce au deşteptat în corpul profe?oral. El în?ă e?te om de luptă şi nu ?e va da cu una, cu două, căci îmi pare înze?trat cu de?tulă energie. Voi ceti în Monitor cuvintele lui cu plăcere, fiindcă vorbeşte bine şi întrebuinţează o limbă elegantă.
Aştept numărul din fevruar ca ?ă cite?c ultima ?atiră 3 ce ai '?cri?. Nu mă îndoie?c de calitatea ei, căci precum ţi-am mai ?pu?, ace?ta e?te filonul, ?au pe româneşte vîna ce eşti chemat a exploata cu un ?ucce? ne conte ?t abil. Aş dori totodată ca ?ă nu pără?eşti de tot şirul Copiilor de pe natură 4, care ?înt foarte intere?ante.
Complimente d-nei Negruzzi şi amicii d-tale,
V. Alec?andri
îmi lip?e?c voi. VIII şi IXdin Convorbiri. E?te cu putinţă ?ă mi le procur pentru ca ?ă-mi îndepline?c colecţia?
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
* D-nul I. Agirici, fo?t deputat şi vicepreşedinte al Camerei. [Notă autografă a lui Iacob Negruzzi.]
205
Mirceşti, 1876, 26 janvier
Ma chere Mărie,
Nou? ?omme? bien ai?e? d'apprendre que tu a? fait bril-lamment ton entree dan? le monde et que tu a? rapporte â la mai?on ?inon ta robe intacte, du moin? te? bra? dont tu ?emblai? etre fort embarra??ee dan? ta derniere lettre. Enfin ! tu vien? de faire te? premiere? arme?, et tu a? gagne ta premiere bataille en dan?ant ?an? di?continuer ju?qu'â quatre heure? du matin, et ,â l'in?tar de? grand? generaux, en tuant une robe ?ou? toi. Certe?, voilâ de haut? fait? qui comptent dan? la vie d'une jeune fille, et que pour ma part je ?uiş tout heureux de te voir recommencer. Avoir encore quatre bal? en per?pective et une nouvelle toillete! Quel bonheur ! J'en ai de? fremi??ement? dan? le? jambe? et j'ai pre?que envie d'allerte demander la faveur d'une contredan?e. Mai? ?oi? tranquille, je ne quitterai pa? mon cher coin de feu pour me livrer â ?ept cent? lieue? d'ici, â une choregraphi paternelle. Amu?e-toi bien, c'e?t tout ce que nou? demandon? maman et moi; tu e? â l'âge ou l'on a be?oin de ?ecouer le? annee? de pen?ionnat. Seulement, ?i au milieu de te? plai?ir?, tu peux trouver le temp? de nou? ecrire, tien?-nou? au courant de te? ?ucce? et donne-nou? de? detail? ?ur le? bal? auxquel? tu va? a??i?ter.
Tu fai? bien de continuer te? lecon? de piano avec M. Nollet, mai? tu ne me di? plu? rien de la peinture dont tu a? raffole pendant quelque temp?. Serait-ce une vocaion manquee? Tant pi? car je comptai? me compo?er tot un mu?ee ?orti de te? pinceaux et j'e?perai? te voir travailler â Mirceşti de? pay?age? d'apre? nature. On m'avait a??ure que tu avai? d'excellente? di?po?ition? pour le colori?, au??i je regretterai fort que tu abandonne? une occupation au??i agreable.
Ta mere e?t toute fiere d'apprendre que tu a? l'ambition de te broder un mobilier, au??i ?e promet-elle de t'envoyer
268
269
bientot un peu d'argent pour te? emplette? de drap, laine?, ?oie? etc.... Moi-meme quand je vieridrai â Pari? je com-pleterai le re?te. Ce ?era, je l'e?pere, dan? le? premier? jour? de printemp?. En attendant, nou? t'embra??on? tendrement et te ?ouhaiton? de? force? pour ?outenir le? fatigue? de te? quatre bal?.
Ton pere affec[tionne],
V.A.
Mirceşti,   1876, 26 ianuarie
Draga mea Mărie,
Sîntem foarte mulţumiţi aflînd că ţi-ai făcut în chip ?trălucit intrarea în lume şi că ai adu? aca?ă, dacă nu rochia ta întreagă, cel puţin braţele tale de care păreai, în ultima ta ?cri?oare, foarte încurcată. în ?fîrşit, ai făcut începutul şi ai cîştigat prima ta bătălie dan?înd fără întrerupere pînă la ora patru dimineaţa şi, ca şi marii generali *, omorînd o rochie ?ub tine. Sigur, iată fapte mari care au importanţă în viaţa unei fete tinere, şi, în ce mă priveşte, ?înt foarte fericit ?ă te văd luînd-o de la început. A mai avea încă patru baluri înaintea ?a şi o nouă toaletă! Ce fericire! îmi ?imt mîncărimi în picioare şi aproape că îmi vine ?ă viu ?ă-ţi cer favoarea unui contradan?. Dar fii liniştită, niu-mi voi pără?i gura ?obei pentru a mă deda, la şapte leghe de aici, la un dan? părinte?c. Di?trează-te bine, e?te tot ceea ce cerem, mama şi cu mine; eşti la vîr?ta la care ai nevoie ?ă te ?cuturi de anii de pen?ion. Numai dacă, în mijlocul plăcerilor tale, poţi gă?i timpul de a ne ?crie, ţine-ne la curent cu ?ucce?ele tale şi dă-ne amănunte de?pre balurile la care ai ?ă a?işti.
Faci foarte bine că îţi continui lecţiile de pian cu dl. Nollet, dar nu-mi mai ?pui nimic de?pre pictura, de care erai aşa de îndrăgo?tită într-un timp. O fi o vocaţie pierdută? Cu atît mai rău, căci ?ocoti?em ?ă-mi fac un întreg muzeu, ieşit din penelele tale şi, ?peram ?ă te văd lucrînd la Mirceşti pei?aje de pe natură. Fu?e?em a?igurat că aveai bune di?poziţii pentru culoare, aşa încît voi regreta mult dacă pără?eşti o ocupaţie aşa de plăcută.
Mama e?te foarte mîndră aflînd că tu ai ambiţia ?ă-ţi brodezi un mobilier, aşa încît ea îşi propune ?ă-ţi trimită în curînd ceva bani pentru cheltu-
* Comparaţie glumeaţă cu generalii care, în luptă, ?upunîndu-şi caii la mari eforturi, îi omoară ?ub ei.
ielile tale pentru pinză, lînă, măta?e etc. Eu în?umi cînd voi veni la Pari? voi împlini re?tul. Acea?ta va fi, ?per, în primele zile ale primăverii. Pînă atunci, te îmbrăţişăm cu drago?te şi îţi dorim forţă pentru a ?uporta obo?elile celor patru baluri ale tale.
Tatăl tău.iubitor,
V.A.
CĂTRE IACOB NERUZZI
206
Mirceşti, 4 fevr. 1876
Iubite Negruzzi,
Unul din colegii mei de la Cameră mi-a vorbit în privirea unui manu?cript de I?toria românilor pentru cla?ele primare, prelucrat de dl. profe?or Alexandre?cu Puiu, manu?cript trimi? de Mini?terul In?trucţiunei Publice, comi?iei de examinare din Iaşi. El m-au rugat ca ?ă îndemn pe membrii ace?tei comi?ii ca ?ă cerceteze acea lucrare şi ?-o înapoia?că Mini?terului cît mai în grabă.
Precît îmi aduc aminte, mi ?e pare că ţi-am ?cri? de la Bucureşti în acea?tă che?tie, rugîndu-te ca ?ă faci a ?e realiza cît mai curînd dorinţa colegului meu. Se vede în?ă că lucrul nu ?-a putut face păn-acum, căci am primit chiar a?tăzi o ?cri?oare din Bucureşti prin care mi ?e vorbeşte de zi?ul manu?cript şi mi ?e renoieşte cererea trimiterei lui'la Mini?ter.
Te rog dar ?ă binevoieşti a da zor lucrărei comi?iei examinatoare pentru ca Puiu ?ă nu ajungă cocoş în timp de o prea lungă aşteptare; şi în ?perare că vei lua în con?ideraţie intervenirea mea în favoarea ?a, îţi ve?te?c că am terminat trei legende orientale: Guardia ?ar aiului 1, a doua: Vizirul lui Sultan Selim 2 şi a treia: ve?titul Becri-Mu?tafa3. Acum îmi rămîne a le lă?a ?ă ?e odihnea?că cîteva zile, apoi a le revedea, a le ciopli, a le gielui şi în fine a veni la Iaşi, ca ?ă
270
271
vi le cite?c la „Junimea". în curînd ?per ?ă încep legenda Deleanului 4, pentru care aştept cîteva notiţi de la cneaz A. Cantacuzino. Sujetul îmi ?urîde, căci caracterul Deleanului are o mărime cam ?ălbatică şi de o rară energie.
Te-am întrebat în ultima mea ?cri?oare, nu-mi mai aduc aminte ce; şi încă nu mi-ai ră?pun?; ?per că nu frigurile te-au oprit ?ă-mi ră?punzi, căci prefer mai bine ?ă fie cauza tăcerei provenită din lip?a de timp.
Nu ţi-ar veni la ?ocoteală ?ă faci începutul anului X-lea al Convorbirilor cu una din legendele 5 mele ? în cazul ace?ta, alege pe care ţi-a cuveni mai bine, giudecînd după titluri; şi eu ţi-oi pre?crie pe curat.
Ieşit-a numărul din fevruar al foaiei? Sînt foarte curio? ?ă-ţi cite?c ?atira.
Ce zici de cata?trofa lui Maiore?cu 6? Nu mă aşteptam ?ă cadă atît de uşor. Ce înverşunare din partea profe?orilor !
Tant de fiel entre-t-il dan? l'âme de? ?avant? ! *
Ce are de gînd ?ă facă acum amicul no?tru? Are ?ă revie la Iaşi ?au ?ă şadă tot în Bucureşti?
Te ?alută frăţeşte,
V. Alec?andri
felicitări şi expre?ia ?impatiilor mele. Ai căzut din mini?ter (dacă retragerea d-tale ?e poate numi cădere), în?ă ai căzut pe picioare, cînd mulţi din adver?arii d-tale, cercînd a te îmbrânci, au căzut în brănci.
Profe?orilor-deputaţi care au ?co? ţipete de larmă în faţa proiectului de In?trucţie publică ce l-ai prezentat Ca-merii, li ?-ar putea aplica cu drept cuvînt fraza cuno?cută din Moli ere: vou? ete? orfevre, Mr Jo??e* iar avocaţilor le va rămânea mult timp calificarea ce le-ai aruncat în obraz de exploatatori ai poporului!
încă o dată, iubite domnule Maiore?cu, priimeşte felicitările mele şi o călduroa?ă ?trîngere de mănă.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Te rog ?ă arăţi complimentele mele re?pectuoa?e d-nei Maiore?cu.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
CĂTRE TITU MAIORESCU
207
Mirceşti, 6 fevruar 1876
Iubite domnule Maiore?cu,
Starea ?ănătăţei obligîndu-mă a a?i?ta de diparte la luptele 1 ce ai ?u?ţinut şi ?u?ţii cu atîta demnitate şi energie contra neîmpăcaţilor adver?ari ce ?-au ridicat deodată ?pre a te combate cu armele per?onalităţii, vin ?ă-ţi adre?ez şi
* Atîta fiere intră în ?ufletul ?avanţilor? (limba franceză).
208
Mirceşti,  10 fevr. 1876
Iubite Negruzzi,
Am primit de-abie a?tăzi ?cri?oarea d-tale şi m-am mirat de de?curagiarea ce zici că te-a apucat în prezenţa numeroşilor duşmani a foaiei Convorbirilor, Aceea duşmănie ridicolă ce provine dintr-un exce? de amor propriu atin? al unor per?oane pe cari critica nu i-au menageat e?te o probă vederată de importanţa ce au luat şi ia pe fiecare an foaia ce redigi. Pe când alte încercări de publicaţii literare făcute în aşa-
* „Sînteţi orfevrier, dl. Jo??e". Moliere, VAmour medecin (limba franceză).
272
27}
zi?ul centru intelectual al României (?au mai ?adea în Bucureşti) au trâit două zile şi au murit a treia zi, Convorbirile au ajun? la al zecilea an a exi?tenţei ?ale. Acea?tă vitalitate neobicinuită ?ub cerul României excită turbarea neputincioşilor şi-i îndeamnă a ?e a?ocia pentru a împiedeca pe alţii de a face ceea ce ei ?înt incapabili a lucra. Să-i lă?ăm dar ?ă latre ca cîinii la vînt şi noi ?ă ne cătăm de treabă, făr-a ne tulbura de acel lătrat.
Eu unul nu mă de?curajez pe cît văd că nu ne lip?e?c elementele nece?are pentru întreţinerea foii şi îţi promit ?ă-ţi trimit toate legendele ce am ?cri? în anul ace?ta, fără ca ?ă mă la? a a?culta propuneri ce mi ?-ar face.
Am citit un mic articol în Vocea Prahovei întitulat Al doilea rămăşag, ?ub?cri? de Hajdeu, în care dă pe faţă mi?tificarea 1 ce a făcut foaiei Convorbirilor. în?ă gă?e?c că mi?tificatorul a?tă dată e mai ridicol decît mi?tificatul, căci în loc de-o glumă i?teaţă, el a făcut o in?ultă mogicea?că... şi in?ultele de ace?t ?oi cad totdauna pe obrazul ne?pălat al impertinentului. Deci încă o dată îţi zic: curagi! la copacul încărcat mulţi aruncă pietre.
Te îmbrăţişez şi-ţi dore?c ?ănătate,
V. Alec?andri
Nu înţeleg pentru care motiv Ha?deu mi-au dedicat mie articolul ?ău: Rămăşagul. E?te oare un mijloc indirect de-a mă face părtaş la batgiocurile adre?ate foaiei Convorbirilor? Se poate... şi n-am decît a rîde.
209
Mirceşti,  10 fevr. 1876
Iubite Negruzzi,
îţi ?criu în grabă cîteva rînduri ca ?ă-ţi ve?te?c că am compu? chiar acum o nouă bucată de poezie, intitulată Vîntul de la miazăzi, care e?te urmarea legendei Noaptea
albă J, Ace?t vînt vine de ?capă din închi?oare primăvara a?cun?ă în fag şi totodată pune capăt ?upliciului lui bietul Statu-Palmă-Barbă-Cot. Aş dori ca acea?tă poezie ?ă ?e publice odată cu Noaptea albă, fiindcă una ?e completează prin cealaltă. Spune-mi dacă e?te chip de a le cuprinde pe amîndouă în acelaş număr, ca ?ă-ţi trimit îndată manu?criptul.
Graţie timpului care mă opreşte de-a ieşi, am ?fîrşit legenda lui Becri-Mu?tafa \! E lungă; are pe?te 400 de ver?uri şi multe note extra?e din Cantemir. Căci nu ai timp ?ă te rapezi pană la Mirceşti! Plecând dimineaţa de la Iaşi, ai ?o?i aice la 11 ore, te-aş hrăni bine, te-aş îndopa cu poezii proa?pete, din anul ace?ta, şi apoi te-aş trimite ghiftuit înapoi cu trenul de 5 1/4 după-amiazi. A?tfel ai agiunge aca?ă în aceeaşi zi, ?trigând aman, şi cu chica topor!
Cum mergi cu frigurile ?... ?per că dacă ele te-au chinuit, şi d-ta nu mai puţin le-ai chinăit, prin urmare cred că ?înteţi efit unul către altul. Am citit ultima ?atiră3 ce ai ?cri?. E bună şi cu atît mai bună că a apărut foarte la timp şi ca un argument puternic adu? în agiutor la cuvintele lui Maiore?cu, adre?ate avocaţilor.
Salutare şi ?ănătate,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
210
Mirceşti,   10 fevr. 1876
Ma chere Mărie, 1
Tu e? donc tout â fait lancee dan? le monde et tu ne te prive? de rien: bal?, ?oiree?, vi?ite?, en veux-tu, en voilâ.
274
275
Comme cette exi?tence re??emble peu â celle de la pen?ion! Au??i je me demande ?i tu ne regrette? pa? parfoi? le calme de la rue de Vaugirard? II me ?emble t'entendre ?oupirer profondement en te rappelant le? heure? et le? journee? empreinte? d'un charme tout mona?tique et d'une parfaite beatitude que tu a? pa??ee? chez Madame de Barral... Apre? cela, je me fai? peut-etre de? illu?ion?. Quoiqu'il en ?oit je ?uiş tre?-reconnai??ant â ma belle-?oceur de te conduire dan? de? ?alon? di?tingue? comme celui2 de M. Drouin de Luy?3.
Lâ on peut rencontrer de per?onne? moin? ?autillante?, peut-etre, que chez le? Camond? et Cie, mai? a??urement plu? chretienne? et plu? formee? aux maniere? de la bonne compagnie.
Je ?erai heureux, pour ma part, de t'entendre enfin, juger de la valeur d'un ?alon, non par le nombre de? polka?, que l'ony dan?e,mai? par le ton exqui? qui y regne. Cela viendra un jour... quand tu aura? un peu la??e te? jambe? â force de leur? faire executer de? rond? et de? entrechat?. A ton âge on a un peu l'e?prit dan? le? orteil?, au??i je te con?eille de le? faire ?autiller ?an? pitie pour l'obliger de remonter â ?a place.
Tu t'excu?e? toujour?, dan? te? lettre?, de l'irregularite de te? repon?e?; c'e?t tantot une rai?on, tantot une autre qui t'ont empeche d'ecrire. Pour Dieu, ma chere enfant, ne te tourmente plu? â ce ?ujet et ecri?-moi quand tu pourra? et ?urtout quand tu le voudra?... car le? lettre? ecrite? for-cement et par ?imple devoir, ?entent la corvee d'une lieue et ce genre d'epître? ne me font nul plai?ir... ni â toi, non plu?, n'e?t ce pa??
Tu a? du recevoir le? 140 franc? que maman t'a envoye tu a? lâ de quoi acheter la moitie du maga?in du Louvre, mai? il ne faut pa? faire de? prodigalite? de ce genre, ce ?erait d'un mauvai? exemple. Maman e?t toute fiere de la concur-rence que tu compte lui faire en matiere de broderie, et je croi?, entre nou?, qu'elle ?erait meme tre? heureu?e d'etre
276
depa??ee par toi... Du re?t, nou? jugeron? avec une parfaite impartialite et nou? donneron? la medaille au vainqueur. En attendant ce beau jour, nou? t'embra??on? tendrement.
Ton pere affectione,
V. Alec?andri Embra??e la tante et le? cou?ine? de ma part.
Mirceşti,   10 febr. 1876
Draga mea Mărie,1
Eşti pe de-a întregul intrată în lume şi nu-ţi lip?eşte nimic: baluri, ?erate, vizite, mai vrei, iată. Cît de puţin ?eamănă acea?tă viaţă cu aceea de la pen?ion ! De aceea mă întreb dacă nu regreţi cîteodată calmul din ?trada Vaugirard? Mi ?e pare că te aud ?u?pinînd adînc cînd îţi aminteşti orele şi zilele pline de un farmec mînă?tire?c şi de o perfectă fericire pe care le-ai petrecut la doamna de Barral. . . Poate, totuşi, îmi fac iluzii. Oricum ar fi, ?înt foarte recuno?cător cumntei mele că te conduce în ?aloane di?tin?e ca acela2 al d-lui Drouyn de Lhuy?.3
Acolo poţi întîlni per?oane mai puţin ţopăitoare, poate, decît la Camond-zi şi Comp., dar cu ?iguranţă mai creştine şi mai formate în manierele înaltei ?ocietăţi.
Aş fi fericit, în ce mă priveşte, de a te auzi, în ?fîrşit, judecind de?pre valoarea unui ?alon, nu după numărul polcilor care ?e dan?ează, ci după tonul plăcut care domneşte acolo. Acea?ta va veni într-o zi cînd îţi vei fi obo?it puţin picioarele făcîndu-le ?ă execute ronduri şi ?ărituri. La vîr?ta ta ai puţin mintea în degetele de la picioare, de aceea te ?fătuie?c ?ă le faci ?ă ţopăie fără milă pentru a o obliga ?ă ?e urce la locul ?ău.
Te ?cuzi întotdeauna în ?cri?ori de neregularitatea ră?pun?urilor tale; e?te cînd un motiv, cînd altul care te-au împiedicat ?ă ?crii. Pentru Dumnezeu, iubita mea copilă, nu te mai chinui cu ace?t lucru şi ?crie-mi cînd vei putea şi mai ale? cînd vei vrea. .., căci ?cri?orile ?cri?e cu forţa şi numai din ?implă datorie miro? a corvoadă de o poştă şi ace?t gen de ?cri?ori nu-mi fac nici o plăcere... nici ţie, nu e?te aşa?
Trebuie ?ă fi primit cei 140 de franci pe care mama ţi i-a trimi?. Ai cu ce ?ă cumperi jumătate din magazinul Louvre, dar nu trebuie ?ă faci ri?ipe de felul ace?ta, ar fi un rău  exemplu. Mama e?te foarte mîndră
277
de concurenţa pe care ?ocoteşti ?ă i-o faci, în materie de broderie, şi cred, între noi, că va fi chiar foarte fericită ?ă fie depăşită de tine.. . De altfel vom judeca cu o perfectă imparţialitate şi vom da medalia învingătorului. Aşteptînd acea frumoa?ă zi, te ?ărutăm cu drago?te,
Tatăl tău iubitor,
V. Alec?andri
îmbrăţişează pe mătuşa şi pe verişoarele tale din partea mea.
CĂTRE GEORGE SION
211
Mirceşti, 26 febr. 1876
Frate Sioane,
Am primit chiar acum vişinatul ce ai trimi? Paulinei, l-am gu?tat, l-am gă?it delicio?, şi am băut în ?ănătatea d-tale. Cu cine crezi că am purtat ace?t toa?t amical?. .. Ghici!. . . Cu ?ora d-tale, cu călugăriţa care ?e gă?eşte acum la mine. Paulina îţi mulţumeşte şi ?peră ca şi mine că vei mai veni în curînd la Mirceşti. Eu în?ă dore?c ?ă vii cu primăvara, pe timpul frunzelor, pentru ca ?ă ne putem plimba în luncă şi ?ă a?cultăm privighetorile şi cucul... în dreapta.
Cînd te aflai aci am vorbit de?pre anali??ul ce ai întreprin? a poemului Ţiganilor K Trimite-mi manu?cri?ul d-tale ca ?ă-1 public în Convorbiri. Deşi ignoranţii şi oamenii de rea-cre-dinţă şi-au făcut un cal de război din pretin?a Direcţie nouă, eu nu încetez de a mă intere?a la foaia Convorbirilor, ca una ce a intrat în al X-lea an a exi?tenţii ?ale şi merită prin urmare de a fi încurajate. Facă Hajdău 2 toate rămăşagurile ce va voi, e?te unul pe care nu-1 va cîştiga, acela de a da lovitura de moarte publicţiei literare din Iaşii. Crinii latră, vîntul bate şi ?tejarul tot în loc. ..
278
Te-am în?ărcinat cu nişte comi?ioane la Socec3 etc; cred că le-ai îndeplinit, şi aştept dar rezultatul favorabil.
Drept care şi în urmarea celor mai-?u? pomenite, te îmbrăţişez frăţeşte,
V. Al.
•
Complimente de la Paulina. Gogu îţi întinde o labă amicală. Odobe?cu îmi ?pu?e?e că o ?ă monteze comedia mea: Boieri şi ciocoi4. Ce are de gînd?
P.S. Sora d-tale pleacă mîine la Iaşi de unde ţi-a ?crie.
Acum ?e mulţumeşte numai a te ?ăruta.
CĂTRE REGELE CAROL I
212
Mirceşti,  3 mart. 1876
Prea înălţate Doamne,
M-am ?imţit fericit de a primi medalia1 preţioa?ă cu care Măria-ta a binevoit a mă onora, dar nu mai puţin am fo?t pătrun? de cuvintele afectuoa?e cu care Măria-ta a a?ociat ace?t ?emn de înaltă di?tingere.
A lucra cu devotament pentru patria ?a e?te una din cele mai ?cumpe ?ati?faceri pentru un om conştiincio? în îndeplinirea datoriilor ?ale. A preţui şi a încuraja lucrările ?ăvîrşite pe tărîmul Ştiinţei, Literilor şi Artelor e?te una din cele mai frumoa?e prerogative ale unui şef de ?tat. Dezvoltarea şi perfecţionarea acelor ramuri ale geniului omene?c fac gloria popoarelor şi adaog o ?trălucire totdeauna vie la coroana domnitorului.
Medalia „Bene Merenti", înfiinţată de Măria-ta pentru recompen?area meritelor, va râmîne în ţeara noa?tră o probă nepieritoare de atragerea Măriei-tale câtră tot ce e?te nobil, frumo? şi util, cătrâ tot ce poate înălţa ?ufletul ome-nirei, şi po?teritatea va şti a ţine cont de acea?tă ?imţire măreaţă.
27?,
Cît pentru mine, fericit de a aduce Măriei-tale omagele mele de ?inceră recunoştinţă, am onorul a fi cu cel mai profund re?pect,
al Măriei-tale, Prea plecat şi ?upu? ?ervitor,
V. Alec?andri
CĂTRE GEORGE SION
Mirceşti, 7 martie 1876
Iubite Sioane,
Mîine e?te aniver?area mişcărei de la 1848, şi nu ştiu pentru ce mă gînde?c la bietul Coradini 1 care a di?părut de la acea epocă. Ce a devenit el şi ?crierile lui? în zadar am cercetat, n-am aflat nimic de?igur. Hai dar ?ă mai facem o ultimă demarşă şi iată cum: Cunoşti bine pe dl. E?arhu 2, agentul no?tru în Italia; ?crie-i ?ă ?e adre?eze la locurile competente din Florenţa unde a locuit familia lui Coradini, pentru ca ?ă ?e de?copere mi?terul di?pariţiei nenorocitului meu amic. Nu poţi crede cît mă intere?ez ?ă cuno?c ?oarta lui, cîtă bucurie aş avea dacă ?-ar de?coperi manu?criptele lui. Cine ştie? poate că ?e află la vreun frate ?au la vreo altă rudă de-a lui.
Mi-ai anunţat o broşură intitulată: N. Bălce?cu3 etc. Nu am primit-o încă. Care ?ă fie cauza?
Am citit în jurnale ve?tea dizolvării Senatului şi m-am mîhnit că ţara e?te lip?ită acum de luminile unui ?enator ca Panait Radu... ?ărmană Românie!
Plîngi ca mine, Sioane.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Complimente de la Paulina. N-ai de gînd ?ă vii ?ă ciocneşti ouă de Paşti?
îmi trimiţi ?tudiul ce l-ai făcut a?upra Ţiganiadei!
280
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
214
Mirceşti, 8 mart. 1876
Iubite Negruzzi,
A?tăzi e?te aniver?arul mişcării revoluţionare de la 1848 şi cu toate ace?te îţi trimit două poezii ce nu cuprind nici umbră de idee politică. Pentru ce ace?t contra?t? pentru că lumea e plină de contra?turi.
Păn-a nu publica pe Becri-Mu?tafa, gă?e?c nimerit a pune în numărul din mai ceva care ?ă nu aibă nici o a?emănare cu legendele orientale... iarăşi contra?t precum vezi.
Scrie-mi cum gă?eşti Poiana fărmecătoare şi Prier 1? Ele ?e re?imt de vîntul primăverei, şi pentru mine au meritul că m-au odihnit de tablourile ?îngeroa?e ce-mi in?pira?e i?toria Turciei. Fie ca şi cetitorii ?ă zică ca mine !
N-am primit încă numărul I al revi?tei din Bucureşti2. M-ai îndatora împrumutîndu-mi-1 pe cîteva zile. Pe?te o lună voi veni [la] Iaşi, iar pîn-atunci, Vale !
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
îţi trimit şi pove?tea lui Cal galbin de ?ub ?oare. în?ărcinează pe dl. Creangă ?au pe altul ?ă o pre?crie şi o publică, în curînd ţi-oi comunica urmarea Albumului unui bibliofil.
215
Mirceşti,  11 martie 1876
Iubite Negruzzi,'
Fiind timpul de inundaţii, te inundez şi eu cu poezii şi cu articole în proză. Iată urma Albumului unui bibliofil K
281
Ţi-o trimit pentru lunile de vară pe care francezii le nume?c la ?ai?on morte *, pe cănd condeile ?criitorilor ?e u?ucă şi biata foaia Convorbirilor face zîmbre.
Graţie unei dureri în şolduri, neprofitînd de timpul primăvăro? care mă atrage în grădină, am fo?t obligat ?ă ?tau liniştit în ca?ă şi ?ă-mi întrebuinţez oarele cu ?cri?ul. Dacă şoldurile mele vor continua a mă ţinea la închi?oare, poate voi mai produce ceva şi oi mai trimite umplutură coloanelor din Convorbiri; în?ă mărturi?e?c că mult aş dori ?ă fiu pu? în neputinţă de a aşterne negru pe alb, adică ?ă nu mai am nici un pretext de-a şedea în ca?ă.
Ai a?i?tat la conferinţa lui Petrino 2, care au produ? atît vuiet înainte de a avea loc? Poezia ce au citit merită atîta zvon?
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Adre?a pe ver?o: Domnului Iacob Negruzzi Iaşi
Mirceşti,   14 mart. 1876
216
Iubite Negruzzi,
Am avut răbdarea ?ă cite?c din ?coarţă în ?coarţă faimoa?a Revi?tă ştiinţifică şi literară 1 no. I, ce au apărut în Bucureşti după atît zgomot, atîte fanfare, atîte anunciuri care promiteau ceva extraordinar ! Şi am păţit ca la iarmaroace, dinaintea unei barace de şarlatani, care anunţă publicului minuni şi-i arată cabazlîcuri. La Pari?, în una din acele barace, ?e promitea: Cel mai mare pitic din lume şi cînd intrai, te gă?eai faţă-n faţă cu în?uşi şarlatanul, ce era nalt ca toţi oamenii. Publicul înşelat rîdea şi ieşea fără a ?pune altora
* Sezonul mort (limba franceză).
mi?tificaţia ce păţi?e, pentru ca ?-o păţea?că şi alţii şi a?tfel Hajdeu francez făcea trebi bune.
îţi trimit broşura înapoi, rîzînd eu în?umi de renghiul bucure?tean, dar totodată mirăndu-mă de bogata ?ărăcie de idei şi de talente a capitalei. Totul ?e reduce la deviza: ridiculu? mu? *, pe care ar trebui ?-o adopteze ?ocietatea zi?ă literară şi ştiinţifică, ce ?-au ?cremut o lună întreagă pentru ca ?ă producă no. 1 al broşurii. Acea?tă opintire ?eacă trebuie ?ă încurajeze şi mai mult pe redactorul Convorbirilor literare, ?ingura foaie care e?te ?erioa?ă şi producătoare. Ea ?e afirmă pe tot anul mai mult şi a?tăzi a dobîndit dreptul de împămîntenire în domeniul literilor. Ea a devenit o putere de care ?e tem mulţi din acei care, încălecaţi pe condei, fac cabriole ridicule: dovadă e?te violenţajfatacurilor acelor paiaţi de litre, care neputînd ?ă nimicea?că foaia Convorbirilor printr-un duel leal, ?e înarmează cu arma lui Don Ba?ilio: la Calumnia, cercînd a atribui „Junimei" din Iaşi tendinţe mon?truoa?e ?ub porecla de Direcţie nouă. Mi?terul ace?tei campanii bucureştene în contra „Junimei" din Iaşi e?te clar pentru cine cunoaşte ?piritul de po?to-manie ce animă pe fraţii de pe?te Milcov. A?tăzi ?e gă?e?c în mini?ter patru moldoveni, adică patru moldoveni ocupă patru po?turi din cele mai importante a ţării! Ergo, moldovenii au năvălit în Bucureşti şi au luat pînea din gura acelor care ?inguri ?e cred în drept de-a ?e hrăni din budget... un drept de naştere. De acolo ură, violenţă, calomnie şi mai pre?u? de toate rea-credinţă.
în adevăr, pre?a bucureşteană prezintă a?tăzi ?pectacolul cel mai grote?c şi totodată mai abject, căci propagă un antagoni?m neîmpăcat între Iaşi şi Bucureşti, o tendinţă vederată către ?eparati?m. .. Cum ?ă le ră?pundem noi ? Prin o indiferenţă di?preţuitoare, prin lucrări ?erioa?e şi din timp în timp prin un hohot ră?unător. Vîntul bate, cînii latră, în?ă oala firbe-n vatră.
* Cuvinte din fraza lui Horaţiu: Parturiunt. monte? : ne?cetur ridiculu? ■mu? (Se căzne?c munţii: ?e naşte un,şoarece ridicol) (limba latină). Folo?ită de La Fontaine în La montagne qui accouche.
282
283
Te rog ?ă arăţi complimentele mele d-nei Negruzzi şi ?ă primeşti afectuoa?ele mele ?alutări,
V. Alec?andri
CĂTRE GEORGE SION
217
Mirceşti, 14 martie 1876
Iubite Sioane,
Paulina au primit ?eminţele de Da ?au Poate, şi îţi mulţumeşte în ?perare de a-ţi trimite îndărăt cantalupi de prima calitate. Şi eu din parte-mi îţi mulţume?c pentru îndeplinirea comi?ioanelor ce ţi-am dat. Rămîne numai ?ă cercetezi la Socec cum merge ?au mai bine zicînd: cum ?tă cu publicarea ultimelor volume din ?crierile mele.
M-am mîhnit de procedeul d-lui Carp 1 cătră d-ta, căci fie cineva din orice partid, din orice coterie, nu e?te ?cutit de legea politeţii. Cît pentru manu?cri?ul ce ţi-am cerut, în adevăr că nu mă gîndi?em la ob?tacolele ce te opre?c de a-1 da Convorbirilor. Admit motivele care te pun în impo?ibilitate de a deveni colaborator ace?tei foi, în?ă nu voie?c ?ă te introduc în coloanele ei ?ub ma?ca anonimului. Sion are dreptul de a intra pretutindeni cu obrazul de?coperit, aşadar nu prime?c amicala propunere ce mi-ai făcut de a-mi ?acrifica o lucrare importantă numai şi numai pentru de a-mi face mie plăcere.
Mă întrebi de?pre medalie? 2 Adevărul e?te că am primit într-o zi o ?cri?oare foarte amabilă şi foarte afectuoa?ă de la Măria-?a, împreună cu o cutiuţă în care ?e gă?ea o medalie mică cu deviza: Bene mirenii. Nu mă aşteptam nicidecum la acea?tă graţiozitate căci nici nu ştiam nimic de?pre in?tituirea acelei medalii. Am ră?pun? Măriei-?ale cum ?e cuvenea, conform legei politeţii, şi iată cum ?e face că ?ub?criu a?tăzi, Amic devotat şi medaliat,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
218
Mirceşti,   15 mart. 1876
Iubite Negruzzi,
în Albumul unui bibliofil ce ţi-am trimi? mai dăunăzi, e?te un articol intitulat: Un orator mut K Te rog ?ănu-1 publici pînă nu-i primi avizul meu, căci am de gînd a-1 mai completa. Celelalte părţi din Album pot ?ă apară aşa cum ?înt, şi acea?ta, precum ţi-am ?cri?, în lunile de vară cînd ai lip?ă de materie.
Al tău amic,
V. Alec?andri
219
Mirceşti,  17 mart. 1876
Iubite Negruzzi,
Durerile mele tot continuă ca şi frigurile d-tale, în?ă a?tă dată fără a da rod. Aştept acum încetarea lor, pentru ca ?ă ?criu ceva de?pre D. Rallet 1, o per?onalitate, care nu a fo?t neîn?emnată în luptele noa?tre pentru unire în contra lui Vogoride.
în privirea medaliei Bene merenti2, tot ce ştiu e?te că în una din zilele trecute am primit pe neaşteptate din partea prinţului Carol o ?cri?oare foarte amabilă şi afectuoa?ă împreună cu medalia. Mai pe urmă am citit în Monitor numele per?oanelor medaliate odată cu mine, în?ă nu am văzut trecut în li?tă pe d-1 Cazeneuve 3. Nu mă dumere?c de unde Bala??an au luat acea?tă ştire de a publicat-o în Curierul lui, şi nici cred că domnitorul ar fi medaliat pe un pre?tidigitator, în?ă nu m-aş mira ca ace?ta ?ă fi ?camotat medalia.
284
285
Oricum ?ă fie în?ă, datoria mea au fo?t ?ă ră?pund la o politeţă prin politeţă şi am ră?pun? Măriei-?ale precum ?e cuvinea.
Broşura I a Revi?tei 4 lui Hajdeu-Brănză et C-ie ţi-am trimi?-o; cred că acum trebuie ?ă o fi primit. Dacă numerile viitoare vor ?emăna celui dăntăi, darea de ?eamă ce va face foaia Convorbirilor va fi negreşit de natură a produce, între redactorii Revi?tei, efectul unui bulgăre aruncat într-un cîrd de gîşte.
Sînt curio? de-a citi articolul lui Liteanu 5, precum şi poemul lui Petrino 8. De?pre cel dăntăi ?înt încredinţat că e bine ?cri?, oricare ar fi critica operelor mele; de?pre cel de-al doilea, dore?c ?ă-1 gă?e?c demn de laudele ce îi ?-au făcut în Apărătorul legii.
Cît pentru partea ?mântânită a ?ocietăţei laşului, după cum au poreclit-o Bala??an 7, eu, dacă aş face parte din ?exul frumo?, mânia şi indignarea m-ar preface din ?mîntănă în lapte acru. Auzi poreclă ! Se vede că redactorul Curierului are drept călimară o oală de ?copt politica şi chişleagul.
Dacă vei primi numărul II al Ravi?tei din Bucureşti, te rog ?ă mi-1 trimiţi ca ?ă-1 cite?c şi eu şi ţi l-oi înapoia îndată.
Afectuoa?e ?alutări,
V. Alec?andri
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
220
Mirceşti, 22 marş 1876
Ma chere Mărie.
Je vien? d'apprendre que Mărie Bogdan 1 e?t arrivee depui? plu?ieur? jour?, mai? la mechante e?t pa??ee dan? le? environ? de Mirceşti ?an? me donner ?igne de vie. Au??i je me propo?e de la gratifier d'une ?emonce de premier
choix quand je la rencontrerai. Cela lui e?t du, pui? cela rentre dan? me? attribution? d'oncle. Mon depart e?t ?ubor-donne au paiement du bail de la St. George?, que j'attend? avec autant d'impatience que le? Camond? * attendent le Me??ie. La rentree de cet argent n'aura lieu que dan? un moi?, c'e?t-â-dire le 23 avril, chere et precieu?e epoque oumabour?e ne ?ouffrira plu? du vide de?olant qui l'afflige depui? ?i longtemp?. D'ici lâ je reprime le? a?piration? de voyage? pour me livrer beatement â la contemplation de la nature.
Cela ne cotite rien et cela repo?e ma vue fatiguee par le? ?ix moi? d'hiver que nou? venou? de traver?er. La campagne a perdu ?on implacable blancheur de neige pour revetir ?e? beaux habit? de printemp?. La voilâ tout en vert de? pied? â la tete et toute ?ouriante au ?oleil. Je l'aime mieux ain?i, cette toilette lui va â ravir.
C'e?t donc convenu, la veille de mon depart je t'avertirai par un telegramme et une foi? rendu â Pari? je me mettrai â la di?po?ition de ma niece 2 et de ma fille pour faire la cruche â deux an?e?. A nou? troi? nou? combineron? quelque? jolie? partie? de campagne et nou? riron?. La ?eule cho?e qui ob?cur-cit cette briliante per?pective c'e?t que ?an? doute, je ne trou-verai plu? â Pari? George?3 et Helene pui?qu'il? n'y doivent ?ejourner qu'un moi?. Mai? Alice 4 ?era lâ je l'e?pere et je me fai? une fete de la voir mariee et tronant dan? ?on joii menage avec toute la grâce qui la di?tingue.
Maman e?t toute heureu?e â l'idee d'avoir bientot ton portrait en cheveu? gri?** et crepe?; elle l'attend avec. impatience et, pour feter dignement ?on arrivee et ?urtout celle de l'original, elle ?'occupe de fleurir le petit jardin. Gogou, de ?on cote, va ?e faire beau afin de jouer avec toi ?ur le lit, le ?oir quand tu te couchera?. Enfin, le? popula-tion? ?e propo?ent de te faire une reception comme â la reine de Saba 5.
* Mărie Bogdan a înlocuit în cartea ?a numele familiei de evrei, Camond, cu juif?.
** în original e?te gri?, Mirie Bogdan corectează în Uond?.
286
287
En attendant, embra??e ta tante et te? cou?ine? pour moi. Maman t'envoie miile bai?er?.
Ton pere affec[tione],
V.A.
Je ne ?ai? ?i je pourrai a??i?ter au mariage de Jocri??e 8. Je n'ai pa? encore vu ?a fiance mai? en allant â Ja??i je tâche-rai de me procurer le portrait de ta future cou?ine et de te l'envoyer pour ?ati?faire ta curio?ite. On ne la dit pa? jolie, mai? en revanche Jocri??e e?t ?erieux!
'
Mirceşti, 22 martie 1876
;j
Draga mea Mărie,
Am aflat că Mărie Bogdan 1 a ?o?it de mai multe zile, dar răutăcioa?a a trecut prin împrejurimile Mirceştiului fără ?ă-mi dea ?emn de viaţă, De aceea îmi propun ?ă-i fac un reproş de prim ordin cînd o voi întîlni. O merită, şi apoi acea?ta intră în atribuţiile mele de unchi. Plecarea mea e?te ?ubordonată plăţii arendei de la Sf. Gheorghe pe care o aştept cu aceeaşi nerăbdare cu care Camondoşii * îl aşteaptă pe Me?ia. So?irea banilor ace?tora nu va avea loc decît într-o lună, adică la 23 aprilie, iubită şi ?cumpă epocă la care punga mea nu va mai ?uferi de golul durero? care o compleşea de atîta vreme. De aici înainte îmi înfrînez dorinţele de a călători pentru a mă deda cu fericire contemplării naturii.
Acea?ta nu co?tă nimic şi odihneşte vederea mea obo?ită de cele şa?e luni de iarnă pe care le-am trecut. La ţară pămîntul şi-a pierdut neîndurătoarea ?a albeaţă de iarnă pentru a îmbrăca frumoa?ele ?ale veşminte de primăvară. Iată-1 în întregime verde, din cap pînă în picioare şi ?urî-zînd în ?oare. îmi place mai mult aşa, acea?tă podoabă i ?e potriveşte minunat.
Deci ne-am înţele?, în ajunul plecării mele te voi ve?ti printr-o telegramă şi, odată ajun? la Pari?, mă voi pune la di?poziţia nepoatei2 şi fiicei mele pentru a deveni oala cu două toarte. Cîteşitrei vom aranja cîteva frumoa?e partide la ţară şi vom rîde. Singurul lucru care întunecă acea?tă ?trălucită per?pectivă e?te că, fără îndoială, nu voi mai gă?i la Pari? pe George?3 şi pe Helene pentru că nu vor rămîne acolo decît o lună. Dar
Cf. aici p. 287 ?ub?ol.
288
Alice 4 ?per că va fi acolo şi îmi fac o ?ărbătoare din a o vedea măritată şi tronînd-în frumo?ul ?ău menaj cu toată graţia care o deo?ebeşte.
Mama e?te foarte fericită la gîndul că va avea în curînd portretul tău cu păr gri * şi frizat; ea îl aşteaptă cu nerăbdare şi, pentru a ?ărbători cum ?e cuvine ?o?irea lui şi mai cu ?eamă a aceea a originalului, ?e ocupă cu aranjarea florilor în mica grădină, Gogu la rîndul ?ău, ?e va face frumo?, pentru ca ?ă ?e joace cu tine pe pat, ?eara cînd te vei culca. în ?fîrşit, locuitorii îşi propun ?ă-ţi facă o primire ca a reginei din Sal>a 5.
Pînă atunci, ?ărută pentru mine pe mătuşa ta şi pe verişoarele tale. Mama îţi trimite mii de ?ărutări!
Tatăl tău iubitor,
......
-        - .        . . . ''• '•
Nu ştiu dacă voi putea ?ă a?i?t la că?ătoria lui Jocri??e6. Nu am văzut-o încă pe logodnica lui, dar mergînd la Iaşi, voi încerca ?ă-mi procur portretul viitoarei tale verişoare şi ?ă ţi-1 trimit pentru a-ţi ?ati?face curiozitatea. Nu ?e ?pune că e?te frumoa?ă, dar în ?chimb Jocri??e e?te ?erio?!
,    CĂTRE IACOB NEGRUZZI
221
3
Mirceşti, 28 mart. 1876
ii.
Iubite Negruzzi,
Scri?oarea adre?ată de dl. Petrino ziarului Românul 1 m-au cuprin? de mirare. Cum ?e poate ca un om inteligent ?ă ră?pundă cu a?eminea manieră amabilităţilor cu care au fo?t întîmpinat la venirea ?a în Iaşi de către ?ocietatea „Junimei" ? Şi el au căzut în capcana gro?olană ce caută ?ă întindă oamenii o?tili ace?tei ?ocietăţi? Şi el crede în ?tahia Direcţiei nouă, inventată pentru ?paima copiilor şi a idioţilor? încă un molip?it de boală imaginară, un molip?it agiun? la
Cf. aici p. 287 ?ub?ol.
289
gradul acel pernicio? unde omul îşi pierde pană şi regulele cele mai elementare alebunei-cuviinţi. Dumnezeu ?ă-1 ierte, că nu ştie ce mai zice. îmi pare rău în?ă că Carp ?-au potrivit lui şi ?-au grăbit de a-1 de?titui, făcînd a?tfel dintr-un rătăcit o victimă politică.
Să vezi acum cu ce mod dibaci jurnalele au ?ă exploateze ace?t incident, mai cu ?eamă dacă alegerile ?enatoriale vor da o majoritate guvernului2. Iar ţipete, prote?tări etc. şi mai cu ?eamă batgiocuri.
Sînt curio? ?ă aflu cine au fo?t ale? în Iaşi? Şi dacă Mîr-ze?cu3 a izbutit a întruni majoritatea voturilor pentru ca ?ă îndeplinea?că toate cîte au promi?, adică ?ă deie mini?terul în giudecată ?i ?ă treacă chiar pe?te capetele miniştrilor ... (?ic!)
Te rog ?ă-mi trimiţi n-rul II al Revi?tei ştiinţifice şi literare 4 ?i cum oi citi-o, ti-oi înapoi-o imediat.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
222
Mirceşti, 2 april 1876
Iubite Negruzzi,
Printre terfeloagele mele am mai gă?it şi o pre?criere a ?cenelor reprezentate de Irozi în ?ărbătorile Crăciunului. Manu?cri?ul e cam greu de de?cifrat, fiind ?cri? cu ?love dar cred că dl. Lambrior, care ?e ocupă de obiceiurile românilor, ar putea ?ă-1 ?tudieze şi ?ă-1 completeze în intere?ul Convorbirilor.
Ţi-1 trimit odată cu urările mele ?incere dc ?fintele ?ărbători care ?e apropie şi care te vor gă?i la ţeară ca un om cuminte ce fuge de atmo?fera ciumaşă a politicei.
Complimente d-nei Negruzzi. ,
Al d-tale amic,
- ' -
V. Alec?andri
■
223
CĂTRE CONSTANTIN ESSARCU
.....■
li
i i
Mirceşti,  3 april 1876
ii"'
j .....
-
Domnule agent 1,
Amicul no?tru Iorgu Sion2 mi-a comunicat ră?pun?ul d-voa?tre relativ la cercetările ce aţi primit a face de?pre M.A. Corradini şi de?pre manu?cri?ele lui.
Vin a vă mulţumi pentru graţi'ozitatea cu care aţi admi? acea?tă propunere, menită de a de?coperi urmele unui compatriot di?părut chiar din anul 1848, unui poet de talent, a cărui ?crieri merită de a fi căutate.
Permiteţi-mi în?ă totodată a vă face cuno?cut că răpo?atul N. Bălce?cu mi-a ?pu? la P.alermo, unde am petrecut împreună iarna din 1847, căgă?i?e în biblioteca de la Genova mai multe lăzi pline cu core?pondenţii relative ţării noa?tre.
Acele core?pondenţii proveneau,' zicea Bălce?cu, de la impiegaţii contoarelor Băncei Genoveze, aşezate pe malurile Mării Negre şi ale Dunărei. Ele trebuie ?ă conţie notiţe foarte intere?ante de?pre ?tarea ţării noa?tre în ?ecolii trecuţi.
D-voa?tră, care aveţi o predilecţie marcantă pentru vechile manu?cri?e privitoare României şi care aţi făcut pîn-acum atîtea de?coperiri importante, veţi avea' negreşit o mare dorinţă de a profita de indicările lui Bălce?cu şi,' în acea?tă convingere, am gă?it de datorie a vă ?crie.
Primiţi, domnul meu, a?igurarea con?iderării mele cele mai di?tin?e.
V. Alec?andri
;U<; CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
224
...
■    ■.    |   îili Ui  Viena, 23 april 1876
Dragă,,.. , ..   ....    g...    , gg^j      J ...   ( , .....
întocmai ca cucoana Kiriţa, amiăcutmn voiagiu 1 minunat şi frumo? m-am primblat, păn-ce-am ?o?it la Viena. Aice,
290-
291
voi şedea încă a?tăzi, vineri, pentru ca ?ă mă odihne?c bine şi mîni voi pleca de-a dreptul la Pari? pe la Stra??burg.
De la Mirceşti pînă la Lemberg am avut călduri mari şi am văzut pretutindene ?ecetă, în?ă de la Lemberg înainte recoltele ?înt frumoa?e căci au plouat. Prin Moravia şi până la Viena cîmpiile ?înt inondate; trebuie ?ă fi căzut un adevărat potop.
Am avut avantagiul ?ă fiu tot ?ingur în vagon şi ?ă dau pe?te conductori amabili care nu refuză guldenul şi a?tfel am fo?t ?cutit de tovarăşi de drum care împuţe?c ?ufletul cu cigare puturoa?e. De-aş fi tot atît de favorizat pană la Pari? aş zice: aferim !
Aice am tra? la Goldene Lamm fiindcă cuno?c pe ?tă-pînul otelului, dl. Hauptmann; aveam de gînd ?ă mă duc la teatru, în?ă fiind vînt şi frig, am gă?it de cuviinţă a ?ta binişor aca?ă şi a mă culca devreme.
Deşteptîndu-mă azi-dimineaţă şi privind pe ferea?tră, am văzut cîni înhămaţi la căruţe şi mi-am adu? aminte cumrîdeai cînd ai fo?t la Viena. îţi închipuieşti pe tulumbagiul no?tru înhămat la pompă?
Nu ?e află nici un compatriot la otel. Criza îi ţine pe-aca?ă Binecuvîntată ?ă fie acea?tă criză ?alutară!
Sînt ?ănăto?. Fii dar liniştită şi nu te o?teni pe?te mă?ură cu lucrul. Te ?ărut împreună cu Gogu şi dore?c ?ă vă ştiu ?ănătoşi.
V. Alec?andri
■. • . . . 225
Stra??burg, ?îmbătă, [24, 26 aprilie] 1876
Draga,
Nu am putut ?ă mă opre?c în Viena mai mult de 24 de cea?uri, fiind timpul ne?uferit; vînt, răceală şi ?acalîc. Am plecat deci a doua zi după ?o?irea mea, cu gînd ?ă merg de-a dreptul la Pari?, în?ă pe drum ne-am gă?it opt per?oane într-un vagon, dintre care două dame gra?e cît turnul Galiei
2?2
şi un ru? care nu ?e ?păla?e pe picioare de cînd ?e nă?cu?e ! Acea?tă companie puţin plăcută m-au o?tenit a?tfel, încît am hotărît ?ă o pără?e?c la Stra??burg şi ?ă o la? a urma diurnul ?pre Pari? fără mine. A?tă noapte o voi petrece-o aice, la otelul de Pari?, unde am fo?t împreună, şi mîini voi pleca cu trenul de la 10 1/2 dimineaţa pentru ca ?ă ?o?e?c în Pari? la 91/2 ?eara.
Am făcut o primblare prin oraş, ?ingur; oraşul mi-au părut tri?t, fără mişcare, deşi am întîlnit mulţi ofiţeri şi ?oldaţi nemţi; am vizitat şi Catedrala pentru ca ?ă văd părţile atin?e de ghiulele în timpul războiului. Tot ce-au fo?t ?tricat ?-au dre?, în?ă nu ştiu pentru ce părţile noi mi-au părut ca nişte pete.
E curio? lucru; înainte cînd treceam podul de la Kehl2, mi ?e părea că văd pe malul Franciei un aer de ve?elie şi i?teţime, care făcea un contra?t vederat cu caracterul apatic al populaţiei de dincolo de Rin, acum în?ă ambele maluri au acelaş a?pect tri?t şi monoton.
Prin oraş toate figurile ce am întîlnit mi-au părut că au un aer nemţe?c, iar nu expre?ia vioaie a francezilor. Poate ?ă fie efectul imaginaţiei ..., dar nu cred ?ă mă înşel. E?te ceva în atmo?feră care apa?ă mintea şi întunecă ?ufletul.
Eu ?înt ?ănăto?, deşi nehrănit la vreme şi neodihnit ca aca?ă; dovadă că mă gă?e?c în viaţu ce convine naturei mele, precum ţiganului îi prieşte şatra bătută de toate vînturile. Poimîni voi videa pe Marghiolita3 şi voi termina acea?tă ?cri?oare cu veşti de?pre dîn?a. Pân-atunce te ?ărut şiţi dore?c noapte bună, căci eu merg ?ă mă culc..., deşi nu ?înt decît 9 cea?uri.
Pari?. Luni. Ieri toată ziua am fo?t pe drum şi am trecut prin munţii Vo[?]gii, pe unde mi ?-au părut că văd coborîn-du-?e regimenturi de ?oldaţi, cînd am călătorit împreună cu cîteva luni înaintea războiului. Am ?o?it ?eara în Pari? şi m-am coborît la Grand Hotel, unde cu mare greu am gă?it o odaie la al 4-lea rînd, cu ferea?tra ?pre bulevard; în?ă deşi cam ?u?, a?an?orul mă ?cuteşte de o?teneala de a ?ui şi de a coborî ?cările. în ?fîrşit, azi-dimineaţă am fo?t ?ă văd pe Marghiolita. Bucuria mea a fo?t foarte mare gă?ind-o ?ănă1 toa?ă, ve?elă şi înfrumu?eţită. Talia ei ?-au dezvoltat şi au devenit elegantă, tră?ăturile obrazului ?-au mai ?ubţiat şi
293
au luat o expre?ie fină şi plăcută. într-un cuvînt, copila noa?tră are tot ce trebuie unei fete pentru ca ?ă in?pire ?impatie'. Are ?pirit, talenturi şi haracterul ei ?-au îmbunătăţit. Cumnată-mea e mulţemită de dîn?a şi mi-au declarat că la iarna viitoare; vrea numaidecît ?ă i-o duc înapoi la Pari?. Cit pentru Bebe, e foarte mâhnită de a ?e de?părţi de vara ei şi ar veni la Mirceşti cu multă mulţemiri. Copila doreşte ?ă vie aca?ă ?ă te vadă, prin urmare, îndată ce voi ?fîrşi comi?ioanele mele vom pleca. Am mîricat a?tăzi cu toţii la Ali?a, care e foarte fericită şi ?e dizmiardă toată ziua cu bărbatul ?ău. Am fo?t şi la bietul doctorul Guillard, pe care l-am gă?it într-o ?tare cc m-au întri?tat. El m-au întrebat de mata şi m-au în?ărcinat ?ă-ţi trimit ?alutările ?ale.
Sînt ?ănăto?, dar nemulţemit de clima Pari?ului, unde ?uflă un vînt tare şi rece.' Nu-mi ?cot din ?pinare paltonul cel gro? şi noaptea mă învele?c ca iarna.
Adio, te ?ărut şi dore?c ?ă te gă?e?c ?ănătoa?ă împreună cu tulumbagiul.
V A leandri V. Alec?andri
226
■ . ■
Pari?, mai 1876, duminică
|
Dragă,
Sînt trei ?ăptămîni de cînd mă gă?e?c fără ştire de-aca?ă. Ţi-am ?cri? de două ori de aice şi încă nu am primit nici un ră?pun?. Atît copila, cît şi eu ?întem foarte îngrijiţi în privirea ?ănătăţii matale şi aşteptăm cu nerăbdare ca ?ă ne ?crii cum te afli. Guno?cînd hărnicia cu care te apuci de orice treabă, mă' tem ?ă nu te fi * prea o?tenit cu meremetul şi mobilarea ca?ii. Deşi am în?ărcinat pe Gogu ?ă te privigheze, totuşi mi-e frică ?ă nu te fi oprit de ă te o?teni pe?te mă?ură, după obicei. Scrie-mi îndată cum te afli şi cînd ?ă plecăm 21_''• '' '-" • ' ' '<■
* în original, ?cri?: „tu ne fi".
de aice. Noi ?întem gata. Tualetele Marghiolitei au ?ă fie ?fîrşite în ?ăptămîna care vine, toate comi?ioanele ?înt îndeplinite şi nu ne rămîne decît a pleca pentru ca ?ă ?cap.de cheltuieli.
Marghiolita şi eu ?întem ?ănătoşi şi te ?ărutăm, - dorind ?a te gă?im voinică şi ?ănătoa?ă precum şi pe d4ui.
V. Alec?andri Baligot, Grenier şi Doamna îţi trimit complimente.
227
Pari?, 15 mai 1876
Dragă,
Sînt ?ănăto?, deşi timpul e rece, deşi umblu cea?uri întregi şi mă ?ui pe la al patrulea rînd. Dovadă că mişcarea e?te o condiţie neapărată pentru ?ănătatea mea. Copila, ca şi mine, e bine şi foarte doritoare şă te vadă şi ?ă te ?ărute. Pe?te 15 zile vom pleca şi ne vom duce pe la Beuvrage, ca ?ă videm pe Elena, apoi ne vom îndrepta pe malurile Rinului, ca ?ă facem acelaş voiagiu care l-am,mai făcut, căci în Şyiţera trebuie ?ă fie un timp ne?uferit,.
Am comandat toate tualetele şi ?per că nimica nu va întîrzia pornirea noa?tră.
Ieri, duminică, am fo?t la Capela română de-am a?i?tat la tedeumul celebrat pentru aniver?arul morţei lui Cuza-Vodă. Acolo am gă?it pe doamna Elena, care mi-au propu? ?ă ne întîlnim marţi la cumnata mea, pentru ca ?ă vorbim de?pre copii. Ţi-oi ?pune rezultatul convorbirei noa?tre, în?ă după cele arătate de Baligot 1, mă tem ?ă nu fie che?tia cam încurcată şi nu ştiu dacă oi putea ?ă o de?curc.
Am du? copilele la opera italiană ca ?ă a?culte opera cea nouă a lui Verdi, întitulată Aida, şi pe lîngă alte mulţemiri, am avut ?ati?facerea de-a ob?erva că fetele noa?tre atrag ochii prin gentileţa lor. Spune lui Gogu ?ă fie mîridru de ?bfi-oara lui.
Pari?ul e ghiftuit de lux ca înaintea războiului, încît ieri fiind alergare de cai, pe la 6 cea?uri era un număr atît de mare
de echipagiuri la Avenue de l'Imperatrice, la Champ?-Ely-?ee? şi pe bulevarduri, cît am auzit doi nemţi mirîndu-?e în limba lor de atîta bogăţie. Ei credeau că parizianii mînca?eră toţi caii în timpul a?ediului.
' N-am primit încă nici o ?cri?oare de la mata; ?înt îngrijit ... Scrie-mi cum te afli şi ce face tulumbagiul.
Te ?ărut şi dore?c ?ă te gă?e?c ?ănătoa?ă.
■
V. Alec?andri
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOC AN
228
Mirceşti, dimanche, [vara 1876] 1
Ma chere Smaranditza,
Je par? demain ?oir pour Bucare?t, la circulation e?t retablie. Si tu a? â me donner quelque? commi??ion?, hâte toi de m'ecrire et de m'envoyer ta lettre â l'Hotel Brofft. J'e?pere ne re?ter que quatre ou cinq jour? dan? la Capitale.
Je vou? embra??e tou?,
V. Alec?andri
Bebe doit venir pa??er la journe de mercredi chez moi. Envoie-le par le train du matin. On ira â ?a rencontre en grande ceremonie.
u ■ ■ ■■■■ ■
Mirceşti, duminica, [vara 1876] »
■
Dragă Smărăndiţa,
Plec mîine ?eară la Bucureşti, circulaţia ?-a re?tabilit. Dacă ai ?ă-mi dai unele comi?ioane, grăbeşte-te ?ă-mi ?crii şi ?ă-mi trimiţi ?cri?oarea ta la hotelul Broft. Sper ?ă nu ?tau decît patru ?au cinci zile în capitală.
Vă ?ărut pe toţi,
... .. . .
296
V. Alec?andri
Bebe trebuie ?ă vină ?ă petreacă ziua de miercuri la mine. Tri-mite-1 cu trenul de dimineaţă. Se va merge în întîmpinarea lui cu mare ceremonie.
■
■
229
-
Mirceşti, dimanche, [vara 1876]1
Ma chere Smaranditza,
J'ai fait un ?ejour de ?ept jour? â Bucare?t, long? et charge? d'ennui. J'y ?uiş alle pour voir mon frere et tâcher de l'arracher â l'atmo?phere pe?tillentielle dan? laquelle il e?t condamne k vivre; malheureu?ement, ?e? affaire? doi-vent l'y retenir encore quelque? jour? et par con?equant retar-der ?on entiere convale?cence. Pauvre Jean, il m'a păru tre? abattu, tant au phy?ique qu'au moral; il a be?oin de calme et d'air pur, il le? trouvera k Mirceşti et ?e remettra promp-tement de la maladie qui l'a ?ecoue.
L'ayant veille de mon depart, j.'ai recu ta lettre et j'ai immediatement couru â la Chambre pour trouver Bratiano. II a parfaitement accueille ta demande et m'a promi? de donner de? ordre? en con?equence. J'e?pere qu'â l'heure qu'il e?t ce? ordre? ?eront deja parvenu? au prefet de Falticeny.
Pauline t'envoie la machine â boucher le? bouteille?. Nou? t'embra??on? tou?,
■
V. Alec?[andri
I
J'embra??e Rolla.
i
■
Mirceşti, duminică, [vara  1876] *
Dragă Smărăndiţa,
Am ?tat şapte zile la Bucureşti, zile lungi şi încărcate cu plict'?eală. M-am du? ?ă-1 văd pe fratele meu şi ?ă încerc ?ă-1 ?mulg din atmo?fera ne?ănătoa?ă în care e?te condamnat ?ă trăia?că; din nenorocire, afacerile
297
?ale îl vor mai reţine cîteva zile, încă şi, prin urmare, vor întîrzia totala .?a convale?cenţă. Bietul Iancu, mi-a părut foarte abătut, atît ca fizic, cit şi ca moral; are nevoie de linişte şi aer curat; le va gă?i la Mirceşti şi ?e va întrema cu repeziciune de boala care 1-a zdruncinat.
înainte de ajunul plecării mele, am primit ?cri?oarea ta şi numaidecît am alergat la Cameră pentru a gă?i pe Brătianu. A primit cererea ta cu bunăvoinţă şi mi-a făgăduit ?ă dea ordine în ace?t ?en?. Nădăjduie?c că la acea?tă oră, ordinele ?ale au ajun? deja la prefectul din Fălticeni.
Paulina îţi trimite maşina de a?tupat ?ticlele. Te îmbrăţişăm toţi,
V. Alec[?andri]
îl îmbrăţişez pe Rolla.
. , 3 ■   ■ ■      ' ■
- " ■■.  ■ i?tm ■■
CĂTRE COSTACHE NEGRI......
230
■.   ' ..... Mirceşti,   15 JgtBWti 1876
Mon chef Co?taki,
J'arrive â Bucare?t ou je ?uiş alle pour vbir mon frere qui a ete a??ez ?erieu?ement malade et que j'âi trouve tre? abattu. Je vOulai? Tenie ver pour le ?'oumettre chez moi â un regime ?a-lutâire de calme et de bonne nourriture. II n'apu' m'accompag-ner, mai? il me ?uivra de pre? et cela au??itot que Crawley 1 quittera Bucare?t. Pauvre Crawley, dan? quelle galere il '?'e?t fourre en cherchant â con?truire un bon chemin de fer 1 Tu ne peux te faire une idee de rimmen?e ho?tilite qu'il ?'e?t attiree de la part de? ?oi-di?ant patriote? parcequ'il leur aenleve un gâteau colo??al ?ou? la forme d'une conce??ion. Tu lira? Ie? journaux et tu verra? comment la nouvelle Chambre entend faire honneur aux engagement? du pay? vi?-â-vi? de? etranger? et comment aujourd'hui on ne recule pa? meme devant l'eventualite d'une faillite de l'etat rou-main. Pourvu que Ie? patriote? de?appointe? ?ati?fa??ent leur rancune, peu leur importe que le credit du pay? ?ubi??e un coup mortel ?ur le marche de Londre? et de Pari?! i-a * tra?eră un chiul englezului \ Ce?t tout ce qu'il? voulaient.
Urmează ju . . :, şter?.
Maintenant c'e?t â Crawley â leur prouver ce que coute un chiul de cette e?pece et c'e?t, malheure?eument, le pay? qui va payer Ie? ?otti?e? de ?e? repre?entant?.
En une ?emaine â Bucare?t j'ai ama??e a??ez de bile pour en arro?er toute une ?erie de ?atire? ?i je voulai? de?cendre dan? 1'arene boueu?e de no? lutte? politique?, mai? je n'y de?cendrai pa?, ?oi? tranquille . .. Le? adver?aire? que * je ri?querai d'y rencontrer ?ont trop.peu pre?entahle?.
Bucare?t e?t devenu actuellement le foyer infect de tou-te? le? ?anie? pe?tilentiele? qui corrompent le moral d'un peuple. II y regne une atmo?phere de haine et de canaillerie qui produirait facilement de? communard? ?i elle n'etait temperee par la lâchete de? caractere?: on e?t mechant, violent en parole?, haineux ju?qu'â la rage, mai? poltron J C'e?t la ce qui ?auve encore la ?ociete.
Ah! mon cher ami, comme le? generation? ?e ?uivent et ne ?e re??emblent guere ! Que de noble??e de ?entiment?, que de chevalerie autrefoi?.! et que de ?ale me?quinerie, que de mi?erable petite??e aujourd'hui! et dire que c'e?t le meme peuple ! On regardait jadi? la patrie en face, aujourd'hui le regard ?'arrete aux poche? de ceux qui en ont encore; on chantait victoire, aujourd'hui on ** chante mi?ere ... La limace demagogique bave ?ur tout; c'e?t â prendre troi? bain? de proprete apre? une ?eance de Ia Châmbre actuelle. ■
Mai? patience; l'eclip?e pa??era comme tant d'autre? et le ?oleil ne di?paraîtra pa? â tout jamai? du ciel parceque l'ombre d'un Ro?ettaki ?e ?era projete de??u?. A quand notre revoir? j'en ai bien ?oif.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 15 iulie 1876
Iubite Co?tachi,
So?e?c de la Bucureşti unde am fo?t ?ă-1 văd pe fratele meu care a fo?t de?tul de ?erio? bolnav şi pe care l-am gă?it foarte abătut. Doream
* Urmează j'y, şter?. ** Urmează loue, şter?.
299
?ă-1 răpe?c pentru a-1 ?upune la mine la un regim ?alvator de linişte şi de hrană bună. Nu a putut ?ă mă în?oţea?că, dar mă va urma de aproape, şi acea?ta de îndată ce Craweley 1 va pără?i Bucureştiul. Bietul Crawley, în ce galeră ?-a băgat căutînd ?ă con?truia?că o bună cale-ferată! Nu-ţi poţi face o idee de imen?a o?tilitate pe care şi-a atra?-o din partea aşa-zişilor patrioţi pentru că le-a ?mul? o prăjitură colo?ală ?ub forma unei conce?iuni. Vei citi jurnalele şi vei vedea cum noua Cameră înţelege ?ă onoreze angajamentele ţării în faţa ?trăinilor şi cum a?tăzi nu ?e dă înapoi nici măcar în eventualitatea unui faliment al ?tatului român. Numai ca patrioţii dezamăgiţi ?ă-şi ?ati?facă ranchiuna lor, puţin le pa?ă că creditul ţării ?uferă o lovitură mortală pe piaţa Londrei şi a Pari?ului! i-a tra?eră. un chiul englezului! * E?te tot ceea ce vroiau. Acum Crawley trebuie ?ă le arate cît co?tă un chiul ** de acea?tă ?peţă şi, din nenorocire, ţara e?te aceea care va plăti pro?tiile reprezentanţilor ?ăi.
într-o ?ăptămînă la Bucureşti, am adunat atîta fiere cît pentru a ?tropi o întreagă ?erie de ?atire dacă aş dori ?ă cobor în arena noroioa?ă a luptelor noa?tre politice, dar nu voi coborî, fii liniştit. Adver?arii pe care aş ri?ca ?ă-i întîlne?c ?înt foarte puţin prezentabili.
Bucureştiul a devenit acum centrul infect al tuturor puroaielor puturoa?e care corup moralul unui popor. Domneşte acolo o atmo?feră de ură şi de ticăloşie care ar produce cu uşurinţă comunarzi dacă nu ar fi potolită de laşitatea caracterelor: ?înt răi, violenţi în vorbire, duşmănoşi pînă la furie, dar poltroni! Numai acea?ta mai ?alvează încă ?ocietatea.
Ah! iubite prietene, cum generaţiile ?e,?ucced şi nu ?e a?eamănă deloc! Ce nobleţe de ?entimente, ce de cavaleri?m altădată! şi ce murdară me?chinărie, ce mizerabilă micime a?tăzi! şi ?ă ?pui că e?te acelaş popor! Altădată priveai patria în faţă, a?tăzi privirea ?e opreşte a?upra buzunarelor celor care le mai au încă; ?e cin ta victorie, a?tăzi ?e cîntâ mizerie.. . Limaxul demagogic îşi la?ă balele pe?te tot; trebuie ?ă faci trei băi de curăţenie după o şedinţă a Camerelor actuale.
Dar, răbdare; eclip?a va trece ca atîtea altele şi ?oarele nu va di?părea pentru totdeauna după cer pentru că umbra unui Ro?ettachi ?-a proiectat pe dea?upra. Pe cînd revederea noa?tră ? îmi e?te tare ?ete.
•
V. Alec?andri
*' ** în original, în limba română.
300.
CĂTRE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU
231
Ocna,  12/10 [?.n.] 1876
P.S. Părintelui Mitropolit [Io?if Nanie?cu]
Văratic
Am durerea a vă anunţa moartea marelui patriot Negri E un doliu pentru tara întreagă.
Alec?andri
CĂTRE ALEXANDRU ŞENDREA
232
:
Tîrgu-Ocna, [octombrie 1876]
D-lui Al. Sendrea
Liceul Naţional Ja??i Sînt în?ărcinat de familia mult-regretatului Negri, ?ă mulţume?c din parte-i junimei ?tudioa?e pentru duioa?ele expre?iuni de condoleanţe ce i-au in?pirat moartea celui mai nobil cetăţean din România. Fie imaginea lui în vecie prezentă junimei române pentru binele patriei şi mărirea naţională.
Alec?andri
'301
•    CĂTRE MIHALCEA
233
[Tîrgu-Ocna, octombrie 1876] 1
D-lui Mihalcea
Clubul ?tudenţilor Iaşi în?ărcinat de familia Negri a mulţumi din parte-i ?tudenţilor Univer?ităţii pentru omagiul duio? ce i-au in?pirat moartea celui mai mare dintre români prin virtuţile ?ale şi prin mărimea ?ufletului ?ău; ?imţe?c împreună cu familia răpo?atului o vie şi legitimă ?per are în viitorul junimei române care va ?ti a lua model pe Negri.
234
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
Alec?andri
Lundi, [octombrie 1876]
Ma chere Smaranditza, '' '
Je ?uiş arrive hier de Okna, ou j'avai? ete pour a??iter aux funeraille? de mon pauvre et .bien cher ami, Negri. Je ?uiş tre? malheureux et totalement bri?e.
Cout/.a e?t venue ici, en mon ab?ence, mai? je l'airencon-tree â Roman et j'ai cau?e avec elle. Je l'attend? dan? quelque? jour?. •
T Vi ....
Je vou? embra??e tou?, ,-/• V. Alec?andri
:3Q2
Luni, [octombrie 1876] 1
Dragă Smărăndiţa,
Am ?o?it ieri de la Ocna, unde am fo?t ?ă iau parte la f unerariile bietului şi mult-iubitului meu prieten, Negri. Sînt foarte nefericit şi pe de-a întregul zdrobit.
Cuţa a -/enit aici în lip?a mea, dar am întîlnit-o la Roman şi am vorbit cu ea. O aştept pe?te cîteva zile.
Vă îmbrăţişez pe toţi,
V. Alec?andri
■ ■ ■ '
■
Uf ■ ■■■
.' ■
CĂTRE NICOLAE GANE
■
235 •
•        . .... .....
'     ' ' .-     (o, .
Mirceşti,.' 26 oct. 1876
Iubite domnule Gane,
Vă mulţume?c pentru bunătatea ce aţi avut de a mă informa de?pre primirea d-lui Panaiteanu1 de a veni la Mirceşti, o dată pe ?ăptămînă, pentru a a?i?ta la orele de pictură a copilei mele.        ' ■ ■ • -
Fiind în?ă că acum ?e gă?e?c la mine'în gazdă cumnată-mea cu fiica ?a 2, şi că, după legea naturei, cănd două fete ?înt împreună lucrul rămîne baltă, îmi rezervez de a face mai tîrziu propunerea mea d-lui Panaiteanu.
Copia tabloului ce aţi binevoit a împrumuta Măriei e?te începută, in?ă cănd va fi ?ăvârşită ? ? ? ?3 Vă rog ?ă aveţi. încă răbdare şi ?ă primiţi a?igurarea amiciei mele, precum şi complimentele familiei mele.
V. Alec?andri
303
CĂTRE AGLAE ALLAUX
236
Mirceşti, 27 oct. 1876
■
Chere prince??e 1,
Vou? ete? du nombre de? per?onne? qui devaient etre le plu? fortement frappee? de la mort de Negri2, car c'e?t, hela? ! le tri?te privilege de? âme? elevee? d'etre le plu? cruel-lement eprouvee? par la perte de? ami? au .coeur bien place, de? homme? qui exercent une influence ?alutaire ?ur toute une generation et qui meurent en lai??ant un vide immen?e apre? eux. Oui, vou? exprimez bien l'effet produit par cette mort inattendue, il manque une note dominante, une corde pui??ante k l'accord de la Moldavie ! Negri etait le dernier repre?entant de no? grand? ancetre?, le modele de toute? le? belle? qualite? qui font l'honneur de l'humanite.
Noble au dehor?, noble au dedan?, toujour? grand par ?e? ?entiment?, toujour? attire in?tinctivement ver? le beau, le ju?te, le grand; il a ete l'ami de votre noble pere, et il a eu pour vou? une affection toute paternelle.
Pleurez-le, il le merite: jamai? larme? ?incere? n'auraient coule pour une memoire plu? belle. Notre ami, apre? avoir rendu â ?on pay? de ?i important? ?ervice?, ?'etait retire mode?tement au "fond de? montagne?, et pourtant ilrayonnait de la ?ur toute la Roumanie.
Son nom fa?cinait le? e?prit?, ?a belle figure loyale et ?ympatique attirait le? yeux ver? ce coin ignore, au bord de cette petite riviere du Trotouche ou devait ?'eteindre pre-maturement l'homme de bien par excellence. Au milieu de no? tourment?, au plu? fort de no? mi?ere?, quand il ?emblait que tout e?poir etait â jamai? perdu, bien de coeur? retrou-vaient leur energie â cette pen?ee con?olante que Negri etait la, toujour? pret a ?e ?acrifier pour ?a patrie. Hela?!. que nou? re?te-t-il de?ormai?? le vide, le manque de lumiere, le decouragement ab?olu. Pour ma part il me ?emble man-quer d'air ?uffi?ant pour re?pirer â mon ai?e.
Votre idee, chere prince??e, d'eriger un monument funebre ?ur la tombe de Negri, nou? l'avon? eue tou?, et certe?, : nou? chercheron? â la reali?er, un jour, du??ion?-nou? orga-ni?er n'importe quoi pour faire le? fond? nece??aire?. Atten-don? d'abord pour voir ?i la Chambre aura la pudeur de ?e ?ouvenir du grand citoyen. Manolaki Epoureano3, qui a repre?ente le gouvernement aux funeraille? de Negri, ?'e?t: engage de prendre l'initiative â l'A??emblee Naţionale pour demander un vote en faveur du projet dont vou? me pariez dan? votre lettre; quant â Cogălniceano, je ne ?ai? ou il ?e trouve en ce moment, mai? je ne doute pa? qu'il fera ?on de voir en qualite d'ami et de contemporain de Negri.
Si, par contre, ceux qui doivent elever la voix gardaient le ?ilence, alor?, chere prince??e, nou? viendron? reparer cet inqualifiable oubli, et d'avance je m'a??ocie â vou? pour mener â bonne fin et au??i vite que po??ible une oeuvre de con?cience, d'affection et d'honneur naţional4.
Votre lettre m'a fait du bien, je vou? en remercie de tcut coeur.
Votre ami tout devoue,
V. Alec?andri
Toute la colonie de Mirceşti vou? prie d'agreer pour vou? et pour votre familie ?e? compliment? le? plu? affectueux
Mirceşti, 27 oct. 1876
■
?cumpa prinţe?a 1,
Sînteţi din numărul per?oanelor care trebuiau ?ă fie cel mai puternic lovite de moartea lui Negri 2, căci vai! ?ufletele înalte au tri?tul privilegiu de a fi cel mai crud încercate de pierderea prietenilor cu inimă nobilă, a oamenilor care exercită o influenţă ?alutară a?upra unei întregi generaţii Şi care mor lă?înd după ei un gol nemărginit. Da, dumneavoa?tră exprimaţi bine efectul produ? de acea?tă moarte neaşteptată, lip?eşte o notă dominantă, o coardă puternică acordului Moldovei! Negri era ultimul reprezentant al marilor noştri ?trăbuni, model al tuturor frumoa?elor în?uşiri care fac cin?te omenirii. , ,
304
305
Nobil la înfăţişare, nobil la ?uflet, totdeauna mare prin ?entimentele ?ale, totdeauna atra? în chip in?tinctiv ?pre ceea ce e?te frumo?, drept şi mare; a fo?t prietenul nobilului dumneavoa?tră tată şi a avut pentru dumneavoa?tră o afecţiune cii totul părintea?că.
Plîngeţi-1, o merită; niciodată lacrimi mai ?incere nu vor fi cur? pentru ■o memorie mai nobilă. Prietenul no?tru, după ce a făcut ţării ?ale ?ervicii atît de importante, ?e retră?e?e mode?t în fundul munţilor şi totuşi el ?trălucea de acolo pe?te întreaga Românie.
Numele lui fermeca ?piritele, frumoa?a lui figură cin?tită şi ?impatică atrăgea privirile către ace?t colţ necuno?cut, pe malul micului rîu Trotuş, unde avea ?ă ?e ?tingă înainte de vreme unul din oamenii cei mai cu ?uflet, în mijlocul tulburărilor noa?tre, în toiul nenorocirilor, cînd ?e părea că orice nădejde era pierdută pentru totdeauna, mai multe inimi îşi regă?eau puterea la ideea mîngîietoare că Negri era acolo, mereu gata ?ă ?e ?acrifice pentru patria ?a. Vai! ce ne rămîne de acum înainte? vidul, lip?a de lumină, de?curajarea definitivă. în ce mă priveşte;mi ?e pare că" îmi lip?eşte aerul nece?ar ca ?ă pot re?pira în voie.
Ideea dumneavoa?tră, ?cumpă prinţe?ă, de a ridica un monument funerar pe mormîntul lui Negri, am avut-o şi noi toţi, şi, de?igur, vom căuta ?ă o realizăm, într-o zi, chiar de ar .trebui ?ă organizăm orice ca ?ă ?trîn-gem fondurile nece?are. Aşteptăm mai întîi ?ă vedem dacă Camera va avea delicateţea ?ă-şi amintea?că de marele cetăţean. Manolache-Epureanu3, •care a reprezentat guvernul la înmormîntarea lui Negri, ?-a angajat ?ă ia iniţiativa în Adunarea Naţională pentru a cere un vot în favoarea proiectului de?pre care îmi vorbeaţi îh ?cri?oarea dumneavoa?tră; cît de?pre Kogălniceanu, nu ştiu unde ?e află în. ace?t moment, dar nu mă îndoie?c că îşi va face datoria în calitate de prieten şi de contemporan al lui Negri.
Dacă, dimpotrivă,. cei care trebuie ?ă ridice vocea ar pă?tra tăcerea, •atunci, ?cumpă prinţe?ă, vom veni noi ?ă reparăm acea?tă uitare de neiertat şi mă a?ociez dinainte cu dumneavoa?tră ca ?ă ducem la bun ?fîrşit şi cît mai repede po?ibil o operă de conştiinţă, de afecţiune şi de onoare naţională.4
Scri?oarea dumneavoa?tră mi-a făcut bine, vă mulţume?c din toată inima.
Prietenul dumneavoa?tră devotat,
■iif|*-.i jVit-iBcvii-ifî.îfi.!• .:.<•. .!Înr?ri!îiH     kvjj tui      ZmiY- T,nifiA ■• „■; ■■ >âta 1
V. Alec?andri
...... .     ■ ■
întreaga colonie de la Mirceşti vă roagă ?ă primiţi pentru dumneavoa?tră şi familie complimentele ?ale cele mai afectuoa?e.
306
■
237
CĂTRE MĂRIA SCARLAT FĂLCOIANU
"      • ' • • ■   '   . . :     .»  îi    ... ■
■
■
Mirceşti, 2 noiembrie 1876
Scumpă prietenă,
Sînt cu inima pătrun?ă de cea mai profundă întri?tare, cînd vă ?criu ace?te rînduri, căci prin moartea lui Scarlat1 pierdem: d-ta un ?oţ iubit, eu un prieten loial şi ?incer, iar ţara pe unul din cei mai nobili fii ai ?ăi. Nu viu, dar, a vă aduce cuvinte de con?olaţie, nu gă?e?c pentru o durere aşa de mare; viu ?ă-mi une?c lăcrimele mele cu ale d-tale, şi vă rog a mă con?idera, ca şi în trecut, amicul d-tale cel mai devotat.
V. Alec?andri
- ■ ■ •
■ .
CĂTRE NICOLAE GANE
... . .
-
...   .■ if)i(J iul
-   . - .. . ".   •   .1 . ■ -
Mirceşti, 9 noiemv. 1876
Iubite domnule Gane, ■
V-am trimi? la Iaşi tabloul 1 ce aţi avut bunătatea de a împrumuta copilei mele pentru ca ?â-1 copieze. Copia e?te acum ?fîrşită şi de?tul de. nimerită. Venim dar amîndoi a vă mulţemi pentru orele plăcute de lucru ce i-aţi procurat prin amabilitatea d-voa?tre, şi ?perăm că tabloul au ajun? în bună ?tare la de?tinaţia lui,
Inceput-aţi a mai ?crie o nuvelă? Profitaţi de timpul iernii ca ?ă vă îmbogăţiţi bagajul literar cu nouă produceri care
;3.07
în curînd ?ă formeze un total original şi de un merit netăgăduit. Aţi de?coperit o vînă frumoa?ă de exploatat. Daţi cu ?apa înainte ?igur fiind că veţi gă?i în adevăraţii cuno?cători de artă nişte preţuitori ?inceri. Eu ?înt din numărul acelor care gă?e?c o mare plăcere a vă citi ?crierile şi a le recomanda precum merită.
Al d-voa?tre amic,
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
239
Vineri,  Iaşi,  [ianuarie   1877] 1
Dragă Paulina,
Sînt ?ănăto?. Copila te ?ărută de o mie de ori şi e?te foarte ve?elă. Atît Smărăndiţa, cît şi Miţa 2 ?înt prea mulţumite de dîn?a. Au avut mult ?ucce? la balul Didiţei3 şi au plăcut mult la toţi prin înfăţişarea şi purtarea ei.
Eu încă n-am fo?t la nici o ?uare căci, nedormind bine două nopţi, eram cam o?tenit, în?ă ?îmbătă voi merge la Roznovanu 4 şi, pentru hatîrul copilei, voi şedea pînă gioi pentru ca ?ă o duc la d-na Mavrocordat 5.
îţi ?criu în grabă ca ?ă-ţi trimit ?cri?oarea acea?ta prin George? Duca, care ?e duce la Bucureşti. Mă gă?e?c foarte comod la Brănişteanu6. închinăciuni din partea tuturor.
Noemi7 au plecat la Bucureşti ? Cît vor şedea acolo? Ţi-oi ?crie în curînd prin poştă.
Te ?ărut împreună cu Gogu,
■
V. Alec?andri
240
Iaşi, luni,  ghenar [1877]
Dragă Paulina,
Am primit ră?pun? de la Pari? în privirea împrumutului de 60000 franci. Propunerea mea au fo?t primită şi chiar de a?tăzi încep a mă ocupa de îndeplinirea formalităţilor. în ?fîrşit am ?ă ?cap de jidan 1 şi mă ?imt foarte mulţemit. Cucoana Catinca Negri mi-au ?cri? ca ?ă o înle?ne?c cu 400 # căci are mare nevoie. Am pu? ?ă-mi caute în tîrg acea?tă ?omă pentru ca ?ă i-o trimit numaidecît.
Eu ?înt ?ănăto?, mă fere?c de receală şi nu ie? din ca?ă decît acoperit cu şapte mantale. Fii dar fără nici o grijă pentru mine, în?ă dacă vrei ?ă fiu liniştit, imitează pilda mea şi-ţi caută de ?ănătate, pentru ca ?ă te gă?e?c voinică cînd m-oi întoarce aca?ă.
Copila-i ?ănătoa?ă, ve?elă şi ?e poartă bine. Smărăndiţa e mulţumită de dîn?a şi Miţa 2 ?e-mpacă cu dîn?a ca cu o ?oră iubită. Am făcut împreună mai multe vizite şi pre-tutindene am văzut că place. Ieri am du?-o în ?uare la Cazi-mir 3, unde am lă?at-o cu Miţa. Copila nu ?capă un ?ingur danţ, şi gioacă bine; cavalerii nu o la?ă ?ă ?e re?ufle şi ea nu zice ba„ în?ă tualetele ?ale din iarna trecută ?înt cam ve?tejite. I-am promi? o rochie nouă, dar nu prea ?cumpă şi a?tfel i-am făcut o mare mulţemire.
Smarartdiţa e bine, ?e ocupă mult de copilă şi-i place ?ă petreacă cu dîn?a căci o face de rîde.
Co?tachi Ro?etti 4, fratele Doamnei, au făcut propunere Smărandiţei ca ?ă în?oare pe feciorul ?ău cu Mărie, în?ă băiatul e prea tînăr şi mă tem ?ă nu aibă caracterul nebunatic a tatăne-?ău. !'
Voi vorbi de?pre acea?tă propunere cînd oi veni aca?ă. Copila te roagă ?ă trimiţi o tocă albă pe care au vroit ?ă ţi-o deie matale şi ai refuzat-o. Nu ştiu ce-a fi aceea tocă, dar mi ?e pare că e un ?oi de cuafiură de mata?ă albă cu flori. Totodată ?ă trimiţi Ca?ucăi8 un jambon şi o bucăţoaie de ghiudem!    , ,
309
Toţi îţi trimit complimente şi ?ărutări. Copila ţi-aii ?cri? •de vreo patru zile, iată aici ?cri?oarea.
Te ?ărut împreună cu Gogu,
V. Alec?andri
Sărută parizianele6 din parte-mi şi din partea Măriei, dacă ?-au întor? la Mirceşti.
■
■
■
241
Dragă Paulina,
Iaşi,   lfevruar 1877
A?eară am fo?t în ?uare la Cocriţă, împreună cu copila. Bucură-te, Mari au fo?t mai bine decît toate, au plăcut tuturor foarte mult şi au giucat pînă la cinci cea?uri şi giu-mătate. Eu, în rolul meu de tată, au trebuit ?ă aştept ca ?ă ?e mîntuie giocul, în rîndul mamelor, care făceau tapi?erie, în?ă am avut mulţemire a con?tata ?ucce?ul copilei în lume, şi acea?ta m-au făcut ?ă ?tau toată noaptea, cu răbdare, în frac şi în  cravată albă.
Gioi, iar ?uare, la Nataliţa Mavrocordat, şi duminică, la Roznovanu. Voi merge pretutindene, ca ?ă-mi îndepline?c rolul, şi luni voi pleca la Mirceşti cu fata, unde vom ?o?i cu trenul de la 8 cea?uri ?eara.
Cu toată o?teneala, mă ?imt ?ănăto?, mai cu ?eamă de cînd am trimi? cucoanei Catincăi 400 #1 la Văratic şi de cînd ?per ?ă fac împrumutul la Pari? pentru ca ?ă mă dizbar de datoria către Michel Daniel2.
Smarandiţa e mult mai bine şi-i place ?ă a?i?te la tualetele copilei. Miţa au plecat ieri la Bucureşti, cu Lupu 3, pentru proce?ul lor cu Radu. Dei Dumnezeu ?ă-1 cîştige. Lupu ?-au înţele? cu fratele 4 Doamnei pentru ca ?ă de?fiinţeze contractul Ruginoa?ei5. Poate că a?tfel le va mai rămînea ceva copiilor.
Ce fac parizianii6? Ce face Gogu? Vă cred pe toţi ?ănătoşi şi vă ?ărut. Mari te ?ărută de o mie de ori.
V. Alec?andri
242 ....
■ 'Iaşi, ?îmbătă, [februarie] 1877
Dragă Paulina,
Speram ?ă plec mîine, duminică, în?ă împregiurările mă obligă a mai şedea şi ?ăptămîna viitoare. Iată pentru ce ! Miţa pleacă la Bucureşti şi în lip?a ei copila nu are cu cine ?ă meargă în adunări. Trebuie dar ca ?ă mă jertfe?c eu, deşi nu-mi convine nicidecum ?ă ?tau pe la ?uarele pînă la 5 oare de dimineaţă. Pe de altă parte, aştept întoarcerea lui Cocriţă Cazimir de la Bacău,- unde l-am în?ărcinat ?ă de?fiinţeze proce?ul intentat de La?caraki Bogdan. El nu are de făcut decît ?ă dea o hîrtie la tribunal pentru ca ?ă nu ?e închidă dela * în care ?e gă?eşte reclamaţia lui Bogdari.
Mai am încă de regulat oarecare formalităţi în privirea împrumutului1 ce vreau a-1 face la Pari?, şi, în ?fîrşit, după [ce] mi-oi termina trebile, mi-oi îndeplini rolul de părinte că?cînd prin baluri, voi lua fata şi ne vom îotoarce aca?ă de mîni într-o ?ăptămîna, adică duminica viitoare, cea de pe urmă a carnavalului.
Copila place, în?ă nu prea are tualete pentru toate ?uare-lele cîşlegilor şi acele de po?t. Am învoit dar ca ?ă-şi mai facă o rochie şi ?ă mai po?păia?că pe cele purtate, căci nu ?e cuvine ?ă ?e arate în lume cu haine feştelite şi uzate.
Am trimi? cucoanei Catinca, la Văratic, 400 #2 prin maica Spatariul care şa de cu Evghenia Negri3. A?tfel am răma? liniştit şi de?pre acea datorie.
Brănişteanu şi Ca?uca îţi mulţume?c pentru bunătăţile ce le-ai trimi?, a?emini şi Miţa. Jambonurile, ?lănina şi ghiu-demul au fo?t gă?ite de minune. Brănişteanu care, precum Ştii, are acum mania gradinariei, te roagă ?ă-i trimiţi cît iriai curînd cîte patru crenguţe pentru hultuit, din fiecare din perii cei mai buni de la vie, în?ă crenguţele ?ă fie din anul trecut şi tăiate în grabă, pe căt e timpul încă rece şi ?eva moartă.
Eu ?înt ?ănăto? deşi cam o?tenit. Copila e voinică/ve?elă, a?cultătoare şi ?per că, după [ce] a mai ţopăi la vreo cîteva ?uarele, ?-a ?atura oarecum de gioc. . ■ . .....
—--—. ■ &j   UH;lrri j-.uy.fr W g9$io&0 i
• uţ*jpta?br<!'jl <oro:t :>«»{> aocrwttJQ ftwon .-'tiivjw ?i ii ?tp f?t&tu?
Smarandiţăi e mai bine mult, şi petrece rîzînd cu copila. Complimente şi ?ărutări din partea tuturor.
' Te ?ărut împreună cu Gogu,
V. Alec?andri
S-au întor? de la Bucureşti4?
■
■
CĂTRE CLEOPATRA CANTACUZINO
■
243
Mirceşti,  10 fevner 1877
■
Ma chere. Madame Cleopâtre %
Vou? rappelez-vou? le jour ou Mile Lucie, ayant fait ?on -entree dan? la vie, etait portee triomphalement par ?on -oncle Co?takitza et par moi â Tune de? mairie? de Pari? pour vagir au nez de Mr le maire?
Qui nou? aurait dit alor? que cette meme demoi?elle ?e hâterait de grandir expre? pour nou? vieillir et qu'elle aurait le bon gout de ?e faire pardonner ce petit tour malicieux, •en re??errant no? lien? d'affection par le choix qu'elle ferait .dan? la per?onne de mon neveu2?
C'e?t agir en jeune fille d'e?prit et de coeur et pour ma part je lui en ?ai? gre, car rien ne peut m'etre plu? precieux -et plu? de?irable que de voir notre ancienne amitie fortifiee par un nouveau lien.
Ayant felicite mon neveu ?ur ?on prochain mariage, et -dit â Lucie tout ce que mon coeur m'a diete pour elle, je vien? â vou?, ma chere Madame Cleopâtre, pour vou? embra??er cordialement en ma double qualite d'ancien ami de Co?takitza et de parrain de Lucie.
George? e?t comme mon enfant, je l'aime et l'apprecie autant qu'il le merite, nou? pouvon? donc tou? le? deux faire
312
de? voeux paternel? pour le bonheur de? jeune? fiance?. Nou? le? regarderon? en ?ouriant d'ai?e, car il? forment en?emble un couple parfaitement a??orti et j'ai tout lieu d'e?pe-rer que leur bonne etoile lai??era tomber quelque? doux rayon? ?ur le front de? grand? parent?... car nou? en ?omme?, hela?!
(Ne trouvez-vou? pa? que ce titre a quelque cho?e d'aga?ant ?)
Quoiqu'il en ?oit, je prend? me? air? maje?tueux et avec une profonde reverence du bon vieux temp?, je vien? vou? prier d'agreer... non, je prefere tout ?implement vou? reem-bra??er, ain?i que Lucie.
Tout â vou? de coeur
■
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 10 februarie 1877
?intem!
Scumpă doamnă Cleopatra 1,
Vă aduceţi aminte de ziua în care d-ra Lucie, făcîndu-şi intrarea în viaţă, era purtată în triumf de unchiul ?ău Co?tăchiţă şi de mine, la una din primăriile Pari?ului, pentru a ?eînci în na?ul d-lui primar?
Cine ar fi ?pu? atunci că aceeaşi domnişoară ?e va grăbi ?ă crea?că înadin? pentru a ne îmbătrîni şi că va avea bunul-gu?t ?ă facă ?ă-i fie iertată acea?tă ştrengărie răutăcioa?ă, ?trîngînd legăturile noa?tre de afecţiune prin alegerea pc care o va face în per?oana nepotului meu 2 ?
A?ta în?eamnă ?ă te porţi ca o fată de ?pirit şi de inimă şi din partea mea îi ?înt recuno?cător, căci nimic nu-mi poate fi mai preţio? şi mai pe plac, decît ?ă văd vechea noa?tră prietenie întărită printr-o nouă legătură.
Felicitîndu-1 pe nepotul meu pentru apropiata ?a că?ătorie şi ?punînd lui Lucie tot ceea ce mi-a dictat inima mea pentru ea, vin la dumneavoa?tră, ?cumpă doamnă Cleopatra, pentru a vă îmbrăţişa prieteneşte în dubla mea calitate de vechi prieten al lui Co?tăchiţă şi de naş al lui Lucie.
George? e ca şi copilul meu, îl iube?c şi-1 apreciez aşa cum merită, putem deci ?ă facem amîndoi urări părinteşti pentru fericirea tinerilor logodnici. Ii vom privi zîmbind cu mulţumire, căci ei fac împreună o pereche foarte potrivită şi am toate motivele ?ă ?per că ?teaua lor cea bună va lă?a ?a cadă cîteva raze blînde pe fruntea bunicilor. . .  căci vai! din păcate
313
(Nu gă?iţi că ace?t titlu are ceva plictico??)
Oricum ar fi, îmi. iau aerele mele maje?tuoa?e şi, cu o plecată închinăciune ca odinioară, vin ?ă vă rog ?ă primiţi.... nu, prefer ?ă vă îmbrăţişez încă o dată, ca şi pe Lucie.
i; .   ; Al dumneavoa?tră din inimă,    , .    . ,
V. Alec?andri
.... • •
CĂTRE GEORGES DUCA
244
Mirceşti, 10 fevr. 1877
Mon cher George?, Rien ne pouvait nou? rejouir davantage, ta tante, ta cou?ine.e.t moi, que la nouvelle de ton prochain mariage. avec Lucie Ghica. Elle e?t mai filleule et comme telle, je l'aimai? beaucoup, maintenant qu'elle va devenir ma niece, ce ?era de l'adoration, car Lucie e?t charmante, bien elevee, gra-cieu?e, jolie, ?erieu?e meme au be?oin, et ce ?ont lâ de? qua-lite? que l'on rencontr.e rarement chez une jeune fille de no? jour?. Aime-la bien, ?oi? toujour? d'une humeur egale enver? elle, ?oie hpmme de coeur autant que tu e? homme d'e?prit et ton bonheur e?t a??ure. .
Ta vie de jeune homme a ete ce qu'elle devait etre: laborieu?e, honorable et digne. Entraîne par le courant de la jeune??e ?ur une pente quete? parent? con?ideraient avec trop de ?everite peut-etre, tu a? ?u t'arreter â temp?, faire un ?alut de gentilhomme au ?oi-di?ant gouffre que terminait la pente et, en te xetournant, tu a? recontre ?ou? ta main une petite main pure, fine, blanche, qui, tout doucement, t'a attire dan? la plu? fleuri de?   ?entier?. ■
Le ?ort t'a favori?e, ?oi? bon enfant.avec lui et, lai??e-toi vivre calmement, betement, ?i ce mot ne t'offu?que pa? trop et tu te convaincra?, plu? tard, que la vie â deux, dan?
314
le? condition? d'honnetete et de confiance mutuelle e?t encore ce que l'on a invente de mieux en ce monde.
Lucie e?t une delicieu?e compagne, toi, George?, tu e? un brave et bon compagnon. Allez, me? enfant?, marchez le front haut dan? la vie, et ?achez vou? appartenir ?uffi?a-mment pour ne pa? vou? lai??er di?traire de votre charmant voyage par le? regard? de ceux qui vou? ob?erveront et vou? cnvieront tout naturellement.
Mai? a??ez de con?eil? comme şa. Ton coeur te guidera mieux que toute la philo?ophie de? ?ept ?age? de la Grece.
„Doă aripi ?orioare Se înalţă păn' la ?oare. Doă inimi merg în zbor Pan   la raiu-ncîntator .
■
Sur ce, bon voyage au pay? du ?oleil et de la lumiere. Moi, pour mieux vou? ?uivre, je rappelle mon pa??e et je me ?en? tout heureux de te voir prendre la route adorable par laquelle j'ai pa??e . .. jadi? !
Toute ma familie t'embra??e de bon coeur.
A toi,
V. Alec?andri
Mirceşti,   10  febr. 1877
Iubite George?,
Nimic nu putea ?ă ne bucure mai mult, pe mătuşa ta, pe verişoara ta şi pe mine, decît ve?tea apropiatei tale că?ătorii cu Lucie Ghica. Ea •e?te fina mea şi, pentru acea?ta, o iube?c mult, acum, cînd va deveni nepoata mea, va fi o adevărată adoraţie, căci Lucie e?te încîntătoare, bine •cre?cută, graţioa?ă, frumoa?ă, chiar ?erioa?ă, la nevoie, şi ace?tea ?înt calităţi pe care le întîlneşti rareori la o fată tînără din zlele noa?tre. Iubeşte-o mult, fii întotdeauna într-o di?poziţie egală faţă de ea, fii om cu inimă tot atît cît eşti-om de ?pirit şi fericirea ta va fi a?igurată. : ; 1 '
Viaţa ta de tînăr a fo?t ceea ce trebuia ?ă' fie: viaţă de muncă, •onorabilă şi demnă. Tra? de curentul tinereţii pe o pantă pe care părinţii tăi o ?ocoteau cu prea multă ?everitate, ai ştfut ?ă te opreşti, la timp, ?ă faci un ?alut de gentilom aşa-zi?ei prăpă?tii care încheia panta şi, întor-■cîndu-te, ai întîlnit ?ub mîna ta o mică mînă pură, fină, albă, care, cu blîndeţe, te-a atra? pe cea mai înflorită dintre cărări.
315
Soarta te-a ră?făţat, fii bun cu ea, şi, la?ă-te ?ă trăieşti liniştit, pro?teşte, dacă ace?t cuvînt nu te ofen?ează prea mult şi te vei convinge,, mai tîrziu, că viaţa în doi, în condiţiile de one?titate şi de încredere mutuală, e?te încă tot ce ?-a inventat mai bun pe lume.
Lucie e?te o tovarăşă încîntătoare, tu, George?, eşti un curajo? şi bun tovarăş. Hai! copiii mei, mergeţi cu fruntea ?u? în viaţă, şi ?ă ştiţi ?i vă aparţineţi de?tul unul celuilalt pentru a nu vă lă?a di?traţi din frumoa?a, voa?tră călătorie de privirile acelora care vă ob?ervă şi vă invidiază, în mod natural.
Dar, de ajun? cu a?emenea ?faturi. Inima ta te va conduce mai bine decît toată filozofia celor şapte înţelepţi ai Greciei.
[......................1*
Şi cu acea?ta, drum bun în ţara ?oarelui şi a luminii. Eu, pentru a vă. urmări mai bine, îmi rechem trecutul şi mă ?imt fericit de a te vedea luînd drumul încîntător pe care am trecut. . . altădată!
întreaga mea familie te îmbrăţişează din toată inima.
!
•    •    ■ ■■
■
Al tău,
V. Alec?andri
.....   . ■
i
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
in ■ Mirceşti, 16/28 mar? 1877
■  ■  . • ■
Ma chere Mărie1, le? regret? que tu eprouve? quand tu me fai? parfoi? du chagrin ne ?ont rien en comparai?on de? mien? alor? que je me voi? oblige de t'adre??er de? ob?ervation? qui te font pleurer parfoi?. Dieu ne m'ayant accorde qu'un ?eul enfant, une fille intelligente et bien douee ?ou? tou? le? rapport?, j'ai place ?ur elle tout ce que mon coeur
* Urmează ver?urile în limba română de la p. 315.
.5
po??ede de tendre??e affectueu?e et devouee et mon amour propre e?t pou??e â l'exce? en ce qui la concerne. Je la vou-drai? au??i parfaite que po??ible, aimable, gracieu?e, pohe, ?pirituelle avec me?ure, penetree du ?entiment de ?a dig-nite, apte â tou? le? noble? elan? de coeur, enthou?ia?te de tout ce qui e?t grand et eleve, en un mot je voudrai? qu'elle fut la plu? belle oeuvre de ma vie. Cette ambition paternelle qui chez moi a acqui? de? proportion? exagere? peut-etre, tu a connaîtra? un jour, ma chere enfant et c'e?t alor? ?eule-ment que tu comprendra? et que tu ?aura? apprecier la ju?-te??e de me? con?eil?, alor? ?eulement tu ?aura? apprecier I'amour de te? parent?.
Si â ton entree dan? le monde tu n'avai? point pa??e par le ?quare, bien de petite? me?intelligence? n'auraient pa? eu lieu, et pour ma part je n'eu??e pa? ete amene â te faire de? ob?ervation? ?ur certaine? attitude?, ?ur certaine? expre-??ion?, ?ur certaine? tendence ă la familiarite qui peuvent etre trouvee? charmante? dan? le monde bourgeoi? de Pari? mai? qui ?ont de nature â choquer dan? une ?ociete elegante et bien elevee. Une demoi?elle de bonne familie e?t tenue, ?ur-tout, â une re?erve de bon gout qui rehau??e ?e? merite? et lui donne un charme exqui? aux yeux de? per?onne? comme il faut; plu? elle ?'ob?erve elle meme et plu? elle e?t ob?er-vee avec ?ympathie par le monde qui l'entoure.
Ce que je te di? lâ, ma chere enfant, ne va? pa? le prendre pour de? allu?ion?, non. La rigidite de me? principe? ne m'empeche de reconnaître te? qualite?, je te ?ai? bonne et tre? gracieu?e, quand tu le veux, j'aime ta nature franche et genereu?e, et je ?uiş convaincu que tu fera? une femme charmante, avec une petite pointe d'originalite arti?tique, ce qui, dan? le? limite? de la moderation, ajoute aux charme? d'une per?onne bien elevee; mai? actuellement tu e? â l'âge ou l'etourderie fait concurrence â la rai?on, ou l'egoi?me de? plai?ir? voile bien d'autre ?entiment? et c'e?t â cette epo-que de la vie de leur? enfant? que le? parent? ?ont principa-lement tenu? d'avoir le? yeux bien ouvert? pour ?urveiller leur? mouvement?. Pauvre? parent? ! il? ont ?i grandement
316
317
peur de voir leur? cher? papillon? ?e bruler le? aile? dan? un moment d'imprudence !, .
Tout ce qui precede, ma chere Mărie vient du plu? pro-fond de mon coeur, et je ?ouhaite qu'il pu??e penetrer dan? le tien ; tu t'en trouvera? bien, croi? moi, et tu m'en ?aura? gre un jour.
Tu m'a? ecrit que ta tante 2 aurait de nouveau lance une mechancete ?ur ton compte, en pretendant que tu lui aurai? dit de ne plu? retourner â Mirceşti. N'en croi? rien, ou bien fai? ?emblant de n'en rien croire. Evite par con?e-quent de parler de ce qui te ?emble anormal dan? la conduite de ta tante et de ta cou?ine â ton egard,' et ?urtout pa? de petite? mechancete? quelque ?pirituelle? qu'elle? ?oient â leur? adre??e ou â l'adre??e de n'importe qui. Condui?-toi de fa?on a ce que le? critique? tombent â troi? pa? de di?tance et ne pui??ent jamai? t'atteindre. Tu ne ?aurai? faire de plu? grand plai?ir â ton pere et â ta mere qui t'aiment et t'embra??ent de tout coeur.    . .
•   ' " V. Alec?andri iCW   m       ...    . . .
Embra??e ta tante et Mitza de notre! part, et amu?e toi bien â la ?oiree de jeudi. Rappelle â Mr Lazzu le tabac qu'il m'a promi?. i nai
Mirceşti, 16/28 martie 1877
mi
Draga mea Mafie 1, regretele pe care le încerci cînd îmi faci cîteodată o ?upărare nu în?emnează nimic în comparaţie cu ale mele atunci cînd mă văd obligat ?ă-ţi adre?ez ob?ervaţii care te fac cîteodată ?ă plîngi. Dumnezeu nedîndu-mi decît un ?ingur copil, o fată inteligentă şi bine dotată în toate privinţele, am pla?at în ea tot ce inima mea po?edă ca tandreţe afectuoa?ă şi devotată şi amorul meu propriu e?te împin? pînă la extrem în ceea ce o priveşte. Aş dori-o atît de perfectă cît e?te po?ibil, amabilă, graţioa?ă, frumoa?ă, ?pirituală cu mă?ură, pătrun?ă de ?entimentul demnităţii ?ale, gata la toate nobilele elanuri ale'inimii, entuzia?tă pentru tot ce e?te mare şi înălţător, într-un cuvînt doream ca ea ?ă fie cea mai frumoa?ă operă a vieţii mele. Acea?tă ambiţie părintea?că, care la mine a luat proporţii exagerate, poate o vei cunoaşte într-o zi, iubita mea copilă.
?i numai atunci tu vei înţelege şi vei şti ?ă apreciezi ju?teţea ?faturilor mele, numai atunci vei şti ?ă preţuieşti drago?tea părinţilor tăi.
Dacă la intrarea ta în lume, nu ai fi trecut prin ?quar, multe neînţelegeri nu ar fi avut loc, şi în ce mă priveşte nu aş fi ajun? ?ă-ţi fac ob?ervaţii a?upra unor anumite atitudini, unor oarecari expre?ii, unor oarecare tendinţe ?pre familiaritate, care pot fi gă?ite încîntătoare în lumea burgheză de la Pari?, dar care ?înt de natură ?ă şocheze într-o ?ocietate elegantă şi bine-cre?cută. O domnişoară de familie bună trebuie, mai cu ?eamă, ?ă pă?treze o rezervă de bun gu?t care îi creşte meritele şi îi dă un farmec încîntător în ochii per?oanelor cum?ecade; cu cît ea ?e ob?ervă mai mult, cu atît ea e?te ob?ervată cu ?impatie de către lumea care o înconjoară.
Ceea ce îţi ?pun aici, iubita mea copilă, nu le lua ca pe nişte aluzii, nu. Rigiditatea principiilor mele nu mă împiedică ?ă recuno?c calităţile tale, te ştiu bună şi graţioa?ă, cînd o doreşti, îmi place natura ta cin?tită şi generoa?ă, şi ?înt convin? că vei deveni o femeie încîntătoare, cu o mică notă de originalitate arti?tică, ceea ce, în limita moderaţiei, adaugă la farmecele unei per?oane bine-cre?cute; dar acum eşti la vîr?ta la care zăpăceala face concurenţă raţiunii, la care egoi?mul plăcerilor voalează multe alte ?entimente şi la acea?tă epocă a vieţii copiilor lor părinţii ?înt mai cu ?eamă obligaţi ?ă aibă ochii bine de?chişi ca ?ă le urmărea?că mişcările. Bieţii părinţi! le e?te aşa de frică de a vedea pe iubiţii lor fluturi arzîndu-şi aripile într-un moment de imprudenţă!
Tot ce-am ?cri? pînă aici, dragă Mărie, vine din adîncul inimii mele şi dore?c ?ă poată pătrunde în al' tău, te vei ?imţi bine, crede-mă, şi îmi vei fi recuno?cătoare într-o zi.
Mi-ai ?cri? că mătuşa ta ar fi ?pu? din nou o răutate pe ?eama ta pretinzînd că tu i-ai fi ?pu? ?ă nu ?e mai reîntoarcă la Mirceşti. Nu da crezare la nimic, ?au fă-te că nu. .crezi nimic. Fereşte-te deci de a vorbi de?pre aceea ce ţi ?e pare anormal, în purtarea mâtuşii şi verişoarei tale, în ceea ce te priveşte şi mai cu ?eamă fără mici răutăţi, oricît ar fi ele de ?pirituale, la adre?a lor ?au la adre?a oricui. Poartă-te în aşa fel încît cri-ticile ?ă cadă la trei paşi di?tanţă şi ?ă mi poată ?ă te atingă. Nu vei face o plăcere mai mare tatălui şi mamei tale care te iube?c şi te îmbrăţişează din toată inima,
>■■■■■       ■ ■
V. Alec?andri
Sărută pe mătuşa ta şi pe Miţa din partea noa?tră şi di?trează-te bine la ?erata de joi. Aminteşte-i d-lui Lazzu de tutunul pe care mi 1-a făgăduit.
318
319
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
246
■   : ■
■
:
■
■
■
■
• -
■
[martie,  1877] 1
Nota. Frunză verde baraboi Să rămîie între noi.
■
-
Moş Pi?oi din Răcăciuni, Ve?tea-n lume ?-a lăţit Că şi tu printre nebuni Vrei ?ă fii buiurdi?it, Devenind un ?enator în Senatul viitor ! Dar ce ?trechie te-a lovit, Tu om pacinic, i?pitit, Şi cu mintea-n şe?e iţe. Să te-ame?teci în tărîţe? Tu, nitam, ?ă-ncaleci vîntul Şi-n Senat ?ă ceri cuvîntul Ca ?ă fii expu?, măi frate, La ră?pun?uri veninate. Să te zbuciumi în ?udoare Să te-năduşi de putoare. Să ?tai ?ingur, ?ingurel, De?părţit d-Alexandrel Şi în loc ?-auzi uimit Gla?u-i dulce şi iubit, Să a?culţi tu la cuvinte Strechiete, fără minte, Şi ?-ajungi a fi năuc Printre cei din Balamuc! Alei! frate, moş Pi?oi, Te credeam mai tontoroi Şi mai teafăr de picior, Ca ?ă nu ?capeţi uşor, Nici ?ă cazi de-a ro?togol în al vitelor ocol,
■
■
■
- .
Care a?tăzi îngîmfat Poartă nume de Senat. La?ă, mări, pe cei juni, Să ?e lupte cu nebuni, Iară noi, oameni cărunţi, Care-n cap avem grăunţi, Să ?tăm pacinic depărtaţi De căţei, de advocaţi, Şi te toate acele lifte Care merită molifte Şi a cărora bravură Stă nu-n inimă, ci-n gură. Drept aceea, moş Pi?oi Freacă-te cu u?toroi, Ca ?ă ?capi şi de ?trigoi, Şi de tot ?oiu de moroi, Şi de orice tricolici Ce ?e cred azi politici. Fie albi, verzi, galbeni, roşi, Dar puţin politicoşi.
Deci revină iar în tine Şi ?ă auzim de bine.
■-  ■ ■
"■'   - v ."
■
i
,   ■ ...
■ ■
- .
i ■ ■ ... •' : j-;
L
• v
' r;
■
■
Ghid?
- ...
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
247
Mirceşti, [a. 6] avril 1877 1
Mă chere Mărie,
La ?ai?on de? bal? et de? plai?ir? mondain? e?t terminee ; elle fait place â la grande ?emaine de? contrition? et de? prie-re?. II e?t temp? que chaque oi?eau rentre dan? ?on nid, d'autant plu? que l'hiver e?t parti avec le carnaval et que le
320
321
printemp? e?t venu egayer la campagne. Bientot Ja??i ?era de?ert, etant abandonne par tou? no? ami?; il ne gardera dan? ?on ?ein que le? cla??e? de? employe? et de? juif?, ce bel orne-ment de no? cite?. En con?equence ?onge â faire te? malle? car je compte aller te chercher dan? le courant de la ?cmaine prochaine. Si pourtant tu preferai? faire te? devotion? â Ja??i, c'e?t-â-dire a??i?ter aux me??e? de minuit, confe??er et communier en meme temp? que Mitza et Pulcherie, je ne t'emmenerai â Mirceşti que pour le? fete? de Pâque?, fete? que l'on aime â pa??er en familie.
II faudrait, dan? ce ca?, que tout fut termine ju?qu'â vendredi ?oir, car nou? partiron? de Ja??i ?amedi prochain,
irrevocablement.
Ceci convenu, repond?-moi de ?uit? et pour agrementer ta lettre, donne-nou? quelque? detail? ?ur la ?oiree de jeudi pa??e. A?-tu eu une jolie toilette, a?-tu beaucoup dan?e, e?-tu rentree avec le jour comme â l'ordinaire? Maman qui attend toujour? un mot de toi e?t impatiente de connaître le? ?ucce? de ?a fille et de con?tater te? progre? dan? la lan-gue roumaine.
Nou? avon? recu une lettre de ta cou?ine qui nou? annonce leur retour collectif â Mirceşti.
J'ai 6crit â Callimaki-Catargi 2 de payer ta note chez la couturiere, et de m'expedier le papier â tapi??er te? deux chambre?. Je lui ai recommande ?urtout le? plafond? et j'e?pere que tu ?era? contente, vu que mon ami a beaucoup de gout.
Maman et moi t'embra??on? tendrement et te chargeon? d'en faire aut.mt de notre part â M-me Docan, Mitza, Bob et Pulcherie.
Ton pere affec[tionne]
V.A.
I
?ă ?e reîntoarcă în cuibul ?ău, cu atît mai mult cu cît iarna a plecat împreună cu carnavalul şi că primăvara a venit ?ă ne înve?elea?că la ţară. în curînd laşul va fi pu?tiu, fiind pără?it de toţi prietenii noştri; nu va pă?tra în ?înul ?ău decît cla?ele funcţionarilor şi pe jidani, ace?t frumo? ornament al oraşelor noa?tre. Deci gîndeşte-te ?ă-ţi faci bagajele, căci ?ocote?c ?ă viu ?ă te iau în cur?ul ?ăptămînii viitoare. Dacă totuşi ai dori mai bine ?ă iei parte la ?lujbe la Iaşi, adică ?ă a?işti la liturghia de la miezul nopţii, ?ă te ?povedeşti şi ?ă te împărtăşeşti în acelaşi timp cu Miţa şi cu Pulcheria, nu te voi aduce la Mirceşti decît pentru ?ărbătorile de Paşte, ?ărbători pe care e?te plăcut ?ă le petreci în familie.
în ace?t caz, ar trebui ca totul ?ă fie terminat pînă vineri ?eara, căci vom pleca din Iaşi ?îmbătă următoare, neapărat.
Ace?tea hotărîte, ră?punde-mi numaidecît şi, pentru a-ţi înfrumu?eţa ?cri?oarea, dă-ne cîteva amănunte de?pre ?erata de joia trecută. Ai avut o rochie frumoa?ă, ai dan?at mult, te-ai întor? la ziuă, ca de obicei? Mama, care aşteaptă mereu un cuvînt de la tine, e?te nerăbdătoare ?ă cunoa?că ?ucce?ele fiicei ?ale şi ?ă con?tate progre?ele tale în limba română.
Am primit o ?cri?oare de la vara ta care ne ve?teşte întoarcerea lor colectivă la Mirceşti.
I-am ?cri? lui Callimaki-Catargi2 ?ă-ţi plătea?că nota la croitorea?ă şi ?ă-mi trimită hîrtia de tapi?at cele două camere ale tale. I-am recomandat mai cu ?eamă plafoanele şi ?per că vei fi mulţumită, ştiind că prietenul tău are mult gu?t.
Mama şi cu mine te îmbrăţişăm cu drago?te şi te în?ărcinăm ?ă faci acelaşi lucru cu d-na Docan, Miţa, Bob şi Pulcheria.
Tatăl tău iubi[tor],
CĂTRE LUCIE DUCA
V.A.
Mirceşti, [a. 6]  aprilie   1877 1
Draga mea Mărie,
Sezonul balurilor şi al plăcerilor mondene ?-a terminat; el face loc marei ?ăptămîni a i?păşirilor şi a rugăciunilor. E?te timpul ca fiecare pa?ăre
248
. . .
Mirceşti, 6 avril 1877
Ma chere Lucie, S'il e?t un ?pectacle qui rajeuni??e le coeur, c'e?t bien celui que vou? pre?entez en ce moment, vou? et votre fiance.
322
323
â la /eille de votre mariage. "Vou? planez tou? le? deux dan? le? charmante? region? de l'e?perance et de? illu?ion?, vou? faite? yo? plân? d'avenir avec ce bel enthou?ia?me qui e?t un de? plu? precieux apanage? de la jeune??e, et avec l'entente parfaite de vo? coeur? epri?. Pui??e le ciel reali?er tou? vo? projet, c'e?t le voeu ?incere de toute ma familie.
Le grand jour approche, on dit que c'e?t le plu? beau de la vie,, et il l'e?t en effet, car c'e?t la porte doree qui ?'ouvre ?ur un monde nouveau d'impre??ion? et de devoir? recipro-que?. Je ne doute pa? que vou? diriez hautement et loyale-ment oui, au moment d'en franchir le ?euil, car ain?i que vou? le dite? tre-? noblement, vou? comptez marcher haut dan? la vie, afin de marcher toujour? droit. Allez, me? cher? en-fant?, le ?ourire aux levre? et 1'aureole au front, mon coeur vou? ?uivra de loin avec de doux battement? et de douce? emotion?.
Vou? reclammez ma pre?ence et celle de ma fille â la ceremonie de votre mariage. Nou? ne demandon? pa? mieux que de nou? rendre â Bucare?t pour le 10/22 avril, mai? cela dependra de l'etat de ?ânte de votre cou?ine. Elle ?'e?t tant fatigue â Ja??i, durant cet hiver, qu'elle en e?t revenue ?ouf-frante d'une e?pece de fievre a??ez tenace. Cependant nou? avon? l'e?poir de guerire promptement ce leger bobo pour ne. pa? manquer â votre affectueux appel. En attendant, nou? vou? embra??on tendrement et vou? chargeon? d'en faire autant de notre part â votre chere maman. Quant â George? 1, ?e ?era pour un peu plu? tard.
Votre oncle affectionne,
V. Alec?andri
î
Mirceşti, 6 aprilie 1877
Draga mea Lucie,
Dacă exi?tă un ?pectacol care ?ă întinerea?că inima, e?te cu ?iguranţă acela pe care îl înfăţişaţi în ace?t moment, dumneata şi logodnicul dumitale, în ajunul că?ătoriei voa?tre. Plutiţi amîndoi în încîntâtoarele regiuni ale ?peranţei ?i iluziilor, vă faceţi planuri de viitor cu acel frumo? entuzia?m care e?te unul dintre cele mai preţioa?e daruri ale tinereţii, şi cu înţelegerea
perfectă a inimilor voa?tre îndrăgo?tite. Fie ca cerul ?ă vă împlinea?că toate proiectele voa?tre, e?te urarea ?inceră a întregii mele familii.
Ziua cea mare ?e apropie, ?e ?pune că e?te cea mai frumoa?ă din viată, şi e?te cu adevărat, căci e?te poarta aurită care ?e de?chide a?upra unei lumi noi de impre?ii şi de datorii reciproce. Nu mă îndoie?c că veţi ?pune cu voce tare şi cin?te da, în clipa în care veţi păşi pragul, căci, aşa precum o ?pui cu nobleţe, ?ocotiţi ?ă mergeţi cu capul ?u? în viaţă, a?tfel încît ?ă mergeţi totdeauna drept. Mergeţi, iubiţii mei copii, cu zîmbetul pe buze şi aureola în frunte, inima mea vă va urma din depărtare cu dulci bătăi şi dulci emoţii.
Voi cereţi prezenţa mea şi aceea a fiicei mele la ceremonia că?ătoriei voa?tre. N-am dori nimic mai bun decît ?ă venim la Bucureşti pentru 10/22 aprilie, dar acea?ta va depinde de ?tarea ?ănătăţii verişoarei voa?tre. Atîta ?-a obo?it la Iaşi, pe timpul iernii, încît ?-a întor? bolnavă de un fel de febră de?tul de rezi?tentă. Totuşi avem ?peranţa că ne vom vindeca repede de acea?tă uşoară boală pentru a nu fi lip?iţi de afectuoa?a voa?tră chemare. Pînă atunci vă ?ărutăm cu drago?te şi vă în?ărcinăm ?ă faceţi acelaşi lucru, din partea noa?tră, iubitei voa?tre mame. Cît de?pre Georg?e va fi pentru ceva mai tîrziu.
Unchiul vo?tru iubitor,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA SPIRO-PAUL
-
. ■
■    - - -
249
■
: :....... .
Mirceşti,   18   avriî '' ÎS'f 7
Chere Madame1.
Conformement a votre deşir, je vou? envoie, quoiqu a regret, le ?eul manu?crit de votre frere que je po??ede C'e?t te poeme en pro?e de Ia Cântarea României!
324
325
Cet ouvrage admirable, ecrit dan? le feu de la premiere jeune??e par mon defunt ami, A. Ru??o, a une tre? grande valeur poetique, au??i no? bon? frere? d'outre Milcov, ?e plai?ent-il? â l'attribuer benevolement â N. Balce?co. II faut donc que le manu?crit ?oit con?erve religieu?ement comme un document important qui renferme toute la gloire litte-raire de votre frere; il ne ?aurait etre mieux place qu'entre le? main? d'une ?oeur affectueu?e qui ?aura l'apprecier comme un joyau de familie.
Veuillez, chere Madame, agreer â cette occa?ion l'a??u-rance de me? ?entiment? le? plu? amicaux.
Votre tout devoue ?erviteur,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Madame Spiro-Paul Bacău
.'( Mirceşti,  18 aprilie 1877
Scumpă doamnă,1
Conform dorinţei dumneavoa?tră, vă trimit, cu toată părerea de rău, ?ingurul manu?cri? al fratelui dumneavoa?tră pe care îl po?ed. E?te poemul în proză Cîntarea României!
Acea?tă operă admirabilă, ?cri?ă în focul primei tinereţi de răpo?atul meu prieten A. Ru??o, are o foarte mare valoare poetică, de aceea bunilor noştri fraţi de dincolo de Milcov, le place ?ă o atribuie benevol lui N. Bălce?cu. Trebuie deci ca manu?cri?ul ?ă fie pă?trat cu pietate ca un document important care conţine toată gloria literară a fratelui dumneavoa?tră; nu poate fi mai bine pla?at decît între mîinile unei ?urori afectuoa?e care va şti ?ă-1 aprecieze ca pe o bijuterie de familie.
Binevoiţi, ?cumpă doamnă, ?ă primiţi cu acea?tă ocazie a?igurarea ?entimentelor celor mai prieteneşti.
Al dumneavoa?tră foarte devotat ?ervitor, ' . .■   > .•       ■ i [> \n'ri't■ 07
l\vM»m^u\   . t$»\« . ■   . :     V -a?anări
m.
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
250
Mirceşti,   19 avril 1877
Mon cher diplomate,
Mr. Frunze?cu, employe depui? 18 an? au bureau de ?tati?tique, vient me ?upplier d'intervenir aupre? de toi pour que tu lui fa??e? occuper le poşte vacant de chef de ce qu'on appelle Oficiul Stati?tic. Je le fai? par acquit de con?cience parce que Mr. Frunze?cu m'a rendu le ?ervice de corriger le? epreuve? de me? ouvrage? â l'imprimerie de Socec.
Je ?ai? pourtant d'avance que mon intervention re?tera ?an? re?ultat, pour la double rai?on, qu'en general, je n'ai pa? de chance dan? me? demarche?, et que de ton cote tu a? bien d'autre? chien? â fouetter dan? le? circon?tance? gra-ve? ou nou? nou? trouvon?. Quand je di? chien?, ne va? pa? croire que je veuille faire allu?ion â la meute mini?terielle qui tient le? de?tinee? du pay? entre leur? patte? et que tu doi? tenir en lai??e.
Tout a toi.
■
■
Iubite diplomat,
V. Alec?andri
Mirceşti, 19 apriiie 1877
Dl. Frunze?cu, amDloa;a+ a io -age ?ă intervin pe ZZt^^^^        - "* de?ef a ceea ce ?e numeşte ol^Z^ Sa 0CUPe P«?tul vacant
-Pacată deoarece dl. *" & — COn«a
tUnle ^ tipografia lui Socec ' S6rV1C1Ul de a"mi ^ce core^
327
Ştiu totuşi dinainte că intervenţia mea.va rămîne.fără rezultat, pentru dublul motiv că, în general, nu am noroc în demer?urile mele, şi că, la rîndul tău, ai alti dini * de biciuit în împrejurările grave în care ne gă?im. Cînd ?pun dini, ?ă nu crezi că vreau ?ă fac aluzie la haita mini?terială care tine de?tinele tării în labele lor şi pe care tu trebuie ?ă o ţu în le?a.
Al tău,
V. Alec?andri
251
CĂTRE EDOUAR» GRENIER
•j
Mirceşti, 16 mai 1877
-
n. [-1 .     ,:    . .
Mon cher ami, Quand on e?t la France, qu'on tient comme elle du gamin et du geant, on peut tout ?e permettre, meme de? faute? que l'on paie tre? cher, on a de quoi le? payer; meme de? chute? formidable?:
„On part, on eourt, on tombe, On ?e releve Roi! " ■
Oft
u
Mai? quand on e?t la Roumanie, c'e?t-â-dire un nain enclave entre troi? colo??e? (li?ez molo??e?), que peut-on faire pour ?auvegarder ?on exi?tence et ?a nationalite? Le? Colo??e? orit la fantai?ie de me?urer leur? force? tou? le? quinze ou vingt an?; ?'inquietent-il? du malheureux nain qui e?t ?ur leur pa??age? Naturellement non, il? pa??ent, il? l'ecra-?ent, et le pugilat termine, il? ?'en retournent chez eux en le laişant geindre le? quatre patte? en l'air. Alor? viennent le? vieiile? bonne? femrne? de la diplomaţie pour lui prodiguer leur? ?oin? et le couvrir de bandage? qui ?e changeant en veritable? chaîne?. Le malheureux geint plu? que jamai?, etl'Europe,?e;dit.: vjMaişrqueyeut-il, ce mioche braillard? il n'eşt- jamai? Lqontent,!yeux-tUite,taiTej petit crapaud!" etc,
'   i. ■ yw.t aivc? uTtii'iq agi O     ■.','•■!,■":'» .;:; . .i  t a? • > 6 ■   :. ■
■ j'i ?-ti Expre?ia francSzăie?te: anoir d'autre? chat? <i Jouetter cu ?en?ul de:
„ai alte griji". ,., if/{ ?    v, qij   ..    .:/u ,
328--
C'e?t ce qui nou? e?t arrive â nou?. autre? Roumain?, auxquel? la diplomaţie n'a jamai? voulu ou jamai? o?e cre-er une po?ition bien definie. Le trăite de Pari? fait mention de la neutralite de notre pay?, mai? loin de lui donner le meme caractere qu'â celle de la Belgique et de la Sui??e, elle la rattache â la neutralite de l'Empire Ottoman. Qu'arrive-t-il? Nou? ?ubi??on? regulierement le contre-coup de toute? le? ?otti?e? de la Sublime Porte et de toute? le? entrepri?e? de la Ru??ie. Le vizir n'a pa? fait ?on kef, il a mal fume ?on tchibouk, il repond in?olemment â quelque? propo?ition? du cabinet de Saint-Peter?bourg ... Guerre! ... et le Pruth e?t franchi. Pourquoi? Parce qu'un Bourke 1 anglai? aura declare en plein Parlement que la neutralite ?peciale de la Roumanie n'e?t pa? in?crite dan? le trăite de Pari?. Donc, la Roumanie peut etre impunement foulee aux pied? de? chevaux co?aque? ou autre? et, un beau matin, elle ?e voit inondee de horde? enregimentee? qui vont, dit-on, affran-chir le? chretien? d'Orient. C'e?t une croi?ade en faveur de? Bulgare?, fort bien, mai? c'e?t une ecra?ade * pour nou?. Troi? cent miile Ru??e? entrent en chantant de? air? a?iatique? et prennent po?ition le long du Danube; le? Turc?, pour le? punir, bombardent no? ville? riveraine?, le? malheureux habitant? ?e ?auvent dan? l'interieur, en ?e demandant naivement ?i c'e?t la fin du monde ... Non, ce n'e?t pa? la fin du monde, c'e?t la con?equence du radotage diplomati-que d'il y a vingt an? 2.
Que faire?... Eh bien, au lieu d'etre pa??ivement et betement ecra?e? entre l'enclume et le marţeau, hi???on?-nou? ?ur la pointe de no? pied? pour nou? grandir un peu et pour atteindre ain?i â la hauteur d'un bon ?abre. Ceci fait, etiron? no? bra? engourdi? depui? de? ?iecle? et donnon? preuve de vitalite â ceux qui nou? traitent en tout petit? garşon?. Crion? forţ aux oreille? de? Ru??e? et de? Turc?: „Vive l'independance de la Roumanie!" et entron? brave-ment dan? la fournai?e. Nou? en ?ortiron? meurtri? peut-etre, mai? du moin? aciere? par le feu. Au??i bien, a??ez d'hu-miliation?, a??ez de mi?ere?! Ou maître? chez nou?, ou plu? de chez nou? ! Le? Turc? ?ont fort? comme de? ... Turc?, c'e?t une vieille rengaine, il? etaient bien plu? fort? il y a
* Cuvînt creat de poet pentru a rima cu croi?ade, corect ecra?age.
329-
quatre ?iecle? et nou? ?omme? plu? pre? de no? ai'eux qu'eux de? leur?.
Notre duel avec le? ?uzerain? en babouche? a deja com-mence, et notre petite armee ?'e?t conduite ju?qu'â pre?ent de facon â rechauffer mon vieux ?ang; elle ?e battra bien, cette chere poignee de recrue? arrachee? aux travaux de? champ?, car la vue de? terrible? bachibouzouk? le? a fait eclater de rire .. . „C'e?t ca? c'e?t 9a? ce n'e?t que 9a?" Tel a ete leur cri gouailleur en courant de??u?.
Ah! cher ami, je ?uiş tout emu en ecrivant ce? ligne?, je fai? de? effort? pour retenir me? larme?. Ne ?ouriez pa? de mon enthou?ia?me; ce n'e?t pa? le poete qui vou? parle, c'e?t un homme malheureux de ne plu? etre jeune pour aller ?e faire tuer â la frontiere. J'ai femme et enfant aupre? de?-quel? je doi? monter la garde, au milieu de? grave? evene-ment? de mon pay?. Vou? me comprendrez, vou? qui re?tez aupre? de votre mere adoree.
Mai? a??ez de politique, elle m'etouffe. Si vou? allez voir Mme Raymond3, pre?entez-lui me? amitie? et rappelez-lui la prome??e qu'elle m'a faite de m'ecrire. Ecrivez-moi au??i de votre cote; vo? lettre? ?ympathique? me rafraîchi??ent l'e?prit et le coeur. Merci â Got de ?on bon ?ouvenir et bien de? tendre??e? â vou? de la part de Pauline et de Mărie.
Votre vieil ami,
V. Alec?andri
■
J'attend? avec impatience ce que vou? appelez votre petite plaquette de rime?4; je vou? en enverrai bien au??i, ?i vou? comprenez le roumain.
■
■
Dragă prietene,
Cînd eşti Franţa, cînd ?emeni ca şi ea cu un ştrengar şi cu un uriaş, îţi poţi permite orice, chiar greşeli care ?e plăte?c ?cump, şi ?ă ai cu ce ?ă le plăteşti; chiar căderi formidabile:
„Porneşti, alergi, cazi, Te ridici rege \"
Mirceşti,   16 mai 1877
Dar cînd eşti România, adică un pitic închi? între trei coloşi (a ?e citi dulăi) *, ce poţi ?ă faci pentru a-ţi ?alva exi?tenţa şi naţionalitatea? Coloşii au fantezia ?ă-şi mă?oare forţele la fiecare cinci?prezece ?au douăzeci de ani; ?e îngrijorează ei de nefericitul pitic care e?te în drumul lor? De?igur nu, ei trec, îl ?trive?c şi, odată lupta terminată, ?e întorc la ei aca?ă lă?în-du-1 gemînd, la pămînt. Atunci vin bunele bătrîne femei ale diplomaţiei pentru a-i da îngrijirile lor şi a-1 acoperi cu bandaje care ?e tran?formă în adevărate lanţuri. Nefericitul geme şi mai rău şi Europa îşi ?pune: „Dar ce vrea copilaşul ace?ta gălăgio?? nu e?te niciodată mulţumit. Vrei ?ă taci odată, bro?coiule?" etc.
A?ta ni ?-a întâmplat nouă, ă?tora, românilor, cărora diplomaţia n-a vrut niciodată, ?au nu a îndrăznit niciodată, ?ă ne creeze o poziţie bine definită. Tratatul de la Pari? face menţiune de?pre neutralitatea ţării noa?tre, dar, departe de a-i da acelaşi caracter ca acela al Belgiei şi Elveţiei, o leagă de neutralitatea Imperiului Otoman. Ce ?e întîmplă? Suferim cu regularitate toate loviturile care urmează pro?tiilor Sublimei Porţi şi a tuturor acţiunilor Ru?iei. Vizirul nu şi-a făcut cheful**, nu şi-a fumat ciubucul***, ră?punde in?olent vreunei propuneri a cabinetului de la Peter?burg.. . Război. . şi Prutul e?te trecut. Pentru ce? Pentru că un Bourke1 englez ar fi declarat în plin Parlament că neutralitatea ?pecială a României nu e?te în?cri?ă în tratatul de la Pari?. Deci România poate fi, fără urmări grave, călcată m picioarele cailor cazaci ?au alţii şi, într-o bună dimineaţă, ?e vede inundată de hoarde înregimentate care merg, ?e ?pune, ?ă elibereze pe creştinii din Orient. E?te o cruciadă în favoarea bulgarilor, foarte bine, dar pentru noi e?te o di?trugere. Trei ?ute de mii de ruşi intră cîntînd arii a?iatice şi iau poziţia de-a lungul Dunării; turcii, pentru a-i pedep?i, bombardează oraşele noa?tre de pe mal, nefericiţii locuitori fug în interiorul ţării, între-bîndu-?e cu naivitate dacă e?te ?fîrşitul lumii.. . Nu, nu e?te ?fîrşitul lumii, e?te con?ecinţa certurilor diplomatice de acum douăzeci de ani2.
Ce e de făcut ?.. . Ei bine, în loc de a fi ?triviţi, în linişte şi pro?teşte, între ciocan şi nicovală, ?ă ne ridicăm pe vîrful picioarelor, pentru a ne înălţa puţin şi pentru a atinge a?tfel înălţimea unei adevărate ?ăbii. După acea?ta, ?ă ne dezmorţim braţele amorţite de ?ecole şi ?ă dăm o dovadă de vitalitate acelora care ne tratau ca pe nişte băieţaşi. Să ?trigăm tare în urechile ruşilor şi ale turcilor: „Trăia?că independenţa României!" şi ?ă intrăm curajo? în foc. Vom ieşi foarte di?truşi, poate, dar cel puţin oţeliţi prin foc. Deci, de?tul cu umilinţele, de?tul cu mizeriile! Sau ?tăpîni la noi aca?ă, ?au nu mai avem ca?ă! Turcii ?înt tari ca nişte... turci,
* în original, joc de cuvinte: colo??e?-molo??e?,
**, *** în original, în limba română eu ortografie franceză.
e?te aceeaşi veche pove?te, erau mult mai puternici acum patru ?ecole, şi noi ?întem mult mai aproape de ?trăbunii noştri, decît ei de ai lor.
Duelul no?tru cu ?uzeranii în papuci a şi început, şi mica noa?tră armată ?-a purtat pînă în prezent într-un chip care îmi înf ierbîntă bătrînul meu ?înge; ea ?e va bate bine, acea?tă mînă de recruţi ?mulşi de la munca cîmpului, căci vederea teribililor başbuzuci i-a făcut ?ă izbucnea?că în rî?... „A?ta e?te? a?ta e?te? numai a?ta e?te?" Ace?ta a fo?t ?trigătul lor glumeţ, năpu?tindu-?e pe?te ei.
Ah! dragă prietene, ?înt mişcat ?criind ace?te rînduri, fac eforturi pentru a-mi reţine lacrimile. Nu ?urîde faţă de entuzia?mul meu; nu poetul îţi vorbeşte, ci un om nefericit de a nu mai fi tînăr, pentru a merge ?ă moară la hotare. Am ?oţie şi copil pe lîngă care trebuie ?ă ?tau de pază, în mijlocul gravelor evenimente din ţara mea. Dumneata, care ?tai alături de mama dumitale adorată, mă vei înţelege.
Dar de?tul cu politica, mă înăbuşă. Dacă te duci ?ă vezi pe d-na Raymond3, prezintă-i amiciţiile mele şi aminteşte-i de făgăduiala pe care mi-a fâcut-o de a-mi ?crie. Scrie-mi şi dumneata; ?cri?orile dumitale plăcute îmi înviorează ?piritul şi inima. Mulţume?c lui Got pentru bunele ?ale cuvinte şi multă afecţiune dumitale din partea Paulinei şi a Măriei.
Vechiul dumitale prieten,
V. Alec?andri
Aştept cu nerăbdare ceea ce numeşti mica dumitale plachetă de rime 4; am ?ă-ţi trimit şi eu ceva a?emănător, dacă înţelegi româneşte.
CĂTRE LUCIE DUCA
252
Mirceşti, 28 mai 1877
Ma chere Lucie,
Vou? ete? la plu? aimable de? niece? et la plu? gracieu?e de? filleule?. Mărie, de ?on cote, declare que vou? ete? la plu? adorable? de? cou?ine?. Voilâ ce que l'on gagne   â ecrire
332
de charmante? petite? lettre? pleine? de coeur et d'amenite. La votre m'a d'autant plu? ravi qu'elle contient une invita-tion qui me tire d'un fier embarra?. Cette invitation je l'accepte et vou? en remercie cordialement.
Mărie veut me ?uivre â Bucare?t pour embra??er ?a nou-velle cou?ine et ?e? ancienne? amie? de pen?ion. Comment lui refu?er ce plai?ir? Mai? ou la loger, au milieu de l'encom-brement militaire 1 de la capitale ? Tou? le? hotel? ?ont bou-re? d'etranger? et d'officier?, une jeune fille ne peut decem-ment y mettre le pied. Vou? avez compri? mon embarra?, chere Lucie, et vou? venez tendre la main pour m'en tirer; mer ci de bon coeur et â charge de revanche.
C'e?t donc convenu: Mărie demeurera chez, vou? pendant le? dix â douze jour? que je pa??erai â Bucare?t. Je vou? la confie entierement, etant ?ur qu'elle ?'amu?era et qu'elle gagnera beaucoup dan? votre affectueu?e intimite.
Mon arrivee lâ-ba? aura lieu dan? le courent de la ?emaine prochaine, je vou? avertirai du jour par un telegramme. En attendant, toute la colonie de Mirceşti vou? embra??e tendrement, ?an? oublier George?.
Votre oncle affectione.
Miile bonne amitie â votre chere maman 2.
V. Alec?andri
■ ■
Mirceşti, 28 mai 1877
Draga mea Lucie,
Eşti cea mai drăguţă dintre nepoate şi cea mai graţioa?ă dintre fine. Mărie, la rîndul ?ău, declară că eşti cea mai încîntătoare verişoară. Iată ce cîştigi cînd ?crii atît de plăcute mici ?cri?ori pline de inimă şi de căldură. Scri?oarea dumitale m-a îneîntat cu atît mai mult, cu cît ea conţinea o invitaţie care mă ?coate dintr-o mare încurcătură. Acea?tă invitaţie o prime?c şi îţi mulţume?c călduro?.
Mărie doreşte ?ă mă urmeze la Bucureşti pentru a-şi îmbrăţişa noua verişoară şi vechile ?ale prietene de pen?ion. Cum ?ă-i re?pingi acea?tă plăcere? Dar unde ?ă locuia?că, în mijlocul îngrămădelii militare1 din capitală? Toate hotelele ?înt înţe?ate cu ?trăini şi cu ofiţeri, o fată tînără
333
nu poate pune piciorul acolo. Ai înţele? încurcătura mea, iubită Lucie, ji vii ?ă întinzi mîna pentru a mă ?coate din ea, mulţume?c din toată inima şi rămîn îndatorat.
E?te deci ?tabilit: Mărie va locui la voi timp de zece-două?prezece zile cît voi rămîne la Bucureşti. Ţi-o încredinţez pe de-a întregul, fiind ?igur că ?e va di?tra şi că va cîştiga mult în intimitatea dumitale afectuoa?ă.
So?irea mea acolo va avea loc în cur?ul ?ăptămînii viitoare, vă voi înştiinţa de?pre ziua ?o?irii printr-o telegramă. Pînă atunci, întreaga colonie din Mirceşti vă îmbrăţişează cu drago?te, fără ?ă-1 uite pe George?.
Unchiul vo?tru iubitor,
V. Alec?andri
Mii de bune amiciţii iubitei voa?tre mame 2.
253
Mirceşti, 2 juillet 1877
Ma chere Lucie,
Je me ?uiş tant trimbale dan? le? rue? de Bucare?t pendant troi? ?emaine?, 1 j'ai tant ete cahote ?ur le? pave? de cette malheureu?e viile, j'ai tant etouffe, tant tran?pire dan? ?on atmo?phere ?enegalienne, qu'arrive chez moi je ?uiş tombe malade. Cependant, l'air pur de la vallee de Sereth et la bonne eau de Mirceşti m'ont remi? de ?uite. Quant k Mărie, elle ?emble atteinte de la no?talgie de Bucare?t ... y aurait-elle lai??e une parcelle de ?on coeur?
La noce de Bebe 2 a eu lieu enfin, grâce â mon interven-tion aupre? de? autorite? communale?. Le jeune couple a pri? ?a volee le jour meme du mariage, il e?t alle entamer ?a lune de miel hor? frontiere. Troi? jour? apre? Noemi a quitte Mirceşti, â ?on tour, pour ?e rendre â Pari? aupre? de ?on pere 3 malade. Voilâ donc toute la colonie francai?e di?parue ! II ne re?te ici, actuellement, que mon frere qui fait de jardi-naje et ?'occupe de fleur? en ?ouvenir de ?e? fille?.
Le jour du mariage de ma niece, nou? avon? eu l'agreable ?urpri?e de voir arriver le general Douka 4 ain?i que Jean5
et Olga. Vou? manquiez ?eule â la fete (quand je di? vou?, je ?ou?entend? au??i George?), on vou? a beaucoup regrette et l'on a porte un toa?t aux cher? ab?ent?.
Donnez-nou? parfoi? de? nouvelle? de Bucare?t, Mărie en e?t tre? friande et ?i vou? lui ecrivez directement ne man-quez pa? de l'engager ?erieu?ement â ?e remettre au travail de la mu?ique et de la peinture. Dite?-lui au be?oin que c'e?t la Prince??e elle meme qui l'exige.
Au re voir, chere Lucie (vou? m'avez promi? de venir â Mirceşti et nou? y compton? tou?). Embra??ez George? de notre part et recevez tou? un paquet de gro? bai?er? campagnard?. Votre oncle affectionne,
V. Alec?andri
Miile bonne? amitie? â votre mere.
Mirceşti, 2 iulie 1877
■
Dragă Lucie,
Atît m-am trambalat pe ?trăzile Bucureştiului timp de trei ?ăptâ-mîni f, atît am fo?t zdruncinat pe pavajele ace?tui nefericit oraş, atît m-am ?ufocat, atît am tran?pirat în atmo?fera ?a ?enegaleză, încît ajun? la mine, am căzut bolnav. Totuşi, aerul pur din valea Şiretului şi apa bună din Mirceşti m-au în?ănătoşit numaidecît. Cît de?pre Mărie, pare ?ă fie atin?ă de no?talgia Bucureştiului. .. şi-o fi lă?at acolo o bucăţică de inimă?
Nunta lui Bebe 2 a avut loc în ?fîrşit, datorită intervenţiei mele pe lîngă autorităţile comunale. Tînăra pereche şi-a luat zborul chiar în ziua că?ătoriei; ?-a du? ?ă-şi înceapă luna de miere în afara frontierei. Trei zile după aceea Noemi a pără?it Mirceştii, la rîndul ?ău, pentru a ?e duce la Pari? lîngă tatăl3 ?ău bolnav. Iată deci întreaga colonie franceză di?părută ! Nu a mai răma? aici, acum, decît fratele meu care face grădinărie şi ?e ocupă de flori în amintirea fiicelor ?ale.
în ziua că?ătoriei nepoatei mele, am avut plăcuta ?urpriză ?ă-i vedem venind pe generalul Duca 4, pe Jean 5 şi Olga. Numai voi ?inguri lip?eaţi de la ?ărbătoare (cînd ?pun numai voi, ?ubînţeleg şi pe George?), aţi fo?t mult regretaţi şi ?-a ridicat un toa?t iubiţilor ab?enţi.
Dâ-ne cîteodată veşti din Bucureşti, Mărie e?te foarte dornică şi, dacă îi ?rrii per?onal, nu uita ?ă o Îndemni ?erio? ?ă ?e pună pe lucru la muzică şi la pictură. Spune-i la nevoie că Prinţe?a în?ăşi i-o cere.
334
335
La revedere, draga Lucie (mi-ai făgăduit ?ă vii la Mirceşti, şi ne bizuim toţi pe acea?ta). îmbrăţişează pe George? din partea noa?tră şi primiţi toţi un pachet de bune ?ărutări de la ţară.
Unchiul vo?tru iubitor,
V. Alec?andri
Mii de bune amiciţii mamei dumitale.
CĂTRE LUDOVIC SCHONDORF
254
Mirceşti, 11 juillet 1877
Mon cher Mon?ieur Schondorfl,
Mon frere m'a promi? de revenir â Mirceşti prochaine-ment pour re?pirer librement pendant le? journee? de grande chaleur qui approchent avec la canicule. J'e?pere que vou? Faccompagnerez pui?que Mirceşti vou? a lai??e de ?i agrea-ble? ?ouvenir?. Nou? feron? de jolie? pfomenade? dan? la lunka, et peut-etre feron? nou? une bonne affaire, en pa??ant. Ayant fait faire le recen?ement d'une pârtie de mon boi?, j'y ai trouve un certain nombre de beaux chene? dont je me ?eparerai volontier? ?i j'en trouvai? un prix rai?onable. Ce? arbre? ?ont de premiere qualite et donneraient d'excellente? traver?e?, facile a tran?porter â la gare et par con?equent, facile â livrer au commerce. Voyez â combiner quelque cho?e en vue de cette marchandi?e. Je vou? Serai tre? oblige ?i vou? trouvez un acquereur.
Dan? l'e?poir de Vou? voir arriver bientot, je vou? ?erre la main affectueu?ement.
V. Alec?andri Gi-contre, le tableau de? chine? de la lunka : 471 chene? me?urant 1000 centimetre de circonference 455 —   id  — 110
522
110 120
488 —	—	130
353 —	—	140
297 -	—	150
221 —	—	160
194 —	—	170
139 —	—	180
107 —	—	190
105 —	—	200
3352		
N.B. On trouverait un nombre, au moin? egal, de chene? dan? le re?te du boi?.
Adre?a pe plic : Mon?ieur Loui? Schondorf 17, ?tr. Olympului Bucureşti
Mirceşti, 11 iulie 1877
Iubite domnule Schondorfl,
Fratele meu mi-a făgăduit ?ă vină în curînd la Mirceşti pentru a re?pira liber pe timpul zilelor de mare căldură care ?e apropie cu canicula. Nădăjduie?c că îl veţi în?oţi pentru că Mirceştii v-au lă?at aşa de plăcute amintiri. Vom face frumoa?e plimbări în luncă * şi poate vom face, în treacăt, o bună afacere. Făcînd recen?ămîntul unei părţi a pădurii mele, am gă?it acolo un număr oarecare de frumoşi ?tejari de care m-aş de?părţi bucuro?, dacă aş gă?i un preţ potrivit. Aceşti arbori ?înt de calitatea întîia şi ar da nişte foarte bune traver?e, uşor de tran?portat la gară şi, prin urmare, uşor de livrat în comerţ. încercaţi ?ă aranjaţi ceva în legătură cu acea?tă marfă. Vă voi fi foarte obligat dacă veţi gă?i un muşteriu.
în ?peranţa de a vă vedea în curînd, vă ?trîng mîna cu afecţiune.
V. Alec?andri
Pe ver?o, tabloul ?tejarilor din luncă **
471 ?tejari mă?urînd 1000 de centimetri în circonferinţă
în original, în limbă română.
336
337
[............................]*
N.B. S-ar gă?i un număr, cel puţin egal, de ?tejari în re?tul pădurii.
Adre?a pe plic: Domnul Loui? Schondorf 17, ?tr. Olympului Bucureşti
CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT
255
Mirceşti, 24 iul. 1877
Domnul meu 1,
Demn de toată lauda şi de încurajare e?te ?copul d-voa?tre ■de a deprinde publicul român din Au?tro-Ungaria cu ortografia şi cu graiul din România. Unificarea limbei va deveni o şi mai ?trîn?ă legătură de rudire între fraţii din ambele poale ale Carpaţilor.
Cu mare plăcere dar vin a ră?punde la îndemnul d-voa?tre, trimiţîndu-vă deocamdată portretul meu şi rezervîn-du-mi mulţumirea de a colabora mai tîrziu la Albina Daciei 2.
Pană atunci, vă ?înt recuno?cător că aţi avut duioa?a şi delicata gîndire de a [nu] mă de?părţi de mult regretatul meu amic, C. Negri. Acea?tă atenţie preţioa?ă pentru mine mi-a in?pirat o adevărată ?impatie pentru Albina Daciei şi pentru ?timabilul ei redactor.
Primiţi, domnul meu, încredinţarea ?imţirilor mele ce^e mai amicale,
V. Alec?andri
P.S. Dacă-mi e?te permi? a vă exprima o dorinţă, ?ub forma unui con?iliu, v-aş îndemna ?ă ştergeţi din fruntea foaiei ce vroiţi a redacta cuvîntul beletri?tică, cuvînt puţin
* Urmează tabelul de la p. 336—337.
338
armonio?, fără un înţele? lămurit şi în care ?e întîlne?c cuvîntul turce?c bele şi cuvîntul tri?t. în Moldova termenul beletri?tic are un ?unet barbar ?i un caracter comic.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
256
Mirceşti, 5 ?ept. 1877
Moş Pi?oi,
Bucură-te de bucuria noa?tră. Ne-am logodit copila cu Mitică Catargi. Copiii ?e convin foarte mult şi ?e vor cununa în luna lui octombrie. Să vii, ?ă a?işti la cununie ca martor, ca prieten şi ca neam. Iar la ma?ă, ?ă mi te faci cuc.
Mărie şi Paulina te ?ărută. Eu te ?trîng în braţe voiniceşte.
i
CĂTRE REGINA ELISABETA
V. Alec?andri
257
Mirceşti, 20 ?ept. 1877
Madame,
Sil e?t une de?tinee digne d'envie, c'e?t celle d'une Prince??e qui regne ?ur un peuple brave et intelligent qu'Elle ?ait apprecier â ?a ju?te valeur, qu'Elle ?ait aimer en veritable mere, qu'Elle ?ait con?oler, comme un ange bienveillant.
339
dan? le? moment? de cruelle? epreuve?. Cette de?tinee Dieu l'a accordee â Votre Alte??e, Madame et vou? avez ?u l'accep-ter en femme de. coeur et de haut intelligence, en Vou? ele-vant Vou?, Prince??e, au rang de ?oeur de charite.
Certe?, il e?t beau de combattre pour l'honneur de ?on pay? et d'affronter la mort avec le ?toici?me traditionnel de? ancetre?, mai? au??i quelle ineffable impre??ion doit re??en-tir le ?oldat tombe ?ur le champ de bataille, alor? qu'il ?e ?ent revenir â la vie ?ou? le? regard? compati??ant? â la voix con?olatrice de ?a Souveraine!
Heureux no? ?oldat? qui apre? avoir ete vaillament con-duit? au feu par leur chef militaire, apre? avoir cimente de leur ?ang l'edifice de notre gloire, trouvent leur recompen?e dan? le? ?ourire? maternel? de toute une legion de coeur? de-voue?. Quelle douce et touchante confraternite entre le peuple et le? haute? cla??e? de la ?ociete ! C'e?t lâ un ?pectacle qui pre?age bien d'une Nation et dont la vue rehau??e le? ame?.
Vou? qui ete? poete et qui voyez mieux qu'un autre le cote ?ublime de chaque ?ituation, trouvez-vou? quelque cho?e de plu? touchant qu'une Souveraine a??i?e au chevet d'un pauvre ble??e et ecrivant ?ou? ?a diete une lettre â ?a mere ? Voilâ, certe?, un ?ujet de tableau qu'un peintre ?era fier de traiter un jour alor? que l'heure aura ?onne pour lui de deve-nir grand arti?te. Con?ervez, Madame, la copie de la lettre
que Votre Alte??e a ecrite â l'hopital de ..... comme un
temoignage d'une de vo? plu? belle action. Votre Alte??e aura la bonte de me la mpntrer quand j'aurai? l'honneur de lui exprimer de vive voix me? ?entiment? d'admiration et de gratitude. Je di? gratitude parce que je vou? retrouve dan? le? circon?tance? actuelle? telle que je vou? ai jugee de prime abord, bonne, grande et genereu?e ?an? o?tentation.
Et ?avez Vou? quelle e?t votre plu? chere recompen?e pour le noble devouement dont Votre Alte??e fait preuve enver? le? malheureux ble??e?? C'e?t qu'â l'admiration generale et aux benediction? de ceux dont vou? allegez le? ?ouffrance?, vient ?e joindre le ?ourire attendri de votre enfant qui Vou? regarde de lâ haut.
Que ne, ?ui?-je libre de me? action? pour pouvoir a?i?-ter aux trait? de brayure de nptre  jeune  ârrnee  et aux
340
trait? d'humanite de Votre Alte??e! Un devoir imperieux me retient loin de? champ? de bataille et de? ambulance?. Je mărie ma fille â un brave jeune homme conue et e?time de Votre Alte??e, Mr. Demetre Catargi.
Le mariage aura lieu le 6/18 octobre, et le jour meme de la ceremonie le jeune couple partira pour l'etranger. En allant en France, il pa??era par Vide afin d'aller pre?enter leur? re?pectueux hommage? â S.A. la Prince??e votre mere, heureux ?'il? etaient charge? pour Elle d'une lettre ou d'une co-mmi??ion de Votre Alte??e.
Quoiqu'il en ?oit, je prie votre Alte??e de daigner agreer pour Elle ain?i que pour le Prince l'hommage de? ?entiment? de profond re?pect de me? deux enfant? et de croire plu? que jamai? â l'admiration? avec laquelle
j'ai l'honneur d'etre de votre Alte??e le tre? obei??ant et devoue ?erviteur,
V.. Alec?andri
-
Mirceşti, 20 ?ept. 1877
Doamnă,
Dacă e?te o ?oartă demnă de invidiat, e?te aceea a unei Prinţe?e care domneşte a?upra unui popor curajo? şi inteligent pe care ea ştie ?ă-1 aprecieze la adevărata lui valoare, pe care ea ştie ?ă-1 iubea?că la fel ca o adevărată mamă, pe care ştie ?ă-1 mîngîie ca un înger binevoitor, în, momente de grea încercare. Acea?tă ?oartă Dumnezeu a hărăzit-o Alteţei-voa?tre, Doamnă, şi voi aţi ştiut ?ă o primiţi ca o femeie inimoa?ă şi cu o-mare inteligenţă, ridieîndu-vă voi, Prinţe?ă, în rîndul ?urorilor de caritate.
De?igur, e?te frumo? ?ă te baţi pentru onoarea ţării tale şi ?ă înfrunţi moartea cu ?toici?mul tradiţional al ?trămoşilor, dar, de a?emenea, ce impre?ie de necrezut trebuie ?ă ?imtă ?oldatul căzut pe cîmpul de luptă, atunci cînd. ?e ?imte revenind la viaţă ?ub privirile miloa?e, la vocea 'mîngîietoare a. ?uveranei ?ale.
Fericiţi ?oldaţii noştri care, după ce au fo?t conduşi cutezători în foc de către şeful lor militar, după ce au cimentat cu ?îngele lor edificiul gloriei
3411
noa?tre, îşi gă?e?c ră?plata în ?urî?urile maternele ale unei întregi legiuni de inimi devotate. Ce blîndă şi mişcătoare fraternitate între popor şi înaltele cla?e ale ?ocietăţii! E?te ace?ta un ?pectacol care preve?teşte binele unei Naţiuni şi a cărui vedere înalţă ?ufletele.
Voi care ?înteţi poetă şi care vedeţi mai bine decît altcineva partea minunată a fiecărei ?ituaţii, gă?iţi ceva mai mişcător decît o ?uverană aşezată la căpătîiul unui biet rănit şi ?criind ?ub dictarea ?a o ?cri?oare mamei ?ale? Iată, cu ?iguranţă, un ?ubiect de tablou pe care un pictor ar fi mîndru ?ă-1 tra?eze într-o zi, atunci cînd cea?ul ar fi ?unat pentru el ?ă devină un mare arti?t. Pă?traţi, Doamnă, copia ?cri?orii pe care Alteţa-voa?tră a ?cri?-o în ?pitalul.. . ca pe o mărturie a uneia dintre cele mai frumoa?e fapte ale voa?tre. Alteţa-voa?tră va avea bunătatea ?ă mi-o arate cînd voi avea onoarea ?ă-i exprim cu voce tare ?entimentele mele de admiraţie şi de recunoştinţă. Spun recunoştinţă pentru că vă regă?e?c în împrejurările de faţă aceeaşi pe care am judecat-o de la prima apropiere, bună, mare şi generoa?ă fără o?tentaţie.
Şi ştiţi voi care e?te cea mai ?cumpă recompen?ă pentru nobilul devotament pe care 1-a arătat Alteţa-voa?tră faţă de nenorociţii răniţi? E?te aceea că la admiraţia generală şi la binecuvîntările celor cărora le uşuraţi -?uferinţele, vine ?ă ?e adauge ?urî?ul înduioşat al copilului vo?tru care vă priveşte de acolo de ?u?.
De ce nu ?înt eu liber pe faptele mele pentru a putea ?ă iau parte la tră?ăturile de curaj al tinerei noa?tre armate şi la tră?ăturile de umanitate .ale Alteţei-voa?tre. O datorie de neînlăturat mă reţine departe de cîmpurile de luptă şi de ambulanţe. Că?ătore?c pe fiica mea cu un brav tînăr, cuno?cut ■şi ?timat de Alteţa-voa?tră, dl. Dimitrie Catargi.
Că?ătoria va avea loc la 6/18 octombrie şi chiar în ziua că?ătoriei tînăra pereche va pleca în ?trăinătate. Mergînd în Franţa, va trece prin Wied pentru a merge ?ă-şi prezinte re?pectuoa?ele lor omagii Prinţe?ei, mamei voa?tre, fericiţi dacă vor fi în?ărcinaţi pentru ea cu o ?cri?oare ?au cu un ■comi?ion din partea Alteţei-voa?tre.
Oricum ar fi, rog pe Alteţa-voa?tră ?ă binevoia?câ ?ă primea?că pentru ea, cum şi pentru Prinţ, omagiul ?entimentelor de profund re?pect al celor doi copii ai mei şi ?ă creadă mai mult decît oricînd în admiraţia cu care .am onoarea ?ă fiu al Alteţei-voa?tre cel mai ?upu? şi devotat ?ervitor,
V. Alec?andri
342
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
258
Mirceşti, 25 ?ept. 1877
Moş Pi?oi,
Nunta ?e va face în ziua de 9/21 octomvrie dimineaţa,, la unul după-amiazi. La 2, ma?ă cu beţie, la 5 1/2 în?urăţeii pleacă cu trenul la Pari?, iar părinţii rămîn pentru a petrece bătrîneşte pînă a doua zi. Toţi mu?afirii vin cu trenul de dimineaţă şi ?e întorc cu cel de ?eară, nefiind de?tul loc în ca?ă pentru culcuş. Ace?ta e?te programul. Nu îndemn cucoanele ?ă ?e o?tenea?că cu venirea lor la Mirceşti, în tualetă de nuntă, pentru că în împrejurările tri?te de a?tăzi, cînd împregiurul Plevnei zac ?ute de români neîngropaţi, nu ?e cuvine ?ă fie zbînţuială în ca?a lui Alec?andri. De aceea şi expeduie?c pe în?urăţei în ?trăinătate chiar în ziua cununiei lor.
Nunta fiind o ?implă ceremonie în familie, tu eşti rugat ?ă vii ca ?ă aduci binecuvîntări şi ve?elie. Mărie şi Paulina te aşteaptă cu braţele de?chi?e. Dacă ar vroi ?ă vină şl neva?ta ta, ne-ar face mare mulţemire, dar eu nu îndrăzne?c,, ?ă o îndemn, căci mă tem ?ă o expun la o o?teneală zadarnică. Ca?a mea fiind o cutie, trebuie damele ?ă facă voiagiul în tualetă, ?ă ?e ?coale di?-de-dimineaţă, şi ?eara, pe frig,, ?ă ?e puie iar la drum, căci nu am unde ?ă le adăpo?te?c pe noapte. Poate ?ă ne gă?im vro 40 de per?oane în ziua cununiei, închipuieşte-ţi ce harhalae !
Dar, în ?fîrşit, la? la apreţiorea ta, ?ă faci cum vei gă?i. mai bine.
Paulina, Mărie şi eu trimitem complimente afectuoa?e ?oţiei tale şi pe tine te îmbrăţişăm cu drago?te,
V. Alec?andri-
259
Iaşi, 1 oct. 1877
Moş Pi?oi,
Pentru mai multe rezoane, nunta Măriei ?e va celebra la Iaşi, în bi?erica Sf. Spiridon, în ziua de 9 octombrie, la
343
ora 11 ore dimineaţă, la 12 oare, mare dejun la Binder, la 3 1/2 tinerii pleacă in ?trăinătate.
Cu chipul ace?ta ?cap de o mare şi grozavă harhalaie, căci unde aş fi putut adăpo?ti 40 de per?oane în că?uţa din Mirceşti? S-ar fi gă?it mai rău decît ?ardelele în putină.
Să nu cumva ?ă lip?eşti de la nuntă, Pi?oiule, căci apoi ?tricăm brînza împreună. Ră?punde-m[i] la Mirceşti dacă vii şi dacă aduci pe neva?tă-ta?
Că?ătoria civilă ?e va face la Mirceşti, gioi ?au vineri.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
260
Mirceşti, duminică, [2 octombrie 1877]
Moş Pi?oi,
Că?ătoria Măriei ?e va face, precum ţi-am ?cri?, duminică 9 oct., în bi?erica Sf. Spiridon, la 11 ore dimineaţa. Dejun la 12 şi "plecarea copiilor la 3 1/2; ?ă nu lip?eşti, că-ţi gă?eşti Bacăul.
Că?ătoria civilă va avea loc în Mirceşti gioia viitoare, 6 oct. Ţin foarte mult ca ?ă fii unul din marturi şi ?ă pui turaoa 1 ta în regi?trul primăriei. Să nu lip?eşti, că mă fac foc. Fără tine nimic nu ?e poate face cu bine şi cu bucurie. Vină dar gioi dimineaţa. Te aşteptăm cu braţele de?chi?e şi te îmbrăţişăm,
V. Alec?andri
■
CĂTRE GEORGES DUCA
261
1877
Mirceşti, 2 oct.
Mon cher George?,
En con?ideration de l'exiguite de ma mai?on, il a ete decide que la ceremonie religieu?e du mariage de Mărie ?e
fera â Ja??i, le 9 oct., 11 heure? du matin, dan? l'egli?e de St. Spiridon; cependant le mariage civil aura lieu â Mirceşti, jeudi prochain, 6 oct. Je deşire que tu y a??i?te? avec Lucie, pour ?igner au regi?tre de l'Etat civil, en qualite de temoin?.
Viendrez-vou? ? Vou? nou? rendrez tre? heureux et je profiterai de votre pre?ence ici pour te parler de l'affaire dont tu m'a? entretenu dan? ta lettre. Nou? vou? attendron? par le train de jeudi matin et, en attendant, nou? vou? embra-??on? tendrement.
Ton oncle affectione,
V. Alec?andri
N'oublie pa? la fourrure de Mărie. Son voyage en depend. Mărie deşire avoir un portefeuille de poche.
Mirceşti, 2 oct. 1877
Iubite George?,
Ţinînd ?eama de ?trîmtoarea ca?ei mele, ?-a hotărît ca ceremonia religioa?ă a că?ătoriei Măriei ?ă ?e facă la Iaşi, la 9 oct., ora 11 dimineaţa, în bi?erica Sf. Spiridon; cu toate ace?tea că?ătoria civilă va avea loc la Mirceşti, joia viitoare, 6 oct. Dore?c ca tu ?ă iei parte cu Lucie pentru a ?emna în regi?trul ?tării civile, în calitate de martor.
Veţi veni ? Ne veţi face foarte fericiţi şi mă voi folo?i de prezenţa voa?tră aici pentru a-ţi vorbi de?pre afacerea de care mi-ai pomenit în ?cri?oarea ta. Vă aşteptăm la trenul de joi dimineaţă şi, pînă atunci, vă îmbrăţişăm cu drago?te.
Unchiul tău iubitor,
■ i
I
■
. -
V. Alec?andri
... Nu uita blana, Măriei. Călătoria ?a. depinde de acea?ta. Mărie doreşte un portofel pentru geantă.
344
345
CĂTRE AGLAE ALLAUX
262
Mirceşti, 5 oct. 1877
Chere prince??e,
J'accepte avec bonheur le? voeux ?incere? que vou? m'adre??ez â l'occa?ion du mariage de ma fille, car il? par-tent d'un coeur coutumier de? noble? et affectueux ?enti-ment?. Mărie e?t toate heurcu?c de devenir la cou?ine 1 d'une per?onne qui a toujour? eu pour ?on pere une veritable ami-tie. Elle e?pere que vou? reporterez ?ur elle une pârtie de cette amitie â laquelle elle attache beaucoup de prix et dan? cet e?poir, elle vou? prie de la traiter non comme une cou?ine, mai? comme votre fille bien aimante et bien re?pec-tueu?e.
Le jeune homme qui a fixe ?on choix e?t autant de mon gout que du ?ien; il po??ede de ?olide? qualite? et ?e recom-mande principalement â me? yeux par ?on amour de la familie. II aime ?on pere, il adore ?a mere. Je lui confie donc mon enfant le? yeux ferme?, etant ?ur qu'il ?aura la rendre heureu?e.
Le mariage aura lieu â Ja??i, le 9 octobre; et ce meme jour le jeune couple partira pour Pari?, pour ?e rendre de lâ en Italie.
Quant â moi, chere prince??e, je compte m'enfermer â Mirceşti pour tout l'hiver et me remettre enfin au travail, ?i le? circon?tance? politique? me le permettront.
En me ?eparant de ma fille, je revien? â mon pay? pour etre tout â lui. J'ai be?oin d'etre exempt de toute preoccupa-tion per?onnelle, afin d'admirer â mon ai?e la bravoure ob?ti-nee de notre jeune armee. Quelle ?urpri?e ! n'e?t-ce pa?? De ?imple? pay?an? arrache? â la charrue devenir de? hero? en un coup de main. Mon coeur a pri? de? proportion? qui m'e-touffent depui? l'affaire de Grivitza. Enfin nou? ?omme? quelqu'un dan? ce monde. C'e?t beaucoup, c'e?t plu? que l'on ne pouvait e?perer.
346
Pourtant je me di? chaque jour, comme vou?, quand cela finira-t-il ? Nou? avon? gagne no? eperon?, nou? pourrion? peut-etre nou? retirer de la lutte, en lai??ant â no? allie? l'honneur de prendre Con?tantinopole dont nou? n'avon? que faire.
No? ?acrifice? ont ete ju?qu'â pre?ent trop con?idera-ble?, nou? avon? ?ix miile homme? hor? de combat et ce qu'il y a de vraiment ?urprenant c'e?t que no? ?oldat? ont pri? gout â la guerre et ne manife?tent qu'un ?eul deşir, celui de continuer la lutte. Ju?qu'â no? ble??e? qui font de? voeux de guerir au plu? vite pour ?'en retourner en Bulgarie. C'e?t le ca? de croire că românul e puiul dracului.
Le? curcani ont merite de? plume? d'aigle â leur? bonnet?. Quelle race ! et comme c'e?t bon de ?e dire que c'e?t la notre !
Ma femme et ma fille vou? prient d'agreer l'expre??ion de leur? ?entiment? le? plu? affectueux, auxquel? je joine? me? meilleure? amitie? pour vou? et pour Mr Allaux.
V. Alec?andri
Mirceşti, 5 oct. 1877
Scumpă prinţe?ă,
Prime?c cu bucurie urările ?incere pe care mi le adre?aţi cu ocazia că?ătoriei fiicei mele, căci ele porne?c dintr-o inimă obişnuită cu ?entimentele nobile şi afectuoa?e. Mărie e foarte fericită ?ă devină verişoara 1 unei per?oane care a avut întotdeauna pentru tatăl ei o adevărată prietenie. Ea ?peră că veţi ră?frînge a?upra ei o parte din acea?tă prietenie, pe care o preţuieşte foarte mult, şi cu acea?tă nădejde vă roagă ?ă o ?ocotiţi, nu ca pe o verişoara, ci ca pe fiica dumneavoa?tră foarte iubitoare şi foarte re?pectuoa?ă.
Tînărul pe care şi 1-a ale? core?punde atît gu?tului meu, cît şi al ei; po?edă calităţi ?olide şi mai ale? creşte în ochii mei prin drago?tea lui pentru familie. îşi iubeşte tatăl şi îşi adoră mama. îi încredinţez deci pe copila mea cu ochii închişi, fiind ?igur că va şti ?ă o facă fericită.
Că?ătoria va avea loc la Iaşi, la 9 octombrie, şi în aceeaşi zi tînăra pereche va pleca la Pari?, ca de acolo ?ă ?e ducă în Italia.
Cît de?pre mine, ?cumpă prinţe?ă, am de gînd ?ă mă închid la Mirceşti pentru toată iarna şi ?ă mă aşez în ?fîrşit din nou pe lucru, dacă împrejurările politice mi-o vor permite.
347
De?părţindu-mă de fiica mea, mă reîntorc la ţara mea ca ?ă fiu cu totul al ei. Am nevoie ?ă fiu ?cutit de orice preocupare per?onală pentru ca ?ă admir în voie vitejia îndîrjită a tinerei noa?tre armate. Ce lucru uimitor! nu-i aşa? Simpli ţărani, ?mulşi de la plug, ?ă devină dintr-o dată eroi. Inima mea a luat proporţii care mă înăbuşă, de cînd cu cele petrecute la Griviţa. în ?fîrşit, ?întem cineva în lumea acea?ta. E mult! E mai mult decît ?-ar fi putut nădăjdui.
Totuşi, mă întreb în fiecare zi, ca şi dumneavoa?tră, cînd ?e vor ?fîrşi toate ace?tea? Ne-am cîştigat gloria, am putea poate ?ă ne retragem din, luptă, lă?înd aliaţilor noştri onoarea de a lua Con?tantinopolul, cu care nu. avem ce face.
Sacrificiile noa?tre au fo?t pînă acum prea importante, avem şa?e mii de oameni ?coşi din luptă şi ceea ce e?te în adevăr ?urprinzător, e că ?oldaţii noştri au prin? gu?t ?ă ?e bată şi nu arată decît o dorinţă, aceea, de a continua războiul. Pînă şi răniţii noştri fac rugăciuni ca ?ă ?e în?ănătoşea?că mai repede pentru a ?e reîntoarce în Bulgaria. E cazul ?ă credem că românul e puiul dracului.*
Curcanii ** au meritat pene de vultur la căciulile lor. Ce neam! şi ce-bine e?te ?ă-ţi ?pui că e al no?tru!
Soţia şi fiica mea vă roagă ?ă primiţi expre?ia ?entimentelor celor ma afectuoa?e, la care adaug ?entimentele mele de prietenie pentru dumneavoa?tră ?i dl. Allaux.
V. Alec?andri.
■
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
■
263
■
[p. 6 octombrie 1877 ?] *
■
Ma chere Smaranditza,
Je ?uiş, en effet, tre? â court d'argent, et tout ce que-je pui? faire, en ce moment, c'e?t de t'envoyer ju?te la moi-
I
«, ** în original, în limba rcmână.
■
tie de ce que je po??ede, c'e?t â dire 26 lire?. Je le fai? de bon coeur et pour etre franc, je t'avoue que je te ?erai? oblige de me le? rendre avânt la St Demetre, car je ne ?ai? comment je pourrai faire face aux impot? foncier? et autre? mi?ere? atta-chee? au role de? proprietaire?. Sur ce je t'embra??e tendrement et je regrette que te? affaire? t'aient empechee de prendre part au lunch qui a eu lieu â Mirceşti, dan? une charmante compagnie.
Tout   â  toi  de coeur,
V. Alec?andri
[p. 9 octombrie 1877 ?] 1
Dragă Smărăndiţa,
Sînt, în adevăr, foarte lip?it de băni, şi tot ceea ce pot face, în acea?tă clipă, e?te de a-ţi trimite exact jumătate din ceea ce am, adică 26 lire. O fac cu dragă inimă şi, pentru a fi cin?tit, îţi mărturi?e?c că îţi voi fi foarte obligat dacă mi-i vei înapoia înainte de Sf. Dumitru, căci nu ştiu cum voi putea face faţă impozitelor fonciare şi altor necazuri legate de rolul de proprietar. Cu acea?ta, te îmbrăţişez cu drago?te şi regret ?ă treburile te-au împiedicat ?ă iei parte la dejunul* care a avut loc la Mirceşti, într-o adunare foarte plăcută.
Al tău din inimă,
V. Alec?andri
•■ ■ ■
CĂTRE GRIG0RE ALEXANDRESCU
■ . ■ .
264
.......    ■' '        - '. '
Mirceşti, 14 octomvrie 1877
Iubite Alexandre?cu,
Mă grăbe?c a-ţi îndeplini dorinţa trimiţîndu-ţi alăturatul bilet către Socec, pentru ca ?ă ţie la di?poziţia d-tale un
--—- V :       ! : ' ri [ J   ■.'■>''   ,■ " ■■
* în original, în limba engleză.
348
349
exemplar cu proza mea. Cum vei prezenta ace?t bilet la librărie, vei căpăta volumul ?pre a completa a?tfel ediţia operelor mele.
Voieşti ?ă ştii cum petrec aici ?
Foarte bine de cînd Curcanii noştri ?-au purtat ca nişte şoimi pe cîmpul luptei. Eroi?mul lor au făcut ?ă-mi crea?că inima în piept şi m-au întinerit; totodată am avut o mare mulţemire părintea?că, măritîndu-mi copila ...
Te îmbrăţişez şi te rog ?ă arăţi, d-nei şi d-rei Alexandre?cu, complimentele mele.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
265
Mirceşti, 22 oct. 1877
Iubite Negruzzi,
După o ?ăptămîna de alergare prin ţeară pentru a ţinea conferinţe în ajutorul o?taşilor noştri răniţi (avînd mulţemire de a produce o reţetă de 100 franci în oraşul Piatra, una de 600 în Bacău şi alta de 1 200 fr. în Bîrlad), m'-am întor? aca?ă ?pre odihnă şi aice am gă?it epi?tola 1 d-tale.
Frumoa?ă e?te acea?tă epi?tolă, pornită din inimă şi cu inimă ?cri?ă. Ea m-a uimit prin tabloul ce arată de nălucirile entuzia?te care au legănat tinereţea veteranilor din generaţia mea; m-a uimit adînc vorbindu'-mi de acel prieten bun.
„Ce-n grădinuţa verde, plăcută, zîmbitoare,
Se ?tin?e cum ?e ?tinge un bun apu? de ?oare".
Totodată m-am ?imţit pătrun? de jale cînd, privind împrejurul meu, am zărit un gol atît de mare. încep a rămînea ?ingur şi nu ştiu pentru ce îmi trece prin inimă un fior de mîhnire.
Mulţume?c în?ă lui Dumnezeu că m-a învrednicit a vedea în apu?ul vieţii mele, ceea ce din copilăria-mi am dorit ?ă văd: românul în luptă de moarte, ?au mai bine zicînd, românul intrat în nouă vieaţă. Ah, dragul meu Iacob, mult mi-a bătut inima pînă a nu ?e începe lupta, mult m-am rugat lui Dumnezeu, eu, care nu-? prea du? la bi?erică, şi, în ?fîrşit, mi ?-a împlinit dorul. Românul, lă?înd plugul în cîmp şi apucînd arma ruginită de patru veacuri, a păşit ?emeţ în fruntea morţii, a dat la duşman cu bărbăţie şi a şter? rugina de pe armă în pieptul ce-i aţinea calea. Plugarul blînd ?-a tran?figurat într-o clipă şi prin avîntul ?ău de vitejie a ştiut ?ă ?chimbe porecla glumeaţă de curcan, într-un titlu glorio?. Ştiam că de la ?ublim la ridicol e numai un pa?, în?ă pînă a?tăzi n-am ştiut că de la ridicol la ?ublim e?te tot aceeaşi di?tanţă. A trebuit ?ă vie românaşul no?tru ca ?ă creeze ace?t nou adevăr, precum a probat că armata teritorială poate ?ă înlocuia?că cu mari avantaje armata permanentă. De-acum mă pot duce pe urma amicilor mei di?păruţi; mi-am văzut vi?ul cu ochii. Nu mai pot vedea nimic mai frumo?.
îţi mulţume?c cu duioşie că te-ai gîndit la mine, cînd, ţi-ai văr?at focul inimei în ver?uri. Printre ace?te ver?uri, ce formează un tot bine cugetat şi bine ?cri?, ?înt unele cari au o frumoa?ă valoare literară, de exemplu:
— Am dat de pleavă numai, dar vai! nici de-un grăunte
— Ca ?ă hrănim cu ?înge un ?cop necuno?cut
— Căci unde-i vitejie, acolo-i şi putere
— A bea pînă la drojdi a relelor otravă
— Din ?îmburele fraged ce-odat-aţi ră?ădit ... tu ?ingur vezi pomul înflorit.
— Căci geniul, încă-n viaţă, după-o nedreaptă lege
— A muzei ?ale roduri arareori culege. etc, etc, etc.
Acum nu-mi mai rămîne decît ?ă te îmbrăţişez ?trîn? şi tare,
V. Alec?andri
Nota. O ?ingură eroare ?-a alunecat în epi?tola d-tale: vitejii (plur.) nu rimează cu vîrtej (?ing.)
Ce păcat că nu vrei ?ă ?crii onor în loc de onoare!!
CĂTRE LUCIE DUCA
266
Mirceşti, 23 oct. 1877
Ma chere Lucie,
Je vien? de faire une tournee conferenciere dan? le? di?-trict? de Neamtzo, de Bacău et de Berlad, oii j'ai eu la ?ati?-faction de produire une ?omnie de 2400 franc? en faveur de no? cher? ble??e?. II merite encore â u?er et â abu?er de mon eloquence â Ja??i, â Galatzi et peut-etre k Brăila. L'ex-capitale a deja goute de ma marchandi?e ciceronienne et l'a payee 1 300 franc?, et il parait qu'elle enredemande, la gour-mande ! Soit, je lui en ?ervirai pour ?on argent.
Ceci e?t une e?pece d'introduction pour arriver adroite-ment â te parler d'une decouverte que j'ai faite â Peatra. Dan? la familie de Mr Nicola? Albou, dont la femme e?t pre-?idente du comite in?titue pour venir au ?ecour? de? ble??e?, j'ai trouve un jeune hero? de Grivitza: c'e?t leur fil?, Elie Albou, eleve de l'Ecole militaire de Bucare?t. Aux premier? coup? de canon echange? entre Turc? et Roumain?, il courut ?'enroler comme volontaire dan? le 2 bataillon de? Vânători, et le 30 aout, âl'attaque de la redoute de Grivitza, il fut ble??e au bra?.
On lui promit, comme recompen?e, de l'avancement et la Medaille Militaire, mai? etant rentre dan? ?a familie, et ?'e-tant forcement eloigne du champ de bataille, il fut oublie par ceux qui d'abord ?'etaient interre??e k lui.
Loin de? yeux, loin du coeur. Ce?t toujour? la meme chan-?on partout.
Or, voici ce que je vien? te demander pour notre jeune enthou?ia?te. Tu voi? la Prince??e 1 tou? le? jour?; raconte lui l'Ody??ee d'Elie Albou et fai? en ?orte de lui obtenir de la part du Prince une lettre qui lui ouvre le? porte? de l'Ecole militaire de Berlin. Notre jeune homme, ayant mordu â la cartouche a pri? gout au metier de hero? et voudrait com-pleter ?e? etude? en Pru??e, ou la ?cience de la guerre a fait de? progre? plu? que partout ailleur?.
r
Madame Mărie Albou, ?a mere, doit ?e rendre â Bucare?t pour pre?enter â ?on Alte??e un rapport ?ur le? travaux du comite qu'elle pre?ide â Peatra. Elle t'apportera cette lettre elle-meme, ?oit gentille comme toujour? et eloquente comme jamai? pour contribuer â la reali?ation de? voeux d'une familie qui ?'e?t devouee k l'oeuvre de charite â laquelle tu parti-cipe? avec tant de coeur.
Je vou? embra??e tout deux tendrement,
V. Alec?andri
Mărie e?t â Pari?. Ta tante t'envoie deux bon? bai?er? â partager avec George?.
Mirceşti, 23 oct. 1877
Dragă Lucie,
Am făcut un turneu de conferinţe în judeţele Neamţ, Bacău şi Bîrlad, unde am avut ?ati?facţia de a produce o ?umă de 2 400 franci în favoarea iubiţilor noştri răniţi. Merită ?ă ?e mai uzeze şi abuzeze de elocinţa mea la Iaşi, la Galaţi şi poate la Brăila. Fo?ta capitală a mai gu?tat din marfa mea ciceroniană şi a plătit-o cu 1 300 franci, şi ?e pare că mai cere încă, lacoma! Fie, i-o voi ?ervi pentru banii ?ăi.
Acea?ta e?te un fel de introducere pentru a ajunge cu dibăcie ?ă-ţi vorbe?c de?pre o de?coperire pe care am făcut-o la Piatra. în familia d-lui Nicolae Albu, a cărui ?oţie e?te preşedinta unui comitet in?tituit pentru a veni în ajutorul răniţilor, am gă?it un tînăr erou de la Griviţa, anume fiul lor, Elie Albu, elev al Şcolii militare din Bucureşti. La primele lovituri de tun ?chimbate între turci şi români, a alergat ?ă ?e înroleze ca voluntar în cel de al doilea batalion de vînători, şi la 30 augu?t, la atacul redutei Griviţa, a fo?t rănit la braţ.
I ?-a făgăduit, ca recompen?ă, avan?area şi Medalia Militară, dar întor? în familia ?a, şi îndepărtîndu-?e forţamente de cîmpul ce luptă, a fo?t uitat de aceia care la început ?-au intere?at de el.
Departe de ochi, departe de inimă. E?te întotdeauna acelaş cîntec pe?te tot.
Or, iată ce vin ?ă te rog pentru tînărul no?tru entuzia?t. Tu o vezi pe Prinţe?ă 1 în fiecare zi; pove?teşte-i odi?eea lui Elie Albu şi fă în aşa fel încît ?ă-i obţii din partea Prinţului o ?cri?oare care ?ă-i de?chidă porţile
352
353
Şcolii militare din Berlin. Tînărul no?tru, pentru că a muşcat din cartuşe, a pi in? gu?t de me?eria de erou şi ar vrea ?ă-şi întregea?că ?tudiile în Pru?ia, unde ştiinţa războiului a făcut progre?e mai mult decît oriunde aiurea.
Doamna Măria Albu, mama ?a, trebuie ?ă ?e ducă la Bucureşti pentru ca ?ă prezinte Alteţei-?ale un raport a?upra comitetului pe care îl prezidează la Piatra. îţi va aduce ea în?ăşi acea?tă ?cri?oare, fii drăguţă ca întotdeauna şi elocventă ca niciodată, pentru a contribui la realizarea dorinţelor unei familii care ?-a devotat la opera de caritate la care tu iei parte cu atîta inimă.
Vă ?ărut pe amîndoi cu drago?te,
V. Alec?andri
I
Mărie e?te la Pari?. Mătuşa ta îţi trimite două bune ?ărutări ?ă le împărţi cu George?.
CĂTRE EDOUARD GRENIER
267
Mirceşti, Ier novembre 1877
Cher ami,
J'execre toute? le? guerre? pour en avoir vu le? horreur?, tant en Crimee qu'en Italie et en France, mai? j'avoue que j'execre encore plu? le? affreu?e? boucherie? qui en?anglan-tent actuellement le? bord? du Danube et qui rapp?llent le? plu? cruelle? epoque? de la barbarie. Dan? no? parage?, on ne fait pa? la guerre, on ?e ma??acre, on ?e mutile, on ?e hache en morceaux avec de? raffinement? de cruaute qui depa??ent le? invention? de l'imagination la plu? de?ordo-nnee. Le? bachibouzouk? coupent le? pied? de? malheureux ble??e? pour avoir leur? botte?, c'e?t a??ez dire. II e?t vrai que ce? botte? ont une odeur qui doit monter au cerveau; le pay? en e?t infe?te ... il y a du cuir de Ru??ie dan? l'air, comme il y a de l'huile rance dan? l'atmo?phere de l'E?pagne. On en e?t importune, pre?que etouffe, car le torrent mo?covite, qui a commence â couler au moi? de mai, continue toujour? â diriger ?e? flot? ver? la Bulgarie. Le? train? de?-
cendent charge? de ?oldat? et d'engin? de guerre, pui? quelque? jour? apre? il? remontent avec de? gen? e?tropie?. C'e?t un ?pectacle de nature â faire croire que l'humanite a ete pri?e d'un acce? de folie furieu?e. C'e?t affreux, ce?t igno-ble, c'e?t amerement grote?que ... car toute? ce? hecatom-be? humaine?, pourquoi? pour civili?er le? Turc?? pour con-tribuer au bien-etre de? Bulgare?? Mai? ni le? premier? ne veulent de la civili?ation europeenne, ni le? ?econd? n'ambitio-nnent d'autre bien-etre que celui dont il? joui??ent. Alor? que diable veut-on? et que diable cherchon?-nou?, nou? Roumain?, dan? cette bagarre? Qu'avon?-nou? de commun avec le? population? ?lave? de la Turquie, pour aller ?acri-fier de? millier? d'exi?tence? en leur honneur? Encore une foi?, c'e?t bete, archi-bete et amerement grote?que !
No? pauvre? dorobantzi, c'e?t-â-dire no? pauvre? pay-?an?, affuble? d'une mauvai?e capote militaire et d'une căciula ornee de plume? de dindon? (ornement qui leur a valu le ?urnom comique de curcani), ont fait de? merveille?. Par leur vaillance inattendue, il? ont ?u faire de ce ?urnom un titre glorieux et prouver que, ?i du ?ublime au ridicule il n'y a qu'un pa?, il n'y avait egalement qu'un ?eul pa? du ridicule au ?ublime. Ce? brave? gen? qui, de l'aveu meme du celebre corre?pondant du Daily New?, M. Forbe?, ont une bravoure ob?tinee, et ?ont au??i valeureux que le? plu? brave? regiment? de l'Angletere (aveu bien important de la part d'un Anglai?), ce? brave? curcani, di?-je, ont prouve que l'armee territoriale valait autant, ?i ce n'e?t davantage, que l'armee permanente, car il? ont ete toujour? admirable? d'entrain, d'energie, de calme et de di?cipline au milieu de? combat? le? plu? meurtrier?. Il? ont prouve que le peuple roumain avait le courage â l'etat latent et qu'il ne lui fallait qu'une ocea?ion pour ?e montrer dan? toute ?a force. Ca ete une revelation.
Et pui?, quelle patience digne au ?ein de? ?ouffrance?! Quel ?toici?me antique en pre?ence de la mort! Ah! cher ami, vo? yeux ?e rempliraient de larme? ?i je vou? racontai? tout ce que j'ai vu de grand et de vraiment beau chez ce peuple. Ah! le? brave? enfant? ! le? noble? coeur?! il? de?cendent bien en ligne droite de leur? ancetre?, il? ?ont bien de race latine . .. et tenez, c'e?t lâ une profond con?olation
354
355
pour moi, quelle? que ?oient no? perte? irreparable?. Tou? no? ble??e? n'ont quune pen?ee, celle de guerir au plu? vite pour ?'en retourner â Plewna, et il? y retournent encore endo-lori?: il? ont pri? gout â la mort.
Mai? parlon? d'autre? cho?e? ... Ie? curcani me feraient ecrire de? volume?.
Vou? me demandez de? detail? ?ur mon gendre? C'e?t un charmant et brave jeune homme, dont la mere e?t cou-?ine de notre cher et regrette Negri, et dont le pere etait pre?ident de la Cour de Ca??ation. II e?t neveu de Co?tin Catargi et, par con?equent, cou?in germain avec le? char-mante? demoi?elle? Catargi que vou? avez conmje? dan? toute leur beaute.
Le jeune couple a traver?e Pari? pour ?e rendre â Naple?, ou il pa??era l'hiver; il a du faire une vi?ite â Mme Emme-line Raymond. ; '
Vou? travaillez, dite?-vouş? vou? e;te? bien heureux. Moi, je ii'ai rien fait pendant un an. Dieu veuille que je pui??e me remettre â ma be?ogne pendant l'hiver. En aţtendant, je oour? le pay? pour faire de? conference? au profit de no? ble??e?; j'ai deja rama??eplu? de 8 000 fr., et je par? pour Galatz et Brăila pour me liVrer au meme exercice. Au??i je vou?- quitte, en vou? embra??ant,
. : ;   . .'        V. Alec?andri
Ma femme ?e rappelle â votre ?ouvenir et ?erait bien heureu?e de vou? donner l'ho?pitalite â Mirceşti, quand le? ro??ignol? auront envahimon joii boi? de? bord? du Sereth.
J'ai recu ce «que vou? appelez votre plaquette ?ur la Sui??e. Faite?-en autant pour la Bretagne, que je voudrai? bien vi?iter avec vou?. Quelle? bonne? journee? nou? pa??e-rion? chez ce? brave? Breton? bretonnant. Patience, cela viendra un de ce? quatre matin?.
Mirceşti, 1 noiembrie 1877
Dragă prietene,
Ură?c toate războaiele, pentru că le-am cuno?cut grozăviile, atît la Crimeea, cît şi în Italia şi Franţa, dar mărturi?e?c că ură?c şi mai mult
356
îngrozitoarele măceluri care în?îngerează a?tăzi malurile Dunării şi care aminte?c cele mai crude epoci ale barbariei. Pe meleagurile noa?tre nu ?e face război, ?e ma?acrează, ?e mutilează, ?e ?pintecă în bucăţele cu rafinamente de cruzime care depăşe?c invenţiile imaginaţiei celei mai dezordonate. Başbuzucii taie picioarele nenorociţilor de răniţi pentru a le lua cizmele, a?ta ?pune de ajun?. E?te adevărat că ace?te cizme au un miro? care ţi ?e ?uie la cap, ţara e?te infe?tată. . . pielea ru?ea?că e?te prin aer, aşa cum e?te uleiul rînced în atmo?fera Spaniei. Eşti deranjat, aproape ?ufocat, căci torentul mo?covit, care a început ?ă curgă în luna mai, continuă mereu ?ă-şi îndrepte valurile ?pre Bulgaria. Trenurile coboară încărcate de ?oldaţi şi de maşini de război şi, apoi, pe?te cîteva zile, vin în ?u? cu oameni ?chilodiţi. E?te un ?pectacol de natură a te face ?ă crezi că umanitatea a fo?t prin?ă de un acce? de nebunie furioa?ă. E?te îngrozitor, ignobil, e?te amarT nic de grote?c. .. căci toate ace?te hecatombe omeneşti, pentru ce? pentru a civiliza pe turci? pentru a contribui la bună?tarea bulgarilor? Dar nici primii nu dore?c civilizaţia europeană, nici ceilalţi nu au ambiţia altei bună?tări, decît aceea de care ?e bucură. Atunci ce dracu vor? şi ce naiba căutăm noi, românii, în acea?tă încăierare ? Ce avem noi comun cu populaţiile ?lave din Turcia, pentru a merge ?ă ?acrificăm mii de exi?tenţe în onoarea
lor? încă o dată, e?te o pro?tie, arhipro?tie şi amarnic de grote?c!
■ îl   :      .   ...... ' "
- Bieţii noştri dorobanţi*, adică bieţii noştri ţărani, caraghio? îmbrăcaţi cu cîte.o mizerabilă tunică militară şi cu cîte o căciulă** împodobită cu pene de curcan, (ornament carele-a adu? comica poreclă de curcani***)., au făcut minuni. Prin curajul lor neaşteptat, au ştiut ?ă facă din acea?tă poreclă un titlu glorio? şi ?ă demon?treze că, dacă de la ?ublim la ridicol nu e?te decît un pa?, tot un ?ingur pa? e?te şi de la ridicol la ?ublim. Aceşti oameni curajoşi care, chiar după mărturia celebrului core?pondent al lui Daily New?, dl. Forbe?, au un curaj încăpăţînat şi ?înt tot atît de valoroşi ca şi cele mai curajoa?e regimente din Anglia (mărturi?ire foarte importantă din partea unui englez), aceşti bravi curcani****, zic, au dovedit că armata teritorială valora tot atît, dacă nu mai mult, cît şi armata perma- -nentă, căci au fo?t totdeauna minunaţi ca în?ufleţire, energie, calm ?i di?ciplină, în mijlocul luptelor celor mai di?trugătoare. Au dovedit că poporul român avea curajul în ?tare latentă şi că nu-i trebuia decît o ocazie pentru a ?e arăta în toată puterea ?a. Acea?ta a fo?t o revelaţie!        - ,
*_***« Jn original, în limba română. •
i >0 .
Şi apoi, ce demnă răbdare în ?înul ?uferinţei! Ce ?toici?m antic în prezenţa morţii! Ah! dragă prietene, ochii ţi ?-ar umple de lacrimi dacă ţi-aş pove?ti tot ce am văzut măreţ şi cu adevărat frumo? la ace?t popor. Ah! bravii copii! nobilele inimi! de?cind în linie directă din ?trămoşii lor, ?înt în adevăr de ra?ă latină.. . şi uite, acea?ta e?te o mare con?olare pentru mine, oricare ar fi pierderile noa?tre ireparabile. Toţi răniţii noştri nu au decît un gînd, acela de a ?e vindeca mai curînd, pentru a ?e reîntoarce la Plevna, şi ?e reîntorc. încă ?uferinzi; au prin? gu?tul morţii!
Dar ?ă vorbim de?pre altceva.. . curcanii * m-ar face ?ă ?criu volume întregi.
îmi ceri relaţii de?pre ginerele meu? E?te un încîntător şi brav tînăr, a cărui mamă e?te vară cu iubitul şi regretatul no?tru Negri, şi al cărui tată era preşedinte al Curţii de Ca?aţie. E?te nepotul lui Co?tin Catargi şi, în con?ecinţă, văr primar cu încîntătoarele domnişoare Catargi, pe care le-ai cuno?cut în toată ?plendoarea lor.
Tînăra pereche a traver?at Pari?ul pentru a ?e duce la Napoli, unde va petrece iarna; trebuie ?ă fi făcut o vizită doamnei Emmeline Raymond.
Spui că lucrezi? eşti cu adevărat fericit. Eu nu am făcut nimic de un an. Să dea Dumnezeu ?ă mă pot pune din nou pe treabă în timpul iernei. Pînă atunci, alerg prin ţară pentru a face conferinţe în folo?ul răniţilor noştri; am ?trîn? deja mai mult de 8 000 franci şi plec la Galaţi şi la Brăila pentru a mă deda la acelaşi exerciţiu. De aceea te pără?e?c, ?ărutîndu-te,
■   .  ■' ■      ■        .fi.! I
Soţia mea te roagă ?ă-ţi aminteşti de ea şi va fi foarte fericită ?ă-ţi ofere o?pitalitatea la Mirceşti, cînd privighetorile vor năvăli în frumoa?a mea luncă de pe malurile Şiretului.
Am primit ceea ce dumneata numeşti o plachetă de?pre Elveţia. Fă ceva a?emănător şi pentru Bretania, pe care aş dori ?ă o vizitez cu dumneata. Ce zile frumoa?e am petrece la aceşti bravi bretoni **, Răbdare, va veni şi a?ta în curînd.
,_ i
* în original, în limba rcmână.
** Al doilea cuvînt din original bretonnant, care în?emnează cei care vorbe?c dialectul breton, nu poate fi tradu? în limba română; poetul face un joc de cuvinte. .' . . .
V. Alec?andri
358
CĂTRE ESMERALDA GARDEEV
268
Galaţi, 6 nov. 1877 1
Madame,
Je ?uiş tre? touche de votre aimable attention et je con?erverai vo? compc?ition? comme un ?ouvenir d'autant plu? precieux qu'au lien de parente qui exi?te deja entre nou?, e?t venu ?'ajouter celui de la poe?ie et de la mu?ique 2.
Demain, j'aurai le plai?ir de venir vou? rernercier de vive voix. En attendant, je vou? prie, Madame,, d'agree l'a??u-rance de? ?entiment? re?pectueux
de votre affectione parent,
V. Alec?andri
■ '        r m . ;
A dre?a pe plic: Madame E?meralda Gardeev i I », jţ
En viile
Galaţi, 6 nov.  1877 1
.....
Doamnă,
Sînt foarte mişcat de amabila dumneavoa?tră atenţie şi voi pă?tra compoziţiile ca pe o amintire, cu atît mai preţioa?ă cu cît la legătura de rudenie care exi?tă deja între noi, a venit ?ă ?e adauge şi aceea a poeziei şi a muzicii.2
Mîine, voi avea plăcerea de a veni ?ă vă mulţume?c per?onal. Pînă atunci, vă rog, doamnă, ?ă acceptaţi a?igurarea ?entimentelor re?pectuoa?e ale afectuoa?ei dumneavoa?tre rude,
' ' ...
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Madame E?meralda Gardeev In oraş
359
CĂTRE LUCIE DUCA
269
Mirceşti, 10 nov. 1877
Ma chere Lucie,
Je re vien? d'une tournee que j'ai faite dan? le pay? en depit du mauvai? temp? et de ma repul?ion contre le froid, le vent et l'humidite.
Ayant recu de? invitation? de la part de? ville? de Ja??i, Peatra, Bacău, Berlad et Galatz 1 pour y aller tenir de? con-ference? au profit de no? ble??e?, j'ai endo??e bravement me? troi? paletot? legendaire? 2 et je ?uiş alle partout repan-dre le? flot? de mon eloquence ?ur la tete de? population? aba?ourdie?.
Tout ce que j'ai prodigue d'eloge? â notre jeune armee, tout ce que j'ai improvi?e de dithyrambique â l'adre??e de no? valeureux courcani remplirait de? volume?; au??i ai-je eu la ?ati?faction de ver?er dan? le? cai??e? de? comite? de province plu? de ?ept miile franc?. II e?t vrai que pour ma part j'ai rapporte de ma tournee beaucoup d'applaudi??e-ment? ain?i qu'un fort refroidi??ement, mai? je ne m'en plain? pa?. C'e?t maintenant le tour de Pauline de payer de ?a per?onne pour me guerir et me remettre ?ur pied?. Ce ?era l'af-faire de 48 heure?, car elle e?t une excellente ?oeur de charite.
Votre tante vou? embra??e et vou? prie de pen?er â ?a robe de chambre dont elle a grandement be?oin â l'approche de? neige?. '
., Adieu, ma chere Lucie, ou plutot au revoir pour la Noel, nou? ?eron? heureux de vou? faire manger de? tourte?.
En attendant, je vou? prie de pre?enter me? plu? re?pec-tueux hommage? â la Prince??e et me? amitie? k Madame votre mere3. Embra??ez k plu?ieur? repri?e? George? de notre part, nou? vou? rendron? tou? ce? bai?er? avec u?ure.
Mărie et Demetre doivent etre â Naple?; il? nou? ont ecrit de Pari?, ou il? ?emblent ?'etre beaucoup amu?e?.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti,   10 nov. 1877
Draga mea Lucie,
Mă reîntorc dintr-un turneu făcut în ţară, cu toată vremea rea şi cu toată repul?ia mea faţă de frig, de vînt şi de umezeală.
Primind invitaţii din partea oraşelor: Iaşi, Piatra, Bacău, Bîrlad şi Galaţi1 pentru a merge acolo ?ă ţin conferinţe în folo?ul răniţilor, am îmbrăcat cu curaj cele trei paltoane legendare 2 şi m-am du? pe?te tot ?ă ră?pîn-de?c valurile elocinţei mele pe?te capetele populaţiei uluite.
Tot ce-am ri?ipit ca elogii pentru tînăra noa?tră armată, tot ceea ce am improvizat mai ră?unător la adre?a valoroşilor noştri curcani * ar umple volume; în ace?t fel am avut mulţumirea ?ă văr? în ca?ele de bani ale comitetelor de provincie mai mult de şapte mii de franci. E?te adevărat că în ceea ce mă priveşte am adu? din turneu multe aplauze precum şi o răceală ?traşnică, dar nu mă plîng. Acum e?te rîndul Paulinei ?ă plătea?că cu per?oana ?a pentru a mă vindeca şi a mă pune din nou pe picioare. Va fi o che?tiune de 48 de ore, căci ea e?te o perfectă ?oră de caritate.
Mătuşa dumitale te ?ărută şi te roagă ?ă te gîndeşti la capotul ei, de care are mare nevoie la apropierea zăpezilor.
Adio, draga mea Lucie, ?au mai curînd la revedere la Crăciun, cînd vom avea plăcerea ?ă vă oferim turte.**
In aşteptare, te rog ?ă prezinţi re?pectuoa?ele mele omagii Prinţe?ei şi ?alutările mele amicale doamnei mamei3 dumitale. Sărută de mai multe ori pe George? din partea noa?tră şi noi îţi vom înapoia toate ace?te ?ărutări cu dobîndă.
Mărie şi Dimitrie trebuie ?ă fie la Neapole; ne-au ?cri? de la Pari?, unde ?e pare că ?-au di?trat bine.
Al dumitale,
V. Alec?andri
"* In original, în limba română, cu ortografie franceză.
360
361
CĂTRE MINISTRUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE 270
Mirceşti, 24 noiemb. 1877
Domnule mini?tru l,
Cu părere de rău vin a vă face cuno?cut că-mi e?te cu neputinţă de a ră?punde la invitarea ce mi-aţi adre?at de a face parte din Comitetul ce e?te a ?e in?titui la Iaşi pentru executarea legii şi regulamentului privitor la teatruri şi cafenele, concerte. Ocupările mele nepermiţîndu-mi de a ieşi din Mirceşti ?pre a mă duce la Iaşi de cîte ori prezenţa mea ar fi nece?ară acolo pentru a lua parte la lucrările Comitetului, rolul meu de membru ar fi nul şi chiar împiedicător acelor lucrări.
Vă rog, dar, domnule mini?tru, ?ă binevoiţi a alege în locul meu o altă per?oană domiciliată în Iaşi, care ?ă poată da întregul ?ău concur? pentru obţinerea rezultatului prevăzut de legea organizării şi admini?trării teatrelor.
Din parte-mi, voi continua a mă ocupa, ca în trecut, de partea literară a in?titutelor menite pentru dezvoltarea artei dramatice.
Primiţi, vă rog, domnule mini?tru, a?igurarea prea di?tin?ei mele con?iderări,
Tr        Al 1 ■
V. Alec?andri
■
D-?ale
Domnului mini?tru al Cultelor şi In?trucţiunei Publice.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
271
Mirceşti, 1 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Iar m-am apucat de făcut ?tihuri . ..., dovadă că a căzut ometul. îţi trimit legenda lui Peneş Curcanul1, pentru numă-
rul de la 1 ghenar. După Peneş vor mai urma, cred, şi alţii .. . precum şi o mică comedie în ver?uri, intitulată: La Turnu-Măgurele. Ră?punde-mi dacă Peneş au fo?t bine primit de „Junime".
Unde ai gă?it că eu aş fi comi? vreodată vreun ?i?tem limbi?tic cu infinitive? Si?temul meu au fo?t totdauna de a mă feri de ?i?teme gramaticale şi de a mă conduce după armonia limbei. Am admi? finalul ţie, dar am văzut că şi finalii ere, ire şi are au drept la împămîntenire ca unele ce ?înt mai armonioa?e. Nu mă împac cu ciume, cu ţiune, cu ţione şi alte bazaconii eju?dem farinae*; dar cînd urechia mea nu ţiuie cînd aude vreun cuvînt nou, îl admit fără greutăţi; chiar pe ţiune nu-1 re?ping în cuvintele noţiune, moţiune, raţiune, fiindcă noţie, moţie, raţie îmi par ridicole.
Aşadar, te rog ?ă nu mă pui în rîndul fabricanţilor de ?i?teme codaşe, căci frica mea cea mai mare au fo?t totdeauna de-a mă gă?i pe aceeaşi linie cu Pumnul, Laurian, Eliad şi alţi cioplitori cu barda în formele frumoa?e a limbei noa?tre.
N-am ?cri? niciodată după regule ?tatornicite de ?apienţi, de gramatici, de academişti, am ?cri? după cum m-au călăuzit in?piraţia şi urechia ... (nu Va?ile Urechiă). Ace?te zi?e,
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
N.B. Cum gă?eşti, în legenda lui Peneş, că ar fi mai bine zi?:
„Iar căpitanul admirînd Stindardu-n fîlfîire".
■
„Iar căpitanul admirînd Stindardu-n ?trălucire".
■ ■ ■
?au
272
[Mirceşti], 4 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Mai iată o falie de poezie 1 ... Dă, Doamne, şi cele mai multe înainte.
Din acelaşi aluat (limba latină).
V. Alec?andri
362
363
CĂTRE LUCIE DUCA
273
Mirceşti, 4 dec. 1877
Ma chere Lucie,
Votre bobo vou? rend fort intere??ante pui?que vou? l'avez gagne pre?que ?ur le champ de bataille, car un hopi-tal n'en e?t que la ?uite, mai? e?peron? que Vou? guerirez bientot et que vou? pourrez reprendre votre oeuvre de charite ?i digne d'admiration et de re?pect. Quel? que ?oient le? braiement? de? mauvai? plai?ant?, votre abnegation et votre devouement â vou? autre?, dame? de la ?ociete, appar-tiennent â un ordre de ?entiment? qui font honneur â une nation.
Vou? ete? dan? l'erreur, ma chere enfant, ?i vou? me croyez trop preoccupe de me? affaire?, je n'ai pa? meme le temp? d'y pen?er en pre?ence de? haut? fait? de notre armee ! Etant non ?eulement chauve mai? encore chauvain au plu? haut degre, je vi? par la pen?ee de la vie militaire de no? brave? ?oldat? et je me ?en? rajeunir au ?pectacle de leur vigueur.
C'e?t vou? dire en d'autre? terme? que j'ai repri? me? arme? delai??ee? depui? un an et que je vien? de commen-cer une nouvelle campagne poetique.La neige etant tombee en abondance et m'ayant empri?onne dan? ma chambre je voyage dan? le blanc et je m'en trouve fort ?ati?fait.
J'ai deja ecrit une comedie en ver? pour la repre?enta-tion que l'on organi?e â Bucare?t au profite de? veuye? et de? orphelin? de? ?oldat? mort? ?ur le champ de bataille et j'ai en outre compo?e le? legende? de Peneş Courcanul et du Sergent de? Dorobantzi qui a ete rencontre et ?alue par la garde imperiale ?ur la route de Va?loui.
La piece intitulee: La Turnu Măgurele e?t un ?imple ?cenario â deux per?onnage?; elle ?e trouve entre le? main? de Madame Save?co \ qui me l'a demandee pour la circon?-tance et que j'ai ecrite au courant de la plume. Quant aux
deux legende?, elle? paraîtront dan? le prochain numero de? Convorbiri.
Vou? voyez donc que j'ai retrouve mon bureau depui? que je me trouve replonge dan? la ?olitude. Ce qu'on appelle la Mu?e e?t ma dame de compagnie.
Adieu et miile bai?er? pour vou? deux de la part de votre tante et de votre oncle affectionne,
V. Alec?andri
Que de vient Mile Benge?co? Nou? n'avon? plu? de nou-velle?. Me? felicitation? cordiale? â Gregoire Ghica2. No? bonne? amitie? â Madame Cleopâtre 3.
Mirceşti, 4 dec. 1877
Draga mea Lucie,
Mica dumitale rană te face foarte intere?antă pentru că ai cîştigat-o aproape pe cîmpul de luptă, căci un ?pital nu e?te decît urmarea ace?tuia, dar ?ă ?perăm că te vei vindeca în curînd şi că vei putea relua opera dumitale de caritate atît de demnă de admiraţie şi re?pect. Oricare ar fi zbieretele răutăcioşilor, abnegaţia şi devotamentul vo?tru, al doamnelor din ?ocietate, aparţin unui gen de ?entimente care fac onoare unei naţiuni.
Te înşeli, draga mea copilă, dacă mă crezi prea preocupat de treburile mele, nici nu am vreme ?ă mă gînde?c la ele în faţa marilor fapte ale armatei noa?tre! Fiind nu numai chel, dar şi şovin * în cel mai înalt grad, trăie?c cu gîndul viaţa militară a bravilor noştri ?oldaţi şi mă ?imt întinerit la vederea forţei lor.
Adică, cu alte cuvinte, mi-am reluat armele pără?ite acum un an şi am început o nouă campanie poetică. Zăpada căzînd cu abundenţă şi ferecîndu-mă în cameră, călătore?c într-o lume albă şi mă ?imt foarte mulţumit.
Am ?cri? deja o comedie în ver?uri pentru reprezentaţia care ?e organizează la Bucureşti în folo?ul văduvelor şi al orfanilor ?oldaţilor morţi pe cîmpul de luptă şi pe dea?upra am mai compu? legendele lui Peneş Curcanul şi a Sergentului de dorobanţi, care a fo?t întîlnit şi ?alutat de garda imperială pe drumul Va?luiului.
Pie?a intitulată: La Turnu Măgurele e?te un ?implu ?cenariu cu două per?onaje; ea ?e află în mîinile doamnei Săve?cu \ care mi-a cerut-o
* în limba franceză, joc de cuvinte pe elementele chauve = c\iel şi chauvain = şovin.
pentru acea?tă ocazie şi pe care am ?cri?-o în fuga condeiului. Cît de?pre cele două legende, ele vor apărea în numărul viitor din Convorbiri.
După cum vezi, mi-am regă?it ma?a de lucru de cînd m-am cufundat în ?ingurătate. Ceea ce ?e numeşte Muză e?te doamna mea de companie.
Adio şi mii de ?ărutări pentru voi amîndoi din partea mătuşii voa?tre şi a unchiului vo?tru iubitor,
V. Alec?andri
Ce mai face d-ra Benge?cu ? Nu mai avem ştiri. Felicitările mele cordiale lui Grigore Ghica.2 Bune ?alutări prieteneşti doamnei Cleopatra3.
CĂTRE[IACOB NEGRUZZI
■
274
Mirceşti, 9 decembrie 1877
Iubite Negruzzi,
Cumnata d-tale, d-na Săve?cu, mi-au ?cri? pentru ca ?ă mă înştiinţeze că ?e organizează în Bucureşti o reprezentaţie în folo?ul văduvelor şi a orfanilor de ?oldaţi morţi pe cîmpul războiului. Totodată m-au rugat ?ă improvizez ceva pentru acea?tă ocazie. Am improvizat deci alăturata mică comedie 1 în ver?uri, pe care ţi-o trimit ?ă o citeşti împreună cu d-na Negruzzi, şi apoi ?ă-mi comunici impre?ia d-voa?tre. Francezii nume?c bluette? a?emenea compuneri, şi în adevăr nici că am avut timp a produce altceva decît o bluetă, fiindcă mi ?-a acordat un timp foarte ?curt. în patru zile a trebuit ?ă inventez ?ujetul, ?ă-1 aştern pe hîrtie, ?ă compun ver?urile, ?ă copiez manu?criptul şi ?ă-1 expediez la Bucureşti, pentru ca d-na Săve?cu ?ă aibă vreme de a învăţa rolul etc. Te rog ?ă-mi înapoiezi manu?criptul după ce îl vei citi, căci nu am altul.
Te îmbrăţişez şi trimet afectuoa?e complimente d-nei Negruzzi.
V. Alec?andri
[Mirceşti, 9-12 decembrie 1877] i
275
Iubite Negruzzi,
Sînt foarte mulţumit că te-a înduioşat Peneş Curcanul şi mai în ?eamă că d-na Negruzzi voieşte ?ă declame acea?tă poezie în ?eara reprezentaţiei ce ?e organizează. Nu mai puţin ?înt încîntat că Sergentul v-a plăcut. Fiindcă ace?te două încercări poetice a mele după un timp lung de tăcere ţi-au părut bune, mă grăbe?c a-ţi trimite alte două care ?înt în rudire cu cele dîntîi şi cer a fi publicate împreună. Mi-ar părea [bine] ?ă le văd pe toate la un loc în numărul de la 1 ghenar, căci ele ar fi avangarda ce anunţă gro?ul armatei.
Mi-ai promi? ?ă-mi trimiţi corecturile. Prime?c şi îţi promit ?ă ţi le înapoiez fără cea mai mică întîrziere.
Scri?orile 2 ce publici în Convorbiri vor avea un rezultat folo?itor, căci ele ?înt bine rezonate şi limpede ?cri?e. Urmează înainte, în?ă cînd îi trata cuvîntul onor, fă-mi hatîrul, dacă mă iubeşti, ?ă combaţi pe onoare şi ?ă admiţi pe bărbatul ei onorul. Cu toată deferenta cuvenită ?exului frumo?, ?înt împrejurări unde trebuie ?ă-i facem infidelităţi.
Sănătate şi voie bună,
V. Alec?and ri
■
i
276
Mirceşti, 12 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Primit-ai comedia în ver?uri La■ Turnu-Măgurele 1 şi un pachet conţinînd două poezii intitulate una Pă?tori şi'plugari, şi cealaltă Odă la o?taşii români2? Eu am aşteptat păn-acum ?ă îmi comunici zeţuirea coalei întîi a numărului din 1 ghenar 1878, pentru ca ?ă fac corecturile nece?are, dar nu
366
367
văd nimica ?o?ind, şi timpul trece. Ţi-am expeduit dar a?tăzi un telegram, cerînd numaidecît ca ?ă nu publici nici una din bucăţile mele înainte de a fi corectate de mine, căci am făcut în ele unele ?chimbări indi?pen?abile. Aşa, de pildă:
în Peneş Curcanul, aş dori ?ă înlocuie?c — la ?trofa 19 — doi fraţi Calini pîn doi fraţi iaşani, fiindcă în regimentul 13 de dorobanţi erau şi iaşani. A?emine, cuvîntul ?tindard vreau ?ă-1 înlocuie?c prin drapel, fiindcă mai natural e ca Peneş ?ă cunoa?că termenul uzitat drapel decît pretenţio?ul ?tindard.
în Odă către o?taşii români, ?chimbările ?înt mai importante şi făr'dc ele nici nu vreau ?ă ?e publice. Iată ace?te ?chimbări:
Strofa 2
Nu-mi aduc bine aminte cum e?te ?cri?ă în manu?cri?ul ce ţi-am trimi?, dar trebuie ?ă fie publicată a?tfel:
„Vin acum la rîndul vo?tru ?ă v-aduc o închinare, Vin cu inima cre?cută şi cu ?ufletul mai tare, Ca pe eroi de legendă vin ?ă vă prive?c în faţă".
btroja 5
„De la domni păn la opincă, demni de-o ?oartă norocoa?ă".
Notă: după ?trofa 5, vine o nouă ?trofă, compu?ă în urmă. Iat-o:
Strofa 6
„O, români, în faţa voa?tră, colo-n tainica cea zare, Vedeţi voi cu ochi de vulturi o lumină ce apare, Străbătînd prin umbra dea?ă de trei ?ecoli adunată? E măreţul fapt al zilei multdorită, multvi?ată ! E al cerului zîmbire, e luceafărul ?perărei,
E triumful luptei voa?tre, e?te ziua neatîrnărei!"
Strofa 7
„Tot poporul: rudă, frate, ?oră, mamă şi părinte
Strofa 8
„Pa? dar! pa? tot înainte ! Timpul vechi din nou zioreşte, Viitorul românimei ?coate mugur ce-ncolţeşte ! O ! copii! de voi ?înt mîndru! Simt aceea mîndrie mare Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare ! Mi-am văzut vi?ul cu ochii etc, etc."
A?tfel trebuie ?ă apară oda . . . ?ine qua non. Am ?căpat din condei două ver?uri e?travagante, care m-au făcut ?ă rîd mai pe urmă şi care trebuie aruncate la paner ...
„Şi-a mea inimă plăpîndă
Pentru voi ?e face punte ca ?ă treceţi la izbîndă ..
Mai bine mi-oi pă?tra inima cum e?te şi oi zvîrli acele două ver?uri în foc ... tot e iarna grea ...
Sper ?ă-ţi mai trimit şi alte bazaconii pentru numerile următoare, dar tot cu condiţia ca ?ă fac eu corectarea lor, căci eu urmez preceptul lui Boileau:
„Poli??ez votre ver? et le repoli??ez .... * "
Te îmbrăţişează,
-
V. Alec?andri
într -una din ?cri?ori ce publici luminează-mă cum trebuie ?ă ?crim: lumini ?au lumine, lacrimi ?au lacrime?
Nu crezi că ?-ar putea ierta poeţilor ace?te două forme ca un drept de licenţă poetică ? Trăind într-un timp unde toate licenţele ?înt permi?e, pentru ce ?ă nu ?e bucure şi bieţii poeţi de cîteva ... ?pre înfrumu?eţarea literaturei şi ?pre înaintarea neamului române?c?
Pe timpul lui Eliad ace?te două fraze erau în toate gurile „... elle? ont hanţe de bien mauvai? lieux, et elle? en ?ont morte?" **. _
* „Şlefuieşte-ţi ver?ul şi-1 reşlefuieşte" (limba franceză). Cf. Boileau Art poetique.
** „Au colindat prin multe locuri rele şi de a?ta au murit" (limba franceză).
368
369
CĂTRE LUCIE DUCA
CĂTRE ELENA BELDIMAN
277
Mirceşti,   12  dec. 1877
Ma chere Lucie,
Je vou? ai promi? une piece de ver? avec la dedicace d'u?age. La voici ?ou? le titre de Pene? Courcanul, un de? hero? de 14 eme regiment de? Dorobantzi. Je ne ?ai? ?i elle ?era de votre gout, mai? l'opinion de? gen? de lettre? ?emble lui etre favorable. Ce qui m'a engage pourtant â vou? la dedier, c'e?t l'idee que mon pauvre Peneş a du recevoir vo? ?oin? charitable? dan? l'hopital de Cotroceni. C'e?t une dette de reconnai?ance qu'il vou? paie par l'intermediaire de votre oncle,
V. Alec?andri
Je vou? embra??e tendrement tou? le? deux et la chere maman au??i.
Mirceşti, 12 dec. 1877
Dragă Lucie,
Ţi-am făgăduit nişte ver?uri cu dedicaţia obişnuită. Iată-le ?ub titlul Peneş Curcanul, unul dintre eroii celui de al 14-lea regiment de dorobanţi. Nu ştiu dacă îţi vor fi pe plac, dar părerea oamenilor de litere pare ?ă le fie favorabilă. Ceea ce m-a făcut totuşi ?ă ţi le dedic, a fo?t ideea că bietul meu Peneş trebuie ?ă fi primit milo?tivele tale îngrijiri în ?pitalul de la Cotroceni. E?te o datorie de recunoştinţă pe care ţi-o plăteşte prin intermediul unchiului tău,
V. Alec?andri
Vă îmbrăţişez cu drago?te pe amîndoi, de a?emenea pe iubita mamă.
370
-
Mirceşti, 12 decembrie 1877
278
•
Doamna mea,
Ara onorul a vă înştiinţa că am expeduit prin poştă ?ub adre?a domniei-voa?tre un pachet cu 60 exemplare din poemul meu Dumbrava Roşie, ?pre a fi vîndute în folo?ul ?pitalului in?tituit în Bîrlad de către onorabilul comitet al damelor din ace?t oraş, pentru căutarea o?taşilor români răniţi.
Aş fi foarte fericit dacă mica mea ofrandă ar fi bine primită de onorabilul comitet prezidat de domnia-voa?tră şi dacă ea ar produce un adao? cît de mode?t la veniturile ?pitalului.
Primiţi, vă rog, doamna mea, a?igurarea ?imţirilor mele de profund re?pect,
V.  A lec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
279
Mirceşti,  14 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Cred că te-i fi ?pariet de numărul ?cri?orilor mele, dar nu ai fi fo?t expu? la un a?emine potop epi?tolar, dacă mi-ai fi trimi? corecturile. Am mai de?coperit un lap?u? calami în legenda Sergentului şi dore?c ?ă-1 îndrept numaidecît. Citind pe Peneş Curcanul şi pe Sergentul, ai ob?ervat, negreşit, că amîndoi ?e laudă că au înfipt ?teagul pe reduta Griviţei. Faptul ?e complică a?tfel într-un mod care ar da loc oarecă-rei îndoieli a?upra veracităţei lui. Amîndoi . .. fălindu-?e
371
de acelaş act eroic ... ar da ?ă creadă cititorului că ei ?înt nişte ga?coni ?au, pe româneşte, nişte munteni.
' Pentru a face dar parte dreaptă fiecărui, am gîndit ?ă la? lui Peneş gloria de a fi pu? ?teagul pe reduta Griviţei, iar ?ergentului ?ă-i dau un alt rol, acela de-a fi luat ?teagul turce?c din redută. Aşadar şi prin urmare celor mai ?u? pomenite, ?ergentul în loc de-a zice:
„Ştiu eu? Cică drept plată Că am înfipt eu ?teagul pe Griviţa luată".
va zice:
„... Ştiu eu? Cică drept plată Că am luat eu ?teagul redutei, şi pe dată Cu el, rănit de moarte, m-am prăbuşit în şanţ!"
Te rog foarte mult, iubite Negruzzi, ?ă nu laşi a ?e. publica poeziile mele fără îndreptările ce ţi-am în?emnat în numeroa?ele mele ?cri?ori ... şi a?tfel muza mea, care în rîndul ace?ta au comi? mai multe necuviinţi, îţi va da o dulce ?ărutare.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
280
i,
Mirceşti, 15 dec. 187T
Iubite Negruzzi,
încă o ?cri?oare ! Am primit manu?cri?ul meu şi am făcut îndreptările ce mi-ai indicat. Iată ce vra ?ă zică de a ?crie în fugă şi de a nu avea vreme ?ă-ţi geluieşti lucrul. Iată cauza pentru care mulţime de ?crieri ie? în public ?trîmbe, oloage, ciunte şi pline de pete. Obiceiul meu e?te de a la?a în ?altar ?ă zacă timp de o ?ăptămînă tot ce-mi ie?e din condei, şi apoi ?ă revăd embrionul şi ?ă-1 îndrept, dacă merită ?ă fie îndreptat, ?au ?ă-1 arunc în foc.
Pie?a 1 mea e?te o ?implă ?cenetă de circon?tance, fără nici o pretenţie de artă dramatică ?au de literatură; cu toate
ace?tea, dacă îţi convine, ţi-oi trimite-o pentru unul din numerii Convorbirilor.
Am mai ?cri? cîteva poezii pe care promit ?ă ţi le trimit precum doreşti, în?ă cu condiţia ca acele de?tinate a părea în numărul de la 1 ghenar ?ă fie îndreptate după indicările ce ţi-am în?emnat, a?tfel nu ar mai fi trebuinţă de a-mi trimite coala întîi pentru ca ?ă fac în?umi corecturile nece?are. Tin foarte mult la ele şi prefer mai bine ?ă public mai tîrziu Oda şi Sergentul, decît ?ă apară acum cu defectele lor. Ce vrei? nu pot mi?tui inima plăpîndă într-o odă marţială şi mai puţin tran?formarea acelei inimi în pod . Unde, dracu, mă gîndiam cînd mi-au ?căpat o bazaconie ca a?ta din peana?
La tipografie ?e poate le?ne preface o coală începută şi chiar pu?ă ?ub pre?ă. în vreme ce ?e urmează cu tipărirea celorlalte coaie, ?e reîncepe la nevoie zeţuirea părţei defectuoa?e şi condemnată de autor. E o ?implă che?tie de timp, de ?ilinţă şi de plată .. . Trei lucruri care ?înt la di?poziţia omului.
Aşadar, încă o dată, te rog ?ă faci d-ta în?uţi îndreptările ce ţi-am indicat într-una din numeroa?ele mele ?cri?ori şi crede, mi-i îndatora foarte mult,
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Nu mă îndoie?c că nuvela 2 lui Gane trebuie ?ă fie frumoa?ă, pentru că Gane are gu?t şi tact în compunerile lui.
J
. .-
[decembrie 1877]
Sînt foarte nerăbdător a o citi.
■
281
■
.''•.".! ....
Iubite Negruzzi,
Recetind pe Peneş Curcanul, am ob?ervat că ver?ul „Spre crîncena redută" e repetat de două ori. Te rog dar, dacă
e?te încă timp, ?ă ?e tipărea?că începutul ?trofei următoare în modul ace?ta:
„Făcînd trei cruci, noi am ră?pun? Amin! şi Doamne-ajută ! Apoi la fugă am împun? Spre a turcilor redută".
Sănătate ?i ve?elie,
V. Alec?andri (întoarce) *
Nu-mi aduc bine aminte dacă în Sergentul am ?cri?: „Se-ntoarce, ?trigă-un ordin, pe loc tot regimentul" etc. Dacă gă?eşti că ?trigă un ordin nu e tocmai corect, înlocuieşte cuvîntul ?trigă cu dă.
CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT
282
Mirceşti, 16 decembrie 1877
Domnul meu,
Aţi avut graţiozitatea de a-mi trimite toate numerile din foaia ce redactaţi: Albina Carpaţilor.
Nu pot ră?punde mai bine la ace?t [act] de politeţă decît comunicîndu-vă pentru foaia d-voa?tră alăturata ?cenă 1 în ver?uri, ce am improvizat în [a]giutorul o?taşilor români răniţi pe cîmpul luptei în Bulgaria.
Acea?tă mică operă dramatică e de?tinată a fi în curînd giucată în Bucureşti de către per?oane din ?ocietate.
Primiţi, domnul meu, încredinţarea di?tin?ei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
__
* Scri? de mina lui I. Negruzzi.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
283
Mirceşti, 20 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Fie-n voia ta, fie în împărăţia ta!
îmi pare foarte rău că prin cererile mele te-am făcut ?ă capeţi o migrenă de cele tătăreşti .. ., dar nu te mira de acea ?tăruinţă din parte-mi, căci, la oarecare vrî?tă, omul are filotimia de-a face copii nedefectuoşi. Fiind dar că timpul e ?curt pînă la 1 ianuarie 1, fiindcă tipografiile noa?tre ?înt păcătoa?e, fiindcă e?te lip?ă de hîrtie în Iaşi .. . etc. şi mai cu ?eamă dorind a te ?căpa de ?upărare şi migrenă, admit fără dificultate modul lipirei hîrtiuţelor ca nişte bandaje ?alutare pe inima plăpîndă ... Dar dacă ai vroi ?ă-mi faci o mare mulţemire, tot a?emine ai lipi un bandagiu pe rănile Sergentului, un bandaj ce ar purta ver?urile următoare:
„Că am luat eu ?teagul redutei ... şi pe dată Cu el, ?trăpunşi de glonţuri, ne-am prăbuşit în şanţ".
Cît pentru republicarea Odei în numărul de 1 februarie, nu o pretind nicidecum, fiindcă am trimi? oda lui Vodă, îndreptată şi completată, şi nu mă îndoie?c că va apărea în jurnalele din Bucureşti, cu toate ale ei.
Mi ?-a cerut din mai multe părţi voie de-a publica pe Sergentul, Peneş şi Oda, în?ă am refuzat înainte de ieşirea la lumină a numărului din Convorbiri, care cuprinde acele bucăţi; cît pentru odă, am dorit ?ă fac o graţiozitate lui Vodă înainte de ?ărbători, în uima unui telegram foarte amabil ce Măria-?a mi-a trimi? la Mirceşti, şi cred, prin urmare, că domnitorul va da-o publicităţei. în zilele ace?te are a ?e întoarce regimentul 5 de dorobanţi şi aş dori ca ?ă fie întîmpinaţi de oda ce le e?te şi lor adre?ată ca la toţi ceilalţi o?taşi.
îţi trimit ?ingurul portret ce-mi mai rămîne şi pe lîngă el îţi comunic o horă ce am compu? în ?til de curcan: Hora de la Plevna . .. Citeşte-o de curiozitate şi dacă cunoşti pe cineva care ?ă fie în ?tare de a-i face arie, încredintati-o.
374
375
Se înţelege că acea?tă bucată nu poate ?ă intre în coloanele Convorbirilor. în curînd ţi-oi comunica pentru numărul din fevruar următoarele pie?e: 1 Legenda celor doi fraţi vînă-tori; 2 Căpitanul Romano; 3 Soare de iarnă; 4 Hora de la Griviţa.
Sărbătorile ?e apropie .. . Eu nu cred ?ă pot veni la Iaşi înainte de 16 ghenar ... Primeşte dar de pe acum felicitările mele cele mai ?incere.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
284
i
Mirceşti, 22 dec. 1877
Iubite Negruzzi, Ca ?ă mă ţin de făgăduinţă, iată că-ţi trimit pentru numărul de fevruar, trei bucăţi de poezie, eju?dem farinae * cu cele precedente.
Precum vezi am vrut ?ă ie? cu plin Anului nou.
Acum nu-mi rămîne decît ?ă-ţi trimit urări de fericire pentru ?fintele ?ărbători ale Crăciunului şi o fac din toată inima.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE GRIGORE VENTURA
285
■
Mirceşti, 28 dec. 1877
Mon cher Ventura1,
A l'occa?ion de? fete? du nouvel An, je vou? envoie deux petite? bluette? â mettre en mu?ique: l'une intitulee Soare
Din, acelaşi aluat (limba latină).
376
de iarnă, et l'autre, d'un caractere tout naţional, portant le nom de Hora de la Griviţa.2 Allon?, mon cher collabora-teur, attaquez bravement votre piano, et improvi?ez-moi deux jolie? melodie?, comme vou? ?avez le? faire ... et que l'annee qui vient ?oit pour vou? une annee de jubilation?.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 28 dec. 1877
Iubite Ventura,1
Cu ocazia ?ărbătorilor noului an, vă tr.mit două mici pie?e de pu? pe muzică; una intitulată Soare de iarnă*, şi cealaltă, de un caracter cu totul naţional, purtînd numele de Hora de la Griviţa.2 Haide, iubitul meu colaborator, atacaţi vitejeşte pianul dumneavoa?tră şi improvizaţi-mi două frumoa?e melodii, aşa cum ştiţi ?ă le faceţi.. . şi anul care vine ?ă fie pentru dumneavoa?tră un an de ?ati?facţii.
Al dumneavoa?tră,
i
V. Alec?andri
■
SOARE DE IARNĂ
O ! ?oare, vecinie călător ! De mult n-ai fo?t tu în a mea ţară, Cu-al tău ?ărut fărmecător S-o faci a crede-n primăvară.
Tu ştii cît ţara te iubeşte Şi cît şi zodia lui mai, L-a ta zîmbire-ntinereşte Şi ?e preface-n dulce rai.
Tu ştii cu ce cîmpii mănoa?e Cu ce cununi de mii de flori Cu ce cîntări melodioa?e Ea-ti ie?e-n cale chiar din ziori.
* Trimi?ă ca anexă la ?cri?oare.
"...
377
286
Şi ca pe-un ?ol de fericire Trime? de în?uşi Dumnezeu, Tu priimeşte-o ! dulce mire Cu di?mierdări la ?înul tău !
De ce tu-n alte lumi ?trăine Mergi, luni întregi rătăcitor Uitînd că ţara fără tine Tînjeşte-amar în tri?tul dor?
Ah! amîndoi cînd aveţi parte De întâlniri atît de dulci, Cum de tu fugi în altă parte Cînd vine noaptea ?ă te culci?
Cum de mai dai ?emn de vieaţă Ş-o laşi cu ceriul ei pu?tiu, Ş-o laşi cu inima de gheaţă Ca pe o moartă-ntr-un ?icriu !
Cînd ea-i atîta de frumoa?ă Şi tu atîta de frumo?, Cînd ea îţi e?te credincioa?ă, De ce ?ă-i fii necredincio? !
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
Mirceşti, 29 dec. 1877
Iubite Negruzzi,
Una din calamităţile vieţii e?te tagma importunilor, a acelor oameni cărora, fiindu-le urît de dînşii, cad năpa?ta în traiul altora cu toată nulitatea lor, cu'toate defectele ?upărăcioa?e de care ?înt înze?traţi. Acei trîntori îţi fură
378
timpul cel mai preţio?, cătînd petrecere, fără a aduce nici o compen?are, şi nu pot ?ă înţeleagă că prezenţa lor e păgubitoare pentru omul ocupat şi iubitor de linişte.
De o lună, frate, ?înt victima unor a?emenea importuni, cari mă împiedică de a lucra şi care, ameţindu-mă prin pro?tiile lor, mă fac a comite mulţime de greşeli în ?crierile ce compun pe furiş şi în a?cun?.
Dar, mi ?e va zice: pentru ce nu le închid uşa ?
Am gîndit ?ă o fac, în?ă nu e cu putinţă la ţară, mai cu ?eamă cu trenurile ce îmi leapădă în treacăt mu?afiri şi fug cu repeziciune.
Le flot qui l'emporte ?' enfuit epouvante *.
De nu m-aş fi gă?it expu? la o a?emene calamitate, nu ţi-aş fi cauzat atîta necaz cu modificările mele în poeziile ce ţi-am trimi? pentru numărul de 1 ghenar. Nu te mira deci, că şi în legenda Fraţilor Jderi 1 am făcut cîteva ?chimbări, precum te vei convinge din copia alăturată.
Dacă voieşti ?ă publici Hora de la Plevna, publică totodată şi Hora de la Griviţa, ?ub numele de Mircea Moldova-nul2, pentru ca numerile Convorbirilor ?ă conţie tot ?oiul de bucăţi de pe timpul războiului. în curînd poate ţi-oi trimite şi balada Griviţei. Pană atunci în?ă, te îmbrăţişez şi îţi dore?c toate fericirile în cur?ul anului ce vine.
287
CĂTRE ŞTEFAN ALBU
V. Alec?andri
Mirceşti, 30 dec. 1877
Domnul meu,
Vin a vă mulţumi pentru graţiozitatea ce aţi avut de a-mi trimite marşul ce aţi compu?. Sînt încredinţat că tre-
Valul care îl răpeşte fuge îngrozit (limba franceză).
buie ?ă fie frumo? şi caracteri?tic, fiind in?pirat de nişte evenimente glorioa?e pentru ţara noa?tră. Urmaţi înainte, domnul meu, cu ?tudiu muzicii oăci va veni negreşit un timp în care ?cena teatrului romane?c va po?eda un repertoriu de opere naţionale, şi un compozitor care ?-ar pătrunde de geniul armoniei noa?tre ar produce frumoa?e pagine.
Al d-voa?tre devotat,
V. Alec?andri
288
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
i
: i
■
Mirceşti, 3 ghenar 1878
Iubite: Negruzzi, îţi trimet legenda Fraţii Jderi 1, puţin modificată, în?ă fii liniştit, alte modificări nu va mai primi. Poţi dar ?ă o dai la tipar, aşa cum e?te acum. Cît pentru Mora de la Plevna şi aceea de la Griviţa, de vreme ce le gă?eşti bune de a-şi arăta na?ul în coloanele Convorbirilor, publică-le ?ub humele meu.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
N.B. A grăi pe un om, fie mort ?au viu, în?emnează a pomeni de calităţile ?au de defectele lui. Le-au grăit lumea, îl grăieşte lumea, expre?ii poporale.
■
289
CĂTRE NICOLAE GANE
Mirceşti, 5 ianuarie 1878
Iubite domnule Gane,
Am citit chiar acum nuvela d-voa?tră Andrei [Fiorea 1 şi am răma? încântat de ea, că mă grăbe?c a vă adre?a com-
plimentele mele cele mai ?incere. Bine cugetată, bine ?imţită, bine ?cri?ă, acea?tă i?torioară e?te un adevărat mic giuvaer în literatura noa?tră. Vă urez din toată inima in?piraţii multe, aşa de nimerite ca Andrei Florea, pentru ca ?ă îmbogăţea?că mode?ta noa?tră avere literară.
Te îmbrăţişez frăţeşte,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
290
Mirceşti, 18/1 [?.n.] 1878
Te felicite pour ton jour de fete et pour ta crucification amitie? â M-me Ghyka.    ' . '
V. Alec?andri
Mirceşti,   18/1 [?,n,]  1878 1
Te felicit pentru ziua ta şi pentru ră?tignirea ta, amiciţii d-nei Ghica.
Alec?andri
■
291
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
Gara Mirceşti,  19/1 [?.n.] 1878
D. Kogălniceanu
Bucureşti
Am ră?pun? îndată că ?tarea ?anataţei mă opreşte de a primi l. Regret, dar non po??umu?.
Alec?andri
381
292
CĂTRE GRIGORE VENTURA
Mirceşti, 9 janvier 1878
Mon cher Ventura,
Je vou? felicite ?incerement pour le ?ucce? de votre piece, et vou? ?ouhaite un veritable triomphe â Bucare?t 1. En y allant, adre??ez-vou? â mon frere pour avoir mon Ode â l'armee roumaine, dont le? ver? ?eront de la meme me?ure que ceux du Reveil de la Roumanie.
Peut-etre trouverez [vou?] dan? cette ode quelque? ?tro-phe? qui vou? conviennent pour le? intercaler dan? votre piece. Je ?uiş tre? curieux d'entendre la Hora de Grivitza 2 ...
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 9 ianuarie 1878
Iubite Ventura,
Vă felicit ?incer pentru ?ucce?ul pie?ei dumneavoa?tră şi vă dore?c un adevărat triumf la Bucureşti.1 Mergînd acolo, adre?aţi-vă fratelui meu pentru a avea poezia mea, Oda armatei române, ale cărei mer?uri vor fi de aceeaşi mă?ură cu cele ale Deşteptării României.
Poate veţi gă?i în acea?tă odă cîteva ?trofe care ?ă vă convină pentru a le intercala în pie?a dumneavoa?tră. Sînt foarte curio? ?ă a?cult Hora de la Griviţa 2. . .
Al dumneavo?tră,
V. Alec?andri
382
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
293
Mirceşti, 21 ianuarie 1878
Iubite Negruzzi,
îmi pare foarte rău că nu am putut a?i?ta la reprezentaţia pie?ei1 d-tale. întîrzie?em înadin? plecarea mea din Iaşi pînă vineri, cu gînd de a m^rge joi ?eara la teatru, în?ă pe?te zi ?oţia mea ?-a îmbolnăvit şi am fo?t obligat ?ă ?tau aca?ă.
Spune-mi cum ai fo?t mulţumit de actori şi de public?
întorcîndu-mă, la Mirceşti, am dat pe?te o ve?te dure-roa ?ă: Rolla 2, cumantul meu, au murit după mai mulţi ani de ?uferinţe, la moşia lui Lupu Bogdan, la Gădinţi.
încă unul din luptătorii de la 1840—1859 ce ?e duce ?ă gă?ea?că pe cei pribegiţi din lume ! Rolla a avut o mare influenţă a?upra ?ocietăţii laşului, pe cînd ?-a întor? el de la Miinich, dînd măna cu toţi tinerii din acea epocă pentru introducerea marelor reforme ?ociale şi mai cu ?eamă pentru redeşteptarea ?imţului de demnitate per?onală. El a fo?t unul din acei porecliţi duelgii, care au contribuit prin ?paima ce in?u-11a, de a deprinde pe juni şi chiar pe bătrîni, a ?e re?pecta pe ?ine şi a re?pecta pe alţii. Am improvizat dar ?trofele aici alăturate şi te rog ?ă binevoieşti a le da publicităţii în Curierul din Iaşi 3, pentru ca ?trofele ?ă apară odată cu anunciul xnorţei lui Rolla.
Fiind o poezie de ocazie, nu o pot rezerva pentru Convorbiri, dar îţi promit de a-ţi trimete în curînd altceva pentru foaia Convorbirilor.
i    Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
383
CĂTRE MIHAIL KOGALNICEANU
294
Trimite-mi o ?cri?oare explicită ?au mai bine în?ărcinează pe fratele meu ?ă vină ?ă-mi aducă explicaţiile tale, căci, în orice caz, îmi va fi cu neputinţă ?ă merg eu în?umi la Bucureşti.
Alec?andri
[Mirceşti,  începutul lunii februarie   1878] 1
Cogălniceanu — Mini?tre
Bucare?t
Je ?uiş tombe malade apre? avoir a??i?te â l'enterrement de Rolla, mai? ?i le pay? etait reellement en danger, je ne reculerai? devant aucun ?acrifice. Cependant, connai??ant le? homme? de mon pay? et ne me payant pa? de grande? phra?e?, je ne veux pa? prendre un engagement â la legere avânt de ?avoir au ju?te ce qu'on attend de moi, et ?i ce qu'on attend e?t a??ez ?erieux pour meriter que je ri?que ma ?ânte. Explique-moi donc bien en detail la nature et le but de la mi??ion que l'on deşire me confier afin que je pui??e prendre une deci?ion fondee 2.
Envoie-moi une lettre explicite ou bien charge mon frere de venir m'apporter te? explication?, car en tout ca?, il me ?era impo??ible d'aller moi-meme â Bucare?t.
Alec?andri
■
[Mirceşti, începutul lunii februarie  1878] 1
Kogălniceanu-mini?tru
Bucureşti
M-am îmbolnăvit după ce am luat parte la înmormîntarea lui Rolla, dar dacă ţara e?te cu adevărat în pericol, nu voi da înapoi din faţa oricărui ?acrificiu. Totuşi, cuno?cînd oamenii din ţara mea şi nemulţumin du-mă cu vorbe mari, nu vreau ?ă iau un angajament cu uşurinţă, înainte de a şti exact ce ?e aşteaptă de la mine şi dacă ceea ce ?e aşteaptă e?te de?tul de ?erio? pentru a merita ?ă-mi ri?c ?ănătatea. Explică-mi, deci, amănunţit natura şi ?copul mi?iunii ce doriţi ?ă-mi încredinţaţi, aşa încît ?ă pot lua o hotărîre bazată pe ceva.2
384
295
Cogalniceanu-Mini?tre
Gara Mirceşti, 9/2 [?.n.] 1878
Buc.
Ai be?om de quelque? jour? pour me remettre. Quand faudrai-t-il partir ? Quelque? re??ource? pour le voyage ? II me ?erait impo??ible ?ubvenir aux frai? comme autre foi? 1 J'ecri? par poşte.
Alec?andri
Gara Mirceşti, 9/2 [?.n.] 1878
Kogălniceanu-mini?tru
Buc.
Am nevoie de cîteva zile pentru a mă reface. Cînd ar trebui ?ă plec ? Cîteva re?ur?e pentru călătorie ? Mi-ar fi impo?ibil ?ă ?uport cheltuielile ca altădată r. Scriu prin po?tă.
Alec?andri
■
296
' l
Gara Mirceşti,  11/2  [?.n. 1878]
C ogalniceanu-Mini?tre
Bucureşti
Medecin e?t venu me voir de nouveau. II declare que ma nevralgie me force garder la ehambre pendant une douzaine
385
de jour?. Souffre de maux [de] tete? violent?, t'averti? âregret de cet empechement involontaire pour que tu agi??e? en con?equence 1.
Alec?andri
Gara Mirceşti, 11/2  [?.n. 1878]
Kogălniceanu-mini?tru
Bucureşti
Doctorul a venit din nou ?ă mă vadă. El declară că nevralgia mea mă forţează ?ă ?tau în cameră timp de o duzină de zile. Sufăr de dureri de cap violente, te ve?te?c cu părere de rău de?pre acea?tă piedică involuntară pentru ca ?ă acţionezi în con?ecinţă.1
Alec?andri
297
Mirceşti,  16/2 [?.n.] 1878
Kogălniceanu-Mini?tre
Bucureşti
Medecin con?ulte m'ordonne garder la chambre pendant quatre â cinq jour? encore. Ecri?-moi donc, en attendant, une lettre detaillee qui me mette au courant de tout, car le? depeche? n'ont pu me donner qu'une idee fort vague de ma mi??ion â Rome.
Alec?andri
Mirceşti, 16/2 [?.n.] 1878
Kogălniceanu-mini?tru
Bucureşti
Doctorul con?ultat îmi ordonă ?ă rămîn în cameră încă patru ?au cinci zile. Scrie-mi deci, pînă atunci, o ?cri?oare amănunţită care ?ă mă pună
386
la curent cu totul, pentru că depeşele n-au putut ?ă-mi dea decît o foarte vagă idee de?pre mi?iunea mea de la Roma. i
Alec?andri
298
■
■
■
Mirceşti,  19/2 [?.n.] 1878
Kogălniceanu-Mini?tre
Bucureşti
Recu declaration, merci, mon refroidi??ement a pri? caractere fievreux, me bourre de quinine, ?uiş tout etourdi. Liteanu m'a vu malade. Ai ecrit au Prince.
Alec?andri
Mirceşti  19/2 [?.n.] 1878
Kogălniceanu-mini?tru
Bucureşti
Primit declaraţia, mulţume?c, răceala mea a căpătat caracter febril, mă îndop cu chinină, ?înt foarte năucit. Liteanu m-a văzut bolnav. Am ?cri? Prinţului. ţ ■;
Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
- ' •'• ■'      '   • ■ ■'. ■ ■ '.' .
299 .
■■• ■
Mirceşti, 8 fevr. 1878 Iubite Negruzzi, , .   . .
Primind ?cri?oarea d-tale, m-am pu? a ră?coli ?altarele biuroului meu şi am gă?it un început de voiaj la Con?tan-
387
tinopole, pe care ţi-1 trimit. Acea?tă ?cri?oare I va fi urmată de altele care, de vroieşti, vor fi publicate în numerii ?ucce?ivi ai Convorbirilor.
Totodată îţi trimit un Ră?pun? generalului Flore?cu 1 care va apărea negreşit în curînd în unele jurnale din Bucureşti. Ace?t ră?pun? îmi aminteşte frumoa?a epi?tolă ce mi-ai adre?at şi la care începu?em a ră?punde cînd .. . deodată m-am îmbolnăvit . .. Căci ?înt bolnav de vro două ?ăptămîni de răceala ce mă ameninţă a ?e ?chimba în friguri rele, dacă nu le-aş fi trîntit ?ub un nămol de chinină.
Acum merg ?pre bine, dar mă ?imt încă ?lab în balamale şi capul nu mi-e di?pu? la lucru.
Mai multe bucăţi începute ?tau baltă din cauza indi?poziţiei mele, şi între altele Eroii de la Plevna 2. .
Cît pentru partea din i?toria mi?iilor mele politice3, privitoare la Victor Emanoil, Cavur etc, oi căuta azi ?au mîne ?ă o copiez, de voi putea, şi ţi-oi trimete-o numaidecît, pentru ca ?ă apară în numărul de la 1 martie, fiind apropo-?ito, cum zic pedanţii.
Deci te îmbrăţişez şi mă opre?c aici, fiind ameţit de doza de ?ulfat ce am înghiţit mai dinioarea.
V. Alec?andri
■
■ ■
300
, [între 9 şi 16 februarie 1878]
Iubite Negruzzi,
Cu chiu, cu vai, am reuşit a copia extractul din ?uvenirele mi?iilor mele politice 1, privitor la Victor Emanoil, Cavur şi Lamarmora. Bolnav cum ?înt, acea?tă lucrare e?te un vrai tour de for ce *.
Te rog ?ă mi-1 plăteşti, trimiţîndu-mi poezia mea Babanul şi Carpatul2, care au apărut, mi ?e pare, în mai multe ziare. Eu nu o mai po?ed şi am trebuinţă de ea.
* Un adevărat tur de forţă (limba franceză).
a f^S6Şti ePi?tola ^tre Flore?cu3? Cum gă?eşti toto
data mvahdarea alegerei lui Maiore?cu? Ce adunătură^ £
Te îmbrăţişez.
301
V. Alec?andri
Mirceşti, 17 februarie 1878
Iubite Negruzzi,
Cînd ţi-am trime? extractul din i?toria mi?iilor mele politice *j privitor la audienţa ce am avut de la fo?tul rege Victor Emanoil, te-am rugat ?ă-mi trimeţi o copie de pe poezia mea Balcanul şi Carpatul2, care îmi lip?eşte şi de care am mare trebuinţă. Nu am primit nici un ră?pun? pană acum; vin dar ?ă-mi reînnoie?c cererea.
Ce zici de Ba?arabia ? Dibăcia oamenilor noştri de ?tat... pitic au adu? trebile la un frumo? ?fîrşit!
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
■ ■■
■
Mirceşti, 20 fevr. 1878
Iubite Negruzzi,
Ră?pund îndată la răvaşul d-tale de ieri, pentru ca ?ăfţi expeduie?c ace?t ră?pun? cu trenul de dimineaţa.
* Seamănă întru totul cu Ro?etaki (limba franceză), '-i i*3 *
înainte de toate, gă?e?c de pri?o? a ?ă mai publica Epi?tola 1 mea către Flore?cu în Convorbirile literare, în?ă aş fi mulţămit de a videa publicate ?trofele 2 ce am improvizat la moartea lui Rolla. Cumnatul meu au ţinut un loc în?emnat între oamenii de la 1848 şi au luat parte la lucrările reformatoare ale generaţiei care au precedat pe a d-voa?tră. E cu dreptul ca ?ă nu fie dat uitărei.
îmi ceri urmarea i?toriei mi?iilor mele politice3 ? Voi căta a extrage din ea ce va fi po?ibil de publicat, în?ă durerile de cap ce mă munce?c nu-mi permit acuma nici o lucrare o?tenitoare. Răbdare încă cîteva zile, pană voi putea ?ă mă aşez iar la biroul meu.
E?te adevărat că Cogălniceanu mi-au făcut rugăminte de a primi c!a ?ă merg la Roma în mi?ie e?traordinară 4. Am ră?pun? cu politeţă că aş primi bucuro? dacă ?tarea ?ănătăţei mele ... etc.
De atunci i-am mai făcut declarare prin telegraf că doctorul nu-mi permite a ieşi din ca?ă pană nu ?-a îndulci clima, în ?fîrşit, ?criind domnitorului pentru ca ?ă-i mulţeme?c de graţiozitatea ce au avut a mă decora cu Steaua României 5, i-am zi? că m-aş fi grăbit a merge la Bucureşti, ?pre a-i aduce expre?ia gratitudinei mele, de viu grai, dacă ?tarea ?ănătăţei mele nu m-ar opri de a întreprinde orice drum înainte de primăvară.
Cu toate ace?te, aud că Cogălniceanu ţine numaidecît a mă numi agentul guvernului actual pe lîngă curtea Italiei. L'e?ne-i de a zice plăcinte ! ?pune o zicală poporală.
Am citit ră?pun?ul onorabilului bucovinean Petrino, la epi?tola 6 mea adre?ată lui Flore?cu şi nu m-am mirat» nici m-am indignat, fiindcă am fo?t totdeauna foarte bun pentru ace?t domnişor şi l-am încuragiat mult în debuturile ?ale literare. Mă aşteptam ?ă fiu lovit de copita lui într-una din zile şi, în adevăr, aşteptarea mea nu a fo?t înşelată. Ceea ce con?tat în?ă cu oarecare ?ati?facţie e?te că nenorocitul, vrînd ?ă mă lovea?că, au pierdut echilibrul şi au căzut le? quatre? patte? en l'air *.
El ş-au închipuit negreşit că cornetul ?ău acu?tic poate ?ă-i ?erve de > trompetă la cazuri de intere? ... particular şi ...
Cu cele patru picioare în aer (limba franceză).
390
„Ce Zoile tran?fuge ă l'e?prit tri?te et lourd, Embauchant ?on cornet, a chante comme un ?ourd ... ? *
Deci tăcerea ab?olută e?te cel mai nimerit ră?pun? la ră?pun?ul ?ău.
Sfîrşind, te rog ?ă în?eri un mic erata în numărul care ?ă tipăreşte acum:
Strofa a doua din poezia intitulată Soare de iarnă, care a apărut în numărul ÎI al Convorbirilor, ?e îndreptează în modul următor:
„Tu ştii cît ţara te iubeşte Şi cît în zodia lui mai L-a ta zîmbire-ntinereşte Şi ?e preface-n dulce rai". Aşadar ?i prin urmare, te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
■
îmi trimiţi Balcanul şi Car patul ?
CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT
'     ;■ ii
' ITT
t
303
•    -   - '
Mirceşti,  20 fevr. 1878
Domnul meu,
Vin ?ă vă mulţăme?c pentru notiţa biografică 1 ce aţi publicat de?pre mine şi pentru tot ce ea cuprinde de măgulitor pentru numele meu; ?e vede în?ă că e?te ?cri?ă de un amic cam părtinitor .. . Deci trimit o afectuoa?ă ?trîngere de mînă amicului împreună cu mulţămirile mele adre?ate autorului.
*. • ? «?^iu^Scj?r?i greoi *punînd ia
391
Acum permiteţi-mi a vă ob?erva că ?-au ?trecurat mai multe greşeli în publicarea poeziilor mele, şi vă rog ?ă în?eraţi următoarele erate 2 în numărul viitor al Albinei Cariaţilor.
La Turnu-Măgurele
Scena I
în loc de: ?ă nu fii nebună şi ?ă-ţi închipuieşti romanuri. citeşte: Să nu fii nebună ca ?ă-ţi închipuieşti romanuri.
Scena II
în loc de: ?au ... inima tînjeşte cînd n-are ?orioară.
citeşte: ştii . . . inima . .. etc.
în loc de: mehenchiu în limbută
citeşte: mehenchiu în limbuţie
în toc de: ştiţi că-mpreună aţi fo?t răniţi odată
citeşte: ştiu că-mpreună ... etc.
în loc de: zedanul
citeşte: redanul
în toc de: Luptînd cum luptă ur?ul ... citeşte: Luptînd cum luptă zmeul.
în loc de: Ol nu, nu, România nu poate-n rău ?ă piară
Scena 111 ciieşfe ■ O ! nu, nu, România nu poate-n veci ?ă
piară £
în loc de: ... Duducuţă ... lumină ... floare Scena IV cite?te.       Duducuţă ... lumină ... floare vie.
în loc de: ca norul pe ?oare ... Scena V   cjieşte: Ca nourul pe ?oare ...
în loc de: A ! ce ?-aude? ... Aş da chiar a mea viată
Scena VHctefe, A! ce ?.aude? ... geme? ... aş da chiar a mea viaţă
Oda către o?taşii români
■
Strofa II: în loc de: Ca pe iroi de legende citeşte: Ca eroi de mari legende
392
Strofa III: în loc de: ş-arătînd precum prin nori mîndrul ?oare ?e arată
citeşte: ş-arătînd precum prin nouri .... etc. Strofa VI întreagă e ?chimbată în modul următor:
„O ! Români, în faţia voa?tră, colo-n tainica cea zare
Videţi voi o rază vie care-ncet, încet ră?are, Străbătînd prin umbra dea?ă de lungi ?ecoli adunată ?
E măreţul fapt de zioă mult dorită, mult vi?ată, E lumina reînvierei, e luceafărul ?perărei, E triumful luptei voa?tre, ?oarele neatîrnărei". In ?trofa VI — în loc de: La căminul unde-o mamă aştep-tînd ... etc.
citeşte: La cămin unde romănca aşteptînd ... etc.
Peneş Curcanul
In ?trofa IX în loc de: Ear noi jucam hora din ?at
citeşte: Ear noi trăgeam hora din ?at în loc de: ?i ea ne curmă iocul citeşte: ?i ne ?minteşte iocul.
bergeniul
în loc de: în frunte-i colonelul frumo?, ... citeşte: în frunte-i colonelul ?emeţ ...
Pă?tori şi plugari
în loc de: Jo? fruntea, o ! nemernici căzuţi în pocăinţă citeşte: Jo? fruntea, o ! nemernici căzuţi în umilinţă.
Precît am înţele?, d-voa?tră aţi cule? ace?te poezii din coloanele Convorbirilor literare şi le-aţi reprodu? exact, în?ă, fiind în grabă compu?e şi publicate,' ele cuprind greşeli pe care le-am îndreptat mai în urmă, ş-acele erate ţin 'foarte mult ca ?ă ?e imprime în foaia d-voa?tră. îmi place a mă prezenta în lume cu haine fără pete.
Albina Carpaţilor devine din zi în zi mai intere?antă ?i nu mă îndoie?c că în curînd autorii noştri cei mai cuno?cuţi vor avea de mulţămire a cere o?pitalitate pentru ?crierele lor în coloanele ace?tei foi, căci ea e?te o prote?tară meri-
393
torie în contra gu?tului şi jargonului pedant care au domnit pînă acum în ?crierile din Tran?ilvania. Reacţia începută de d-voa?tră va produce în curînd un rezultat ?ati?făcător care va fi un titlu de glorie pentru d-voa?tră.
Al d-voa?tră devotat,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
304
Mirceşti, 22 fevr. 1878
Iubite Negruzzi,
îţi mulţume?c pentru o?teneala ce ţi-ai dat de a-nii gă?i Balcanul şi Carpatul \ aceşti copii rătăciţi care di?păru?eră din ca?a părintea?că. I-am revăzut cu bucurie, în?ă le-am gă?it un defect pe care m-am grăbit a-1 îndrepta pe loc. Bal-can la plural devine Balcani şi nu Balcanuri.
Am fo?t deşteptat la acea?ta de către profe?orul ?atului care într-o zi a venit înadin? ?ă mă întrebe dacă trebuie ?ă înveţe pe copii a zice: Carpaturi, Alpuri, precum am zi? eu Balcanuri? ... Şi i-am ră?pun? că am comi? o greşală mare şi voluminoa?ă cît acei munţi, cînd m-am alunecat a le da o terminaţie nepotrivită lor.
Acum ?ă vorbim puţină politică 2, deşi nu e?te obiceiul no?tru. Te temi că ni ?e va lua Ba?arabia? Şi eu mă cam tem. Te temi, că în urmă, Carol va abdica ? Nu cred, căci ţara ?-ar opune printr-un plebi?cit ad hoc. Te temi că în urma urmei Bratiano ?au Ro?etaki va deveni Domn ? Fii în pace ... Cînd e o alegere de Domn, candidaţii puşi la iveală nu ie? niciodată din urnă şi apoi Br. et Ro?. ne ?ont pa? du boi? dont on fait de? premier? *
• :
Nu ?înt din lemnul din care ?e fac cei mai buni (limba franceză).
394
înlăturînd dar ace?te două temeri, adică: abdicarea lui Carol şi ?uirea pe tron al unui fruit ?ec * ca Bratiano ?au al unui vieux macaque ** ca Ro?etaki, ?ă vedem dacă temerea privitoare la pierderea Ba?arabiei e?te întemeiată.
Ru?ia are un ţap politic care îi reuşează totdeauna; ţapul de a cere o ?ută, cînd nu cată a căpăta decît zece. A?tfel a urmat în che?tia tratatului de la Balta Liman, a?tfel îmi pare că urmează şi a?tăzi. Cînd cu acel tractat, generalul Grabe, cumnatul lui Rolla, trecînd prin Iaşi, ?-au du? la Con?tan-tinopoli [în] o mi?ie extraordinară. Mi?ia lui con?i?ta numai de a face pe Divan ca ?ă admită şi ?ă i?călea?că condiţiile tractatului de la Balta Liman, în contra cărui turcii făceau mari obiecţii, con?iliaţi fiind de amba?adorii marilor Puteri. Grabe, ?pre a-şi veni la ?cop, începe a cere în numele împăratului Nicolae ... 1 Dreptul pentru Ru?ia de a întinde protecţia ?a ortodoxă a?upra tuturor creştinilor din Orient; 2 Dreptul de a cumpăra flota viceregală din Egipt; 3 Dreptul pentru corăbiile de război ru?eşti de a trece liber şi ori-cînd prin Bo?for şi Dardanele etc.
Turcii ?e ?parie, ?e adre?ează la amba?adorii din Con?tan-tinopol şi, povăţuiţi de aceştia, ră?pund lui Grabe prin un refuz ab?olut. Grabe ameninţă Divanul cu trecerea imediat a Prutului, de către armatele puternicului ţar Nicolae, în?ă, ?pre a proba un mare ?pirit de conciliare, reduce cererile lor la ?impla che?tie a tratatului de la Balta Liman, pentru ca ?ă nu ?e prezinte cu mîna goală la Peter?burg. Divanul, ?ub îndemnul amba?adorului, primeşte şi ratifică tratatul, ?eance tenante ***, crezînd că gioacă a?tfel renghiul ruşilor. A doua zi curierii amba?adelor ?e dirigiau în grabă ?pre cabinetele europene, ducînd ve?tea de marea victorie repurtată de către politica Stambulului a?upra politicei Peter?burgului, iar generalul Grabe, riant dan? ?a barbe ****, ?e întorcea liniştit în Ru?ia cu tratatul ?ub?uoară.       .< ..
A?tfel cred că ?e joacă momiţele şi în Ba?arabia. Păn-în ?fîrşit Ru?ia va face ?acrificiul de a ?e de?i?ta de acea?tă pretenţie legitimă, ?pre a proba Europei ?piritul ei conciliant
* Fruct ?ec (limba franceză).
** Bătrîn maimuţoi (limba franceză).
*** Pe loc (limba franceză).
**** Rîzîndu-şi în barbă (limba franceză).
•i
395
şi mai cu ?eamă ?pre a rămînea în relaţii de bună vecinătate cu Au?tria, care ?e intere?ează mai cu deo?ebire de gurile Dunării ... Şi cu chipul ace?ta, Europa va încuviinţa mai cu le?nire celelalte condiţii ale păcei încheiate la San-Stefano.
E cu putinţă şi chiar probabil ?ă mă înşel ... dar aşa îmi miroa?e, ca [?ă] nu zic un alt cuvînt mai potrivit.
Prin urmare îngrijirea afectată de miniştrii noştri îmi pare o comedie: il? veulent nou? faire accroire qu'il? font de grand? effort? pour ?auver la Be??arabie, afin de meriter plu? tard le titre de ?auveur? de la Patrie. *
Precît ştiu, Vodă şi Doamna ?înt foarte liniştiţi.
Pentru ce dar atîta agitaţie în ?ufletul miniştrilor?
Pure comedie et voilă tout! **
Să dea Dumnezeu ?ă trăim şi vom vedea.
Pană atunci, noi ?ă ne căutăm de treabă.
Te îmbrăţişez,
V. A lec?andri
Mulţume?c „Junimei" că nu a permi? ?ă ?e citea?că în ?înul ei diatriba ?urdului3.
Mirceşti, 24 mart. 187S
Iubite Negruzzi,
Pentru numărul viitor al Convorbirilor îţi trimit continuarea i?toriei mi?iilor mele politice.1 Te vei convinge din cuprin?ul cuvintelor ro?tite de Napoleon că, dacă noi românii am fi urmat povăţuirile ?ale, nu ne-am gă?i azi în tăul din care nu ştiu cum vom ieşi. Te rog ?ă-mi înapoiezi din manu?cri?ul
* Vor ?ă 1 e facă ?ă credem că fac mari eforturi pentru a ?alva Ba?arabia, pentru ca mai tîrziu ?ă merite titlul de ?alvatori ai Patriei (limba franceză).
** Adevărată comedie, a?ta e?te! (limba franceză),..
meu coaiele ce cuprind paginile 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, care fac parte dintr-un total ce vroie?c a pă?tra. Totodată, fiindcă ?e ?trecoară necontenit greşeli de tipar în articolele mele, dore?c a face în?umi ultima-corectură. Iată de exemplu cîteva errata, de publicat în numărul viitor ...
— Pagina 430 — în loc de: St Jean de Norienne citeşte: St Jean de Morienne.
— Pag. 431 — în loc de: drepturilor Principatelor citeşte: drepturile
— Pag. 432 —în loc de: fără a a?culta defectele noa?tre, citeşte: fără a a?cunde defectele
— id. — în loc de: mi?ii — mi?ie
— id. — în loc de: adînce ?ati?facţie — adîncă
— Pag. 433 —în loc de: o ?uperioritate măreaţă citeşte: o ?uperioritate măreaţă.
Ce mai faceţi pe la Iaşi? Petreceţi bine, după cum am auzit. Aveţi ?erate cu şarade, teatru, tifo? şi alte plăceri. Aice de-abia am ?căpat de zăpadă şi ne-am bucurat de ?o?irea coco?tîrcilor.
Eu am gojit în timp de mai bine de două luni, dar ?per că ?oarele primăverei a fi pentru mine un doctor mai folo?itor decît acei ieşiţi din facultăţile Franţei şi ai Germaniei.
Nu ai de gînd ?ă tragi o raită pe aici? Plecînd dimineaţa din Iaşi, ai ?o?i aici la 11, ai şedea cu mine pînă la 5 1/2 şi ?eara te-ai întoarce la neva?tă. Iar mie mi-ai face o mare mulţemire.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
■
306
Mirceşti,   12 aprilie 1878
Iubite Negruzzi,
Mă bucur că te ştiu la ţară, la moşia părintea?că, Trifeşti, unde am fo?t odată cu mult regretatul părintele d-tale,' şi unde mi ?e pare că am împuşcat pe jumătate un iepure şchiop.
396
397
Grădina pe atunci era plină de flori şi în mijlocul ei ?e înălţa un copac ?ub al cărui frunziş am băut multe cafele turceşti, precum ?e obicinuia pe acel timp, ce era mult mai oriental în obiceiuri decît timpul de a?tăzi. Negruzzi întrunea calităţile de bun vînător, de mare amator de flori şi de foarte plăcut pove?titor, încît cu vie mulţemire şi vie înduioşare îmi aduc aminte de zilele ce am petrecut cu el pe malul Prutului, la anul mîntuirii 1840. Sînt 38 de ani de-atunci !!!!
Nu făcu?em încă nici un ver? române?c şi de-abia intra?em în domeniul literaturii cu o nuvelă intitulată: Buche-tiera de la Florenţa. Cum trec anii! şi cîte întîmplări în ace?t lanţ de ani! Ade?eori, cînd închid ochii, văd ?trecurîndu-?e pe aripele ?uvenirilor o lume întreagă de fapte i?torice, de epi?oade curioa?e care ar intere?a mult dacă ar fi ?cri?e ... dar ochii ?e de?chid iarăşi şi ei văd cu ?paimă hao?ul prezent, dominat de figura hidoa?ei pocituri, care ţipă ca o cucuvea pe ruinele patriei.
Oricum ?ă fie în?ă, iubite Negruzzi, întoarce ?patele evenimentelor actuale şi te aruncă în lumea fanteziei, ca un om ce ?e azvîrle în valuri limpezi ca ?ă ?e răcorea?că. Scrie ce ţi-o trece prin minte, fără plan, fără ordine şi pregăteşte-ţi a?tfel elementele unui întreg pe care le-i ?coate la lumină în timpi mai liniştiţi. Fă ca pictorii, ce-şi pregăte?c pînzele pentru tablouri, în?emnînd din fugă pe ele ?chiţe uşoare.
Am aflat de mult că d-1 Th. Alexi a tradu? idila d-tale Miron şi Florica, în?ă nu ştiam că au reuşit aşa de bine în traducerea ?a: îmi pare bine că ace?t autor are talentul de traduttore *, iar nu acel de tradittore **, căci el poate ?ă fie de mare folo? terii noa?tre, vulgarizînd în Germania poezia română. Ideea lui de a publica un volum întreg de traduceri e?te minunată; încît priveşte în?ă acele făcute de doamna Eli?aveta, nu ştiu dacă Măria-?a ar primi ca ?ă ?e publice, chiar ?ub un p?eudonim. Voi în?ărcina pe cneazul A. Can-tacuzin ca ?ă-i comunice acea?tă propunere, fiindcă eu nu ?înt în core?pondenţă cu palatul.
Cît pentru cererea d-lui Cihac, ?înt gata ?ă o îndepline?c, în?ă nu-i cuno?c adre?a ca?ei la Maienţa. Te rog ?ă mi-o trimiţi, pentru ca ?ă ?criu imediat lui Socec.
* Traducător (limba italiană). ** Trădător {id.).
Terminînd, îţi dore?c ?ărbători fericite şi in?piraţii poe-
Arată  amiciile mele lui Leon şi doamnelor Negruzzi.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE NICOLAE HURMUZACHI
307
Mirceşti, 14 april 1878
Iubite Ni cule 1,
Vin prin anticipare ?ă-ţi dore?c ?erbători fericite şi ilu? trate cu ouă roşi, pa?că, cozonaci etc, tot ce e din domeniul Pa?telor. Totodată te rog ?ă-mi procuri o colecţie completă a Foaiei Bucovinei. Trimiţîndu-mi volumurile cu drumul-de-fier, voi plăti co?tul lor la ?taţia de la Mirceşti, prin modul numit: rembour?entent.
Şi eu din parte-mi îţi voi trimite foarte curînd o broşură cochetă ce apare acum la Bucureşti şi în care ?înt cuprin?e toate bucăţile de poezie ce mi-au in?pirat războiul no?tru cu turcii, şi mai cu ?eamă vitejii noştri curcani.
Te îmbrăţişez şi te rog ?ă arăţi complimentele mele doamnelor Hurmuzaki şi Petrino,
V. Alec?andri
. -
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
308
Iubite Negruzzi,
Ţi-am trimi? un exemplar a broşurei publicate în Bucureşti, ?ub titlul de: O?taşii noştri. Ediţia e frumuşică.
Mirceşti, 28 aprilie 1878
398
îţi expeduie?c acum: relaţia mi?iei 1 mele la Londra, pentru numărul ce vine al Convorbirilor. Dacă crezi că împrejurările actuale nu ?e împotrive?c la publicarea acelui articol, dă-1 la tipografie. în caz contrar, trimete-mi manu?criptul îndărăt.
N.B. îmi rezervez dreptul de a face ultima corectură.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
309
Mirceşti, 2 mai 1878
Iubite Negruzzi,
Moartea lui bietul Petrino — într-un ?pital! — m-au ?urprin? şi întri?tat foarte mult. El avea un caracter nenorocit, în adevăr, dar nu lip?ea de talent şi ?înt încredinţat că talentul ?ău ?-ar fi dezvoltat păn la o culme de?tul de înaltă, dacă împrejurările vieţei ?ale ar fi fo?t mai blînde. Di?părerea lui din pleiada junilor literatori la?ă o lacună de?tul de ?imţitoare. E?te dar cu dreptul ca o foaie ?erioa?ă ca Convorbirile, şi mai cu ?eamă Convorbirile, ?ă nu rămîie indiferente în privirea ace?tei morţi atît de grabnice.
Scrie dar numai de cît cîteva rînduri pentru numărul ce are ?ă ia?ă şi lă?înd omul de o parte, vorbeşte de poet. 1 Vei face bine, căci trebuie ?ă o faci. Am ?cri? lui Socec ?ă expe-duia?că prin poştă un exemplar din proza mea şi unul din broşura noilor mele poezii, la adre?a d-lui Cihac. Cît pentru adre?a d-lui Liteano la Berlin, cred că e de?tul ca ?ă pui pe ?cri?oare: Mon?ieur George? Liteano, Agence roumaine, Berlin.
Funcţionarii poştali din capitala Pru?iei vor fi de?tul de inteligenţi ca ?ă gă?ea?că adre?a agentului no?tru. Ideea de a împărţi broşura O?taşii noştri la diferite corpuri am avut-o şi eu şi fiindcă di?pun de vreo 500 exemplare, am de gînd ?ă le împrăştii în armată. Cu toate ace?tea, ?ocietatea de bine-
facere nu ar face rău dacă ar cumpăra un număr oarecare de broşuri pentru bolnavii şi răniţii de prin ?pitaluri.
îmi pare rău că frigurile au venit iar ?ă te necăjea?că, şi că ele te-au oprit în cur?ul lucrărilor ce începu?eşi la ţeară. Ace?te friguri înteţite ar trebui ?ă le combaţi energic, ca ?ă nu ia deprinderea de a ?e împămînteni în ?îngele d-tale.
Schimbarea aerului e cel mai bun mijloc de lecuire. Vino dar la Mirceşti ca ?ă gă?eşti vindecare şi ?ă lucrăm împreună.
Poezia mea Eroii de la Plevna e gata, dar nu i-a ?unat ora de publicare. Mai tîrziu . .. Pană atunci, te îmbrăţişez şi-ţi dore?c ?ănătate.
■
V. Alec?andri
■
i
310
CĂTRE ALPHONSE ROQUE-FERRIER
■
[p. 3 mai 1878] *
Mon?ieur  Roque — Ferrier, „Societe de? langue? romane?"
Montpellier
Vivement touche de l'honneur qui m'e?t fait, je vou? prie de vouloir etre aupre? de la „Societe de? langue? romane?" l'interprete de ma gratitude ain?i que de mon profond regret de ne pouvoir repondre â ?a gracieu?e invitation.
A. 48*
[p. 3 mai 1878] 1
i
.Mi H'i
Domnul Roque-Ferrier, „Societatea limbilor romanice"
Montpellier
Puternic mişcat de onoarea ce mi ?e face, vă rog ?ă binevoiţi a fi interpretul recunoştinţei mele pe lîngă „Societatea limbilor romanice", cum şi al adîncului meu regret de a nu putea ră?punde la acea?tă plăcută invitaţie.
A. 48 a
-
400
401
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
311
Mirceşti,  16 mai 1878
Iubite Negruzzi,
Viu ?ă-ţi comunic o ve?te care ştiu că te va bucura.
Ai aflat din ziare că la Montpellier 1 ?-a con?tituit o ?ocietate a limbilor romane, care a pu? la concur? compunerea unei poezii intitulate Cîntecul gintei latine, cu ?cop de a-1 traduce în toate idiomele romane, de a-1 pune pe muzică şi de a-1 populariza în întreaga lume latină.
într-o bună dimineaţă din iarna trecută, m-am trezit cu ideea de-a concura şi eu la acea operă, şi fără întîrziere am şi trimi? la Montpellier patru ?trofe, ?ub titlul de: Cîntecul gintei latine şi, după obiceiul meu, le da?em uitărei, cînd deodată prime?c următoarele depeşi: „19/5 1878, Alec?andri, Mirceşti.
Jury compo?e de Mi?tral, Tourtoulon, 2, Quintana, Obe-denaru et A?coli vou? decerne unaniment le prix du Chant latin. Vou? attendon?.
22/5
Roqueferrier 3
Recevez, avec me? felicitation? cordiale?, le? voeux que nou? formon? pour la Roumanie. Vou?, qui ite.? un grand poete, veuillez etre l'echo de? ?ympathie? de? poete? latin? reuni? ă Montpellier. *
Albert de Quintana"
* Juriul compu? din Mi?tral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru şi A?coli v-a decernat în unanimitate premiul pentru Cîntecul latin. Vă aşteptăm.
Primiţi, cu felicitările mele cordiale, urările pe care le facem pentru România. Dumneavoa?tră, care ?înteţi un mare poet, binevoiţi ?ă fiţi ecoul ?impatiilor poeţilor latini reuniţi la Montpellier.
N.B. D-l Albert de Quintana e?te fondatorul „Societăţii limbilor romane" şi au hărăzit o cupă ?imbolică de argint ca premiu pentru autorul celei mai bune poezii.
îţi mărturi?e?c că nu puţin m-am bucurat de ace?t triumf, mai cu ?eamă că el a contribuit a redeştepta ?impatiile confraţilor noştri latini pentru ţeara noa?tră.
Iată poezia:
■
■
v ■
-
■
■
CÎNTICUL GINTEI LATINE
„Latina   gintă e regină între-ale lumei ginte mari. Ea poartă-n frunte o ?tea divină Lucind prin timpii ?eculari. Menirea ei tot înainte Măreţ îndreaptă paşii ?ăi, Ea merge-n capul altor ginte Văr?înd lumina-n urma ei.
Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale-i ?e înclină Şi pe genunchi cade cu dor. Frumoa?ă, vie, zîmbitoare, Sub cer ?enin, în aer cald, Ea ?e oglindă-n ?plendid ?oare Se ?caldă-n mare de ?marald.
r.
■
Latina gintă are parte De-ale pămîntului comori Şi mult voio? ea le împarte Cu celelalte-a ei ?urori, Dar e teribilă-n mînie Cînd braţul ei liberator Loveşte-n cruda tiranie Şi luptă pentru-al ?ău onor !
în ziua cea de judecată Cînd faţă-n cer cu Domnul Sînt Latina gintă-a fi-întrebată: „Ce au făcut pe-ace?t pămînt?" Ea va ră?punde ?u? şi tare:
402
„O ! Doamne, -n lume cît am ?tat în ochii ?ăi plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat".
Sfîrşind, te îmbrăţişez şi-ţi dore?c ?ănătate. în curînd ţi-oi trimite urmarea relaţiei mi?iilor mele politice, ?au vizitele mele la Prinţul Napoleon, la Baronul Hubner, la Contele Ki??elef 5 etc, deşi cu greu îmi vine ?ă mă aşez la biurou, cînd ?oarele ?e hîrjoneşte cu florile pe afară.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
312
■
Mirceşti,  18 mai 1878
Iubite Negruzzi,
Ştii de mult că foaia mea favorită e?te foaia Convorbirilor şi că tot ce ?criu îi e?te de?tinat. A?tă dată în?ă, poezia intitulată Cîntecul gintei latine, ieşind de ?ub ?tăpînirea mea, mi-a fo?t cu neputinţă a di?pune de dîn?a cum aş fi dorit. Dl. Obedenaru, unul din membrii juriului de la Montpellier, au ?cri? negreşit la Bucureşti ca ?ă încunoştiinţeze rezultatul concur?ului şi au comunicat ziarelor din ţeară ver?urile mele.
Pre?a şi Războiul1 le-au şi publicat în numerile de ieri.
Notiţele ce-mi cereţi de?pre „Societatea limbilor romane" ?înt cuprin?e în programul alăturat. El e ?cri? în limba catalană (mi ?e pare), dar ace?t idiom e le?ne de înţele? şi le?ne vei putea obţine informările de care ai trebuinţă. Nu ştiu nimica mai mult decît ce e?te cuprin? în program.
Cît pentru per?oanele care au compu? juriul de la Montpellier, nu le cuno?c Ştiu în?ă că Mi?tral e?te autorul poemului Mireto, care au ilu?trat pe poetul provenţal, fiind foarte frumo? şi plin de adevărată poezie.
Dl. Albert de Quintana e?te fundatorul şi prezidentul „Societăţii limbilor romane" 2 ce datează de doi ani. El e?te
404
şi prezidentul comi?iei în?ărcinate cu ?ecţia ?paniolă la Expoziţia de la Pari?.
Cînd am primit programul Societăţii de la Montpellier, m-am hotărît a ?crie şi eu ceva, nu în?ă cu ?perare de a cîş-tiga premiul, dar cu ?impla idee de a trimite un ?pecimen de limba română, ?pre a ?e con?tata încă o dată rudirea noa?tră cu toate ramurile gintei latine. Norocul au vrut ca toate poeziile prezentate la concur?ul de la Montpellier ?ă fie mai ?labe decît a mea şi a?tfel am ieşit eu triumfător 3. Cu atîta mai bine pentru ţeară. România e a?tăzi mai cuno?cută în lumea învăţaţilor din lumea occidentală şi ce mă bucură mai mult e?te că poezia mea au motivat urările poeţilor latini pentru România.
Aicea e?te adevăratul triumf. Am cîştigat un nou drept la ?impatiile marelor popoare de viţă latină, şi poate că acele ?impatii ră?ărite pe cîmpul literaturei vor rodi pe cîmpul politic.
Amin ! Să ne ajute Dumnezeu !
Te îmbrăţişez,
V. A lec?andri
Te rog ?ă-mi înapoieşti programul cînd nu-i mai avea trebuinţă de el.
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
313
D-lui de Quintana 1,
[mai 1878]
Preşedintele ?ocietăţei pentru ?tudiul limbelor romane Montpellier
Raportînd preţioa?ele ?ale ?impatii a?upra ţărei mele, „Societatea limbelor romane" mi-a făcut îndoit de ?cumpă
405
pronunţarea ?a în favorul meu. Binevoiţi, vă rog, a fi interpretul âceluiaş ?entiment pe lîngă confraţii mei latini, şi a primi per?onal prea ?incera mea gratitudine 2.
-
Alec?andri
CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „TELEGRAFUL ROMAN"
314
...
Gara Mirceşti, [mai 1878] 1
Fericit de preţioa?a manife?tare primită de la ziarul Telegraful român, trimit redacţiei expre?ia ?incerei mele gratitudini.
Alec?andri
CĂTRE PETRESCU, REPREZENTANTUL JUNIMII HUŞENE
315
D-lui Petre?cu
[Mirceşti, mai  18781
Hu?i
Fericit de felicitările junimei huşene şi de patrioticul ?ău avînt, o rog ?ă primea?că afectoa?e mulţemiri.
• : ' Alec?andri
406
CĂTRE BĂRBIERUL N. CLATINOS
316
[mai 1878]
Domnului Neculai ClaUno?, bărbier
Ia?i
Condeiul a primit felicitările briciului, şi mulţume?c voio?, căci amîndouă ştiu a trage perdaf!
A lec?andri
CĂTRE DR. POP, REPREZENTANT AL ORAŞULUI BRAŞOV
317
Bucureşti, [mai 1878]
Vă rog ?ă fiţi interpretul ?imţirilor mele de gratitudine către toţi domnii care mi-au trimi? felicitări.
V. Alec?andri
■
CĂTRE STUDENŢII UNIVERSITĂŢII DIN IASI
I
318
Iaşi, [mai 1878]
Studenţilor [Univer?ităţii,
Entuzia?mul patriotic a junimei e?te puternica garanţie a viitorului, ?înt fericit de avîntul vo?tru, vă mulţume?c.
Alec?andri
407
CĂTRE ROMÂNII DIN SIBIU
319
Gara Mirceşti, [mai 1878]
Trimit prin *... românilor din Sibiu, ce m-au felicitat, ?alutări frăţeşti şi ?incere mulţumiri.
Alec?andri
■
320
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Bucureşti, miercuri, [24 mai 1878]1
Dragă,
Am ?o?it cu bine aice. La Roman mi-au ieşit tot oraşul înainte cu flori şi cu muzică. Aice, mai nimica, afară de două, trei per?oane. Dar a?ta mi-au convenit mult mai bine, căci eram cam o?tenit de horăitul laşului. Cneazul2 te ?ărută.
■
Vă ?ărut pe toţi,
V. Alec?andri
CĂTRE ELEVII ŞCOLII NR. 1 DIN PĂCURARI (IAŞI)
321
Bucureşti, 24 mai 1878
Domnul meu,1
Nimic nu putea ?ă-mi aducă mai mare plăcere decît expre?ia entuzia?mului copiilor din şcoala no. 1 din Păcurari, ce directati, ?i ?incerele felicitări izvorîte din inimile lor.
* Urma un cuvînt probabil neînţele? de telegrafi?t.
Vă rog dar ?ă ?puneţi tuturor că le mulţume?c, că-i binecuvîntez şi le dore?c ?ă devie români neaoşi ?pre folo?ul şi onorul Patriei lor. Totodată, vă complimentez pe d-voa?tră, călăuzul lor intelectual, pentru ?imţul nobil ce aţi diz-voltat şi dizvoltaţi în elevii d-voa?tre. De la înţelepciunea in?titutorilor atîrnă caracterul generaţiilor, şi văd cu ne?pu?ă bucurie că d-voa?tră înţelegeţi ?acra şi mult importanta mi?iune la care v-aţi con?acrat viaţa.
Primiţi dar, domnul meu, complimentele mele cele mai ?incere.
V. Alec?andri
P.S. Tinerilor elevi2 Proca, Strigi şi Gheorghiule trimit cîte o îmbrăţişare părintea?că.
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
322
Bucureşti, 26 mai 1878
Iubite La?carache,1
Scri?oarea ta m-au gă?it în Bucureşti şi mi-au adu? o mare mulţumire inimei mele.A reuşi şi a câştiga un premiu la un concur? ştiinţific ?au literar e?te ?ati?facerea de amor propriu, dar cînd ace?t incident ia proporţiile neaşteptate a unui eveniment, cînd el pătrunde în toate unghiurile terii şi merge de bucură ?ufletele, atunci faptul devine un motiv de nemărginită fericire pentru favoritul ?oartei.
Cuvintele călduroa?e 2 ce mi-ai trimi?, iubite La?carachi, pornite din inima ta, au gă?it calea inimei mele şi m-au uimit foarte adînc.
Dacă Dumnezeu mi-au dat darul poeziei, bunătatea ?a mi-au rezervat şi rarul avantagiu de a primi, încă în viaţă, recompen?a lucrărilor mele.
408
409
1
Toţi românii au fo?t buni pentru mine şi amicii mei m-au ?u?ţinut, m-au încurajat, a?tfel încît opera mea e?te şi a lor. Copacul dă roadă frumoa?ă cînd e?te îngrijit de grădinar. Tu şi cu toţi ai noştri aţi fo?t grădinarii mei în tot cur?ul carierei mele literare. Ace?t adevăr îl recuno?c a?tăzi mai mult decît totdeauna şi îmi place ?ă-1 ro?te?c cu toată ?inceritatea!
Nu pot ?ă-ţi de?criu mulţumirea mea cînd mă gînde?c că am procurat iubitului meu pu?tnic de la Răducăneni un moment de mîndrie naţională şi de entuzia?m ! îmi vine a crede că exi?tă în aer un curent electric căruia îi trebuie o ?implă zguduire pentru ca ?ă producă ?cînteia aprinzătoare. în împrejurările actuale ale terii, Cîntecul gintei latine au avut norocul ?ă na?că acea zguduire. Iată tot meritul lui, în?ă în ochii mei el mai are şi meritul nepreţuit de a-mi atrage nouă probe de ?impatii, care mă reîntinere?c. Scri?oarea ta e din numărul acelor manife?tări la care nu pot ră?punde decît prin o amicală, fierbinte şi recuno?cătoare ?trîngere de mînă.
Te îmbrăţişez frăţeşte,
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
. ■
<      .    i ii.'iin
323
1 ' '
Bucureşti, miercuri [31 mai 1878] 1
Dragă,
Banchetul2 ce mi ?e pregăteşte aice ?e va da vineri, în ?ala Teatrului. Au ?ă fie pe?te două ?ute de per?oane la ma?ă şi ma?a are ?ă ţie pană pe la 11 cea?uri de noapte. Am ?ă fiu obligat ?ă ră?pund la multe di?cur?uri..., dar a doua zi, ?îmbătă ?eara, ?per ?ă plec aca?ă. Trimite tră?ura
la gară duminică dimineaţă. De nu voi veni duminică, luni în?ă negreşit.
Vă ?ărut pe toţi,
V. Alec?andri
Gata ca?a? 3
Cneazul4 şi frate-meu pleacă totodată cu mine. CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI
324
Bucureşti, 31 mai 1878
Iubite Nicule,    '- ' ' '
Nu pot ră?punde mai bine la graţioa?a ?cri?oare ce mi-ai
trimi?, decît îmbrăţişîndu-te cu toată drago?tea ce am pă?trat
totdeauna familiei'Hurmuzaki, adăpo?titoarea emigranţilor
români din 1821 şi 1848.
Primeşte dar expre?ia ?imţirilor mele cele mai amicale,
?i prezintă, te rog, omagiile mele re?pectuoa?e doamnei
Hurmuzaki.
Amic devotat,
V. Alec?andri
CĂTRE NICOLAE LUCHIAN, REPREZENTANTUL ARTIŞTILOR TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI
325
[Mirceşti, iunie 1878]
- Luchian
Ja??i
So?it acum din Bucureşti foarte o?tenit, regret nu pot veni. Mulţume?c artiştilor pentru preţioa?ele lor manife?tări1.
- „ .... , ■ ..,„ Alec?andri
410
411
CĂTRE DR. ALEXEI, REPREZENTANTUL ÎNVĂŢĂTORILOR ROMANI DIN NĂSĂUD
326
[iunie 1878
Dr. Alexei
în Nă?ăud
^ Salutare frăţea?că tuturor românilor ?ub?crişi în depeşă, mîndru de gratulările lor. Mulţumirile mele ?incere.
V. Alec?andri
CĂTRE ALEXIU OLARIU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ILIA-MUREŞE ANĂ
327
[iunie 18781
Domnului Alexiu Olar iu
Ilia-Mureşană
Felicitările din Mureş m-au bucurat mult. Retrimit tuturor frăţeşti mulţumiri — Trăia?că Români?mul!
Alec?andri
■
■
CĂTRE IACOB BOLOGA, VICEPREŞEDINTE AL „ASTREI"
328
■
[iunie 1878]
Domnule vicepreşedinte!
Mă ?imt mult onorat de adre?a de felicitare ce am primit din partea comitetului „A?ociaţiei tran?ilvane pentru literatura română şi cultura poporului român", şi vă rog ?ă
binevoiţi a fi pe lîngă d-nii membrii acelui comitet interpretul ?imţirilor mele de gratitudine. A fi poet e?te un avantaj per?onal, a fi în?ă apreciat între conaţionalii ?ăi e?te o favoare a ?oartei, pe care ştiu a o aprecia cu legitimă mîndrie.
Primiţi, d-le vicepreşedinte, a?igurarea con?ideraţiunei mele cele mai di?tin?e,
V. Alec?andri
■
CĂTRE ALEXANDRU LAZARU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ABRUD
329
Gara Mirceşti (România), [iunie, 1878]
Alexandru Lazaru,
Abrud (Tran?ilvania) Frăţeştile mele mulţumiri şi ?alutări muntenilor apu?eni. Sînt foarte ?imţitor la felicitările d-voa?tră.
Alec?andri
330
CĂTRE FREDERIC MISTRAL
■
Mirceşti,  1 juin 1878
Cher Mon?ieur et confrere 1,
Une double circon?tance me convie â ?oliciter l'honneur de faire votre connai??ance: vou? avez ete mon juge, et vou? avez recu en mon nom le prix que la „Societe de? langue? romane?" a bienvoulu m'accorder.2
Permettez-moi donc de reparer le temp? perdu et de demander â l'auteur de Mireille de devenir ?on ami en meme temp? et autant que je ?uiş ?on admirateur.
412
413
Je m'ab?tein?, cher Mon?ieur et confrere, de vou? remer-cier de la part bienveillante que vou? avez pri?e au jugement dont j'ai ete favori?e; 3 vou? ?erez, j'en ?uiş ?ur, plu? ?en?ible en apprenant que la Roumanie a tre??ailli de joie en voyant ?e? ?oeur? latine? lui envoyer, ?ou? la forme d'un ?ucce? litteraire, la manife?tation inappreciable de leur? ?ympathie? dan? le? circon?tance? 4 ou elle ?e trouve.
La grande et vaillante familie nou? a reconnu?!... Mon cceur me dit que nou? demeureron? digne? d'Elle, quelle? que ?oient le? epreuve? qui nou? ?ont encore re?ervee?.
C'e?t de vive voix que j'aimerai? â vou? par Ier de notre allegra??e et de no? e?perance?. A mon grand regret, je me voi? force de differer ce precieux moment ju?qu'â mon prochain voyage en France. En attendant, permettez-moi cher Mon?ieur et confrere, de vou? offrir par l'entremi?e de Mr Roqueferrier un examplaire de me? ceuvre? poetique? 5, ain?i que quelque? piece? de ver? publiee? â l'occa?ion de notre campagne au delâ du Danube. Je vou? prie d'y voir un hommage de confraternite ain?i que d'admiration pour l'illu?tre et bienaime poete de la belle Provence.
Croyez-moi bien, je vou? prie, chere Mon?ieur et ami, votre tre? ?incerement devoue,
V. Alec?andri
■
Mirceşti,  1 iunie 1878
Scumpe domn şi confrate,1
O dublă împrejurare mă îndeamnă ?ă ?olicit onoarea de a vă cunoaşte: dv. aţi fo?t cel care m-aţi apreciat şi aţi primit în numele meu premiul pe care „Societatea limbilor romanice" a binevoit a mi-1 acorda.2
Permiteţi-mi deci ?ă repar timpul pierdut şi ?ă cer autorului lui Mireille ?ă devin prietenul ?ău în acelaşi timp şi în mă?ura în care eu ?înt admiratorul ?ău.
Mă abţin, ?cumpe domn şi confrate, de a vă mulţumi pentru atitudinea binevoitoare pe care aţi luat-o la aprecierea de care eu am fo?t favorizat3; veţi fi, ?înt ?igur, mai mişcat aflînd că România a tre?ărit de bucurie văzînd ?urorile ?ale latine trimiţîndu-i, ?ub forma unui ?ucce? literar, dovada nepreţuită a ?impatiilor lor în împrejurările 4 în care ea ?e află.
Marea şi glorioa?a familie ne-a recuno?cut!. .. Inima mea îmi ?pune că noi vom rămîne demni de Ea, oricare ar fi încercările care ne mai aşteaptă încă.
Aş dori ?ă vă vorbe?c prin viu grai de?pre bucuria noa?tră şi de?pre ?peranţele noa?tre. Spre marea mea părere de rău, mă văd ?ilit ?ă amîn acea?tă preţioa?ă clipă pînă la prima mea călătorie în Franţa. Pînă atunci, permiteţi-mi, ?cumpe domn şi confrate, ?ă vă ofer prin mijlocirea d-lui Roqueferrier un exemplar din operele mele poetice 5, precum şi cîteva poezii publicate cu ocazia campaniei noa?tre dincolo de Dunăre. Vă rog ?ă vedeţi în ele un omagiu frăţe?c şi de admiraţie pentru ilu?trul şi preaiubitul poet al frumoa?ei Provenţe.
Vă rog ?ă mă credeţi, ?cumpe domn şi prietene, al dv. prea ?incer devotat,
V. Alec?andri
CĂTRE ALBERT DE QTJINTANA Y COMBIS
331
Mirceşti, 1 juin 1878, Roumanie
Cher Mon?ieur et confrere,
„En un jour de bonheur — pour nou? Roumain? — une idee grande et genereu?e a jilli de votre âme" 1 et la Roumanie a retrouve ?a place au grand foyer de la familie latine.
Comme vou? le voyez, cher Mon?ieur et confrere, c'e?t dan? vo? propre? parole? que j'aime a pui?er l'expre??ion de? ?entiment? que m'in?pire la lecture de votre lettre ?i aimable pour moi, ?i touchante pour mon pay?, et de votre di?cour? dont le? accent? vibreront a??urement dan? tou? le? cceur? latin?.
Mon ?ucce? au milieu de vou? m'etait deja bien cher, et le? tran?port? de joie qu'il a fait eclater dan? le pay? entier, m'apprennent, chaque jour, la valeur qu'on entend lui donner ici, au point de vue de no? lien? avec notre grande, noble et antique familie. Votre di?cour? rehau??era bien autrement la part qu'il a ete donne â la Roumanie de prendre â la fete
414
415
organi?ee par vo? ?oin?, et ?urtout rimportance ?i ju?tement attribuee par vou? d'avance â ce tournoi. Grâce â lui et ?ou? l'invocation de notre chere Rome, nou? auron?, â votre appel, cimente no? lien? d'avenir.
Soyez per?onnellement heureux et fier, cher Mon?ieur et Confrere: „Le Mi?tral a porte loin, bien loin, vo? poetique? accent?" 2. A cette heure, la Roumanie, d'un bout â l'autre en re??ent le? effet? magique?, et ?e? manife?tation? temoig-nent hautement du prix qu'elle attache aux ?ympathie? de ?e? ?ceur? latine?, ?ympathie? inappreciable? dont elle aimera â voir l'origine dan? votre lettre â mon adre??e. Cette lettre ?era publiee en meme temp? que votre briliant di?cour?, et la pre??e roumaine vou? dira l'enthou?ia?me qui aura accueilli ce? deux piece?, ain?i que le? e?perance? qu'elle? auront fait naître chez vo? frere? du Danube.
Pour ma part, vou? devinez, cher Mon?ieur et confrere, combien je m'a??ocie d'avance â ce mouvement bienfai?ant pour notre avenir latin et ?i opportun pour nou?, Roumain?, dont le ?ort e?t menace d'etre livre peut-etre aux convenance? de certaine? Pui??ance?3. Quoi-qu'il arrive, „nou? nou? ?ouviendrond" 4 et nou? ?erreron? no? rang?.
J'ai â vou? remercier de votre empre??ement â vouloir m'envoyer la coupe que la „Societe de? langue? romane?" a bien voulu me decerner. Pour vou? epargner toute peine, je vou? prie de la faire remettre chez ma niece, Mme Alice Bal5, 21 place Vendome, qui ?e chargera de me l'expedier. Ma niece ?era fort heureu?e de vou? connaître, ?i vou? vouliez etre aimable de lui en fournir l'occa?ion; de ?on cote elle aura bientât â vou? pre?enter de ma part un exemplaire de me? ceuvre? poetique?, ain?i qu'un petit recueil de ver? que j'ai ecrit? ?ur le? fait? d'arme? de no? jeune? guerrier? au-delâ du Danube.
En vou? priant d'accepter ce ?ouvenir, je ne ?aurai? e?pe-rer de vou? faire connaître me? travaux, dont une pârtie e?t ecrite dan? la langue e??entiellement populaire; il me ?uffira que vou? veuilliez bien recevoir mon envoi comme un premier temoignage de me? ?entiment? de ?incere amitie et de confraternite pour vou?.
J'ai grand e?poir de me rendre cette automne â Pari?. Ma premiere vi?ite ?era pour vou?, car il me tarde de vou?
416
Va?ile Alec?andri (detaliu) (B.A.R., Cabinetul de Stampe, F. III 10117)
Matei Millo în rolul din Paraponi?itul,    de V.
Alec?andri (B.A.R., Cabinetul de Stampe,   F   I 110259)
... şi în trave?ti, în rolul mamei Ilinca din Drumul de fier, de V.
Alec?andri. (B.A.R., Cabinetul de Stampe,   F   I 11255)
Titu Maiore?cu (B.A.R., Cabinetul de Stampe,  F I 110130)
Scri?oarea lui V. Alec?andri către Titu Maiore?cu, din 1876, februarie 6, cu ocazia retragerii ace?tuia din Mini?terul In?trucţiunii. (B.A.R., S 59 (6)/LVII)
7â
''-^*  —.-'« ■ ' i «. —i-^* ...»-
- ^ ....... f< *A~ ?
.... ..^.^ ^.W-'**. ^.^>^.r-,
• ..«i   W..*-...... .. ' •<
_ *" ■'»»' .    •      . .      ... • Atu.
■    <+^y»....*—    '• ■■■•-yy.:
, ,        ■  . *-- _*
. *„ „      y    . ,        .4...». .kS^^»*- ... .
Madrilen au? der Moldau Portretul prinţe?ei Aglae  Allaux,  fiica lui Grigore Ghica V.V.; după o gravură de Riet?chel. (B.A.R., Cabinetul de Stampe, Dacoromania D.S. III)
Co?tache Negri (B.A.R.,   Cabinetul de Stampe, F I 18493)
1
Mk «INI Hv 4t JU™......
_      . ...  . ..   .--- --     • *
Prima pagină din ?cri?oarea lui V. Alec?andri către prinţe?a Aglae Allaux, din 1876, octombrie 27, în care evocă figura lui Co?tache Negri, la moartea ace?tuia. (B.A.R., m?. rom. 3351, f. 89)
: a       \         :        i:       : ::            :g||ţ • ~— . ..---- .....---
».    €. - .....- ...     • -
— _ ----«---...        A.     -. ,,>A*.
■ y*.   ~.   - S.. -X.--■ ■ » •
X......i.....m:-Xr:"   ■ :   ■■■■ii:, Umii: ii,,    i :
---..------'■ -•   -• - ■
•---■ v - & .    ■-    ' -~—
•O* .....-     ■  "  ~"---*" .
w - ....   . - - ----- - -- '- '
..... » * * — - *......
-?!~ -* ' — •*
.......*      •'  •* *
WiiW^^i^iiţii^iii* '*•-* ,: ---■
Mărie Bogdan
(Din volumul Va?ile Alec?andri, Poezii, I, ediţia Elena Rădule?cu-Pogoneanu,  Craiova, 1940)
.8
■o fe
Pagină clin ?cri?oarea lui Va?ile Alec?andri prin care comunică lui Iacob Negruzzi, la 16 'mai 1878, ve?tea "premierii ?ale, la concur?ul de la Montpellier, pentru  . Cîntecul gintei
(B.A.R., m?. rom.808,f. 168)
Cupa—dăruită de Albert de Quintana — oferită lui Va?ile Alec?andri la concur?ul  de  la Montpellier
din 1878. (B.A.R.,     Cabinetul de Stampe, F I 6909)
1/
comoitr? im vM\?r m utin
I
Diploma acordată lui Va?ile Alec?andri dc către „Societe pour l'Ktude de? Langue? Romane?" pentru Cîntecul gintei latine. (B.A.R., Arh. V. Alec?andri, Acte I (2) 28)
Diploma de cetăţean de onoare al oraşului Iaşi. acordată lui Va?ile Alec?andri de Con?iliul comunal al oraşului, la  5 iulie 1878. (B.A.R., Arh. V. Alec?andri, Acte I (2) 29)
Diploma de membru de onoare al  „A?ociaţiei Tran?ilvania", acordată lui Va?ile Alec?andri la 4 augu?t 1879. (B.A.R., Arh. V. Alec?andri, Acte I (2) 34)
exprimer a mon tour, et de vive voix, mon tre? vif deşir de vou? connaître et de ?errer votre main de frere. En attendant, je vou? prie d'agreer, cher Mon?ieur et ami, l'a??urance de me? ?entiment? le? plu? di?tingue? et le? plu? affectueux,
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 1 iunie 1878, România
Iubite domn şi confrate,
„într-o zi fericită — pentru noi românii — o idee mare şi generoa?ă a izbucnit din ?ufletul dumneavoa?tră"1 şi România şi-a regă?it locul în marele cămin al familiei latine.
Cum vedeţi, iubite domn şi confrate, chiar în propriile dumneavoa?tră cuvinte îmi place ?ă caut expre?ia ?entimentelor ce îmi in?piră lectura ?cri?orilor dumneavoa?tră, atît de plăcută pentru mine, atît de mişcătoare pentru ţara mea, şi a di?cur?ului ale cărui accente vibrează cu ?iguranţă în toate inimile latine.
Succe?ul meu în mijlocul dumneavoa?tră îmi era deja foarte ?cump, şi manife?tările de bucurie pe care le-a făcut ?ă izbucnea?că în întreaga ţară îmi aduc la cunoştinţă, în fiecare zi, valoarea care ?e înţelege a-i fi dată aici, din punct de vedere al legăturilor noa?tre cu marea, nobila şi vechea noa?tră familie. Di?cur?ul dumneavoa?tră va pune în valoare cu totul altfel partea care a fo?t dată României ?ă o ia la ?ărbătorirea organizată prin grija dumneavoa?tră şi mai cu ?eamă importanţa atît de îndreptăţit atribuită mai dinainte de dumneavoa?tră ace?tui turnir. Graţie lui şi ?ub invocarea iubitei noa?tre Roma, vom cimenta, la apelul dumneavoa?tră, legăturile noa?tre de viitor.
Fiţi per?onal fericit şi mîndru, iubite domn şi confrate: „Mi?tralul a du? departe, foarte departe, poeticele dumneavoa?tră accente." 2 La acea?tă oră, România de la un cap la celălalt, re?imte efectele magice, şi manife?tările ei mărturi?e?c cu pri?o?inţă preţul pe care ea îl leagă de ?impatiile ?urorilor ?ale latine, ?impatii nepreţuite, a căror origine i-ar plăcea ?ă o vadă în ?cri?oarea dumneavoa?tră adre?ată mie. Acea?tă ?cri?oare va fi publicată în acelaşi timp cu ?trălucitorul dumneavoa?tră di?cur?, şi pre?a română vă va ?pune entuzia?mul cu care au fo?t primite ace?te două pie?e, cum şi ?peranţele pe care le-au făcut ?ă ?e na?că în fraţii voştri de la Dunăre.
Ion Ghica
(B.A.R., Cabinetul de Stampe, F I 109709)
417
în ce mă priveşte, bănuiţi, iubite domn şi confrate, cum mă a?ociez dinainte la acea?tă mişcare binefăcătoare pentru viitorul no?tru latin şi atît de potrivită pentru noi, românii, a căror ?oartă e?te ameninţată ?ă fie ?acrificată convenienţelor unor anumite Puteri .3 Orice ?-ar întîmpla, „ne vom aduce aminte" 4 şi vom ?trînge rîndurile.
Trebuie ?ă vă mulţume?c pentru graba dumneavoa?tră de a voi ?ă-mi trimiteţi cupa pe care „Societatea de limbi romanice "a binevoit ?ă mi-o decearnâ. Pentru a vă ?cuti de orice griji, vă rog ?ă o trimiteţi la nepoata mea, d-na Alice Bal6, 21 place Vendome, care ?e va în?ărcina ?ă mi-o expedieze. Nepoata mea va fi foarte fericită ?ă vă cunoa?că, dacă aţi vrea ?ă fiţi amabil ?â-i procuraţi ocazia, la rîndul ei, ea vă va prezenta în curînd, din partea mea, un exemplar din operele mele poetice, cum şi o mică culegere de ver?uri pe care le-am ?cri? a?upra faptelor de arme ale tinerilor noştri războinici, dincolo de Dunăre.
Rugîndu-vă ?ă primiţi ace?te amintiri, nu pot ?pera ?ă vă fac cuno?cute lucrările mele, dintre care o parte e?te ?cri?ă în limba ?pecific populară; îmi va fi de ajun? ?ă binevoiţi a primi trimiterea mea ca pe o primă mărturie a ?entimentelor mele de ?inceră prietenie şi de confraternitate pentru dumneavoa?tră.
Am mare ?peranţă că mă voi duce în acea?tă toamnă la Pari?. Prima mea vizită va fi la dumneavoa?tră, căci ?înt nerăbdător ?ă vă exprim, la rîndul meu, şi cu voce tare, via mea dorinţă de a vă cunoaşte şi de a vă ?trînge mîna de frate. Pînă atunci, vă rog ?ă primiţi, iubite domn şi prieten, a?igurarea ?entimentelor mele cele mai di?tin?e şi cele mai afectuoa?e,
V. Alec?andri
■ ■  i ■ ■
■■■ - ...
332
CĂTRE IOSIF VULCAN
■
■
Bucureşti,  1 iunie 1878
Domnul meu1,
Cu cea mai vie plăcere am primit şi am citit frumoa?ele ?trofe2 ce mi-aţi trimi?. Acele ver?uri undite în undele limpezi şi călduroa?e ale in?pirării poetice au gă?it calea inimii mele şi m-au încântat precât m-au şi uimit.
Primiţi dar, ?cumpul meu confrate, împreună cu mulţe-mirile mele, cele mai ?incere complimente pentru admirabila
418
poezie ce aţi compu? cu ocaziunea ?ucce?ului obţinut de Cmtecul gintei latine.    . '
Ea are în ochii mei îndoitul merit de a fi şi un giuvaier hterar şi o vie podoabă de amicie la care ?înt foarte ?imţitor
Al d-voa?tre amic şi confrate,
V. Alec?andri
CĂTRE ROMÂNII DIN DEVA
333
Gara Mirceşti, 3 iunie 1878
Salutare frăţea?că românilor din Deva.
Sincera mea gratitudine pentru călduroa?ele lor felicitări !
Alec?andri
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
334
Mirceşti, 5 juin 1878
Mon?ieur1,
Je ?uiş fort ?en?ible â votre attention et je m'empre??e de vou? exprimer me? ?entiment? de gratitude pour l'envoi de votre belle compo?ition 2.
Ma fille a execute ?ur le piano la mu?ique adaptee ?ur le? parole? de mon chant de la race latine et, en tant que j'ai pu en juger par cette execution incomplete, votre compo?ition m'a păru avoir un caracter de grandeur conforme â la nature du ?ujet. Elle e?t ecrite dan? un ?tyle ample, doit produire un grand effet en etant accentuee par de? voix pui??ante? avec aceompagnement d'orche?tre.
419
Recevez-en, Mon?ieur, me? ?incere? compliment? et veuillez agreer avec me? remerciement? l'a??urance de ma plu? haute con?ideration?.
V. Alec?andri
CĂTRE DR. MIHAIL OBEDENARU
336
Mirceşti, 5 iunie 1878
Domnule *,
Sînt foarte mişcat de atenţia dumneavoa?tră şi mă grăbe?c ?ă vă exprim ?entimentele mele de mulţumire pentru trimiterea frumoa?ei dumneavoa?tre compoziţii.2
Fiica mea a executat la pian muzica adaptată pe cuvintele Cîntecului gintei latine şi, atît, cît am putut judeca prin acea?tă execuţie incompletă, compoziţia dumneavoa?tră mi ?-a părut că are un caracter de măreţie potrivit cu natura ?ubiectului. E?te ?cri?ă într-un ?til amplu, trebuie ?ă producă un mare efect fiind accentuată prin voci puternice cu acompaniament de orche?tră.
Primiţi, domnule, ?incerele mele complimente şi binevoiţi ?ă primiţi, odată cu mulţumirile mele, a?igurarea celei mai înalte con?ideraţii.
V. Alec?andri
CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN „SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA"
335
Mirceşti, 6 iunie 1878
■
Doamnei E.P.
Suceava
Telegrama doamnelor bucovinene mă bucură şi mîndreşte. Rog primiţi pentru d-voa?tră re?pectuoa?ele mele mulţumiri!
Alec?andri
420
Mirceşti, 6 iunie 1878
Iubite domnule Obedenariu,1
întorcîndu-mă de la Bucureşti, am gă?it aice ?cri?oarea 2 d-voa?tră împreună cu două exemplare de traducerea Cantului gintei latine şi cu muzica compu?ă de celebrul mae?tro Mar-chetti3. Mă grăbe?c dar a vă ră?punde ?pre a vă mulţumi din toată inima pentru tot ce aţi făcut în favoarea mea, înle?nind ?ucce?ul, poeziei mele în ?înul juriului de la Montpellier şi ocupîndu-vă în grabă de compunerea muzicei ce avea a fi adaptată pe ?trofele Cîntului latin.
Concur?ul inteligent şi patriotic adu? de d-voa?tră au avut un rezultat fericit. Broşura ce aţi publicat cu traducerea poeziei şi cu note explicative au ?ervit a lumina pe d-nii membrii ai juriului a?upra prozodiei limbei noa?tre şi a?tfel ver?urile mele au ieşit în undă. Totodată, adre?îndu-vă la dl. Marchetti, aţi avut o fericită in?piraţie, căci celebrul mae?tro au compu? o minunată melodie, un imn de o factură largă, frumoa?ă şi uimitoare. într-un mare banchet ce mi ?-au dat la Bucureşti în ?ala teatrului, am auzit imnul cântat de un cor de 200 băieţi şi executat de orche?tră.
Deşi ?tudiul ace?tei muzici măreţe a fo?t făcut în grabă, efectul produ? de ea a fo?t profund. Eu unul vă mărturi?e?c că m-am ?imţit foarte mişcat, căci am înţele?, de nu cu mintea, dar cu inima, înalta in?piraţie a mea?trului.
Vă rog dar ?ă binevoiţi a exprima d-lui Marchetti ?imţirile mele de mulţemire şi de ?inceră admirare.
Cîntul gJ.iH latine au fo?t tradu? pînă acum în limbile franceză, germană, greacă, polonă şi chiar italiană* în?ă nu mi ?-au părut acele traduceri prea nimerite. Vă alăturez aice pe cea italiană4, făcută la Viena, ca ?ă judecaţi în?uşi de?pre valoarea ei, căci eu nu cuno?c din limba lui Dante decît ?trictul nece?ar pentru a cere macaroane cînd călătore?c în patria lui.
421
Am pără?it Bucureştiul a doua zi după banchet, încărcat de lauri şi jumătate prăjit de căldura ?enegaliană ce domneşte în biata capitală. Chiar laurii ?-au cam u?cat, în?ă mă mîn-gîi cu muzica mae?trului Marchetti executată aice de fiica mea şi cîntată de ginerele meu.
Vă rog, iubite domnule Obedenariu, ?ă primiţi odată cu mulţemirile mele, a?igurarea ?imţiminţilor mele afectuoa?e,
V. Alec?andri
Ace?tora le trimit ?incerele mele mulţemiri pentru călduroa?ele lor felicitări şi le urez realizarea dorinţelor celor mai ?cumpe. ,-,
V. Alec?andri
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
338
CĂTRE ARON HAMSEA 1
337
Mirceşti, 8 iunie 1878
Am primit frumoa?a carte ce conţine felicitările şi ?emnăturile cetăţenilor români din Arad.2
îmi e?te pe?te putinţă de a le exprima ?imţirile de legitimă mîndrie şi de profundă bucurie ce m-au cuprin? în prezenţa entuzia?mului puternic al fraţilor mei de pe?te munţi. Ardealul au fo?t totdeauna cuibul ?acru al români?mului, pe care nici o furtună nu l-au putut di?truge căci au fo?t cimentat cu anticul şi nepieritorul ?înge roman. Din acel cuib binecuvîntat de Dumnezeu, mulţi vulturi ?e vor înălţa pe ceriul României, fără ca de azi înainte nime ?ă îndrăznea?că a ?e încerca de a le ?mulge penele aripilor.
Prezentul şi viitorul no?tru începe a ?e afirma ?ub razele ?oarelui latinităţii precum înalţii munţi ai Carpaţilor care, prin negurile întunericului, apar ca un lanţ de nouri şi, cum ră?are faptul zilei, ieu formele lor şi a?pectul de giganţi.
Eu ?înt fericit că mi-am văzut vi?ul cu ochii, fericit că mi-au ajutat Dumnezeu a contribui la ridicarea ?tatuiei maie?toa?e a latini?mului oriental în faţa latini?mului occidental, fericit mai cu.?eamă de ?impatiile ce am cîştigat în inimile tuturor românilor ce ţinte?c privirile ?pre viitor.
422
Mirceşti, 10 iun. 1878
Moş Pi?oi,
Paulina trecînd la Borzeşti, duminică, ţi-am telegrafiat ca ?ă-i ieşi înainte la gară cu pine şi cu ?are.
îţi mai ?criu şi ace?t răvaş ca ?ă te rog ?ă expeduieşti la moşia lui Nicu Negri, alăturata ?cri?oare, împreună cu alăturata ladă. Negri gă?îndu-?e în vecinătatea ta, în?ărcinarea nu e grea de împlinit.
Cînd ne mai videm? Poate ?ă viu in curînd la ca?telul1 tău. Te îmbrăţişez precum şi pe prietenul tău. Complimente amicale d-nei Pi?o?ki.
339
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 11 iunie 1878
Frate Pi?ozki,
A tale ver?uri prietinoa?e în al meu ?uflet au deşteptat Simţiri plăcute, ?imţiri duioa?e Ş-un dor de viaţă îndelungat.
423
Eu ?înt ferice că Poezia Mi-au du? la gură al ei pahar; Şi-n danţ cînd intră azi România Mi-e drag a zice că-? lăutar.
Dar ce îmi place şi mult, şi bine E că în iarnă mă ?imt cu foc Şi că pot încă, frate, cu tine Să intru-n horă, Să ?alt în joc.
Su? dar, uncheşe, cu voie bună Sprinten şi mîndru dă din picior ! Ginta latină ?ă readună Ca ?ă-şi croia?că nou viitor!
Zvîrle în aer ?u? pălăria . împodobită cu ?cumpe flori
Şi ?trigă: Vivat! căci România E-ncoronată de-a ei ?urori!
Drept aceea ?ă ne vedem ?ănătoşi, moş Pi?oi, cu paharu-n mînă, ca ?ă închinăm la binele viitor al terii, de care ?e vor bucura copiii noştri.
Sărută pe Alec?andrel din parte-mi şi arată complimentele mele d-nei Pi?ozki.
Al tău frate,
V. Alec?andri
CĂTRE DIM. A. STURDZA
*v'! 340
l 1
Mirceşti,  12 juin 1878
' Mon cher Mititza, Etant parti ?ubitement de Bucare?t le lendemain du banquet \ je nai pa? eu le temp? d'aller chez vou? pour
vou? faire me? ?incere? compliment? ?ur votre beau di?cour?. J'y ai principalement remarque le? pa??age? qui ?e rapportent aux travaux de la generation qui a precede la votre et j'ai ete touche de l'hommage que vou? lui avez ?i noblement rendu.
Merci donc, cher ami, pour cet acte de ju?tice; vou? ete? plu? que tout autre en droit de parler, comme vou? l'avez fait, de? merite? d'une generation â laquelle vou? avez apporte ?pontanement votre part d'activite, d'intelligence et de patrioti?me. Merci encore une foi? et tout â vou?,
-
V. Alec?andri
Je vou? prie de pre?enter me? hommage? re?pectueux â Madame Stourza.
Iubite Mitită,
Mirceşti, 12 iunie 1878
Plecînd pe neaşteptate din Bucureşti, a doua zi după banchet nu am avut timp ?ă viu la dumneata pentru a-ţi face ?incerele mele complimente pentru frumo?ul dumitale di?cur?. Am ob?ervat mai cu ?eamă părţile referitoare la lucrările generaţiei care a precedat pe a dumitale şi am fo?t mişcat de omagiul pe care i l-ai adu? cu atîta nobleţe.
Mulţume?c deci, dragul meu, pentru ace?t act de dreptate; eşti mai mult decît oricare altul îndreptăţit ?ă vorbeşti, aşa cum ai făcut-o, de?pre meritele unei generaţii căreia i-ai adu? ne?ilit partea dumitale de muncă, de inteligenţă şi de patrioti?m. Mulţume?c încă o dată şi rămîn al dumitale,
V. Alec?andri
Te rog ?ă prezinţi omagiile mele re?pectuoa?e doamnei Sturdza.
CĂTRE GRIGORE VENTURA
341
Mirceşti, 12 juiri 187$
Mon cher Ventura,
J'ai devore votre deraiere ceuvre dramatique 1 et je me ?uiş ?enti fortement emu â certain? pa??age?. C'e?t une ceuvre d'in?piration â laquelle le cceur a collabore autant que l'e?prit. Donc, ?ucce? complet; je vou? en fai? me? ?incere? compliment?, et vou? engage de beaucoup ecrire pour le Theâtre pour enrichir notre repertoire. Vou? po??edez la fibre dramatique, la facilite du dialogue et le ?entiment de l'art. Avec ce? qualite vou? ete? appele â parcourir une belle carriere. En avânt, marche!... et tâchez d'obliquer â gauche afin de pa??ez par Mirceşti ou je vou? attend? avec toute i'amitie que je vou? porte.
Merci pour la Hora de la Grivitza 2... Elle a du cachet, mai? je voudrai l'entendre execute par vou?.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
..... ' . ;
•;•>      ■ " ' .        :'> O-- '        ;        ■ t
Mirceşti, 12 iunie 1878
Iubite Ventura,
Am devorat ultima dumitale operă dramatică 1 şi m-am ?imţit foarte mişcat la unele pa?aje. E?te o operă de in?piraţie, la care inima a colaborat cu ?piritul. Deci, ?ucce? complet; vă fac ?incere complimente şi vă îndemn ?ă ?crieţi mult pentru Teatru pentru a îmbogăţi repertoriul no?tru. Po?edaţi fibra dramatică, uşurinţa dialogului şi ?entimentul artei. Cu ace?te calităţi ?înteţi chemat ?ă parcurgeţi o frumoa?ă carieră. înainte, marş!... şi încercaţi ?-o luaţi la ?tînga a?fel încît ?ă treceţi prin Mirceşti, unde vă aştept cu toată prietenia pe care v-o port.
426
Mulţume?c pentru Hora de la Griviţa 2. . .' Ea are farmec, dar aş vrea ?ă o aud executată de dumneavoa?tră.
Al dumneavoa?tră,
V. Alec?andri
CĂTRE RABINUL  A. TAUBES
DOMNULUI A. TAUBES RABINUL IZRAELIŢILOR  A  JUDEŢULUI TUTOVA, BĂRLAD
342
Mirceşti,  14 iunie 1878
Domnule rabin 1,
Primind traducerea Cîntului gintei latine, făcută de d-voa?tră în limba hebraică, am regretat mult de a nu cunoaşte acea?tă veche şi bogată limbă, şi de a nu fi în ?tare ?ă apreciez meritul operei d-voa?tre. Nu mă îndoie?c în?ă de ale ?ale calităţi literare căci am auzit de?pre întin?ele cunoştinţi şi de?pre agerimea ?piritului ce po?edaţi.
Foarte ?imţitor de a vă videa că împărtăşiţi ve?elia românilor izvorită de fericita mea izbîndă la concur?ul de la Montpellier, vin a vă adre?a ?incerele mele complimente pentru intere?anta lucrare ce mi-aţi comunicat, precum şi mulţumirile mele pentru amabila d-voa?tră ?cri?oare.
Dacă izraeliţii din ţeară ar păşi pe urmele d-voa?tre, luminîndu-şi a?tfel ?piritul şi înălţîndu-şi ?ufletul, credeţi, domnul meu, că le?ne ei ar înceta de a fi (după denumirea ce le daţi) copii vitregi a României, România fiind ţeara cea mai o?pitalieră şi mai tolerantă din întreaga lume !
Primiţi, domnule rabin, a?igurarea con?ideraţiei mele cele mai di?tin?ă,
V. Alec?andri 427
CĂTRE O. BLASIANU
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
343
Mirceşti, 14 iunie 1878
Domnule pre?ident1,
Cea mai ?cumpă ?ati?facere pentru mine e?te de a videa avîntul vulture?c şi mîndria de gintă a românilor de a?tăzi şi de a putea zice că am contribuit şi eu la dezvoltarea ace?tor măreţe, ace?tor reînvietoare ?imţiri care înalţă fruntea neamurilor binecuvîntate de Dumnezeu.
Frumo?ul album ce mi-au trime? din Viena iubiţii mei compatrioţi, aflători în ace?t oraş ,are pentru mine nu numai meritul preţio? al unui omagiu, dar mai cu ?eamă acela de a-mi arăta comorile de vieaţă, de ?perare, de con?ciinţă şi de romanti?m ce ?e gă?e?c în şirul generaţii nuoe.
Am fo?t dar foarte pătrun? de poeticele accente şi de măgulitoarele felicitări ce mi-au adre?at toţi acei neaoşi fii ai latinităţii române ?ub?emnaţi în albumul lor şi voi a vă ruga, domnule pre?ident, ?ă binevoiţi a le ?pune din parte-mi cît mă ?imt fericit de a ?imţi în inimele lor palpitările inimei mele, şi cît le ?înt recuno?cător pentru urările lor amicale.
E?te o nemărginită mîngăiere pentru ?ufletul meu de a mă convinge că pe întin?ul Românimei cre?c acum o energică ?eminţie de vlă?tare menite a deveni ?tejari puternici, puternici înfruntători ai furtuni!
Primiţi, domnule pre?ident, a?igurarea di?tin?ei mele con?iderări,
V. Alec?andri
428
344
Mirceşti,   15 juin 1878
Mon?ieur,
Miile remerciement? pour le? note?1 que vou? m'avez envoyee?. Je tâcherai de le? faire executer par l'orche?tre de Bucare?t, lor?que j'aurai l'occa?ion de m'y rendre.
Je parţage vo? regret? de n'avoir pa? eu un choeur ?uffi-?ant, ain?i que le? in?trument? nece??air? pour l'execution de votre hymne, le ?oir de la repre?entation theâtrale2 organi?ee en mon honeur, mai? il faut e?perer qu'il viendra un jour ou vou? aurez la ?ati?faction de voir votre ceuvre rendue par un en?emble de voix et d'in?trument? digne d'elle.
En attendant, veuillez agreer, Mon?ieur, l'a??urance de ma con?ideration tre? di?tinguee.
V. Alec?andri
Mirceşti, 15 iunie 1878
Domnule,
Mii de mulţumiri pentru notele1 pe care mi le-aţi trimi?. Voi încerca ?ă fac ?ă fie executate de orche?tra din Bucureşti, cînd voi avea ocazia ?ă mă duc acolo!
împărtăşe?c părerile dumneavoatră de rău că nu am avut un cor de?tul de mare, cum şi in?trumentele nece?are pentru executarea imnului dumneavoa?tră, în ?eara reprezentaţiei teatrale2 organizate în cin?tea mea, dar trebuie ?ă nădăjduim că va veni o zi în care veţi avea mulţumirea de a vedea opera dumneavoa?tră redată de un an?amblu de voci şi de in?trumente demn de ea.
Pînă atunci, binevoiţi ?ă primiţi, domnule, a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii,
V, Alec?andri
429
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
345
Mirceşti, 25 iunie 1878
Iubite Negruzzi,
Cunoşti vorba românului; una caldă, una rece. Ea ni ?e aplică de minune. După Griviţa şi Montpellier, a urmat Berlinul; după victorii, loviri amare. Un Gorciakoff 1 şi un Bi?mark 2 au apărut în cumpăna ?oartei noa?tre, cercînd a nimici greutatea noa?tră politică în lume; şi a?tfel iluziile ră?ărite în Bulgaria şi în Provenţa ?-au întunecat într-o clipeală. Dar ?ă nu ne de?curagiăm! Ferea?că Dumnezeu de a pierde încrederea în noi şi în viitorul neamului noa?tru ! Omida mănîncă frunzele ?tejarului, dar nu poate ucide ?tejarul.
Să ne-narmăm cu răbdare, cu demnitate, cu înteţire în faţa prigonirii; ?ă dăm piept cu norocul. O mică luptă voinicea?că începe pentru români. Fie; ?ă primim lupta cu ?uflet îndrăzneţ, căci avem de apărat ţara, ace?t depozit ?acru încredinţat nouă de părinţii noştri, şi pe care ?întem obligaţi ?ă-1 tran?mitem întreg la copii.
Măciuca politică din Berlin 3 ne-a dat o lovire care ne-a ameţit; dar ameţeala trece şi trecînd ea, trebuie ?ă ne la?e în picioare. Doar nu piere românul cu una, cu două, ba nici cu nouă, căci are şapte vieţi şi-i puiul dracului, după cum ?e exprimă ţăranii.
Ne-am luptat vitejeşte la Griviţa, am triumfat la Montpellier. Tot a?tfel vom triumfa cu vremea şi pe cîmpul politic. Voinţa ?ă ne fie tare şi vom ieşi iar în undă. Cine ştie dacă Dumnezeu nu ne-au pregătit, prin nedreptatea areopagului din Berlin, la lupte mari care ?ă ne oprea?că de a ne adormi pe laurii noştri?
Franţa a cîştigat mult din pagubele ce a ?uferit la 1870, căci a primit o crudă lecţie de care ştie a profita; ?ă urmăm pilda ei, ?ă ne punem pe lucru, ?ă luminăm poporul în care exi?tă vitalitatea naţională, ?ă renunţăm la dezbinări care
ne ?lăbe?c, ?ă ne unim într-un ?ingur gînd şi ?ă nu ne mai căutăm ?prijin decît în noi înşine, lepădîndu-ne de Satana, adică de protecţii ?trăine, şi vom ajunge a?tfel mai departe decît am ajun? păn-acum. Azi avem duşmani pe faţă [...]. Va veni o zi în care vom a?i?ta la o colo?ală dărîmare de imperii şi în acea zi, de vom fi pregătiţi, vom revendica tot ce a fo?t şi e?te încă al no?tru.
. Deviza mea e?te: Nimic nu ?e pierde. Nu-mi pierd dar ?perarea în viitor, şi chiar de ?înt ajun? la bătrîneţe, nu mă retrag din luptă, de vreme ce Dumnezeu vroieşte' ca ?ă ne cerce şi ?ă.ne oţelea?că prin noi lupte. Curaj dar, voi cei tineri,_ şi pe lucru cu toţii. Roadă plăteşte munca. [...] Voi căuta a-ţi trimite în curînd urmarea mi?iilor mele politice; acum îţi expediez un pachet cu broşuri 4, de di?tribuit drept premii la elevi. Binevoieşte a le împărţi pe la colegiuri etc.
A revedere în curînd.
Te îmbrăţişez din toată inima,
V. Alec?andri
CĂTRE ALIMPIU BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE „ASTREI" DIN BĂSEŞTI
346
Mirceşti,  1 iulie 1878
Domnule preşedinte,
Cu mare mulţumire am primit epi?tola d-voa?tră de invitare la adunarea generală a „A?ociaţiei tran?ilvane pentru literatura română şi cultura poporului român". Cu o mulţumire încă mai vie a-şi ră?punde acelei amicale invitaţii, dacă împrejurările ca?nice mi-ar permite ?ă mă depărtez în vara acea?ta de la Mirceşti.
430
431
Ar fi o adevărată ?ărbătoare pentru mine, de a mă gă?i în mijlocul iubitorilor mei fraţi români din Şimleul-Silvaniei ; în?ă neputînd a mă afla în per?oană acolo la 4 augu?t, gîndul şi inima mea vor fi la d-voa?tră, aducîndu-vă urările mele cele mai fierbinţi pentru pro?peritatea măririi şi gloriii români?mului!
Primiţi, vă rog, domnule preşedinte, a?igurarea ?imţirilor mele de cea mai înaltă con?ideraţie,
V. Alec?andri
CĂTRE C.M.S. RABENER
347
:
Mirceşti, 2 iulie 1878
Domnule predicator 1,
Cu marc mulţumire am primit ?cri?oarea d-voa?tră, împreună cu traducerea ce aţi făcut în limba antică ebraică a Cîntului gintei latine. Nu mă îndoie?c că acea?tă traducere trebuie ?ă fie exactă, fiind lucrată de un om învăţat în bogata limbă a Talmudului, în?ă regret foarte mult de a nu o putea înţelege şi de a nu pătrunde frumu?eţile ei. Vă mulţume?c, domnul meu, pentru oferta ce mi-aţi făcut a unui exemplar imprimat al traducerii d-voa?tră precum şi pentru complimentele cuprin?e în ?cri?oarea ce mi-aţi adre?at, şi vă rog ?ă primiţi încredinţarea di?tin?ei mele con?ideraţii.
V. Alec?andri
432
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
348
Mirceşti, 6/18 juillet 1878
Cher Mon?ieur et ami,
Je tien enfin votre jolie coupe qui a ver?e tant de flot? de joie enthou?ia?te dan? le? cceur? de me? compatriote?. Elle e?t lâ, devant moi, avec ?a forme elegante, ?e? relief? ?ymbolique? et ?e? in?cription? eloquente?; elle me parle du pay? du ?oleil, de la grande pen?ee du Latini?me â laquelle vou? avez reouvert le? aile? dan? une heure de ?ublime in?pi-ration, de votre precieu?e amitie et de l'avenir de mon mal-heureux pay?.
Qui ?ait, me dit le reve auquel je m'abandonne avec predilection, qui ?ait ?i un jour, cette coupe ne ?'elevera pa? ver? le ciel pour porter un toa?t â la ?upremaţie et â l'omni-potence retablie? de la race latine?
Et ce jour-lâ, no? deux nom? ?e trouveront plu? etroite-ment uni?, par la con?ecration glorieu?e de la victoire.
E?peron? et buvon? â la meme coupe, nou? tou? le? enfant? de la grande ?ociete; au??i bien mon malhereux pay?, ?i indignement ?acrifie par le? partageux du Congre? de Berlin, regarde avec anxiete du cote de l'occident au ?ein du nau-frage qui le menace.
Pour ma part, cher Mon?ieur et ami, en attendant de? temp? meilleur?, je vou? ?erre cordialement la main et re?te pour toujour? votre ami tout devoue,
■
V. Alec?andri
Mirceşti, 6/18 iulie 1878 Iubite domn şi prieten,
Deţin, în ?fîrşit, frumoa?a dumneavoa?tră cupă care a văr?at atîtea valuri de bucurie entuzia?tă în inimile compatrioţilor mei. Ea ?e află aici, în faţa mea, cu forma ?a elegantă, reliefurile ?ale ?imbolice şi in?cripţiile ?ale elocvente; ea îmi vorbeşte de?pre ţara ?oarelui, de?pre marea gîndire a latini?mului căreia i-aţi rede?chi? aripile într-o oră de ?ublimă in?piraţie.
de?pre preţioa?a dumneavoa?tră prietenie şi de?pre viitorul nefericitei mele ţări.
Cine ştie, îmi ?pune vi?ul căruia mă abandonez cu predilecţie, cine ştie dacă într-o zi, acea?tă cupă nu ?e va ridica ?pre cer pentru a duce un toa?t ?upremaţiei şi atotputerniciei re?tabilite ale ra?ei latine?
Şi, în acea zi, cele două nume ale noa?tre ?e vor gă?i mai ?trîn? unite, ţ>rin con?acrarea glorioa?ă a victoriei.      '■ .
Să nădăjduim şi ?ă bem din aceeaşi cupă, noi toţi copiii marei ?ocietăţi, a?tfel nefericita mea ţară, atît de ?acrificată de pretendenţii * de la Congre?ul din Berlin, priveşte cu grijă în?pre Occident, din ?înul naufragiului care o ameninţă.
In ce mă priveşte, iubite domn şi prieten, aşteptînd timpuri mai bune, vă ?trîng mîna cu prietenie şi rămîn pentru totdeauna prietenul dumneavoa?tră devotat,
V. Alec?andri
au celui d'un confrere etranger que l'on veux faire connaître â ?e? compatriote?.
Je n'ai donc que de? compliment? ?incere? â vou? adre?-?er, et il ne me re?te qu'a vou? prier d'agreer me? remercie-ment? pour la gracieu?ete que vou? avez eue de me communi-quer vo? ver? harmonieux.
Un regret pourtant me domine, c'e?t que vo? ?trophe? ne ?oient pa? ecrite? dan? le meme rythme que le mien afin qu'elle? pui??ent etre adaptee? â la mu?ique du celebre mae?tro de Rome Marchetti2.
Quoiqu'il en ?oit, veuillez, cher Mon?ieur et confrere me croire votre oblige et votre tout devoue,
V. Alec?andri
Mirceşti 12/24 iulie 18781
CĂTRE DOMENICO MUTI
349
Mirceşti, 12/24 iulie 1878 1
Mon?ieur et cher confrere,
J'ai recu votre aimable lettre et j'ai lu avec le plu? vif interet votre traduction du Chant de la race latine.
Autant que je pui? comprendre la magnificence de votre langue ?i melodieu?e, vo? ?trophe? m'ont păru rendre exac-tement le ?en? de? mienne?, et c'e?t la un trăit de confra-ternite litteraire qui me touche et me rejouit.
Une bonne traduction e?t une oeuvre de la plu? grande difficulte et il faut etre ne poete, comme vou?, cher Mon?ieur et confrere, pour avoir ?i fidelement a??imiler ?on travail
* în original, e?te folo?it cuvîntul partageux, intraductibil în limba română şi care defineşte pe cei ce dore?c ?ă-şi împartă şi ?ă po?ede totul.
Domnule şi confrate,
Am primit plăcuta dumneavoa?tră ?cri?oare şi am citit cu cel mai mare intere? traducerea Cîntecului gintei latine.
Atît cît pot înţelege măreţia limbii dumneavoa?tră aşa de melodioa?ă, ?trofele dumneavoa?tră mi ?-a părut că redau cu exactitate ?en?ul alor mele, şi acea?ta e?te o tră?ătură a confraternităţii literare care mă mişcă şi mă încîntă.
O bună traducere e?te o operă dificilă şi trebuie ?ă fii nă?cut poet, ca dumneavoa?tră, iubite domn şi confrate, pentru a şti ?ă a?imilezi, cu atîta fidelitate, lucrul tău cu acela al unui confrate ?trăin pe care doreşti ?ă-1 faci cuno?cut compatrioţilor tăi.
Nu am deci decît ?incere complimente ?ă vă adre?ez, şi nu-mi rămîne decît ?ă vă rog ?ă primiţi mulţumirile mele pentru bunătatea pe care aţi avut-o de a-mi comunica ver?urile d-voa?tre armonioa?e.
Mă ?tăpîneşte, totuşi, un regret, acela că ?trofele dumneavoa?tră nu ?înt ?cri?e în acelaşi ritm ca al meu, a?tfel încît ele ?ă poată fi adaptate la muzica celebrului mae?tru din Roma, Marchetti2.
Oricum ar fi, binevoiţi, iubite domn şi confrate a mă crede obligatul dumneavoa?tră şi devotat,
V. Alec?andri
434
435
CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI
350
Mirceşti, 15 iuli 1878
Iubite Gheorghiţă 1,
Vremea vremuieşte şi pădurea ?e răreşte, zice românul. Cu cît anii trecători confirmă ace?t mare şi tri?t adevăr, cu atît mă ?imt înduioşat, cînd fraţii şi tovarăşii mei din tinereţe îmi dau ?emne de viaţă. Scri?oarea ta amicală au trezit în ?ufletul meu o mie de gla?uri ale trecutului, precum deştepţi mii de ţipete într-un vechi ?tejar plin de pa?eri, cînd arunci o pietricică în de?imea frunzelor lui.
A?tfel într-o clipeală am revăzut anii 1839 şi 1848, cel întîi ilu?trat cu colţuni şi gălbinare, iar cel al doilea atît de bogat în avînturi patriotice şi în ?perări ademenitoare.
De-atunce multă apă au cur? pe Şiret, multe evenimente ?-au ?trecurat în lume şi mulţi de-ai noştri ne-au pără?it. Ce panoramă variată şi măreaţă pe urma noa?tră ?e de?făşură în lumina apu?ului zilelor noa?tre.
Adevărul ?ă fie, ?au vreo producere fanta?tică a închipui-rei?
Am fo?t juni, am fo?t berbanţi şi ne-am cuminţit de voie, de nevoie !! Ne-am în?urat, am făcut copii, i-am că?ătorit şi deşertîndu-?e cuibul, am răma? iar ?inguri ca pe timpul ştrengăriei, în?ă cu părul cărunt şi cu inima ?tîmpărată. Adio zburdările tinereţii! Acum au ?o?it perioada ?eriozităţii, a maturităţii, a politicei.
Cine ar crede, văzîndu-te în Camera deputaţilor, petre cînd 10 luni de-a rîndul, grav, maie?tuo?, că tu eşti acelaş Gheorghiţă din 1839? Cine şi-ar închipui că eu, azi pleşuv, cărunt, ?înt acelaş amic al tău de pe timpul colţunilor?
Sic tran?it etc.
Dar oricum ?ă fie, ?ă ne mîngîiem că nu ne-am pierdut timpul în zadar. Am fo?t în tinereţe ceea ce trebuia ?ă fim şi acum ştim a fi bătrîni, precum am ştiut ?ă fim tineri. Am zburdat, am lucrat, am produ? şi cînd ne întoarcem ochii
436
î
?pre trecut, avem tainica ?ati?facere de a nu vedea numai gol şi pu?tiu.
Eu unul văd mai cu deo?ebire amici ca tine care m-au iubit, care mă iube?c şi pe care îi ţin a?cunşi în inima mea. Iată pentru ce vin acum ?ă te îmbrăţişez frăţeşte şi ?ă-ţi adre?ez la rîndul meu urări de viaţă lungă şi fericită.
Al tău vechi amic,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Mon?ieur George? Hurmuzaki Czernowitz
351
■
Mirceşti,   19 iuli 1878
Iubite Gheorghică,
Pentru ca ?ă te linişte?c îndată, îţi fac cuno?cut că ră?pun?ul meu cătră „Societatea pentru cultura poporului român din Bucovina" nu e?te dat la tipar, fiindcă nu am obiceiu ?ă comunic jurnalelor core?pondenţile mele. . . Nu po?ed măcar o copie de pe acel ră?pun?.
Bine ai făcut că ai eliminat din el cuvintele ce ai crezut că ar fi de natură a vă produce vreun neajun?. Mai mult încă: dacă ?ocoti de cuviinţă, trimite-mi ?cri?oarea mea îndărăt, pentru ca ?ă o prefac într-un mod conform dorinţei tale. A?tfel ea va putea fi pu?ă la arhiva „Societăţii" fără nici un inconvenient şi publicată chiar în Cernăuţi, dacă v-ar veni la ?ocoteală. Oricum ?înt gata ?ă urmez cum vei vroi şi, drept încredinţare, te îmbrăţişez cu toată vechea amicie ce am avut totdeauna pentru tine,1
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Domnului Gh. Hurmuzaki Czernowitz
■
437
CĂTRE ISRAEL TELLER
D-LUI ISRAEL TELLER, PROFESOR DE LIMBA EBRAICĂ ÎN ŞCOALA ISRAELITĂ BACĂU
352
Mirceşti, 30 iulie 1878
Domnule Profe?or,
Primind manu?cri?ul d-voa?tră care conţine traducerea în limba ebraică a poeziilor mele: Cîntul gintei latine şi Peneş Curcanul, m-am bucurat de a con?tata ace?t început de mişcare literară între coreligionarii d-voa?tră ce ?e gă?e?c în România. Totodată în?ă, am ?imţit o mare regretare de a nu cunoaşte limba profe?ată ca ?ă admir calităţile literare ale traducerii ce mi-aţi trimi? şi a?tfel ?ă pot a ră?punde prin complimente ?igure la măgulitoarea d-voa?tră ?cri?oare, oricum fie, vă rog ?ă primiţi mulţumirile mele împreună cu a?igurarea con?ideraţiei mele celei mai di?tin?ă,
V. Alec?andri
-
■
353
CĂTRE I05IF VULCAN
Mirceşti, 30 iulie 1878
Domnul meu,
în urma ?cri?oarei d-voa?tre, am primit şi numărul foaiei ilu?trate ungureşti 1 în care aţi publicat traducerea Cîntecului gintei latine în limba maghiară.
E de pri?o?, cred, de a vă ?pune d-voa?tre, cît de nimerite ?înt toate încercările de ?trîn?ă apropiere între români şi unguri în privirea viitorului. Ţinîndu-mă numai pe tărîmul literar a?tă-dată, vă felicit pentru ideea ce aţi avut de a
438
traduce poezia mea, şi vă mulţume?c că aţi făcut-o a?tfel a> no?cută numeroşilor cetitori ai foaiei ilu?trate din Pe?ta.
Vă rog dar ?ă binevoiţi a exprima complimentele mele d-lui director al acelei în?emnate publicaţii, şi ?ă primiţi, a?igurarea ?imţirilor mele de afectuoa?ă con?ideraţie,
V. Alec?andri
CĂTRE V.A. URECHIA
354
3 .
Mirceşti, 30 augu?t 187S
Iubite domnule Alexandre?cu-Ureche,
Vin ?ă-ţi mulţume?c pentru preţio?ul prezent ce mi-ai făcut ?ub forma a trei tomuri, ediţie de lux, din operele d-tale. îmi propun ?ă le cite?c cu luare-aminte şi ?ă-mi procur a?tfel mai multe zile de ?tudiu intere?ant şi de o adevărată petrecere în ?ingurătatea mea de la Mirceşti.
Afară de Oda la Eliza 1 nu cuno?c nici una din pie?ele d-tale care au fo?t reprezentate pe ?cena teatrului din Bucureşti şi aşteptam cu nerăbdare publicarea lor. De?pre Neagoe-Vodă mi-a vorbit mult dl. Odobe?cu şi .dl. George? Steriadi, lăudînd frumu?eţea ?tilului şi români?mul limbei, care ?e-adaugă pe lîngă celelalte merite ale dramei.
Le voi citi dar pe toate cu toată părtinirea de un literat, cum mă numeşti, şi chiar de pe acum mă folo?e?c de ace?t titlu pentru ca ?ă te îndemn de > nu prea băga în ?eamă, a?primea unor critici violenţi, ci de a le ră?punde foarte .?implu. .". r. ■ .    ' • :
La noi critica literară ?e re?imte de nuanţele politice colorate ale zilei. Eşti roş? vei fi ridicat în naltul cerului de către roşi, şi totodată ro?togolit în fundul iadului de către
439.
albi şi vicever?a. Prin urmare, nici laudele unei părţi, nici injuriile opu?e nu au o valoare ?inceră şi un caracter literar.
Po?teritatea.. . de ?e va lepăda de politica oarbă ca de Satana, va cîntări producerile noa?tre cu o cumpănă dreaptă, iar noi, autorii, ?ă ne cătăm de treabă, lucrînd înainte şi cîntînd cîntecul cel vechi şi înţelept:
„La?ă lumea ?ă vorbea?că. Numai puica ?ă-mi trăia?că."
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
• ■ -
CĂTRE N. DROC BARCIAN, REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI
Mirceşti, 20 ?ept. 1878
■
Stimabilul meu domn,
Am primit mult preţio?ul album 1 ce mi-aţi trimi? odată cu amabila d-voa?tră ?cri?oare.
Ce ?ă vă ră?pund? Cum ?ă vă mulţeme?c? Ace?t omagiu din partea atîtor per?oane di?tin?e din Bucureşti, acea?tă probă de iubire din partea contemporanilor mei e?te coroana vieţii mele şi va rămînea cu titlu de glorie în familia mea.
Dacă mi-au ajutat providenţa a contribui pentru ?cumpa noa?tră Românie la de?chiderea porţilor palatului împărăte?c locuit de ?urorile ?ale, recompen?a ce am primit din toate unghiurile terii au fo?t mai pre?u? de aşteptarea mea, şi ea îmi e?te cu atît mai preţioa?ă că au fo?t dictată de ?ublimul ?imţ al patrioti?mului ce animă pe fraţii mei latini din Orient.
Victoria de la Montpellier au produ? o mare ?ati?facere naţională într-un timp de mare nedreptate făcută naţiei române şi ?ub ace?t punct de videre mă ?imt fericit că acea
victorie au rever?at căteva raze luminoa?e şi înve?elitoare pe?te norii ce ?-au întin? pe cerul patriei noa?tre.
Mîndru dar şi adînc mişcat de ?ufragiul concetăţenilor mei din Bucureşti, le trimit la toţi expre?ia cea mai ?inceră a recunoştinţei mele, şi domniei-voa?tre, ?timabil domn, mulţemirile mele cele mai vii împreună cu a?igurarea ?timei şi afecţiei ce vă datore?c.
V. Alec?andri
CĂTRE IOSIF VULCAN
356
Mirceşti, 20 ?ept. 1878
Stimate confrate,
Cu mult intere? şi cu o legitimă înduioşare cite?c în Familia 1 numele o?taşilor români ce şi-au pierdut viaţa şi şi-au văr?at ?îngele pe cîmpul de război a Bo?niei.
Acea?tă luptă în contra unor Oameni fanatici care îşi apără ţara reclamă întrebuinţare de oşteni tari, viteji, di?ciplinaţi, nepă?ători de trudă şi de moarte. Românii au fo?t dar trimişi cei întîi ca ?ă între în foc şi ?ă dea pildă de bărbăţie celorlaltor tovarăşi de arme ai lor.
După numărul răniţilor şi al morţilor ce au căzut pîna acum în diferitele ciocniri cu in?urgenţii din Bo?nia, ?e con?tată că românii nu ?-au cruţat, ci şi-au îndeplinit datoria militară cu acea ?ublimă abnegare, cu acel avînt eroic, de care au dat probe şi la Solferino, şi la Sadova, şi la Griviţa, şi într-un cuvînt pretutindene unde ?-au de?făşurat drapelul lor.
îmi place a crede că guvernul au?tro-maghiar va recunoaşte oficial ?erviciile şi meritele elementului român din oa?tea ?a. Păn-atunci în?ă, cred, domnule Vulcan, • că noi ?întem datori a organiza ajutoare  pentru uşurarea ?uferinţelor
acelor răniţi şi pentru neamurile acelor morţi. Sub ace?t îndemn, v-am expeduit a?tăzi, prin poştă, un pachet conţi-nînd mai bine de una ?ută mii broşuri întitulate O?taşii noştri.    '-• '' _ : ; '■
i' Binevoiţi, va rog, a di?pune de ele, cum veţi gă?i mai bine cu cale, pentru ca produ?ul vânzării lor ?ă ?e adaoge pe lîngă celelalte colecte de bani ce ?e vor.face în ajutorul fraţilor noştri căzuţi pe cîmpul gloriei.
Profit de acea?tă nouă ocazie pentru a vă exprima ?imţirile mele de ?timă şi de afecţie,
V. Alec?andri
CĂTRE ZAHARIA ANTINESCU
357
1878, ?ept. 24, Mirceşti
Stimabilul meu domn1,
Am, primit două exemplare din Geografia2 română ce aţi avut bunătatea a-mi trimite şi mă grăbe?c a vă mulţumi pentru acea?tă graţiozitate din parte-vă.
Cartea didactică ce aţi compu? şi publicat core?punde foarte nimerit la ţelul ce v-aţi propu? de a înle?ni ?tudiul geografiei române.' Ea e formată după un metod raţional care dă ace?tui ?tudiu o atragere plăcută pentru elevi şi e?te ?cri?ă într-o limbă ferită de acel nomol de neologi?me care din unele cărţi didactice fac nişte opere încurente, neînţele?e şi ?păimântătoare pentru cititori.
Primiţi dar, domnul meu, ?incerile mele complimente, împreună' cu broşura ultimilor mele poezii, O?taşii noştri, şi vă rog a o con?idera ca un ?emn de legitimă con?ideraţia din parte-mi.
Al dv. devotat ?ervitor,
i
V. Alec?andri
442
CĂTRE HAUSKNECHT
358
. .        Mirceşti, 30 ?ept. 1878
Domnule Hau?knecht,
Pe baza contractului1 şi a angajamentelor d-voa?tri, prin care ?înteţi obligat a-mi numera 10 000 fr. la 1 octomvri, am luat eu în?umi angajamente de plată la acea?tă epocă. Totodată, precum aţi aflat, dl. Cociu lă?îndu-mi moşia, am intrat în cheltuieli neaşteptate cu arătura, ?emănătura etc.
Cum fac eu acum, dacă d-voa?tră nu vă îndepliniţi angajamentul? Cum plăte?c ce am de plătit şi cu ce întîmpin cheltuielile agricole din toamna acea?ta?'
Vă la? ?ă judecaţi în?uşi!
Prin urmare, cu toată bunăvoinţa ce aş avea de a vă mai îngădui cu plata banilor, îmi e?te cu neputinţă de a o faci, mai ale? că am a pleca la Bucureşti pe?te 4 zile şi îmi trebuie?c bani.
Vă rog dar ?ă faceţi toate chipurile de a-mi număra mîni, 1 oct., ?uma ce-mi datoriţi, căci la din contra mi-aţi cauza o foarte mare ?tinghereală.
Comptînd dar pe regularitatea şi exactitatea d-voa?tră de comerţiant ?erio?, aştept banii şi vă trimit ?alutarili mele,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
359
Mirceşti, 3 oct. 1878
Iubite Negruzzi,
îmi pare bine că te-ai întor? ?ănăto? din peregrinagiele ce ai făcut la munţi şi pe?te munţi. Dacă nu ai ?cri? nimic în
443
timp de mai multe luni, e?te că mintea-ţi avea nevoie de odihnă. A?tfel copacii roditori ?înt ?terpi într-un an, pentru ca la anul viitor ?ă deie o roadă îmbelşugată. Nu mă îndoie?c dar, că în cur?ul iernei vei produce mult şi bine.
Cît pentru mine, află că de la începutul primăverei şi pînă acum n-am ?cri? nici un ver?, nici o linie de proză, a?tfel am fo?t năvălit de vizitatori, care mi-au furat tot timpul. Prin urmare, portofoliul meu e?te tot atît de gol ca şi ?altarul d-tale. Afară de mu?afiri, am mai avut şi un şir necurmat de necazuri, care m-au depărtat de orice lucrare literară, între altele chiar acum mi-au căzut o mare belea pe ?pinare. Arendaşul meu mi-a declarat că nu mai ţine moşia, şi iată-mă obligat a mă apuca de coarnele plugului pe la ?fîrşitul toamnei!
Mă lupt cum pot, în?ă cu mult dezgu?t, căci îmi lip?eşte liniştea de care am o neapărată trebuinţă pentru ca ?ă lucrez. Acea?tă neaşteptată contrarietate mai are şi dezavantagiul a mă ?ili ca ?ă petrec iarna în ţară, de unde eram deci? a merge la Corfu, pentru ca ?ă gă?e?c un ?oare mai cald.
Voi căta dar, a profita de închi?oarea mea ?ilită în că?uţa de la Mirceşti, pentru ca ?ă urmez cu de?crierea mi?iilor mele politice 1 ?au cu alte ?crieri. . . nu ştiu care; şi îndată ce voi aşterne ceva pe hîrtie, îţi voi trimete manu?criptele pentru Convorbiri.
Pană atunci în?ă, răbdare şi [te] îmbrăţişez amical,
V. Alec?andri'
Sper că voi veni la Iaşi ?ă vă mai văd, în ultima ?ăptămînă a lui octombre.
Complimente re?pectuoa?e d-nei Negruzzi..
360
CĂTRE STRĂJESCU1
Mirceşti, octombrie 1878-
Gloria e?te o frumoa?ă fermecătoare, care vrăjeşte min-tea omului şi îl îndeamnă la fapte mari, la izbînzi ?ublime;.
444
în?ă atunci numai gloria e?te o adevărată favoare a ?oartei pentru acel ce o cîştigă, cînd ea îi atrage ?tima şi iubirea compatrioţilor lui.
Proba de mare di?tingere ce mi-a dat onorabilul con?iliu comunal din Roman, prin votul ?ău din 25 augu?t, e?te pentru mine o nepreţuită recompen?ă şi un motiv de falnică mîndrie.
Mă voi ?imţi fericit de a vedea numele meu în?cri? în fruntea unei ?trade din urbea care mă numără între cetăţenii ?ăi, şi nu voi uita niciodată că Romanul a fo?t cel dîntîi oraş al României care mi-a manife?tat ?impatia ?a entuzia?tă, cu prilejul victoriei repurtată la Montpellier de cîntecul Gintei latine.
Binevoiţi dar, vă rog, d-le preşedinte, a exprima onorabililor membrii ai con?iliului comunal, ?imţirile mele de profundă recunoştinţă, şi a primi pentru domnia-voa?tră, împreună cu mulţumirele mele, a?igurarea înaltei con?ideraţii ce vă pă?trez.
V. Alec?andri
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
361
■
Bucureşti, ?îmbătă, [14 octombrie 1878]1
Dragă, ?înt ?ănăto? şi foarte mulţemit de veştile ce mi-ai dat de?pre lucrarea moşiei. Am dreptate cînd zic că nu-mi dau băbuşcă pe şapte fete.
Eu aveam de gînd a mă întoarce aca?ă luni ?au marţi, în?ă denti?tul mai are treabă cu dinţii mei. El mi-au ?co? o mă?ea şi voieşte ?ă-mi mai ?coată încă una, de aceea nu cred ?ă pot pleca de aice înainte de vineri.
Timpul e?te foarte frumo?, căldura e ca în luna lui mai. Profit de ace?t timp pentru ca ?ă umblu pe jo?, căci nu mai ţin droşcă cu ziua. M-am informat la danti?t pentru dintele
matale. El mi-au ?pu? că în patru zile poate ?ă-ţi aşeze un dinte nou.
Hau?knecht2 mi-au numărat una mie franci, iar re?tul de opt mii l-am în?ărcinat ?ă-i numere matale. El mi-au ?pu? că au vândut lemn la compania drumului-de-fier pentru o ?omă de 8 000 franci din care au pu? la cale ca Compania ?ă-mi plătea?că ?omele ce mi ?e cuvin pe anii 1879 şi 1880. Iată-ne dar a?iguraţi pentru aceşti doi ani.
M-am întîlnit cu Cogălniceanu şi i-am vorbit pentru ca?a lui moş Co?tachi3, ?per că voi izbuti a face ca ?ă o cumpere guvernul.
Intrarea trupelor în Bucureşti, în duminica trecută, au fo?t frumoa?ă. Ţi-oi face de?crierea din viu grai cînd m-oi întoarce aca?ă.
Cred că timpul trebuie ?ă fie frumo? şi în părţile noa?tre. Nu ai putea * ca ?ă te răpezi la Iaşi pentru trebile ce ai acolo ?
Cantacuzin4 au primit perele şi le-au aşezat în paie. El te ?ărută şi te roagă ?ă-1 aştepţi de Crăciun cu mîncări le?ne de me?tecat.
Te ?ărut împreună cu Gogu şi dore?c ?ă vă gă?e?c ?ănătoşi,
V. Alec?andri
■ ■
362
CĂTRE BARONUL A. DE HERZ
Mirceşti, 22 oct. 1878
Mon?ieur le Baron1,
Permetez-moi de vou? entretenir un in?tant du ?ort de? chef? qui ?e ?ont ?uccede?, â la ?tation de Mirceşti. Ce? malheu-
* Scri? mai întîi face, probabil vrînd ?ă ?crie: nu ai face bine ?ă te răpezi. . ., dar trecînd pe ver?o-ul filei, 1-a uitat pe face, continuînd cu formularea de mai ?u?........ •
446
reux on ete permute? toujour? au commencement de l'hiver, apre? qu'on le? a lai??e faire leur? provi?ion?deTegum.e? et autre? objet? indi?pen?able? pour toute la ?ai?on du mau-vai? temp?.
Ce ?ort malencontreux menace egalement le chef de ?tation actuel, Mr. Stani?law Wei??. Menace tout â coup d'etre tran?fere â Roman, il ?e voit oblige de ?e defaire de tout ce qu'il po??ede â moitie prix ce qui con?tituierait pour lui une qua??i ruine.
L'Admini?tration de? chemin? de fer ne pourrait-elle pa? faire une exception en ?a faveur et le lai??er â Mirceşti ju?qu'au printemp??
Un mot de vou?, mon?ieur le Baron, ?erait d'un grand poid? dan? le? deci?ion? de l'Admini?tration et â la priere de Mr Wei??, je prend? la liberte de le placer ?ou? votre protection.
Si vou? tenez â de? benediction?, vou? avez une excellente occa?ion de vou? attirer celle? de mon recommande.
En tout ca?, veuillez je vou? prie Mr le Baron excu?er mon importunite et agreer l'a??urance de ma con?ideration la plu? di?tinguee,
V. Alec?andri
Miile compliment? re?pecteux â madame la Baronne de Herz.
■
v
Mirceşti, 22 oct. 1878
■
Domnule baron 1,
îngăduiţi-mi ?ă vă vorbe?G o clipă de?pre ?oarta şefilor ce ?-au perindat la ?taţia din Mirceşti. Aceşti nenorociţi au fo?t mutaţi totdeauna la începutul iernii, după ce-au fo?t lă?aţi ?ă-şi facă provizii de legume şi alte lucruri trebuincioa?e pentru tot ?ezonul vremii u'rîte.
Acea?tă ?oartă nenorocită ameninţă tot aşa şi pe actualul şef de ?taţie dl. Stani?law Wei??. Ameninţat deodată ?ă fie mutat la Roman, ?e vede ?ilit ?ă vîndă tot ce are pe jumătate preţ, ceea ce ar în?emna pentru el un fel de ruină.
N-ar putea Admini?traţia căilor-ferate ?ă facă ceva în folo?ul lui, 0 excepţie, şi ?ă-1 la?e la Mirceşti pînă în primăvară?
447
Un cuvînt al d-voa?tră, domnule baron, ar fi de mare înrîurire în hotărîrea ce-ar lua-o Admini?traţia şi în urma rugăminţii d-lui Wei?? îmi iau libertatea ?ă-1 pun ?ub ocrotirea d-voa?tră.
Dacă preţuiţi binecuvîntările, aveţi un minunat prilej de a le avea pe acelea ale recomandatului meu. în orice caz, vă rog ?ă mă iertaţi de ?upărarea ce v-o fac şi ?ă primiţi încredinţarea celei mai di?tin?e con?ideraţii,
V. Alec?andri
Mii de complimente re?pectuoa?e d-nei baroane de Herz.
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
363
Mirceşti, 3 nov. 1878
Signor mae?tro,
Conformement â votre deşir, je vou? ren voie la mu?ique de Cânticul gintei latine et je profite de cette occa?ion pour vou? remercier d'avoir pen?e â me dedier votre belle compo-?ition.
Cette gracieu?e attention de votre part m'e?t d'autant plu? precieu?e que j'ai entendu plu?ieur? per?onne? faire le? plu? grande? louange? au ?ujet de votre ceuvre et me con-?oler ain?i du regret que j'ai de ne pouvoir en juger par moi-meme.
J'ai lu avec beaucoup d'interet la traduction en ?trophe? italienne? du chant de la race latine faite par mon?ieur Amadeo Weitzzecher.
Elle rend tre? harmonieu?ement le? pen?ee? et le? image? de ma piece de ver?.
Veuillez, je vou? prie, pre?enter me? compliment? ?incere? â mr le profe??eur du Lycee National pour ?on travail poetique et agreez pour vou?, mon?ieur, l'a??urance de ma con?ideration la plu? di?tinguee.
V. Alec?andri
448
Mirceşti,  3 nov
1878
Mae?tre,
Potrivit dorinţei dumneavoa?tră, vă înapoiez muzica de la Cîntecul gintei latine şi profit de ace?t prilej pentru a vă mulţumi că v-aţi gîndit ?ă-mi dedicaţi frumoa?a compoziţie.
Acea?tă plăcută atenţie din partea dumneavoa?tră îmi e?te cu atît mai preţioa?ă cu cît am auzit mai multe per?oane aducînd cele mai mari laude operei dumneavoa?tră şi con?olîndu-mă a?tfel de părerea de rău pe care o am de a nu putea ?ă judec acea?ta prin mine în?umi.
Am citit cu mult intere? traducerea în ?trjfc italieneşti a cîntecului gintei latine, făcută de domnul Amadeo Weitzzecher.
Ea redă în mod foarte armonio? ideile şi imaginile bucăţii mele în ver?uri.
Binevoiţi, vă rog, ?ă prezentaţi ?incerele mele complimente d-lui profe?or de la Liceul Naţional pentru lucrarea ?a poetică şi primiţi pentru dumneavoa?tră, domnule, a?igurarea con?ideraţiei mele celei mai di?tin?e.
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
364
Mirceşti,  12 nov. 1878
Merci, cher ami, pour la lettre de ma fille, elle m'eut fait plu? de plai?ir ?i elle m'avait ete apportee par toi. Je t'aurai? entretenu de vive voix d'une grande machine de drame hi?torique 1 (pa? hy?terique) en ver?, que je rumine depui? quelque? jour? et que j'ai commencee â ton intention. Ayant accouche dan? ma jeune??e de tout un repertoire coca??e, je deşire me ranger ?ur me? vieux jour? et me main-tenir, ?i faire ?e peut, dan? le? region? de la haute litte-rature. De l'ambition, quoi!
Le ?ujet de mon drame m'intere??e, au??i j'e?pere faire bon menage avec lui, ju?qu'â ce que je divorcerai de mon manu?crit.
449
Apre? quoi, je tâcherai de proceder â de nouvelle? epou-?aille? dramatique?.
Je t'attend?. . . tu ?ai??
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti,   12 nov. 1878
Mulţume?c, dragă prietene, pentru ?cri?oarea de la fiica mea, mi-ar fi făcut mai multă plăcere dacă mi-ai fi adu?-o chiar tu. Ţi-aş fi putut vorbi direct de?pre o mare dramă i?torică 1 (nu i?terică) în ver?uri, pe care o meditez de cîteva zile şi pe care am început-o în cin?tea ta. Aducînd pe lume în tinereţea mea un întreg repertoriu de pie?e uşoare, dore?c ?ă devin ?erio? la bătrîneţe şi, dacă ?e poate, ?ă mă menţin în regiunile literaturii grave. Ambiţie, ce mai încoace-încolo !
Subiectul dramei mele mă intere?ează şi de aceea nădăjduie?c ?ă mă înţeleg bine cu el, pînă ce voi divorţa de manu?cri?.
După care, voi încerca ?ă purced la alte noi că?ătorii dramatice.
Te aştept. . . ştii?
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
365
Mirceşti, 12 noiembrie 1878
Iubite Negruzzi,
Am primit invitarea la banchetul „Junimei", în?ă cu mare părere de rău mă văd obligat a nu face parte din el, fiind împiedecat de împrejurări ca?nice. Vă dore?c dar la. toti me?enii, ve?elie şi mă?ele ?ănătoa?e. Te în?ărcinez ?ă po'rti din parte-mi un' toa?t „Junimei" şi fecondităţei ?ale '.
Ai trecut mai dăunăzi pe la Mirceşti şi nu te-ai abătut pe la mine... Avem ?ă ne ?fădim. .. Aş fi fo?t prea fericit ?ă te văd, căci nu te-am văzut de mult, şi ?ă-ţi vorbe?c de noul şir de lucrări ce am început.
După Doine, după Lăcrimioare, după Pa?teluri şi după Legende, de care parte a literaturei îmi rămînea ?ă mă leg? M-am gîndit la teatru. .. şi pe loc am ră?foit paginile i?toriei noa?tre, unde am gă?it ?ubiecte minunate de drame în ver?uri.
Deocamdată atenţia mea au fo?t atra?ă prin epoca lui Alexandru Lăpu?neanu, atît de dramatică ?i de caracteri?tică, în ea am de?coperit mai cu deo?ebire trei per?onagii care merită de a fi reînviate pe ?cenă: Jolde l, Lăpu?neanu şi De?pot. Tu?trei ar forma o trilogie i?torică, care, bine împărţită, bine ţe?ută, bine ?cri?ă, ar îmbogăţi literatura noa?tră.
Nu ştiu dacă voi reuşi a duce pînă la ?fîrşit acea?tă lucrare ?erioa?ă şi foarte grea, dar totuşi am început cu De?pot. De acum într-un noroc. Am citit în foaia Convorbirilor, actul I a dramei lui Bodnăre?cu intitulată Alexandru Lăpu?neanu 2. Aştept urmarea pentru ca ?ă judec ?crierea acea?ta ?ub punctul de vedere al artei dramatice. Limba e?te frumoa?ă, în?ă eu unul nu mă împac cu ver?uri albe.
Voi veni în curînd la Iaşi şi voi căuta ?ă ?o?e?c tocmai în ziua de adunare a „Junimei"... Pînă atunci în?ă te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
366
I
Mirceşti, 24 nov. 1878
Mon cher Cogalniceano,
Dan? le beau di?trict de Roman, on a donne â l'une de? nouvelle? commune? le nom de Cogalniceano, et c'e?t de toute
ju?tice. Recoi? donc me? felicitation? ?incere?. Ta commune e?t voi?ine de celle qui porte le nom de Couza, et j'aime â voir ce? deux nom? reuni? par l'acte le plu? important de notre epoque, celui qui a rendu no? pay?an? proprietaire? et en a fait de? citoyen?.
Le ?ouprefet Ioan Sîrbu a travaille avec enthou?ia?me au bapteme de ta commune. Fai? ?on bonheur en lui octroyant une petite decoration.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 24 nov. 18T8
Iubite Kogălniceanu,
în frumo?ul judeţ Roman, ?-a dat uneia dintre noile comune numele de Kogălniceanu, şi acea?ta pe bună dreptate. Primeşte dec: ?incerele mele felicitări. Comuna ta e?te vecină cu aceea care. poartă numele de Cuza şi îmi place ?ă văd ace?te două nume reunite prin actul cel mai important din epoca noa?tră, acela care i-a făcut proprietari pe ţărani şi a făcut din ei cetăţeni.
Subprefectul Ioan Sîrbu a lucrat cu entuzia?m la botezul comunei tale. Fă-1 fericit acordîndu-i o decoraţie.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
367
Mirceşti,  26  nov. 1878
Mon cher Jean,
Voici une petite affaire â laquelle tu pourrai? donner un coup d'epaule. Un jeune Roumain, du nom de Ioan
Stefăne?cu, eleve telegraphi?te a?pire â entrer au ?ervice de la ligne de no? chemin? de fer. Dan? ce but il a envoye ?e? atte?tat? â Bucare?t ou il? doivent etre jete? dan? quelque coin.. . ?elon l'u?age du pay?.
En attendant, le jeune homme re?te le? bra? croi?e? et ne voit rien venir.
Te ?erait-il de?agreable d'ecrire un mot au Baron de Herz pour lui recommander le patient et le prier de prendre une deci?ion quelconque â ?on egard? Toute l'ambition de Stefăne?cu con?i?te pour le moment a etre reconnu par l'admi-ni?ţration comme eleve a?pirant. Ce n'e?t pa? grand cho?e, mai? encore faut-il que le? gro? bonnet? le veuillent bien.
J'attend? avec impatience le volume ?ur l'emigration de? oi?eaux. Pour peu que cet ouvrage ?oit ecrit dan? le genre de YE?prit de? bete? de Thou??eret, ce ?era une vraie pature pour moi.
La neige a enfin pri? la deci?ion de tomber... C'e?t l'hiver... bien l'hiver, hela? !
Adieu, je vai? mettre du boi? dan? le poele.
Je t'embra??e,
V. Alec?andri
Mirceşti, 26 nov. 1878
Iubite lancule,
Iată o mică afacere pe care ai putea-o urni. Un tînăr român, anume Ion Stefăne?cu, elev-telegrafi?t, doreşte ?ă intre în ?erviciul Căilor-Ferate. In ace?t ?cop, şi-a trimi? actele la Bucureşti, unde trebuie ?ă fie aruncate în cine ştie ce colţ... după obiceiul ţării.
în aşteptare, tînărul ?tă cu braţele încrucişate şi n-are nici o nădăjde de nicăieri.
Ţi-ar fi greu ?ă ?crii baronului de Herz, pentru a-i recomanda pe ace?t pacient şi a-1 ruga ?ă ia o hotărîre oarecare, cu privire la dîn?ul ? Deocamdată toată ambiţia lui ?tefăne?cu e?te ?ă fie recuno?cut de admini?traţie ca elev a?pirant. Nu-i vreun lucru mare, dar trebuie, în orice caz, ?ă vrea şi cei mari.
Aştept cu nerăbdare volumul de?pre emigraţia pă?ărilor. Dacă opera acea?ta va fi ?cri?ă în genul VE?prit de? bete? de Thou??eret, ea va fi o adevărată mană pentru mine.
în ?fîrşit, zăpada ?-a hotărît ?ă cadă... vine iarna... chiar iarna, vai! Rămîi cu bine, mă duc ?ă pun lemne în ?obă.
Te îmbrăţişez,
V. Alexandri
CĂTRE DIM. A. STURDZA
368
ttt.V*
Ja??i, 29  nov. 1878
Mon cher Mititza,
J'ai quitte De?pot-Vodă pour quelque? jour? et je ?uiş venu â Ja??i pour completer me? preparatif? d'hivernage dan? mon petit coin de Mirceşti. Ici j'ai appri? que vou? avez accepte le portefeuille du Mini?tere de? Finance? dan? la nouvelle combinai?on mini?terielle. Cette nouvelle m'a rejoui, par la rai?on que nou? auron? au ?ein du Gouvernement, un homme qui aime bien ?on pay? et qui ?aura le defendre [■■•]• La Roumanie vou? devra ?on exi?tence ?i vou? reu??i??ez â convaincre vo? collegue? du danger que nou? courron? par ?uite du complot organi?e par le? Wadington, Beacon?field 1 et autre? Cremieux, eju?dem farinae.
Au moment de monter dan? le train, on m'a remi? une lettre d'un cou?in germain â moi que vou? connai??ez, C. Cozoni2, le directeur de la douane d'Iţcani. Quel a ete mon etonnement de voir que votre predece??eur au Mini?tere de Finance? avait demande ?a demi??ion par l'intermediaire de Mr. Protopope?co... en le menacant d'une de?titution en ca? de refu? de ?a part. Or, tout le monde vou? dira que Cozoni e?t un de? meilleur? employe? de l'Etat, fort honnete, fort ?erviable, fort expert dan? le? douane?, pui?qu'il le? manipule depui? de? annee, un homme qui, loin de ?'occuper de politique, a toujour? ete â ?on affaire. E?t-ce lâ la recompen?e due â ?e? annee? de ?ervice et â ?e? merite??
Convaincu de vo? ?entiment? d'equite et de vo? principe?, j'e?pere, mon cher ami, que, loin d'approuver la me?ure rigou-reu?e pri?e â l'egard de Cozoni, vou? vou? empre??erez de redre??er un acte d'inju?tice inqualifiable, en tran?ferant la victime â Ja??i, et en lui confiant le poşte de directeur de la douane.
Tou? ceux qui connai??ent mon cou?in, et qui n'ont vu qu'avec chagrin ?a de?titution degui?ee, vou? approuveront de lui donner cette ?ati?faction, meritee d'ailleur? â tou? egard?.
Quant â moi per?onnellement, ?'e?t ?uperflu de vou? a??u-rer de ma reconnai??ance. Vou? con?erverez un excellent employe â l'Etat et vou? inaugurez l'application du meilleur principe gouvernement al, celui de mettre â l'abri de? per?e-cution? le? homme? qui peuvent rendre de? ?ervice? reel? â leur pay?.
Votre ami devoue,
V. Alec?andri
Iaşi, 29 nov. 1878
Iubite Mitiţă,
L-am pără?it pe De?pot-Vodă pentru cîteva zile şi am venit la Iaşi pentru a completa pregătirile mele de iarnă în micul meu colţ de la Mirceşti. Aici am aflat că ai primit portofoliul Mini?terului de Finanţe, în noua combinaţie mini?terială. Acea?tă ve?te m-a bucurat, pentru motivul că vom avea în ?înul guvernului un om care îşi iubeşte ţara şi care va şti ?ă o apere [...]. România îţi va datora exi?tenţa dacă vei izbuti ?ă convingi pe colegii dumitale de?pre pericolul care ne pîndeşte în urma complotului organizat de Wadington, Beacon?field1 şi alţi Cremieux, din acelaşi aluat*
In clipa în care mă urcam în tren mi ?-a dat o ?cri?oare a unui văr. primar al meu pe care îl cunoşti, C. Cozoni 2, directorul vămii de la Iţcani, Care nu mi-a fo?t mirarea văzînd că predece?orul dumitale la Mini?terul de Finanţe îi ceru?e demi?ia prin mijlocirea d-lui Protopope?cu. . . amenin-ţîndu-1 cu o de?tituire, în caz de refuz din partea ?a. Or, toată lumea îţi va ?pune că Cozoni e?te unul dintre cei mai buni amploaiaţi ai ?tatului,
* In original, în limba latină.
454
455
foarte one?t, foarte ?erviabil, foarte priceput în vămi pentru că le mînuieşte vrează de ani de zile, un om care, departe de a ?e ocupa de politică, ?-a aflat întotdeauna la munca ?a. Acea?ta e?te recompen?a datorată anilor ?ăi de ?erviciu şi a meritelor ?ale?
Sigur de ?entimentele dumitale de dreptate şi de principiile dumitale, nădăjduie?c, iubite prietene, că, departe de a aproba măgura riguroa?ă luată în privinţa lui Cozoni, te vei grăbi ?ă îndrepţi un act de nedreptate incalificabil, tran?ferînd victima la Iaşi, şi încredinţîndu-i po?tul de director al vămii.
Toţi aceia care cuno?c pe vărul meu, şi care n-au văzut decît cu părere de rău de?tituirea ?a deghizată, te vor aproba dîndu-i acea?tă ?ati?facţie, meritată de altfel din toate punctele de vedere.
j în ce mă priveşte pe mine, e?te de pri?o? ?ă te mai a?igur de?pre recunoştinţa mea. Vei pă?tra un foarte bun amploaiat ?tatului şi vei inaugura folo?irea celui mai bun principiu guvernamental, acela de a pune la adăpo?t de per?ecuţii pe oamenii care pot ?ă aducă adevărate ?ervicii ţării lor.
Prietenul dumitale devotat,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
369
Duminică, [29-30 noiembrie 1878] 1
Iubite Negruzzi,
Plec mîne la Mirceşti şi nu cred ?ă mai viu la Iaşi pînă-n primăvară. Oi căuta ?ă-ţi trimit continuarea mi?iilor mele politice.2
Păn-atunci, îţi trimit acum fotografia va?ului3 de la Montpellier, în două exemplare oferite de mine ?ocietăţei „Junimea".
Complimente din partea noa?tră d-nei Negruzzi.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE V.A. URECHIA
370
Mirceşti, 7 dec. 1878
Iubite domnule Urechia,
Vă mulţume?c pentru ?cri?oarea şi portretul amicului meu Quintana 1. Dacă au fo?t vreo greşală la expediţia lor din Pari?, aţi avut amabilitate de a o îndrepta; a?emine voi urma şi eu, de voi primi vreun plic de?tinat d-voa?tră.
Mă întrebaţi dacă am citit pie?ele 2 ce aţi publicat ? Dar, le-am cetit şi ele m-au intere?at foarte mult. Opinia mea ?inceră e?te că nu trebuie ?ă vă de?curajaţi din cauza unor critici în care patimile politice au mai multă parte decît ?imţul literar.
Nu puneţi dar nici o ?trajă de îngrădiri condeiului, ci lă?aţi-1 ?ă alerge după fantazia lui, ?igur fiind că va şti el ?ă cutriere cîmpiile artei dramatice. în privirea criticii, ade?eori pre căt a?pră, pre atît şi nedreaptă în ?ocietăţile începătoare, autorii or face bine ?ă adopte deviza conţinută în vechiul căntic poporal:
„La?ă lumea ?ă grăia?că, Numai puica ?ă-mi trăia?că !"
Mă întrebaţi iarăşi ce lucrez?. ..
M-am apucat de ?cri? o dramă i?torică 3 în ver?uri rimate... izbuti-voi a produce o operă bună şi trainică?... Tot ce ştiu e?te că lucrarea mă intere?ează şi mă face a uita mişe-liile epocii noa?tre, precum şi vijeliile.
La noi iarna şi-au ?cuturat cojocul, şi acum tot cîmpul e alb, pe cînd toate na?urile ?înt vinete. E curio? de ob?ervat că gerul dă oamenilor a?pectul de beţivi. . . ?ă fie vreo rudire tainică între ger şi rachiu?. . .
Oricum ar fi, mie nu-mi plac nici unul, nici altul, şi mă fere?c de contactul lor, mchizîndu-mă în ca?ă ca culbecu ce-şi zideşte uşa pe iarnă.
456
457
Am văzut că aţi organizat o ?erbare de ziua Sfîntului Sava. Copiii au trebuit ?ă fie prea fericiţi. Căci nu putem ?i noi ?ă ne întoarcem la timpul fragedelor ?imţiri!...
Amic ?incer,
V. Alec?andri
1
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
371
Oficiul Mirceşti,  18 [/12 ?.n. 1878]*
■ •
Colonel Pi?o?ki, îţi dorim în mare dar Slava lui Gazi O?man, Vînjoşie de ?tejar Şi bravură de curcan !
■
Alec?andri
q o
h
CĂTRE ION GHICA
• -    ■ ■ ■
372
■
Mirceşti,  10 dec. 1878
Mon cher vieux,
Le porteur de cette lettre e?t mon cou?in germain, C. Cozoni, que tu connai?, ?an? doute, pour 1'avoir vu chez moi et, ?urtout, â Izkani ou il a occupe ju?qu'â pre?ent 1'emploi
de chef de la douane. Dan? le court intervalle qui ?'e?t ecoule entre la di?location du mini?tere Ro?etti-Bratiano-Cogalni-ciano, et la formation du nouveau Cabinet, Mr. Protopo-pe?co 1, le Directeur actuel de? Douane?, a profitte pour demender la demi??ion de Cozoni, en le menacant, au be?oin, d'une de?titution. Celui-ci aurait pu ?e refu?er d'acquie??er â l'invitation brutale du dit Protopope?co et demander une enquette ?ur ?a conduite. Mai? il a prefere garder le ?ilence et plier la tete ?ou? le coup qui l'a frappe ?an? aucun motif.
Telle n'e?t point ma maniere de voir en cette circon?tance. Cozoni e?t un de? meilleur? employe? de l'Etat. Actif, en-tendu, honnete et craignant Dieu, c'e?t â dire la politique, il n'a jamai? manque â ?on de voire et a ?u rendre ?ervice â tout le monde. Pourquoi donc le renvoyer? E?t-ce pour le remplacer par un certain I?ăce?cu de Piatra, lequel e?t apte au ?ervice de Douane? autant que moi au ?ervice de la cui?ine ! Quoiqu'il en ?oit la cho?e e?t baclee, Mr. Protopope?co doit jubiler, tandi?que Cozoni entre, de par ?on caprice, dan? la tri?te categorie de? gen? renvoye?.. . pour cau?e inconnue, et ce? cau?e? inconnue? ne demendent qu'a etre interpretee? â mal, dan? ce bon pay? ou l'on jette ?i facilement la boue â la face de? per?onne? qui ne l'aiment pa?.
Je vien? donc te prier de t'informer aupre? de Mititza Stourza pour quel motif, ?on predece??eur a ?ignee la qua?i de?titution de mon cou?in? S'il y [a] dan? ?e fait une inju?tice flagrante, n'incomberait-il pa? â notre ami de la redre??er en donnant une ?ati?faction quelquonque â la victime? Quelle ?ati?faction, dira?-tu? Tout ?implement: celle de lui confier la Douane de Ja??i, ce qui enragerait mon Protopope?co et me ferait â moi un ?en?ible plai?ir.
Je lai??e cette affaire â ton appreciation,... il va ?an? dire que j'en attend? un excellent re?ultat.
Cozoni te dira que je travaille ferme â ton intention. J'ai ?ur le chantier un grand drame hi?torique 2, en ver?, dont Mititza Stourza t'a, ?an? doute, par le â ?on retour de Miclauchany. C'e?t l'hi?toire de 1'aventurier De?pot qui a regne troi? an? en Moldavie et qui e?t mort ?ou? la ma??ue de Tomşa.
L'ceuvre e?t difficile, car elle e?t de longue haleine, elle e?t d'autant plu? ardue pour moi qu'elle m'oblige â fouiller
458
459
dan? le? chronique? et â revivre par la pen?ee, au milieu de? per?onnage? du 16-eme ?iecle. . . Mai? enfin je ne bronche pa? et je vai? en avânt â traver? tou? le? ob?tacle?.
Inutile d'ajoutef combien je ?erai? heureux de reu??ir et, â la prochaine lecture de ma piece â t'entendre toi, ain?i que le? autre? per?onne? â l'opinion de? quelle? je tien?, me dire: Bravo, vieux, tu na? -pa? vieilli.
Ne pa? vieillir ! C'e?t la toute mon ambition.
E?t tu comme moi?
Je t'embra??e,
V. Alec?andri
I
Miile bonne? amitie? â md. Ghica
Je t'envoie mon portrait3 rajeuni grâce au chapeau qui di??imule la pleine lune. Le? eclip?e? ?ervent donc a quelque cho?e ?
Mirceşti,   10 dec. 1878
' :.■ • Iubite, prietene
Aducătorul ace?tei ?cri?ori e?te vărul meu primar, C. Cozoni. pe care, fără îndoială, îl cunoşti pentru că l-ai văzut la mine şi, mai ale?, la Iţcani unde a ocupat pînă acum ?erviciul de şef de vamă. în ?curtul timp care ?-a ?cur? între di?locarea mini?terului Ro?etti-Brătianu-Kogălniceanu, şi formarea noului Cabinet, dl. Protopope?cu *, directorul actual al Vămilor, a profitat pentru a cere demi?ia lui Cozoni, ameninţîndu-1, la nevoie, de o de?tituire. Ace?ta ar fi putut ?ă refuze ?ă con?imtă la invitaţia brutală a numitului Protopope?cu, şi ?ă ceară o anchetă a?upra purtării ?ale. Dar el a preferat ?ă pă?treze tăcerea şi ?ă plece capul ?ub lovitura care 1-a atin? fără nici un motiv.
Nu ace?ta e?te şi felul meu de a vedea în acea?tă împrejurare. Cozoni e?te unul dintre cei mai buni amploiaţi ai ?tatului. Activ, priceput, cin?tit şi temîndu-?e de Dumnezeu, adică de politică, nu a lip?it niciodată de la datoria ?a şi a ştiut ?ă facă ?ervicii la toată lumea. De ce deci ?ă fie ndepărtat? Oare pentru a fi înlocuit printr-un oarecare I?ăce?cu de la
Piatra, care e?te priceput în ?erviciul vămilor tot atît cît şi mine în ?erviciul bucătăriei! Oricum ar fi lucrul e?te făcut, dl. Protopope?cu trebuie ?ă fie încîntat, în timp ce Cozoni intră, după cheful ?ău, în tri?ta categorie a oamenilor concediaţi. . . pentru o cauză necuno?cută, şi ace?te cauze necuno?cute nu cer decît ?ă fie înterpretate în rău, în acea?tă bună ţară în care ?e aruncă atît de uşor cu noroi în faţa per?oanelor care nu-1 iube?c.
Vin deci ?ă te rog ?ă te informezi pe lîngă Mitiţă Sturdza pentru care motiv predece?orul ?ău a ?emnat aşa-zi?a de?tituire a vărului meu ? Dacă e?te în ace?t fapt o vădită nedreptate, nu i-ar reveni ?arcina prietenului no?tru de a o îndrepta dînd o ?ati?facţie oarecare victimei? Ce ?ati?facţie, vei ?pune? Foarte ?implu: aceea de a-i încredinţa vama de la Iaşi, ceea ce îl va face pe Protopope?cu al meu ?ă turbeze şi mie îmi va face o deo?ebită plăcere.
La? acea?tă afacere la aprecierea ta,. . . dar nici vorbă că aştept un rezultat foarte bun.
Cozoni îţi va ?pune că lucrez zdravăn pentru tine. Am pe şantier o mare dramă i?torică 2, în ver?uri, de?pre care Mitiţă Sturdza, fără îndoială, ţi-a vorbit la întoarcerea ?a de la Miclăuşani. E?te i?toria aventurierului De?pot care a domnit trei ani în Moldova şi care a murit ?ub măciuca lui Tomşa.
Opera e?te grea, pentru că e?te de mare întindere şi cu atît mai anevoioa?ă pentru mine cu cît ea mă obligă ?ă ?cotoce?c în cronici şi ?ă retrăie?c, cu gîndul, în mijlocul per?onajelor din ?ecolul 16. . . Dar în ?fîrşit, nu mă poticne?c şi merg înainte printre toate piedicele.
Nu mai e?te nevoie ?ă adaug cît aş fi de fericit ?ă izbute?c şi, la apropiata lectură a pie?ei mele ?ă te aud pe tine cum şi pe alte per?oane, la a căror opinie ţin, zicîndu-mi: Bravo, prietene, nu ai îmbătrînit.
Să nu îmbătrîneşti! A?ta îmi e?te ambiţia.
Eşti ?i tu ca mine?
Te ?ărut,
V. Alec?andri
Multe amiciţii d-nei Ghica.
Iţi trimit portretul3 meu întinerit datorită pălăriei care a?cunde luna plină. Eclip?ele ?erve?c deci la ceva?
461
373
CĂTRE DIM. A. STURDZA
Mirceşti,  10 dec. 1878
Mon cher Mititza,
C'e?t par mon cou?in, C. Cozoni, que je vou? envoie cette lettre. Je vou? ai deja ecrit1 â ?on ?ujet, pour vou? mettre au courant de l'inju?tice dont il a ete frappe dan? 1'intervalle qui c'e?t ecoule entre 1'ex-mini?tere et le cabinet actueL Je ?uppo?e que Mr Protopope?co, le Directeur actuel de? Douane?, en a profit te pour executer ?on coup de jarnac, contre le chef douanier de Izkani, en lui demandant ?a demi??ion â brule-pourpoint. Mai? il y a de? juge? â Berlin, dit le proverbe, et j'aime â croire que vou? redre??erez comme il convient le? fredaine? arbitraire? du dit Protopope?co.
Si vou? voulez avoir de? ren?eignement? exact? ?ur Cozoni, demandez en â tout le monde, y compri?, Mr. A. Balene, votre beaufrere.
Ceci convenu, permettez-moi de vou? entretenir un in?tant d'une affaire â la ?olution de laquelle vou? vou? a??ocierez de bon coeur. II ?'agit de la mai?on de Negri2 que nou? devon? empecher de devenir la propriete de quelque ignoble juif. Mr? Bratiano, Ro?etti et Cogalniceano m'ont ?olenellement promi? d'en faire l'acqui?ition au nom du gouvernement pour y etablir un orphelinat. Sur la foi de leur engagement, j'ai ecrit â Madame Cathynka Negri pour lui communiquer cette bonne nouvelle.. . mai? hela? ! ce? Mr?., au milieu de leur? preocupation?, ?emblent avoir completement oublie leur prome??e.
C'e?t â vou?, cher ami, â vou?, l'admirateur de Negri, qu'il appartient de mener â bonne fin une ceuvre qui vou? fera le plu? grand honneur. Rendre hommage â la memoire d'un homme ?uperieur, c'e?t prouver la ?uperiorite â ?on propre cceur.
Mr Bratiano m'avait promi? d'envoyer â Okna une per?onne chargee de voir la mai?on du defunt et d'en faire l'eva-luation. II î'a oublie ?an? doute car Madame Cathynka
ne voit rien venir. Elle m'ecrit pour me demander l'explication de ce my?tere, â mon tour je vou? ecri? pour vou? prier de le faire ce??er, en reali?ant le? e?perance? et le? voeux de tou? le? ami? de Negri.
Je ne ?uiş pa? ambitieux, mai? je voudrai? etre mini?tre rien que pour avoir l'honneur de contribuer â ?auvegarder la mai?on de Negri d'une cata?trophe quelconque.
Avez-vou? recu ma lettre de Ja??i? De?pot avance et il m'intere??e de plu? en plu?.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Je vou? envoie mon portrait3 en chapeau... II fait ?i froid ! et pui? j'echappe ain?i au titre agacant de venerable !!
Mirceşti, 10 den. 1878
Iubite Mitiţă,
Acea?tă ?cri?oare ţi-o trimit prin vărul rneu Cozoni. Ţi-am mai ?cri? 1 deja de?pre el, pentru a te pune la curent cu nedreptatea de care a fo?t lovit în intervalul care ?-a ?cur? între ex-mini?terul şi cabinetul actual. Bănuie?c că dl. Protopope?cu, directorul actual al Vămilor a profitat pentru a-şi executa lovitura ?a deci?ivă şi neaşteptată împotriva şefului Vămii de la Iţcani, cerîndu-i demi?ia la repezeală. Dar ?înt judecători la Berlin, ?pune proverbul, şi dore?c ?ă cred că vei îndrepta cum ?e cuvine i?prăvile arbitrare ale zi?ului Protopope?cu.
Dacă doreşti ?ă ai informaţiile exacte a?upra lui Cozoni, întreabă pe toată lumea, şi pe dl. A. Bal?, cumnatul dumitale.
Ace?tea ?tabilite, îngăduie-mi ?ă te întreţin o clipă de?pre o afacere la ?oluţionarea căreia te vei a?ocia din toată inima. E?te vorba de ca?a lui Negri 2 pe care trebuie ?ă împiedecăm ?ă devmă proprietatea vreunui mîrşav de evreu. Domnii Brătianu, Ro?etti şi Kogălniceanu mi-au făgăduit ?olemn că o vor achiziţiona, în numele guvernului pentru a face acolo Tin orfelinat. In baza angajamentului lor, am ?cri? doamnei Catinca Negri pentru a-i comunica acea?tă bună ve?te.. . dar vai! aceşti domni, în mijlocul preocupărilor lor, par ?ă fi uitat cu totul de?pre făgăduiala lor.
462
463
Dumitale, iubite prietene, dumitale,- admiratorul lui Negri, îi revine ?arcina de a duce la bun ?fîrşit o operă care îţi va face cea mai mare cin?te. A aduce omagiu memoriei unui om ?uperior în?emnează ?ă dovedeşti ?uperioritatea propriei tale inimi.
Dl. Brătianu mi-a făgăduit ?ă trimită la Ocna o per?oană în?ărcinată ?ă vadă ca?a răpo?atului şi ?ă-i facă evaluarea. Cu ?iguranţă că a uitat pentru că doamna Catinca nu vede venind nimic. Ea îmi ?crie pentru a-mi cere explicaţia ace?tui mi?ter, la rîndul meu îţi ?criu pentru a te ruga de a-1 face ?ă înceteze, realizînd ?peranţele şi dorinţele tuturor prietenilor lui Negri.
Nu ?înt ambiţio?, dar aş dori ?ă fiu mini?tru numai pentru a avea onoarea de a lua parte la ?alvarea ca?ei lui Negri de la vreo cata?trofă.
Ai primit ?cri?oarea mea de la Iaşi? De?pot înaintează şi mă intere?ează din ce în ce mai mult.
Al dumitale,
V. Alec?andri
îţi trimit portretul3 meu cu pălărie. . . E?te aşa de frig! şi apoi ?cap a?tfel de titlul ?îcîitor de venerabil! !
374
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
Mirceşti, 16 dec. 187S
Iubite Negruzzi,
îţi ră?pund în articoli, pe rînd şi lămurit: j   1 Bine ai făcut de ai pă?trat pentru d-ta fotografiile amforei de la Montpellier 1, căci eşti cel mai ?îrguitor membru al „Junimei".
2^ Sînt de opinia d-tale în privirea ?tatuii lui Ştefan-Vodă 2: adică ?ă ne ferim de a arunca banii adunaţi, în gura lupului, vreau ?ă zic, a guvernului, ?ă nu expunem ideea noa?tră patriotică de a fi văr?ată în bronz, ?ub forma unei caricaturi chibzuită şi clocită în creierii unui funcţionar de pe?te Milcov, ?ă avem fermitatea de a duce întreprinderea noa?tră pînă la capăt, înţelegîndu-ne cu un arti?t mare din Franţa, precum e?te acela care ne-au făcut condiţiile cele mai avantagioa?e. .. şi ?e numeşte, mi ?e pare — Cordier; ?ă în?ărcinăm pe frate-meu ce ?e află în Pari?, de a reîncepe negociarea cu dîn?ul, ?au cu altul, pentru ca lucrarea ?ă înceapă cît mai curînd, ?ă ne chibzuim a?upra mărimei, pozei şi caracterul ?tatuiei, toate ace?tea afară de ame?tecul guvernului şi chiar al lui vodă, temîndu-ma ca M-?a ?ă nu propuie de a ?e face comanda vreunui arti?t din Berlin.
în?ă, unii vor zice că, pentru ace?te chibzuiri, trebuie mai întîi ca comi?ia din care fac şi eu parte ?ă ?e adune ? — Aici e greul!.. . căci eu cu greu ie? din ca?ă în timp de iarnă. Cu toate ace?tea, îndatorirea pu?ă a?upră-mi fiind mare,, m-am hotărît într-o zi a-mi lua inima-n dinţi şi a înfrunta gerurile pentru ca ?ă viu la Iaşi. Cînd?. .. Nu ştiu, poate după ?ărbători.
Acum mă aflu în dricul lucrului. .. Mă lupt cu De?pot şi n-aş vroi ?ă pără?e?c cîmpul luptei, temîndu-mă ?ă nu mi ?e potolea?că focul. Sînt ajun? la ?fîrşitul actului II şi ?per ?ă abordez pe?te vro patru zile actul III. Trebuie bătut fierul cît e roş şi de aceea nu mă pot ocupa de alte ?crieri: de aceea nu-ţi pot trimite acum urmarea mi?iilor mele politice. Răbdare în?ă; de mi-a da Dumnezeu ?ănătate, vor întrebuinţa cu folo? lunile de vară. [. . .]
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Dacă în zilele ?ărbătorilor Crăciunului, aţi putea veni aici, d-ta, Gane, Stamatopulo, am pune la cale toate mă?urile nece?are pentru ridicarea ?tatuii lui Ştefan. Atunci ?ărbătorile ar fi depline pentru mine.
464
463
CĂTRE I. POP FLORANTIN
375
Mirceşti, 19 dec. 1878
Stimabilul meu domn 1,
Am citit ?chiţa dramelor Ştefan cel Mare şi am gă?it în ea bune elemente dramatice. Ele cer în?ă a fi coordonate a?tfel ca ?cenele ?ă ?e ?uccedeze într-un mod logic, şi acturile, legîndu-?e ?trîn? unul cu altul, ?ă aducă un deznodămînt natural.
îmi place a crede că compunerile d-lui anonim provizoriu în?uşe?c ace?te cualităţi cerute de regulele teatrului modern, dar nu pot ?ă ?pun o părere definitivă a?upra lor, înainte de a lua cunoştinţă de modul cum ?înt executate.
Acum fiind ocupat în?umi cu o dramă i?torică 2 în ver?uri, nu am timp nici ?ă vin la Iaşi, nici ?ă dau audienţă literară unui confrate în literatură, temîndu-mă ca preocuparea minţii mele ?ă nu-mi permită de a judeca valoarea şi natura dramelor de?pre care mi-aţi ?cri?, cu luciditatea nece?ară, în?ă cum voi ?ăvîrşi lucrarea mea, îmi voi face o plăcere de a vă ?crie pentru ca ?ă vă fac cuno?cute ziua şi locul în care aş putea ?ă mă întîlne?c cu anonimul autor recomandat de d-voa?tră.
Pînă atunci, binevoiţi a primi încredinţarea con?ideraţiei mele cea mai di?tin?ă,
V. Alec?andri
■
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
376
Roumanie Mirceşti, 25 dec. 1878
Cher ami,
Je comprend? votre grande douleur et je la partage de "toute âme, car j'ai moi-meme ete ?oumi? â de cruelle? epreuve?
466
dan? ma vie. Pour vou?, la de?tinee a ete doublement impla-cable pui?qu'elle vou? a enleve â la foi? et votre frere bien-aime et votre beau-frere.
Ai-je be?oin de vou? dire: Courage? Non, le? cceur? bien trempe? ?avent etre â la hauter de? grande? douleur? comme au niveau de? grande? joie?. Je me tai? donc, et je vou? ?erre la main en ?ilence, mai? croyez-moi, cher ami, je regrette de ne pa? me trouver aupre? de vou?.
Votre portrait a mi? plu?ieur? ?emaine? â me parvenir; enfin, Mr. Ba?ile Alexandre?co-Urekia 1 me l'a envoye de Bucare?t, et j.e vou? ai immediatement repondu, en vou? expediant avec ma repon?e la traduction en langue roumaine de votre admirable Cango Matina, ain?i que mon portrait.2
J'e?pere que vou? avezdejarecu le tout ?an? enccmbre. Dan? ce ca?, je vou? prie de m'en avertir par un petit mot, ?an? oublier de me donner votre adre??e en E?pagne.
Tout â vou? de cceur,
-
V. Alec?andri
România Mirceşti, 25 dec. 1878
Itibite prietene,
înţeleg marea dumneavoa?tră durere şi o împărtăşe?c din ?uflet, căci am fo?t eu în?umi ?upu? la crude încercări în viaţa mea. Pentru dumneavoa?tră, ?oarta a fo?t de două ori nemiloa?ă pentru că v-a răpit în acelaş timp şi pe fratele dumneavoa?tră iubit şi pe cumnat.
E?te nevoie ?ă vă mai ?pun: Curaj ? Nu, inimile puternice ştiu ?ă fie la înălţimea marilor dureri ca şi la nivelul marilor bucurii. Deci tac şi vă ?trîng mîna în tăcere, dar credeţi-mă, iubite prietene, îmi pare rău că nu mă gă?e?c lîngă dumneavoa?tră.
Portretul dumneavoa?tră a făcut mai multe ?ăptămîni pînă ?ă îrri ajungă; în ?fîrşit, dl. Va?ile Alexandre?cu-Urechia 1 mi. 1-a trimi? de la Bucureşti, şi v-am ră?pun? de îndată, expediindu-vă cu ră?pun?ul meu traducerea în limba română a frumoa?ei dumneavoa?tră Cango Matina, cum şi portretul 2 meu.
467
Nădăjduie?c că aţi primit totul fără greutate. în ace?t caz, vă rog ?ă mă anunţaţi prin cîteva cuvinte, fără ?ă uitaţi ?ă-mi daţi adre?a dumneavoa?tră din Spania.
Al dumneavoa?tră din inimă,
V. Alec?andri
377
CĂTRE CAR OL MICULI
Mirceşti,   1 janv. 1879
Cher ami et collaborateur 1,
Votre lettre nou? a fait un eminent plai?ir â Md-e Alec?andri, et â moi, car notre premiere pen?ee ?'e?t portee ver? cette charmante ?oiree mu?icale que nou? avon? pa??ee chez vou? en 1869. Pui? le? ?ouvenir? ?'ajoutant aux ?ouve-nir?, je me ?uiş rappele no? delicieu?e? heure? de collabora-tion, â Ja??i, dan? mon ?alon. Nou? etion? jeune? alor? et plein? d'enthou?ia?me. Avon?-nou? beaucoup change depui? ?ou? le rapport de? a?piration? poetique??. . . J'aime â croire que non; au??i je me ?en? tout di?po?e d'ecrire pour vou? tout ce que vou? voudrez: romance?, ?cenario etc.
Comment faire cependant pour acquie?cer â la demande contenue dan? votre lettre? Je ne connai? pa? la mu?ique, malheureu??ment pour moi, et ma fille etant â Bucare?t, je n'ai per?onne ici en etat de dechiffrer vo? note?. II me faudra attendre une occa?ion favorable pour me rendre compte de la me?ure et du genre de votre nouvelle melodie, et une foi? que je m'en pânetre, je compo?erai â votre inten-tion la Hora de l'iniepeniance.
En attendant, ?i vou? voulez occuper vo? loi?ir? â com-po?er une melodie de circon?tance, voici la traduction en polonai? 2, du Chant de la race latine, dont je ?uiş l'auteur et qui a remporte le prix d'honneur au concour? poetique de Montpellier.
Je ?uiş heureux de vou? ?avoir mărie â un ange et que vou? po??edez un petit Frederic de?tine, ?an? doute, â devenir un grand mu?icien, comme ?on pere. Dieu vou? ac-corde de nombreu?e? annee? de calme et d'in?piration? entre votre femme et votre enfant bienaime.
Ce ?ont me? voeux de nouvel an.
Tout â vou? de coeur,
V. Alec?andri ■
Mirceşti,   1 ian. 1878
Iubite prietene şi colaborator 1,
Scri?oarea dumitale ne-a făcut o deo?ebită plăcere d-nei Alec?andri şi mie, căci primul no?tru gînd ?-a îndreptat ?pre acea încîntătoare ?erată muzicală pe care am petrecut-o la dumneata în 1869. Apoi amintirile adăupîndu-?e amintirilor, mi-am amintit încîntătoarele noa?tre ore de colaborare la Iaşi, în ?alonul meu. Eram atunci tineri şi plini de entuzia?m. Ne-am ?chimbat noi mult de atunci din punctul de vedere al a?piraţiilor poetice ?. . . Dore?c ?ă cred că nu; de aceea ?înt dornic ?ă ?criu, pentru dumneata, tot ceea ce doreşti: romanţe, ?cenarii etc.
Cum ?ă fac totuşi ca ?ă ră?pund la cererea conţinută în ?cri?oarea dumitale ? Eu nu cuno?c muzică, din păcate pentru mine, şi fiica mea fiind la Bucureşti, nu am pe nimeni aici în ?tare ?ă de?cifreze notele dumitale. Va trebui ?ă aştept o împrejurare nimerită pentru ca ?ă-mi dau ?eama de mă?ura şi de genul noii dumitale melodii, şi de îndată ce mă voi pătrunde de ea voi compune pentru dumneata Hora independenţei.
Pînă atunci, dacă vrei ?ă-ţi ocupi timpul liber ca ?ă compui o melodie de circum?tanţă, iată traducerea în polonă2 a Cîntecului gintei latine, al cărei autor ?înt şi care a cucerit premiul de onoare la concur?ul poetic de la Montpellier.
Sînt îneîntat că te ştiu în?urat cu un înger şi - că aveţi un mic Frederic ?ortit, fără îndoiala, ?ă devină e un mare muzician, ca tatăl ?ău. Dumnezeu ?ă-ţi dea ani mulţi de linişte şi de in?piraţie între ?oţia dumitale şi preaiubitul  vo?tru copil.
Sînt urările mele pentru noul an.
Al dumitale din inimă,
V. Alec?andri
468
469
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
378
379
Mirceşti,  13 [?.n. ianuarie,  1879] 1
Tot voinic şi tare
Să ajungi ?ocru mare,
Fiul tău fie de ?oi
Şi ca tine tontoroi.
Iarna, iarnă ! Vara, vară !
Cu bujor de primăvară.
A lec?andri
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
■
Mirceşti, 4 ghenar 1879
■
Iubite domnule Obedenar,
V-am trimi? mai dăunăzi portretul meu cu pălăria pe pleş. Pă?traţi-1 dacă vroiţi, ?au îl rupeţi, dar nu-1 comunicaţi d-lui Gubernati? 1 de la Florenţa, căci am altul a vă trimite în curînd de care d-voa?tră în?uşi veţi fi mult mai mulţemit. Chiar a?tăzi am expediat unul'la  Pari?, d-lui Quintana2.
Tirania fotografilor întrece pe aceea a lui Bulubaşa de Dahomei, care poartă titlul de rege în relaţiile călătorilor din Africa. . . Iată cum mă gă?e?c păgubit cu vreo 30 de ani cu portretul ce v-am trimi?.
Al d-voa?tră amic ?i ?ervitor devotat,
470
V. Alec?andri
380
Mirceşti, 4 janvier 1879
Cher ami,
Voici mon veritable portrait.1 L'autre, que vou? n'avez pa? encore recu, a un grand defaut, celui de me rajeunir ?ou? un malencontreux chapeau. Dechirez-le, ?i le paquet vou? parvient.
Vou? allez donc retourner en E?pagne, entrer au pouvoir et par con?equent dan? la lutte. J'en felicite votre pay?. Quant â vou?, cher ami, je regrette ?incerement de vou? voir arrache au domaine de la poe?ie par cette capricieu?e acari-âtre qu'on nomme la politique. J'en connai? le? exigence?, pour avoir moi-meme occupe le poşte de mini?tre de? Affaire? etrangere? ?ou? le prince Couza, et je ?ai? combien la poe?ie et la politique ?ont antipathique? l'une â l'autre, mai? quand le pay? l'exige, toute objection e?t mal venue.
Ne m'oubliez pa? entierement quand vou? ?erez de retour chez vou? et profitez parfoi? d'un moment de loi?ir pour me donner de vo? nouvelle?. Mon adre??e e?t ?implement: Mirceşti, Roumanie. La votre e?t, ?i je ne me trompe: E?pagne, Gerone, Tomella de Montgri,... E?t-ce cela?
J'irai un jour vou? y trouver; en attendant, recevez l'expre?ion de me? ?entiment? le? plu? affectueux.
Votre tout devoue ami,
V. Alec?andri
Mirceşti, 4 ianuarie 1879
Iubite prietene,
Iată adevăratul meu portret l. Celălalt, pe caie încă nu l-aţi primit, are un mare defect, acela de a mă întineri ?ub o nefericită pălărie. Rupeţi-1, dacă vă ajunge pachetul.
471
Vă veţi întoarce deci în Spania, intrat în putere şi prin urmare în luptă. Felicit ţara dumneavoa?tră. Cît de?pre dumneavoa?tră, iubite prieten, îmi pare ?incer rău de a vă vedea ?mul? din domeniul poeziei de acea?tă capricioa?ă ur?uză care ?e numeşte politică. îi cuno?c pretenţiile, fiindcă am ocupat eu în?umi po?tul de mini?tru al Afacerilor Străine ?ub prinţul Cuza, şi ştiu în ce mă?ură poezia şi politica îşi ?înt antipatice una celeilalte, dar cînd ţara o cere, orice obiecţie e?te rău venită.
Nu mă uitaţi cu totul cînd veţi fi întor? la dumneavoa?tră şi profitaţi cîteodată de un moment de libertate pentru a-mi da veşti de?pre dumneavoa?tră. Adre?a mea e?te ?implu: Mirceşti, România. A dumneavoa?tră e?te, dacă nu mă înşel: Spania, Gerone, Tornella de Montgri,. .. Aşa e?te.
Voi veni într-o zi ?ă vă gă?e?c acolo; pînă atunci, primiţi expre?ia ?entimentelor mele cele mai afectuoa?e.
Al dumneavoa?tră devotat,
CĂTRE ION GHICA
381
■
V. Alec?andri
■
Roman, 21/1 187[9]
Felicitation? pour le ?aint Jean. mai? e?pere venire tout de meme.
Le temp? e?t affreux,
Alec?andri
Roman, 21/1 187[9]
Felicitări pentru Sfîntul Ion. Timpul e?te groaznic, dar ?per totuşi ?ă viu.
Alec?andri
1
1
CĂTRE EDOUARD GRENIER
382
Janvier, 1879
Courage, ami! Votre mere bien-aimee e?t aupre? de Dieu.
V. Alec?andri
■
Ianuarie 1879
Curaj, prietene! Mama dumitale mult iubită e?te alături de Dumnezeu.
■
V. Alec?andri
CĂTRE LUCIE DUCA
383
. , Ma chere Lucie,
■
Mirceşti, 5 fevr. 1879
Votre bonne et aimable lettre m'a trouve en plein travail, un travail de longue haleine, que j'ai commence il y a deux moi? et qui me tiendra, ?an? doute, encore pendant ?ix ?emaine? rive â mon bureau. Ayant renonce, malgre moi, au voyage de Corfou, j'ai volu me ?auver de? ennui? de l'hiver et, pour y parvenir, j'ai aborde un grand drame hi?torique en ver?.1 C'e?t long, fatigant meme et cependant fort intere??aUt pour moi, car, ayant â faire agir et parler une foule de per?onnage? de caractere? diver? je me croi? tout ?implement un general â la tete de toute une armee. Grâce au calme dont j'ai ete favori?e pendant cet hiver,
472
473
j'ai fourni bravement et pre?tement me? troi? premiere? etape?; en d'autre? mot?, j'ai termine le? troi? premier? acte? et je vien? de commencer le quatrieme.
Arrivee la, l'oevre pre?ente plu? de difficulte?, parce qu'elle m'oblige â concentrer l'action pour preparer le denoue-ment. Y reu??irai-je? E?peron?-le, ?an? quoi mon manu?crit de plu? de troi? miile ver? ira faire concurrence aux buche? qui flambent dan? le poele.
Apre? ce que je vou? ai dit de mon travail, vou? comprenez, chere Lucie, qu'il ne m'e?t ni facile, ni meme po??ible de vou? envoyer une copie de mon volumineux fatra?; mai? je vou? promet? en revanche de vou? en donner lecture. . . un de ce? quatorze matin?, c'e?t-â-dire quand j'aurai bai??e la toile ?ur la fin du 5-e acte et quand nou? auron? l'oc-ca?ion de nou? voir.
La de?cription de votre chalet et d'une ?oiree intime a reveille en moi d'adorable? ?ouvenir? de jeune??e. Quel bonheur pour vou? et George? d'etre jeune?, bien di?po? et ?urtout de vou? aimer ! Un chalet confortable et un coeur... tout e?t la. II en e?t qui preferent une chaumiere, mai? ceux-lâ, je le? plain?...
La Prince??e ?era certainement ravie de vi?iter le nid de ?on alouette, et peut-etre ce tableau de bonheur lui in?pi-rera-t-il quelque charmant poeme comme, Son Alte??e ?ait le? faire. . . Quel domage qu'elle n'ecrive pa? en roumain et quelle perte pour moi d'avoir neglige le? belle? di?po?ition? que je montrai?, dan? ma premiere jeunne?e, pour l'etude de la langue allemande. Dire que j'ai improvi?e de? ver? qui ont obtenu? jadi? un certain ?ucce? et que je ne ?ai? plu? de la langue de Schiller ?i ce n'e?t pa?: Kelner, cin halbe ! C'e?t umiliant pour ... Schiller.
Vou? pariez du beau temp? de Sinaia. Que vou? dirai-je de celui de Mirceşti? Un veritable printemp? egare dan? le? neige? et fai?ant la nique au vieux grognard, l'hiver.
Je me ?uiş promene aujourd'hui en ?imple paletot dan? le jardin, malgre le? cri? de votre tante (laquelle vou? embra?-?e tendrement et vou?, et George?) ! Mon coquin de neveu avancera timidement: „Peut-etre que ce paletot etait une fourrure.. ." 2. Lai??ez-le dire et donnez-lui rai?on en votre qualite d'epou?e ?oumi?e et bien elevee.
474
Mr Cohen3 fait de la mu?ique comme tout francai? qui ne doute de rien. Lui parler de rythme roumain ce ?erait lui parler grec â cet hebreu. Au??i j'y renonce.
Vou? aurez le? autre? romance? annoncee? au fur et a me?ure qu'elle? me parviendront. En attendant, je vou? ■embra??e de tout coeur, ain?i que l'infatigable George?.
V. Alec?andri
Je n'o?e vou? envoyer de? parole? de condoleance?, mai? •croyez que je partage votre douleur, car je m'intere??e ?ince-rement â tout ce qui vou? touche.
Mirceşti, 5 febr. 1879
Draga mea Lucie,
Buna şi amabila dumitale ?cri?oare m-a gă?it în plină activitate, o activitate de lungă durată, pe care am început-o acum două luni şi care mă va ţine, fără îndoială, încă timp de şa?e ?ăptămîni ţintuit la biroul meu. Renunţînd, fără voia mea, la călătoria în Corfu, am vrut ?ă ?cap de plicti?elile iernii şi, pentru a izbuti, m-am apucat de o mare dramă i?torică în ver?u ri1. E?te ceva lung, obo?itor chiar şi, cu toate ace?tea, foarte intere?ant pentru mine, căci, punînd ?ă acţioneze şi ?ă vorbea?că o mulţime
•de per?onaje cu caractere deo?ebite, mă cred de-a dreptul un general în fruntea unei armate întregi. Datorită liniştei de care m-am bucurat în timpul iernii, am parcur? repede şi cu încredere primele trei etape; cu alte
■ cuvinte, am terminat primele trei acte şi am început acum al patrulea.
Ajun?ă aici, opera prezintă mai multe dificultăţi, pentru că mă obligă ?ă concentrez acţiunea ?pre a pregăti deznodămîntul. Voi izbuti? Să ?perăm că da, altfel, manu?cri?ul meu, mai bine de trei mii de ver?uri, va merge ?ă concureze buştenii care ard în ?obă.
După cele ce ţi-am ?pu? de?pre lucrul meu, înţelegi, dragă Lucie, că nu îmi e?te nici uşor, nici po?ibil ?ăţ-i trimit o copie după volumino?ul meu manu?cri?; dar îţi făgăduie?c în ?chimb ?ă ţi-1 cite?c... într-o bună
■dimineaţă, adică după ce voi fi tra? cortina pe?te ?fîrşitul actului al cincilea
:şi cînd vom avea prilejul ?ă ne vedem.
De?crierea vilei voa?tre şi a unei ?eri intime a trezit în mine minunate amintiri din tinereţe. Ce fericire pentru tine şi George? că ?înteţi tineri, ve?eli şi mai cu ?eamă că vă iubiţi! Un cămin confortabil şi o inimă. .. a?ta
-e?te tot. Sînt unii care dore?c mai bine o cocioabă, dar pe aceştia îi plîng. . .
475
Prinţe?a va fi cu ?iguranţă încîntată ?ă viziteze cuibul ciocîrliei ?ale şi poate ace?t tablou al fericirii îi va in?pira una clin acele poezii încîntătoare, aşa cum ştie Alteţa-?a ?ă le facă.. . Ce păcat că nu ?crie în româneşte şi ce pierdere pentru mine de a fi neglijat frumoa?ele di?poziţii pe care le dovedeam, în tinereţea mea, pentru ?tudiul limbii germane. Să mai ?pui că am improvizat ver?uri care au obţinut altădată un oarecare ?ucce? şi că nu mai ştiu nimic din limba lui Schiller decît: Chelner, o halbă\ E?te umilitor pentru . . . Schiller.
Vorbeşti de?pre timpul frumo? de la Sinaia. Ce ?ă-ţi ?pun de?pre cel de la Mirceşti ? O adevărată primăvară rătăcită în zăpezi şi dînd cu tifla morocănoa?ei bătrîne, iarna.
A?tăzi m-am plimbat în grădină numai în palton, cu toate prote?tele mătuşii tale (care vă ?ărută drăgă?to?, pe tine şi pe George?) ! Ştrengarul de nepotu-meu va ?pune timid: „Poate ace?t palton era o blană..." 2 La?ă-1 ?ă ?pună şi dă-i dreptate în calitatea ta de ?oţie ?upu?ă şi binecre?cută.
Dl. Cohen3 face muzică întocmai ca orice francez care nu ?e îndoieşte de nimic. A-i vorbi de?pre ritmul române?c în?eamnă a vorbi limba greacă ace?tui evreu. De aceea renunţ.
Vei avea celelalte romanţe anunţate pe mă?ură ce îmi vor parveni, în aşteptare, te ?ărut din toată inima, ca şi pe neobo?itul George?.
V. Alec?andri
Nu îndrăzne?c ?ă vă trimit cuvinte de condoleanţe, dar crede-mă că împărtăşe?c durerea voa?tră, căci mă intere?ez ?incer de tot ceea ce vă priveşte.
-
CĂTRE CAROL MICULI
384
Pari?, 12 mar? 1879
Mon cher collaborateur,
Toute? le? foi? que je ?uiş â Pari?, j'ai ete accable de demande? au ?ujet de votre charmant album 1 de? 48 air?
roumain?, et [â] chaque foi? j'ai du repondre par de? fin? de non recevoir, car je ne ?avai? comment faire pour avoir le? quatre? cahier?.
Je vien? donc en ce moment vou? prier de vouloir bien jeter â la poşte un gro? paquet de mu?ique, portant mon adre?e, rue de Rivoli 172, afin de me mettre â meme de faire de? heureux â Pari?. Votre editeur ?e trouve ju?tement â Lemberg et il vou? ?era facile, je pen?e, de vou? procurer et de me procurer ce que je vou? demande. Envoyez quatre exemplaire? complet? de votre collection publiee et que le Dieu de l'harmonie, votre bon ami, vou? embra??e de la part de toute? le? jolie? dame? qui joueront lc: Ah, ?uflete \
Adieu et tout â vou?,
V. Alec?andri
Mon frere vou? ?erre la main affectueu?ement.
Pari?, 12 martie 1879
Iubite colaborator,
Ori de cîte ori mă gă?eam la Pari?, am fo?t copleşit de cereri în legătură cu încîntătorul dumitale album 1 de 48 arii româneşti şi de fiecare dată a trebuit ?ă ră?pund prin refuzuri, pentru că nu ştiam cum ?ă fac pentru a avea cele patru caiete.
Vin deci acum ?ă te rog ?ă binevoieşti ?e dai la poştă un mare pachet de muzică, purtînd adre?a mea, rue de Rivoli 172, a?tfel încît ?ă fiu în mă?ură ?ă fac fericiţi la Pari?. Editorul dumitale tocmai ?e gă?eşte la Lemberg şi îţi va fi uşor, cred, ?ă îţi procuri şi ?ă îmi procuri ceea ce îţi cer. Trimite patru exemplare complete din colecţia dumitale publicată, şi Dumnezeul armoniei, bunul dumitale prieten, ?ă vă îmbrăţişeze din partea tuturor frumoa?elor doamne care vor cînta: Ah, ?uflete! *
Adio şi al dumitale.
Fratele meu îţi ?trînge mîna cu căldură.
* în original, în limba română.
V. Alec?andri
476
477
CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO
385
Mirceşti, 16 mart. 1879
Iubie domnule Ollăne?cu 1
Oricare au fo?t împrejurările ?ub ale căror impre?ie aţi compu? comedia Pe mal/wl Gârlei, ?înt fericit de a vă declara că aţi reuşit a produce o operă ?pirituală, bine gîndită şi ?cri?ă într-un ?til foarte plăcut.
Să ?e înţeleagă ?au nu aluzia cuprin?ă în ea, menirea ei e?te de a încînta publicul cetitor ?au a?cultător şi acea?tă încîntare o va ră?pîndi-o în toate ?piritele capabile de a înţelege şi a aprecia meritele unei ?crieri dramatice. Eu am răma? foarte mulţemit de nimerita d-voa?tre debutare pe ?cena română şi înă bucur de a ?urprinde în talentul ce po?edaţi acea vînă foarte rară care produce lucrări dramatice de bună calitate.
Exploataţi vîna cu deplină încredinţare că ?ucce?ul vă aşteaptă şi înze?traţi repertoriul no?tru cu frumoa?e şi i?teţe comedii de ?alon care ?ă formeze gu?tul publicului şi ?ă creeze în limba noa?tră ceea ce francezii nume?c la cau?erie de bon gout *.
îmi ziceţi cu amabilitate că ?înteţi ucenicul meu? fie... prime?c cu plăcere ace?t compliment, căci mă ?imt fericit de a avea ucenici ca traducătorul odelor lui Horaţiu şi ca autorul comediei ce mi-aţi trimi?.. . Deci, pa? înainte. . . ! V-aţi gă?it adevărata carieră literară: Câştigat ridendo more? **.
Dorinţele ce mi-aţi exprimat în ?cri?oarea d-voa?tre ?înt de natură a-mi face mare mulţemire, fiind gata şi cu nerăbdare ?ă cite?c şi ?ă examinez lucrările ce îmi veţi comunica, cu atît mai mult că ?înt de înainte convin? de meritul lor. A?e-mine ?imt o mare dorinţă de a vă primi la Mirceşti pentru ca
* Conver?aţia de bun gu?t (limba franceză).
** Rîzînd, îndreptaţi moravurile (limba latină).
?ă ?criu numele meu pe operile mele care le po?edaţi şi ?ă vă cite?c drama în ver?uri a lui De?pot-Vodă ?cri?ă'în iarna acea?ta.
Cneazul A. Cantacuzino are ?ă vie la Mirceşti de ?ărbătorile Paştilor. Pentru ce nu l-aţi întovărăşi pentru cîteva zile? Am petrece împreună momente cît ?e poate de plăcute în convorbiri literare şi altele... afară de politică.
Vă aştept dar, în cur?ul vacanţelor de Paşti, ca ?ă ciocnim ouă roşi, după obiceiul ?trămoşe?c.
Al d-voa?tre ?ervitor şi amic,
V. Alec?andri Vă trimit un exemplar din broşura O?taşii noştri.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
386
• ■
Mirceşti, vineri [martie, 1879]
Moş Pi?oi,
Mai şed pînă duminică aca?ă, apoi mă duc la luptă în Bucureşti, în?ă mă gă?e?c foarte necăjit fiindcă îmi la? baba fără para, chiar acum cînd începe arătura şi alte lucrări de ale moşiei.
Hau?knecht, neplătindu-mi la vreme, m-au pu? în acea?tă poziţie ?upărătoare.
Vin dar ?ă te întreb frăţeşte: poţi ?ă mă mai împrumuţi eu 1 500 franci pînă la 25 iuli? La acea epohă ţi-oi întoarce şi acea?tă ?omă şi acei 500 fr. ce mi-ai împrumutat la Bucureşti, pe?te tot două mii franci.
Ră?punde-mi îndată prin poştă şi ?ărută pe Alec?andrel din parte-mi. Complimentele noa?tre d-nei Pi?ozki.
Al tău frate,
V. Alec?andri
478
479
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
387
Mart.  18, Bucureşti, 1879
După o noapte albă, frumoa?ă şi poetică, în?ă în care nu am închi? ochii, după obicei, am ?o?it bine la Bucureşti. Am gă?it pe amicul no?tru ?ănăto?. El te ?ărută şi te aşteaptă cu toată drago?tea ce-ţi poartă.
Adă cu mata panerul ce pregăti?eşi, ?au mai bine trimi-te-1 cu conductorul de la Slepin-kar. Cad de ?omn, merg ?ă mă culc şi te ?ărut de-o mie de ori.
V. Alec?andri Păzeşte-te ?ă nu răceşti. Nu te o?teni pe?te mă?ură.
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
388
Mirceşti,  25 mar? 1879
Mon?ieur,
Veuillez agreer me? remerciement? pour le? beaux cahier? de mu?ique que vou? m'avez envoye?. Je le? con?erverai precieu?ement comme un temoignaje de? lien? de parente qui exi?tent entre le? Italien? et la Roumanie, et comme de? document? qui marquent une epoque de triomphe pour la Roumanie.
Hier ?oir j'ai recu le? cahier? de?tine? â la Prince??e reg-nante. Mon ami, le Prince Alexandre Cantacuzene, qui ?e
trouve en ce moment chez moi, a bien voulu ?e charger de le? porter lui-merne â Son Alte??e, lor? de ?on retour â Bucare?t.
En attendant, je vou? prie, Mon?ieur, de croir â me? ?entiment? de tre? haute con?ideration.
V. Alec?andri
Mirceşti, 25 martie 1879
Domnule,
Binevoiţi ?ă primiţi mulţumirile mele pentru frumoa?ele caiete de muzică pe care mi le-aţi trimi?. Le voi pă?tra cu preţuire ca pe o mărturie a legăturilor de rudenie care exi?tă între italieni şi România, şi ca documente care pecetluie?c o epocă de triumf pentru România.
Ieri ?eara am primit caietele de?tinate Prinţe?ei domnitoare. Prietenul meu, cneazul Alexandru Cantacuzino, care ?e află acum la mine, a binevoit ?ă ?e în?ărcineze ?ă le ducă el în?uşi Alteţei-?ale, la întoarcerea ?a  la Bucureşti.
Pînă atunci, vă rog, domnule, ?ă credeţi în ?entimentele mele de înaltă con?ideraţie,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
389
Mirceşti,  11 aprilie 1879
Iubite Negruzzi,
Pe?te două ?ăptămîni plec la Bucureşti unde voi zăbovi vreo lună cel puţin şi fiindcă nu ştiu dacă voi putea veni la Iaşi înaintea plecărei mele, îţi ?criu ace?te rînduri pentru ca ?ă te rog a mă informa ce hotărîre aţi luat în privirea ?tatuei
480
481
lui Ştefan cel Mare ? Callimach 1 ră?pun?-a la ?cri?oarea care îi recomanda de a vizita atelierul d-lui Cordier? Într-un cu-vînt, ale?u-?-a arti?tul cărui ?ă ?e încredinţeze fondarea ?tatuii? etc... Aş dori ?ă am cele mai lămurite informări, pentru ca ?ă ştiu ce ?ă ră?pund lui vodă, cînd aş fi întrebat de Măria-?a.
Ion Ghica a fo?t aici în zilele trecute şi a?cultînd drama lui De?pot, au deci? a?e ocupa îndată de punerea ei pe ?cenă, vroind ?ă fie reprezentată numaidect la 15 ?eptembrie 2.
Rolurile au ?ă ?e împartă chiar de pe acum, pentru ca ?ă fie ştiute ca Tatăl no?tru. Decorurile şi co?tumele au ?ă ?e lucreze în lunile de vară, pentru ca tot ?ă fie gata pînă la începutul ?ezonului teatral.
Pie?a e?te ?fîrşită de mult. Acum e copiată, corectată şi gata de a ieşi în lume. îmi pare rău că nu am prilejul de a vă ceti ultimele trei acturi, pentru ca ?ă cuno?c opinia d-tale şi a altor membri a „Junimei" 3. Ion Ghica şi Alexandru Cantacuzin au părut de?tul de ?ati?făcuţi.
Vă gă?iţi acum în fierberea luptelor electorale, nu cred dar ?ă vă fie mintea di?pu?ă la literatură. Fiţi dar cu prevedere şi vă alegeţi deputaţi şi ?enatori4 cărora ?ă le fie milă de ţară.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
390
Mirceşti, 20 avril 1879
Mon cher Jean,
J'ai recu ta brochure et l'ai lue troi? foi?, avec un interet de plu? en plu? croi??ant. Me? compliment? bien ?incere? et bien affectueux ! C'e?t reu??i â tou? le? point? de vue et depui? que la que?tion i?raelite a ete gli??ee perfidement ?ur le tapi? vert du Congre? de Berlin1, aucun ecrit n'a păru, au jour?
de la publicite, au??i bien arme de toute? piece?. Comme ?tyle, c'e?t un article de la Revue de Deux Monde?, comme ceuvre politique, c'e?t ?uccint, compact et charge d'argument? irrefutable?. J'y ai ?ouligne plu?ieur? pa??age? qui ?ont frappe? au bon coin. Ain?i:
— On ne ?aurait tran?former un titre purement venal et toujour? u?uraire en un titre civique... etc. (page 11).
— L'on n'attend pa? que par une exaltation irreflechie de vertu? trop ?ouvant voi?ine? de la cupidite, nou? jeton? notre avenir dan? le? bra? de ceux-lâ meme qui, îepou??ant toute a??imilation avec nou?, n'ont jamai? voulu etre que no? creanceir?.2
Grandi??ime verite ! [. . .]
— Nou? ne ?aurion? lai??er â la ?urpri?e le privelege de re?oudre cette que?tion, comme elle eu celui de la gli??er dan? le trăite du 13 juillet...
(page 28) — Nou? croirion? outre pa??er l'intention du Congre? en introdui?ant par ce? exce? de zele quelquefoi? complai?ant . . .etc.
— 70 Mai ce qui e?t le re?ultat d'une ?ituation legitime ... etc.
(Cet argument combat ceux qui ?e croyant homme d'etat ?outenaient que le Congre? aurait eu en vue le? Turc?, en nou? impo?ant d'effacer l'art. 7).
etc. etc. etc. etc.
Si je devai? copier ici tou? le? pa??age? qui m'ont frappe par leur ju?te??e, il mc faudrait tran?crire toute la brochure.
C'e?t te dire que je la trouve plu? que de mon gout. J'ai donc tout lieu de croire qu'elle e?t de?tinee â faire ?en?a-tion? et peut-etre â ouvrir le? yeux de no? futur? depute?.
La ?olution que tu indique e?t la ?eule bonne, pratique et equitable. Je croi? que c'e?t â celle-lâ que l'on aboutira.
Une lettre que je recoi? aujourd'hui meme du Kneaz m'apprenand que Maiore?co, lui meme, e?t pour le rejet pur et ?imple de l'art. 7, â la fin de retourner â la legi?lation roumaine du code civil —art: 9 et 16.
C'e?t plu? que je n'e?perai? de Maiore?co. Le? autre? ne pourront pa? aller plu? loin dan? la voie de? conce??icn?.
Quant â moi, cher Jean, j'agirai? dan? le ?en? de la brochure ?i je n'entendai? le role de la Con?tituante autrement
482'
483
que tout le monde dan? le? circon?tance? actuelle?. Je me fai? ce petit rai?onement3 que je developperai? ?i je vai? â la Chambre.
„Con?iderant que l'Europe a ete induite en erreur ?ur no? veritable? ?entiment?, par une ?erie de calomnie? ?y?te-matiquement et adroitement repandue? dan? le monde offi-ciel.
Con?iderant que l'Europe civili?ee, nou? croyant? into-lairant?, fanatique?, barbare? et per?ecuteur?, a voulu faire ce??er un ordre de cho?e? revoltant au 19-e ?iecle, et nou? a inflige? le? art. 43, 44 et 45 du trăite de Berlin comme une punition. . . infamante.
Con?iderant que le peuple roumain, loin? de meriter ce? qualificative? inju?te?, e?t, au contraire, le peuple le plu? liberal et le plu? emancipateur du monde moderne, pui?que dan? l'e?pace de quelque? annee? il a emancipe — ?an? trou-ble?, ?an? lutte?, ?an? effu?ion? de ?ang — 1 le? Tzigain? — 2 le? Armenien? — 3 le? Roumain? et, enfin, a contribue â l'affranchi??ement de? Bulgare?.
Con?iderant que: accepter ?ervilement l'immixtion de? etranger? dan? une que?tion de droit autonomique et toucher â notre con?titution ?ur le? ordre? venu? de Berlin, ?e ?erait affirmer nou? meme? le? titre? de barbare? intolerant? etc, que l'on nou? donne et qu'ont motive la rigueur de? Pui??ance? â notre egard; ce ?erait accepter l'in?ulte jetee â la face de notre nation, ce ?erait debuter dan? l'exerci?e de notre independance, par un acte de ?ervili?me etc.
Con?iderant que la dignite d'un peuple ne ?e me?ure pa? â ?a taille et que le plu? infime e?t tout au??i maître chez lui que le plu? pui??ant.
Con?iderant qu'en accedant aux injonction? du trăite, ce ?erait devoir la reconnai??ance de notre independance [.. .]
etc. etc. etc.
La Con?tituante, fidele gardienne de notre pacte fonda-mental, ?e refu?e d'y toucher et le pay? roumain, tolerant, liberal et emancipateur par excellance, ?e re?erve de re?oudre la que?tion i?raelite quand et comment il l'entendra. (Nota) II va ?an? dire qu'il? accorderont le? droit? civil? aux Juif? comme aux autre? etranger?, il prendra de? me?ure? pour le? empecher d'e?camotter la propriete territoriale."
Cette declaration faite, la Con?tituante, ?i elle n'avait pa? d'autre? travaux devant elle, devra ?e retirer avec calme et dignite...
Qu'arriverait-il? Cremieux 4, Cohen, Beaumfield, Wading-ton 5 et Cie ?craient furieux ? C'e?t probable, mai? l'opinion publique ?erait pour nou?.
No? homme? d'etat, timore?, entreveront de? peril? mon?trueux â la ?uite d'une pareille attitude, quel? ?ont ce? peril?? La non reconnai??ance de notre independance par quelque? une de? pui??ance?? Mai? le plu? interre??e dan? la que?tion, le Sultan, notre ex?uzerain, l'a reconnue de bonne grâce, la Ru??ie au??i, et meme l'Autriche, leur? mini?trc? plenipotentiaire? font l'ornement de Bucare?t. Croit-on que la France, l'Engletere et l'Italie, ain?i que la Pru??e re?teront longtemp? repre?entee? par de? ?imple? con?ul? ?ur le ?euil de la grande que?tion d'Orient? Pour moi, j'en doute. Apre? une ou deux annee? de bouderie, on finirai par un compromi? â l'amiable... et notre dignite ?era ?auvee!
De? un?, verront ?urgir â l'horizon une occupation ?. .. Soit ! Nou? y ?omme? habitue?. Qu'elle vien.ne! Combien de temp? durerat-elle ? deux, troi?, quatre an?? Apre?, elle devra bien ?e retirer comme ?e? ainee? et notre dignite ?era ?auvee (car c'e?t â notre dignite qu'il faut pen?er avânt tout ; elle, une foi? compromi?e, nou? perdron? tout ce que nou? avon? gagne â Plevna).
Enfin le? plu? pu?illamine? parlent du partaje de notre pay?. C'e?t ab?urde, mai?, admetton?, pour un in?tant l'ab?ur-dite comme une cho?e po??ible. Dan? ce ca? la Roumanie n'aurait qu'un mot â dire pour arreter le? armee? etrangere? et ce mot le voici:
„N'avancez pa? ! [...]".
Apre? aVoir ain?i ?auvgarde ?e? droit et ?a dignite, la Roumanie procederait de ?on propre chef â l'ceuvre de l'eman-cipation graduelle de? Juif? meritant?, et devrait, pour aboutir â un re?ultat exempt de? peril? pour ?a nationalite et ?on avenir, rayer de ?a Con?titution l'art 7.
Voilâ, mon cher Jean, ma maniere de voir dan? la que?tion qui e?t â l'ordre du jour et qui a produit en Moldavie une fermentation ine?peree dan? le? e?prit?. Que ?e pa??e-t-il dan? le cerveau de? Vallaque?? Je le ?aurai? bientot, car je
484
485
compte partir dan? ?ix jour? pour Bucare?t. Le? couche? de Mărie nou? appellant, Pauline et moi6. Mon adre??e y ?era, ju?qu'â nouvel ordre: Strada Verde 18. Nou? vou? embra??on? tendrement.
Ton frere,
V. Alec?andri
Mirceşti, 20 aprilie 1879
Iubite Iancule,
Am primit broşura ta şi am citit-o de trei ori cu un intere? din ce în ce mai cre?cînd. Felicitările mele ?incere şi foarte afectuoa?e I E?te reuşit din toate punctele de vedere şi de cînd che?tiunea i?raelită a fo?t ?trecurată prin înşelăciune pe ma?a verde a Congre?ului de la Berlin *, nici o ?criere nu a apărut, în lumina publicităţii, atît de bine înarmată în totul. Ca ?til, e?te un articol din Revue de? Deux Monde?, ca operă politică, e?te ?curt, compact şi încărcat de argumente de nere?pin?. Am ?ubliniat aici mai multe pa?aje care ?înt bine ţintite. A?tfel:
— Nu ?-ar putea tran?forma un titlu cu totul venal şi mai întotdeauna cămătâre?c într-un titlu civil... etc. (pagina 11).
— Nu e?te de aşteptat ca, printr-o exaltare negîndită a virtuţilor prea ade?ea vecine cu lăcomia, noi ?ă ne azvîrlim viitorul în braţele chiar ale acelora care, re?pingînd orice a?imilare cu noi, nu au vrut niciodată ?ă fie decît creditorii noştri. 2
Foarte mare adevăr! [...]
— Nu vom putea lă?a ?urprizei privilegiul de a rezolva acea?tă che?T tiune, cum 1-a avut pe acela de a-1 ?trecura în tratatul de la 13 iulie. ..
(pagina 28) — Am crede că depăşim intenţia Congre?ului introducînd prin ace?te exce?e de zel cîteodată binevoitoare... etc.
^- 70 Dar ceea ce e?te rezultatul unei ?ituaţii legitime... etc, (Ace?t argument combate pe aceia care, crezîndu-?e oameni de ?tat, ?u?ţineau că Congre?ul ar fi avut în vedere pe turci, impunîndu-ne ştergerea art. 7).
etc, etc, etc, etc. Dacă ar fi ?ă copiez aici toate pa?ajele care m-au izbit prin dreptatea lor, ar trebui ?ă tran?criu întreaga broşură.
486
Acea?ta pentru a-ţi ?pune că o gă?e?c mai mult decît pe gu?tul meu. Am deci tot dreptul ?ă cred că ea e?te de?tinată ?ă uimea?că şi poate ?ă de?chidă ochii viitorilor noştri deputaţi.
Soluţia pe care o arăţi e?te ?ingura bună, practică şi echitabilă. Cred că la acea?ta ?e va ajunge.
O ?cri?oare pe care am primit-o chiar a?tăzi din partea cneazului mă înştiinţează că Maiore?cu, el în?uşi, e?te pentru re?pingerea pur şi ?implu a art. 7, cu ?copul de a ?e reîntoarce la legi?laţia românea?că a codului civil art. 9 şi 16.
E?te mai mult decît ceea ce ?peram de la Maiore?cu. Ceilalţi nu vor putea merge mai departe pe calea conce?iunilor. ' ■
In ce mă priveşte, iubite Iancule, aş acţiona în ?en?ul broşurei dacă nu aş înţelege rolul Con?tituantei altfel decît toată lumea, în împrejurările de faţă. îmi fac acea?tă mică ?ocoteală 3 pe care o voi dezvolta dacă merg In Cameră:
„Ţinînd ?eamă că Europa a fo?t înşelată a?upra adevăratelor noa?tre ?entimente printr-o ?erie de calomnii ?i?tematic şi cu pricepere ră?pîndite in lumea oficială,
Ţinînd ?eamă că Europa civilizată, crezîndu-ne intoleranţi, fanatici, barbari şi per?ecutori, a vrut ?ă facă ?ă înceteze o ordine de lucruri revoltătoare în ?ecolul al 19-lea şi ne-a impu? art. 43, 44 şi 45 ale tratatului de la Berlin ca o pedeap?ă.. . infamantă,
Ţinînd ?eamă că poporul român, departe de a merita ace?te calificative nedrepte, e?te, dimpotrivă, poporul cel mai liberalşi cel mai emancipator al lumii moderne, pentru că în decur? de cîţiva ani el a emancipat — fără turburări, fără lupte, fără văr?ări de ?înge — 1 pe ţigani, 2 pe armeni, 3 pe români, în ?fîrşit, a ajutat la eliberarea bulgarilor,
Ţinînd ?eamă că: a primi cu ?upunere ame?tecul ?trăinilor într-o che?tiune de drept autonom şi a ?e atinge de con?tituţia noa?tră, la ordinele venite de la Berlin, ar în?emna ?ă afirmăm noi înşine titlurile de barbari intoleranţi etc, care ni ?e dau şi care au îndreptăţit ?everitatea Puterilor faţă de noi, ar în?emna ?ă ?e primea?că in?ulta ce ?e aruncă în faţă naţiunii noa?tre, ar în?emna ?ă începem exercitarea independenţei noa?tre printr-un act de ?ervili?m etc,
Ţinînd ?eamă că demnitatea unui popor nu ?e mă?oară după mărimea ?a şi că cel mai neîn?emnat e?te tot atît de ?tăpîn la el aca?ă cît şi cel mai puternic,
Ţinînd ?eamă că înclinîndu-ne în faţa ordinelor tratatului, ar în?emna ?ă datorăm recunoaşterea independenţei noa?tre [...]. '
487
etc, etc., etc.
Con?tituanta, credincioa?ă paznică a pactului no?tru fundamental, refuză ?ă ?e atingă de ace?ta, şi ţara românea?că tolerantă, liberală şi emancipatoare, prin excelenţă, ?e rezervă ?ă rezolve che?tiunea i?raelită cînd şi cum o va crede de cuviinţă (Nota). E?te ?igur că vor acorda drepturi civile evreilor ca şi celorlalţi ?trăini, ea va lua mă?uri pentru a-i împiedica ?ă îşi în?uşea?că proprietatea teritorială."
Acea?tă declaraţie făcută, Con?tituanta, dacă nu ar avea alte lucrări Înaintea ?a, ar trebui ?ă ?e retragă cu calm şi demnitate.
Ce ?e va întîmpla? Cremieux4, Cohen, Beaumfield, Wadington6 şi comp. vor fi furioşi? E?te probabil, dar opinia publică va fi pentru noi.
Oamenii noştri de ?tat, timoraţi, vor întrevedea pericole îngrozitoare în urma unei a?emenea atitudini, care ?înt ace?te pericole? Nerecunoaşterea independenţei noa?tre de către unele dintre Puteri? Dar cel mai intere?at în acea?tă che?tiune, ?ultanul, fo?tul no?tru ?uzeran, a recuno?cut-o de bunăvoie, Ru?ia de a?emenea, şi chiar Au?tria, miniştrii lor plenipotenţiari împodope?c Bucureştiul cu prezenţa lor. Se poate crede că Franţa, Anglia şi Italia, cum şi Pru?ia vor rămîne multă vreme reprezentate prin ?impli con?uli în pragul marii che?tiuni a Orientului ? în ce mă priveşte, mă îndoie?c. După un an ?au doi de nemulţumire, ?e va termina printr-un compromi? de bună înţelegere... şi demnitatea noa?tră va fi ?alvată!
Unii vor vedea apărînd la orizont o ocupaţie?... Fie! Sîntem obişnuiţi. Să vină! Cît timp va dura ea? doi, trei, patru ani? După aceea, va trebui ?ă ?e retragă ca şi înaintaşele ?ale şi demnitatea noa?tră va ii ?alvată (căci, mai înainte de orice, trebuie ?ă ne gîndim la demnitatea noa?tră; ca, odată compromi?ă, noi pierdem tot ce am cîştigat la Plevna),
în ?fîrşit, cei mai temători vorbe?c de?pre împărţirea ţării noa?tre. E?te ab?urd, dar ?ă admitem pentru o clipă ab?urditatea ca pe un lucru po?ibil. în ace?t caz, România nu ar avea de ?pu? decît un cuvînt pentru a opri armatele ?trăine şi ace?t cuvînt iată-1:
„Nu înaintaţi! [...]•"
După ce îşi va fi ?alvat a?tfel drepturile şi demnitatea, România va proceda din propria ?a voinţă la opera de emancipare treptată a evreilor merituoşi, şi va trebui, pentru a ajunge la un rezultat ?cutit de pericole pentru naţionalitatea ?a şi viitorul ?ău, ?ă şteargă din Con?tituţia ?a art. 7.
Iată, iubite fancule, modul meu de a vedea în che?tiunea care e?te la ordinea zilei şi care a produ? în Moldova o agitaţie ne?perată în ?pirite. Ce ?e întîmpla în capul valahilor? Am ?ă o ştiu în curînd pentru că ?ocote?c ?ă plec pe?te şa?e zile la Bucureşti. Mărie trebuind ?ă na?că ?întem
chemaţi acolo, Paulina şi cu mine6. Adre?a mea va fi, pînă la noi ordine: Strada Verde, 18.
Vă îmbrăţişăm cu drago?te.
Fratele tău,
V. Alec?andri
CĂTRE NIG.OLAE PISOSKI
391
Roman, 22 aprilie 1879
Moş Pi?oi,
Dacă eşti tontoroi, precum îmi place a crede, fă-te punte şi luntre pentru ca ?ă ?e aleagă deputat la colegiul I, tinărul Dimitrie Teţcanu *, N-am nevoie ?ă ţi-1 recomand [...]. Tezcanu e?te cu învăţătură, cu talent,' cu condei, şi, prin urmare, ar face cin?te Bacăului în toate privirile.'
în cazul de faţă, cînd viitorul ţării e?te în pericol, ne trebuie oameni tari de vînă, carii ?ă poată da piept în Cameră contra lui Berlicoco şi Cie.
Am auzit că Iorgu A?lan face concurenţă lui Tezcanu. Din acea?tă luptă ?e poate le?ne întîmpla ca ?ă profite Leca 2. Ce zici? îţi place? Leca, trădătorul lui Cuza.
încă o dată dar, cată de înduplecă pe Cracty şi pe Strat ca ?ă dea mîna cu tine pentru ca ?ă izbutea?că Tezcanu.
Vei face a?tfel un bun ?erviciu ţării şi mie o frăţea?că mulţumire. Aşadar şi în urmarea celor mâi ?u? pomenite, te îmbrăţişez.
Nu mai puţin îmbrăţişez pe Alec?andrel, care pre cît ştiu •e de partida lui Tezcanu. Complimente d-nei Pi?ozki.
Al tău frate,
V. Alec?andri
488
CĂTRE N. IONESCU
CĂTRE ION GHICA
392
Mirceşti, 27 avril 1879
Mon cher Ione?co 1,
De? affaire? urgente?2 de familie m'appellent â Bucare?t ; je par? ce ?oir meme en emportant le regret de n'avoir pa? pu me rendre â Ja??i pour cau?er encore avec vou? de la que?tion du jour.
Vou? connai??ez cependant ma maniere d'envi?ager cette que?tion, et je tien? â vou? dire que de quelque part que me vienne le mandat de depute, ?i je ?uiş elu, j'entend? ne point changer de maniere de voir et garder mon entiere indepen-dance 3 de toute circon?tance. Veuillez, je vou? prie, communi-quer cette courte declaration aux per?onne? qui voudraient m'honorer de leur vote, afin de le? premunir contre une deception quelconque.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 27 aprilie 1879
Scumpul meu Ione?cu l.
Urgente afaceri2 de familie mă cheamă la Bucureşti; plec chiar în ?eara acea?ta, ducînd cu mine părerea de rău de a nu mai fi putut veni la Iaşi, ?ă mai ?tăm de vorbă în che?tiunea la ordinea zilei.
Dumneavoa?tră cunoaşteţi totuşi modul meu de a privi acea?tă che?tiune, şi ţin ?ă vă ?pun că, din orice parte mi-ar veni mandatul de deputat, dacă ?înt ale?, înţeleg ?ă nu-mi ?chimb defel modul de a vedea şi ?ă-mi pă?trez întreaga independenţă3, în orice împrejurare. Binevoiţi, vă rog, a împărtăşi acea?tă ?curtă declaraţie per?oanelor care ar dori ?ă mă onoreze cu votul lor, a?tfel încît ?ă-i preveniţi de orice decepţie.
Al dumneavoa?tră,
V. Alec?andri
490
393
Mirceşti, mereredi, [aprilie 1879,  1880] 1
Mon cher vieux,
Je t'ai attendu â dejeuner et meme apre? pour te remettre la depeche ci-inclu?e, venue pour toi â Mirceşti. Ta repon?e devant etre imediate, je t'anvoi? la depeche â Miclaouchany.
Une affaire importante m'oblige â partire demain pour Bakeou, par le train de onze heure?, je ?erai de retour apre? demain. En attendant, fai?-moi connaître le jour de ton depart pour Bucare?t, afin que l'on porte â la gare la cai??e dont tu veux bien te charger pour ma fille.
Te verrai-je avânt ton depart? Si non au revoir â Bucare?t dan? le commencement de mai. .. et tout â toi,
V. Alec?andri
Me? amitie? â Mr et Md. Stourza.
Mirceşti, miercuri, [aprilie 1879, 1880] 1
Iubite prietene,
Te-am aşteptat la prînz şi chiar după, pentru a-ţi da depeşa alăturată, venită pentru tine la Mirceşti. Ră?pun?ul trebuind ?ă fie făcut numaidecît, îţi trimit depeşa la Miclăuşani.
O afacere importantă mă obligă ?ă plec mîine la Bacău, cu trenul de ora un?prezece, mă voi reîntoarce poimîine. Pînă atunci, fă-mi cuno?cută ziua plecării tale la Bucureşti, pentru ca ?ă fie du?ă la gară lada cu care vrei ?ă te în?ărcinezi pentru fiica mea.
Te voi vedea înaintea plecării tale ? Dacă nu, la revedere la Bucureşti, la începutul lui mai... şi al tău,
V. Alec?andri
Amiciţiile mele d-lui şi d-nei Sturdza.
491
cAtre mihail kogălniceanu
394
Mirceşti, 9 [mai, ?.n.] 1879, ora 5,30 1
Cogălniceano, Ja??i,
Suiş appele â Bucare?t 2, parton? ce ?oir, regrette ne pouvoir ?uivre ton con?eil, au revoir lâ-ba?.
Alec?andri
Mirceşti, 9 [mai, ?.n.] 1879, ora 5.301
Kogălniceanu, Iaşi
Sînt chemat la Bucureşti2, plecăm în ?eara acea?ta, îmi pare răui că nu-ţi pot urma ?fatul, la revedere acolo.
Alec?andri.
395
■
către paulina alec?andri
■
■
Bucureşti, 29 iun. [1879]1
Dragă,
A?tăzi e Sf intui Petru şi Pavel. E ?ărbătoarea matale, îţi trimit o mie de ?ărutări de împărţit cu copiii şi cu Gogu. Eu ?înt ?ănăto? şi foarte bine la amicul no?tru, la cneazul2, cu toate ace?tea mult dore?c ?ă vin aca?ă.
Cînd oi ?capă de-aice? Nu ştiu!
Cred că eşti foarte mulţemită de a te gă?i cu Mărgărita şi cu tot neamul.
Acum eşti adevărata bunică..., deşi nu încă babă. Scrie-mi cum vă aflaţi. Multe amicii din partea lui Alec?andru.
V.A.
către mihail kogălniceanu
396
Mirceşti, 4 aout 1879
Mon cher vieux,
Tu e? de nouveau tout pui??ant1, tu fai? de? circulaire? magnifique? qui ?e lai??ent lire comme de beaux morceaux de litterature. Pui??ent te? prefet? ?'enpenetrer pour l'accom-pli??ement de leur? devoir? !
En attendant, je vien? te demander un ?ervice, mai?, tu ?ai?, je ne veux pa? etre refu?e.
Tu connai? de longue date Co?taki Kozoni2, il e?t un de no? plu? ancien?et de no? meilleur? employe? de la Douane. Ton collegue D. Stourza, en entrant au mini?tere, a cru devoir oublier ?e? ?ervice?, pour le remplacer par un certain I?ă-ce?co.. . combinai?on, ?oi-di?ant, politique, qui peut-etre in?crite ?ur la grande li?te de? ?otti?e? du jour.
Cozoni ?e trouve aujourd'hui ?an? emploi. Ai-je be?oin de te le recommander? Non, car tu le connai? ?uffi?amment, et j'ai tout lieu de croire que tu lui accordera? ta protection.
Tu fai? pârtie du Con?eil d'admini?tration de? Chemin? de fer Lemberg-Cernovitz-Ja??i; et pui?que le Gouvernement a decide de batir une nouvelle gare â Bourdejeni, je vien? te demander de faire obtenir â Cozoni le brevet d'expediteur du chemin de fer, poşte occupe ju?qu'aujourd'hui, â Iţcani, par un juif.
492
493
Cozoni t'en parlera ?i tu veux lui accorder quelque? minu-te? d'audience dan? ton mu?ee 3 qu'il deşire beaucoup vi?iter..
Un petit coup d'epaule de ta part, et mon cou?in te devra une po?ition due â ?e? ancien? ?ervice? et â ?on experience en matiere de douane.
Allon?, cher vieux, fai? cela pour lui, car c'e?t un de te? plu? fervent? parti?an? et admirateur?.
A bientot, au Senat, et tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti,   4 augu?t 1879
Iubite prietene,
Eşti din nou atotputernic !■*■ faci circulare minunate care ?e la?ă citite ca nişte frumoa?e bucăţi de literatură. De-ar putea prefecţii tăi ?ă fie pătrunşi pentru îndeplinirea datoriei lor!
Pînă atunci, vin ?ă-ţi cer un ?erviciu, dar ştii, nu vreau ?ă fiu refuzat, îl cunoşti de mult pe Co?tache Cozoni 2, el e?te unul dintre cei mai vechi şi mai buni amploaiaţi ai Vămii. Colegul tău D. Sturdza, intrînd în mini?ter, a ?ocotit că trebuie ?ă uite ?erviciile lui, pentru a-1 înlocui cu un oarecare I?ăce?cu. . . combinaţie, aşa-zi?, politică, care poate fi în?cri?ă pe marea li?tă a pro?tiilor zilei.
Cozoni ?e gă?eşte a?tăzi fără ?erviciu. Mai e?te nevoie ?ă ţi-1 recomand ? Nu, pentru că îl cunoşti de?tul de bine şi am tot dreptul ?ă cred că îi vei acorda protecţia ta.
Faci parte din Con?iliul de admini?traţie a căilor-ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi; şi pentru că guvernul a hotărît ?ă clădea?că o nouă gară la Burdujeni, vin ?ă te rog ?ă faci ca ?ă obţină Cozoni brevetul de expeditor al căii-ferate, po?t ocupat pînă a?tăzi, la Iţcani, de un evreu.
Cozoni îţi va vorbi de?pre acea?ta dacă vrei ?ă-i acorzi cîteva minute de audienţă în muzeul3 tău pe care doreşte mult ?ă-1 viziteze. . .
Un mic ?prijin din partea ta, şi vărul meu îţi va datora o ?ituaţie core?punzătoare vechilor ?ale ?ervicii şi experienţei ?ale în materie de vamă.
Atunci, iubite prietene, fă acea?ta pentru el, căci e?te unul dintre partizanii şi admiratorii tăi cei mai zeloşi.
■
V. Alec?andri
Pe curînd la Senat, şi al tău,
CĂTRE EUGEN ALCAZ
397
Mirceşti, 10 augu?t 1879
Mon cher Alcaze 1,
Je te priedeme faire ?avoir ?i tu po??ede? le billet de ?ix miile franc? que j'ai dorme en cădeau de noce â ma niece Madame Charle? Bal?
Quelle argent a? tu avance ?ur cette ?omme â ?on mari, et finalement combien tu a? a recevoir en comptant le? inte-ret? ju?qu'â ce jour?
Va?-tu bien? Ta fabrique pro?pere-t-elle? E?-tu toujour? en voyage? Moi je compte partir tre? prochainement â Bucare?t pour aller prendre part aux lutte? du Senat.
Tout â toi de coeur,
V. Alec?andri
Mirceşti,  10 augu?t 1879
Iubite Alcaz1
Te rog ?ă mă înştiinţezi dacă po?ezi biletul de şa?e mii de franci pe care l-am dat drept cadou de nuntă nepoatei mele doamna Charle? Bal?
Ce bani ai avan?at, pe acea?tă ?umă, ?oţului ei, şi pînă la urmă cît -ai de primit ?ocotind şi dobînda pînă a?tăzi?
Eşti bine? Fabrica ta pro?peră? Mai eşti încă în voiaj? Eu ?ocote?c ?ă plec foarte curînd la Bucureşti pentru a lua parte la luptele de la Senat.
Al tau din mima,
-
V. Alec?andri
494
495
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
398
Bucureşti,  5 ?ept. 1879
Dragă,
Am ?o?it cu bine aice, deşi nu am închi? ochii toată noaptea, după obiceiul meu. Am gă?it pe amicul no?tru Alec?andru 1 ?ănăto? şi am pu? la cale împreună ca ?ă dejunăm şi ?ă pranzăm aca?ă pentru a nu ne mai expune de a mînca bucate de pe la hanuri.
Cred şi ?per că ai umblat bine prin coclaurile Patraşca-nilor şi că ai terminat cu cucoana Catinca. Te rog foarte mult ?ă nu faci mai mult decît iartă puterile omineşti, ?ă nu te o?teneşti pe?te mă?ură, ?ă te fereşti de a cădea bolnavă căci moşneagul are nevoie de baba lui. Eu îţi promit că mă voi păzi precum mi-ai recomandat.
Te ?ărut împreună cu Gogu. Alec?andru îţi trimite ?ărutări şi-ţi mulţumeşte pentru pere.
V. Alec?andri
399
Bucureşti, gioi, [?eptembrie  1879] 1
Dragă, ?per că te-ai întor? cu bine la Mirceşti. Aş vrea ?ă ştiu pentru ce te-ai întor? iar la Patraşcani? Ca ?ă examinezi pădurea numai, ?au ca ?ă dai moşia pe ?eama lui Hau?-knecht? El mer?-au acolo împreună cu mata? Fiindcă 15 ?eptembrie ?e apropie, ?ă îngrijeşte oare Hau?knecht 2 ca ?ă-mi aducă cei 17500 franci ce are a-mi plăti? Va?ili3 reuşit-au a face ceva cu Borzeştii?
Te rog ?ă mă înştiinţezi de?pre toate ace?te.' Totodată fă-mi cuno?cut dacă cucoana Catinca primeşte ca ?ă depun banii lui moş Co?tachi la tribunalul de Bacău?
Aice am mare necaz cu păcătoşii cei de actori la repetiţii. Cu toate ace?tea, ?înt ?ănăto? şi aştept ca ?ă înceapă Senatul a lucra. Te ?ărut şi dore?c ?ă te ştiu ?ănătoa?ă, precum şi Gogu. V. Alec?andri
400
Bucureşti, luni, [?eptembrie 1879]
Dragă, ?înt foarte mulţemit că te ştiu întoar?ă aca?ă 1 şi că, în ?fîrşit, m-am achitat de datoria cătră c.c. Catinca2 Una mai puţin ! Nu mi-ai ?cri? în?ă dacă ?e învoieşte dumneaif ca ?ă depun la tribunal banii lui Co?tachi, nici dacă Va?ili au revenit la Mirceşti şi dacă au reuşit a gă?i un po?e?or ?au a vinde locuri la ţărani.
Sper că eşti ?ănătoa?ă şi că ai regă?it pe Gogu în buna ?tare ?ub privegherea d-nei Leonard. Eu ?înt ?ănăto? şi foarte bine in?talat la Alec?andru3. Prime?c în fiecare zi cîte o ?cri?oare de la Baligot 4 şi con?tat că amicul no?tru ?e află într-un grad de exaltare bolnăvicioa?ă. El cere acum ca numaidecît Doamna ?ă ?e coboare la ca?a-i, iar nu la otel, cînd ?-a întoarce la Pari?, şi alte multe care ?înt cu neputinţă. Nu mai ştiu ce ?ă-i ră?pund.
La Cameră au început di?cuţii violente, ame?tecate cu ?candaluri şi injurii. Kogălniceanu tratează pe Verne?cu de cap ?ec. Verne?cu îi ră?punde că-i un nebun bătrîn, care mănîncă cantaride şi merită ?ă fie închi? la Balamuc !... şi toate ace?te graţiozităţi ?pu?e în gura mare dinaintea publicului şi a con?urilor [?ic] ?trăini.
E foarte tri?t de a videa a?emine ?cene de crâşmă petre-cîndu-?e în Camera deputaţilor.
La Senat nu au început încă lupta, dar ?perăm că va pre?ida mai multă demnitate în di?cuţii.
Mă ocup cu De?pot a?i?tînd la repetiţii şi făcînd pe profe?orul de declamaţie, în?ă am mare greutăţi de a-i face pe actori ?ă înţeleagă rolurile lor. Oricum, cea întăi reprezentaţie va avea loc la 30 ?eptembrie. Am reţinut o logie pentru
496
497
mine, ?perînd că vei veni ?ă a?işti la triumful ?au la căderea pie?ii.
Am fo?t ieri, duminică, de am petrecut ziua la Ghergani şi am mulţumit d-nei Ghica pentru godacii ce ţi-au trimi?. I-am promi? ?ă-i dau hultoane de pere şi de perşi ci, d-nei ni-au făgăduit crenguţi de lieră şi alte pentru borduri de ?traturi.
Pe aice-i ?ăcetă mare. Nici o arătură de toamnă nu ?e poate face şi e mare lip?ă de popuşoi. Cred că după ploile care au fo?t la Mirceşti păn-a nu pleca eu, arăturile ?-au efectuat la noi, ?ub îndemnul harnicei mele go?podine.
Am primit un răvaş de la Madame Leonard, ?pune-i din parte-mi că păn-a nu ?e termina che?tia jidanilor, nu e nimic de făcut cu mine?trii.
Alec?andru te ?ărută o dată. Eu de o ?ută de ori, precum şi pe Gogu.
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
401
■
Mirceşti,   16 ?ept. 1879
■!
Iubite moş Pi?oi,
Am venit ?ă petrec vro trei zile la Mirceşti şi aice am aflat că pe moşia Drăguşani, a d-nei Alec?andrina Lipan, iar ?-a făcut un şanţ ce întrerupe comunicaţia pădurei mele din Pătrăşcani cu gara Răcăciuni.
în urma reclamărilor mele, dl. mini?tru a Lucrărilor Publice au trimi? un ordin Prefecturei ?ub no. 8 362 şi, pe temeiul ace?tui comunicat, prefectul au adre?at alt ordin ?ubprefectului pla?ei Răcăciuni, no 6 026, punîndu-i îndatorire ca ?ă ?e a?tupe şanţul.
498
Subprefectul, la rîndul lui, au pu? în?ărcinare primarului comunei Drăgăşani ca ?ă ?e ia imediat di?poziţie pentru de?chiderea drumului..., în?ă toate ace?te diferite ordine au răma? în şanţ !!
Te rog dar, frate Pi?oi, ?ă intervii tu, cu autoritatea ta, şi ?ă obligi pe ?ubprefectul pla?ei Răcăciuni a re?pecta ordinele venit chiar de la mini?tru.
E timp ?ă înceteze acea?tă anarhie şi ?ă ?e re?tabilea?că odată pentru totdeauna circulaţia unui drum vechi şi nece?ar ?atelor din acele locuri. Din cauza relei voinţi a d-nei Alexandrina Lipan, ?au a vechilului ei, Hau?knecht întîmpină mari greutăţi pentru tran?portul lemnului din Patraşcani, şi pagubele ce ?uferă îl pune în poziţia de a întîrzia plata banilor ce are a-mi da pentru pădure.
Sper că tu vei regula ace?t bucluc precum te va con?ilia vechia noa?tră amicie şi dar te îmbrăţişem cu drago?te,
V. Alec?andri
Complimentele noa?tre d-nei Pi?ozki şi ?ănătate lui Alexandrei.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
402
Vineri, [21 ?eptembrie   1879] *
Dragă,
Ţi-am comandat o rochie foarte ?implă, dar care ?per că. ţi-a plăcea. A fi gata vineri şi ai ?ă o gă?eşti aca?ă cînd îi ?o?i aice.
Am ?cri? lui Hau?knecht ca ?ă-mi aducă banii. Nu mi-au ră?pun? încă ?ub cuvînt că ?înt în cuşcă, în?ă acum trebuie ?ă fi ieşit. Ce mi-a ră?punde, nu ştiu. Dacă ai putea mata ?ă te răpezi la Roman duminică, ca ?ă te întîlneşti cu el, bine
499
ai face. Mata ai pricepe gîndurile lui şi mi le-ai comunica grabnic printr-o ?cri?oare.
Sînt ?ănăto?. Te aştept în ziua de 29 ?ept.
Mii ?ărutări,
V.A.
CĂTRE GEORGES DUCA
403
Bucare?t, 22 ?ept. 1879
Mon cher George?,
Je t'averti? que la premiere repre?entation de mon drame De?pot-Vodă aura lieu de demain, dimanche, en huit, c'e?t-â-dire le 30 de ce moi?. Si le cceur t'en dit, fai?-le moi ?avoir pour te faire retenir une loge.
En meme temp? rend?-moi le ?ervice de me ren?eigner ?ur le contrat pa??e entre Mr Guillot et Hau?knecht pour la livrai?on de? traver?e?. Combien de traver?e? celui-ci ?'e?t-il engage de livrer et â quel prix? Combien il a deja livree? et quelle? ?omme il a encore â toucher?
J'ai vu ta belle mere 1, plu? belle et plu? amicale que jamai? Je vou? embra??e tou? le? deux en attendant... le troi?ieme.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Bucureşti, 22 ?ept.
1879
Iubite George?,
Te înştiinţez că prima reprezentaţie a dramei mele De?pot-Vodă va avea loc de mîine, duminică, în opt, adică la 30 ale lunii. Dacă îţi face plăcere, anunţă-mă pentru că pun ?ă ţi ?e reţină o loje.
Totodată, fă-mi ?erviciul de a mă informa a?upra contractului ?tabilit între dl. Guillot şi Hau?knecht pentru livrarea traver?elor. Cîte traver?e ?-a angajat ace?ta ?ă-i livreze şi cu ce preţ ? Cîte a livrat deja şi ce ?umă. are încă de primit.
Am văzut-o pe ?oacra ta , mai frumoa?ă şi mai prietenoa?ă ca niciodată. Vă îmbrăţişez pe amîndoi aşteptînd...  pe al treilea.
Al tău,
V. Alec?andri
404
■
Bucureşti, miercuri, [26 ?eptembrie 1879]*
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Dragă, am văzut chiar acum pe Altere?cu, care au ?o?it de la Roman. El au vorbit cu Hau?knecht şi l-au întrebat dacă aduce banii?
Tartanul au început iară a pomeni de nouăzeci de mii de cercuri ce ?-a fi tăiat din pădurea Patraşcanilor, de loci 1 lui Ion Irimia, într-un cuvînt de toate fleacurile ce are obicei a pune înainte de cîte ori vine timpul ca ?ă plătea?că banii. Au mai adăogat şi altele tot aşa de încurcate.
Cînd îi veni mata aice, ne-am concerta şi cu Alec?andru, şi cu Altere?cu ce mă?uri ?înt de luat. Pană atunce, te rog ?ă mai îndemni pe Hau?knecht a veni aice, odată cu mata, pentru ca ?ă punem la cale ce a fi mai bine de cuviinţă.
Voi merge la gară ?îmbătă dimineaţa ca ?ă te aştept. Reprezentaţia va fi negreşit duminică şi dore?c ca ?ă a?işti la ea. Eu ?înt ?ănăto?. A?tăzi încep di?cuţiile la Cameră în che?tia jidanilor. Mă duc acolo ?ă a?cult oratorii care au ?ă vorbea?că în contra proiectului guvernului.
Te ?ărut împreună cu Gogu.
■
Adă contractele lui Hau?knecht .precum şi hârtia prin care ?e angajiază a »plăti în anul ace?ta preţul lemnului de Mirceşti. 5;..
500
501
405
Bucureşti, miercuri, [octombrie 1879]
Dragă, a doua zi după plecarea matale au început a ploua cu cofa şi a?tăzi chiar au căzut ploaie îngheţată. Eu, cuminte, şed în ca?ă şi nu ie? decît ca ?ă merg la ma?ă.
Am primit a?tăzi o ?cri?oare de la dl. Sachelari, care m-au bucurat. Veştile ce mi le-au dat cred că le cunoşti şi mata, fiindcă dl. Sachelari trebuie ?ă fi venit la Mirceşti.
Mi ?e pare că jidanul e ?trîn? bine cu uşa şi poate că ne vom putea de?păgubi mai mult decît am crezut.
Am aflat de la doctori că epidemia ce co?eşte copiii e foarte întin?ă.
Prudenţa cere dar ca Margareta ?ă nu vie la Bucureşti. Spune lui Mitică şi Măriei ?ă ?teie la Mirceşti.
Vă ?ărut pe toţi,
406
V. Alec?andri
■
Gioi, Bucureşti, [12 ocombrie 1879] 1
Dragă,
Ieri am vorbit două ore la Senat în che?tia jidanilor şi a?tăzi am luat mă?uri ?pre a pune poprire pe banii ce are a lua Hau?knecht de la Compania drumurilor-de-fier. în curînd voi trimite o împuternicire lui Altere?cu pentru ca ?ă puie ?ecfe?tru pe toată averea tâlharului, lemnul ce ?-ar gă?i prin diferite gare, precum şi acel din pădurea Patraşcani.
Va?ili e?te bolnav, el nu poate ?ă alerge necontenit cînd la Răcăciuni, cînd la Bacău, cînd la Roman. Darea lui Hau?knecht pe mîna procurorului nu ?e poate efectua, după cum ?pun oamenii competenţi în materie de procedură. Prin urmare, trebuieşte lucrat fără precipitare, dar conform pro-cedurei indicate de legi.
Ne-am gă?it în faţă cu un hoţ, trebuie ?ă căutăm a ?căpa din foc, cît vom putea, fără a ne mîhni, fără a ne face ?înge rău. Fii dar liniştită ca o damă hailaifă şi a?igurează popuşoiul din coşere, căci el reprezintă o avere întreagă pentru noi. Bun e Dumnezeu ! Cu chibzuire şi cu hărnicia matale vom ?căpa de nevoi. Răbdare numai şi ve?elie cît ?întem ?ănătoşi.
Vă îmbrăţişez pe toţi, Alecu a?emine,
V. Alec?andri
Scrie-mi ce-i pune la cale cu Altere?cu. Trimite pe Va?ili la Roman ca ?ă afle prin Mihăiţă Jora ?au altul dacă ?omaţia au fo?t dată de portărel lui Hau?knecht?
407
Bucureşti,   14 oct. 1879-
Dragă,
Precum te-am înştiinţat, am pu? poprire la Direcţia, drumului-de-fier a?upra ?umei de 19 000 lei noi ce are a lua Hau?knecht; fiind în?ă că portărelul de Roman au întârziat cu dara ?omaţiei în primirea lui Hau?knecht, ?au cu lipirea ei de uşa ca?ii lui, tartanul au profitat de au făcut ?e?iune unui bancher, anume Marmoroş Blanc. Somaţia au plecat de aice la 1 oct., au ajun? la Roman la 2 oct. Cum dar portărelul au lipit-o numai la 6 oct. şi a?tfel au dat timp lui Hau?knecht ?ă facă ?e?iune lui Marmoroş la 5 oct.? Aice e?te o tâlhărie pe care o va plăti ?cump dl. portărel. Cu toate ace?te în?ă poprirea e?te făcută şi acum rămîne ca Tribunalul de aice ?ă hotăra?că dacă e?te valabilă; în curînd vcm şti cum rămîne.
Pană atunce, îţi trimit în plicul ace?ta următoarele hîrtii: 1 O procură generală ce-ţi dau matale pentru ca ?ă pui
?ecfe?tru pe averea lui Hau?knecht şi ?ă uimezi după toate
formele în numele meu.
302
503.
2 O nouă ?omaţie adre?ată tîrtanului pentru ca ?ă-mi plătea?că ?uma de 10 000 fr. Trimite pe cineva la Roman ca ?ă ?târnea?că a ?e da ?omaţia ?au a ?e lipi pe uşa ca?ei lui Hau?knecht. Vei gă?i aice două exemplare din acea ?omaţie: una e de?tinată pentru jidan, iar cealaltă, vizată de corpul de portărei, şi certificatu în ce anume zi Hau?knecht au primit ?omaţia lui ?ă ?e înafişeze aice: ?trada Calvină 5.
Mîni ţi-oi trimite ?uplica către Tribunalul de Bacău pentru ?ecfe?truarea întreagă avere a jidanului.
Termenul plăţii de 10 000 fr. fiind la 15 oct., trebuie ca ?omaţia ?ă i ?e prezente 24 ore în urmă.
Am primit ?cri?orile Măriei, dar fiindcă eu nu am timp de ră?pun?, ?ărută pe toţi din parte-mi, mai cu ?eamă pe Mărgărita şi pe Gogu, îţi trimit o mie de ?ărutări de împărţit.
V. Al.
Cere Monitorul1 de gioi ca ?ă citeşti di?cur?ul meu la Senat. El au produ? o mare impre?ie.
408
Bucureşti, luni, [octombrie 1879
. . . '
Dragă, Mitică mi-au ?cri? din partea matale îndemnîn-du-mă a veni la Mirceşti pe vreo cîteva zile, ?au la din contra, vei veni d-ta aice. Nici un vojag [?ic] nici altul nu ?înt nece?are. Eu am pu? poprire pe banii ce are a lua Hau?knecht de la Companie şi aştept ca tribunalul ?ă hotăra?că dacă ?e cuvine ?ă prime?c eu acei bani, ?au Marmoroş Blanc, către care Hau?knecht au făcut ?e?iune, ?per în?ă că voi pune măna măcar pe o parte din ei. Ţi-am trimi? matale o împuternicire deplină pentru ca ?ă iei toate mă?urile nece?are în che?tia ce ne preocupă. Nu face încă întrebuinţare de dîn?a şi aşteaptă mai întăi in?trucţiunile mele, potrivite cu opinia oamenilor competenţi.
Ţi-am trimi? în acelaşi plic două exemplare de ?omaţie adre?ate lui Hau?knecht pentru plata a 10 000  franci în
ziua de 15 oct. Poartă de grijă ca, fără întârziere, una din acele exemplare ?ă ?e deie tartanului ?au ?ă ?e lipea?că pe uşa ca?ei lui de către portărel, iar cealaltă portărelul ?ă o înapoieze aice după formalităţile obicinuite.
Mai trimit o procură d-lui Sachelari, avocat, la Bacău, pentru ca ?ă ceară de la Tribunal ?ecfe?trul pe tot lemnul ce-1 are Hau?knecht la garele Răcăciuni şi Adjud şi pe acel din pădure, oricum ar fi.
Am ?cri? a?tăzi lui Raşcanu, la Galaţi, ca ?ă cerceteze dacă Hau?knecht are vreun depozit de lemne acolo şi în ace?t caz ?ă mă înştiinţeze pentru ca ?ă cer de la Tribunalul de Galaţi punerea ?ecfe?trului pe acel depozit.
Cînd dar diver?ele ?ecfe?tre vor fi pu?e în Bacău, Roman, Răcăciuni, Adjud, Galaţi, voi cere şi rezilierea contractului. Atunci voi proceda la numirea de arbitri pe calea legală. Acea?ta e?te procedarea cea mai nimerită.
Fiindcă Juda continuă a taia şi a ?coate lemne din pădure, trebuie mai întîi ?ă pun capăt ace?tei tâlhării şi apoi ?ă nume?c arbitri care ?ă hotăra?că litigiul dintre noi, căci jidanul umblînd fugar, numirea arbitrilor ?-ar putea t[ă]ră-găna încă o lună poate, iar în vremea acea?ta el ar urma înainte cu furatul lemnului.
Nu te tulbura şi fii ca mine liniştită, căci, trebuie ?ă fii cu ?înge rece pentru ca ?ă poţi ?capă ceva din ca?ă cînd te cuprinde focul.
M-am înţele? aice cu mulţi deputaţi şi ?enatori pentru ca ?ă reclamăm drumul-de-fier Adjud-Okna 1. Poate vom reuşi.
Pe aice plouă toată ziua. Nevrînd a mă expune la răceli, am şezut binişor în ca?ă. De aceea fii cuminte ca mine şi nu te mai expune la drumuri co?ti?itoare în care ai putea răci.
Vă ?ărut pe toti,
V. Alec?andri
Altere?cu mi-au telegrafiat ca ?ă-i trimit procura, dar m-am făcut că nu pricep, urmînd a?tfel ?faturilor ce mi-aţi dat şi mata şi Mărie.
Am mai dat 12 fr. ficiorului lui Mitică pentru dre?ul ?obelor.
504
505
409
Bucureşti,   16 oct. 1879
Dragă,
Ieri ţi-am trimi? ?omaţia adre?ată lui Hau?knecht pentru plata a 10 000 fr. Acum îţi trimit ?uplica către prezidentul Tribunalului de Roman pentru punerea de ?ecfe?tru pe tot avutul tartanului din Roman, lemnul de la gară, mobila etc.
A?emine ?uplică am trimi? şi prezidentului de Bacău, împreună cu o procură avocatului Leon Sachelari pe care mi l-au recomandat amicul no?tru Alec?andru.
Voi trimite încă una prezidentului Trib. de Galaţi îndată ce Raşcanu mi-a ră?punde pentru ca ?ă mă informeze ce lemn po?eda Hau?knecht la ?chela Galaţului.
Mata trimite îndată la Roman ?uplica aice alăturată, pentru ca ?ă nu ?e întîrzie punerea ?ecfe?trului.
Vezi că De?pot şi Senatul nu mă opre?c de a mă ocupa de intere?ele noa?tre..., fii dar liniştită şi încredinţată că Alecu şi eu vom manca cu multă plăcere berbecul ce mi-ai trimi?.
Eu ?înt ?ilit a mai şedea pană la ?fîrşitul lunii, fiind Senatul prelungit pană atunce, dar n-ai grijă de?pre ?ănătatea mea.
Vă ?ărut pe toţi,
V. Alec?andri Avînd nevoie de contract aici, nu pot ?ă ţi-1 trimit.
410
■
Bucureşti, miercuri [octombrie 1879]
Dragă,
Moş Pi?oi au fo?t aice pe două zile, împreună cu un nepot a lui pentru un proce?. îi încredinţez jacheta matale ca ?ă o la?e la gară măni dimineaţă. Spune lui Mitică că revolverul
506
lui ?e gă?eşte la poliţmai?tru din Adjud care nu vrea ?ă-1 dea decît în mîna lui. Cînd a fi ?ă plece ?pre Bucureşti, ar face bine ?ă telegrafieze poliţmai?trului ?ă-i ia?ă înainte la gara de la Adjud, cu pi?tolul în mană.
Pe aici plouă mereu. Sîntem ?ănătoşi.
Dacă e?te cu putinţă, bine ar fi ?ă ?e numere în pădurea din Patraşcani numărul copacilor tăiaţi de Hau?knecht. Tot a?emine cred nimerit a face con?tatare prin ?ubprefectul ?au prin Zmeu cît[e] lemne, butuci, crengi, ?trujinietc. mai po?edă jidanul în luncă.
Vă ?ărut,
V. Alec?andri
411
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 5 nov. 1879
Cher vieux,
Tu a? rai?on, perturbation univer?elle: în cer ca pre fămînt. Et comment veut-on que le? e?prit? ?oient ?ain? dan? un pay? ou le climat e?te ?oumi? â de? perturbation? iblle? ? Hier il a fait 25 degre? de froid at aujourd'hui quatre degre? de chaleur ?.. .
Quel beyzade 1 peut etre a??ez fortement con?titue au phi?ique ain?i qu'au moral pour re?i?ter â de? haut? et de? ba? de cette nature? Fut-on pre?ident du Senat, 2 on gli??e in?en?iblement ?ur une pente fatale pour arriver â plu?ieur? degre? au de??ou? du niveau intellectuel.
„Le ma?que tombe, Ciuber re?te et le Pre?ident ?'eva-nouit".
Je vien? de lire dan? le Moniteur le di?cour? dont l'autre Bey?ade3 ?'e?t ?oulaje, apre? une rumination de plu?ieur? annee?. C'e"?t le produit d'une haute gymna?tique oratoire;
507
c'e?t un mprceau d'eloquence â bi??ep?, qui avait, ?an? doute, l'intention d'enlever le Senat â bra? tendu? et de la promener ain?i ?ur la corde raide du patrioti?me... ?an? balancier. Mai? le? ?enateur? ?ont d'un lourd! et le tour e?t manque. Le recommencera-t-il? j'en doute, car le fia?co provenant d'un premier debut comprcmet diablement le? exercice? de trapeze parlamentaire.
C'e?t egal, le? deux Beyzade? font bien dan? le pay?age, l'un vi?-â-vi? de l'autre, ?e me?urant de l'oeil comme deux chien? de faience, enfeime? dan? une cage de lion. De loin cela produit un mirage, cn croit qu'il? vont ?'entredevorer, mai?, a? pa? peur, pa? ?i Bey?ade? que ţa.
De la comedie, oui, du drame, non.
A propo? de comedie, je rumine la mienne, dan? le? inter-valle? de repit que ma rage de dent veut bien me lai??er et je cherche â grouper me? Envieux 4 de facon â le? mettre au relief. Le ?ujet me parait bon a etudier, et le defaut de l'en-vieux excellant â fu?tiger.. ., mai? Soime?cu 5, va ?e facher tout rouge et Damet6 au??i, et Cogalniceano item. Tant mieux, ?e ?era lâ le grand ?ucce? de la piece.
Voilâ ma rage de dent qui vient ?e meler â notre conver-?ation, je m'arrete pour fumer une cigarette.
C'e?t fait, la fume m'enveloppe d'un nuage â traver? lequel j'entrevoi? la figure de notre mini?tre de? Finance?, effet du tabac, ?an? doute. Quelle genero?ite de ?a part d'avoir donne un tutun â Orachano 7 pour le con?oler de ?on deme-nagement du Moniteur! La place dont il l'a gratifie — i 1000 franc? par moi? — e?t, j'aime â le croire, ju?tement celle qu'il a promi? â mon gendre, il y a de cela quelque? douze moi?. Grand merci â notre ?avant financier — j'allai? dire finna??ier — il a une facon toute particuliere de tenir le? angajement? enver? le? per?onne? qui lui portaient de l'amitie, et ?e? procede? â mon egard ?ont d'une gentilhom-merie parfaite. C'e?t bien, je lui revaudrai? cela en temp? et lieu.
C'etait pourtant un ?i brave et charmant gar?on ! Quantum mutati? ab Mo ! Pui??e le rachat de? chemin? de fer lui etre legeret Varziu [?] lui etre propice.
Nou? ne fai?on? une fete de te voir dan? no? parage? et nou? de?iron? que la neige fonde ?ou? te? pa?. Le mini?tre
qui fait tant de merveille? ne pourrait-il pa? ?oumettre â la Chambre un projet de loi pour la fonte? Le? depute? voteront comme un ?eul homme, il? ?ont ?i fondant? !
Miile amitie? de la part de la colonie de Mirceşti pour celle de Ghergani,
V. Alec?andri
A-t-on enfin joue le drame du militaire8. . .X?Quel a ete ?on ?ort? Qu-a-t-il produit? Et le drame de Hajdeu9? E?t-ce une piece de valeur? Quand joue-t-on la nouvelle comedie ■en ver? d'OUane?co 10 ? Je crain? que le publique ne ?oit incapable de l'apprecier. Et Sion?
■
■
Mirceşti, 5 nov. 1879
Iubite prietene,
Ai dreptate, perturbare univer?ală: în cer ca pre pămînt *. Şi cura ?ă fie ?piritele ?ănătoa?e într-o ţară în care climatul e?te ?upu? la perturbări nebuneşti? Ieri au fo?t 25 de grade de frig şi a?tăzi patru grade de căldură!
Ce beizadea 1 poate ?ă fie aşa de zdravăn clădit, atît ca fizic, cît şi ca moral, pentru a rezi?ta la urcări şi la coborîri de a?emenea natură. Oricît ai fi de preşedinte al Senatului2, aluneci, fără ?ă bagi de ?eamă, pe o pantă fatală pentru a ajunge la mai multe grade ?ub nivelul intelectual.
„Cade ma?ca, Ciubăr rămîne şi preşedintele leşină."
Am citit acum în Monitor di?cur?ul de care ?-a uşurat cealaltă beizadea3, după ce 1-a rumegat mai mulţi ani. E?te produ?ul unei înalte gimna?tici oratorice; e?te o bucată de elocinţă cu bicepşi, care avea, fără îndoială, intenţia de a urni Senatul cu braţele întin?e şi de a-1 plimba a?tfel pe coarda întin?ă a patrioti?mului. . . fără balan?oar. Dar ?enatorii ?înt greoi şi încercarea a dat greş. O va relua el ? mă îndoie?c, căci nereuşita, provenind de la un prim debut, ?tînjeneşte al dracului exerciţiile de la trapezul parlamentar.
E?te egal, cei doi beizadea arată bine în mijlocul pei?ajului, unul în faţa celuilalt, mă?urîndu-?e din ochi ca doi cîini de faianţă ** închişi -
* In  original, în limba română.
** In limba franceză expre?ia: jouer aux chien? de faîance în?eamnă „a ?? privi unul pe celălalt cu ochi ficşi şi iritaţi, furioşi".
508
509
într-o cuşcă de leu. Din depărtare acea?ta produce un miraj, ?e crede că ei au ?ă ?e ?fîşie, între ei, dar, nu-ţi fie frică, nici chiar atît de beizadea 1 Comedie, da, dramă, nu.
Apropo de comedie, eu o rumeg pe a mea în ră?timpurile de linişte pe care binevoieşte ?ă mi le la?e nevralgia mea dentară şi caut ?ă grupez pe Invidioşii 4 mei în aşa fel încît ?ă-i pun în relief. Subiectul mi ?e pare bun de ?tudiat şi defectul invidiei foarte bun pentru a fi biciuit. . ., dar Şoime?cu 5 are ?ă ?e ?upere rău şi Damet6 de a?emenea, ba încă şi Kogălniceanu. Cu atît mai bine, acea?ta va în?emna ?ucce?ul pie?ei.
Iată durerile mele de dinţi, care vin ?ă ?e bage în convorbirea noa?tră, mă opre?c pentru a fuma o ţigară.
S-a făcut, fumul mă învăluieşte într-un nor prin care întrevăd figura mini?trului no?tru de Finanţe, efect al tutunului, fără îndoială. Ce generozitate din partea ?a de a fi dat un tutun * lui Orăşanu 7 pentru a-1 con?ola de ?coaterea lui de la Monitor! Locul pe care i 1-a dăruit — cu 1 000 franci pe lună — e?te, îmi place ?ă cred, tocmai acela pe care 1-a făgăduit ginerelui meu, ?înt de atunci două?prezece luni. Multe mulţumiri marelui no?tru ?avant financiar — era ?ă ?pun şmecher **, are uri fel cu totul particular de a-şi ţine făgăduielile faţă de per?oanele care îi purtau prietenie şi procedeele ?ale faţă de mine ?înt de o perfectă nobleţe. Foarte bine, am ?ă-i întorc acea?ta la timpul potrivit.
Era cu toate ace?tea un băiat aşa de cum?ecade şi îneîntător! Cu totul altul decît era *** Fie ca ră?cumpărarea căilor-ferate ?ă-i fie uşoară şi Varziu [?] ?ă-i fie propice.
Ne facem o ?ărbătoare din a te vedea pe meleagurile noa?tre şi dorim ca zăpada ?ă ?e topea?că ?ub paşii tăi. Mini?trul care face atîtea minuni n-ar putea ?ă ?upună Camerei un proiect de lege pentru topire? Deputaţii vor vota ca un ?ingur om, ?e tope?c aşa de uşor!
Mii de amiciţii din partea coloniei de la Mirceşti pentru cea din Gher-gaui,
V. Alec?andri
S-a jucat în ?fîrşit drama militarului8. .. X? Ce ?oartă a avut? Ce a produ?? Şi drama lui Ha?deu9? E?te o pie?ă de valoare. Cînd ?e joacă noua comedie în ver?uri a lui Ollăne?cu 10 ? Mă tem ca publicul ?ă nu fie în mă?ură ?ă o aprecieze. Şi Sion ?
412
■ •
Mirceşti, 6 nov. 1879
Mon cher vieux, di?-moi vite comment tu va?? Ta bron-chite commence-t-elle â devenir moin?... technique ? Te ?en? tu plu? ?oulaje? En tout ca? ne ?or? pa? encore et va? pa? t'expo?er â une rechute, ?ou? le pretexte fallacieux que nou? ?omme? de bronze. Avec le climat de?tructeur de notre pay? le bronze, lui meme, e?t ?ujet â ?ubir de? avarie?.
Le ?oir de mon depart de Bucare?t, il fai?ait un ciel agreablement etoile, le jour de mon arrivee â Mirceşti, le ciel portait une belle robe d'azur, et tout-â-coup, dan? la nuit, l'hiver, l'horrible bonhomme e?t venu faire le? cent coup?. Un cah??e-neige epouventable a tourmante la Moldavie pendant 24 heure? et lui a mi? ?ur le? epaule? le fameux manteau blanc qui e?t ?i mauvai? conducteur de la chaleur ! Et maintenant nou? voici en plein ?ai?on de fri??on, de nez violet?, d'eternuement?, et en un mot de tout ce qui con?titue le? plai?ir? de l'hiver! Horror ! horror! Pour ma part, je me con?idere comme un navire pri? dan? le? glace? de? mer? du Nord. Pourrai-je bouger d'ici avânt la fonte? C'e?t une que?tion â debattre aupre? du poele. Mai?, le Senat? dira-t-on, he bien, je m'en ec?ofli?e * pour cau?e de ?ânte et d'occupation? litteraire?. Tu appuira? ma demande de conge illimite, et j'o?e e?perer que le? autre? maturi, me? collegue?, ne feront pa? de difficulte? pour me lai??er tranquillement calfeutre dan? ma petite bicoque. Dan? le ca? contraire, j'ecri? une comedie intitulee Senatorii et, ma foi?, tant pi? pour quelque? un? de me? compagnon? d'ennui parlament aire.
Comment va Charle? 1 ? Comment ?e porte notre chere garde-malade, Madame Ghica? Je la prie de croire que ?i je n'etai? â moitie gele, rien qu'en voyant la neige ?ou? me? fenetre?, je me rendrai â Bucare?t pour aller cahque jour
* în original, în limba română.
** în limba franceză, joc de cuvinte-.financier = financiar, finna??ier = şmecher.
*** în original, în limba latină.
* Formă verbală con?truită de poet după verbul grece?c eijocpXffl = a achita, verb care, intrat în limba română ?ub forma: a exofli?i, cu ?en?ul de „a încheia, a termina, a achita", a fo?t frecvent folo?it în trecut.
te tenir compagnie et cau?er avec toi, comme â l'ordinaire, de cho?e? qu'engendrent la melancolie.
Pourtant j'aime mieux te ?avoir hor? du lit. Cette pen?e m'encouragera, peut-etre, â ?ortir de ma chambre pour ri?-quer le voyage de Bucare?t â traver? la bi?e... brrr !
Tout â toi et me? amitie? aux tien?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 6   nov. 1879
Iubite prietene, ?pune-mi iute cum te ?imţi? Bronşita ta a început ?ă. devină mai puţin. . . tehnică? Te ?imţi mai uşurat? în orice caz, nu ieşi încă şi nu te expune ?ă te întoarcă boala, ?ub pretextul înşelător că ?întem de bronz. Cu climatul di?trugător al ţării noa?tre, chiar şi bronzul e?te ?upu? avariilor.
în ?eara plecării mele din Bucureşti, era un cer plăcut în?telat, în ziua ?o?irii mele la Mirceşti, cerul purta o frumoa?ă rochie de azur, şi, deodată, pe?te noapte, iarna, groaznica babă Dochie, a venit ?ă ?e arate. Un vi?col îngrozitor a bîntuit Moldova timp de 25 de ore şi i-a pu? pe umeri faimoa?a haină albă care e?te aşa de rea conducătoare de căldură! Şi acum iată-ne în plină vreme a tremuratului, a na?ului vînăt, a ?trănuturilor şi, într-un cuvînt, a tot ce formează plăcerile iernii! groaznic ! groaznic ! în ce mă priveşte, mă ?ocote?c ca o navă prin?ă între gheţurile mărilor din Nord. Voi putea ?ă mă mişc de aici înaintea topirii? E?te o che?tiune de dezbătut la gura ?obii. Dar Senatul? ?e va ?pune, ei bine, termin cu* el din motive de ?ănătate, şi de ocupaţii literare. Tu vei ?prijini cererea mea de concediu nelimitat şi îndrăzne?c ?ă ?per că ceilalţi maturi, colegii mei, nu vor pune piedici pentru a mă lă?a în pace, cuibărit în mica mea colibă. In caz contrar, ?criu o comedie intitulată Senatorii **, şi, pe legea mea, cu atît mai rău pentru unii dintre tovarăşr'i mei de plicti?eală parlamentară.
Cum ?e ?imte Scarlat 1 ? Cum ?e ?imte iubita noa?tră infirmieră, doamna Ghica? O rog ?ă creadă că dacă nu aş fi pe jumătate îngheţat numai văzînd zăpada ?ub fere?trele mele, m-aş duce la Bucureşti pentru a veni în
* Cf. aici p. 511 ?ub?ol.
** în original, în limba română.
512
fiecare zi ?ă-ţi ţin tovărăşie şi ?ă vorbe?c cu tine, ca de obicei, de?pre lucruri care fac ?ă ?e na?că melancolia
Cu ţoale ace?tea, îmi place mai mult ?ă te ştiu afară din pat. Ace?t gînd m-ar încuraja, poate, ?ă ie? din camera mea pentru a ri?ca drumul la Bucureşti prin crivăţ... brrr!
Al tău şi amiciţiile mele alor tăi,
V. Alec?andri
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
413
Mirceşti, 9 nov. 1879
■
Mon?ieur,
Conformement â votre demande je vien? d'ecrire â Bucare?t au ?ujet du po?t de profe??eur de mu?ique que vou? occupez â L'Ecole Centrale de jeune? fille? et j'aime â croire que Mr le mini?tre ?'empre??era de reconnaître vo? droit?.
En attendant, je vou? con?eille, d'envoyer â Madame N. Cretzule?co, la femme du mini?tre del'In?truction Publique, un exemplaire du Chant de la race latine, que vou? avez pubhe dernierement, avec une dedicace ecrite de votre main. Elle e?t bonne mu?icienne et ?aura apprecier votre ceuvre.
Votre devoue ?erviteur,
V. Alec?andri
Mirceşti, 9 nov. 1879
Domnule,
în conformitate cu dorinţa dumneavoa?tră, am ?cri? la Bucureşti în legătură cu po?tul de profe?or de muzică pe care îl ocupaţi la Şcoala Centrală de fete şi îmi place ?ă cred că dl. mini?tru ?e va grăbi ?ă recunoa?că drepturile dumneavoa?tră.
Pînă atunci, vă ?fătuie?c ?ă trimiteţi doamnei N. Kretzule?cu, ?oţia mini?trului de In?trucţie Publică, un exemplar din Cîntecul gintei latine, pe care l-aţi publicat de curînd, cu o dedicaţie ?cri?ă de mîna dumneavoa?tră. Ea e?te o bună muziciană şi va şti ?ă vă aprecieze opera.
Devotatul dumneavoa?tră ?ervitor,
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
V. Alec?andri
414
■
Mirceşti, 9  noiemv. 1879
Moş Pi?oi,
„A?tfel gerul e de tare Cît îngheaţă-n orice loc Şi a gurei re?uflare, Şi cenuşa de ?ub foc. El lipeşte ochi cu gene. Pe drumeţ îl face orb Şi în cuiburi, pe ?ub pene, Crapă ouăle de corb."
■
Ce-o ?ă devenim? Nu ştiu. Cred că iarna şi-a pierdut cojoacele şi aleargă nebună pe la noi ca ?ă le gă?ea?că. Ea dă buzna în toate ca?ele, fie mari, fie mici, şi trecînd, la?ă fiori de gheaţă în urma ei. Noroc încalţe de mine că mă gă?e?c aca?ă, căci de m-ar fi prin? gerul în Bucureşti, m-aş fi îmbolnăvit de ciudă, de banat şi de Senat.
Ai pomenit de iarna lui Kutuzof 1 şi a lui Prozorow?ki; cum ?ă numim iarna actuală? Iarna lui Cremieux ?au a lui Strou?berg 2, în con?ideraţia art. 7 din Con?tituţie şi a ră?cumpărării drumurilor-de-fier; iarna jidovea?că, a?pră, cali-coa?ă, hoţea?că şi năvălitoare! Iarna lui Bi?mark şi a lui Wadington; iarna, lui Ro?etaki şi Brătianu, iarna mişelilor şi trădătorilor !
514
De ne-a ajuta D-zeu ?ă ieşim teferi din braţele ei îngheţate, ?ă aruncăm bolovani în urma noa?tră, cînd vom intra în primăvară. Păn-atunci în?ă ?ă ?tăm ghemuiţi lîngă ?obă, amintindu-ne plăcerile şi păcatele tinereţelor; ?ă ne ?ugem labele ca urşii în bîrlog, crezînd că ?întem'exilaţi la Sibir pînă la mait.
Iată la ce ne condamnă clima noa?tră eminamente propice3, după cum zic da?călii de az-buche în Bucureşti.
Tu ?tai învălit şi ?trîn? în pat, avînd pe Alec?andrel lingă tine şi încălzindu-te în privirea lui; eu ?tau cu familia mea împrejuru-mi, trăind în cea mai bună armonie şi admirînd cu toţii bîiguirile Mărgăritei. Trecutul ?tă în extaz dinaintea viitorului, căci trecutul ajunge a fi o petică, după cum îi ziceai tu lui vodă Cuza, cînd îl încălecau copiii.
Francezii zic: Chacun pour ?oi* Eu zic: Chacun chez ?oi **, cînd prive?c pe fere?tre vi?colul care au luat cîmpii, încît printre geamuri aerul pare că tremură de frig. Deci n-am de gînd nicidecum a mă reîntoarce la Bucureşti pînă ce termometrul nu ?e va ?ui la un grad potrivit cu natura mea eminamente ?u?ceptibilă.
îmi formez acum planul unei comedii şi ?per ?ă-mi treacă iarna mai rapide cît m-oi. apuca de lucru.
Paulina caută de ca?ă, de moşie şi de noi toţi, după obicei, Mitica merge la vînat din 'timp în timp. Mărie ?e ocupă cu Mărgărita şi cu clavirul. Căţeii ?e bat cu miţele, iar eu, aşezat la biurou, îţi ?criu din partea tuturor:
„Să ne vedem ?ănătoşi Ca doi vechi şi buni cucoşi, Umflîndu-ne pănticul, Cîntîndu-ne cînticul Şi prăjindu-ne la ?oare Fără grijă de nin?oare!"
Complimente[le] noa?tre amicale neve?tei tale, din partea întregei colonii din Mirceşti, şi ţie ?ărutări.
Amic şi prietin,
V. Alec?andri
■
Fiecare pentru ?ine (limba franceză). * Fiecare la el i3.C3.Sa,
(limba franceză).
515
415
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 10   nov. 1879
Cher viettx,
Je ?uiş heureux de te ?avoir en voie de re?tauration, grâce â l'affectueu?e ?ollicitude de ta garde-malade dont la prudencc fait contrepoid? â ta pre?omption d'homme vigou-reux. Encore quelque? jour? de pri?on, et tu pourra? ?an? inconvenient reprendre ton train de vie agitee, ton mouve-ment perpetuei. A notre âge... mai? a??ez de con?eil?... je te ?ouhaite de n'avoir pa? be?oin de le? ?uivre, mai? d'ap-paraître un de ce? quatre matin? â Mirceşti, n'ayant plu? rien de technique dan? te? bronche?. ..
Nou? cau?eron? politique, foret?, theâtre et nou? riron? comme toujoru? de ceux qui pretendent avoir fait le ciel et la terre 1 en ?ou?-ceuvre. Ce? figure? grote?que? pa??ent et repa??ent devant me? yeux depui? quelque? jour?, et ?em-blent ?olliciter une comedie, dont elle? feraient le plu? bel ornement. Nou? verron? â le? ?ati?faire !
En attendant, je croi? avoir decouvert le motif reel de l'acharnement de Dame contre De?pot. Ce mon?ieur, que l'on ?uppo?e etre une intere?ante epave de la Commune 2, a du ?e ?entir atteint par ce? ver? que Tomşa lance â la face de l'aventurier grec:
„Vâzut-am pe la noi Mulţi pribegiţi făţarnici, viermi palizi de gunoi Ce vin şi-n ?inul no?tru fac cuiburi veninate." 3
II y a vu, ?an? doute, une allu?ion per?onnelle, car le propre de la ?otti?e c'e?t de ?e croire le point de mire du monde entier et d'etre affligee d'une ?u?ceptibilite exce??ive et au??i d'une outrecuidance ?an? borne?.
Je ?uiş curieux de voir le? n-o? de Românul 4 et de la Renaşterea qui ?'attaquent de nouveau â toi et â moi, en no? qualite? de directeur et d'auteur. Envoie-le? moi ?i tu ne t'en e? pa? encore ?ervi; je te le? con?erverai precieu?e-
516
ment, comme on con?erve â la prefecture de police de vieille? harde? ayant appartenu â de filou? notable?.
Je ne croi? pa? que j'a??i?terai aux debat du Senat dan? la que?tion du rachat de? chemin? de fer 5 etc. Je regretterai neanmoin? de ne pa? entendre le? modulation? hurlante? de la harpe eolienne qui vibre depui? ?i longtemp?, au ?ouffle de tou? le? vent?. Encore un type â mettre ?ur la ?cene, un nom caracteri?tique: Cogălceveanu! Patience... je ne le manquerai pa?.
Quant au beyzade 6, je me demande ?'il donnera cette foi? ou bien ?'il continuera â garder un ?ilence au??i profond que maje?teux, comme il l'a fait â propo? de la que?tion i?raelite7. Depui? longtemp? la montagne e?t en couche mai? je ne voi? pa? la ?ouri?. Qui ?ait?... tou? ce? effort? n'engendreront peut-etre qu'un ?ourire.
Je m'occupe de mettre en ordre mon manu?crit de De?pot, afin de le livrer â la publicite. Quelle bonne aubaine pour le? diver?e? hidoa?e pocituri du Românul! Quel epluchement de marmiton? litteraire? !... Je m'en rejoui? d'avance.
A bientot notre corre?pondance de ?ouvenir?. Je te doi? deux repon?e?, et j'ai hâte de payer me? dette?. Que ne pui?-je m'acquitter de? autre? avec la meme monnaie !
Miile affectueux compliment? de la part de ma femme pour madame Ghica et pour toi. Moi je bai?e le? main? qui te ?oignent et je ?erre le? tienne? â l'anglai?e.
V, Alec?andri
■
Si tu te ri?que? d'aller au Senat, explique mon ab?ence â Mr Bo?iano8. Comment va Charle??
-
■
■
Mir ceşti,   10 nov.
1879
Iubite prietene,
Sînt fericit ?ă te ştiu pe cale de a te în?ănătoşi, datorită grijii iubitoare a ?urorii tale de caritate, a cărei prudenţă compen?ează pretenţiile tale de bărbat viguro?. Cîteva zile de închi?oare numai, şi vei putea ?ă-ţi reiei fără nici o greutate viaţa agitată, mişcarea ta neîncetată. La vîr?ta noa?tră... dar de?tul cu ?faturile. . . îţi dore?c ?ă nu ai nevoie ?ă le urmezi, ci ?ă
517
apari întx-una din dimineţile ace?tea la Mirceşti, nemaiavînd nimic tehnic în bronhiile tale. ..
Vom vorbi de?pre politică, păduri, teatru şi vom rîde ca întotdeauna de aceia care pretind că au făcut cerul şi pămîntul1 în urma altora. Ace?te figuri groteşti trec şi iar trec prin faţa ochilor mei de cîteva zile, şi parcă ar cere o comedie, în care ele ar face cel mai frumoa? ornament. Vom încerca ?ă le dăm ?ati?facţie!
Pînă atunci, cred că am de?coperit adevărata cauză a îndîrjirii lui Dame împotriva lui De?pot. Ace?t domn, de?pre care ?e bănuieşte că e?te o intere?antă epavă a Comunei 2, trebuie ?ă ?e fi ?imţit atin? de ver?urile pe care Tomşa le aruncă în faţă aventurierului grec:
t......................................]*3
De?igur a văzut aici o aluzie per?onală, căci e?te propriu pro?tiei de a ?e crede ţinta preocupării lumii întregi şi de a fi înze?trată cu o ?u?ceptibilitate exce?ivă şi o obrăznicie fără margini.
Sînt curio? ?ă văd numerele din Românul 4 şi Renaşterea care ne atacă din nou pe tine şi pe mine, în calitatea noa?tră de director şi autor. Trimi-te-mi-le dacă nu te-ai folo?it încă de ele; ţi le voi pă?tra cu grijă, aşa cum ?e pă?trează la prefectura poliţiei ţoalele vechi ale unor pungaşi ve?tiţi.
Nu cred că voi a?i?ta la dezbaterile Senatului în che?tiunea ră?cumpărării căilor-ferate 5 etc. Voi regreta, totuşi, că nu aud modulaţiile urlate ale harpei eoliene care vibrează de atîta vreme la ?uflarea oricărui vînt. încă o figură de pu? pe ?cenă, un nume caracteri?tic: Cogălceveanu! Răbdare . .. nu-mi va ?căpa !
Cît de?pre beizadea 8, mă întreb dacă de data acea?ta va acţiona ?au dacă va continua ?ă pă?treze o tăcere pe cît de profundă, pe atît de maje?-tuoa?ă, aşa cum a făcut în cazul che?tiunii izraelite 7. De multă vreme muntele aşteaptă ?ă na?că, dar nu văd şoarecele. Cine ştie ?. .. poate că toate ace?te eforturi nu vor aduce decît un ?urî?.**
Mă ocup ?ă pun în ordine manu?cri?ul lui De?pot, pentru a-1 da publicităţii. Ce bună pleaşcă pentru diver?ele hidoa?e pocituri de la Românul! Ce curăţătură de ?lugi literare!. .. Mă bucur dinainte.
Pe curînd core?pondenţa noa?tră de amintiri. îţi datorez două ră?pun?uri, şi ?înt grăbit ?ă-mi plăte?c datoriile. De ce nu pot ?ă mă achit
şi de celelalte cu aceeaşi monedă! '
- ■
r
Mii de complimente afectuoa?e din partea ?oţiei mele pentru doamna Ghica şi pentru tine. Eu ?ărut rnîinile care te îngrije?c şi le ?trîng pe ale tale englezeşte.
V.  A lec?andri
Dacă îţi iei ri?cul de a te duce la Senat, explică ab?enţa mea d-lui Bo?ianu 8. Cum merge Scarlat ?
416
CĂTRE ALEXANDRU CANTACUZINO
■
25 degre? de   froid !!!! Mirceşti, nov. 1879
Mon cher Alexandre, ...
La fluction * dont je joui? ne fait que croitre et embelir ! Me? nuit? ?ont particulierement laborieu?e?, car c'e?t dan? le calme de la nuit que je lutte avec la rage de me? molaire?. Tu comprend? que me? lendemain? doivent ?e re??entir de ce? my?tere? nocturne?, et que mon cerveau, ?i on le pe?ait, vaudrait moin? que celui d'un racheteur de chemin de fer. Si cela continue, ce ?era pour moi et pour me? travaux un hiver perdu. Per?pective de?olante !
A?-tu recu ma lettre dedicace1? J'ai evite dan? cette epître tout ce qui aurait pu avoir l'air d'une ju?tification," car il me repugne d'expliquer moi-meme â me? lecteur? ce que ceux-ci ?ont tenu? de comprendre. II e?t de? auteur? qui commettent la faute de dire en tete de leur? ouvrage? le pourquoi et le comment de- chaque paragraphe. C'e?t â mon avi?, ?e placer dan? la po?ition d'un coupable qui ?e defend. On a l'air de redouter la critique et de vouloire la de?armer par de? argument? ?ervi? ad hoc. C'e?t â d'autre? de ?outenir l'cevre d'un poete, ?i elle le merite, contre le? attaque? inju?te? de? Zoile?. Et â-propo? de? Zoîle?, a?-tu lu l'ereintement de De?pot dan? le? numero? de la Pre??a du 15 au 20 novembre,
* Urmează ver?urile în limba română de la p. 516
** Joc de cuvinte în limba franceză: ?ouri? — şoarece şi ?ourir ■
* Corect fluxion.
518
519
par un certain Soi'me?co? C'e?t parfait de ?otti?e et d'igno-rance. Ce critique dont le nom a la pretention de le placer au rang de? volatile? â large envergure, tombe âbra? raccourci? ?ur mon malheureux De?pot et declare mon ceuvre une mediocrite. Soit, mai? c'e?t donc au??i l'opinion de Boere?co, pui?que la Pre??a e?t ?on journal? Comment expliquer cette opinion avec l'enthou?ia?m de ?a femme? Je ?uiş fort curi-eux de lire ta repon?e 2 â ma lettre; elle ?era parfaite, j'en ?uiş ?ur d'avance, d'autant plu? parfaite qu'elle ?e gardera bien de relever le? platitude? de Soime?co et C-ie. Lai??er ce? Zoîle? ?an? repliquer, c'e?t leur infliger une punition difficile â digerer, celle du dedain.
Je ?uiş fort content du plai?ir que ma lettre a fait k M-elle Eli?e. C'e?t un veritable ?ucce? que d'apporter un moment de di?traction agreable dan? la vie d'une per?onne ?i richement douee. A-t-elle recu au??i ma petite comedie 3 en ver? francai?? C'e?t une bluette; pui??e-t-elle l'amu?er un in?tant.
Amitie? de la part de tou? le?mien?. Nou? venon? d'acheter une bonne paire de chevaux qui ?ont de?tine1- k porter Ce?ar et ?on dejeuner * quand il ira cha??er 4. Vale,
V. Alec?andri
25 grade de frig !!!! Mirceşti,  nov. 1879
Iubite Alexandre,
Inflamaţia de care mă bucur nu face decît ?ă crea?că şi ?ă ?e urîţea?că ! Nopţile mele ?înt mai cu ?eamă laborioa?e, căci în liniştea nopţii mă lupt cu durerea mea de mă?ele. îţi închipui că zilele următoare trebuie ?? ?e re?imtă de ace?te mi?tere nocturne, şi că, creierul meu, dacă ?-ar cîntări, ar în?emna mai puţin decît acela al unui ră?cumpărător de cale-ferată. Dacă acea?ta va mai dura, va în?emna pentru mine şi pentru lucrările mele o iarnă pierdută. Per?pectivă dureroa?ă!
Ai primit ?cri?oarea mea-dedicaţie ? 1 M-am ferit în acea?tă epi?tolă de tot ceea ce ar fi putut ?ă aibă aerul unei ju?tificări, căci nu-mi place , ?ă explic eu în?umi cititorilor mei ceea ce aceştia trebuie ?ă înţeleagă. Sînt
* Cuvînt ?cri? dea?upra altui cuvînt şter?.
autori care fac greşeala de a ?pune în fruntea lucrărilor lor de ce şi cum pentru fiecare paragraf. Acea?ta, după părerea mea, în?emnează ?ă te pui în ?ituaţia unui vinovat care ?e apără. Ai aerul că îţi e?te teamă de critică şi că vrei ?ă o dezarmezi prin argumente adu?e pentru acea?ta. Altora le revine ?arcina ?ă ?u?ţină opera unui poet, dacă o merită, împotriva atacurilor nedrepte ale Zoililor. Şi apropo de Zoili, ai citit de?fiinţarea lui De?pot în numerele din Pre?a din 15 la 20 noiembrie, de către un oarecare Şoi-me?cu ? E?te foarte bine ca pro?tie şi ignoranţă. Ace?t critic, al cărui nume are pretenţia ?ă-1 aşeze în rangul zburătoarelor de mare amploare, cade cu braţele frînte a?upra nefericitului meu De?pot şi declară opera mea o mediocritate. Fie, dar e?te deci şi părerea lui Boere?cu, pentru că Pre?a e?te jurnalul ?ău ? Cum ?e explică acea?tă părere faţă de entuzia?mul ?oţiei ?ale ? Sînt foarte curio? ?ă cite?c ră?pun?ul2 tău la ?cri?oarea mea; el va fi foarte bun, ?înt ?igur dinainte, cu atît mai bun cu cît el ?e va feri ?ă releve platitudinile lui Şoime?cu şi Comp. A lă?a pe aceşti Zoili fără ră?pun? în?eamnă ?ă le dai o pedeap?ă greu de digerat, aceea a di?preţului.
Sînt foarte mulţumit de plăcerea pe care ?cri?oarea mea a făcut-o d-rei Eli?e. E?te un adevărat ?ucce? acela de a aduce un moment de plăcută di?tracţie în viaţa unei per?oane atît de bogat dotată. A primit ea şi mica mea comedie 3 în ver?uri franceze ? E?te o mică glumă; fie ca ea ?ă o di?treze o clipă.
Amiciţii din partea alor mei. Ne-am cumpărat o bună pereche de cai, care ?înt de?tinaţi ?ă ducă pe Cezar şi dejunul ?ău cînd va merge ?ă vîneze 4.
Vale,
V. Alec?andri
■
■
417
CĂTRE ION GHICA
■
■
Mirceşti, 7 heure? du matin, 21 degre? au-de??ou? de zero!!
[noiembrie 1879]
Cher vieux
L'entete de cette lettre doit t'expliquer bien de? cho?et et ?urtout ma clau?tration forcee, 21 degre? de froidic'e??
520
521
comme qui dirait une Siberie, quoi! Le? vitre? ?ont illu?tree? de de??in? â la galce, repre?entant de? foret? de ?apin?, et l'air ?emble grelotter ?ou? le vent du Nord. Qui diable pourrait-on mettre â la porte par une temperature pareille? Un Soîme?co tout au plu?, et encore ! Un Dame 1 ? Choi?i?, mai? lai??e-moi re?ter chaudement blotti dan? ma chambre et n'exige pa? que j'aille affronter le? rigueur? de notre climat eminamente propice2, pour aller faire l'ornement du Senat avec un nez violet et peut-etre une pleure?ie de? plu? ?oignee?.
Je ?uiş tre? bon patriote, c'e?t prouve, mai? j'avoue avec une ?incerite pre?que cynique que mon patrioti?me ce??e au dclâ de 20 degre? au-de??ou? de zero.
Donc, en me re?ervant pour de? temp? meilleur?, je me ca?e commodement dan? mon fauteil et je di? comme Mac Mahon3 dan? Malakoff: „J'y ?uiş, j'y re?te". Et pour me recompen?er moi-meme de cette forte re?olution, je reli? avec 21 degre? d'interet ta lettre de ?ouvenir?4. L'ayant recue hier ?oir, je l'ai lue â haute voix â tou? le? mien? reuni? autour de mon bureau et j'ai con?tate avec plai?ir que cette lecture nou? a fait pa??er â tou? une bonne ?oiree. C'e?t que ta lettre contient deux tableaux ?avamment colore? et qui ?e font valoir par leur contra?te, celui de la pe?te du temp? de Caradja et celui de? noce? telle? qu'elle? ?e prati-quaient au lendemain de la di?parition de ce fleau.
Quelle epoque horrible ! et combien la notre e?t heureu?e malgre toute? le? mi?ere, le? lutte? et le? pa??ion? qui la caracteri?ent! J'aime mieux cîmpul lui Filaret que cîmpul Dudeştilor 5 et je prefere le? rouge? de Bratiano aux ciocli de Caradja.
Je po??ede deja troi? lettre? 6 de ?ouvenir? ecrite? ?ur du papier de meme format et je te demande de m'ecrire le? autre? ?ur du meme papier, afin que je fa??e relier le tout — plu? tard —en un beau volume qui re?tera â ma fille. C'e?t elle-meme qui m'en a fait la propo?ition hier ?oir. De mon cote, je ?uivrai ton exemple, car de? demain je vai? commencer â te repondre. En attendant, veux-tu que je publie te? troi? epître? dan? le? Convorbiri, ou bien aime?-tu mieux leur a??ig-ner une place dan? le? Annale? de VAcademiei
Depui? mon retour, je me ?uiş occupe de la copie de De?pot, de?tinee â l'imprimerie de Socec. C'e?t fini, je l'ai
expediee ce? j oui ?-ci â Bucare?t, et maintenant j'attend? le? feuille? pour en faire la correction. Encore un travail de peu d'agrement, mai? c'e?t lâ un de? rever? de la medaille dan? le metier d'auteur. Le public ne ?e doute pa? de tout ce que nou? enduron? pour nou? expo?er â ?a critique, plu? ?ouvent ?otte que ju?te.
A propo? de critique .fai?-moi donc plai?ir de m'envoyer le? elucubration? de? Soîme?co et Cie ain?i que le? ereinte-ment? dont on a gratifie De?pot en mon ab?ence. Cette lecture m'aidera dan? la recherche de? caractere? pour une comedie que j'ai en vue et qui portera le titre ?uivant: Le? Envieux1. J'y intercalerai au??i un ou deux per?onnagc? pri? dan? le groupe de ceux qui ont fait le ciel et la terre et ce ?era comme un bouquet de fleur?.
Enchante que De?pot ait donne un grad coup de fouet â l'ambition de? auteur? dramatique?, mai? je tien? avânt tout que ton fil? Demetre termine ?a traduction de Romeo et Juliette8. II fer a un tre? precieux pre?ent â ?on pay? en romani?ant tout Shake?peare. Quant â Charle?, pui?qu'il va bien, il faudra avi?er â le marier. Nou? en parleron? â la Noel, quand tu viendra? dan? no? parage?.
Sur ce, miile bonne? amitie? de la part de ma familie pour la tienne... et porte-toi bien, en evitant le? 21° de
froid.
■
V. Alec?nadri
Mirceşti, ora 7 dimineaţa, 21 grade ?ub zero!! [noiembrie 1879]
Dragul meu,
Antetul ace?tei ?cri?ori trebuie ?ă-ţi explice multe lucruri şi mai ale? ?ihă?tria mea forţată. 21 grade de frig! E, cum ?-ar zice, o Siberie! Geamurile ?înt împodobite cu de?ene de gheaţă, reprezentînd păduri de brazi ?i
522
.523
aerul pare că tremură de frig ?ub vîntul de nord. Pe cine naiba ai putea ?ă dai afară pe o a?tfel de temperatură? Cel mult pe un Şoime?cu şi încă nici pe el! Pe un Dame 1 ? Alege, dar la?ă-mă ?ă ?tau cuibărit la căldură în camera mea şi nu-mi cere ?ă mă duc ?ă înfrunt a?primea climei noa?tre eminamente propice *2, pentru a merge ?ă împodobe?c Senatul cu un na? roşu şi poate cu o pleurezie din cele mai reuşite.
Sînt foarte bun patriot, am dovedit-o, dar mărturi?e?c cu o ?inceritate cinică aproape că patrioti?mul meu încetează pe?te 20 grade ?ub zero.
Deci, rezervîndu-mă pentiu timpuri mai bune, mă aşez comod în fotoliul meu şi ?pun ca Mac-Mahon3 la Malakov: „Aici mă aflu, aici rămîn". Şi ca ?ă mă recompen?ez eu în?umi de acea?tă fermă hotărîre, recite?c cu 21 grade de intere? ?cri?oarea ta cu amintiri 4. Primind-o ieri ?eară, am citit-o cu voce tare la toţi ai mei ?trînşi în jurul biroului meu şi am con?tatat cu plăcere că acea?tă lectură ne-a făcut pe toţi ?ă petrecem o ?cară plăcută. A?ta pentru că ?cri?oarea ta conţine două tablouri colorate cu multă i?cu?inţă şi care ?e remarcă prin contra?tul lor, acela al ciumei din timpul lui Caragea şi acela al nunţilor, aşa cum ?e făceau ele îr.dată după di?pariţia ace?tui flagel.
Ce epocă îngrozitoare! Şi cît de fericită e?te a noa?tră, cu toate mizeriile, luptele şi pa?iunile care o caracterizează! îmi place mai mult timpul lui Filaret decît cîmpul Dudeştilor ** 5, şi prefer roşii lui Brătianu cioclilor *** lui Caragea.
Am deja trei ?cri?ori6 cu amintiri ?cri?e pe hîrtie de acelaşi format şi te rog ?ă-mi ?crii pe celelalte pe acelaşi fel de hîrtie ca ?ă dau ?ă le lege pe toate — mai tîrziu — într-un volum frumo? care va rămîne fiicei mele. Ea în?ăşi mi-a făcut acea?tă propunere ieri ?eară. La rîndul meu, îţi voi urma exemplul, căci, chiar de mîine, voi începe ?ă-ţi ră?pund. Pînă atunci, vrei ?ă public ace?te trei ?cri?ori ale tale in Convorbiri, ?au preferi ?ă le rezervi un loc în Analele Academiei?
De la întoarcerea mea, m-am ocupat cu copia lui De?pot de?tinată tipografiei lui Socec. Am terminat-o, am expediat-o zilele ace?tea la Bucureşti, şi acum aştept paginile ca ?ă fac corecturile. încă o muncă puţin plăcută, dar ace?ta e?te rever?ul medaliei în me?eria de autor. Publicul nici nu bănuieşte tot ceea ce ?uferim noi ca ?ă ne expunem criticii lui, mai ade?ea proa?tă decît dreaptă.
în legătură cu critica, fă-mi plăcerea ?ă-mi trimiţi bazaconiile lui Şoime?cu şi compania cum şi criticile  răuvoitoare cu care a fo?t gratifica c
*-*** în original, în limba română.
De?pot în lip?a mea. Acea?tă lectură îmi va ajuta la căutarea caracterelor pentru o comedie pe care o am în vedere şi care va avea titlul următor: Invidioşii 7. Voi intercala acolo unul ?au două per?onaje luate din grupul acelora care au făcut cerul şi pămîntul şi va fi ca un buchet de flori.
Sînt îneîntat că De?pot a ?tîrnit ambiţiile autorilor dramatici, dar ţin înainte de toate ca fiul tău Dimitrie ?ă termine traducerea lui Romeo şi Julieta 8. Va face un dar preţio? ţării ?ale traducînd în întregime pe Shake-?peare. Cît de?pre Scarlat, pentru că e ?ănăto?, ar trebui ?ă te gîndeşti ?ă-1 în?ori. Vom vorbi de?pre acea?ta la Crăciun, cînd vei veni pe meleagurile noa?tre.
Şi acum, mii de bune amiciţii din partea familiei mele pentru familia ta ... şi fii ?ănăto?, ferindu-te de cele 21° de frig.
V. Alec?andri
418
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
■
■
Mirceşti,  14 noiembrie 1879
Iubite coleg,1
Mi-ai promi? o ?chiţă din viaţa lui De?pot; 2 acea?tă promitere e foarte preţioa?ă pentru mine. Fiind dar că începe chiar acum tipărirea dramei lui De?pot, te rog ?ă-mi faci mulţemirea de a-mi comunica manu?criptul d-tale, pentru ca ?ă-1 trimit lui Socec, A?tfel opera mea va fi completă. Timpul rău m-a prin? la Mirceşti. Nu ştiu de voi mai merge la Bucureşti şi iarna acea?ta, căci am a mă lupta cu Hau?knecht şi a mă ocupa cu o nouă ?criere dramatică.3 Cînd ne vedem ?
Amicii ?incere.
V. Alec?andri
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
419
Mirceti, 18 nov. 1879
Mon?ieur,
La mu?ique que vou? avez eu l'amabilite de m'envoyer â Bucare?t, je l'ai recue ici, apre? quelque? jour? de retard. Je vou? en remercie ?incerement et vou? prie d'agreer l'a?-?urance de ma con?ideration la plu? di?tinguee.
Votre tout devoue ?erviteur,
V. Alec?andri
Mirceşti, 18 nov. 1879
Domnule,
Muzica pe care aţi avut amabilitatea ?ă mi-o trimiteţi la Bucureşti am primit-o aici, după cîteva zile de întîrziere. Vă mulţume?c ?incer şi vă rog ?ă primiţi a?igurarea con?ideraţiei mele celei mai di?tin?e.
Al d-voa?tră devotat ?ervitor,
V. Alec?andri
CĂTRE RADU ROSETTI
420
Mirceşti, 24 nov. 1879
Mon cher Mon?ieur Ro?etti l,
Pour repondre categoriquement â votre lettre, je vou? dirai que toute conce??ion de la part de? proprietaire? de la
526
vallee du Trotuş ?erait profittable â leur? interet? ?'il? etaient ?ur? de voir enfin leur contree traver??ee par un chemin de fer. Mai? peut-on avoir une pareille certitude en pre?ence de? homme? qui ?ont au pouvoir et de? complication? toute? politique?, toute? financiere? que ce? me??ieur? ont le talent de faire ?urgir continuellement ?
Ne de?e?peron? de rien pourtant et reclamon? â haute voix la con?truction de la ligne Adjud—Okna2, qui a deja ete votee, lor? de la conce??ion Crawley3.
Le? electeur? du di?trict de Bakaou ont deja envoye aux Chambre? une petition relative â cette con?truction. Que le? proprietaire? ain?i que le? commune? de la vallee du Trotuş en fa??ent autant de leur cote, et qu'il? ?'engagent meme de donner le terrain grati?. Ce ?era lâ une demande d'une grande importance et qui finiră par etre pri?e en con?i-deration. .. le jour ou le? e?prit? rede?cendront de? nuage? de la grande politique ?ur le terrain pratique et utile de l'admini?tration locale.
E?peron? que ce jour tant deşire viendra! En attendant, je ?erai? heureux de vou? voir â l'ceuvre pour activer et grouper toute? le? volonte? en une ?eule, car il faut ab?olu-ment que la vallee du Trotuş entiere parte et agi??e comme un ?eul homme. Ce ?era une chance de ?ucce?.
Agreez l'expre??ion de me? ?entiment? affecteuux,
V. Alec?andri
Mirceşti, 24 nov. 1879
Iubite domnule Ro?etti 1,
Pentru a ră?punde ră?picat ?cri?orii dumneavoa?tră, vă voi ?pune că orice conce?ie din partea proprietarilor din valea Trotuşului va fi în ajutorul intere?elor lor dacă ei ar fi ?iguri de a vedea, în ?fîrşit, meleagurile lor traver?ate de un drum-de-fier. Dar poţi ?ă ai o a?emenea ?iguranţă în prezenţa unor oameni care ?înt la putere şi a complicaţiilor foarte politice şi foarte financiare pe care aceşti domni au talentul ?ă le facă ?ă apară mereu ?
Totuşi, ?ă nu di?perăm încă, şi ?ă reclamăm ?u? şi tare con?truirea liniei ferate Adjud-Ocna 2, care a fo?t deja votată, cu ocazia conce?iunii Crawley 3.
527
Alegătorii din judeţul Bacău au trimi? deja Camerilor o petiţie cu privire la acea?tă con?truire. Proprietarii şi comunele de pe valea Trotuşului ?ă o facă şi ei şi chiar ?ă ?e angajeze ?ă dea terenul grati?. Acea?ta ar fi o cerere de mare importanţă şi care va termina prin a fi luată în ?eamă. . . în ziua în care ?piritele vor coborî din norii marii politici pe terenul practic şi de folo? al admini?traţiei locale.
Să ?perăm că acea?tă zi atît de dorită va veni!
Pînă atunci, aş fi fericit ?ă vă văd la lucru pentru a activa şi a aduna laolaltă toate voinţele într-una ?ingură, căci trebuie neapărat ca valea Trotuşului întreagă ?ă pornea?că şi ?ă acţioneze ca un ?ingur om. Ar fi un mijloc de a izbuti.
Primiţi expre?ia ?entimentelor mele afectuoa?e,
■
V. Alec?andri
■
CĂTRE VASILE POGOR
■
421
Mirceşti, 29 noiemvr. 1879
Domnul meu,
Mă ?imt viu mişcat de măgulitoarea şi amicala idee care au îndemnat pe domnii artişti ai teatrului din Iaşi ca ?ă deie în onorul meu prima reprezentaţie din iarna acea?ta.
Vă rog ?ă binevoiţi a fi pe lîngă domniile lor interpretul ?imţirelor mele de recunoştinţă.
Totdeauna am lucrat cu mulţumire pentru ?cena română şi ?înt dator a declara că am datorit ?ucce?ele mele talentului artiştilor noştri dramatici. Afecţia lor pentru mine îmi e?te ?cumpă şi core?punde cu aceea ce în?umi le pă?trez.
Neputînd a veni la Iaşi ca ?ă a?i?t în a?tă-?eară la reprezentaţia de inaugurare a ?tagiunii teatrale, voi a?i?ta cu inimă plină de mîndrie la oraţiunea ce ?e va face portretului
meu şi voi adre?a amicilor mei artişti urările cele mai călduroa?e pentru pro?perarea teatrului naţional.
Binevoiţi, domnul meu, a primi încredinţarea preao?ebitei mele con?ideraţiuni,
V. Alec?andri
422
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
[noiembrie   1879J 1
Iacob Negruzzi
Ja??i
îmbrăţişare frăţea?că amicilor de la „Junimea". Viitor fericit pentru toţi, ?oartă bună ţării.
A lec?andri
CĂTRE ION GHICA
423
Mirceşti, 10 dec. 1879
Cher vieux,
La Direction m'a fait la gracieu?ite de mettre â ma di?po-?ition la baignoire No. 17, ce dont je la remercie cordiale-ment; mai? je me demande ce que l'on en fait en mon ab-?ence de Bucare?t et en l'ab?ence de ma fille ? La lai??e-t-on re?ter improductive ? Ce ?erait une perte pour le? recette?, que rien ne ju?tifierait. Je vien? donc te propo?er d'en di?-po?er en faveur de? ?ocietaire?, pendant tout le temp? de
528
529
notre ab?ence. Une beignoire e?t toujour? demandee et ce ?era autant d'ajoute aux recette? qui depa??ent le? depen?e? •de chaque repre?entation.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 10 dec. 1879
...
Iubite prietene,
Direcţia mi-a făcut amabilitatea de a pune la di?poziţia mea benoa-rul nr. 17, pentru care îi mulţume?c cordial; dar mă întreb ce ?e face cu el în ab?enţa mea din Bucureşti şi în ab?enţa fiicei mele? E?te lă?at ?ă ?tea neproductiv? Ar. fi o pierdere pentru înca?ări, cu nimic ju?tificată. Vin deci ?ă-ţi propun ca ?ă di?pui de el în favoarea ?ocietarilor, pe tot timpul lip?ei noa?tre. Un benoar e?te cerut întotdeauna, cu acea?ta ?e va mai adăuga înca?ărilor care depăşe?c cheltuielile fiecărei reprezentaţii.
7 ."■.■■.«:■.:, ■       -        A1 tău,  N     .* .
;
V. Alec?andri
CĂTRE ALEXANDRU P AP AD OP OL-C ALIM AH
424
■
Mirceşti,  17 d6c. 1879
Mon cher ami,
Je vou? ai attendu et vou? attend? encore avec impatience â la ?uite de la depeche que vou? m'avez envoyee. Je voulai? * vou? con?ulter ?ur mon ennuyeu?e affaire avec Hau?knecht1 •et vou? prier d'accepter d'etre un de? me? arbitre? pour irancher ce litige. C'e?t aujourd'hui que je doi? declarer au Tribunal le nom de me? arbitre? et, comptant ?ur le? ?enti-
* Urmează un et neju?tificat.
530
ment? de bonne amitie qui nou? lient, j'ai pri? la liberte, en votre ab?ence, de coucher votre nom dan? la declaration ecrite que j'ai adre??ee au Tribunal. Ai-je mal fait? En ?e ca?, excu?ez-moi, mai? ne me dementezpa?. Vou? me rendrez un veritable ?ervice d'ami dont je vou? ?erai grandement reconnai??ant.
J'attend? votre repon?e avec pa? mal d'anxiete.
Tou? â vou?,
V. Alec?andri Mirceşti, 17 dec. 1879
Iubite prietene,
Te-am aşteptat şi te aştept încă cu nerăbdare în urma depeşei pe care mi-ai trimi?-o. Vroiam ?ă te con?ult a?upra plicticoa?ei mele afaceri cu Hau?knecht 1 şi ?ă te rog ?ă primeşti ?ă-mi fii unul dintre arbitri pentru a încheia ace?t litigiu.
Chiar a?tăzi trebuie ?ă declar la tribunal numele arbitrilor mei şi, ţinînd ?eama de ?entimentele de prietenie care ne leagă, mi-am luat libertatea, în lip?a dumitale, de a-ţi trece numele în declaraţia ?cri?ă pe care am adre?at-o tribunalului. Am făcut rău ? în ace?t caz, iartă-mă, dar nu mă dezminţi. îmi vei face un adevărat ?erviciu prietene?c pentru care îţi voi fi foarte recuno?cător.
Aştept ră?pun?ul dumitale cu de?tulă grijă.
Al dumitale,
-
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE ION GHICA
I
425
■
Mirceşti, 20 dec. 1879 18° au de??ou? de zero
Cher vieux, je ne ?uiş nullement ?urpri? de l'etat de ?urexi-tation aphrodiidaque de notre ami et collegue Sion1, le
lendemain de ?on ?ucce? dramatique, c'e?t un gaillard d'une nature volcanique auquel le harem du theâtre ?uffirait â peine, ?i ?e? chevaux blanc ne lui con?eillaient une retenu melee de dignite maje?tueu?e.
Quoiqu'il en ?oit je lui envoi me? ?incere? compliment? pour ?on ceuvre et pour le legitime ?ucce? d'icelle. Je lui con?eille, par la meme occa?ion, de profiter de la verve due â ?on triomphe pour ?e remettre au travail et pour accoucher d'une nouvelle piece qui lui procure un nouveau rut moral. Tu me donnera? de? nouvelle? de l'impre??ion produite par la comedie d'Ollane?co, ?ur le public fanta?que de Bucare?t. Elle m'a păru fort agreable â la lecture... le ?era-t-elle egalement â la ?cene?
Dan? mon bagage litteraire, il exi?te une comedie loca-li?ee: Ginerile lui Hadji Petcu2 (Le Gendre de Mr Poirier) qui bien di?tribuee et bien appri?e, aurait, je croi?, du ?ucce?. Le role de Petcu, de?tine jadi? â Millo, ?erait donne â Panu qui en ferait une creation tre? amu?ante. Voi? un peu ?i on ne pourrait monter cette piece, l'une de? meilleure? d'Emil Augier.
Madame Pope?cu m'avait demande â jouer la Concina, avec Velle?cu. Y a-t-elle renonce? Ce ?erait dommage car elle jouerait admirablement le role de la vieille Prince??e.
Grâce â me? maux de tete, provenant d'une nevralgie dentaire, je n'ai pu ju?qu'â pre?ent rien mettre ?ur l'etable?, et je me demande tri?tement ?i mon hiver e?t condamna â une ?terilite complette? Pour m'en con?oler, je li? le Moni-teur et j'admire de plu? en plu? l'amenite, le bon gout, le comme il faut qui pre?ident aux echange? de pen?ee? entre le? depute? et entre le? ?enateur?. On ?'y enguele comme jadi? â la de?cente de la Courtille.3 Que de Balochard? poetique? ! et cela va toujour? cre?cendo. .. ou ?'arretera-t-on?
Nou? nou? rejoui??on? beaucoup de te voir arriver dan? no? parage?, ver? le 204 de ce moi?, cependent nou? ne ?aurion? trop te con?eiller de te calfeutrer comme un brick avânt de te mettre en voyage. Plu? d'imprudence juvenile. .. lai??on? cela â Sion. Moi meme je devrai me trouver le 10 j an vier â Bucare?t, pour aller comparoir â la barre du tribunal d'Ilfov, ?ecţia II, afin de me defendre contre mon fameux Hau?knecht 5, ?i tu prolonjeai? ton ?ejour par-
mi nou?, nou? ferion? le voyage en?emble.. . mai? c'e?t trop e?perer.
Miile bonne? amitie? de la part de? mien?.
Mărie e?t impatiante d'entendre la nouvelle cantatrice, mai? la crainte de la ?carlatine, de la petite verole et de l'angine l'empechent d'aller prendre ?e? quartier? d'hiver â Bucare?t, elle ne veut pa? expo?er ?a fille â toute? ce? af-freu?e? epidemie?, cependant elle ?e propo?e de faire une ex-cur?ion lâ-ba?, apre? le? fete? ?an? l'enfant, bien entendu.
Tout â toi,
V. A'ec?andri
Mirceşti, 20 dec. 1879
18° ?ub zero
■
Iubite prietene, nu ?înt deloc mirat de ?tarea de ?ure?citare afrodiziaca a prietenului şi colegului no?tru Sion 1, a doua zi după ?ucce?ul tău dramatic, e?te un ştrengar cu o natură vulcanică şi căruia haremul teatrului abia i-ar ajunge, dacă părul ?ău alb nu l-ar ?fătui pentru o reţinere ame?tecată cu demnitate maje?tuoa?ă.
Oricum ar fi, îi trimit ?incerele mele complimente pentru opera ?a şi pentru legitimul ?ucce? al ace?teia. îl ?fătuie?c, cu aceeaşi ocazie, ?ă profite de verva datorată triumfului ?ău pentru a ?e reaşeza la lucru şi pentru a da naştere unei noi pie?e care fă-i procure un nou rut moral. îmi vei da noutăţi de?pre impre?ia produ?ă de comedia lui Ollăne?cu a?upra publicului ciudat de la Bucureşti. Ea mi ?-a părut foarte plăcută la citit ... v% fi ea tot atît şi pe ?cenă ?
în bagajul meu literar exi?tă o comedie localizată: Ginerile lui Hagi Petcu 2 (Le gendre de Mr Poirier) care, bine di?tribuită şi învăţată, va avea, cred, ?ucce?. Rolul lui Petcu, de?tinat altădată lui Millo, va fi dat lui Panu, care va face o creaţie foarte hazlie. Vezi puţin dacă nu ?-ar putea monta acea?tă pie?ă, una dintre cele mai bune a lui Emile Augier.
Doamna Pope?cu îmi ceru?e ?ă joace Concina, cu Velle?cu. A renunţat la acea?ta? Ar fi păcat căci ar juca foarte bine rolul bătrînei prinţe?e!
Datorită durerilor mele de cap, provenite de la o nevralgie dentară, nu am putut pînă acum ?ă pun nimic pe tarată şi mă întreb cu tri?teţe dacă iarna mea e?te condamnată la o ?terilitate totală. Pentru a mă mînglia, cite?c Monitorul şi admir, din ce în ce mai mult, amabilitatea, bunul gu?t, ţinuta care prezidează la ?chimbul de idei dintre deputaţi şi dintre ?ena-
532
lori. Se ocără?c acolo ca altădată Ia Courtille3. Ce de ?candalagii poetici şi acea?ta merge cre?cînd mereu. . . unde ?e vor opri ?
Ne bucurăm mult ?ă te vedem venind prin părţile noa?tre pe la 20 4 al ace?tei luni, cu toate ace?tea nu ştim cum ?ă te ?fătuim mai mult ?ă te ■căptuşeşti bine ca un bric înainte de a porni în călătorie. Nici o imprudenţă tinerea?că. . . ?ă lă?ăm acea?ta pe ?eama lui Sion. Eu în?umi ar trebui ?ă mă aflu la 10 ianuarie la Bucureşti pentru a mă înfăţişa la bara tribunalului de Ilfov, ?ecţia II, pentru a mă apăra împotriva faimo?ului meu Hau?knecht °, dacă îţi prelungeşti şederea printre noi, vom face călătoria împreună . . . dar în?emnează ?ă ?per prea mult.
Mii de bune amiciţii din partea alor mei.
Mărie e?te nerăbdătoare ?ă a?culte pe noua cîntăreaţă, dar teama de ?carlatină, de pojar şi de angină o împiedică ?ă meargă ?ă-şi ia reşedinţa de iarnă la Bucureşti, nu vrea ?ă-şi expună fiica la toate ace?te groaznice epidemii, cu toate ace?tea îşi propune ?ă facă o excur?ie acolo după ?ărbători, fără copil, bineînţele?.
Al tău,
V. Alec?andri
■
■
Mirceşti, 20 dec. 1879
Cher vieux,
Tu m'avai? fait e?perer que pour le 20 de ce moi? nou? 4e verrion? dan? ce? parage?. Nou? y ?omme? au 20 et, ni le chemin ne poudroie, ni la campagne ne verdoie.1
Tien?-tu toujour? â ton projet ou bien le? travaux du :Senat te retiendront-il? malgre toi ju?qu'au delâ de la Noel?
Informe-moi exactement de ce qu'on Ten fait au Senat et du jour ou la que?tion du radiat de? chemin? de fer entrera .en di?cution dan? l'enceinte de? pere? con?crit?.
Miile bonne? amitie? de la part de? mien?.
Tout â toi,
..........
V." Alec?andri
Mirceşti, 20 dec. 1879
Iubite prietene,
M-ai făcut ?ă ?per că la 20 al ace?tei luni o ?ă te vedem pe meleagurile noa?tre. Sîntem la 20 şi nici drumul nu prăfuieşte nici cîmpia nu înverzeşte 1.
Mai ţii la proiectul tău ?au lucrările Senatului te reţin împotriva dorinţei tale pînă dincolo de Crăciun?
înştiinţează-mă exact de ceea ce ?e face la Senat şi de ziua în care che?tiunea ră?cumpărării căilor-ferate va intra în di?cuţie în incinta ?enatorilor.
Mii de bune amiciţii din partea alor mei.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE MIHAIL KOGALNICEANU
Mirceşti, [1879] 1
■
427
Mon cher Cogalniceano,
Voici un petit billet qui a l'air d'un poulet. Detrompe-toi; ce? quelque? ligne? ?ont de?tinee? â te bien di?po?er en faveur de Sîrbu, le maître de police de Roman. II parait qu'on cherche â lui faire de? mi?ere?, et on lui a meme intente un proce? pour de pretendu? coup? qu'il aura admini?tre? â un certain Cojokaru, voleur de profe??ion, dit-on.
Tu a du rece voir une depeche de Jora. Prend?-lâ en con?ideration, en ne ?u?pendant pa? Sîrbu de ?e? fonction? avânt l'i??ue du proce?.
A bientot â Bucare?t.
Tout â toi,
•Ml
V. Alec?andri
534
535
-
Mirceşti,    [1879] 1
Iubite Kogălniceanu,
Iată un bileţel care are aerul unui bilet galant. Nu te lă?a înşelat; ace?te cîteva linii ?înt de?tinate ?ă te binedi?pună în favoarea lui Sîrbu, şeful poliţiei de la Roman. Se pare că ?e caută ?ă i ?e facă mizerii, şi chiar i ?-a intentat un proce? pentru nişte pretin?e lovituri pe care le-ar fi admini?trat unui oarecare Cojocaru, hoţ de profe?ie ?e zice.
Trebuie ?ă fi primit o depeşă de la Jora. Ia-o în con?ideraţie, ne?u?-pendînd pe Sîrbu din funcţiile ?ale, înainte de terminarea proce?ului.
Pe curînd la Bucureşti,
Al tău,
V. Alec?andri
prendre â ce ?ujet, et vou? * renfermant dan? le ?imple r61e d'ami de S. Alte??e, mettez-vou? â ?a di?po?ition comme par le pa??e.
Elle vou? enverra piochainement ** ?e? in?truction? pour la nouvelle in?tallation, car, â ?on avi?, per?onne autre que vou? ne ?aurait ?'acquitter de cette charge avec plu? d'entente. Elle compte ?ur votre obligence habituelle dan? cette affaire difficile ?ou? tou? le? rapport?, et c'e?t encore en vou? qu'elle place tout ?on e?poir de trouver un profe?-?eur pour ?e? enfant?. Vou? voyez donc que la Pr... voit toujour en vou? un ami dont elle u?era en toute occa?ion. Votre role e?t donc tout trace, il vou? e?t diete par l'affec-tion qui vou? lie â la famiile Couza et par celle que la Prince??e vou? porte en depit de toute? le? influence? malveil-lante?. Ceci dit mon cher ami, je vou? embra??e cordialement et ?uiş tout â vou?...
CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE
428
[1879 ?fîrşit - 1880 început]
Mon cher B...1 J'ai longtemp? cau?e avec la Pr...2 de votre rupture. Elle en e?t fort affectee car, tout en ?e plaignant de vo? defaut? comme gouverneur de? enfant?, elle reconnait et proclame, â haute voix, vo? qualite? d'ami loyal, devoue et de?intere??e. San? le? influence? qu'Elle ?ubit je croi? que vou? ne ?eriez pa? tou? Ie? deux victime? d'un denouement que vou? regrettez egalement mai?, enfin, pui?que ce denouement a eu lieu, le plu? ?age, â mon avi?, e?t de ?'y tenir ! Lai??on? venir le? evenement?. II ne ?e pa?-?era pa? longtemp? que la Pr... n'ait be?oin de vo? ?oin? d'ami. je vou? pri? donc de re?ter pour la veuve du Prince ce que vou? avez toujour? ete; d'aller la voir ?ouvent et de lui venir en aide dan? le? moment? d'embrara?. N'ayant plu? de re?pon?abilite? â l'egard de? enfant? et de leur education, evitez de de?aprouver le? me?ure? que la Pr... croira devoir
536
[1879 ?fîrşit - 1880 început]
Iubite B 1 . . . Am vorbit mult cu Pr 2 ... de?pre ruptura voa?tră. Ea e?te foarte afectată căci, cu toate că ?e plînge de defectele dumitale ca guvernor al copiilor, recunoaşte şi proclamă, cu voce tare, calităţile dumitale de prieten loial, devotat şi dezintere?at. Fără influenţele pe care ea le ?uferă, îmi e?te teamă ?ă nu fiţi amîndoi victimele unui deznodămînt pe care ?ă îl regretaţi in aceeaşi mă?ură, dar, în ?fîrşit, pentru că ace?t deznodămînt a avut loc, cel mai cuminte, după părerea mea, e?te ?ă rămînă aşa ! Să lă?ăm evenimentele ?ă vină. Nu va trece mult pînă ce Pr. . . ?ă aibă nevoie de îngrijirile dumitale de prieten, te rog deci ?ă rămîi pentru văduva Prinţului ceea ce ai fo?t întotdeauna; ?ă te duci ?ă o vezi ade?ea şi ?ă-i vii în ajutor în momente grele. Nemaiavînd ră?punderi faţă de copii şi de educaţia lor, fereşte-te de a dezaproba mă?urile pe care Pr... va crede că trebuie ?ă le ia în acea?tă privinţă şi redueîndu-te la ?implul rol de prieten al Alteţei-?ale, pune-te la di?poziţia ?a ca în trecut.
Iţi va trimite în curînd in?trucţiunile ?ale pentru noua in?talare, căci, după părerea ?a, nimani altul decît dumneata nu va ?ti ?ă ?e achite de
* Repetat cuvîntul.
** Cele două cuvinte ?înt ?cri?e dea?upra unor alte cuvinte complet
şter?e.
537
acea?tă în?ărcinare cu mai multă pricepere. Ea ?e bizuie pe bunăvoinţa dumitale obişnuită în acea?tă afacfere dificilă ?ub toate raporturile, şi tot în dumneata îşi pune toată ?peranţa ca ?ă-i gă?eşti un profe?or pentru copiii ?ăi. Vezi deci că Pr. . . vede şi mai departe în dumneata un prieten de care ?e va folo?i în orice împrejurare. Rolul dumitale e?te pe de-a întregul ?tabilit, el îţi e?te dictat de afecţiunea care te leagă de familia Cuza şi de aceea pe care Prinţe?a ţi-o poartă cu toate influenţele răuvoitoare. Ace?tea ?pu?e, iubite prietene, te îmbrăţişez călduro? şi ?înt al dumitale. . .
CĂTRE VASILE BOERESCU
429
Ce jeudi, [1879]
CĂTRE ION GHICA
430
[1879] 1
Mon cher Ghica,
Parmi le? per?onne? de?tinee? â aller â Berlin pour ?igner le? obligation?, ne pourrait-on pa? nommer au??i mon cou?in Co?taki Cozoni? II e?t mode?te, probe et actif.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Iubite Ghica,
Mon cher Mr Boere?cu,
J'ai promi? â une per?onne une baignoir pour la fete de demain. Je m'adre??e â votre obligence pour me faire tenir ma prome??e.
Faite?-moi l'amitie de m'envoyer le billet par le por-teur.
Tou? â vou?, ■      ■ V. Alec?andri
■    .  \ .   . . .
■ . . .
■
Iubite dl. Boere?cu, , Am făgăduit unei per?oane un benoar pentru ?ărbătoarea de mîine Mă adre?ez bunătăţii dumneavoa?tră pentru a mă face ?ă-mi ţin făgăduiala. Fă-mi ge?tul prietene?c de a-mi trimite biletul prin aducător.
Al dumitale,
....      ,. ...
V. Alec?andri
Joi, [1879]
[1879] 1
Printre per?oanele de?tinate ?ă meargă la Berlin pentru a ?emna obligaţiile, nu ?-ar putea numi şi vărul meu Co?tachi Cozoni ? E?te mode?t, cin?tit şi activ.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE GRIGORE VENTURA
431
Mon cher Ventura,
1 janv. 1880
Ma lettre devant arriver k Bucare?t en meme temp? et peut-âtre meme plu?-tot qu'une depeche, je vou? ecri? ce?
538
539
fa
quelque? ligne?, â la hâte, pour vou? remercier de vo? feli-citation? amicale?, et vou? envoyer me? meilleur? ?ouhait? pour votre bonheur et vo? ?ucce? en tout genre.
Quand vou? voudrez venir, vou? ?erez le tre? bien recu â Mirceşti et vou? y trouverez un piano !
Tout a vou?,
V. Alec?andri
1  ian. 1880
Iubite Ventura,
Scri?oarea mea trebuind ?ă ajungă la Bucureşti în acelaşi timp, ?au poate chiar mai curînd decît o depeşă, vă ?criu ace?te cîteva rînduri la repezeală, ?pre a vă mulţumi pentru felicitările prieteneşti şi pentru a vă trimite cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoa?tră şi ?ucce?e de tot felul.
Cînd veţi dori ?ă veniţi, veţi fi foarte bine primit la Mirceşti şi veţi gă?i  aici  un pian!
Al dumneavoa?tră,
V. Alec?andri
Ci-joint deux depeche?, dont l'une ouverte par erreur .â cau?e de l'adre??e.
[1 uiuarie] 1880, Miceşti
Felicitări pentru Anul nou, pentru tine şi ca?telanii din Miclăuşani l, din partea coloniei din Mirceşti.
V. Alec?andri
■
Aici alăturat două telegrame, dintre care una de?chi?ă din greşeală din cauza adre?ei.
433
■
Mirceşti, 5 janv. 1880
432
CĂTRE ION GHICA
[ianuarie] 1880, Mirceşti
Felicitation? de nouvel an, pour toi et le? chatelain? de Michlauchany 1, de la part de la colonie de Mirceşti.
...
V. Alec?andri
.540
Cher vieux,
C'e?t demain le Iordin et apre?, la St. Jean. Sur la place, devant ma mai?on, on vient d'eriger une grande croix, en glace, un vrai chef-d'ceuvre. Cette vue me donne froid, tout en m'in?pirant de? ?entiment? religieux.
C'e?t pourquoi (?ic) je pen?e â ton jour de fete et je t'envoi? ce? ligne? pour te le ?ouhaiter bonne, heureu?e, bonne au point de la politique, heureu?e au point de vue de? affaire?.
Pui??ent le? nombreu?e? boucher de la foret d'Adjud ?e tran?former en or, afin de vexer le? autre? qui font de la Chambre et du Senat deux veritable? foret? de Bondy 1. Amitie? et felicitation? de la part de tou? le? mien?.
V. Alec?andri
541
■
Mirceşti, 5 ian. 1880
CĂTRE ION GHICA
Iubite prietene,
Mîine e?te Iordanul şi după aceea Sf. Ion. în piaţă, în faţa ca?ei mele, ?-a ridicat o mare cruce, de gheaţă, o adevărată capodoperă. Acea?tă privelişte mă îngheaţă, in?pirîndu-mi în acelaşi timp ?entimente religioa?e.
Iată pentru ce (?ic) mă gînde?c la ziua ta şi îţi trimit ace?te rîndurî pentru a ţi-o dori bună, fericită, bună din punct de vedere politic, fericită din punct de vedere al afacerilor.
Fie ca numeroa?ele trunchiuri din pădurea de la Adjud ?ă ?e tran?forme în aur, pentru ca ?ă fie vexaţi alţii care fac din Cameră şi din Senat două adevărate păduri din Bondy \ Amiciţii şi felicitări din partea alor mei.
V. Alec?andri
CĂTRE V. A. URECHIA
434
Mirceşti, 5 ianuarie 1880
Iubite domnule Urechia,
Bucuro? de a ră?punde la apelul ce mi-aţi făcut pentru Albumul macedo-român, vă trimit aice cîntecul lui Alexandru Makedon,1 reîntocmit, precît ?-a putut, din cîteva fragmente de poezii poporale cule?e la anul 1840 de răpo?atul meu amic A. Ru??o, în călătoriile ?ale pe malurile Dunărei.
Al d-voa?tre coleg şi amic,
V. Alec?andri*
* Semnăturii autografă, reproducere.
435
Mirceşti, 8 janv. 1880
Cher vieux,
L'impre??ion de De?pot avance et j'e?pere qu'elle ?era terminee dan? le courant de ce moi?.
Je deşire y mettre comme preface une lettre que j'adre??e au Kneaz 1, auquel cette piece a ete dediee ab-ovo; mai? je veux egalement t'exprimer publiquement me? remerciement? pour tou? le? ?oin? qu'en ta qualite de directeur tu a? donne? â la mi?e en ?cene de mon drame.
Tu trouvera? ci-contre le brouillon d'une lettre 2 que je t'adre??e. Si elle te convient, va bene, ?inon, fai?-y le? change-ment? que tu voudra?.
Une petite repon?e de toi ferait bien dan? le corp? de l'ouvr'age, mai? ?ai?-tu ce qui ?erait fort ?pirituel, c'e?t l'hi?toire de ce boyard qui, apre? avoir diete ?a lettre, en a efface tout le contenu, mot par mot, pour ?ati?faire?onorgueil.
Tout â toi,
TT    .,       t .
V. Alec?andri
- - ■■
■      '       ■ > ■
Mirceşti, 8 ian. 1880
Dragul meu,
Tipărirea lui De?pot înaintează şi ?per ?ă fie terminată în cur?ul ace?tei
luni.
Dore?c ?ă pun ca prefaţă o ?cri?oare pe care o adre?ez cneazului 1, căruia i-a fo?t dedicată acea?tă pie?ă ab-ovo *; dar vreau în acelaşi timp ?ă-ţi exprim în mod public mulţumirile mele pentru toată grija pe care, în calitatea ta de director, ai arătat-o punerii în ?cenă a dramei mele.
* „De la ou" — expre?ie folo?ită de Horaţiu, cu ?en?ul de: începutul începutului" (limba latină).
„de la
542
543
Vei gă?i alăturat ciorna unei ?cri?ori 2 pe care ţi-o adre?ez. Dacă-ţi convine, va bene, dacă nu, fă-i modificările pe care le vei dori.
Un mic ră?pun? din parte-ţi ar fi binevenit în corpul lucrării, dar ştii tu ce-ar fi foarte ?piritual ? E?te pove?tea acelui boier care, după ce şi-a dictat ?cri?oarea, a şter? tot conţinutul, vorbă cu vorbă, ca ?ă-şi ?ati?facă mîndria.
Al tău,
V. Alec?andri
436
■
Mirceşti, 12 janv. 1880
Cher vieux, je ?uiş enchante de la prome??e que tu m'a? faite de repondre â ma lettre x, mai? je doi? t'avertir que la publication de De?pot tire â ?a fin et que l'on va proceder de ?uite â l'impre??ion de ce qui va ?ervir de preface. Donc â l'ceuvre; j'atted? ton manu?crit avec impatience pour l'en-voyer â Mr Socec.
t Depui? la repre?entation de De?pot, no? auteur?, plu? ou moin? dramatique?, on ete empoigne? aux entraille? par le demon de la production, voire meme de la reproduction. Tant mieux pour le theâtre et pour la fameu?e înaintări a neamului romane?c.
Moi je continue â me prela??er dan? le? delice? infructueu-?e? de la pare??e... mai? gare... une foi? que j' aur ai di vor ce d'avec cette grande dame... je ne te di? que cela.
Ventura 2 a enfin accouche, le pere et l'enfant ?e portent bien. Qu-il u?e donc de me? ver? tant qu'il voudra; il e?t coutumier du fait et -cela me fait plai?ir.
Olane?co avait promi? de venire me voir; je ne compte pourtant pa? beaucoup ?ur ?a vi?ite du moment que Pri-beagu3 l'attend ?ur la ?cene du grand theâtre.
Je lui ?ouhaite un bon ?ucce?, bien merite pour la beaute de ?e? ver?.
J'ai ecrit au prince Demetriu? 4 en lui envoyant un certificat medical. Ce? piece? n'ont pa? eu le don de le convaincre de mon impo??ibilite â me rendre au Senat, car il m'a envoye une depeche dan? laquelle il cherche â me toucher en parlant du pre?tigiul ace?tui in?titut, et m'invite, en con?equence, â partir du pied de gauche. Je lui ai repondu zut, avec toute la polite??e due â un per?onnage de ce calibre. Soutien?-moi.
Miile bonne? amitie? de la part de ma petite colonie.
Tout â toi,
V. Alec?andri
P.S. A l'impremerie Socec on aura be?oin d'une affiche de De?pot pour imprimer le? nom? de? acteur? qui y ont de? role?. Donne l'ordre qu'on en mette une â la di?po?ition de Mr I?pire?co, dan? le ca? ou celui ci enverrait la chercher.
Mirceşti,  12 ian. 1880
Iubite prietene, ?înt bucuro? de făgăduiala pe care mi-ai făcut-o de a ră?punde ?cri?orii 1 mele, dar trebuie ?ă te anunţ că publicarea lui De?pot ?e apropie de ?fîrşit şi că ?e va proceda numaidecît la tipărirea a ceea ce va ?ervi ca prefaţă. Deci, la lucru; aştept manu?cri?ul tău cu nerăbdare pentru a-1 trimite d-lui Socec.
De la reprezentarea lui De?pot, autorii noştri, mai mult ?au mai puţin dramatici, au fo?t cuprinşi în măruntaie de demonul producţiei, ba chiar de al reproducţiei. Atît mai bine pentru teatru şi pentru faimoa?a înaintări a neamului române?c *.
Eu continuu ?ă mă de?făt în încîntările nerodnice ale lenii. .. dar fereşte... de îndată ce voi divorţa de acea?tă mare doamnă... nu-ţi ?pun decît acea?ta.
Ventura 2 a nă?cut în ?fîrşit, tatăl şi copilul ?înt bine. Să ?e folo?ea?că deci de ver?urile mele atît cît va vroi; e?te obişnuit ?ă o facă şi acea?ta îmi face plăcere.
Ollăne?cu făgădui?e ?ă vină ?ă mă vadă; nu mă bizui totuşi prea mult pe vizita ?a, de vreme ce Pribeagu3 îl aşteaptă pe ?cena marelui teatru.
* In original, în limba română.
îi dore?c un bun ?ucce?, bine meritat pentru frumu?eţea ver?urilor
?ale.
Am ?cri? prinţului Dimitrie 4 trimiţîndu-i un certificat medical. Ace?te pie?e nu au avut darul ?ă-1 convingă de impo?ibilitatea mea de a veni la Senat, căci mi-a trimi? o telegramă în care caută ?ă mă mişte vorbindu-mi de?pre pre?tigiul ace?tui in?titut * şi mă pofteşte, prin urmare, ?ă plec numai-decît. I-am ră?pun? zut, cu toată politeţea datorată unui per?onaj de a?emenea calibru. Su?ţine-mă.
Mii de bune amiciţii din partea micei mele colonii.
Al tău,
V. Alec?andri
P.S. La tipografia Socec va fi nevoie de un afiş al lui De?pot pentru a tipări numele actorilor care au aici roluri. Dă ordin ?ă ?e pună unul la di?poziţia d-lui I?pire?cu, în cazul în care ace?ta va trimite ?ă-1 caute.
437
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
-
Mirceşti,  14 jan. 1880
■ ■
Cher ami,
Je ?uiş ?an? doute indi?cret, mai? en votre qualite d'avo-cat, vou? ?avez que le? etre? plu? ennuye? et le? plu? ennuyeux de la terre ?ont ceux qui ?ont afflige? de proce?, vou? m'excu-?erez donc facilement de venir de nouveau vou? prier de venir â Mirceşti. Le? arbitre?1 ?ont nomme?, vou? et un cer-tain Katz, lequel, dit-on, ne m'e?t pa? foncierement ho?tile. J'e?pere donc qu'en cette premiere reunion, l'affaire ?era
în original, în limba română.
546
terminee. On n'attend que vou?. Le colonel Roznovano a promi? de mettre ?a mai?on â ma di?po?ition pour ?ervir de tribunal. Arrivez, je vou? embra??e et tout â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 14 ian. 1880
Iubite prietene,
Sînt fără îndoială indi?cret, dar, în calitatea dumitale de avocat, ştii că cele mai plicti?ite fiinţe şi cele mai plicticoa?e de pe pămînt ?înt cele care ?înt copleşite de proce?e, mă vei ierta deci cu uşurinţă dacă vin din nou ?ă te rog ?ă vii la Mirceşti. Arbitrii 1 ?înt numiţi, dumneata şi un oarecare Katz, care, ?e ?pune, nu-mi e?te chiar potrivnic. Nădăjduie?c deci că în acea?tă primă reuniune afacerea va fi încheiată. Numai pe dumneata te aşteaptă. Colonelul Roznovanu a făgăduit ?ă-mi pună la di?poziţie pentru a ?ervi de tribunal. Vino, te îmbrăţişez şi al dumitale.
■ ■
■
V. Alec?andri
■
CĂTRE GRIGORE VENTURA
■
438
■ .
.      .   •; ; ?      ■   ■ i
Mirceşti,. 15 ian, 1880
i
Cher confrere e?-art?,
Recevez me? ?incere? compliment? ?ur votre heureux accouchement, ain?i que me? remerciement?, non moin? ?incere?, pour l'idee que vou? avez eue de me nommer le parrain de votre enfant ll J'accepte avec plai?ir cet emploi honorifique et je fai? de? voeux pour le? ?ucce? prochain? de mon filleul dan? le monde.
Votre lettre en quatre point? a ete la bienvenue; et pour vou? le prouver, voici quatre ?trophe? 2 improvi?ee? â l'intention de votre petite Egyptienne.
547
„Eu ?înt ?printena Almee, Unduioa?ă * ca un pai. Cînd gazelă, cînd femee, Port în ?în un dulce rai.
Nilu-n mantie de apă Mă atrage ca un zeu. i, i: • , Lei şi tigri el adapă,
Dar nu ?tinge focul meu.
Su? pe ceruri mîndrul ?oare     - £ Arde-n flăcări şi ?cântei, Dar mai viu e arzătoare Flacăra din ochii mei.
Leul, Africa ?păimîntă Cu-al ?ău gla? ră?unător, în?ă gla?ul meu încîntă Chiar pe leu-ngrozitor.
Căci ?înt ?printena Almee Unduioa?ă ca un pai. Cînd gazelă, cînd femee. Şi pe ?înu-mi port un rai."
Voici, cher confrere, le? premier? ver?... mediocre?, que j'ai commi? depui? le moi? de ?eptembre. Il? vou? prouve-ront que je cultive la pare??e ?ur une grande echelle. . . Mai? â vrai dire- c'e?t n'e?t [pa?] cette grande dame qui me tient ?ou? ?a pantoufle et qui me rend improductif, c'e?t plutât une nevralgie dentaire agravee d'un juif avec lequel je ?uiş en proce?.
Fa??e le ciel que je ?oi? quitte ju?qu'au printemp?!
Quand comptcz-vou? monter votre piece? Je ?uiş tre? envieux d'a??i?ter â une de ?e? repreşentation?, ?i ce n'e?t â la premiere. Au moi? de fevrier je me propo?e de venir â Bucare?t. .. Cum ?ă fac ca ?ă nu trec pe?te Dunărea?
* Scri? mai întîi Fiica, apoi şter?.
548
Miile cho?e? aimable? de la part de? mien?, et tout â vou?,
V. Alec?andri
Je demande la fin de l'hi?toire du renard. Envoyez-moi le No du 14 j an vier, ain?i que tou? ceux qui ?uivront.
Vou? avez a??i?te, dit-on, â une lecture d'une piece de Damet et Cie. Qu'e?ţ-ce que c'e?t?... On ajoute que vou? y avez ronfle E?t-ce vrai?
Mirceşti,   15 ian. 1880
Iubite confrate întru arte,
Primiţi ?incerele mele complimente pentru fericita naştere, cum ?i mulţumirile mele, nu mai puţin ?incere, pentru ideea pe care aţi avut-o de a mă numi naşul copilului 1 dumneavoa?tră. Prime?c cu plăcere acea?tă ?arcină onorifică şi fac urări pentru apropiatele ?ucce?e ale finului meu în lume.
Scri?oarea dumneavoa?tră în patru puncte a fo?t binevenită, şi pentru a v-o dovedi, iată patru ?trofe 2 improvizate pentru mica dumneavoa?tră egipteană.
[.........■] *
Iată, iubite confrate, primele ver?uri.. . . mediocre pe care le-am comi? din luna ?eptembrie. îţi vor dovedi că eu cultiv lenea pe o mare ?cară. Dar, la drept vorbind, nu acea?tă mare doamnă mă ţine ?ub papucul ei şi mă face neproductiv, ci mai ale? o nevralgie dentară agravată de un evreu cu care ?înt în proce?.
Facă cerul ca ?ă le termin pînă în primăvară!
Cînd ?ocotiţi ?ă vă montaţi pie?a ? Sînt foarte curio? ?ă a?i?t la una dintre reprezentaţiile ?ale, dacă nu la premieră. în luna februarie îmi propun ?ă vin la Bucureşti. Cum ?ă fac ca ?ă nu trec pe?te Dunărea}**
* Urmează poezia în limba română de la p. 5'48; " ** în original, în limba română.
$49
Mii de lucruri plăcute din partea alor mei, şi al dumneavoa?tră,
V. Alec?andri
Cer ?fîrşitul i?toriei vulpii. Trimiteţi-mi nr. din 14 ianuarie, cum şi toate cele care vor urma.
Aţi a?i?tat, ?e ?pune, la lectura unei pie?e de Damet şi Comp. Ce e?le acea?ta? Se adaugă că aţi ?forăit. E?te adevărat?
CĂTRE ION GHICA
439
Mirceşti, 16 janv, 1880
Cher vieux, ta repon?e 1 e?t parfaite, je vien? de l'envoyer â Socec en meme temp? que la lettre que je t'ai adre??ee. Ă elle? deux elle? feront une preface originale â De?pot.
A-propo? de De?pot, fai?-moi connaître de ?uite la date de la premiere repre?entation, n'e?t ce pa? le 30 ?eptembre? Comment a reu??i la piece?2 d'Olane?co? Le public a-t-il
apprecie la beaute de? ver??
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 16 ian. 1880
Iubite prietene, ră?pun?ul1 tău e?te perfect, l-am trimi? lui Socec împreună cu ?cri?oarea pe care ţi-am adre?at-o. Ele amîndouă vor face o prefaţă originală lui De?pot. • ut. .
In ceea ce priveşte pe De?pot, fă-mi cuno?cută numaidecît data primei reprezentaţii, nu e?te 30 ?eptembrie ? Cum a reuşit pie?a 2 lui Ollăne?cu ? Publicul a apreciat el frumu?eţea ver?urilor?
Al tău,
V. Alec?andri
440
,        Mirceşti, 1 fevr. 1880
Cher vieux, pui?que le? Cozadini 1 ?e trouvent â Bucare?t, il ?erait bon de cau?er de l'affaire en que?tion. II a le plu? grand deşir qu'elle abouti??e. Madame Balche, au be?oin, pourrait y apporter ?e? bon? office?. Pour ma part, j'attend? Cozadini, â ?on retour, pour convenir en?emble de la rencontre de? deux jeun? gen?, qui devra avoir lieu apre? Paque?.
Bonne chance â Olane?co 2, quant â Damet, je te con?eille de prendre beaucoup de cafe, bien fort, pendant la lecture de ?a piece.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti,   1 febr. 1880
•
Iubite prietene, pentru că Cozadinii 1 ?e gă?e?c la Bucureşti, ar fi bine ?ă vorbeşti de?pre afacerea în che?tiune. Are cea mai mare dorinţă ?ă izbutea?că. Doamna Bal?, la nevoie, ar putea ?ă aducă aici un ajutor preţio?. în ce mă priveşte, îl aştept pe Cozadini, la intoarcerea ?a, pentru a ne înţelege împreună a?upra întîlnirii celor doi tineri, care ar trebui ?ă aibă loc după Paşte. .
Noroc lui Ollăne?cu 2, cît de?pre Damet, te ?fătuie?c ?ă iei multă cafea, foarte tare, în timpul lecturii pie?ei ?ale.
Al tău,
V. Alec?andri
BIBLIOTECA _ CENTRALA — UNIVERSITARA CLUJ-NAPOCA. //
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
441
Mirceşti, 5 fevr. 1880
Iubite Negruzzi,
înainte de toate îţi fac cuno?cut că am primit dicţionarul lui Cihac \ că am ră?pun? învăţatului no?tru etimologi?t pentru a-i mulţumi, şi că i-am şi trimi? un exemplar din gramatica macedo-română a lui Boiagi2.
Acum ?ă venim la întrebarea ce-mi faci, dacă iarna acea?ta a fo?t roditoare pentru mine ? Cu durere ră?pund că nu! O nevralgie complicată cu un proce?3 mi-au ?ecat creierii şi m-au împiedicat de a produce măcar o ?ingură ?trofă.
Planuri am multe în cap, dar cînd vreau ?ă mă pun pe lucru, ?e prezintă dinaintea ochilor mei imaginea hidoa?ă a unui tîrtan ne?pălat, cu care mă judec pentru o tîlhărie a lui, foarte păgubitoare mie. Cum dar ?ă te in?piri, cînd muza drăgălaşe ?e metamorfozează într-o dihanie cu perciuni şi îmbrăcată în pielea dracului?
De?pot ?e tipăreşte la Socec; pe?te vro opt zile ţi-oi tri-mete unul din cele întîi exemplare. Nu rămîne decît ultima jumătate de coală ?ub tea?c.
Cu ce, dar, ?ă-ţi îndepline?c dorinţa în privirea foaiei Convorbirilor ?
Portofoliul meu e gol de tot. Iată în?ă ce-ţi propun: ne-am deci? cu Ion Ghica ?ă pre?chimbăm un şir de ?cri?ori amintitoare de timpurile trecute. Po?ed păn-acuma trei epi?tole 4 foarte intere?ante ce mi-a trime? Ghica.
Dacă-ţi convine, ?înt gata a le pune la di?poziţia foaiei Convorbirilor. Acele ?cri?ori nu ?e ating nicidecum de politica zilei; ele ?înt nişte preţioa?e ?chiţe de moravuri vechi şi de datini i?torice. Aştept ră?pun?ul d-tale, păn-a nu-ţi comunica copie după dîn?ele.
Te-ai mirat de a nu videa numele meu în tabla de materii a anului trecut? Aceeaşi mirare mă coprinde şi pe mine, căci de cînd te-ai aruncat în braţele politicei, ai cam legat
552
de gard literatura. Să ?perăm în?ă că vom veni în curînd la po?tul no?tru.
Eu n-am fo?t la Bucureşti de pe la octomvrie, fiind ?păi-mîntat de gerul iernei. Socot în?ă ?ă mă duc la Senat pe la ?fîrşitul lui fevruar, dacă... etc.
Zici că ai ?ă pleci pe?te vro 15 zile?. . . De ce nu te-ai opri cîteva cea?uri la mine? Pornind dimineaţa din Ia?i, ajungi pe la 11 orc la gara Mirceşti, şi ?eara, cu trenul expre?, te îndrumezi ?pre Bucureşti.
Programul e le?ne de urmat şi totodată de natură a-mi produce o mare ?ati?facere.
Amic ?incer,
■
V. Alec?andri
■
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
442
Mirceşti, 7 fevr. 1880
Dragă Moş Pi?oi,
„în pulberea du?ă de vînturi Sub paşii noştri călători, Cîtă-i luată de pe flori Şi cîtă, vai, de pe mormînturi! Voi ce purtaţi cupa la gură. Ah! deşertaţi cupa deplin... A morţilor cenuşă ?ură Pre?ară ade? dulcele vin" ! Prin urmare, te aştept cu clondirul şi cu colac cald. Să ne vii ?ănăto? şi voio?.
Vineri la 5 1/2 ?eara, vei gă?i tră?ura la gară. Complimentele noa?tre d-nei Pi?ozki, ?ărutări lui Alec?ăndrel şi ţie belşug în toate,
V. Alec?andri
55;
CĂTRE V. A. URECHIA
443
CĂTRE ION GHICA
445
Mirceşti, 8 fevr. 1880
Iubite domnule Urechia,
Cînd ne-am întîlnit în vagon, mi-aţi cerut pentru Albumul macedo-romăn un articol de literatură care ?ă prindă loc mai mult decît cîntecul lui Alec?andru Macedon l. Bucuro? de a vă împlini dorinţa, vă trimit o i?torioară de început de amor 2, după cum ?e începeau amorurile pe la anul 1840. De vă convine, bine, de nu, trimiteţi-mi manu?cri?ul3 îndărăt, fiindcă nu am altul, şi primiţi în loc expre?ia ?imţirilor mele de ?timă ?i de amicie.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
444
Mirceşti,  11 februarie 1880
Iubite Negruzzi,
îţi ?criu în grabă, căci plec la Roman pentru proce?ul 1 meu. Necazurile ce am nu-mi la?ă capul liber pentru ocupări literare. Sper în?ă că voi ?căpa în curînd de buclucuri şi atunci mă voi gîndi cu drago?te la copila noa?tră: foaia Convorbirilor. Cît pentru ?imţirile lui Ion Ghica către d-ta, eu cred că eşti înşelat. Oricum, cînd voi merge la Bucureşti, voi avea o explicare cu el. Pană atunci te îmbrăţişez. Ai ?ă mai ?tai mult în Iaşi?
Amic devotat,
V. Alec?andri
Mirceşti, 28 fevr. 1880
Cher vieux,
Oui, je ?uiş tre? hereux d'avoir trouve la rara avi? 1 qui ?'e?t epri? de ma petite ţerre de Patraşcani et qui me l'a ?oufflee moyennant une ?omme de quelque? millier? de ducat?, auxquel? je devrai ma tranquillite, ain?i que ma liberte. J'avai? de? dette?, beaucoup de dette?, par con?equant autant de ?ouci?. Evallah! je vai? enfin connaître le jour de la deli-vrance. Ne plu? pen?er au capital du, ne plu? m'inquietter de? paiement? de? interet?, envoyer promener au paradi? St. George? et St. Demetre 2. Quel bonheur !. .. c'e?t de?or-mai? que je vai? travailler â tete repo?ee, ?i Dieux me prete vie.
J'ai certain? affaire? â mettre en ordre, avânt moft depart 3, et j 'e?pere pouvoir partir ver? le 2 mar?. . . Donc â bientot, mon vieux.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Je revien? aujourd'hui de Ja??i ou j'ai a??i?te a Ten-terrement du beau-pere de Mărie. Encore un'vieux de parti.
Mirceşti, 28 febr. 1880
■  '• ■ ■        .      ■ <■ urii   ■   ■ - "iuSj
Iubite prietene, ., •_ , . ,.
Da, ?înt foarte fericit că am gă?it pa?ărea rară *1 care ?-a îndrăgo?tit de mica mea moşie din Pătrăşcani şi care mi-a ?uflat-o pentru o ?umă de oîteva mii.de ducaţi, de care depindea liniştea mea, cum şi libertatea mea.
* în original, în limba latină.
555
554
Aveam datorii, multe datorii, prin urmare tot atîtea griji. Slavă. Domnului! * voi cur.oaşte, în ?fîrşit, ziua eliberării. Să nu mă mai gînde?c la capitalul datorat, ?ă nu mă mai îngrijorez de plata dobînzilor, ?ă-i trimit ?ă ?e plimbe în paradi? pe St. Gheorghe şi St. Dumitru 2. Ce fericire I ... de acu înainte oi lucra cu capul liniştit dacă Dumnezeu mă la?ă ?ă trăie?c.
Am unele afaceri de pu? în ordine, înaintea plecării 3 mele şi ?per ?ă pot pleca pe la 2 martie . . . Deci pe curînd, prietene.
Al tău,
V. Alec?andri
M-am întor? a?tăzi de la Iaşi unde am fo?t de faţă la înmormîntarea" ?ocrului lui Mărie. încă un bătrîn plecat.
■
■
:
446
■
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Bucureşti, 9 martie 1880
Dragă,
Ajungînd la Galaţi am tra? în gazdă la Răşcanu 1 cu care am vorbit de?pre d-1 Roia. Deşi, în adevăr, păn-acum nu i-au încredinţat po?tul de director penitenţiarului, mi-au promi? că în curînd îi va gă?i un loc ?ati?făcător. A doua zi am plecat ?pre Bucureşti, unde am ?o?it cu bine, deşi ?eara au fo?t cam rece, nu am ?imţit frigul.
Aice ?înt foarte bine in?talat în odaia mea, pregătită de amicul2 no?tru cu toată îngrijirea. E caldă şi curată. Pe dîn?ul l-am gă?it ?ănăto? şi foarte doritor de a veni la Mir-
CeşlL.iv i     ■■■■    «*:&,  . ■ 4jj   . .....      ,.:,r: ,V *ni,t)! ,eC1
. .Timpul nu pare a intra în fazele călduroa?e a primăverii, de aceea nu am curajul ?ă mă pun la drum. Mi-ar. fi greu ?ă
* în original, în limba turcă.
556
fac un voiaj lung încotoşmanat cu flanele, cu paletouri şi în blani care mă obo?e?c pe?te mă?ură. Am dar de gînd ?ă ?criu lui Michel Daniel3 ca ?ă trimeată banii la Emmelina Raymond şi ?ă ?criu totodată ei ca ?ă facă formalităţile nece?are, pe care le voi indica, ?pre de?tabularea ipotecii de pe Borzeşti 4. Voi aştepta încă vro trei zile şi voi lua hotă-rîrea definitivă întru acea?ta. Am primit o ?cri?oare de la Mărie 5, în care îmi ?pune că mai are a şedea vro 15 zile în pat. Mă tem foarte mult ?ă nu i ?e fi întîmplat ca la Monaco. Se vede că ?-au deci? a ?e muta din Bucureşti, în?ă unde? Nu ştiu.
Sfîrşind, te rog, dragă, ?ă nu mi te o?teneşti mai mult decît trebuie căci ?ănătatea e averea cea mai preţioa?ă pentru amîndoi. Te ?ărut împreună cu Margareta şi cu Gro?ana 6.
Complimente d-nei Leonard,
V. Alec?andri
Am primit oghialul.
■ ■ ■
447
■ . ■
■
■
: i
Bucureşti, 15 mart. 1880
Dragă,
Am primit o ?cri?oare de la dl. Străje?cu prin care îmi propune ca ?ă meargă în locul meu la Pari? pentru ca ?ă termine afacerea mea cu d-na Emmeline Raymond fc. D-lui îmi cere numai plată drumului pentru mergere şi întoarcere, precum şi cîte 40 franci pe zi, pentru cheltuieli de şedere în Pari?.
Toate ace?te ?ome ?e pot ?ui la 2 000 franci, prin urmare înţelegi că nu pot primi propunerea d-?ale, căci mi-ar conveni mai bine ?ă-i cheltuie?c eu decît altul pe ?ama mea.
Afară de acea?ta, eu am pu? la cale lucrurile a?tfel ca ?ă nu fie nevoie de prezenţa mea la Pari?.
Foarte mă bucur că ?-au întor? coco?tîrcii în ?at. Senin de primăvară! Vei putea mai cu le?nire completa numerarea
557
celor 6 000 de ?tejari. Oricum în?ă, nu face prea mult zel, căci graba ?trică treaba.
Aici e vreme de?tul de frumoa?ă, în?ă aerul e?te încă rece la umbră. Eu nu mă la? de blană.
Am petrecut a?eară la Flore?cu. Prince?a Alina şi Eliza 2 m-au întrebat de mata şi le-am ră?pun? că te ocupi cu curcile.
Te ?ărut,
V. Alec?andri
Complimente d-nei Leonard. Sărutări Margaretii şi Gro?anii.
■
448
Bucureşti, 16 mart. 1880
Dragă,
Am citit ?cri?oarea lui Mitică adre?ată lui Va?ili 1 şi am răma? foarte mulţemit de hotărîria ce au luat de a trata direct cu Berla pentru moşie. El ar fi trebuit de mult ca ?ă ieie deprindere de a ?e ocupa de trebile lui şi de a nu ?e la ?a pe tînjală, contînd pe alţii.
Cît pentru conduita lui cătră mata, nu te măhni, nici nu baga de ?eamă. Va veni o zi unde el ?ingur va recunoaşte măgăria lui. Pană atunci, ?ă ne cătăm de trebile noa?tre şi ?ă dăm dracului toate ?upărările, de orice natură, căci ele nu merită ?ă le dăm vreo importanţă. De?tule necazuri am avut, de?tul amar am înghiţit. E timp ?ă devenim mai nepă?ători pentr.u ca ?ă ne pă?trăm ?ănătatea.
Aice vremea ?-au îndreptat. Ziua e ?oare frumo?, în?ă noaptea e?te încă rece. Toţi zic că am intrat în primăvară. . . încep a crede şi eu, căci pe aici au venit coco?tîrcii.
M-am întîlnit cu Madamme Gracia şi cu Eva 2 la un pictor 3 unde mă du?e?em cu Ghica 4 pentru ca ?ă văd portretul unui jidan... foarte bine lucrat. D-lor au cercat ?ă-mi facă reproşuri că nu m-aş fi du? ?ă le văd la Iaşi, în?ă le-am curmat vorba zicîndu-le că alţii merită reproşuri, iar nu eu...
558
Pe?te zi au venit şi Calimab-Catargiu la noi. L-airi primit de?tul de rece.
A?tăzi am audienţă la Doamna... Ce ?-a întîmpla, nu ştiu...
Vă ?ărut pe toate,
V. Alec?andri
Alecu 5 ?-au du? la vînat fiind duminecă.
449
Bucureşti,  17 mart. 1880
Dragă,
Obrăznicia lui Buium au trecut pe?te toate marginele. Trebuie înfrânat. îţi trimit înapoi telegramele lui pentru ca ?ă le araţi d-lui Străje?cu. El va face prin procuror con?tatarea fal?ului şi a?tfel îl vom ţinea pe jidan la mînă. Sînt de părere în?ă ca procurorul ?ă nu-1 deie încă în judecată, ci ?ă ţie pe capul lui ameninţarea de a-1 da pe mîna ju?tiţiei ori cînd voi cere-o.
Am ră?pun? lui Kozoni. Ieri am fo?t la Doamna care m-au primit cu amabilitatea obicinuită.
Vă ?ărut,
V. A.
■
■
450
Gioi, [Bucureşti, martie 1880] 1
Dragă,
Manca au ?cri? ?urorii ?ale ca ?ă ridice din ca?a Măriei lucrurile ?ale. Femeia care păzeşte ca?a nu îndrăzneşte ?ă
559
la?e a ?e lua nimica din ca?ă şi au trimi? ?ă mă întrebe ce ?ă facă? Eu ?înt de idee ca ?ă aştepte păn, ce-a veni aice Mitică, pentru ca ?ub ochii lui ?ă ?e ieie lucrurile, altminteri ar putea ?ă fie i?torii.
Precît am auzit, Mitică şi Mărie au de gînd ?ă ?e mute la Iaşi. Nu ştiu dacă manca a vroi ?ă-i urmeze acolo. Te îndemn în?ă ca ?ă o ?fătuieşti a nu ?e împotrivi, ci din contra, ?ă meargă cu copila unde or crede părinţii. Nu ar fi din partea mancii, care-i femeie cuminte, ?ă ?e de?partă de Mărgărita.
Eu ?înt ?ănăto?. Am fo?t ieri la Senat şi am gă?it pu?tiu. De ar fi ?ă urmeze tot a?tă nelucrare, nu văd ce caut aici la Bucureşti?...
Marţi viitoare încep lucrările Academiei2. Poate că acolo voi ave ceva de lucru. Fii cuminte şi nu te o?teni.
Te ?ărut,
■
V. A.
451
Bucureşti, 20 mart. 1880
Admir hărnicia matale, în?ă încă o dată te îndemn a nu face mai mult decît puterile te iartă. Aice au plouat ieri toată ziua şi au umplut uliţele cu glod. Muntenii ?înt foai te bucuroşi în privirea agriculturei, dar bucureştenii ?înt nemulţemiţi în privirea primblării lor la şo?ea.
Nu ştiu dacă au plouat şi pe la noi, cred în?ă că ploaia au trebuit ?ă ude tot pămîntul României independente.
A?tăzi avem mare ?eanţă la Academie în prezenţa lui Vodă, care e?te prezidentul no?tru.
Muntenii vroiau ?ă vie cu toate decoraţiile lor, dar le-am tăiat pofta.
Sofia Catargi are un proce? la Roman, pe la ?fîrşitul lunei. Ea ?e roagă de mata ?ă o primeşti a şedea vro două zile la Mirceşti. Şederea ei nu te va opri nicidecum a-ţi căuta de treabă, căci îi va ţinea companie Margareta.
Lui Alecu nu-i prea bine; l-am ?ilit ?ă nu meargă a?tăzi la Curtea de Ca?aţie.
Eu ?înt ?ănăto? şi te ?ărut împreună cu Margo şi cu Gro-?ana.     , ,
Dacă ai avea prilej ?ă ne trimiţi vro doi colaci şi vro două piepturi de pa?trama de gî?că, bine ai face.
452
26 mart. 1880
Dragă, ?înt foarte mulţemit că ai ?o?it cu bine aca?ă şi că ai gă?it pe toţi ?ănătoşi. Eu ?înt bine. Am primit reţeta, precum şi proce?ul verbal.
Cuminte ai făcut că ai terminat che?tia pămîntului preotului.
Alecului e tot aşa, în?ă au mer? ieri la vînat.
Te ?ărut,
V. A.
453
Bucureşti, 31 mart. 1880
Dragă,
Sînt foarte mulţemit că nu mai ai mulţi copaci 1 de numărat, că trebile merg ?trună la Mirceşti şi mai cu ?eamă că eşti ?ănătoa?ă. Eu merg bine şi amicul2 no?tru ?-au ?culat din pat şi chiar voieşte ?ă ?e ducă mîini la Curtea de Ca?aţie, dar l-oi opri de a ?e expune la o?teneală.
Ieri am fo?t la ma?ă mare, la Curte, în?ă n-am mîncat mai nimica, ferindu-mă de bucate necăjite. Pe urmă m-am du? la reprezentaţia lui De?pot, care au avut mare ?ucce?, şi, între acte, am mer? în vecinătate, la Madamme Oteteli?anu3,
560
561
unde am gă?it o ?ocietate numeroa?ă de dame care vroiau ?ă mă ?ărute..., dar nu m-am dat.
I?teţul no?tru ginere 4 nu au mai pu? piciorul pe aice, în?ă ieri au ?cri? cneazului în che?tia banilor ce mai are a lua de la noi. Soma e?te de 1 272 franci. Cneazul i-au făcut un re?pun? foarte a?pru, dîndu-i pe?te na? pentru purtarea lui, şi eu i-am trimi? prin Teodor Ro?etti 50 de napoleoni, banii mei cei de pe urmă.
Cît pentru re?tul de 272 franci, te rog, dragă, ?ă-i trimiţi îndată Măriei, odată cu cei 800 fr. a cadoului meu, pentru ca ?ă ne achităm cît mai degrabă.
De?pre mine n-ai grijă. Cînd oi ave nevoie de bani, ţi-oi ?crie ?ă-mi trimeţi vro 500 de franci.
M-am înţele? cu Sulzer care mi-au ?pu? că au recomandat ginerului lui Hau?knecht ?ă ?e ferea?că de a-ţi ocaziona cea mai mică ?upărare cu copacii şi că au primit ve?tea că toate merg bine. El m-au a?igurat că de voi avea trebuinţă de vro 2 000 galbini, va putea ?ă mi-i avan?eze în luna lui mai.
Cînd ai de gînd ?ă te duci la Iaşi?
Te ?ărut de o mie de ori,
V. Alec?andri
Cneazul te ?ărută şi te ?fătuieşte ?ă nu te obo?eşti.
454
Bucureşti, 6 april 1880
Dragă,
Sper că ai ?căpat de număratul copacilor şi că nu te-ai o?tenit pe?te mă?ură. Eu ?înt ?ănăto? şi am de gînd ?ă plec la Mirceşti de azi, ?îmbătă, într-o ?ăptămînă ?pre a fi de duminica Floriilor aca?ă. Amicului1 no?tru tot nu-i e?te bine, în?ă de vro trei zile ie?e şi merge la Curtea de Ca?aţie, deşi ?e ?imte încă ?lab.
Mărie mi-au ?cri? că doreşte foarte mult ?ă vadă pe Mărgărita. Dacă ai putea gă?i o zi di?ponibilă ca ?ă te repezi
la Iaşi, i-ai face mare bucurie ducîndu-i copila, împreună cu banii, 272 franci.
Cred că n-oi ave trebuinţă de bani pană la plecarea mea de aice căci am câştigat pîn-acum cu Academia şi cu teatru 600 franci şi pană cînd m-oi porni, voi mai cîştiga încă vro 400. Am ?ă-ţi cumpăr o rochie de vară frumoa?ă şi o robe de chambre. Ţi-aş cumpăra şi o capelă dacă aş gă?i după gu?tul meu. Nu ai nevoie de o mantilă de mata?ă neagră? Ră?punde-mi.
Am mare dorinţă ?ă mă întorc aca?ă căci acum trebuie ?ă fi înverzit gradina.
Te ?ărut împreună cu Mărgărita şi Gro?ana,
V. Alec?andri
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
455
■   '  • -
..      ■     ■ -
Mirceşti,   17 april 1880'
Iubite moş Pi?oi,
întorcîndu-mă aca?ă din oraşul Bucureşti (?ic !), am gă?it răvaşul tău adre?at Paulinei pentru hultoane. Go?podina, ocupată cu grijitul ca?elor şi cu confecţionarea bunătăţilor ?tricătoare de ?tomah, precum cozonaci, pa?ca, ouă etc, n-au avut timp ?ă-ţi ră?pundă şi m-au în?ărcinat pe mine ?ă-ţi dau ve?tea ?upărătoare că mai toţi hultonii au pierit a?tă-iarnă. Trebuie început lucrul din nou, prin urmare trebuie răbdare !
Am lă?at pe amicul no?tru Cantacuzene 1 bolnav şi foarte ?lab. Din cauza acea?ta el n-au putut ?ă vie la Mirceşti ca ?ă petreacă ?ărbătorile cu noi.
Mă îngrije?c mult de?pre ?tarea lui şi am teamă ?ă nu o ducă mult.
562
563
Cogălniceanu merge la Pari? ca amba?ador m locul lui Calimah-Catargi care trece la Londra. îţi închipui pe Cogal-niceanu căzut în minele cocotelor? Halal de din?ul 1
Vă urăm ?ărbători fericite şi vă trimitem o mie de vorbe afectuoa?e.
V. Alec?andri
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
456
Mirceşti, 18 aprilie 1880
Vă mulţume?c pentru dedicarea pie?ei d-voa?tre, in?pirată de ?imţul patrioti?mului; nu cred în?ă, în împrejurările de a?tăzi, direcţia teatrului din Iaşi ?ă o poată reprezenta, precum nici Convorbirile literare ?ă o poată publica în coloanele ?ale.
Oricum ?ă fie, vă îndemn a continua încercările d-voa?tre dramatice şi vă trimit cu acea?tă ocazie a?igurarea ?timei mele.
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 1 mai 1880
457
Cher vieux,
Nou? voici au premier mai pour de? diner? ?ur l'herbe, avec l'agneau roti traditionnel et le pelin, ?an? oublier le? laoutar? qui, en l'honneur de Ro?etaki chantent:
„Tu-mi ziceai o dată, Eu ziceam de două,
564
Tu-mi ziceai de trei Eu ziceam de patru etc."
C'e?t le premier jour de chaleur agreable, depui? un temp? immemorial, au??i me ?ui?-je paye une bonne promenade â la lounka. Que de ro??ignol?, que de coucou?, que de mer-le? ... on ?e croirait â la Chambre. Tu ?ai? qu'en cherehant bien on en trouvera pa? mal de ro??ignol? dan? le? poche? de quelque? ?errurier? *2 et autre Patarlăgeni. Quant aux coucou? et aux merle?, il? foi?onnent.
Sai?-tu qu'elle [e?t] tre? bonne l'hi?toire du voi?in de notre ami le kneaz3? Je l'ai recontre ?ouvent ayant â ?e cote? ?a jolie petite femme et ?on grand ?abre de bataille, mai? je ne me doutai? pa? qu'il fut un con?ummateur de con-fiture? ra?tifollante. ** Tanto jiovine et ja cânta .. . ?
Encore un qui finiră â Balamouc, conduit par l'amour et le? confiture?!
Nou? organi?eron? une ?cie â notre ami, au??itot que nou? le reverron? gaillard et parfaitement remi? de ?a goutte et de ?e? autre? infirmite?.
J'ai lu l'accu?ation de la România liberă, contre Lecca .4 Elle e?t rude et pour peu qu'elle ?oit â moitie fondee, l'ex mini?tre de la guerre meriterait d'etre raye de? cadre? et encadre dan? un lieu de detention ... Mai? e?t-ce vrai ? . .. Pour ma part, je le croi? .. . l'inculpe a une figure â cela.
J'ai commence, enfin, la feerie 5 que je t'ai promi?e; â bientot le premier acte, pour que tu en commande le decor .... Cette piece ?era mon di?cour? de reception dan? le comite theâtral6. Plu? tard je tâcherai de profiter de l'hi?toire coca??e du voi?in d'Alexandre pour la fourrer dan? quelque drolerie. J'y placerai au??i quelque? phra?e? choi-?ie? dan? deux lettre? que l'on m'a apportee? de Focşani" et qui ?ont de vrai? modeîe? de ?tyle epi?tolaire amoureux .. . Li? ceci:
„Regretabilă domnişoară Chrî?tino! Amor — Fidelitate — Speranţă — Iluzie — inocentă
SOI
■
* V. Alec?andri ortograf iază, în glumă, numele lui Grigore Serurie cu omonimul ?ău francez ?errurier = lăcătuş.
** Probabil cuvînt inventat; de poet.. ..-.   .. . •
565
— A?igurarea intimului meu amor care vă con?erv şi mă nutre?c cu ?peranţa că veţi fi de acord şi equivalentă la cele ?cri?e de mine.
— imagina de angel în co?tum de inocenţă care mi-a reamintit de Zeiţa Wenu? în muntele Olymp care chemîn-du-1 pe Tannhau?er favoritul ei ?ă vie la dîn?a .. .
— între noi nu era decît un ?tînjen, cu toate ace?te mi ?e părea că era un kilometru.
— Strîngîndu-ne minele şi inimile cele palpitînde, aş fi dorit ?ă pot cere con?olenţă de la ceea ce po?edă mi?terul, ?pre a mă degajia de Vice-ver?a.
— Ilaritate, da,, ilaritate ! .... Nu te iube?c, hmm ! Nu te iube?c? mai bine tac, nu mai zic nimic.
— Rivalului meu M .... ah, ?înt în ?tare cîtcodată ?ă-i dau morfină (un fel de plantă adormitoare) ca ?ă mă pot Urca în balcon la d-ta şi ?ă-ţi vorbe?c verbal.
— Cu inima zdrobită te pără?e?c. Cu greu, ah ! m-am deci? a comite acea?ta, dar a mea virtute e cu totul obo?ită !
etc, etc, etc, etc.
Tu voi? ce qu'a produit le u ?curt! Fai?-en part â Laurianu. Ce ?era ?a punition.
No? amitie? â tou? pour toi et le? tien?,
V. Alec?andri
Encore deux â troi? phra?e?:
— Adio, ?cumpa mea, adio ! regret că n-ai profitat ?ă vezi ce po?ed în mine, ?ă guşti dulceaţa ?inului meu şi altele.
— Cu braţele întin?e la ceruri, cu ochii plini de lacrimi pătrunzătoare, cu pârul ridicat în ?u? şi cu inima palpitîndă, mă ?ub?etnn al d-tale care te-a iubit adevărat ?incer.
— * Ţi-oi purta ?cri?orile în ca?a mea de fier, ?pre eternă memorie, ?pre aducere-aminte şi ?uvenire şi dacă Dumnezeu îmi va da putere ?ă trăie?c mai mult decît d-ta,. te voi conduce şi la mormînt, şi acolo ?ă te împodobe?c de flori, precum pînă azi mi le-ai dat d-ta, ş-apoi ?ă plîng amar.
Ahj ah ! ah! Adio, rămn ferice, > ■
_,_ aud : '■■ latauto?a
* începe cu cuvintele: „Dacă Dumnezeu", ulterior şter?e. '
566
P.S. Nu ?înt aşa de nebun precum a ?pu?-o M., căruţ bucuro? aş mai da morfină (o plantă adormitoare), că îmi lip?eşte ceva. Eu de felul meu ?înt un băiat foarte liniştit... etc.
Mirceşti,  1 mai 1880
Iubite prietene,
Iată-ne la întîi mai pentru prînzuri pe iarbă verde, cu mielul fript tradiţional şi cu pelinul *, fără a uita pe lăutari ** care, în cin?tea lui Ro?etaki cîntă:
[........ j ***
E?te prima zi de căldură plăcută după un timp îndelungat, de aceea mi-am îngăduit o bună plimbare în luncă ****. Ce de privighetori, ce de cuci, ce de mierle . . . te-ai crede la Cameră. Ştii că după o bună căutare ?-ar gă?i de?tule privighetori în buzunarele unor Serurie 2 şi altor Patarlăgeni. Cît de?pre cuci şi mierle, aceştia mişună.
Ştii că e?te foarte bună i?toria vecinului prietenului no?tru cneazul3 }-L-am întîlnit ade?ea avînd alături de el pe frumoa?a şi mica ?a ?oţie şi marea lui ?abie de luptă, dar nu puteam bănui că e?te un con?umator de dulceţuri ra?tifolante *****. Aşa de tînără şi ea cîntă . . . ? ******
încă unul care va ?fîrşi la Balamuc, condu? de drago?te şi de dulceţuri !
Vom organiza o far?ă ******* prietenului no?tru, de îndată ce îl vom revedea zdravăn şi foarte bine vindecat de guta ?a şi de celelalte infirmităţi.
Am citit acuzaţia României libere împotriva lui Lecca4. E?te dură şi dacă e?te numai pe jumătate întemeiată, fo?tul mini?tru al armatei ar merita ?ă fie şter? din cadre şi încadrat într-o închi?oare . .. Dar e?te adevărat ? . . . în ce mă priveşte, o cred . . . inculpatul are o figură pentru aşa ceva.
* în original, în limba remână.
** în original, în limba română, cu ortografie franceză. *** Urmează ver?urile în limba remână de la p. 564 — 565. **** In original, în limba română, cu ortografie franceză. ***** Cf. aici p. 565 ?ub?ol.
****** în original, în limba italiană, pro?t ortografiat. *******De fapt monter une ?cie ă quelqu'un în?emnează, „a plicti?i pe cineva repeiîndu-i la infinit aceeaşi mi?tificare".
567
Am început, în ?fîrşit, feeria5 pe care ţi-am făgăduit-o, pe curînd primul act, pentru ca ?ă comanzi decorul. Acea?tă pie?ă va fi -di?cur?ul meu de recepţie în Comitetul teatral5. Mai tîrziu voi încerca ?ă mă folo?e?c de i?toria hazlie a vecinului lui Alexandru pentru a o băga în ceva caraghio?. Voi folo?i acolo şi cîteva fraze ale?e din două ?cri?ori care mi-au fo?t adu?e de la Focşani şi care ?înt adevărate modele de ?til epi?tolar de drago?te . . . Citeşte acea?ta:
[................] *
Vezi la ce a dat naştere u-ul ?curt! ** Informează-1 pe Laurian. Acea?ta îi va fi pedeap?a.
Amiciţiile noa?tre ale tuturor, pentru tine şi pentru ai tăi,
V. Alec?andri
încă două ?au trei fraze:
Quel temp? fait-il â Bucare?t? Chez nou?, pluie, vent, orage? et â l'heure qu'il e?t, 7 heure? du ?oir, le thermometre e?t de?cendu â 6 degre? de chaleur. On ?'attend â de la neige pour cette nuit. Ce ?erait du propre ... dan? le moi? de mai, le moi? de? ro?e?! .... Merci.
En juin, on me mettra â la porte pour cau?e de grijitul ca?ii. J'en profiterai pour aller â Sinaia en pa??ant par Bucare?t et Gherghani.
En attendant, ne fera?-tu pa? d'excur?ion? dan? no? parage? 3 ?
Ma femme et mai fille t'envoient, ain?i qu'â Madame Ghica leur? compliment? affectueux. J'y ajoute le? mien?.
V. Alec?andri
Ca y e?t! il neige en ce moment. 6 heure? du matin 8/20 mai! J'ai ouvert expre? ma lettre pour t'annoncer cette nouvelle meteorologique.
Et l'on appelle cela un gouvernement!
458
Mirceşti, 7 mai 1880
Cher vieux,
Ta ?econde lettre 1 a păru dan? le? Convorbiri, la 3-eme paraîtra dan? le prochain numero; je vien? d'en envoyer une copie â Jacque? Negruzzi. Ce? lettre? intere??ent beaucoup et ont un grand ?ucce?, il faut le? continuer. Tu m'a? raconte quelque? trait? de la vie de Pelimon 2, l'auteur de? Ciocoii vechi. C'e?t un excellent ?ujet de lettre et qui te four-nirait l'occa?ion de parler du merite litteraire de ?on roman, tout en jetan un coup d'oeil retro?pectif ?ur l'epoque ou ce malheureux Pelimon a vecu. On verra ce qu'etait â cette epoque un auteur et ju?qu'â quel point la litterature a ete de tout temp? une marâtre peu nourriciere.
* Urmează exemplele în limba română de la p. 565 — 566. ** în original, în limba română.
*** Urmează exemplele în limba română de la p. 566 — 567.
Mirceşti, 7 mai 1880
Iubite prietene,
A doua ta ?cri?oare 1 a apărut în Convorbiri, a treia va apărea în numărul viitor; i-am trimi? o copie după ea lui Iacob Negruzzi. Scri?orile ace?tea intere?ează mult şi au un mare ?ucce?, trebuie ?ă le continui. Mi-ai pove?tit cîteva a?pecte din viaţa lui Pelimon 2, autorul Ciocoilor vechi. E?te un excelent ?ubiect de ?cri?oare şi care ţi-ar da prilejul ?ă vorbeşti de?pre meritul literar al romanului ?ău, aruncînd în acelaşi timp o privire retro?pectivă a?upra epocii în care a trăit ace?t nenorocit Pelimon. Se va vedea ce era un autor în acea epocă şi pînă la ce punct literatura a fo?t în toate timpurile o mamă vitregă care nu-şi hrăneşte copiii.
Cum e timpul la Bucureşti ? La noi, ploaie, vînt, furtuni şi la ora actuală, ora 7 ?eara, termometrul ?-a ?coborît la 6 grade pe?te zero. Ne aşteptăm ?ă ningă în noaptea a?ta. Ar fi culmea, în luna lui mai, luna trandafirilor ! . . . Mulţume?c.
In iunie o ?ă fiu dat afară, din cauza grijitului ca?ii *. Voi profita de a?ta ca ?ă mă duc la Sinaia, trecînd prin Bucureşti şi Ghergani.
în original, în limba română.
568
569
în aşteptare, n-ai face o excur?ie pe meleagurile noa?tre3? Soţia şi fiica mea îţi trimit atît ţie, cît şi doamnei Ghica complimentele lor afectuoa?e. Adaug pe ale mele.
V. Alec?andri.
S-a făcut! Ninge în clipa a?ta. La şa?e dimineaţa, 8/20 mai. Am de?chi? înadin? ?cri?oarea ca ?ă-ţi anunţ acea?tă noutate meteorologică.
Dacă şi a?ta ?e mai cheamă guvernare!
459
Mirceşti, 14 mai 1880
Domnule director general al teatrelor,
Primind din partea d-voa?tră încunoştiinţarea numirei 1 mele ca membru onorific în Comitetu teatrelor, mă grăbe?c a vă ră?punde că prime?c cu mare plăcere acea?tă în?ărcinare. Voi fi fericit de a aduce concur?ul meu la dezvoltarea Teatrului Naţional, împreună cu d-voa?tră şi cu ceilalţi membrii ai Comitetului, cărora In?titutul no?tru dramatic vă dato-re?te o mare parte din progre?ul ce au făcut în ultimii ani.
' Vă rog dar, domnule director general, ?ă primiţi a?igurarea deo?ebitelor mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
460
■ ■
Mirceşti, 14 mai 1880
• " . .   . .   .     . ;.    ■ . •
Cher vieux,
L'aimable Darmet1 m'ayant envoye une nouvelle intitu-lee Mixandra, ecrite et publiee par Uri en langue roumaine,
j'ai cru devoir repondre â cette polite??e par une autre et je lui ai expedie par la poşte une brochure de De?pot-Vodă.
En fai?ant cet acte de courtoi?ie, j'avai? un vague pre??en-timent que l'aimable Darmet ?ai?irait cette nouvellle occa-?ion pour nou? dire â tou? le? deux de? gentille??e? de ?on cru, afin de ?oulager ?a bile et de faire ?a cour â la hidoa?a pocitură .. . Cela n'a pa? manque! Mon homme ?'e?t ?ervi de ce crachoir ?emiofficiel qui ?'e?t intitule Românul, tandi? qu'il devait ?'appeler Ţiganul, pour donner libre cour? â ?e? expectoration?. Cette foi? pourtant, je remarque que ?e? glaire? ont une couleur plu? bilieu?e, preuve que le mal aigu a fait de ?en?ible? progre? chez le feuilletoni?te du Românul. Or, ?ai?-tu â qui il faut attribuer cette aggravation ? A l'hi?-toire de Dragane?co ! 2
Cette petite anecdote a ete un veritable coup de ma??ue pour le? ?oi-di?ant? critique? du theâtre. Il? en ?ont encore tout etourdi?. On le voit â leur ?tyle et â leur? idee? incohe-rente?.
Le? troi? feuilleton? du Crachoir ?eront ?uivi? de plu?ieur? autre?,, car le patient n'en a pa? fini avec ?on e??ai d'erein-tement. Tu m'obligera? en m'envoyant la ?uite.
Ah! tu t'e? ri?que de goinfrer pendant deux heure? la un banchet în onoarea armatei et tu t'en re??en? peniblement. C'e?t, bien fait. Poi?on pour poi?on, je prefere Guichard3.
Enfin le beau temp? e?t revenu ! Quel bonneur de ?e griller au ?oleil en regardant la verdure ... L'herbe e?t ?i fraîche qu'on en mangerait. Comme je comprend? le? 'boeuf?, il? en mangent eux et ne ?ont pa? pour cela de? auteur? en herbe !
Je viendrai â Bucare?t ver? le commencement de juin. Je travaille ferme, en attendant, â notre feerie4; je t'aver-ti? qu'elle exigera de? depen?e? a??ez grande? en decor? et co?tume?.
Tou? le? mien? me chargent pour Mme Ghica et toi de leur? compliment? affectueux.
Tout â toi,
1
V. A lec?andri
Mirceşti, H mai 1880
Iubite prietene,
Amabilul Darmet1 trimiţîndu-mi o nuvelă intitulată Mixandra, ?cri?ă şi publicată de el în limba română, am crezut că trebuie ?ă ră?pund ace?tei politeţi printr-o alta şi i-am expediat prin poştă o broşură din De?pot-Vodă.
Făcînd ace?t act de curtoazie, aveam un vag pre?entiment că amabilul Darmet ?e va folo?i de acea?tă nouă ocazie ca ?ă ne ?pună amîndurora gentileţi în felul lui, pentru a-şi uşura necazul şi a face curte hidoa?ei pocituri * . . . Acea?ta n-a dat greş! Omul meu ?-a folo?it de acea?tă ?cuipătoare ?emi-oficialâ care ?e intitulează Românul, cînd ar fi trebuit ?ă ?e cheme Ţiganul, ca ?ă dea cur? liber expectoraţiilor lui. Totuşi, de data acea?ta bag de ?eamă că flegma ?a e?te mai veninoa?ă, dovadă că boala gravă a făcut progre?e ?imţitoare la foiletoni?tul Românului. Or, ştii tu cui trebuie atribuită acea?tă înrăutăţire ? I?toriei lui Drăgăne?cu! 2
Acea?tă mică anecdotă a fo?t. o adevărată lovitură de măciucă pentru aşa-zişii critici dramatici. Sînt încă zăpăciţi. Se vede după ?tilul şi după ideile lor  fără  nici  o legătură.
Cele trei foiletoane ale Scuipătoarei vor fi urmate de mai multe altele,, căci pacientul n-a terminat cu încercarea lui de critică violentă. îmi vei
face un ?erviciu trimitîndu-mi urmarea.
r
Ah! te-ai încumetat ?ă te ghiftuieştj timp de două ore la un banchet în onoarea armatei ** şi te ?imţi pro?t. Aşa îţi trebuie. Otravă pentru otravă, prefer pe G-uichard 3:
în ?fîrşit timpul frumo? a revenit! Ce fericire ?ă te prăjeşti la ?oare, privind verdeaţa . . . Iarba e aşa de proa?pătă că-ţi vine ?-o mănînci. Cît îi înţeleg pe boi, ei o mănîncă, şi eu toate ace?tea nu ?înt autori în devenire !
Voi veni la Bucureşti pe la începutul lui iunie. în aşteptare, lucrez ?traşnic la feeria 4 noa?tră; te previn că va cere cheltuieli de?tul de mari pentru decoruri şi co?tume. .
Toţi ai mei mă în?ărcinează cu complimentele lor afectuoa?e pentru d-na Ghica şi pentru tine. • c
Al tău,
V. Alec?andri
■\:   *,. ** fn original, iii ijmba rcmână. 572
461
Mirceşti, 15 mai 1880
Cher vieux,
Voiri le premier acte de la feerie de Pepelea. Je t'enverrai ?ucce??ivement le? autre? afin que tu pui??e? commander le? decor? et le? co?tume? â temp?. II faudra egalement char-ger Flechtenmacher ou quelqu'un d'autre de compo?er la mu?ique.
A mon pa??age par Bucare?t, nou? nou? entendron? pour la di?tribution de? role?.
J'avoue pourtant que la mi?e en ?cene de cette piece exi-gera de? depen?ez a??ez forte?. La direction pourra-t-elle, devra-t-elle le? ri?quer? Quoiqu'elle decide, je terminerai la piece pui?que je l'ai commencee, ?auf k la jeter au panier ?i elle pre?entait trop de difficulte k etre montee.
Con?ulte Gatineau k ?e ?ujet.
Quel beau temp?, hein ? Comme il fait bon!
Je travaille ?ou? ma petite veranda, entoure de me? petit? chien? et je me ?en? reellement vivre â l'ai?e en plein air.
Re?pire-t-on un peu â Bucare?t ?
Tout k toi,
V. Alec?andri Mirceşti, 15 mai 1880
Iubite prietene,
Iată primul act al feeriei Pepelea. Ţi le voi trimite pe rînd pe celelalte, pentru ca ?ă poţi comanda la timp decorurile şi co?tumele. Va trebui de a?emenea ?ă în?ărcinezi pe Flechtenmacher ?au pe altcineva ?ă compună muzica.
La trecerea mea prin Bucureşti ne vom înţelege în ceea ce priveşte di?tribuirea rolurilor.
Mărturi?e?c în?ă că punerea în ?cenă a ace?tei pie?e va cere cheltuieli de?tul de mari. Direcţia va putea, va trebui ea ?ă le rişte ? Oricum ar hotărî,
573
eu voi termina pie?a, pentru că am început-o, chiar de-ar trebui ?-o arunc la coş, dacă va prezenta prea multe dificultăţi ca ?ă fie montată.
Con?ultă pe Gatino în privinţa acea?ta.
Ce vreme frumoa?ă, nu ? Ce bine e!
Lucrez pe mica mea verandă înconjurat de căţeii mei şi mă ?imt în adevăr trăind în voie în aer liber.
La Bucureşti ?e mai poate re?pira?
Al tău,
V. Alec?andri
462
■
Mirceşti, 25 mai 1880
Cher vieux, mon travail a ete interrompu par plu?ieur? circon?tance? facheu?e?. Je t'enverrai pourtant bientât le ?econd acte.
Ta combinai?on de repre?entation mixte a du bon. J'y reflechirai, et nou? en cau?eron? largement quand je vien-drai â Bucare?t, c'e?t dan? une douzaine de jour?. Ne pen?e-tu pa? que le? piece? francai?e?, repre?entee? le meme ?oir que le? piece? roumaine?, feront du tort â celle?-ci par le jeu de? acteur?? II faudra partager le? recette? entre le? deux troupe?. Cela produira un deficit ?en?ible dan? la cai??e du Theâtre National. Enfin, nou? verron? â examiner la cho?e.
Manole?cu et la Romane?co ?ont en bonne voie, tant mieux ! L'e??ai ?era reu??i   . ..
Miile bonne? amitie? de la part de la colonie de Mirceşti.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Ne pourrai? tu pa? m'indiquer exactement le jour du voyage de Bratiano â Ja??i? II e?t une per?onne qui de?i-rerait beaucoup le voir et lui cau?er ... ju?tice (?ic). Re-pond?.
574
Mirceşti, 25 mai 1880
Iubite prietene, lucrul meu a fo?t întrerupt de mai multe împrejurări neplăcute. îţi voi trimite totuşi în curînd actul al doilea.
Combinaţia ta de reprezentaţie mixtă merge. Mă voi gîndi la acea?ta şi vom di?cuta pe larg cînd voi veni la Bucureşti, acea?ta pe?te două?prezece zile. Nu crezi tu că pie?ele franţuzeşti, reprezentate în aceeaşi ?eară cu pie?ele româneşti, vor dăuna ace?tora prin jocul actorilor? Va trebui ?ă fie împărţite reţetele între cele două trupe. Ace?ta va produce un ?imţitor deficit în ca?a Teatrului Naţional. în ?fîrşit, vom vedea examinînd lucrul.
Manole?cu şi Romanea?ca ?înt pe cale bună, atît mai bine! încercarea va fi izbutită . . .
Mii de bune amiciţii din partea coloniei de la Mirceşti,
Al tău,
V. Alec?andri
Nu poţi ?ă-mi indici cu precizie ziua călătoriei lui Brătianu la Iaşi ? E?te o per?oană care ar dori mult ?ă-1 vadă şi ?ă-i vorbea?că .. . de?pre dreptate (?ic). Ră?punde.
■
[Mirceşti, p. 25 mai 1880]1
Mon cher vieux, voici le ?econd acte de Pepelea. II faut t'entendre avec le machini?te pour le miroir. Je croi? qu'il ne lui ?era pa? dificile de trouver un truc qui fa??e mouvoir rapidement le? toile? repre?entant une ?auterelle deux loup? un dindon et une grenouille.
Di?-moi ?i ma feerie te ?emble, ju?qu'â pre?ent, de nature â etre montee avec quelque ?ucce?. J'aborde maintenant le troi?ieme acte.
Depui? hier, il tombe dan? no? parage? un veritable deluge.
Tout â toi,
V. Alec?andri
575
[Mirceşti, p.  25 mai 1880]1
Iubite prietene, iată actul al doilea din Pepelea. Trebuie ?ă te înţeleg1 cu maşini?tul pentru oglindă. Cred că nu-i va fi prea greu ?ă gă?ea?că un truc care ?ă facă ?ă ?e mişte repede pînzele care reprezintă o lăcu?tă, doi lupi, un curcan şi o broa?că.
Spune-mi dacă feeria mea ţi ?-a părut, pînă în prezent, în ?tare ?ă fie montată cu oarecare ?ucce?. Mă apuc acum de actul al treilea.
De ieri, cade pe meleagurile noa?tre un adevărat potop.
Al tău,
V. Alec?andri
464
Mirceşti, [p. 25 mai 1880]1
Cher vieux,
Le? chaleur? tropicale? qui regnent en ce moment â Bucare?t doivent produire ?ur certain? cervaux un certain ramolli??ement; cela m'explique la confu?ion de la Zaherea avec le Zahăr dan? le crane de Grandea. Lăcu?tă Vodă en profitera.
La feerie ?erait achevee deja ?an? le? miile interruption? auxquelle? je ?ui expo?e pendant le printemp? â la campagne. Ce ?ont de? vi?ite? continuelle? et de? vi?iteur? a??omant? auxquel? je ?uiş oblije de faire de? polite??e?. Il? ne veulent pa? comprendre que mon temp? e?t precieux et il? me volent me? heure? de travail comme ?i c'etaient de? recompen?e? nationale?.
Malgre eux, pourtant, j'ai termine" le ?econd acte et je te l'ai envoye hier. En ce moment j'aborde le troi?ieme que je terminerai dan? deux jour? . .. â moin? que le train de onze heure? ou celui de 5 heure? ne m'amenent encore de? geneur?.
J'ai l'intention de quitter Mirceşti dan? une huitaine ou une dizaine de jour?. Je me rendrai pour 24 heure? â Bucare?t et, ?i tu e? pret nou? iron? en?emble faire une cour?e â Cu?-
576
tendje ou Sinaia. Nou? verron? la mer ou le? montagne?, ou tou? le? deux, et nou? re?pireron? â plein? poumon?.
„L'A?ociaţiunea Tran?ilvană pentru literatura şi cultura poporului române?c" vient de m'envoyer un diplome * de membre honoraire ... II y e?t dit que D.V.A. e?t dechiarat * partecipe la toate drepturile ce i ?e cuvine dupe ?tatute.
Bon ! Me voilâ pa??er â l'etat de participe, maintenant! Oh! le? grammairien?.
Ou allon? nou?? J'ai envie de dire comme ce gamin qui repondait: je va? ** chez vou?.
Tout â toi,
V. Alec[?andri]
Mărie te prie d'agreer de ?a part *** autant de remercie-ment? que contenait de timbre? ton dernier envoi. Elle y ajoute encore une petite cargai?on pour ... l'avenir.
Miile bonne? amitie? de la part de Mirceşti â Ghergani.
Mirceşti, [p. 25 mai 1880]»
Iubite prietene,
Căldurile tropicale care domne?c în ace?t moment la Bucureşti trebuie ?ă producă a?upra unor anumite creiere un anumit ramoli?ment; acea?ta îmi lămureşte confuzia dintre Zaherea şi Zahăr, din capul lui Grandea. Lăcu?tă-Vodă va avea de profitat.
Feeria ar fi fo?t deja terminată fără numeroa?ele întreruperi la care ?înt ?upu? pe timpul primăverii la ţară. Neîncetat ?înt vizite şi vizitatori ?upărători, faţă de care ?înt obligat ?ă fiu politico?. Ei nu vor ?ă înţeleagă că timpul meu e?te preţio? şi îmi fură orele de lucru ca şi cum ar fi recompen?e naţionale.
In ciuda lor, totuşi, am terminat al doilea act şi ţi l-am trimi? ieri. In ace?t moment mă apuc de al treilea pe care îl voi termina în două zile ... numai dacă trenul de la ora un?prezece ?au cel de la ora cinci nu-mi aduce iarăşi ?tînjenitori.
* Cuvînt inde?cifrabil, poate de.
** Scri? iniţial vai? şi corectat în va?.
*** In original, repetat de ?a part.
577
Am de gînd ?ă pără?e?c Mirceştii pe?te opt ?au zece zile. Mă voi duce pentru 24 de ore la Bucureşti şi, dacă eşti gata, vom merge împreună ?ă facem un drum la Cu?tendje ?au la Sinaia. Vom vedea marea ?au munţii, ?au pe amîndouă, şi vom re?pira din adîncul plămînilor.
„A?ociaţiunea Tran?ilvană pentru literatura şi cultura poporului române?c" mi-a trimi? o diplomă 2 de membru de onoare ... Se ?pune acolo că D.V.A. e?te dechiarat * partecipe la toate drepturile ce i ?e cuvine dupe ?tatute **.
Bine! Iată-mă trecut acum în ?tare de partecipiu! Vai! gramaticienii. Unde mergem? îmi vine ?ă ?pun ca acel băiat care ră?pundea: merg la dumneavoa?tră. ţ
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB BOLOGA, PREŞEDINTELE „ASTREI"
465
Mirceşti, 28 mai [?.v.] 1880
Domnule pre?ident,
Primind deploma de membru onorariu al „A?ociaţiunei Tran?ilvane pentru literatura şi cultura poporului român", viu a vă ruga ?ă arătaţi onorabililor mei colegi ?incerele mele mulţumiri pentru marea di?tincţiune ce mi-au făcut.
Ştiind a preţui actul de alegere unanimă cu care am fo?t onorat la 4 augu?t 1879 în Sighişoara *, mă ?imt fericit de a aduce partea mea 'de concur? la realizarea ?copului patriotic al onorabilei A?ociaţiuni Tran?ilvane.
Primiţi, vă rog, domnule pre?ident, încredinţarea înaltei con?ideraţii a devotatului d-voa?tră ?ervitor şi coleg,
V. Alec?andri
* Cf. aici p. 577 ?ub?ol.
** în original, în limba română.
CĂTRE ION GHICA
466
Mirceşti, 3 juin 1880
Cher vieux, je termine au courant de la plume le 3e acte de Pepelea, et je te l'envoie, afin que [tu] prenne? une idee du decor et de? acce??oire?. On peut commander â Pari? ou â Vienne de? tete en carton de grenouille? etc. Quant au Union, il faut un truc particulier. Je me rappelle avoir vu â Pari?, cette tran?formation ?ubite d'un homme en dindon. A? tu recu le ?econd acte?
Avânt de quitter Mirceşti, je chercherai â terminer le 4e acte.
Tout â toi,
VA
-
Mirceşti, 3 iunie 1880
Iubite prietene, termin în fuga condeiului actul al treilea dia Pepelea şi ţi-1 trimit pentru ca ?ă-ţi faci o idee de decor şi de acce?orii. Se pot comanda la Pari? ?au la Viena capete de carton de broaşte etc. Cît de?pre curcan, trebuie un truc ?pecial. îmi aminte?c că am văzut la Pari? acea?tă tran?formare ?ubită a unui om în curcan.
Ai primit actul al doilea?
înainte de a pără?i Mirceştii, voi căuta ?ă termin actul  al patrulea.
Al tău,
V. A.
579
467
Mirceşti, 6 juin 1880
Cher vieux,
Ayant joui de deux jour? de pluie, j'ai bâcle le 4eme acte Le voici. Mai? a?-tu recu le 2eme et 3eme? Je ?uiş a??ez inquiet ?ur leur ?ort en con?ider ation de l'ordre qui regne dan? l'expedition de? lettre?. II me re?te â accoucher du 5eme acte. Cela ?era fait bientât.
Quant tu aura? pri? connai??ance de l'en?emble pour le? decor? et le? acce??oire?, tu me dira? ?i tu pen?e? que la piece pourra etre montee. Dan? ce ca?, je reverrai le texte qui a ete ecrit au courant de la plume et qui ?an? doute a be?oin de correction?.
Le? aventure? de Pepelea peuvent ?e continuer chaque annee dan? une nouvelle ?erie de tableaux. Mai? ce qui con-tribue uniquement au ?ucce? de paraille? feerie? c'e?t la mi?e en ?cene. Plu? le? co?tume? ?ont riche? ou drole?, plu? le? machinerie? ?ont parfaite?, et plu? la piece a de? chance? de faire de l'argent.
Je ?uppo?e que le? Soime?co? et autre? Damet? 1 de ce calibre ne chercheront pa? â trouver de la haute litterature dan? une ?imple piece â truc?.
A bientot,
V. Alec?andri
Mirceşti, 6 iunie 1880
Iubite prietene,
Profitînd de două zile de ploaie, am i?prăvit in grabă actul al 4-lea. Iată-1. Dar le-ai primit pe al 2-lea şi al 3-lea? Sînt îngrijorat de ?oarta lor, ţinînd ?eamă de ordinea care domneşte în expedierea ?cri?orilor. îmi rămîne ?ă dau naştere actului 5. A?ta ?e va face în curînd.
Cînd vei lua cunoştinţă de?pre tot ce-i nece?ar pentru decoruri şi acce?orii, îmi vei ?pune dacă ?ocoti că pie?a va putea fi montată. In ace?t caz,
580
voi revedea textul care a fo?t ?cri? în fuga condeiului şi care fără îndoială are nevoie de corecturi.
Aventurile lui Pepelea pot fi continuate în fiecare an într-o nouă ?erie de tablouri. Dar ceea ce contribuie în mod ?pecial la ?ucce?ul ace?tor feerii e?te montarea. Cu cît co?tumele ?înt mai bogate ?au mai caraghioa?e, cu cît maşinăriile ?înt mai perfecte, cu atît pie?a are mai multe şan?e ?ă aducă bani.
Bănuie?c că Şoime?cu şi alţi Dameţi 1 de acelaşi calibru nu vor căuta ?ă gă?ea?că literatură înaltă într-o ?implă pie?ă cu trucuri.
Pe curînd,
V. Alec?andri
468
Mirceşti, Duminica Mare, [8 iunie   1880]1
Cher vieux,
J'apprend? que la circulation e?t de nouveau interrom-pue entre Barboche et Tecoutchi ou ailleur?. Diable ! et moi qui me propo?ai? de partir ver? la fin de la ?emaine pro-chaine. Comment vai?-je faire ?i d'ici la l'admini?tration ne prendra pa? le? me?ure? nece??aire? au retabli??ement de la circulation?
O, Strou?berg 2! 6 Bratianu ! ... pui??iez-vou? derailler ! Moi ?eul en etre cau?e etc. 3
Je n'ai pa? lu le Românul, ne le recevant pa?, mai? j'ai lu quelque? extrait? de l'en-cinq-clique de Ro?etaki dan? le Timpul. Vieux charlatan! II faut qu'il ?oit arrive â un cer-tain degre de ramolli??ement pour croire â l'efficacite de ?e? dithyrambe? creu?e? 4.
L'impudence peut-elle produire le? mâme? re?ultat? que la ?otti?e ? II paraît que ?i.
581
Cette manie de ?'attribuer cyniquement tout ce qui ?'e?t fait de bon et de grand dan? le pay? e?t l'effet, ou d'une maladie mentale ou d'une impudence ehontee. Elle con?titue en tout ca? un type 5 excellent pour la ?cene. Faut-il l'y exhi-ber? Qu'en di?-tu? Ilme ?ourit et me donne de? demangeai-?on? aux bout de? doigt?.
Je terminerai ce? jour?-ci le 5eme acte de Pepelea. Tu a? du recevoir au??i le 4eme acte hier ou aujourd'hui.
Quand je viendrai a Bucare?t, je reverrai mon manu?crit et j'y ferai le? changement? et le? correction? que nou? croi-ron? convenable? afin de faciliter la mi?e en ?cene de cette machine â truc?.
Pen?e?-tu neanmoin? que ce genre de piece?, bien et ?oig-neu?ement montee?, attirent le public de Bucare?t? S'il en etait ain?i, on pourrait chaque annee faire de? allonge? â la piece primitive et y ajouter de nouveaux tableaux, en retranchant le? ancien?. Ce ?erait peut-etre une mine a??ez riche â exploiter dan? l'interet de la cai??e du theâtre.
Cela n'empechera pa? la mi?e en ?cene d'oeuvre? litterai-re? qui fa??ent honneur â notre repertoire dramatique, oeu-vre? â belle? tirade? qui ?e jouent d'ordinaire devant une ?alle qua?i-vide.
Je t'enverrai â Bucare?t ou â Ghergany, ?i tu l'aime? mieux, une depeche qui t'indique le jour exact de mon arri-vee dan? la capitale.
Comment ?e pr e?enţe ta recolte? La mienne ju?qu'â pre?ent a un a?pect fort ?ati?fai?ant.
No? amitie? â Ghergany.
Tout â toi,
; J .
V. Alec?andri
îi,
x. j ■.,,..   ..    .    ■ ........ ■
., ,  , .. Mirceşti, Duminica Mare, [8 iunie 1880]1
11 i ...... ■■■■ -
Iubite prietene, ;
Aflu că circulaţia e?te din nou întreruptă între Bărboşi şi Tecuci ?au aiurea! La naiba! Şi eu care îmi propuneam ?ă plec la ?fîrşitul ?ăptăminii
viitoare. Cum o ?ă fac dacă pînă atunci admini?traţia nu va lua mă?urile nece?are pentru re?tabilirea circulaţiei?
O, Strou?berg !2 O, Brătianu! . .. de-aţi putea deraia şi voi! Eu ?ingur ?ă fiu cauza etc.3
N-am citit Românul, fiindcă nu-1 prime?c, dar am citit cîteva extra?e din „enciclica"* lui Ro?etaki în Timpul. Şmecher bătrîn! Trebuie ?ă fi ajun? la un anumit grad de ramoli?ment pentru a crede în eficacitatea găunoa?elor ?ale lăudăroşenii4.
Obrăznicia poate ?ă producă oare aceleaşi rezultate ca pro?tia? Se pare că da. 1 . .
Acea?tă manie de a-şi atribui cu cini?m tot ce ?-a făcut bine şi mare în ţară e?te ?au efectul unei boli mintale, ?au al unei obrăznicii neruşinate. Con?tituie, în orice caz, un tip 5 excelent pentru ?cenă. Oare n-ar trebui dat în vileag? Tu ce ?pui? îmi ?urîde şi îmi dă mîncărimi în vîrful degetelor.
O ?ă termin zilele ace?tea actul al 5-lea din Pepelea. Tu trebuie ?ă fi primit de a?emenea actul al 4-lea, ieri ?au a?tăzi.
Cînd voi veni la Bucureşti, îmi voi revedea manu?cri?ul şi voi face ?chimbările şi corecturile pe care le vom ?ocoti potrivite, pentru a uşura punerea în ?cenă a ace?tei maşini cu trucuri.
Crezi totuşi că ace?t gen de pie?e, montate bine şi cu grijă, vor atrage publicul din Bucureşti? Dacă ar fi aşa, ?-ar putea face în fiecare an continuări la pie?a primitivă, adăugîndu-?e noi tablouri, ?coţîndu-?e cele vechi. Ar fi poate o mină de?tul de bogată de exploatat în intere?ul ca?ei teatrului.
Acea?ta nu va împiedica punerea în ?cenă a unor opere literare care ?ă facă cin?te repertoriului no?tru dramatic, opere cu tirade frumoa?e, care ?înt jucate de obicei în faţa unei ?ăli aproape goale.
îţi voi trimite la Bucureşti ?au la Ghergani, dacă preferi, o telegramă care ?ă-ţi indice ziua exactă a ?o?irii mele în capitală.
Cum ?e prezintă recolta ta? A mea pînă acum are o înfăţişare de?tul de mulţumitoare. -     ..
Sentimentele noa?tre prieteneşti la Ghergani.
Al tău,
.... . .
V. Alec?andri
■ ■•■ fi;
* In textul original, joc de cuvinte enciclique = enciclică şi en-cinq-clique = clică în cinci [?].
CĂTRE GEORGES DUCA
469
Mirceşti, 8 juin 1880
Mon cher George?,
Pauline cherche â me mettre â la porte depui? plu?ieur? jour?, mai? je lui ai demande dix jour? de repit pour commen-cer et terminer une grande machine de feerie naţional, de?-tinee au theâtre. Je vien? d'erî bâcler le? quatre premier? acte?; ?i me??ieur? le? mou??afir? avait le bon e?pri ?ă mă ierte pendant deux jour? ?eulement, je bâclerai le cinquieme, haut la main, apre? quoi je partirai pour Sinaia. Nou? ?omme? aujourd'hui dimanche, c'e?t donc ver? la fin de la ?emaine prochaine que je fer ai mon apparition parmi? vou? autre? et que je pourrai repondre â l'invitation indirecte de la Prince??e.
J'ai deja eu l'occa?ion de faire la connai??ance de ?on frere 1 au chateau meme de Viede et de parcourir ?a magni-fique foret, entraine?, tou? le? deux, dan? un tilbury par un trotteur â haute pre??ion. C'e?t un fort aimable Prince qui aime beaucoup la France, en depit de Mr de Bi?mark.
Je ?erai heureux de le revoir et de cau?er avec la Prince??e de ?on projet d'opera 2, mai? ce que ?urtout me ?eduit en pre?pective c'e?t d'a??i?ter aux ?ceance? de Mr Jean. Je veux voir par me? propre? yeux ?i vou? ete? au??i delicieu-?ement bete? â Sinaia qu'on l'e?t â Mirceşti.
Mon?. Jean3 dit Hin, hin! ... C'e?t prodigieux! Mile Margot 4 dit Terţei (li?ez ceri?e?). C'e?t r an ver?ant! Lui joue du piano ? Elle dan?e la ca?acea?ca ... quelle generation, mon Dieu! Avon? nou? jamai? ete de cette force â l'âge de ?e? moutard? phenomene?? J'en doute. Et voilâ pourtant, cher ami, ce qui nou? rend franchement heureux. Le re?te fait plai?ir, tout au plu? !
Je me promet? d'augmanter le? perplexite? de Lucie et le? colere? d'Eucharie 5 au whi?t, etant tre? fort â ce jeu, demend? plutot â ta mere. Ainci â bientot, cher coquin de
neveu, j'accepte avec plai?ir l'ho?pitalite de ton chalet et je compte en u?er longuement.
Ta tante vou? embra??e tou?, me re?erve ce plai?ir pour le moment de mon arrivee lâ-ba?.
Une depâche vou? avertira du jour de mon debarque-ment.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 8 iunie 1880
Iubite George?,
Paulina caută, de mai multe zile, ?ă mă dea afară din ca?ă, dar i-am cerut răgaz zece zile pentru a începe şi a termina o mare maşinărie de feerie naţională, de?tinată teatrului. Am dat gata primele patru acte; dacă domnii mu?afiri * ar avea bunul-?imţ ?ă mă ierte ** numai pentru două zile, aş da gata pe al cincilea numaidecît, după aceea aş pleca la Sinaia. Sîntem a?tăzi duminică, deci pe la ?fîrşitul ?ăptămînii viitoare îmi voi face apariţia printre voi şi voi putea ră?punde la invitaţia indirectă a Prinţe?ei.
Am avut deja ocazia ?ă fac cunoştinţă cu fratele1 ?ău chiar la ca?telul de Wied şi ?ă parcurg frumoa?a ?a pădure, purtaţi, amîndoi, într-un tilbury, de un trăpaş ?ub înaltă pre?iune. E?te un prinţ foarte plăcut care iubeşte mult Franţa, în ciuda d-lui de Bi?mark.
Aş fi fericit ?ă-1 revăd şi ?ă vorbe?c cu Prinţe?a de?pre proiectul operei 2 ?ale, dar ceea ce mă cucereşte ca per?pectivă e?te ?ă a?i?t la şedinţele d-lui Jean. Vreau ?ă văd cu proprii mei ochi dacă ?înteţi tot atît de încîntăror de proşti la Sinaia cum ?întem la Mirceşti.
Dl. Jean3 zice hîm, hîm ... ! E?te uimitor! D-ra Margot 4 zice Terţei (citeşte cireşi). E?te încîntător! El cîntă la pian ? Ea dan?ează câzăcea?ca... ce generaţie, Dumnezeule! Am fo?t noi vreodată de acea?tă forţă la vîr?ta ace?tor mucoşi-fenomen ? Mă îndoie?c. Şi iată totuşi, iubite prietene, ce ne face cu adevărat fericiţi. Re?tul ne face cel mult plăcere!
îmi făgăduie?c ?ă fac ?ă crea?că uimirea Luciei şi furiile Euhariei 5 la whi?t, fiind foarte tare la ace?t joc, întreabă mai bine pe mama ta. Deci
* în original, în limba română cu ortografie franceză ** In original,-în limba română.
pe curînd, iubite ştrengar nepot, prime?c cu plăcere o?pitalitatea vilei tale şi ?ocote?c ?ă o folo?e?c mult timp.
Mătuşa ta vă ?ărută pe toţi, îmi pă?trez acea?tă plăcere pentru clipa ?o?irii mele acolo.
O telegramă vă va înştiinţa de?pre ziua debarcării mele.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE V. A. URECHIA
470
Mirceşti, 8 iunie 1880
Iubite colegule,
Dacă cunoaşteţi adre?a d-lui Quintana în Spania, vă rog ?ă aveţi bunătatea a mi-o face cuno?cută, căci dore?c a-i trimite un exemplar din De?pot. Sper că în cur?ul lunii viitoare, cînd mă voi gă?i aca?ă — plec în curînd la Sinaia — nu veţi ocoli Mirceştii şi că-mi veţi face mulţumirea de a petrece o zi în bordeiul meu.
Cînd ie?e Albumul macedo-roman? Sînt cu nerăbdare de a-1 vedea ieşit la lumină.
Al d-voa?tră coleg devotat şi amic,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
■  ■ ■
471
■
[Mirceşti, p.8 iunie 1880]1
Cher vieux,
Gloire au Seigneur ! Voici le 5e acte. J'ai cru trouver le moyen? d'employer le beau decor encore vierge du pont de
586
Trajan. J'ai au??i voulu fournir â Mr Stephane?co2 (?) l'occa?ion de faire un peu de mu?ique plu? ample. C'e?t par ce que ce 5e acte e?t plu? court que le? autre?.
Maintenant, je n'ai plu? qu'a te dire au revoir, â bientot. Sapri?ti! que je ?uiş content d'avoir fini.
Tout â toi,
V.A.
[Mirceşti, p. 8 iunie 1880]1
Iubite prietene,
Slavă Domnului! Iată actul al cincilea. Cred că am gă?it mijlocul de a folo?i frumo?ul decor încă neîntrebuinţat al podului lui Traian. Am vrut de a?emenea ?ă dau d-lui Stephăne?cu 2 (?) ocazia de a face puţină muzică mai bogată. Pentru că ace?t act, al cincilea, e?te mai ?curt decît celelalte.
Acum, nu am decît ?ă-ţi ?pun la revedere, pe curînd. La naiba! ce mulţumit ?înt că am terminat.
Al tău,
V.A.
CĂTRE V. A. URECHIA
. ■   ■ ■
472
.   . .
Mirceşti,  1.1 iunie 1880
Iubite coleg,
îţi mulţăme?c pentru amabilitatea ce ai avut de a-mi trimite adre?a d-lui Quintana, am expediat chiar azi-dimineaţă un exemplar din De?pot.
587
Am de gînd a veni pe marţi ?au mercuri la Bucureşti, unde voi şedea două zile, după care mă voi duce la Sinaia.
Voi căuta ?ă înduplec pe Doamna a da Albumului lucrarea ?a ... şi a?tfel a rîde de temerile lui Boere?cu.
Feeria 1 mea e?te gata, am şi trimi?-o lui Ghica, în?ă fiind ?cri?ă în fuga condeiului, ea are trebuinţa de o revizuire şi de o corectare totală. Voi căta a face acea?tă revizuire în zilele ce-oi petrece la Sinaia.
Ab?enţa mea de la Mirceşti va ţine vro trei ?ăptămîni, căci go?podina mea, d-na Alec?andri, mă dă afară pentru meremetul ca?elor, a ?obelor etc. Sper doar că la întoarcerea mea în bordei, îi trage o raită la Mirceşti.
Pană atunci, ?per ?ă ne întîlnim la Bucureşti în cabinetul Direcţiei teatrale 2.
Al d-tale coleg şi amic,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
473
Mirceşti, 14 iunie 1880
Iubite Negruzzi,
îţi trimit, după făgăduinţă, începutul core?pondenţei mele'cu Ion Ghica, ?cri?oarea nr. 1, şi ?per ?ă-ţi comunic altele pentru numerile următoare ale foaiei x.
Plec pe?te două zile la Sinaia, unde ?înt invitat de Doamna, ca ?ă mă con?ulte a?upra unei opere 2 ce compune în colabo-raţie cu un mae?tru venit din Suedia. Mă voi întoarce la Mirceşti în cele dîntîi zile ale lui iulie.
Deci, ?ănătate şi la revedere.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
588
CĂTRE ION GHICA
474
Mirceşti, lundi, [16 juin 1880] 1
Mon cher vieux,
Je vien? de terminer et d'envoyer â Negruzzi une lettre que je t'adre??e au ?ujet de la mort de mon premier ami d'enfance: Va?ile Porojan 2, que tu a? peut-etre connu quand tu habitai? avec moi dan? la mai?on paternelle. C'etait le boulanger de la mai?on, un vrai tzigan, avec lequel j'ai ro??e beaucoup de juif? et commi? beaucoup de vol? de fruit?.
Je partirai? ce ?oir-meme pour Bucare?t ?i je n'atten-dai? la vi?ite de M-me Balche, qui ?'en revient de Văratic. Mon depart e?t donc retarde ju?qu'â mercredi. L'aurore de jeudi me verra de?cendre du wagon dan? la gare de Tîrgo-vi?te 3.
I
Sur ce, â bientot,
V. Alec?andri
Mirceşti, luni, [16 iunie 1880] 1
Iubite prietene,
Am terminat şi am trimi? lui Negruzzi o ?cri?oare pe care ţi-o adre?ez, de?pre moartea primului meu prieten din copilărie: Va?ile Porojan*, pe care poate l-ai cuno?cut cînd locuiai cu mine în ca?a părintea?că. Era brutarul ca?ei, un ţigan adevărat, cu care am ?nopit în bătăi mulţi jidani şi am comi? multe furturi de fructe.
Aş pleca chiar în ?eara acea?ta la Bucureşti dacă nu aş aştepta vizita d-nei Balş, care ?e întoarce de la Văratic. Plecarea mea e?te deci amînată pînă miercuri. Ră?ăritul ?oarelui de joi mă va vedea coborînd din vagon în gara Tîrgovişte 3.
Şi cu acea?ta, pe curînd,
V. Alec?andri
475
Miice?ti, mardi, [17 iunie 1880] 1
Mon. cher vieux,
Je m'etai? propo?e de partir demain ?oir, mai? je croi? que je ?erai oblige de retarder mon depart de 24 ou 48 heure? pour diver?e? cau?e? independante? de ma volonte!
J'ai commence une piece en 4 acte? intitulee Dezrobirea ţiganilor, 2 qui, bien montee et bien appri?e, produira ?on effet, je croi?. Ce ?era termine dan? le courant du moi? pro-chain. Quant aux Envieux,3 il? exigent plu? d'etude et un travail plu? ?eriuex, mai? j'e?pere toujour? le? faire jouer cet hiver. ..
En attendant, on pourrait charger le mon?ier qui a loca-li?e Le voyage de Mr Perrichon de locali?er Le vieux gargon de Sardou, d'apre? le? indication? que je lui donnerai en arri-vant â Bucare?t. C'e?t une excellente piece, qui pourra figu-rer au repertoire.
La Prince??e m'a fait inviter par George? Duca d'aller a Sinaia; elle veut me con?ulter ?ur le libietto d'une opera, 4 qu'elle e?t en train d'ecrire, ayant un compo?iteur ?uedoi? ?ou? la main.
Mon neveu m'offre l'ho?pitalite de ?on chalet, que j'ai acceptee avec grand plai?ir, ne voulant trainer dan? le? hotel? de la viile du prince Demltre 5.
Donc â bientot et tout â toi,
V. Alec?andri
-   Mirceşti, marţi, [17 iunie 1880]1
Dragul meu,
îmi propu?e?em ?ă plec mîine ?eară, dar cred că voi fi obligat ?ă-mi întîrzii plecarea cu douăzeci şi patru ?au patruzeci şi opt de ore pentru diferite motive independente de voinţa mea.
Am început o pie?ă în patru acte intitulată Dezrobirea ţiganilor 2, care, bine montată şi bine pregătită, cred că va produce efect. Va fi terminată
590
în cur?ul lunii viitoare. Cît de?pre Invidioşii 3, cer mar mult ?tudiu şi o muncă mai ?erioa?ă, dar ?per totuşi ?ă ?e joace iarna acea?ta.
în aşteptare, am putea ?ă în?ărcinăm pe domnul care a localizat Le voyage de Mr Perrichon ?ă localizeze Le vieux garcon a lui Sardou, după indicaţiile ce-i voi da cînd voi veni la Bucureşti. E?te o pie?ă excelentă, care va putea figura în repertoriu.
Prinţe?a m-a invitat prin George? Duca ?ă mă duc la Sinaia; vrea ?ă mă con?ulte a?upra libretului unei opere 5 pe care o ?crie în prezent, avînd un compozitor ?uedez la îndemînă.
Nepotul meu îmi oferă o?pitalitate în vila lui, ceea ce am primit cu multă plăcere, nevoind ?ă rătăce?c prin hotelurile din oraşul prinţului Dimitrie 6.
Deci pe curînd, al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
. ■    . . .
476
■ ■ . .
... .
Mirceşti, 20 iunie 1880
Iubite Negruzzi,
Prime?c chiar acum alăturata ?cri?oare 1 de la Papado-pulo-Callimach. O gă?e?c de?tul de intere?antă pentru ca ?ă fie publicată în Convorbirile literare. Dacă împărtăşeşti opinia mea, pune ?ă tragă o copie de?tinată pentru tipografie şi tri-mete-mi originalul curat, îndărăt. Ţiu a pune ace?t autograf în colecţia mea de autografe 2.
Cred că ai primit epi?tola 3 mea către Ion Ghica, în care fac biografia lui Va?ile Porojan?
Ce ai de gînd ?ă faci în vara acea?ta?
Profită de vacanţă, ca ?ă te mai dai în drago?te cu muza pe care ai pără?it-o pentru flioarţa de politică.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
591
A
Mirceşti, 21 iuni 1880
Iubite şi neobo?ite archeolog,
Am cetit cu mult intere? ?cri?oarea 1 ce mi-ai trimi? din Bucureşti şi dorind ca nu numai eu ?ă mă bucur de cuprin?ul ei, am comunicat îndată lui Iacob Negruzzi pentru foaia
Convorbirilor.
De am greşit necerîndu-ţi prealabila autorizare, fac un mea culpa din cele mai latineşti şi ?per că mi-i ierta în con?ideraţia bunei intenţiuni şi mai cu ?eamă în con?ideraţia unui lumbago ce m-a prin? şi ?urprin? în ajunul plecărei mele la Bucureşti şi Sinaia. Ace?t ?oi de înţepenire de şele e?te foarte ?upărător, în?ă ar fi de dorit, în intere?ul demnităţii, ca ?ă o dobîndea?că toţi miniştrii a căroa mijloc are o ela?ticitate proverbială, faţă cu capetele mai mult ?au mai puţin coronate. Deci ?ă le urăm din toată inima un lumbago naţional-libe-ral pe cîtă vreme demnitatea lor ?tă îngropată în portofoliul mini?terial, acea?tă raclă a mîndriei per?onale şi chiar a vir-tuţei omeneşti.
îmi promiţi o vizită la Mirceşti? Pe cînd? Eu ?per ?ă pot pleca de aici pe?te vreo trei zile, căci go?podina mea ?-a apucat de grijit ca?ele şi mă dă afară din ele. Sînt obligat a merge la Bucureşti pentru ca ?ă luăm cu Ghica oarecare mă?uri în privirea teatrului şi ?ă pun la cale în?cenarea unei feerii naţionale ce i-am trimi? în zilele trecute şi care poartă titlul de Pove?tea lui Pepelea. Apoi m-oi duce pe cîteva zile la Sinaia, nu în?ă ca ?ă admir pe beizadea Mitică, ci ca ?ă petrec în familie, la nepotul meu, George? Duca, şi după o ab?enţă de două ?au trei ?ăptămîni, cel mult, m-oi întoarce la bordeiul meu, unde te voi aştepta cu braţele de?chi?e şi cu colaci calzi.
Am dat la tipar un nou volum de poezii, între care ?e gă?eşte Legenda lui Becri-Mu?tafa 2, dedicată amicului meu şi coleg Papadopulo-Calimah. Şi pentru vară îmi rezervez o
pie?ă în 4 acturi, intitulată Dezrobirea ţiganilor3, pe care am şi început-o.
Iarna mi-oi petrece-o în ?trăinătate, unde? nu ştiu încă, dar negreşit într-o ţară cu ?oare fierbinte 4. De mi-a ajuta norocul ?ă-mi gă?e?c o că?uţă pe malul mărei, adăpo?tită de vînturi şi încunjurată cu o grădină înflorită, aş lucra toată iarna cu entuzia?m şi m-aş întoarce în ţară cu vreo două drame i?torice în ver?uri ... îmi trebuie căldură şi lumină, lumină aurie care ?ă-mi intre în ochi şi cînd ei ?înt închişi şi ?ă-mi pătrundă chiar în inimă. A?ta e tot ce mai dore?c pentru re?tul vieţii.
Unii mă îndeamnă ?ă merg la Zanta, alţii la Napoli, alţii la Alger ... încotro ?ă apuc de preferinţă ? Dă-mi un ?fat şi fii încredinţat că nu l-oi urma, după obicei, dar cearcă. Poate că a?tă una dată ?ă nu fac ca toată lumea.
Aveai de gînd a întreprinde o primblare pe la mona?tiri; cu ?perare de a gă?i cărţi vechi . .. Cred că îi trece pe la Mirceşti ... Aş dori ?ă te con?ult a?upra formulei legale a te?tamentelor. O con?ultaţie foarte ve?elă, precum vezi, în?ă vom şti ?ă-i dăm un caracter de comedie conform cu comedia lumii. Vină ?ă rîdem.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
?ale
Complimentele mele re?pectuoa?e d-nei Calimah şi mamei
-
CĂTRE EUHARIA DUCA
478
Mirceşti, 22 juin 1880
Ma chere Euharia, ta lettre a augmante me? regret? de ne pouvoir me rendre immediatement â Sinaia pour me rendre digne de? couronne? et de? bouquet? de ce? demoi?el-
592
593
■
le?. Ce nouveau genre de ?upplice, qui depa??e celui de Ten-tale, ?'ajoute â me? douleur? de rein? pour me mettre d'une humeur de mini?tre degomme. J'aurai? tant deşire revoir le prince de Vide que j'ai eu l'honneur de connaître dan? ?on château de Monrepo? et qui m'a fait faire une promenade fanta?tique dan? ?a belle foret de ?apin?.
Si mon mal ?e prolonjait au point de m'empeeher d'arri-ver â Sinaia, avânt le depart du frere de la Prince??e; je prie Lucie d'aller pre?enter mon hommage re?pectueux â Leur? Alte??e? et de Leur? exprimer eloquemment tou? me? regret? de ne pouvoir le faire moi-meme, en per?onne naturelk.
Si tu me voyai? appuye ?ur ma canne et marchant un peu courbe, tu me prendrai? pour un vieux general trop charge de laurier? et de rheumati?me. Ce matin le Dr. Valliano 1 de Roman e?t venu me mettre ?ou? verre, c'e?t â dire que mi-au pu? pahare pe ?pinare, ei il parait que cela a lai??e de? tache? rouge? ?ur la peau qui font le de?e?poir de Pauline, elle craint que ce? rond? cramoi?i? n'influent ?ur ma nature aimable, en me tran?formant en un Peau-rouge. Pour la ra??urer, j'ai ri?que un pa? de Zephyr, mai? mon gracieux ?ourire ?'e?t ?ubitement change en grimace,' â cau?e de peu de ?ouple??e de me? rein?. S-au ruginit balamalele !
Tu me dit que le temp? ?'e?t mia au beau dan? vo? mon-tagne?, ?ou? ce rapport je n'ai rien â vou? envier car le ciel e?t ?plendide dan? ce? parage?. Le? matinee?, ?urtout, ver? le? cinqu heure?, ?ont de toute beaute, car tout contribue â le? rendre charmante?, la purete de l'atmo?phere, la frai-cheur, la ro?ee qui couvre la campagne, l'herbe qui ?cientille aux rayon? du ?oleil et le? fleur? qui brillent de la ?plendide couler du reveil. On devient poetique, comme tu voi?, rien
que d'y pen?er____, ju?qu'â mon lumbago qui ?'adoucit en
pre?ence de ce beau ?pectacle de la nature, mai? cela ne dure pa? longtemp? .. . Une heure apre?, il ?emble ?e rappeler qu'il a pour mi??ion de m'a?ticoter et il m'a?ticotte dur. Alor? je reprend? ma canne et je redevien? le vieux general charge de laurier? et de rheumati?me?.
Pauline e?t tre? occupee avec le? confiture? et le remue menage de la mai?on que l'on re?taure et avec le? innom-brable? troupeaux de pui de curcă, pui de raţe, pui de găină, pui de pichiri, ?an? compter ?e? deux chien?.
594
Bientot la ?ecer ea du ble va lui apporter un ?urcroit de travail, car elle a l'habitude de ?urveiller tout par elle-meme, pendant que moi j'ecri? de? chef d'oeuvre?, je fai? de la gloire qui ne rapporte rien? ... pa? meme de quoi payer me? dette? !
Mărie e?t â Ja??i, ocuppee de ?on in?talation qui prend un tre? joii a?pect. Mile Margo devient de plu? en plu? jolie et drole. Elle offre de? pri?e? â tout le monde et tout le monde e?t tenu d'eternuer. C'e?t bete, mai? 9a amu?e ... tel e?t le monde.
Je parie que Mr Jean 2 fait de toi et du general, et de papa, et de maman, et de grand'maman tout-ce qu'il veut, Quelle faible??e, grand? Dieux! Je le verrai au??i ce mon?ieur pour l'entendre reciter de? fable? et pour lui apprendre â vou? jouer de? niche?, mai? avânt fai?on? de? voeux pour mon divorce d'avec le lumbago.
Nou? vou? embra??on? tou? tendrement,
V. Alec?andri
■ ■
Mirceşti, 22 iunie 1880
Dragă Euharia, ?cri?oarea ta a făcut ?ă crea?că părerea mea de rău de a nu putea veni numaidecit la Sinaia pentru a mă arăta demn de cununile şi buchetele ace?tor domnişoare. Ace?t nou fel de ?uferinţă, care întrece pe cea a lui Tantal, ?e adaugă la durerile mele de, şale pentru a mă aduce în ?tarea de mini?tru ?co? din po?t. Aş fi vrut atîta ?ă revăd pe prinţul de Wied pe care am avut cin?tea ?ă-1 cuno?c în ca?telul ?ău de la Monrepo? şi care m-a făcut ?ă fac o plimbare minunată prin frumoa?a ?a pădure de brazi.
Dacă răul meu ?-ar prelungi pînă a mă împiedica ?ă ajung la Sinaia înainte de plecarea fratelui Prinţe?ei, o rog pe Lucie ?ă meargă ?ă prezinte omagiile mele re?pectuoa?e Alteţelor-lor şi ?ă le exprime cu elocinţă toată părerea mea de rău de a nu o putea face eu în?umi, în per?oană naturală.
Dacă m-ai vedea ?prijinit pe ba?tonul meu şi mergînd puţin curbat, m-ai lua drept un bătrîn general prea încărcat de lauri şi de reumati?me. Dimineaţa a?ta, dr. Văleanu 1 de la Roman a venit ?ă mă pună ?ub ?ticlă *,
* în limba franceză cuvîntul verre în?emnînd şi ?ticlă şi pahar, i-a. permi? poetului ?ă facă o glumi pe ?eama ventuzelor îndurate.
595
adică mi-au pu? pahare pe ?pinare *, şi ?e pare că acea?ta a lă?at pe piele pete roşii care o fac ?ă di?pere pe Paulina, ea ?e teme ca ace?te pete roşii rotunde ?ă nu aibă influenţă a?upra naturei mele blînde, tran?formîndu-mă într-o Piele-roşie. Pentru a o linişti, am ri?cat un pa? de Zefir **, dar graţio?ul meu zîmbet ?-a ?chimbat deodată într-o ?trîmbătură, din pricina puţinei flexibilităţi a şalelor mele. S-au ruginit balamalele] ***
îmi ?pui că timpul ?-a făcut frumo? în munţii voştri, într-acea?ta nu am de ce ?ă vă invidiez pentru că cerul e?te minunat pe meleagurile ace?tea. Dimineţile, mai cu ?eamă, pe la orele cinci, ?înt de toată frumu?eţea, pentru că totul contribuie ?pre a le face încîntătoare, puritatea atmo?ferei, răcoarea, roua care acoperă cîmpurile, iarba care ?clipeşte în razele ?oarelui şi florile ■care ?trăluce?c ?ub minunata culoare a trezirii. Ajungi poetic, după cum vezi, numai gîndindu-te ..... chiar şi lumbagoul meu ?e moaie în faţa ace?tui frumo? ?pectacol al naturii, dar acea?ta nu durează prea mult ... O oră mai tîrziu, pare că îşi aduce aminte că are drept ?arcină ?ă mă ?îcîie şi mă ?îcîie zdravăn. Atunci îmi reiau ba?tonul şi redevin bătrînul general încărcat de lauri şi de reumati?me.
Paulina e?te foarte ocupată cu dulceţurile şi cu treburile ca?ei care ?e repară şi cu nenumăratele cîrduri de pui de curcă, pui de raţe, pui de găină, pui de pichiri ****, fără a mai pune la ?ocoteală cei doi cîini ai ?ăi.
în curînd ?ecera ***** griului îi va mai aduce o muncă pe dea?upra, căci are obiceiul ?ă ?upravegheze totul ea în?ăşi, în timp ce eu ?criu capodopere, fac glorie care nu aduce nimic . .. nici măcar cu ce ?ă-mi plăte?c datoriile!
Mărie e?te la Iaşi, ocupată cu in?talarea ?a care ia un a?pect frumo?. Domnişoara Margo devine din ce în ce mai frumoa?ă şi no?timă. Oferă prize la toată lumea, şi toată lumea trebuie ?ă ?trănute. E?te o pro?tie, dar acea?ta di?trează . .. aşa e?te lumea.
Pun prin?oare că dl. Jean 2 face din tine şi din general, şi din tată, şi din mamă, şi din bunică tot ce vrea. Ce ?lăbiciune, Dumnezeule! Am ?ă-1 văd şi eu pe ace?t domn pentru a-1 auzi recitind fabule şi pentru a-1 învăţa ?ă vă facă pozne, dar pînă atunci ?ă facem urări pentru de?părţirea mea de lumbago.
Vă îmbrăţişăm pe toţi cu drago?te,
V. Alec?andri
* în original, în limba română.
** Pa? de dan? executat într-un picior şi balan?înd pe celălalt. ***-***** în original, în limba română.
CĂTRE ION GHICA
479
Mirceşti, 26 juin 1880;
Cher vieux, je donnerai? bien volontier? mon lumbago au diable, ?i celui-ci voudrait l'accepter en con?ideration de la haute e?time que je profe??e â ?on egard, mai? je doute fort qu'il agree mon cădeau. II ?erait oblige de changer ?a four-che en bequille? et de marcher courbe comme un general autrichien ?urcharge de laurier? cueille? ?ur tou? le? champ?. de bataille ou il a ete ro??e de competence. Un lumbago! Sai?-ţu ce que c'e?t ? un grand coup de hache dan? le? rein?,. qui dijoint la pârtie ?uperieure du corp de ?a pârtie inferieure, plu? d'equilibre! On chavire â chaque pa? et on ?e livre â une ?erie de grimace? comme celle? de Qua?imodo dan?. Notre-Dame de Pari? ... Aie ! Aie !
Malgre cela, pourtant, j'e?pere affronter le? cahotement?. du chemin de fer d'ici â troi? ou quatre jour?, c'e?t — â dire que je me berce du doux e?poire d'arriver â Bucare?t lundi ou mardi matin. Avânt ce terme, impo??ible ! On vient de me mettre ?ou? verre?, en m'appliquant de? ventou?e?; cette-operation a eu pour effet de me couvrire le? deux cote? de l'epine dor?ale de gro? zero? rouge?. J'ai le mini?tere dan?, le do?! E?t-ce a??ez humiliant et po??ible ! Pourvu que cela ne dure pa?!
J'ai voulu travailler â une grande machine, en 4 acte?,. intitulee: Dezrobirea ţiganilor 1, impo??ible ! ... car ?i je-re?te a??i? ?ur une chai?e pendant une demi heure, il me faut de? effort? enorme? pour me lever, et ce? effort? ?ont dou-loureux en diable!
A quoi tient, hela?! la de?tinee de? homme?? aux rein?. et celle de? empire?? au Rhin! C'e?t la meme cho?e, ?auf une legere difference d'o?thegraphi.
• Sion a. pa??e 24 heure? chez moi, avec ?e? deux demoi?elle?, tre? gentille?. II travaille a une comedi en ver?: Mini?trul: de?frânat. C'e?t Cogalnicean qui ne ?era pa? content.
597-
Tu me di? de ne pa? m'arreter â Adjud. Pourquoi? C'e?t ?i peu dan? me? habitude?! Urie depeche t'avertira du jour de mon depart. En attendent, je te pre??e ?ur me? rein?.
Tout â toi,
V. A lec?andri
Mirceşti, 26 iunie 1880
Iubite prietene, aş da. de bună voie lumbagoul meu dracului, dacă ace?ta ar vrea ?ă-1 primea?că, ţinînd ?eamă de înalta ?timă pe care o am faţă de el, dar mă îndoie?c că darul meu i-ar face plăcere. Ar fi ?ilit ?ă-şi ?chimbe furca cu cîrjile şi ?ă meargă aplecat ca un general au?triac ?upraîncărcat de laurii culeşi pe toate cîmpurile de luptă unde a fo?t bătut metodic. Un lumbago ! Ştii tu ce e?te ace?ta? o puternică lovitură de topor pe mijloc care îţi de?parte partea ?uperioară a corpului de partea ?a inferioară, nici un echilibru! Te clatini la fiecare pa? şi te dedai la p ?erie de ?trîmbături ca acele ale lui Qua?imodo în Notre-Dame de Pari? . .. Vai! Vai!
Cu toate ace?tea, totuşi, ?per ?ă înfrunt ?cuturăturile trenului, de acum în trei ?au patru zile, a?ta în?emnează că mă legăn cu dulcea ?peranţă de a ?o?i la Bucureşti luni ?au marţi dimineaţă. înainte de ace?t termen e?te cu neputinţă! Am fo?t pu? ?ub ?ticlă, aplicîndu-mi-?e ventuze; acea?tă operaţie a avut ca efect de a mă acoperi de o parte şi de alta a ?irii ?pinării cu mari zerouri roşii. Am mini?terul în ?pate! E?te de?tul de umilitor şi po?ibil! Numai dacă acea?ta nu ar dura!
Am vrut ?ă lucrez la o mare maşinărie, în 4 acte, intitulată: Dezrobirea ţiganilor 1, cu neputinţă! ... căci dacă ?tau aşezat pe un ?caun timp de o jumătate de oră, îmi trebuie eforturi foarte mari pentru a mă ?cula, şi ace?te eforturi ?înt ale dracului de dureroa?e!
De ce ţine, vai! de?tinul oamenilor? de şale! şi acela al imperiilor? de Rin *. E?te acelaşi lucru, numai cu o mică diferenţă de o?tegrafie.
Sion a petrecut 24 de ore la mine, cu cele două domnişoare ale ?ale, foarte drăguţe. Lucrează la o comedie în ver?uri: Mini?trul de?frânat.Kogălniceanu nu va fi mulţumit. _■
* în limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele rein? = regiunea lombară, şalele, şi Rkin = Rinul. Aluzie glumeaţă la puternicul imperiu german.
. . .. .
598
îmi ?pui ?ă nu mă opre?c la Adjud. De ce ? Ar fi aşa de neobişnuit pentru mine! O depeşă te va preveni de?pre ziua plecării mele. Pînă atunci, te ?trîng pe şalele mele,
Al tău,
V. Alec?andri
480
[Mirceşti, 26-28 iunie 1880] 1
Si mon lumbago voudra bien me le permettre, j'arri-verai mardi â Bucare?t.
On m'envoie cette feuille de Pari?. Li?-la, c'e?t a??ez curieux comme etude de l'etat de? e?prit? en France.
[Mirceşti, 26-28 iunie 1880]'
Dacă lumbagoul meu îmi va îngădui, voi ?o?i marţi la Bucureşti. Mi ?e trimite acea?tă foaie de la Pari?. Citeşte-o, e?te de?tul de curio? ca ?tudiu al ?tării de ?pirit în Franţa.
■
481
- -
i
Mirceşti, 29 iun. 1880
Mon cher vieux, j'ai cru pouvoir partir demain lundi, mai? ce n'etait qu'une illu?ion. Mon lumbago a reclamme une nouvelle application de ventou?e?. Je vien? â l'in?tant meme de le? ?ubir avec le ?toîci?me d'un Romain d'avant la decadence. Mon depart e?t donc remi? for cement â rner-credi, â moin? que de nouvelle? complication? dan? la re-gion de? rein? ne m'oblige â prolonger mori ?e jour ici.
5Vy
De?ole de toute? ce? contrainte?, mai? que faire? Patienter et ?igner tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 29 iun. 1880
Iubite prietene, am crezut că voi putea pleca mîine luni, dar nu a fo?t decît o iluzie. Lumbagoul meu a cerut o nouă aplicare de ventuze. Chiar acum le-am îndurat cu ?toici?mul unui roman dinaintea decadanţei. Plecarea mea e?te deci amînată forţat pe miercuri, numai dacă noi complicaţii în regiunea lombară nu mă vor obliga ?ă-mi prelunge?c şederea aici.
Sînt nemulţumit de toate ace?te piedici, dar ce ?ă fac?
Să am răbdare şi ?ă ?emnez al tău,
V. Alec?andri
■
CĂTRE EUHARIA DUCA
Mirceşti, 30 juin 1880
Ma chere Euharia, je repond? immediatement â ta bonne lettre pour t'a??urer que j'ai le plu? vif deşir de venir a Sinaia. San? mon diable de lumbago il y a longtemp? que je ?erai? au milieu de vou?. Je me ?oigne plu? que jamai? afin de regag-ner la flexibilite de mon albire et de pouvoire me mettre en route; je me fai? frictioner dru et hier encore je me ?uiş lai?-?e applique de? ventou?e?. II parait que j'etai? tre? beau â voir avec me? ?ix verre? dan? le do? qui me donnaient un faux air de plate-bande, grâce? â cette operation je me ?en? mieux et j'e?pere etre en etat d'affronter le? cahotement? du ?plencarr, d'ici â deux jour?.
Si je pui? par tir, je quitterai? Mirceşti jeudi ?oir pour pa??er la journee de vendredi â Bucare?t, ou j'ai de? affai-re? qui m'y appellent et, ?amedi je dejeunerai avec vou?.
Voilâ mon plan. II ?'executera ?i Dieu le voudra et mon lumbago au??i.
Dan? le ca? contraire, mon regret ?era tre? grand de n'avoir pa? pu voir le Prince de Wied et lui pre?enter me? homma-ge?; il a ete d'une ?i parfaite amabilite pour moi lor?que j'ai ete â ?on chateau de Monrepo?!
A??ure S.A. la Prince??e, que je ferai l'impo??ible pour aller au devant de? ?upri?e? charmente? qui m'attendent â Sinaia. Elle ?ait ce que ?ont le? maux de rein? et elle me tien-dra compte de me? effort?.
Pauline e?t toujour? tre? occupee avec la fabrique. J'appelle fabrique tout menage de campagne â l'epoque de la confec-tion de? confiture? etc ... etc. Mai? ?e? occupation?, loin de lui nuire, la font pro?perer. Elle a grand deşire de te voir et de recommencer le? fameu?e? partie? de piquet avec toi. En attendant, elle vou? embra??e tou? et vou? attend ici au retour de Sinaia.
Mărie, Demetre et Margot ?ont â Ja??i, completement et tre? joliment in?talle? il? arriveront ici dan? une quinzaine, lor?que la mai?on ?era re?tauree. Margot a telegraphie â ?a bougnitza â 1' occa?ion de la St. Paul pour lui envoyer de? bai?er? et un tabaci. Cela a beaucoup de ?ucce?.
La grand' maman en e?t ravie.
Di?-a Olga que la communication entre le? deux rive? du Sereth n'e?t pa? interrompue quoique le pont de fer ne ?'e?t pa? encore livre â la circulation, on pa??e ?ur un pont volant ?an? courir aucun ri?que.
Dieu ! que j'ai donc envie de faire une pârtie de wi?t avec toi pe bani, et de te gagner au moin? 75 centime?! Attend?-toi â de? defaite? colo??ale?. J'ai appri? d'un ex mini?tre quelque? nouvelle? maniere? de tricher, qui ?ont ?uperieu-re? aux tienne?.
Donc, â bientot, je vou? embra??e de tout coeur,
V. Alec?andri Mirceşti, 30 iunie 1880
Draga mea Euharia, ră?pund de îndată la buna ta ?cri?oare pentru a te a?igura că am cea mai vie dorinţă ?ă vin la Sinaia. Fără afuri?itul meu
600;
6C1
de lumbago, de mult aş fi fo?t în mijlocul vo?tru. Mă. îngrije?c mai mult ca oricînd ca ?ă-mi recîştig uşurinţa mişcărilor şi ?ă pot porni la drum; ?înt fricţionat zdravăn şi chiar şi ieri am lă?at ?ă mi ?e pună ventuze. Se pare că eram foarte frumo? la vedere cu cele şa?e pahare în ?pate care îmi dădeau un fal? aer de răzor de flori, datorită ace?tei operaţii mă ?imt mai bine şi nădăjduie?c ?ă fiu în ?tare ?ă înfrunt zgîlţîielile din vagonul de dormit, de azi în două zile.
Dacă*pot pleca, voi pără?i Mirceştii joi ?eara pentru a petrece ziua de vineri la Bucureşti, unde am afaceri care mă cheamă şi, ?îmbătă voi prinzi cu voi. Iată planul meu. Se va îndeplini dacă Dumnezeu o va vrea şi lumbagoul meu de a?emenea.
în caz contrar, părerea mea de rău va fi foarte mare de a nu fi putut ?ă-1 văd pe prinţul de Wied şi ?ă-i prezint omagiile mele; a fo?t atît de amabil cu mine cînd am fo?t în ca?telul ?ău de la Monrepo?!
A?igură pe A.?. Prinţe?a, că voi face ce-mi va ?ta în putinţă pentru a mă înfăţişa ?urprizelor încîntătoare care mă aşteaptă la Sinaia. Ea ştie ce în?eamnează durerile de şale şi va ţine ?eamă de ?trădaniile mele.
Paulina e?te în continuu foarte ocupată cu fabrica. Nume?c fabrică orice go?podărie de la ţară în epoca confecţionării dulceţelor etc. . . . etc. Dar ocupaţiile ?ale, departe de a-i face rău, o fac ?ă pro?pere. Doreşte mult ?ă te vadă şi ?ă reînceapă cu tine grozavele partide de pichet. Pînă atunci vă ?ărută pe toţi şi vă aşteaptă aici, la reîntoarcerea de la Sinaia.
Mărie, Dimitrie şi Margot ?înt la Iaşi, definitiv şi foarte frumo? in?talaţi, vor veni aici pe?te cinci?prezece zile, cînd ca?a va fi reparată. Margot a telefonat bunicuţei ?ale cu ocazia Sf. Paul pentru a-i trimite ?ărutări şi un tabaci. Acea?ta are mult ?ucce?.
Bunica e?te încîntată.
Spune-i Olgăi că legătura între cele două maluri ale Şiretului nu e?te întreruptă, cu toate că podul de fier nu a lo?t încă dat circulaţiei, ?e trece pe?te un pod volant fără nici un pericol.
Doamne! ce chef am ?ă fac o partidă de wi?t cu tine pe bani* şi ?ă-ţi cîştig cel puţin 75 de centime! Aşteaptă-te la înfrîngeri foarte mari. Am învăţat de la un ex-mini?tru cîteva noi moduri de a trişa, care ?înt ?uperioare alor tale.
Deci, pe curînd. Vă ?ărut din toată inima,
r
■
în original, în limba român
ână.
V. Alec?andri
• ■
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
483
Sinaia, luni 7 iuli 1880
Dragă,
A?tă-noapte, la 4 cea?uri, Olga au făcut doi copii din care unul au murit, celalalt e bine. Trimite îndată ?cri?oarea alăturată la Skee. Olga ?e ?imte liniştită. Jănică e mîndru. Eu ?înt ?ănăto?. Am făcut ieri o primblare prin munţi care m-au vindecat de durerile mele de şele.
Cred că timpul ?-au îndreptat şi că recolta nu ?e mai gă?eşte în pericol. Deci te ?ărut împreună cu Totolancile.
Toată colonia din Sinaia îţi trimite ?ărutări.
V. Alec?andri
Să nu ?e afle la Skee că Olga au făcut doi copii şi mai cu ?eamă că unul au murit.
484
Sinaia, 14 iuli 1880
Dragă,
Am primit colacii şi pa?trama de gî?că.
Mare mulţemire ! Toţi i-au admirat, i-au gu?tat ca nafura şi m-au în?ărcinat ?ă te ?ărut din partea lor. Unul din colaci l-am trimi? Doamnei, care au declarat că niciodată n-au văzut, nici măncat mai bună şi mai frumoa?ă pîne. Reputaţia matale de go?podină au ajun? pană în ?ferele cele mai nalte.
Sînt ?ănăto? şi foarte mulţemit de Sinaia. Lume multă, aer viu şi curat, apă de minune ! Umblu pe jo? aice mai mult într-o zi decît aiure într-o ?ăptămînă şi mă ?imt bine de regimul ace?ta.
Am o odaie comodă unde dorm pană la 6 cea?uri, culcîn-du-mă la 10. Efharia doreşte mult ?ă te vadă şi ?ă ?e întoarcă
602
601
la Mirceşti căci ?-au cam ?ăturat de Sinaia. Ducă, din contra, ar vrea ?ă mai şadă pană la ?eptemvrie, căci îi prieşte aerul de aice. George? şi Lucia mă îngrije?c cu drago?te. Olga merge tot ?pre bine.
Aice ?e gă?e?c Madame Muruzi 1 cu fiica ?a, care petrec toată ziua cu noi.
Ce mai faci mata ? Eşti ?ănătoa?ă ?
Bătutul grîului trage pe ?fîrşit. Venit-au vreun muşteriu?
Aveam de gînd a mă duce la Kiu?tenje, în?ă nu ştiu dacă voi realiza ace?t proiect. Toţi mă îndeamnă ?ă rămîn aice. Vom vedea.
Ră?punde-mi, Mărie venit-au la Mirceşti? N-am putut încă face nimica pentru băietul lui Valianu 2.
Te ?ărut. Ce face totoleanul?
P.A.
CĂTRE ION GHICA
485
Sinaia, juilet 1880
Cher vieux,
J'ai lu la piece de Frigurile. C'e?t une inepţie de? mieux reu??ie?. Elle e?t de?tinee â entrer dan? la categorie de? our?!1
Le ?ejour de Sinaia m'e?t ?i favorable que je pen?e renon-cer â Ku?tendje. Je te ferai connaître dan? quelque? jour? ma deci?ion ultime.
Vien? donc re?pirer un jour ici, tu y trouvera? Madame Moruzzi, qui e?t une charmante per?onne et qui m'a deman-der de te? nouvelle?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
J'ai recu la copie de ta 4e lettre2 et l'ai immediatement expedier â Negruzzi.
604
Sinaia, iulie 1880
Iubite prietene,
Am citit pie?a Frigurile, e?te o pro?tie din cele mai reuşite. E?te ?ortită ?ă intre în categoria urşilor! 1
Şederea la Sinaia îmi prieşte aşa de bine, încît mă gînde?c ?ă renunţ la Cu?tendje. O ?ă-ţi fac cuno?cută în cîteva zile ultima mea liotârîre.
Vino deci ?ă re?piri o zi aici, ai ?ă o gă?eşti pe doamna Moruzi, care e?te o per?oană încîntătoare şi care mi-a cerut veşti de?pre tine.
Al tău,
V. Alec?andri
Am primit copia celei de a patra ?cri?ori 2 ale tale şi am trimi?-o de îndată lui Negruzzi.
486
Sinaia, 17 juillet 1880
Cher vieux, je ?uiş enchante d'apprendre que tu a? repri? ton equilibre, apre? avoir quitte la po?ition horizontale. Mai? de mon câte, en pârtie par le demon de l'amour propre et par l'attrait de? haute? po?ition? ?ociale?, j'ai fait l'e?calade d'une montagne tre? raide ... D'un pied leger, le pied de la 20 e annee, j'ai depa??e le? troi? ca?cade? de Peleş et ?uiş arrive ?ur le plăteau de la Stîna. Spectacle magnifique ! De? hauteur? maje?tueu?e?, autor de moi, et pa? un mini?tre pour deparer le paya?age ! C'etait une chance pour un homme au??i peu e??ouffle, mai? tran?pire, par exemple, au delâ de? vetement?. Tout â coup un orage pointe de derriere le Caraiman, il eclate ?an? crier gare et me dever?e ?ur le do? une avalanche de grele et de? torrent? de pluie ! Je ?en? mon enthou?ia?me ?e refroidir ?ubitement et mon individu egale-ment. Le? montagne? prennent â me? yeux de? forme? mini?-terielle?. Je fui? ou, plutot, je degringole ?ur une pente abrupte et j 'arrive en ba? mouille ju?qu'aux o? et curbature complet-tement. La pârtie etait complette ! Et me voilâ revenu â
■
me? jambe? de la 59e annee, raide? et diablement recalci-trante? pour de?cendre le? e?calier?. On dit que cela dure d'ordinaire ?ept â huit jour?, merci .. . Adieu donc le? pere-grination?, et autre? projet? folichon?.
Je vai? tâcher de me decourbaturer, avânt de retourner â Mirceşti, ou m'appellent de? affaire? importante?. C'e?t te dire que je t'attend? ici pour jouer avec toi la ?cene de grand? debri? qui ?e con?olent entre eux.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Sinaia, 17 iulie 1880
Iubite prietene, ?înt îneîntat aflînd că ţi-ai reluat echilibrul, după ce ai pără?it poziţia orizontală. La rîndul meu, în parte, împin? de demonul amorului propriu şi de atracţia înaltelor poziţii ?ociale, am urcat un munte foarte greu. Cu un picior uşor, piciorul de la 20 de ani, am depăşit cele trei ca?cade ale Peleşului şi am ?o?it pe platoul de la Stîna. Privelişte minunată, înălţimi maje?tuoa?e, în jurul meu, şi nici un mini?tru pentru a ?trica pei?ajul ! Acea?ta era un noroc pentru un om care nu gîfîia, dar era tran?pirat, de exemplu, chiar prin îmbrăcăminte. Deodată o furtună apare din ?patele Caraimanului, izbucneşte fără ?ă ?trige păzea şi îmi toarnă în ?pate o avalanşă de grindină şi de torente de ploaie! îmi ?imt entuzia?mul răcindu-?e pe dată şi per?oana mea de a?emenea. Munţii iau în ochii mei forme mini?teriale. Fug ?au mai mult mă ro?togole?c pe o pantă abruptă şi ?o?e?c jo? muiat pînă la oa?e şi frînt tot de şale. Partida era completă! Şi iată-mă reîntor? la picioarele mele de la 59 de ani, înţepenite şi al dracului de rău-voi-toare pentru a coborî Scările. Se ?pune că acea?ta durează şapte-opt zile, mulţume?c. Adio deci călătoriile şi alte proiecte ştrengăreşti.
Voi încerca ?ă mă îndrept, înainte de a mă întoarce la Mirceşti, unde mă cheamă afaceri importante. Vreau ?ă-ţi ?pun că te aştept aici pentru a juca împreună cu tine ?cena marilor rămăşiţe care ?e con?olează între ele.
■
-
■
-
Al tău,
1
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
487
Sinaia, 25 iuli 1880
Dragă,
Am primit o ?cri?oare de la Baligot în care îmi face cuno?cut că au plecat de la Pari? cu Doamna şi cu copiii pentru ca ?ă vie la Ruginoa?a, trecînd pe la Mirceşti. De la Pe?ta au ?ă * coboare Dunărea pînă la Brăila, de unde vor pleca la Ruginoa?a. Pre cît am înţele?, ?e vor opri la Mirceşti. Baligot îmi va telegrafia de la Brăila. Mata îi de?chide depeşa şi vei face cele de cuviinţă.
Doamna şi Vodă pleacă marţi din Sinaia în ?trăinătate. Nu vor ?ă mă la?e a mă porni înainte. Voi pleca dar mercuri viitoare pentru ca ?ă mă duc la Galaţi, de unde voi veni la Mirceşti. Vă ?ărut pe toţi.
V. Alec?andri
. ■
CĂTRE ION GHICA
...
Sinaia, jeudi, [iulie 1880]1
Mon cher vieux,
Je compte re?ter encore quatre â cinq jour? ici, pui? une affaire importante me fera aller directement â Galatzi2 et Mirceşti. Si tu veux repirer "l'air pur de? montagne? et blaguer un peu avec moi, vien? pa??er 24 heure? â Sinaia. Tu
* Repetat „?ă"
V. Alec?andri
606
Sinaia, 28 iulie 1880
Sinaia, joi, [iulie 1880] 1
Iubite prietene,
Socote?c ?ă mai rămîn aici patru pînă la cinci zile, apoi o afacere în?emnată mă va face ?ă mă duc direct la Galaţi 2 şi Mirceşti. Dacă vrei ?ă re?piri aerul pur al munţilor şi ?ă glumeşti puţin cu mine, vino ?ă petreci 24 de ore la Sinaia. Vei gă?i aici printre alţi prieteni şi cunoştinţe pe prinţe?a Adela Moruzi şi fiica3 ?a, care ?înt încîntătoare.
Al tău,
V. Alec?andri
489
Sinaia, 28 juillet 1880
Mon cher vieux, je t'ai attcndu ju?qu'au moment ou de? affaire? per?onnelle? tre? importante? m'appellent â Galatzi1 directement. Je par? mercredi ?oir malgre tout le deşire que j'ai de te voir ... Treaba de azi ?ă nu o laşi pe mîini, dirait mon pere.
Ain?i au revoir plu? tard. De Galatzi je me rendrai â Ja??i, et enfin de Mirceşti je t'enverrai le manu?crit de la feerie 2, revu et corrige. Voyon? d'abord ?i 1?. Romanea?ca et De?pot ont fait de? progre? et nou? pen?eron? en?uite â remercier Got et Delaunnay. 3 En attendant, tache de venir dan? le? parage? de Roman un de ce? quatre matin?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
608
Iubite prietene, te-am aşteptat pînă în clipa cînd afaceri per?onale foarte importante mă cheamă direct la Galaţi1. Plec miercuri ?eara cu toată dorinţa pe care o am de a te vedea .. . Treaba de azi ?ă nu o laşi pe mîini *, ar zice tatăl meu.
Deci, la revedere pe mai tîrziu. De la Galaţi mă voi duce la Iaşi şi, în ?fîrşit, de la Mirceşti îţi voi trimite manu?cri?ul feeriei 2, revăzut şi îndreptat. Să vedem mai întîi dacă Romanea?ca şi De?pot au făcut progre?e şi ne vom gindi după aceea ?ă mulţumim lui Got şi lui D61aunay 3. Pînă atunci, încearcă ?ă vii cît mai curînd pe meleagurile Romanului.
Al tău.
V. Alec?andri
490
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Sinaia, gioi, [iulie], 18801
Dragă,
Sînt ?ănăto?. Aice avem un timp foarte plăcut. Ducem o viaţă liniştită şi bună pentru ?ănătate, ?culîndu-ne dimineaţa şi culcîndu-ne devreme. Eu fac primblări lungi pe jo? şi mă re?imt bine de acea?tă mişcare şi aerul viu al munţilor. Cu toate ace?tea, mă găte?c de plecare. Sînt hotărît a nu mai trece prin Bucureşti, ci a mă duce de-a-dreptul la Galatzi2, pe la ?fîrşitul lunei, pentru ca ?ă ieu banii şi ?ă viu apoi la Mirceşti.
Spune Măriei că-i voi aduce papucii lui Terţei3. Vă ?ărut pe toţi şi dore?c ?ă vă gă?e?c ?ănătoşi. Euf-haria şi toţi locuitorii şaletului îţi trimit ?ărutări.
V. Alec?andri
în original, în limba română.
609
CĂTRE ION GHICA
492
491
Mirceşti, 7 aug. 1880
Cher vieux, deux mot? pour donner ?igne de vie et t'a??u-rer que je ne ?uiş pa? amoureux, mai? fort occupe du reglement de me? affaire?. J'ai du partire precipitamment de Sinaia pour courir â Ja??i afin d'effectuer un paiement de 47 000 franc?. C'e?t fait et maintenant me voici â Mirceşti. Un peu de repo? et je me mettrai â l'ouvrage pour ?ati?faire Mr? le? regi??eur?, decorateur?, peintre? et le theâtre.
N'ayant pa??e qu'un couple d'heure? â Ja??i, je n'ai pu voir Delmarry 1. Fai? lui ecrire par Gatinau.
Miile bonne? amitie? de la part de mon monde que j'ai trouve bien portant. A? tu ete faire une promenade â Sinaia?
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 7 aug. 1880
..•r.i ,tjt{ ; ■   h  ■" nil ..... '• ;' -■'
Iubite prietene, două vorbe pentru a da un ?emn de viaţă şi a te a?igura că nu ?înt îndrăgo?tit, dar foarte ocupat de aranjarea afacerilor mele. A trebuit ?ă plec in grabă de la Sinaia pentru a alerga la Iaşi cu ?copul de a face o plată de 47 000 de franci. S-a făcut şi acum iată-mă la Mirceşti. Puţină odihnă şi rriă voi aşeza pe lucru pentru a mulţumi pe d-nii regizori, decoratori, pictori şi teatrul.
Nepetrecînd decît două ore la Iaşi, nu am putut ?ă-1 văd pe Delmarry H Pune ?ă i ?e ?crie prin Gatinau.
Mii de bune amiciţii din partea lumii mele, pe care am gă?it-o ?ănătoa?ă. Ai fo?t ?ă faci o plimbare Ia Sinaia ? '
H Al tău,
V. Alec?andri
610
Mirceşti, 9 aout 1880
Cher vieux,
Je t'envoie le? quatre premier? acte? de Pepelea. Quant au cinquieme, je doi? le retoucher avânt de te l'envoyer, ce ?era fait bientot. J'ai eu un ta? d'affaire? et de mou??afir? depui? mon retour. J'e?pere en etre quitte prochainement, et alor? je me mettrai au travail pour terminer mon drame Dezrobirea ţiganilor. 1
Miile bonne? amitie? de la part de Mirce?tien?.
Tout â toi,
V. Alec?andri Merci pour le manu?crit de ta derniere lettre 2.
Mirceşti, 9 augu?t 1880
Dragul meu,
îţi trimit primele patru acte din Pepelea. Cît de?pre al cincilea, trebuie ?ă-1 corectez înainte de a ţi-1 trimite, şi a?ta în curînd. Am avut o grămadă de afaceri şi de mu?afiri * de la întoarcerea mea. Sper ?ă le termin în curînd, şi atunci mă pun pe lucru ca ?ă ?fîrşe?c drama Dezrobirea ţiganilor 1.
Mii de ?entimente prieteneşti din partea mirceştienilor
Al tău,
V. Alec?andri
Mulţume?c pentru manu?cri?ul ultimei tale ?cri?ori .
* în original, în limba română cu ortografie franceză.
611
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
493
Mirceşti,  16/28 augu?t 1880
Iubitul meu coleg,
Aş fi prea fericit dacă celebrul mae?tro Marchetti ar compune o operă alegînd de ?ubiect pe De?pot. Geniul ?ău muzical ar populariza a?tfel în Italia un epi?od intere?ant din i?toria noa?tră, şi fraţii noştri de la Roma, Napoli, Milano, Florenţa etc. ar învăţa a ne cunoaşte într-un mod mai armonio?. Fiind dar că aţi început a face un extract din legenda mea dramatică, vă rog ?ă continuaţi a de?ăvîrşi lucrarea ce aţi întreprin?, fiind convin? că va fi foarte nimerită. Aveţi marele avantaj de a cunoaşte limba italiană, precum şi regulele artei dramatice, prin urmare dl. Marchetti va gă?i în d-voa?tră un preţio? colaborator.
Eu îmi propun de a merge ?ă petrec iarna la Napoli. Se înţelege că voi veni şi la Roma pentru a a?i?ta la ?ărbătorile Paştilor, şi atunci voi avea mulţemirea de a face cunoştinţă cu dl. Marchetti şi tu?trei, împreună, vom aşterne planul operii. Acum am atîte trebi agricole şi altele că nu gă?e?c timp de a păşi în domeniul artelor.
Ideea ce aţi avut, de a îndemna pe guvernul no?tru ca ?ă decoreze cu Steaua României pe unii dintre membrii ai „Societăţei limbilor romane", e?te din cele mai nimerite. Nu cred în?ă că miniştrii actuali vor înţelege importanţa ace?tei idei. Oamenii noştri de ?tat ?e ocupă, precum ştiţi, cu înalta politică de taraf şi de tarabă. Ei rezervă decoraţiile pentru adepţii şi creaturile lor, fără a ?e gîndi mai departe decît la li?tele electorale. Nu am dar nici o ?perare că ?cri?orile d-voa?tră către dl. Boere?cu, Kogălniceanu şi C-ie vor obţine un rezultat ?ati?făcător.
Cunoaşteţi proverbul: Decît ?finţii, mai bine Dumnezeu. Prin urmare, am de gînd ?ă propun de-a dreptul lui Vodă decorarea per?oanelor de care mi-aţi vorbit. A?tfel vom introduce şi pe Quintana şi pe Marchetti în numărul lor. Dacă primiam ?cri?oarea d-voa?tră acum 15 zile, pe cînd mă aflam
la Sinaia, aş fi avut prilej ?ă înduplec pe Vodă întru realizarea ideii d-voa?tre. Aştept dar ?ă mă înle?ne?c cu Măria-?a, pe cînd va veni ?ă viziteze tabăra de la Skee (ce e?te a ?e organiza în curînd) şi nu voi lip?i de a-i propune li?ta amicilor noştri, francezi şi italieni.
Am primit o ?cri?oare de la dl. colonel Fulerand, în care zice că A. Catargi ar fi promi? ?ocietăţii Langue-dociane de geografie urmarea unei lucrări a d-voa?tre a?upra relaţiilor maritime şi comerciale ale României cu oraşul Cette. Dacă aţi de?ăvîrşit acea importantă lucrare, grăbiţi-vă a o comunica la Montpellier unde e?te aşteptată cu mult intere? şi multă nerăbdare.
Am de gînd a pleca pe la începutul lui noiembrie, şi îmi fac o ?ărbătoare de a vă întîlni la Roma.
Al d-voa?tre amic şi coleg,
V. Alec?andri
CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU
494
Mirceşti, 16 augu?t 1880
Domnul meu, 1
Scri?oarea d-voa?tră mi-au produ? o îndoită mulţămire aducîndu-mi două veşti intere?ante şi plăcute: una de?pre marea lucrare arti?tică a domnului pictor Petru Veru??i, şi cealaltă de?pre ocupaţiile d-voa?tre literare. Cuno?cînd talentul d-lui Veru??i, ?înt convin? că penelul ?ău au reuşit a încorona fruntea gintei latine cu noi raze luminoa?e, şi că tabloul ?ău va atrage lauda cuno?cătorilor. Sînt mult doritor de a-1 admira şi ?per că în curînd, venind la Iaşi, voi avea acea?tă mulţămire. Păn-atunci în?ă vă rog ?ă arătaţi d-lui Veru??i complimentele mele ?incere pentru alegerea ?ubiectului ?ău.
Cît pentru d-voa?tră, domnul meu, vă mărturi?e?c că mi-aţi atra? de mult atenţiunea prin încercările poetice apă-
612
613
rute în Convorbirile literare. Interprizînd lucrarea dificilă de a traduce în limba română cele mai frumoa?e poezii din comoara Parna?ului francez, aţi probat prin mlădirea ver?urilor că ?înteţi poet şi că veţi putea oricînd ?ă vă luaţi zborul cu propriile voa?tre aripi în regiunile idealului. Curaj, dar, domnul meu, căci dacă e penibilă lupta pentru exi?tenţa zilnică, cultul frumo?ului şi poezia ?înt pentru luptător cei mai dulci mîngăietori şi cei mai nobili ?prijinitori în viaţă.
Numele ce purtaţi îmi e?te cuno?cut nu numai prin ?crierile d-voa?tră, dar şi prin multe şi ?cumpe amintiri din copilărie şi din junie. Bunul d-voa?tră au fo?t amic cu părintele meu şi au şezut ani mulţi în ca?a noa?tră. îmi place dar de a vedea pe unul din nepoţii ?ăi a?pirînd la dobîndirea renu-melui ce-1 va căpăta negreşit prin per?everenţă şi iubire de glorie naţională.
Al d-voa?tră devotatul ?ervitor,
V. Alec?andri
P.S. Vă trimit un exemplar din De?pot-Vodă. Primiţi-1 ca un ?emn de confraternitate.
Adre?a pe plic: Domnului Petru Va?ile Grigoriu Strada Armeană Iaşi
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
495
Mirceşti, 17 augu?t 1880
Iubite Negruzzi,
Eşti du? în ?trăinătate? Eşti în Iaşi? Arunc la poştă ace?te două întrebări, într-un noroc şi aştept un ră?pun? pentru ca ?ă-ţi trimet o ?cri?oare lungă şi foarte intere?antă a lui Papadopulo-Callimach.
Ai mai ?cri? ceva, ?au ai continuat a te închina la altarul Lenii ? De e?te aşa, o ?ă avem vorbă împreună, ?per în?ă din contra, ?ă te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
496
Mirceşti, 30 augu?t 1880
Iubite Negruzzi,
Ţi-am trimi? ?cri?oarea lui Papadopulo-Callimach şi ?per că ai primit-o. Mai po?ed o culegere de cîntece populare 1 cule?e de părintele Epi?cop Melhi?edek, precum: Imn cati-chetic popular, Colăcărie ?au di?cur? la nuntă, Cuvînt de iertăciune, Urare de Anul nou.
Toate ace?te anotate de colegul meu de Academie.
Dacă îţi convin, ?înt gata a ţi le trimite pentru Convorbiri. Ele ?înt foarte intere?ante; aştept ră?pun?.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO
497
Mirceşti,  1 ?ept. 1880
Iubite domnule Olăne?cu1,
Amicul meu, dl. Baligot de Beyne, care au fo?t ?ecretarul intim al principelui Cuza, merge la Con?tantinopoli. Profit de acea?tă ocazie ca ?ă vă întreb dacă aţi lucrat ceva de când vă aflaţi pe malul Bo?forului?
614
499
498
Mirceşti, 2 ?eptembrie 1880
Iubite Negruzzi,
Profit de plecarea ginerelui meu la Iaşi, pentru ca ?ă-ţi trimit colecţia de cîntece populare făcute de părintele Melhi-?edek. Nu mă îndoie?c că va gă?i în curînd loc în coloanele Convorbirilor. 1 Cred că ai primit a 4-a epi?tolă 2 a lui Ion Ghica. Cînd va apare? El pregăteşte o a 5-a ?cri?oare foarte intere?antă, la care voi ră?punde imediat.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
Mirceşti, 8 ?ept. 1880
Iubite Negruzzi,
Dacă proiectul meu de a petrece iarna în ?trăinătate te-au mîhnit, dă mîhnirea după ?pate, căci mi-am ?chimbat planurile. Nu plec din ţeară decît la primăvară!
Per?pectiva unui voiaj în luna lui noiembrie nu-mi ?urîde ■nicidecum; apoi Academia şi Senatul îmi aţin calea. Trebuie deci ?ă la?' deocamdată toieagul de călător în colţul odăii şi
616
?ă rămîn la po?tul meu de cetăţean academician în cur?ul iernii ce vine.
Voi profita negreşit de zilele viforoa?e pentru ca ?ă mă pun pe lucru şi voi trimete din cînd în cînd cîte ceva Convorbirilor. Cît pentru comedia 1 în ver?uri de care mă întrebi, n-am început-o încă, fiindcă toată vara am fo?t năvălit de mu?afiri. Tot ce am putut face pe furiş e?te o feerie naţională pentru teatrul din Bucureşti, intitulată Pove?tea lui Pepelea.
Cea întîi lucrare ce voi întreprinde în curînd e?te o dramă în proză: Dezrobirea ţiganilor2, apoi în cur?ul iernei voi începe comedia mea în ver?uri, dacă mi-o fi bine.
Pe ?ăptămînă viitoare, adică la 14 ?ept., mă voi gă?i în Iaşi şi voi avea mare mulţemire ?ă te întîlne?c, pentru ca ?ă mai vorbim de voiajuri, de literatură şi chiar de politică.
Pană atunci te îmbrăţişez şi te rog ?ă prezentezi complimentele mele re?pectuoa?e d-nei Negruzzi.
V. Alec?andri
500
CĂTRE ION GHICA
■
■
Ja??i, 26 ?ept. 1880
Mon cher vieux,
J'ai eu quelque? acce? de fievre que j'ai vaillament com-battu? avec de la quinine. En ce moment je me ?en? mieux, grâce au beau temp? qui e?t revenu.
Mărie a accouche d'une petite fillette au cheveux et aux yeux noir?, on la trouve ?uperbe et on pretend qu'elle me re??emble. Je me lai??e dire ce? belle? cho?e? auxquelle? je ne croi? guere, car il e?t ?i bon de faire la dupe de temp? â autre.
Miile bonne? amitie? de la part de la mere, du pere, de la grand'maman et de Margot.
617
La petite Helene ne peut t'envoyer qu'une ri?ette, la plu? jolie fille du monde ne pouvant donner que ce qu'elle a.
Je compte retourner â Mirceşti ver? le commencement d'octobre et je t'enverrai immediatement le 5 acte de Pepelea. Quant â ta lettre ?ur Ip?ilante et Vladimire?co 1, elle e?t attendue avec impatience par la redaction de? Convorbiri et par le? abonne?. A? pa? peur, elle intere??era le? lecteur? comme ?e? ainee?.
Je repondrai â Mr Stefane?co 2 au??itot que j'aurai recu
?a lettre.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Le caravan?erail e?t vide----, ouff!
Iaşi, 26 ?ept. 1880
Iubite prietene,
Am avut cîteva acce?e de febră pe care am combătut-o curajo? cu chinină, în acea?tă clipă mă ?imt mai bine, datorită timpului bun care a revenit.
Mărie a dat naştere unei fetiţe cu părul şi ochii negri, e?te gă?ită minunată şi ?e pretinde că îmi ?eamănă. Prime?c ?ă mi ?e ?pună ace?te lucruri frumoa?e pe care nu le cred deloc, căci e?te aşa de bine ?ă faci pe pro?tul din cînd în cînd.
Mii de bune amiciţii din partea mamei, tatălui, bunicii şi a lui Margot.
Mica Elena nu poate ?ă-ţi trimită decît un zîmbet, cea mai frumoa?ă fată din lume neputînd ?ă dea decît ceea ce are.
Socote?c ?ă mă întorc la Mirceşti pe la începutul lui octombrie şi îţi voi trimite de îndată actul 5 din Pepelea. Cît de?pre ?cri?oarea ta de?pre Ip?ilanti şi Vladimire?cu *, e?te aşteptată cu nerăbdare de redacţia Convorbirilor şi de abonaţi. Să nu te temi, ea va intere?a pe cititori ca şi înaintaşele lor.
Voi ră?punde d-lui Stephăne?cu de îndată ce voi fi primit ?cri?oarea ?a.
Al tău,
Caravan?eraiul e?te gol . . ., uf!
■
V. Alec?andri
......
CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO
501
Mirceşti, 1 octombrie 1880
Iubite Ollăne?cu,
Multe ?uvenire încîntătoare au deşteptat în mine ?cri?oarea şi mai ale? poezia 1 ce mi-ai trimi? de pe malurile Bo?forului. Et ego in Arcadia fui * ! în?ă şirul anilor ?-a lungit de atuncea şi acea?ta mă întri?tează.
Am ajun? ca o veche corabie pără?ită în port, nemaipu-tînd brăzdui valurile mărilor depărtate şi văzînd va?ele tinere luîndu-şi zborul pe umeda cîmpie. Prive?c cu înduioşare la juna generaţie care mă urmează şi mă mîngîie oarecum de pără?irea frumoa?ei tinereţi cînd ochiul meu ?e prinde de un tînăr cu inimă, cu talent şi cu entuzia?m. Ştiu emoţiu-nile plăcute ce el e menit ?ă ?imtă şi îl ferice?c din fundul inimei.
Poezia ce ai urzit în valurile Bo?forului îmi probează că te-ai molip?it de farmecarea poetică a Orientului şi că ai ?ă ne revii în ţară cu un Scrin** de juvaeruri. Ziua de dimineaţă ?e cunoaşte .... Iată pentru ce am şi dat manu?cri?ul d-tale lui Negruzzi pentru Convorbiri. îţi rămîne acum a trimite d-nei Zoe Sturza 2 o copie ornată de aparatul cuvenit şi a primi din parte-i cele mai călduroa?e expre?ii de mulţămire.
M-am bucurat de ve?tea ce mi-ai dat că te-ai apucat de croirea planului unei comedii, şi în calitate de membru al Comitetului teatral, te îndemn ?ă o compui cît mai curînd, căci avem mare lip?ă de opere dramatice pentru ?tagiunea actuală. Aşteptăm comedia cu nerăbdare.
Eu am făcut o feerie naţională pentru mitocanii din Bucureşti, aceştia fiind mai buni apreciatori de decoruri decît de ver?uri; şi teatrul avînd nevoie de reţete mai gra?e decît
* Şi eu am fo?t în Arcadia! (limba latină).
** Ecrin = ?crin, cutie în care ?e pă?trează bijuteriile (limba franceză).
619
acele ce produc ?crierile literare. Nu mă la? în?ă de comedia în ver?uri ce voi începe în curînd, căci voie?c a-mi îngîna zilele iernii cu lucrări intelectuale.
Deie Domnul ?ă ajung în primăvară ?ănăto? şi pe la începutul lui mai voi avea plăcerea de a mă primbla cu d-ta de-a lungul Bo?forului. Am o nea?tîmpărată dorinţă de a mai revedea părţile Orientului în care mi-am împrăştiat tiuleile tinereţii.
Până atunce nu am alta de zi? decît:
Scrie, ?crie, ?crie!
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
502
-
i
Mirceşti, 2 oct. 1880
Mon cher vieux,
J'ai pa??e une douzaine de jour? k Ja??i aupre? de ma fille en qualite de pere et de grand-pere. Je ?uiş rentre hier ?oir chez moi pour prendre un repo? de huit jour?, apre? le?quel? je me rendrai de nouveau â Ja??i, afin d'a??iter au bapteme de la petite Helene. Je ne ?erai donc definitivement in?talle dan? ma coquille que ver? le 12 oct. et ce n'e?t qu'alor? que je pourrai me remettre â un travail quelconque. Quant â venir k Bucare?t, c'e?t une autre paire de manche?. II me faut d'abord obtenir un livret de libre parcour? ?ur la ligne Mirce?ti-Bucare?t et c'e?t â toi que je de?tine la corvee de me faire delivrer par qui de droit cet important livret. Celui' que je po??ede et qui m'a ete delivre ?ou? l'anciene Direction de? chemin? de fer n'e?t plu? valable.
Gatineau m'a ecrit pour me prier de changer la fin du 5eme acte de ma feerie, en m'a??urant que le decor du pont
620
de Trajan ?ur le Danube n'offrait pa? un interet a??ez grand comme denouement. II me demande au??i de la part de Ste-fane?co 1 plu?ieur? motif? â mu?ique dan? le corp? de la piece; cela me ?erait facile ?i j'avai? le manu?crit, mai? il ?e trouve k Bucare?t.
Je vai? donc m'ingenier â trouver un noUveau 5eme acte', mai? pour y par venir j'ai be?oin de calme et de ?olitude ... et c'e?t ce qui me manque en ce moment.
Nou? verron? dan? dix jour? quand je ?erai in?talle et que j'aurai pri? mon quartier d'hiver.
Je vien? de lire ta lettre 2, elle e?t au??i intere??ante que la precedente et fera le bonheur de Negruzzi, au??i vai?-je me hâter de la lui confier en allant â Ja??i. J'attend? la ?uite.
Enchante d'apprendre le ?ucce? de la Romanea?ca et de Manole?co et je leur envoie me? compliment? bien ?incere?. Pui?que la Romanea?ca a ?i bien profite de ?on ?ejour â Pari?, jede?irerai? fort qu'elle ?e charge ât du role de Carmina dan? De?pot ?i jamai? on reprenait cette piece. La Va?ilea?ca 3 n'aurait rien â objecter pui?qu'elle a avoue, â differente? repri?e?, que ce role lui pe?ait autant qu'elle-meme !
Je ne manquerai de voir plu? tard Daniel Rochat*. En attendant je fai? de? voeux pour la prolongation de l'automne.
Tout k toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 2 oct. 1880
Iubite prietene,
Am petrecut două?prezece zile la Iaşi lîngă fiica mea, în calitate de tată şi de bunic. M-am întor? ieri ?eară aca?ă pentru a mă odihni opt zile, după care mă voi duce din nou la Iaşi ca ?ă a?i?t la botezul micuţei Elena. Nu voi fi deci in?talat definitiv în găoacea mea decît pe la 12 oct. Şi abia atunci voi putea ?ă mă apuc din nou de vreo muncă oarecare. Cît de?pre venirea la Bucureşti, a?ta e?te o altă pove?te. Trebuie, mai întîi, ?ă obţin un livret de liberă trecere pe linia Mirceşti-Bucureşti şi îţi voi hărăzi ţie corvoada de a face ?ă mi ?e elibereze de către cei în drept ace?t important livret. Acela pe care îl am şi care mi-a fo?t eliberat ?ub' vechea Direcţie a căilor-ferate nu mai e?te valabil.
'621
Gatino mi-a ?cri? pentru a mă ruga ?ă ?chimb ?fîrşitul actului al 5-lea al feeriei mele, a?igurîndu-mă că decorul cu podul lui Traian pe?te Dunăre nu oferea un intere? ?uficient de mare ca deznodămînt. îmi cere de a?emenea, din partea lui Stephăne?cu 1, mai multe motive cu muzică în corpul pie?ei; acea?ta mi-ar fi uşor dacă aş avea manu?cri?ul, dar el ?e gă?eşte la Bucureşti.
Mă voi ?trădui deci ?ă gă?e?c un nou act 5, pentru a izbuti în?ă am nevoie de calm şi de ?ingurătate ... şi e?te tocmai ceea ce îmi lip?eşte în ace?t moment.
Vom vedea pe?te zece zile cînd voi fi in?talat şi îmi voi fi luat reşedinţa de iarnă.
Am citit ?cri?oarea 2 ta, e?te tot atît de intere?antă ca şi precedenta şi va face încîntarea lui Negruzzi, de aceea mă voi grăbi ?ă i-o încredinţez, ducîndu-mă la Iaşi. Aştept urmarea.
Sînt încîntat ?ă aflu de?pre ?ucce?ul Romaneştii şi a lui Manole?cu şi le trimit ?incerele mele complimente. Pentru că Romanea?ca a profitat atît de bine de şederea ?a la Pari?, aş dori ca ea ?ă-şi ia a?upră-i rolul Carminei în De?pot, dacă ?e va relua vreodată acea?tă pie?ă. Va?ilea?ca 3 nu va avea nimic de obiectat pentru că a mărturi?it în diferite rînduri că rolul ace?ta îi atîrnă tot atît de greu cît propria ei per?oană!
Voi face tot po?ibilul ?pre a vedea mai tîrziu Daniel Rochat 4. în aşteptare, fac rugăciuni pentru prelungirea toamnei.
Al tău,
V. Alec?andri
503
■
■
Ja??i, 9 oct. 1880
Mon cher vieux,
Hier, au moment ou je montai? dan? le train pour venir â Ja??i, on m'a remi? ton billet. Ain?i tu marche? ?ur me? trace?! tu te donne? le luxe de prendre froid et de rager en?uite ... C'e?t bien, c'e?t d'un bon caractere, au??i vai?-je m'empre??er de ne pa? ecrire â Madame Ghica pour la prier de te lâcher. Elle te tien?, tant mieux, tien?-toi coi et
lai??e-toi guerir d'abord par le? ?oin? affectueux de ta femme et pui? nou? partiron? bravement tou? le? deux, toi de Ghergany et moi de Mirceşti, pour nou? rencontrer dan? ce que tu appelle?, la capitale de Bratiano. J'y ferai un court ?ejour, le temp? nece??aire pour prendre no? di?po?ition? au ?ujet de Pepelea, apre? quoi, je reviendrai chez moi pour m'in?ta-ller au coin du feu et attendre l'in?piration.
Je ?uiş venu â Ja??i en qualite de grand-papa, appele â a??i?ter au bapteme de ma ?econde petite fille, qui portera le nom d'Helene.,
Mărie e?t tout â fait bien, elle et ?on mari t'envoient leur? meilleure? amitie? et leur? compliment? re?pectueux pour Madame Ghica. J'y ajoute le? mien?, ceux de ma femme et une bonne poignee de main.
V. Alec?andri
J'attend? la fin de ta lettre 1 pour remettre le tout â Negruzzi. J'irai le voir aujourd'hui meme, afin de tomber d'accord avec lui au ?ujet de la publication integrale de ton manu?crit dan? le prochain numero de? Convorbiri.
■
!
- ;
Iaşi,
9 oct. 1880
Iubite prietene,
Ieri, în clipa în care mă urcam în tren pentru a veni la Iaşi, mi ?-a dat biletul tău. Deci îmi calci pe urme! îţi permiţi luxul de a răcişi de a fi furio? după aceea ... Bravo! o dovadă de bun caracter, de aceea mă voi grăbi ?ă nu-i ?criu d-nei Ghica pentru a o ruga ?ă-ţi dea drumul! Te ţine, atît mai bine, ?tai liniştit şi aşteaptă mai întîi ?ă te vindeci îngrijit cu afecţiune de către ?oţia ta şi după aceea vom porni amîndoi curajoşi, tu de la Ghergani şi eu de la Mirceşti, pentru a ne întîlni în ceea ce tu numeşti capitala lui Brătianu. Nu voi rămîne acolo decît puţin, timpul trebuincio? pentru a ne lua di?poziţiile privitoare la Pepelea, după care, voi reveni la mine pentru a mă aşeza la gura ?obei şi a aştepta in?piraţia.
Am venit la Iaşi în calitate de bunic, chemat ?ă iau parte la botezul celei de a doua nepoate ale mele, care va purta numele de Elena.
622
623
Mărie e?te bine, ea şi ?oţul ?ău îţi trimit amiciţiile lor cele mai bune şi complimentele lor re?pectuoa?e pentru d-na Ghica. Adaug aici pe ale mele, pe acele ale ?oţiei mele şi o bună ?trîngere de mînă.
V. Alec?andri
Aştept ?fîrşitul ?cri?orii 1 tale pentru a trimite totul lui Negruzzi. Mă voi duce ?ă-1 văd chiar a?tăzi, pentru a cădea de acord cu el a?upra publicării integrale a manu?cri?ului tău în numărul viitor al Convorbirilor.
CĂTRE MIHAIL JORA
■
504
■
Ce mardi, [14 octombrie 1880] 1
■
Mon cher Mihaiţa,
Je me propo?e de venir jeudi â Roman pour a??i?ter â l'arrivee de ?a Maje?te.
Pourrai?-tu mettre ta voiture â ma di?po?ition pour cette circon?tance? Tu m'obligera? infiniment.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Je viendrai jeudi par le train de midi; j'aurai donc toute la journee â pa??er avec toi.
■
Marţi, [14 octombrie 1880] 1
Iubite Mihăiţă,
îmi propun ?ă vin joi la Roman pentru a fi de faţă la ?o?irea Maje?-tăţii-?ale.
Ai putea ?ă-ţi pui tră?ura la di?poziţia mea pentru acea?tă împrejurare? M-ai obliga foarte mult.
Al tău,
V. Alec?andri
■
Voi veni joi cu trenul de la prînz; voi avea deci o zi întreagă de petrecut cu tine.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Ia?i [a. 20 octombrie 1880]
Dragă
Luni 1 ne vom prezenta la Doamna. Ţi-am cumpărat mânuşi şi papuci.
Cît pentru pălărie, bini ai face ?ă-ţi aduci de la ţeară pe aceea care ţi-am adu?-o de la Bucureşti. Am ?căpat de epitropie. Mărie, Terţei şi eu te ?ărutăm,
V. Alec?andri
CĂTRE GRIGORIU SILASI
506
Mirceşti, 26 oct. [?.n.] 1880
■
Domnul meu, 1
Mulţemindu-vă pentru amabila ?cri?oare ce mi-aţi trimi?, gă?e?c o adevărată ?ati?facere de a vă declara că ?înt
625
de părerea d-voa?tră în privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu 2.
Ziua ?e cunoaşte de dimineaţă, zice românul. A?tfel, din primele poezii ale recomandatului d-voa?tră, m-am convin? că el po?edă în ?uflet ?cînteia ?acră şi ?ub condei o limbă armonioa?ă, pe care ştie ?ă o mlădie după cerinţele ritmului.
Talentul exi?tă; el e un dar al naturii şi e menit a ?e dezvolta cu timpul pentru a crea opere frumoa?e ce vor înavuţi literatura noa?tră. Trebuie dar a fi încurajat şi ?u?ţinut pe calea în care au intrat, cale bună şi roditoare, căci fiecare plantă în pămîntul ei pro?peră.
în curînd voi merge la Bucureşti, ?pre a lua parte la lucrările Senatului şi ale Academiei. Voi profita de şederea mea în capitală pentru a întreţinea pe dl. mini?tru de In?trucţie Publică de?pre viitorul junelui no?tru poet, şi ?per, deşi nu ?înt ?igur, că d-lui va binevoi ?ă facă cele de cuviinţă pentru completarea ?tudiilor lui Petre Dulfu.
în acea?tă ?perare, vă rog ?ă primiţi ?imţirile mele de înaltă con?iderare.
r
■ ■ ■
■ ;l
V. Alec?andri
■
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
507
Alecu şi eu vă ?ărutăm pe toţi şi mai cu ?eamă pe Terţei, care a învăţat a ?udui — frumo? !
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
508
Mirceşti, 31 oct. 1880
Cher vieux,
Le 6 novembre je doi? me trouver â Ja??i pour un proce?. Le 8 je rentrerai â Mirceşti et le 10, au plu? tard, je ?erai â Bucare?t. Telle e?t l'ordre et la marche que je pui? mc pre?-crire autant que le? circon?tance? le permettront..
Pui??e la temperature ?e maintenir aimable ju?qu'au jour de mon depart! Pui??e-t-elle ne pa? devenir rigoureu?e â mon egard, pendant mon ?ejour dan? la capitale de Bratiano !
Ajoute te? voeux au mien?.
Tout â toi.
V. Alec?andri
Bcure?ti, 26 oct. 1880
Dragă,
La Mirceşti aţi avut 18 graduri; aici am avut 10, în?ă te rog ?ă crezi că n-am ieşit în ziua aceea. A?tăzi avem ?oare şi timp foarte frumo?. Am fo?t pînă la Senat şi la teatru pe jo?, îmbrăcat cu blana şi încălţat cu galoşi de pî?lă. Vezi dar că mă păze?c bine de frig.
Pe?te puţine zile începe Opera. Ţi-oi da de ştire cînd a fi ?ă joace o operă de cele care ne plac nouă.
Mirceşti, 31 oct. 1880
Iubite prietene,
La 6 noiembrie trebuie ?ă mă gă?e?c la Iaşi pentru un proce?. La 8 mă voi întoarce la Mirceşti şi la 10, cel mai tîrziu, voi fi la Bucureşti. Acea?ta e?te ordinea şi mer?ul pe care mi-1 pot pre?crie atît timp cît împrejurările o vor îngădui.
626
627
Fie ca temperatura ?ă ?e pă?treze plăcută pînă în ziua plecării mele! Fie ca ea ?ă nu devină a?pră faţă de mine pe timpul şederii mele în capitala lui Brătianu!
Adaugă urările tale la ale mele.
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
509
Mirceşti, 9 noiemv. 1880
Iubite Negruzzi,
Plec mîine la Bucureşti, de unde aşi vroi ?ă trimet d-lui Creangă colecţia operelor mele, cerută de d-lui. Nu-i cuno?c în?ă adre?a. Te rog ?ă ai bunătate a mi-o în?emna pe o bucată de hîrtie şi a mi-o expedui, 5 ?trada Calvină.
Ion Ghica au fo?t a?tăzi aice şi mi-au anunţat o nouă ?cri?oare h
Sper că ceea ce ţi-am dat va apare întreagă în numărul ce are ?ă ia?ă.
Vii la Bucureşti?
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
510
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
16 noiem. 1880
: ,i i ' ' '
Dragă,
Sînt ?ănăto? şi dore?c ?ă aflu cum vă gă?iţi cu toţii. Dacă nu ai vreme ?ă-mi ?crii, pune pe Mitică ?ă facă pe ?ecretar.
Ce face Mărie? Tot plînge după biata Nini?a? Ce face Terţei? Tot joacă căzăceşte? Aice mulţime de per?oane mă întreabă de?pre mata, de?pre Mărie şi de?pre Terţei care au câştigat o mare reputaţie de frumu?eţe.
Pa?erile ce am adu?, precum şi celelalte bunătăţi, au mare ?ucce?, fiindcă ade?eori măncăm aca?ă şi avem ?i mu?afiri; ;n?ă proviziile ?cad şi cer a fi reînnoite.
Te rog dar ?ă ne mai trimeţi altele.
Vă ?ărut pe toţi, precum şi pe Totoloancele,
V. A lec?andri
511
Bucureşti, 18 no. 1880
Dragă,
Mă întorc chiar acum de la Curte unde am dejunat. Am vorbit mult cu Doamna de mata căci i-ai plăcut şi iarăşi au declarat că eşti fericită de a avea un bărbat ca mine dar totodată că şi eu am avut noroc ?ă-mi aleg o ?oţie care mă îngrijeşte ca pe un copil şi ?e intere?ează de lucrările mele literare. Doamna au tradu? Legenda ciocârliei foarte bine şi are de gînd ?ă o publice în ţeara nemţea?că, împreună cu alte multe poezii de ale mele !
întorcîndu-mă aca?ă, am gă?it ?cri?oarea matale. Răbdare, dragă, şi iarăşi răbdare. Mărie ?-a linişti şi de-acum va înţelege cît e de crud de a pierde o fiinţă iubită, fie cîine ?au om. Te rog ?ă nu te o?teneşti pe?te mă?ură, nici ?ă te ?uperi în grad de a avea capul o?tenit. Fii cu linişte şi la?ă ?ă treacă durerea Măriei fără ca ?ă [te] tulburi. Eu am nevoie de baba ?ănătoa?ă şi vreu ?ă te gă?e?c voinică la întoarcerea mea!
Teatrul italian, Opera va începe la începutul lunii viitoare. Atunci vei veni aice pe o ?ăptămînă şi ne-om întoarce împreună la ţeară.
628
629
Păn-atunci, trimite-ne ceva provizii, fiindcă mâncăm aca?ă cînd nu ?întem poftiţi aiure. [..........................]*
Te ?ărutăm de o mie de ori, precum şi pe copii şi pe Ton-tolane.
V. Alec?andri
512
Bucureşti, 24 no. 1880
Dragă,
Am primit panerul cu hrană care cuprindea mulţime] de bunătăţi. Acum avem pe două ?ăptămîni cu ce ?ă ne îndo-păm. Alecu e în extaz dinaintea purcelului şi cată o combinaţie nouă pentru dîn?ul. Eu am ?alutat colacul cu re?pect şi cu drago?te. Cred că ?ughiţi ade?, căci vorbim necontenit de mata.
Lucie Duca au venit ?ă mă vadă şi mi-au ?pu? că Doamna te-a gă?it întocmai precum îşi închipui?e că trebuie ?ă fii, adică o femeie plăcută, devotată poetului şi de multă energie. Au adăugit că eşti încă frumoa?ă, dar că în tinereţe ai fo?t
negreşit foarte atrăgătoare.
'   ■ •  ■,  i i -d; a o .
Ce zici, babuşca, de toate ace?te?
Alaltăieri am ?co? mă?eaua de care pătimeam şi am şezut în ca?ă vreo două zile pentru ca ?ă nu ?e iriteze gingina la frig. A?tăzi e ger; pare-mi-?e că oi şedea pe tandur cu cartea în mînă, lă?înd pe alţii ca ?ă cutriere ?tradele Bucureştilor.
Teatrul italian are ?ă înceapă în curînd. Am ?ă-ţi dau de ştire cînd ?-a de?chide, pentru ca ?ă vii aice, în odăiţa noa?tră, care îmi pare cam goală, cînd e ca ?ă mă culc ?ingur.
Mitică mi-au ?cri? că Mărie e mai bine şi că au ?ă meargă împreună la Gadinţi pe vreo cîteva zile, apoi ?e vor întoarce ---
* Urmează trei rînduri şter?e.
la Iaşi. Atunci îi fi liberă ?ă faci ce-i voi şi ?ă vii a te mai răcori lîngă moşneag.
Te ?ărut de o mie de ori, precum şi pe cei mari şi pe cei mici.
V. Alec?andri
Alecu îţi mulţemeşte pentru provizii şi vă ?ărută pe toţi. Ai ştiri de Va?ili?
CĂTRE REGINA ELISABETA
513
2 decembre- 18801
Madame,
J'ai l'honneur d'envoyer â Votre Alte??e Royale le pro-jet de di?cour? qu'Elle doit prononcer dan? quelque? jour?. Son grand merite c'e?t de n'etre pa? long et de ?e lai??er apprendre facilement par coeur. Quant â ?e? defaut?, je prie humblement Votre Alte??e Royale de le? attribuer aux ?ouffrance? que j'endure depui? 48 heure? avec un ?toici?me digne d'une meilleure cau?e et d'un ?ort meilleur !
Parmi ce? ?ouffrance? celle que me tourmente le plu?, c'e?t l'impo??ibilite d'aller porter moi-meme â Votre Alte??e Royale le brouillon ci-joint et de profitter de cette vi?ite pour entendre la fin de Votre admirable traduction? de la Legenda Ciocârliei. 1
J'ai l'honneur d'etre, Madame,
avec le plu? profond re?pect
de Votre Alte??e Royale le tre? obei??ant ?erviteur,
V. Alec?andri
2 decembrie 1880
Doamnă,
Am onoarea ?ă trimit Alteţei-voa?tre regale proiectul de di?cur? pe care ea va trebui ?ă-1 pronunţe pe?te cîteva zile. Marele ?ău merit e?te de a nu ii lung şi de a ?e lă?a repede învăţat pe dinafară. Cît de?pre defectele ?ale, rog cu umilinţă pe Maje?tatea-voa?tră regală ?ă le dea pe ?eama ?uferinţelor pe care le îndur de 48 de ore cu un ?toici?m demn de o cauză mai bună şi de o ?oartă mai bună!
Printre ace?te ?uferinţe, cea care mă chinuieşte mai mult e?te neputinţa de a aduce eu în?umi Alteţei-voa?tre regale ciorna alăturată şi de a mă folo?i de acea?tă vizită pentru a a?culta ?fîrşitul minunatei voa?tre traduceri a Legendei Ciocîrliei.
Am onoarea ?ă fiu, Doamnă,
cu cel mai adînc re?pect, al Alteţei-voa?tre regale cel mai ?upu? ?ervitor,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
514
I !
5 dec. 1880
Domnule prezident,
Pie?a întitulată Chiriţă la Plevna fiind în mare parte ^o imitaţie din pie?a Curcanii, nu cred că ?e poate admite în repertoriul teatrului.
Primiţi, domnule prezident, a?igurarea înaltei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
515
Bucureşti, 6 dec. 1880
Iubite coleg,
Aveam de gînd a petrece iarna în Italia şi a merge la Roma, în?ă toamna prea frumoa?ă de care ne bucurăm în anul ace?ta şi deo?ebite alte motive particulare m-au îndemnat a-mi amîna călătoria pe altă dată. Bine aţi făcut dar de a trage un extract din De?pot 1 pentru mae?trul Marchetti. în acea?tă dramă ?înt ?ituaţii dramatice de acele care convin unei opere ?erioa?e, şi ?per că ilu?trul mae?tro ?e va in?pira din ele ?pre a compune un cap d'operă.
Cu mare mulţemire prime?c a ?crie cuvintele apropiate la Hora Dobrogei, în?ă cît voi şedea la Bucureşti, nu voi putea lua condeiul în mînă, căci Senatul, Academia şi Teatrul îmi ieu tot timpul. în curînd mă voi întoarce aca?ă şi acolo mă voi ocupa îndată de acea horă. Cît pentru aria Paparudelor 2, nu am avut încă prilej de a o auzi, căci Albumul macedoromân, . precăt aflu, a fo?t primit cu indiferenţă de compatrioţii noştri. Mulţi ?pun că c'e?t une cho?e manquee *. Voi face toate chipurile ca ?ă aud acea arie care mă intere?ează, ca tot ce are un caracter poporal, şi pentru acea?ta voi merge la Iaşi cu gîndul de a îndemna pe fiica mea ?ă o execute pe piano.
Nu mă mir de întîrzierea ce ?-a pu? pînă acum pentru decorarea amicilor noştri de la Montpellier, fiindcă la noi oamenii de ?tat ?e ocupă exlu?iv cu ceea ce ?e numeşte la noi politică; va trebui dar ?ă aduc aminte lui Boere?cu promi-terea ce v-au dat, pentru ca ?ă ?e hotăra?că a face ceva de Anul nou. Vom vedea, şi ?ă ?perăm pre cît ?e poate ?pera la noi.
Aice ?piritele ?înt foarte frămîntate prin criminala tentativă contra vieţii lui Brătianu; ?e ?pun multe ... între altele ?e pomeneşte de o ?ocietate ocultă în ?oiul acelei a
* E?te un lucru nereuşit (limba franceză).
632
633
nihiliştilor. Eu nu cred că exi?tă a?emine a?ociaţie la noi, fiindcă nu are nici un motiv de a ?e forma într-o ţară ca a noa?tră, unde toate libertăţile po?ibile şi toate licenţele ?înt de domeniu public. Oricum ?ă fie în?ă, noi ?ă ne ocupăm de ale noa?tre, adică de muzică, de poezie şi de tot ce înalţă mintea pe. dea?upra mizeriilor timpului de faţă.
Primiţi, iubite coleg, expre?ia ?imţirilor mele afectuoa?e»
V. Alec?andri
■ -
CĂTRE ION GHICA
■
516
Mirceşti,  17 dec, 1880
Cher vieux,
J'ai fait un excellent voyage et j'ai retrouve ici un vrai commencement de printemp?. Me? enfant? etaient â la gare pour me ?ouhaiter la bienvenue; bref, tout va pour le mieux.
En arrivant pre? de mon bureau, j'ai trouve une lettre de Mr Cihak, qui m'annonce l'envoi â 1'Academie de douze exemplaire? de ?on rSictionnaire 1, mai?, il ?e plaint en meme temp?, de n'avoir pa? recu un accu?e de reception ?igne de ton nom. Mr Cihak veut concourir avec ?on ouvrage au grand prix „Nă?turel" de l'annee 1881.
Pendant que j'etai? â Bucare?t, je n'ai pa? entendu parler de l'envoi ?u?mentionne. C'e?t que ?an? doute il n'etait point parvenu â de?tination. En ?ai?-tu quelque cho?e?
Hier ?oir, a du avoir lieu Ia repre?entation de Dragan 2----
A-t-on obtenu un ?ucce? flatteur pour le? auteur? et profi-table aux acteur?? Di?-moi ton ?entiment a ce ?ujet.
Moi je m'occupe de retoucher et de recopier Pepelea. Ce ?era pret dan? une ?emaine. Je t'enverrai le manu?crit pour que tu en fa??e? tirer une copie de?tinee au ?ouffleur. Quant â mon autographe, tu en fera? ce que tu voudra?.
634
Pre??e Mr Stefane?co 3 de terminer la mu?ique. C'e?t la cho?e la plu? difficile â faire apprendre â no? arti?te?, car pour la piece, il? la ?auront dan? l'e?pace de troi? â quatre jour?.
Quand j'aur ai termine le remaniement de Pepelea, j'entre-prendrai la pochade 4 carnavale?que de?tinee â Iulian 5 et â Mme Sarandi 6. Ce ?era drâle et contribuera â de?opiler la rate de? mitocan?.
Pauline et Mărie t'envoient leur? meilleure? amitie?. Moi je t'embra??e.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 17 dec. 1880
Iubite prietene,
Am călătorit foarte bine şi am regă?it aici un adevărat început de primăvară. Copiii mei erau la gară pentru a-mi ura bun-venit; pe ?curt, totul merge bine.
Apropiindu-mă de biroul meu, am gă?it o ?cri?oare de la d-1 Cihac, care îmi anunţă că a trimi? la Academie două?prezece exemplare din Dicţionarul 1 ?ău, dar, ?e plînge în acelaşi timp, că nu a primit un ră?pun? de confirmare ?emnat cu numele tău. D-1 Cihac vrea ?ă concureze cu lucrarea ?a la marele premiu „Nă?turel" din anul 1881.
în timp ce eram la Bucureşti, n-am auzit vorbindu-?e de?pre trimiterea menţionată mai ?u?. Probabil pentru că nu ajun?e?e încă la de?tinaţie. Ştii ceva de?pre a?ta?
A?eară trebuie ?ă fi avut loc reprezentaţia lui Drăgan 3 . . . S-a obţinut un ?ucce? măgulitor pentru autori şi profitabil actorilor? Spune-mi părerea ta de?pre ace?t lucru.
Eu mă ocup cu îndreptarea şi recopierea lui Pepelea. Va fi gata pe?te o ?ăptămîna. îţi voi trimite manu?cri?ul ca ?ă dai ?ă ?e ?coată o copie de?tinată ?uflerului. Cît priveşte autograful meu, vei face cu el ce vei dori.
Grăbeşte pe d-1 Stephăne?cu 3 ?ă termine muzica. Ace?ta e?te lucrul cel mai greu de învăţat pentru artiştii noştri, căci pie?a o vor şti în trei-patru zile.
635
Cînd voi fi terminat refacerea lui Pepelea, mă voi apuca de ?ceneta 4 de carnaval de?tinată lui Iulian 5 şi d-nei Sarandi 6. Va fi caraghioa?ă şi va contribui ?ă-i facă ?ă ?e ?trîmbe de rî? pe mitocani *.
Paulina şi Mărie îţi trimit multă prietenie. Eu te ?ărut.
Al tău,
V. Alec?andri
517
Mirceşti, 20 dec. 1880»
Cher vieux,
Je travaille raide â la copie de Pepelea, qui ?era terminee dan? quatre â cinq jour?. Sapri?ti! que c'e?t penible de ?e recopier ! Je prefererai? lire du Dame et du Şoime?co. Au??i-tot ce labeur acheve, j'entreprendrai la pochade en que?tion portant le titre de Sfredelul dracului, dan? laquelle je mettrai en pre?ence Julian (role du grec) avec Md. Sarandi (role de juive). Ce ?era drole.
Si le ?ucce? de Dragan 1 ?e maintient, en dehor? de la claque, tant mieux pour le Theâtre et pour ?e? recette?. Je ?uiş pourtant curieux de connaître l'effet de ce drame â. la ?econde et â la 3 eme repre?entation, quand le? ouvrier? du Românul aur ont renonce au role de Chevalier? du lu?tre. Quant â la piece de Mr Marian 2, pui?que le? deux premier?. acte? ont ?i bien reu??i, l'auteur devrait retoucher le troi-?ieme pour eviter le fia?co de l'autre ?oir.
Mi?? Haycock 3 m'a ecrit pour me demander ?i je voulai? continuer mon abonnement au Journal de? art? qui ?e publie â Londre?. Certainement que je le veux. Fai?-moi donc le plai?ir de remettre â Mi?? Haycock le prix de cet abonnement pour une annee, ne ?achant comment le lui faire parvenir ?urement â Ghergany.
* în original, în limba română cu ortografie franceză.
636
Tu ?ai? que notre ami le Kneaz 4 a ete malade apre? mon depart. A?-tu ete le voir?
Tou? le?. mien? t'envoient leur? amitie?.
Tout â toi,
V. Alec?andri Mititza Stourza e?t rentre hier â Miclauchany.
Mirceşti, 20 dec. 1880
- '
Iubite prietene,
Lucrez cu repeziciune la copia lui Pepelea, pe care o voi ?fîrşi în patru-cinci zile. Drace! greu e?te ?ă te recopiezi! Aş prefera ?ă cite?c din Dame ?au din Şoime?cu. De îndată ce voi termina munca a?ta, voi începe ?ceneta în che?tiune purtînd titlul de Sfredelul dracului, în care voi pune faţă în faţă pe Iulian (rolul grecului) cu d-na Sarandi (rolul evreicii). Va fi caraghio?.
Dacă ?ucce?ul lui Uragan 1 ?e menţine, în afara aplaudatorilor plătiţi, cu atît mai bine pentru Teatru şi pentru reţetele ?ale. Sînt totuşi curio? ?ă cuno?c efectul ac.e..tei drame la a doua şi a treia reprezentaţie, cînd lucrătorii de la Românul vor fi renunţat la rolul de aplaudatori plătiţi. Cît de?pre pie?a d-lui Marian 2, deoarece primele două acte.au reuşit atît de bine, autorul ar trebui ?ă refacă pe al treilea pentru a înlătura nereuşita din ?eara trecută.
D-ra Haycock3 mi-a ?cri? pentru a mă întreba dacă vreau ?ă continui abonamentul la Journal de? art? care ?e publică la Londra. De?igur că vreau. Fă-mi deci plăcerea de a remite d-rei Haycock preţul ace?tui abonament pentru un an, neştiind cum ?ă fac ?ă-i parvină ?igur banii la Ghergani.
Ştii că prietenul no?tru cneazul4 a fo?t bolnav după plecarea mea. Ai fo?t ?ă-1 vezi?
Toţi ai mei îţi trimit ?alutările lor prieteneşti.
Al tău,
V. Alec?andri
Mitiţă Sturdza ?-a întor? ieri la Miclăuşani.
637
518
Mirceşti, 23 dec. 1880
Cher vieux,
Je vien? de terminer la copie de Pepelea, revue et corrigee. Je t'enverrai demain le manu?crit que je te recom-mande comme oeuvre caligraphique. Fai?-en tirer une nou-velle copie pour le ?ouffleur car la premiere e?t tre? defec-tueu?e.
Quand je ?uiş parti de Bucare?t, on travaillait ferme aux decor? et aux co?tume?. Si Mr Stephane?co 1 mettait la meme activite â compo?er la mu?ique, â 1'orche?trer et â la faire etudier aux acteur?, la piece pourrait etre jouee ver? le 15 fevrier ou ver? la fin, au plu? tard.
II ?'agit de faire pro?perer la cai??e du Theâtre, ilfaut donc pre??er l'ai faire, ?an? quoi la piece ?erait perdue pour cette ?ai?on theâtrale.
J'ecrirai demain â Gatineau pour lui donner me? derni-ere? in?truction?. II a bien compri? ce que je voulai? et j'ai pleine confiance en lui au point de vue de la mi?e en ?cene.
Depui? troi? â quatre jour? nou? avon? par ici un brouil-lard a??ez britanique, il a mame neige un peu avant-hier, ce qui m'a oblige â re?ter colle â mon bureau et â travailler ferm.
Apre? la Noel, je commencerai la pochade2 promi?e. Cela marchera rondement, je l'e?pere, car ce ?ont de ce? drâlerie? qu'on ecrit au courant de la plume. Elle fera rire le gro? public, de meme que Pepelea ... qui amu?era, parti-culierement, le? enfant? grand? et petit?.
Tu avai? dit, en l'air, que tu viendrai? peut-etre pour le? fete? de Noel â Miclaou?chany3? Faut-il y compter?
Mărie re?te encore â Mirceşti ju?qu'apre? le Nouvel an; elle e?t bien de?ireu?e de te voir, car elle a un faible pour toi. Pauline, de ?on cote, t'attend avec force piftii et moi le? bra? ouvert?.
Me? amitie? chez toi,
V. Alec?andri'
A?-tu regie quelque cho?e pour De?pot!
638
Mirceşti, 23 dec. 1880
Iubite prietene,
Am terminat acum copia lui Pepelea, revăzută şi îndreptată. îţi voi trimite mîine manu?cri?ul pe care ţi-1 recomand ca pe o operă de caligrafie. .Fă ?ă ?e ?coată o nouă copie pentru ?ufleor, căci prima e?te foarte proa?tă. .
Cînd am plecat de la Bucureşti ?e lucra zdravăn la decoruri şi la co?tume. Dacă dl. Stephăne?cu 1 ar depune aceeaşi activitate pentru a compune muzica, a o orche?tra şi a-i face pe actori ?ă o ?tudieze, pie?a ar putea ?ă fie jucată pe la 15 februarie, ?au, cel mai tîrziu, ?pre ?fîrşitul lunii.
E?te nevoie ?ă ?e facă ?ă cîştige ca?a Teatrului, trebuie deci ?ă fie. grăbită treaba, ?au de nu, pie?a va fi pierdută pentru ace?t ?ezon teatral.
Am ?ă-i ?criu mîine lui Gatinau pentru a-i da ultimele mele in?trucţiuni. El a înţele? foarte bine ceea ce vroiam şi am întreagă încredere în el din punctul de vedere al punerii în ?cenă.
De trei ?au patru zile avem pe aici o ceaţă foarte britanică, chiar a nin? puţin alaltăieri, ceea, ce m-a obligat ?ă râmîn lipit de biroul meu şi ?ă lucrez zdravăn.
După Crăciun, ^-oi începe ?ceneta 2 făgăduită. Acea?ta va merge repede, ?per, căci e?te una dintre acele caraghiozlîcuri care ?e ?criu din fuga condeiului. Ea îl va face ?ă rîdă pe marele publie, tot ca şi Pepelea care va di?tra, mai cii ?eamă, pe copiii mari şi mici.
Ai ?pu?, ii întîmplare, că vei veni poate ?ă petreci ?ărbătorile de Crăciun la MiclâuşauP ? Ne putem bizui pe acea?ta?
Mărie va mai rămîne la Mirceşti pînă după Anul nou, e?te foarte dornică ?ă te vadă, căci are o ?lăbiciune pentru tine. Paulina, la rîndul ei, te aşteaptă cu multe piftii * şi eu cu braţele de?chi?e.
Amiciţiile mele la tine,
■.■ tr ■ «te      " -nflT. w •>?      - \i       . .( % l     .-. I
■'■
V. Alec?andri
Ai aranjat ceva pentru De?pot}
* în original, în limba română.
639
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
519
Mirceşti, 23 dec. 1880
Mon cher ami,
J'ai recu le? cent franc? que vou? m'avez envoyez par la poşte et que, je vou? avoue, avoir complettement oublie?. Je vou? attend? avec impatience, vou?, ain?i que le Dieu de? bonne? gen?. Vou?me ferez ain?i un double plai?ir. J'attend? egalement votre travail ?ur l'horologerie que je m'empre??e-rai de fair publier dan? le? Convorbiri.
Răşcano 1 cultive le corp? profe?orali N'en ferion? nou? pa? autant ?'il etait ornamente de belle? forme?? Je vou? voi? ?ourire . .. Suffit!
Pauline vou? envoie ?e? compliment? et vou? de?irait ici pour le? fete?. Pre?entez le? mien? â madame P. Callimah.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 23 dec. 1880
Iubite prietene,
Am primit cei o ?ută de franci pe care mi i-ai trimi? prin poştă, şi pe care, îţi mărturi?e?c, îi uita?em cu de?ăvîrşire. Te aştept cu nerăbdare, pe dumneata, şi le Dieu de? bonne? gen?. îmi vei face a?tfel o dublă plăcere. Aştept de a?emenea şi lucrarea dumitale de?pre orologerie pe care mă voi grăbi ?ă cer ?ă ?e publice în Convorbiri.
Răşcanu 1 cultivă corpul profe?oral ? Nu am face şi noi la fel dacă ar fi împodobit cu forme frumoa?e ? Te văd ?urîzînd ... De ajun?!
Paulina îţi trimite complimente şi te dorea aici pentru ?ărbători. Prezintă pe ale mele d-nei P. Callimah.
Al dumitale,
V. Alec?andri
CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI
520
Mirceşti, 25 dec. 1880
Domnul meu,
Cu vie plăcere v-aş trimite un articol în proză ?au vreo poezie pentru Literatorul, dacă aş avea ceva gata, în?ă mărturi?e?c că portofoliul meu e?te gol de tot.
Francezii zic: La plu? jolie fille du monde ne donne que ce qu'elle a*. Din nenorocire poeţii nu ?înt în condiţia fetelor frumoa?e.
Răbdare dar pană va cînta pa?erea în cuibul ei, iar păn-atunci, primiţi expre?iunea afectuoa?ei mele con?iderări,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: Domnului A. Macedon?lu Strada Franclin, 5 Bucureşti
■
■
CĂTRE ION GHICA
■
521
Mon cher vieux,
L'ody?ee Dame 1 forme un veritable ?ujet de far ce de carnaval ...
Mirceşti, 27 dec. 1880
Cea mai frumoa?ă fată din lume nu dă decît ceea ce are.
640
Se? pretention? d'auteur, ?e? effort? pour ?e menager un ?ucce?, ?e? deception?, ?a di?parition dan? le water-clo?et, ?on emotion en pre?ence du ?pectre Haralamb, la per?pective de l'avalanche de ?oufflet? Pantazi, ?e? retractation? etc, autant de peripetie? â faire rire le public â gorge deployee ... Deviendrat-il plu? mode?te apre? ?a deconvenue? J'en doute. Tu verra? qu'il ?e retranchera derriere la feuille du Romanul, pour aboyer â l'ai?e. C'e?t l'habitude de tou? le? fourni??eur? d'our?, de tou? ceux qui enragent d'avoir ?ubi de? echec? ?ur le? planche?.
Quelle? critique? acerbe? il va degobiller de?ormai? contre le theâtre, contre l'admini?tration et contre le? nouveaux ouvrage? que l'on montera! Comme il va ?e delecter â baver ?ur tout ce qui e?t du re??ort du theâtre ! Ce ?era curieux â lire ?i on lui fait cet honneur. Pauvre diable ! II e?t â plaindre, car il ?'e?t Dame le pion tout ?eul.
Marian 2 e?t un homme d'e?prit, il a compri? de ?uite le cote defectueux de ?a piece et il n'a pa? recule devant l'ennui de? retouchement?. C'e?t un grand merite dan? une ?ociete comme la nâtre, ou chaque ecriva??ier croit pondre de? chef?-d'oeuvre ?an? effort et ?an? douleur. Au??i, pour ma part, je deşire encourager Marian dan? la voie de? travaux drama-tique?. II e?t homme d'ailleur? â ?avoir tourner en bourri-que? le? Dame, le? Soime?cu et autre? folliculaire? eju?dem farinae.
Je deşire ?avoir ?i mon manu?crit 3 e?t parvenu ?ain et ?auf entre te? main?.
Le temp? e?t magnifique ! ... belle neige, beau ?oleil, belle chaleur dan? la journee ... , pui? 15° de froid pendant la nuit! Tremolo â l'orche?tre ...
Mărie m'a traduit la phra?e anglai?e de ta lettre. J'y repond? par toute? ?orte? de ?ouhait? affectueux pour toi et ta familie de la part de Mirce?tien?.
Grande joie dan? la colonie â la nouvelle que tu pa??e-ra? une partie'de la St. Jean dan? no? parage?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
642
■
Mirceşti, 27 dec. 1880
Iubite prietene,
Odi?eea lui Dame1 formează un adevărat ?ubiect de far?ă de carnaval ...
Pretenţiile ?ale de autor, eforturile depu?e pentru a-şi pregăti ?ucce?ul, decepţiile, di?pariţia ?a la W.C., emoţia ?a în prezenţa ?pectrului lui Haralamb, per?pectiva unei avalanşe de palme din partea lui Pantazi, retractările ?ale etc, atîtea peripeţii menite ?ă facă publicul ?ă rîdă din toată inima ... Va deveni el mai mode?t după acea?tă nereuşită? Mă îndoie?c. Ai ?ă vezi că ?e va retrage în do?ul foii Românul, pentru a lătra în voie. Ace?ta e?te obiceiul tuturor furnizorilor de pie?e proa?te, al tuturor celor care turbează că au îndurat nereuşite pe ?cenă.
Ce critici muşcătoare va revăr?a de acum înainte a?upra teatrului, admini?traţiei şi lucrărilor care ?e vor monta! Cum ?e va di?tra ?cuipînd pe?te tot ceea ce ţine de teatru ! Va fi curio? de citit dacă i ?e va face acea?tă onoare. Săracul! E?te de plîn?, căci ?-a întrecut pe ?ine în?uşi *.
Marian 2 e?te un om de ?pirit, a înţele? pe dată latura ?labă a pie?ei lui şi nu ?-a dat înapoi în faţa neplăcerii de a face modificări. E?te un mare merit într-o ?ocietate ca a noa?tră, unde fiecare ?criitoraş crede că.a zămi?lit capodopere fără efort şi fără durere. De aceea, în ce mă priveşte, dore?c ?ă încurajez pe Marian pe calea lucrărilor dramatice. De altfel, el e?te omul capabil ?ă ridiculizeze pe nişte Dame, Şoimeşti şi alţi gazetâraşi din acelaşi aluat **.
Vreau ?ă ştiu dacă manu?cri?ul3 meu a ajun? nevătămat în mîinile tale.
Timpul e?te minunat! ... zăpadă frumoa?ă, ?oare frumo?, căldură frumoa?ă în timpul zilei .... apoi 15° de frig în timpul nopţii! Tremolo la orche?tră ...
Mărie mi-a tradu? fraza englezea?că din ?cri?oarea ta. Ră?pund la acea?ta prin tot felul de urări afectuoa?e pentru tine şi familia ta din partea mirceştienilor.
Mare bucurie în colonie la ve?tea că vei petrece o parte din Sf. Ion pe meleagurile noa?tre.
Al tău,
V. Alec?andri
* Expre?ia folo?ită în originalul francez e?te nepotrivită, dar poetu a vrut ?ă facă un amuzant joc de cuvinte din numele re?pectivului Dame şi din expre?ia dame le pion care în?eamnă, „a învinge," „a întrece pe cineva".
** în original, în limba latină.
643
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
CĂTRE IOSIF VULCAN
522
■
...     - .
Mirceşti, 28 dec. 1880
■
Iubite Negruzzi,
înainte de toate îţi mulţume?c pentru felicitările ce mi-ai trime? de ?ărbători şi pentru urările amicale ce faci în privirea ?ănătăţei şi a hărniciii mele; ?per că ele mi-or profita pentru ca ?ă fiu mai cu voie-bună şi mai productiv în cur?ul anului care vine. Primeşte la rîndul d-tale din parte-mi a?emenea urări, pe lîngă care mai adaog în ?pecial unele în folo?ul Convorbirilor.
Articolul 1 lui Ion Ghica e?te în adevăr mai per?onal decît ?cri?orile precedente, în?ă el nu e?te decît ca o prefaţă la o ?erie de ?tudii foarte intere?ante, pe care le-aş videa cu mare mulţemire în coloanele Convorbirilor. De aceea ?înt prea bucuro? de ve?tea ce-mi dai de?pre publicarea în numărul din 1 febr.
Eu mă recuno?c dator cu multe ră?pun?uri lui Ion Ghica şi ?per că le voi ?crie în curînd. Pană atunci te rog ?ă arăţi complimentele mele re?pectoa?e d-nei Negruzz i, şi ?ă primeşti amicalele mele îmbrăţişări.
■
V. Alec?andri
Prin ginerele meu ţi-oi comunica un articol al lui Papadopulo-Callimach, în care ?e tratează de?pre cea?ornicul lui Ştefan cel Mare dat ruşilor de către Mitropolitul Veniamin Co?taki.
644
523
Mirceşti, 30 dec. 1880
D-lui Io?if Vulcan, la Oradea-Mafe
Chiar în momentul ace?ta plec la Iaşi şi vă ră?pund din fugă. Cu mare mulţemire voi îndeplini cererea d-voa?tre, îndată ce voi avea ceva pentru foaia Familiei. Gerul e atît de mare că au îngheţat cerneala în călămări; ?per în?ă că ?e va topi în curînd. Păn-atunci primiţi, vă rog, felicitările mele de Anul nou.
A
CĂTRE NICOLAE LUCHIAN
V. Alec?andri
1
524
?xBoioiq a-9%i&m bjoqoD
1880
' h ?h bigul '.loiiivi
Iubite Luchiene,
Mergînd la Bucureşti, voi îndemna deputaţii ce cuno?c ca ?ă ?prijine cerefea de pen?ie ce ai făcut şi cînd legea votată de Cameră ?e va prezenta la Senat, voi lua chiar cuvântul ca ?ă-ţi ?u?ţin dreptul. Iată ce pot promite, cît de?pre ?ucce? ... Dumnezeu e mare ...
Sperare bună şi ?ănătate, ; V. Alec?andri
645
CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU
525
Mirceşti 18811
V. Alec?andri
Mulţumeşte d-lui Petru Va?ili Grigoriu2 pentru călduroa?ele felicitări ?i le urează an fericit cu îndeplinirea dorin-
ţelor.
Adre?a pe plic: D-lui Petru Va?ili Grigoriu Iaşi
■ .
■'   ■ ■ ■
CĂTRE LUCIE DUCA
-
1881*
526
Frunză verde lăcrimioare, Clopoţel merge-n picioare Si ocheşte feţişoare.
Fetelor! fugiţi de el Şi v-a?cundeţi în ca?tel Trece Cezar — Clopoţel! Souhait? traditionel? de la part de? Mirce?tien? pour l'annee 1881 et pour le? autre? au??i, ma foi, . •, \
L'oncle **
* Anul e?te trecut la ?fîrşitul poeziei. ** Urări tradiţionale din partea mirceştienilor pentru anul 1881 şi chiar şi pentru ceilalţi,
h , l Unchiul
646
HORA LUI CLOPOŢEL
■
■
■ .
■
Frunză verde ?tejar el E?te-n lume un clopoţel Drăgălaş şi frumuşel, Dau neve?tele la el.
Clopoţel primăvărel. Alb, rotund şi voinicel, Pare tra? printr-un inel
Fetele ?-anin de el!
■
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
527
Mirceşti, 2 ianuarie 1881
Iubite coleg,
îţi urez de Anul nou toate fericirile lumeşti şi o fecunditate ne?fîrşită în ?crieri intere?ante ca acele ce ştii face. Soţia mea ?e uneşte la ace?te urări. Complimente re?pectuoa?e d-nei Papadopulo şi d-nei Plether. *
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
■ ■    ■ "    • .
CĂTRE ION GHICA
528
...
Mirceşti, ,3 janv. 1881
Mon cher vieux,
Merci de tout coeur pour te? felicitation? du Nouvel an et de la St. Ba?ile, je t'en envoie autant pour la St. Jean
Lectură ne?igură.
647
qui approche. Ce jour lâ je porterai un toa?t â ta ?ânte, en avalant un verre de Rhein pui?que on veut que tu pa??e? ton jour de fete en familie. Pui??e?-tu, ce jour lâ, echapper au bombardement de depeche? et de carte? de vi?ite, auquel j'eu? ete expo?e pendant 45 heure?, bombardement auquel j'ai du repondre par de? projectile? de polite??e et de remer-ciement. J'en ?uiş pour une trentaine de franc? de timbre?-po?te etc.
Parmi le? lettre? que j'ai recue? avant-hier, Y janvier, il en e?t une que je garde comme une piece curieu?e, car elle porte le cachet de l'incoherence qui exi?te dan? le? ide? de no? citoyen? et par con?equent, dan? leur ?tyle. C'e?t l'oeu-vre d'un notaire. En voici quelque? pa??age?:
„Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă, videm că a ?o?it, iar cel trecător ?-a du? ca cum n-au mai fo?t! Dar ace?t an e?te ?perător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul bărbat de ?tat care nu mai puţin poartă şi faimoa?a cunună de rege al tuturor poeţilor din tot globul Europei. Dumnezeu ?ă vă întărea?că inmilionit ?înta ?ănătate" . . .etc.
Avoue que Dame n'a pa? reu??i â ?'elever, â cette hauteur de ?tyle, malgre ?e? grande? pretention? d'auteur dramatique ... ou pour mieux dire dragautique.
Mai? â-propo? de theâtre, quelle tarentule a mordu le vieux Arutney* x? II ?emble avoir entrepri? une campagne acharnee contre l'admini?tration theâtrale et particuliere-ment contre toi .... D'apre? lui, tu ne ?erai? qu'un pacha te prela??ant au milieu d'un harem etc.
Tant de fiel entre-t-il dan? l'âme de? auteur?? Ma fille, indignee â la lecture de? feuilleton? du ?ieur (?) Aruntev, ?'e?t ecriee: „L'auteur a beau ?e couvrir de la peau du jurnali?te, on en voit le? oreille?" 2. 0
Et dire que ?i tu ne l'avai? pa? envoye promener pe?te Dunăre3 avec ?on our?, Ventura n'aurait que de? ?ourire? pour toi et te comblerait d'amenite? ... Satane Danube ! que ?on onde e?t perfide !
J'ai echappe â me? nombreux mou??afir?. Mărie et ?a ribambelle ?ont partie? pour Ja??i, c'e?t le moment de me remettre au travail. A bientot, donc, la pochade 4 promi?e
* Greşit ?cri? cu y în loc de v.
et qui ?era jouee ?ou? le nom de Pajure?cu. Je veux donner ain?i un rival â Soime?cu.
Quel temp? fait-il dan? vo? parage?? Par ici l'hiver a re-pri? ?e? mauvai?e? habitude?, 15° cette nuit! Cela jette un froid!
Me? compliment? affectueux â M-dm. Ghica. Pauline regrette ton ab?ence pour la St. Jean et moi au??i.
Tout â toi,
■
V. Alec?andri
■ 'jî  -î?       li?uti")  i£   ^uşii/i     .rt\\■ !'-.oitt  i'^iti ît?îOToirni."( 3p tgci£12 mA
Encore une phra?e due â la plume de mon notaire, elle figure dan? une petition, adre??ee au Prefet, contre un em-ploye de la mairie: „Ace?t po?tulant (care ocupă un po?t de funcţiune) ?e ocupă etern cu nectarul Bachu? şi ?tălceşte norodul în modul cel mai calm ca un tigru şi leu ?ălbatec".
Ei et JSzqil i**rg*i eni[ne<I .eoirlO ion-b •»&totblBi ?l?rn <-Iheti;[j-,a
.jj'Kiornip.e ab ui i?. noi .1?, al
Mirceşti, 3 ian. 1881
Iubite prietene,
Mul-fume?c din toată inima pentru urările tale de Anul nou şi de Si. Va?ile, îţi trimit tot atîtea pentru Sf. Ion care ?e apropie. în ziua aceea voi ţine un di?cur? în ?ănătatea ta, înghiţînd un pahar de vin de Rin, pentru că ?e doreşte ca ?ă-ţi petreci ziua ta în familie. Să poţi, în ziua aceea, ?ă ?capi de bombardamentul depeşelor şi al cărţilor de vizită, la care am fo?t expu? timp de 45 de ore, bombardament la care a trebuit ?ă ră?pund prin proiectile de politeţe şi de mulţumire. Am pu? timbre etc. de treizeci de franci etc.
Printre ?cri?orile pe care le-am primit alaltăieri, 1 ianuarie, e?te una pe care o pă?trez ca pe o pie?ă curioa?ă, pentru că poartă ?emnul lip?ei de ordine care exi?tă în ideile cetăţenilor noştri şi, ca urmare, în ?tilul lor. E?te opera unui notar. Iată cîteva pa?aje:
.i.) «Tnxnro?      .. . Ti       [ ]*
Mărturi?eşte că Dame nu a izbutit ?ă ?e ridice pînă la acea?tă înălţime de ?til, cu toate pretenţiile ?ale de autor dramatic .. .?au mai bine
•               .fi?aoneii *>it£-rgtf»o ua inimm edmil ni .Uni?no ni * ^re .inexnor jidrnil ni idjux? juabiKKj?şioa        ^UaAntciJift ** ■---
* Urmează textul în limba română de la pagina 648.
** Cuvînt necuno?cut, cf. şi textul original pentru jocul de cuvinte.
648
649
Dar apropo de teatru, ce tarantulă 1-a muşcat pe bătrînul Aruntev 1} Se pare că a început o luptă îndîrjită împotriva admini?traţiei teatrului şi în ?pecial împotriva ta . . . După el, nu ai fi decît un paşă care te lăfă-ieşti în mijlocul unui harem etc.
Atîta venin intră în ?ufletul autorilor? Fiica mea, indignată la citirea foiletonului lui mu?iu Aruntev, a ?trigat: „Oricît ?-av a?cunde autorui ?ub pielea jurnali?tului, tot i ?e văd urechile" 2.
Şi dacă nu l-ai fi trimi? ?ă ?e plimbe pe?te Dunăre 3 cu ur?ul ?ău, Ven -tura n-ar fi avut pentru tine decît ?urî?uri şi te-ar fi copleşit cu amabilităţi ... A dracului Dunăre! ce înşelătoare e?te unda ei!
Am ?căpat de numeroşii mei mo?afiri. * Mărie şi cîrdul ** ei au plecat la laşi, e?te timpul de a mă apuca de lucru. Pe curînd, deci, ?ceneta 4 făgăduită şi care va fi jucată ?ub numele de Pajure?cu. Vreau ?ă dau a?tfel un rival lui Şoime?cu.
Cum e?te timpul pe meleagurile voa?tre. Pe aici iarna şi-a reluat vechile obiceiuri, 15° în noaptea acea?ta. A?ta îţi dă un frig!
Salutările mele călduroa?e d-nei Ghica. Paulina regretă lip?a ta de la Sf. Ion şi eu de a?emenea.
Al tău,
V. Alec?andri
încă o frază datorată condeiului notarului meu, ea figurează într-o petiţie, adre?ată prefectului, împotriva unui amploiat al primăriei: [... .]***
529
Mirceşti, 7 janv. 1881
Je t'annonce que j'ai termine ce matin la pochade inti-tulee Sfredelul dracului et que je l'expedie par le train de ce ?oir. Le manu?crit e?t a??ez mal ecrit ... au courant de la plume. Fai?-le copier ?ou? la ?urveillance de Iulian, qui a
■
* în original, în limba română cu ortografie franceză. ** Ribambelle, fără core?pondent exact în limba romana, are ?en?ul de „?erie lungă", ca şi Kyriele. Alec?andri le folo?eşte pe ambele m core?pondenta ?a în ?en?ul de „cîrd de copii".
*** Urmează textul în limba română de la pagina bW.
un role principal, et met? â l'etude immediatement. Cela fera rire, j'en ?uiş ?ur. On me renverra mon brouillon, quand on l'aura copie, je veux le bruler.
La piece ?era affichee ?ou? le p?eudonyme de d-ra X; je ne veux pa? pa??er pour le pere de cette farce imitee d'un vaudeville francai?: l'Oi?eau de pa??age.
Et maintenant, vogue la galere ! Recommande aux acte-ur? de bien apprendre leur? role? et de bruler le? planche? â la repre?entation, ?an? quoi l'effet en ?erait manque. Je donne carte blanche â Julian de baragouiner ?on role comme il l'entendra, mai? je lui recommande d'eviter l'emploi de trop de mot? grec?, car le public ne comprendrait pa? le ?en? de ?e? phra?e? et il r ir ait beacoup moin?.
J'ai recu ta lettre hier ?oir. N'ayant pa? eu le temp? de la lire encore, je me promet ce plai?ir pour ce ?oir.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 7 ian. 1881
J'ai ecrit â Gatineau deux lettre?. Le? a-t-il recue?? Si pour la mi?e en ?cene de Sfredelul dracului il avait be?oin de la brochure l'Oi?eau de pa??age, il n'a qu'a me le faire ?avoir, je la lui enverrai de ?uite.
...
•
Te anunţ că am terminat a?tăzi de dimineaţă ?ceneta intitulată Sfredelul dracului şi că o trimit cu trenul din ?eara acea?ta. Manu?cri?ul e?te de?tul de pro?t ?cri? ... din fuga condeiului. Pune ?ă fie copiat ?ub ?upravegherea lui Iulian, care are un rol principal, şi pune-1 numaidecît în ?tudiu. Acea?ta va ?tîrni rî?ul, ?înt ?igur. Mi ?e va înapoia ciorna mea, căci după ce va fi copiată, vreau ?ă o ard.
Pie?a va fi afişată ?ub p?eudonimul de d-ra X; nu vreau ?ă trec drept tată al ace?tei far?e imitate după un vodevil f.ancez: L'Oi?eau de pa??age.
Şi acum, dă-i drumul! Recomandă actorilor ?ă-şi înveţe bine rolurile şi ?ă zbîrnîie la reprezentaţie, făr' de care efectul va ±i pierdut. îi dau liber-
6\gllOT'-CX __ CENTRALA — UNIVERSITARA tLUJ-NAPOCA
651
tatea lui Iulian ?ă-şi ?tîlcea?că * rolul cum îi va conveni, dar îi recomand ?ă ?e ferea?că de a folo?i prea multe cuvinte greceşti, căci publicul nu va înţelege ?en?ul frazelor ?ale şi va rîde mult mai puţin.
Am primit ?cri?oarea ta ieri ?eara. Neavînd încă timp ?ă o cite?c, îmi făgăduie?c acea?tă plăcere pentru di?eară.
Al tău,
V. Alec?andri
I-am ?cri? lui Gatineau două ?cri?ori. Le-a primit ? Dacă pentru punerea în ?cenă a Sfredelului dracului ar avea nevoie de broşura: l'Oi?eau de pa??age, n-are decît ?ă mă înştiinţeze, i-o voi trimite numaidecît.
9b ?qmol oî t/9 acq jnfcvij'/î-.'iiog ioiff i -p.->i ?j tto&i \:'\ ■
hW^^iri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
cg  «MU?*! U-i-B k-il
530
a,aZ rdă al «tfop ^ U .v.i^ ^ «ptfffti *m&*T* J
' .0*1 iJ<i 9b IBTI9VII9 IUI £1 9[
Mirceşti, 11 ianuarie 1881 24» ?ub zero
Iubite Negruzzi,
Scri?oarea d-lui Nicanor Frateşiu, proto?incel şi ?ecr. con?i?t., nu m-a ?urprin? fiindcă ?înt obişnuit cu a?emenea propuneri. Se vede că mă bucur de reputaţia de pere nourri-cier ... f
Sînt vro trei ani, am primit din Ba?arabia o epi?tolă din partea unui tînăr care mă ruga ?ă-1 adoptez, ?ub cuvînt că admira mult poeziile mele.
.btfi o /.a uB?nv .fil?iqoo il eV ao M/km
* Cuvîntul baragouiner în?emnează a vorbi pro?t o limbă, a o ?tîlci. neînţele? — il? baraguinent.
Anul trecut, un alt june amator de ver?uri mi-au ?cri? din Giurgiu, rugîndu-mă ?ă-1 prime?c ca elev în atelierul meu poetic.
Cu ocaziunea ?ărbătorilor Anului nou am primit o propunere cam de aceeaşi natură, precedată de felicitări entuzia?te în modul următor:
„Anul nou cu cea mai mare şi înfocată verdeaţă vedem că a ?o?it; iar cel trecător ?-a du? ca cum n-a mai fo?t! Dar ace?t an e?te ?perător de a fi foarte îmbelşugat pentru marele şi celebrul no?tru bărbat de ?tat, care nu mai puţin poartă şi faimoa?a cunună de rege la tuturor poeţilor din tot globul Europei. Deci Dumnezeu ?ă vă întărea?că înmilionit ?fînta ?ănătate ca ?ă puteţi lupta de a face bine tuturor .... şi mie, trimiţîndu-mă în Pari? ca ?ă mă perfecţionez ... etc". 1 D-1 Grigori Szilâ?y 2 mi-au recomandat în adevăr ?crierile tînărului Dulfu, cerîndu-mi opinia a?upra meritelor lor, dar n-a mer? pînă la propunerea de adoptare ?au de creştere a junelui poet de pe?te Carpaţi ...
A?tăzi mi ?e prezintă un Co?tin!
Stau şi mă-ntreb cine mi-a organizat o a?emenea Scie* ? De unde pînă unde am ajun? a fi con?iderat ca un adoptator, ?au cel puţin ca un cre?cător de copii talentaţii
Dacă aş fi milionar ?au înmilionit, aş crea un in?titut de poetotrofie, în?ă cu averea ce-mi rămîne, nu-mi e?te permi? a mă gîndi decît la familia mea. m
Am primit o nouă ?cri?oare 3 de la Ion Ghica, care conţine detaliuri intere?ante a?upra celor întîi tineri români din Pari?, la anii 1834—1835, şi a?upra gradului de ignoranţă a francezilor de?pre ţările noa?tre. îmi propui ?ă-i ră?pund ?pre a completa ?uvenirile lui, şi amîndouă ?crierile ţi le-oi comunica, dacă doreşti.
Ţi-am trimi? prin ginerile meu un articol al lui Papado-pulo-Callimah a?upra cea?ornicăriei, de?tul de intere?ant. Sper în curînd ?ă te ?cap şi de dorul de ver?uri. Păn-atunci în?ă, o amicală ?trîngere de mînă. ia ioitv?
™ţşţyî  on &9i£i9n93 anoiJiteqâr E9T
roJ
,ioî b îi/oi
V. Alec?andri
* Cf. aici p; 567, ?ub?ol.
531
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 11 janvier 1881 24° au-de??ou? de Dame
■
Cher vieux,
On ?e demande dan? le grand monde ce que tu a? paye â Ventura pour qu'il te fa??e une ?i belle reputation de pail-lard? Lui aurai?-tu promi? la repre?entation perpetuelle de ?on Outre-Danubel Te voilâ donc pa??e â l'etat d'un pacha â un nombre infini de queue?, entoure d'un harem de jolie? houri? et te livrant â leur endroit â de? proue??e? herculeen-ne?! ... Heureux coquin! Avoir non une troupe, mai? un troupeau de jolie? actrice? et un fourni??eur de la force de Ventura ! E?-tu veinard !
Cantacuzene m'a ecrit pour me dire que l'article 1 de VIndependance etait ?tupide, moi je le trouve comique, car il a fait rire le monde aux depen? de l'auteur.
Negruzzi m'annonce que la preface de te? etude? Liberte, EgaUte etc 2 ... etait ?ou? pre??e et paraîtra le 1-er fevrier, il faudra donc m'envoyer la ?uite. Quant â la lettre 3 que tu m'a? envoyee, je la trouve fort intere??ante et elle ?era recue avec grand plai?ir aux Convorbiri, mai? j'attend? que tu la complete? avânt de la livrer â l'impre??ion. Je me prepare mame d'y repondre.
Garde mon manu?crit de Pepelea ?i cela peut te faire plai?ir, quant â celui de Sfredelul dracului 4, tu me le con?er-vera? pour que j'en fa??e un autodafe, ne voulant plu? atta-cher mon nom â de? farce? de carnaval. En locali?ant le vau-deville de Bayard, j' ai voulu ?implement fournir â Mme Sarandi et â Julian l'occa?ion de creer de? role? drâle?, qui amu?ent le gro? public.
Je ne pen?e pa? pouvoir venir â Bucare?t avânt la fin de fevrier et en meme temp? je de?irerai? diriger le? dernie-re? repetition? generale? de Pepelea. Comment arranger cela ?
Tout â toi,
V. Alec?andri
654
Di? â Gatineau de m'ecrire pour me tenir au courant de la marche de Pepelea.
Mirceşti, 11 ianuarie 1881 24° ?ub Dame
Iubite prietene,
Lumea ?e întreabă ce ai plătit lui Ventura ca ?ă-ţi facă o aşa de frumoa?ă reputaţie de ?tricat ? I-ai făgăduit cumva reprezentarea perpetuă a pie?ei ?ale Pe?te Dunăre} Iată-te deci trecut în ?ituaţia unui paşă cu un număr infinit de cozi, înconjurat de un harem de frumoa?e hurii şi dedîn-du-te faţă de ele la i?prăvi herculeene! ... Fericit ştrengar! Să ai nu o trupă, ci o turmă * de actriţe frumoa?e şi un furnizor de forţa lui Ventura! Ce noroco?!
Cantacuzino mi-a ?cri? pentru a-mi ?pune că articolul 1 din L'Indepen dance era ?tupid, eu îl gă?e?c hazliu, căci a făcut pe toată lumea ?ă rîdi-pe ?eama autorului.
Negruzzi mă anunţă că prefaţa ?tudiilor tale: Libertate, Egalitate 2 etc. e?te la tipar şi va apărea la 1 februarie, va trebui deci ?ă-mi trimiţi urmarea. Cît de?pre ?cri?oarea 3 pe care mi-ai trimi?-o, o gă?e?c foarte intere?antă şi va fi acceptată cu multă plăcere la Convorbiri, dar aştept ?-o completezi înainte de a o da la tipar. Mă pregăte?c chiar ?ă ră?pund la ea.
Pă?trează manu?cri?ul lui Pepelea, dacă acea?ta îţi poate face plăcere, cît de?pre acela al Sfredelului dracului 4, ?ă mi-1 pă?trezi ca ?ă fac din el un autodafeu, căci nu mai vreau ?ă-mi leg numele de far?e dc carnaval» Localizînd vodevilul lui Bayard, am vrut doar ?ă procur d-nei Sarandi şi lui Iulian ocazia de a crea roluri caraghioa?e, care di?trează marele public.
Nu cred ?ă pot veni la Bucureşti înainte de ?fîrşitul lui februarie şi in acelaşi timp aş dori ?ă ?upraveghez ultimele repetiţii generale cu Pepelea. Cum ?ă aranjăm acea?ta?
■
Al tău,
V. Alec?andri
Spune-i lui Gatino ?ă-mi ?crie pentru a mă ţine la curent cu mer?ul lui Pepelea.
■    -A ui .rgomordo 5oL> Jfa?î Yx-    >U'i% i hi?up .'.••j!'u;.rbii'>
* în limba franceză, joc de cuvinte troupe = trupă — troupeau = turmă.
655
CĂTRE IOSIF VULCAN
?,-mih,D r, «ici
532
Mirceşti, 12 ianuar 1881
Domnule Vulcan,
Conform promiterii ce v-am dat, vă trimit alăturatul articol1 pentru foaia Familia, împreună cu complimentele mele afectuoa?e,
V. Alec?andri
i
CĂTRE ION GHICA
533
Mirceşti, 13 janv.
- ■
Mon cher vieux, •     On ?e plaint de ce que le? principaux arti?te? de la troupe, le? vieux de la vieille, ne ?ont pa? ?uffi?amment mi? en evi-dence. Peut-etre ?'en plaignent-il? eux meme en cachette. He bien, metton?-le? â l'epreuve de ?uite.
J'ai ecrit, il y a longtemp?, un proverbe en un acte: la Concina, pour M-dme Pope?co et Millo. C'e?t une bluette dan? le genre de haute comedie; le ?tyle en e?t ?oigne, poe-tique, meme, ă certain? endroit?. Elle plairait au public choi?i.
Donne l'ordre de la monter et engage M-dm Pope?co, ain?i que Millo d'etudier leur? r61e?. Mdm Pope?co en ?era enchantee, quant â Millo, ?'il fait de? objection?, tu le rem-placera? par Hagie?co }, qui ?e tirera tre? bien d'affaire dan? le role du vieux docteur.
656
Je de?irerai?, egalement, que Mdm Romane?co et Chri?-te?co 2, joua??ent en?emble la petite ?cenette en ver?, inti-tulee: La Turnul Măgurele. Tou? le? deux ?eraient tre? bien, elle dan? le role de la jeune dame et lui dan? celui de Hor cea, le ?ergent de Dorobanţi. Elle, ?urtout, aurait l'occa?ion de .montrer ?on talent de diction et la fine??e de ?on jeu dan? de? ?ituation? pathetique? parfoi?. Cela ?erait appri?, monte et repre?ente rapidement.
II e?t encore une petite piece â deux per?onnage? qui aurait un grand ?ucce? de rire, etant jouee par Millo et Iulian, ou bien par Hagie?co et Julian, dan? le ca? ou Millo ?'y refu?e-rait, c'e?t Pepelea şi Arvinte.
Ce ?ont lâ troi? lever? de rideau a??ez reu??i? qui appor-teraient une certaine diver?ion â ce? longue? machine? en cinq acte?, traduite du francai? en roumain de cui?ine. Nou? ne ?omme? pa? de force â adopter uniquement le genre du Theâtre-Francai? de Pari?, avec de? piece? comme le? Dani-chef?, 3 le? Rochat?, le? Duc? Job 4 le? Rome? vaincue? 5 etc .... Nou? ?erion? plu? â l'ai?e avec le genre du Gymna?e, du vau-deviile et de? variete?. No? acteur? et le public y trouveraient mieux leur compte.
Le? grand? drame? patriotique? ou autre? ont du bon, mai? pa? trop n'en faut, car il? prennent trop de temp? â etre monter et il? fini??ent par la??er et le? acteur? et le public, le? un? â force de gueuler et l'autre â force d'entendre gueuler.
Je ?oumet? ce? reflexion? â ton appreciation. Si tu le? croi? ju?te, commencon? la reforme, ?an? tarder. Pa??caly joue de gro? drame? et toute? ?orte? de mauvai? traduction? affublee? de titre? qui alterent l'oeil. Eviton? ce? pa?ca-lie?. Ce ?erait abai??er le grand theâtre au niveau de ?on treteau. _
Je ?uiş curieux de ?avoir ?i la far ce de Sfredelul dracului a piu aux acteur? et ?i il? ?ont content? de leur? role? ? Julian y ?era d'une coca??erie â de?opiller la rate, ain?i que Hagie?co et Md Sarandi. Mai?, encore une foi?, il faut que tou? ?achent leur? role? par coeur et qu'il brulent le? planche?, ?an? quoi,..
,$v$$fflm a-tctn £'j liBjqobj; "fljV9bit ob w?t' »i„ BK'nqzH **
Tout â toi,
Jjiqi'jnhq iulr;[cn.cj09qa Ji 'JV)ilirloaab b'j âîjîouf
V A lec?andri
657
Mirceşti, 13 ian. 1881
Iubite prietene,
Unii ?e plîng că principalii artişti ai trupei, bătrînii celei vechi *, nu ?int de?tul do puşi în evidenţă. Poate, în a?cun?, ?e plîng ei înşişi de acea?ta. Ei bine, hai ?ă-i punem numaidecît la încercare.
Am ?cri?, e?te mult de atunci, un proverb într-un act: Concina, pentru d-na Pope?cu şi Millo. E?te o mică pie?ă în genul înaltei comedii, ?tiiul e?te îngrijit, poetic, chiar, în unele locuri. Ea va place publicului ale?.
Dă ordin ?ă fie montată şi îndeamnă pe d-na Pope?cu, cum şi pe Millo, ?ă-şi ?tudieze rolurile. D-na Pope?cu va fi încîntată, cît de?pre Millo, dacă nu îi convine, îl vei înlocui cu Hagie?cu1, care ?e va de?curca foarte bine în rolul bătrînului doctor.
Aş dori, de a?emenea, ca d-na Romane?cu şi Chri?te?cu 2 ?ă joace împreună mica ?cenetă în ver?uri, intitulată: La Tumul Măgurele. Amîndoi vor ti foarte bine, ea în rolul tinerei doamne şi el în acela a lui Horcea, ?ergentul de dorobanţi. Ea, mai cu ?eamă, va avea ocazia ?ă-şi arate talentul de dicţiune yi fineţea jocului ?ău în ?ituaţii patetice uneori. Acea?ta va fi repede învăţată, montată şi reprezentată.
Mai e?te încă o mică pie?ă cu două per?onaje care va avea un mare ?ucce? de rî?, fiind jucată de Millo şi Iulian, ?au de Hagie?cu şi Iulian, în cazul în care Millo nu ar vrea ?ă joace, e?te Pepelea şi Arvinte.
Iată trei de?chideri de ?pectacol ** de?tul de reuşite care vor aduce o oarecare de?tindere în ace?te maşinării în cinci acte, tradu?e din franceză în romanea?co» de bucătărie. Nu ?întem în ?tare ?ă. adaptăm numai genul Teatrului-Francez *** de. la Pari? cu pie?e ca le? Danichef?, 3 le? Rochat?, le? Duc? Jobi, le? Rome? vaincue?5 etc ... Ne-am ?imţi mai bine cu genul de la Gymna?e, cu vodevilul şi varietăţile. Actorii noştri şi publicul ?-ar ?imţi mai la îndemînă.
Marile drame patriotice ?au altele ?înt bune, dar nici prea multe pentru că iau timp ?pre a fi montate şi termină prin a obo?i şi actorii şi publicul, pe unii pentru că răcne?c şi pe celălalt pentru că a?cultă răcnindu-?e.
* în original, joc de cuvinte vieux = bătrîni şi vieille care are aici ?en?ul nu de bătrînă, ci de veche, trupa veche.
** Expre?ia „le lever de rideau" e?te adoptată ca atare în teatru. Am încercat ?ă traducem prin ceea ce în?emnează ea, adică: ?curtă pie?ă jucată ca de?chidere a ?pectacolului principal.
*** Theâtre-Franţai? era la Comedie-Franşai?e.
Supun ace?te gînduri părerii tale. Dacă le crezi îndreptăţite, ?ă începem reforma, fără întîrziere. Pa?caly joacă mari drame şi tot felul de traduceri proa?te, împodobite cu titluri care ?upără ochiul. Să ne ferim de a?emenea pa?caliade. Ar în?emna ?ă coborîm marele teatru la nivelul barăcii ?ale.
Sint curio? ?ă ştiu dacă far?a Sfredelul dracului le-a plăcut actorilor şi dacă ?înt mulţumiţi de rolul lor? Iulian va fi de un comic ce va ?tirni rî?ul, de a?emenea şi Hagie?cu, şi d-na Sarandi. Dar, încă o dată, trebuie ca toţi ?ă îşi ştie rolurile pe dinafară şi ?ă ?fîrîie, făr de care .... fia?co.
Al tău,
■
V. Alec?andri
■
■
CĂTRE V. I. SOCEC
534
Mirceşti,  15 ianuar 1881
Domnule Socec,
Am primit pachetul cu voi. ce mi-aţi trimi? prin poştă, şi vă rog ?ă-mi trimiteţi următoarele opere ale lui Bolin-tineanu:
Traianida, poemă epică
t7- j    7   • Ti/r-l   ■ rru 7
Viata lui Minai Viteazul „  Ştefan cel Mare it Ţepeş
Primiţi, vă rog, împreună cu mulţumirile mele a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii,
... V. Alec?andri
658
659
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
535
Mirceşti,   16 ianuarie 1881
i
Iubite Negruzzi, M-am întîlnit cu părintele Epi?cop de Roman, Melhi?e-•dek, care a manife?tat dorinţa de a ?e abona la Convorbiri. Totodată ar dori ?ă aibă volumul anului 1880. Fă bine, dar, de regulează atît abonarea, cît şi trimiterea acelui volum la adre?a colegului meu de Academie.
Cînd pleci la Bucureşti ..., dacă nu cumva îi fi şi plecat? Eu mai rămîi aca?ă pană la finele lui fevruar.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
536
Mirceşti, 17 janv. 1881
-■'■'ifoH ini .ofcu 9î3cţ.j ?laicoîJSrrnu Iplhaht im-ite goi ăv ia Cher vieux,
Tu e? un veinard ! Arutnev 1 â l'e?prit de traver? comme ?on nom, chante te? douze travaux d'Hercule et voilâ que deja le? belle? dame? allechee? par le? recommandation? de cet expert (qui ?'intitule reporter et qui n'e?t qu'un repor-tier) ?e jettent aton cou! ... Que ne donnerai-je pour que ton ennemi obligeant me rendit le meme ?ervice !
II a ete appele a Ja??i pour rendre compte dan? ?on Independance ... belge du bal qui a eu lieu au Jocquey-Club, et ?on principal ?oin a ete de faire la reclame d'une cer-
taine comte??e, dont il recommande le? appât? aux amat-eur? .. . C'e?t donc une vocation !
Quelle? armoirie? pourrait-on lui decerner ? .. . Celle? que Fuad con?eillait â je ne ?ai? quel pacha: un glaive et une balance avec l'exergue: * et vaine.
A-prop? d'armoirie?, je regrette le? deux filet? de pa?trama hi?torique de Radou 2. Mai?, en con?ideration de? convenan-ce?, nou? le? remplaceron? par deux carotte?, par allu?ion â_ celle? qu'il tirait â ?on pere.
Tu m'appelle? â Bucare?t, au beau milieu d'un hiver ?yberien ... Merci, il faudrait etre un gaillard â poil? pour affronter le? 20 degre? de froid, qui font l'ornement de notre-beau climat, or en fait de poil?, ?auf le re?pect de l'ortogra-phe, il ne me re?te qu'un ?eul, auquel je tienne, c'e?t celui de ma chambre.
Que Pepelea aille donc tout ?eul, ?'il ne peut pa? m'atten-, dre ju?qu'au 20 fevrier, mai? je pen?e qu'il ferait ?agement de ne pa? trop ?e hâter, afin de me donner le temp? d'aller ?urveiller ?e? deux derniere? repetition? generale. La piece-aura, ?an? doute, be?oin de quelque? coupure?, de quelque? correction? dan? le dialogue ... que ?ai?-je ?
La pre?ence de l'auteur e?t donc indi?pen?able, tâche d'aranger le? cho?e? de facon â ce que Pepelea ne fa??e pa?, concurrence aux nombreux bal?, ?oiree?, concert? etc. de la derniere ?emaine du Carnaval. II ?era bien plu? apprecie apre? la premiere ?emaine du Careme, quand le torrent de?, plai?ir? carnavale?que? aura pa??e.
Une feerie a, d'ailleur?, be?oin de beaucoup de repetition?, car le? decor?, le? truc?, la mi?e en ?cene y jouent ui\ grand role et il faut que tout marche comme ?ur de? roullet-te?, le machini?te et ?on aide ont beaucoup â faire et il?. devront ?'habituer â manoeuvrer avec rapidite et preci-. ?ion. Tout cela demande du temp? et, croi?-moi, ne preci-.. piton? rien, cela n'ira que mieux.
Bien de? amitie? de la part de Pauline.
lout a toi,
V. ■ Alec?andri;
,io;;iiq rtit?pi■•
«•">• y>oy.o Uidii!'. a.tcoq 98 alt ,lid?n\he-}biubnii\ in\\ .'f.lniigj;; ia jhncbti? jş «nflţ?auJ aieoq «m<o« &i intri
* Cuvînt inde?cifrabil.
.r/ho?uii iş
Me? compliment? â Mr Marian, j'ai hâte de voir ?a piece, ou de la lire, car je pen?e qu'il la fera publier. Ah! Pa?caly voudrait rentrer au bercail? .., Tout ?'explique----t'Independance fait de la reclame en ?a faveur.
Merci pour l'ho?pitalite que tu m'offre? et que j'accep-terai? de bon coeur, ?i je ne craignai? d'affliger notre vieux ami, Cantacuzene. Quand il aura obtenu ?a pen?ion et quitte Bucare?t, je m'abonnerai â une chambre chez toi ... et nou? riron?.
Enchante d'apprendre le ?ucce? du Paracli?ierul. E?pe-ron? que le? Lipitorile ?atului, avec Millo et Iulian, auront le meme ?ort. Quant au Sfredelul dracului, pourvu qu'il ?oit bien ?u et enleve rondement, il reu??ira ?an? avoir bc?oin que j'a??i?te â ?e? derniere? repetition? generale?.
■
■
Mirceşti,  1" ian. 1881
■
Iubite prietene,
Eşti un noroco?! Arutnev % cu ?piritul de-a-ndoa?elea ca şi numele ?ău, cîntă cele două?prezece munci herculeene, ale tale, şi iată că deja frumoa?ele doamne atra?e de recomandaţiile ace?tui expert (care ?e intitulează reporter şi care nu e?te decît un pîrîtor *) ?e aruncă de gîtul tău!... Ce nu aş da pentru ca îndatoritorul tău duşman ?ă-mi facă acelaşi ?erviciu!
A to?t chemat la Iaşi pentru a face o dare de ?eamă în ziarul ?ău înde-pendence ... belgiană, de?pre balul care a avut loc la Jockey-Club, şi principala ?a grijă a f .?t de a face reclama unei conte?e, recomandînd amatorilor farmecele ace?teia . .. E?te deci o vocaţie!
Ce blazon ar putea ,?ă i ?e oîere ? Acela pe care Fuad îl propunea nu ştiu cărui paşă: un paloş şi o balanţă cu exerga: ** şi zadarnic ***.
* în original, cuvîntul reportier, creat de poet pentru a face un joc de cuvinte cu reporter, ca ?en? ar în?emna: pîrîtor, cel care raportează. ** Cf. aici p. 661 ?ub?ol.
*** Primul cuvînt fiind inde?cifrabil, nu ?e poate ?tabili exact nici cel de-al doilea, pentru că vaine poate în?emna şi zadarnic şi îngîmfat, şi iluzoriu.
în privinţa blazoanelor, îmi pare rău pentru cele două fileuri de pa?trama * i?torică ale lui Radu2. Dar, în cin?tea convenienţelor le vom înlocui cu doi morcovi **, ca aluzie la cei cu care îl păcălea pe tatăl ?ău.
Mă chemi la Bucureşti, drept în mijlocul unei ierni ?iberiene .... Mulţume?c, ar trebui ?ă fiu un voinic păro? *** pentru a înfrunta cele 20 de grade de frig, care împodobe?c frumo?ul no?tru climat, în ce priveşte părul, ţinînd ?eamă de ortografie, nu îmi rămîne decît unul ?ingur, la care ţin, anume cel din camera mea.
Pepelea ?ă ?e ducă ?ingur, dacă nu mă poate aştepta pînă la 20 februarie, dar cred că ar face bine ?ă nu ?e grăbea?că prea mult, a?tfel încît ?ă-mi la?e timpul pentru a veni ?ă ?upraveghez ace?te ultime două repetiţii generale. Pie?a va avea nevoie, fără îndoială, de cîteva tăieturi, de cîteva corectări în dialog ... ce ştiu eu ?
Prezenţa autorului e?te deci de neînlăturat, încearcă ?ă aranjezi lucrurile in aşa fel încît Pepelea ?ă nu facă concurenţă numeroa?elor baluri, ?erate, concerte etc. din ultima ?ăptămînă a carnavalului. Va fi mult mai apreciat după prima ?ăptămînă a po?tului, cînd valul plăcerilor carnavaleşti va fi trecut.
O feerie are, de altfel, nevoie de multe repetiţii, căci decorurile, trucurile, punerea în ?cenă joacă aici un rol mare şi totul trebuie ?ă meargă ca pe roate, maşini?tul şi ajutorul ?ău au multe de făcut şi vor trebui ?ă ?e obişnuia?că ?ă manevreze cu repeziciune şi precizie. Toată acea?ta cere timp şi, crede-mă, ?ă nu grăbim nimic, totul nu va merge decît mai bine.
Multe amiciţii din partea Paulinei.
Al tău,
■
V. Alec?andri
Salutările mele d-lui Marian, ?înt nerăbdător ?ă-i văd pie?a, ?au ?ă o cite?c, căci gînde?c că o va publica. Ah! Pa?caly ar dori ?ă ?e întoarcă la căminul ?ău ? ... Totul ?e explică .. . 1'Independance face reclamă în favoarea ?a.
Mulţume?c pentru o?pitalitatea pe care mi-o oferi şi pe care aş primi-o cu dragă inimă, dacă nu mi-ar fi teamă ?ă-1 întri?tez pe bătrînul no?tru
* în original, în limba română.
** In limba franceză, tirer une carotte ă quelqu'un în?emnează: a-1 trage pe ?foară, a-i lua ceva prin înşelătorie.
*** Joc de cuvinte pe omonimele poil = păr şi poale L» ?obă. Gluma ni ?e pare puţin forţată pentru că de fapt Stre ă poil în?emnează ?ă fii în pielea goală!
662
prieten, Cantacuzino. Cînd îşi va obţine pen?ia şi cînd va pără?i Bucureştiul, mă voi abona la o cameră la tine ... şi vom rîde.
Foarte bucuro? ?ă aflu ?ucce?ul Paracti?ierului. Să nădăjduim că Lipi-torile ?atului, cu Millo şi Iulian, vor avea aceeaşi ?oartă. Cît de?pre Sfredelul dracului, dacă e?te bine ştiut şi jucat cu vioiciune, va reuşi fără ?ă aibă nevoie ?ă fiu de fată la ultimele ?ale reprezentanţii generale.
■ ■!
.mm raimiij ntb Ma «iim ,niţ
■
■ '
CĂTRE V. A. URECHIA
■Sin nit? co ... goteib rrj hă)
-
537
.tuoaij il fiv ijştjl
Mirceşti,   ÎS ianuar 1881
£ţri£')rn iu aiiidait iutoî iş ai 1,111 tor mi iote £o£or. JSnaoz ni jmanmr ,:>In«o
î,?.ii/dor» tvy « îuoăi ab u/lwn ufi n.' . iinoj»;« iş kr^rnişcm .atfioi    ; t ■
Iubitul meu coleg,
D-l Bonaparte Wy?e 1 doreşte ?ă ?tudieze limba română şi mi-a cerut informări de?pre gramatica cea mai le?nicioa?ă, precum şi de?pre dicţionarul cel mai bun care i-ar putea ?ervi pentru ?tudiul ?ău. Am ră?pun? că mă voi adre?a la d-ta cu rugăminte ca ?ă trimiţi la adre?a d-lui Bonaparte Wy?e (Mâner of St. John? Waterford-Irlanda) toate cărţile pedagogice de care ar avea trebuinţă. Bine am făcut!? ... în cazul ace?ta binevoieşte a cumpăra acele cărţi şi a le expedui pe ?ocoteala mea pe?te nouă mări şi ţăritoT ... \
Alaltăieri am primit o ?cri?oare de la d-l L. de Berluc Peru??i? 2 (Aix-en-Provence), din care e?trag următorul pa?agiu ce negreşit te va intere?a:        im an &tefa ,2minl E
„Le? journaux nou? apprennent l'apparition de VAlbum Macedo-roumain3 qui ?era un te?tament de TAUiance de? ?ept litterature? latine?. Un libraire d'Aix qui voudrait faire de ?on mieux un peu de propagande en faveur de ce livre et de l'idee qu'il repre?ente, me demande le nom de l'editeur de cet album et le cout du volume franco par la
poşte. Fort embarra??e pour lui repondre, j'o?e vou? demander ce double ren?eignement etc". *
Nime nu poate mai bine decît d-ta ?ă deie informările cerute de d-l de Berluc Peru??i?. Te rog dar ?ă binevoieşti a-i ?crie în?uţi ?pre a-1 plirofori?i**, după cum ziceau părinţii noştri, cre?cuţi la Kuculi, Cavdalu etc.
Sper ?ă vin la Bucureşti pe la ?fîrşitul carnavalului. Păn-atunce, în?ă, te rog ?ă-mi ră?punzi ce ai deci? a face şi ce ai făcut în privirea amicilor noştri din Iralanda şi din Provenţa.
Al d-tale devotat coleg şi amic,
■• ':.x> ni hjj8 an j? qyoni qmn 9D oinoii o hqub fetit ...
V. Alec?andri
■'. fitr.-i .intui 9tj roi fia-iinşv j?l ab -n?ido ,jb?b jltrirr ji;>i,i1fn •Epo? .ăiq??, ?tBtomoo o j;I guaOz
■r ?-,OT)iob ii-jiîi iop& 9S4Î £ m?bnnqob on fe t£b aiudjrT r>'i itfii ? -..vltmibe * ,£Khk«. £ ,9hjîJe-şi?t £ -.hnarav ?aitnti-r b .iVffwirr BSTHholl■ Sâriaifli-fil,9jboo« £ eb ?tniiim /MBiubni Obffî CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI
&fci ,olqm9X9 9-tq? iş (Bt233£ lubotn nî x?mal luau u'A : tnwj    iiV.oT 4o<\?'Ă ibib,rn£ib ?bnagaf nib fi^iiarteî &mât 538
iifarogun?m -:i •«iti?ol /;Iim bib! JugM at? mm Babiv iţav : t/ioi ?ta I?iHJjtfîî rn.y-'jl oibd aq onaoa arl? ia Jnîa i?K .a?ta
lVjnî Mirceşti, 24 ianuar 1881
?
-iritf
Domnule Macedon?ki,
iti£ un ab ,ir|3oq ,ion mainîa aO
oJ
V-aţi gă?it o mînă di tineri adimeniţi di farmecul atrăgător al Literaturei şi aţi fondat o revi?tă, avănd totodată bunul ?pirit de a o feri de cerneala inveninată şi coro?ivă a jurnali?ticei politice ... Primiţi  felicitările mele ?incere.
"T£jul£a mii
* „Jurnalele ne ve?te?c apariţia Albumului macedo-romăn, care va fi un te?tament al alianţei celor şapte literaturi latine. Un librar din Aix, care ar vrea ?ă facă cît mai bine puţină propagandă în favoarea ace?tei cărţi şi a ideii pe care o reprezintă, îmi cere numele editorului ace?tui album şi co?tul volumului franco prin poştă. Fiindu-mi foarte greu ?ă-i ră?pund, îndrăzne?c ?ă vă cer acea?tă dublă lămurire "etc. (limba franceză).
** A plirofori?i — a lămuri (verb intrat în limba română din limba greacăji1»ftjţ(»lpo|)6<ttli 'Hi-ijijnmulai iş a-i?Jaonl &iâl al-iţijntPi;.!., *
664
i
665
Mi-aţi făcut onorul a vă adre?a la mine cu cerere de a vă comunica un articol, proză ?au ver?uri, după convenenţa mea, pentru Literatorul ce redactaţi. Ră?pund cu mulţumire la apelul d-voa?tră şi, autorizat prin experienţă dobîndită în timp di 40 di ani di lucru, îmi permit a vă trimite un con?iliu amical rezemat pe un exemplu:
„în orice ?criere vom produce, ?ă ne ferim de prima ?ati?facere, de primul entuzia?m al paternităţii, căci ?imţul de egoi?m părinte?c e mai mult dezvoltat în poeţi decăt în re?tul omenirii. Fiecare ver? ne pare o armonie, fiecare ?trofă o perfecţie, fiecare bucată întreagă de poezie un cap cPoperă ! ... în?ă după o trecere de timp încep a ne ?ări în ocbi defectele copiilor încbipuirei noa?tre şi gă?im că acei copii ar fi cî?tigat mult dacă, chiar de la venirea lor pe lume, i-am fi ?upu? la o corectare a?pră.
Trebuie dar ?ă ne deprindem a face ?acrificii dureroa?e, a elimina ver?uri, a tăia ?trofe, a ?curta, a ?chimba, a drege fără îndurare, înainte de a ?coate la lumină ?crierea noa?tră. Operaţie crudă, dar neapărată şi folo?itoare !"
Eu unul lucrez în modul ace?ta, şi ?pre exemplu, iată o ?cenă întreagă din legenda dramatică De?pot-Vodă 1, cum a fo?t compu?ă la început. Comparaţi-o cu textul imprimat şi veţi videa cum am băgat fără milă foarfecă în manu?cri?ul meu. Mai ?înt şi alte ?cene pe care le-am înlăturat cu totul, şi îmi propun ?ă fac încă ?chimbări cu a doua ediţie a lui De?pot.
Ce ?întem noi, poeţii, de nu artişti ca pictorii, ca ?culptorii etc, chemaţi a înavuţi tezaurul literaturei şi al frumoa?elor arte din ţeara noa?tră ? Să nu uităm dar preceptul lui Boileau care zice în privirea ver?urilor: „Poh??ez-le? ?an? ce??e et te? repoli??ez ?. Sfîrşind cu ace?t con?iliu ?alutar, le dore?c junilor redactori ai Literatorului activitate, răbdare, in?pirări poetice şi ?ucce? deplin.
-
tei
■ .
V. Alec?andri
* „Lu?trui
iţi-le fără încetare şi relu?truiţi-le" (limba franceză).
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
|
"
Mirceşti, 26 ianuarie 1881
Iubite Negruzzi,
Sînt în?ărcinat de Academie cu biografia răpo?atului meu amic C. Negruzzi 1. Nu mă pot adre?a dar la altul decît la fiul ?ău pentru a avea următoarele notiţi: (?ic).
— Anul şi locul naşterii.
— Studiile; — ?ub care profe?ori ? în care ?coale ?
— Operele cu titulurile ?eparate şi anul publicaţiei lor.
— Epoca şi locul morţii.
— Familia; părinţii, ?trămoşii.
Te rog ?ă-mi comunici cît mâi curînd toate ace?te notiţii ?au măcar unele din ele, pentru ca ?ă mă pot apuca îndată de lucru. Aştept ră?pun?ul d-tale cu nerăbdare ?i te îmbrăţişez.
V. Alec?andri
CĂTRF TON PTTTr* CĂTRE ION GHICA
540
■ ■ ...
Mirceşti, 28 janv. 1881
Mon cher vieux,
J ai envoye aujourd'hui â Negruzzi ta derniere lettre 1, celle ou tu fai? mention du comte Radou, pour etre publiee dan? le no. du 1-er mar?. J'en attend? la ?uite qui ?era de nature, je n'en doute pa?, âintere??er le? lecteur? de? Convorbiri.
Que de repon?e? je te, doi?! et pourtant neipui? m'en acquitter. Une ?ainte pare??e ?'e?t emparee de moi depui?
667
le 1-er j an vier et j'ai beau me demener, rien ne vient. Je me ?en? au??i vide qu'un di?cour? de Bratiano ou qu'un article de YIndependance roumaine. II me faudra faire un grand effort pour me tirer avec honneur de l'obligation que vient de m'impo?er l'Academie, â ?avoir d'ecrir la biographie de C. Negruzzi2. Je vai? m'y mettre au??itot que le? heritier? du defunt m'auront envoye certaine? notice? que je leur ai demandee?. Ce travail fait, je le lirai dan? une de? ?eance? publique?, parce qu'il ?era intere??ant par le? tableaux qu'il pre?entera de la ?ociete d'il y a quarante an?.
En attendant, j'accu?e reception d'un gro? paquet con-tenant: 1 voi. de? document? hi?torique de Hourmouzaki, 1 voi. Annale? de la Societe Academique, 1 voi. P?altiria lui Corezi.
Quelle? nouvell? du Theâtre? Comment ont march6 le? Lipitorii Sfredelul dracului pa??era-t-il bientot? (Cette farce n'a nullement be?oin de ma pre?ence pour le? repe-tition? generale?). Et Concina3 e?t-elle â l'etude? Quant â la feerie, ou en e?t-elle ? Stefane?co 4 a-t-il termine la com-po?ition et l'orche?tration de la mu?ique? Le? decor? et le? acce??oire? ?ont-il? pret?? Charge Gatineau de me faire un rapport detaille â ce ?ujet. Je lui ai ecrit troi? foi? ?an? avoir eu de repon?e de lui. E?t-il donc ?i occupe ou bien n'a-t-il pa? recu me? lettre??
Je t'ai annonce mon arrivee â Bucare?t pour la fin de fevrier, il me ?era impo??ible de venir avânt ce terme. On devra donc remettre la premiere repre?entation de Pepelea au commencement de la ?econde ?emaine du Careme, quand ?e ?era calmee l'agitation fievreu?e du Carnaval. Le? bal?, ?oiree?, concert? et bal? ma?que? doivent faire du tort aux repre?entation? theâtrale?, car le monde ne doit plu? ?avoir ou donner de la tete, tant il a l'air de ?'amu?er et de ?'etour-dir cet hiver.
Sai?-tu quel e?t le drole qui ?e cache ?ou? le nom de Ste- , jare?co dan? YIndependancel
Tout â toi,
?b bi?iz n/p aiujg al ĂbngJjB na ţ_ .an?m       ub .o.
-?t o
rmaJDal aol i?ee^âtni b ,gj?q
V. Alec?andri
Miile bonne? amitie? de la part de Pauline pour Mme Ghica et toi.
Mirceşti, 28 ian. 1881
Iubite prietene,
Am trimi? a?tăzi lui Negruzzi ultima ta ?cri?oare *, aceea în care faci menţiune de?pre contele Radu, pentru a fi publicată în nr. din 1 martie. Aştept urmarea care na mă îndoie?c va fi dintne acelea care ?ă intere?eze pe cititorii Convorbirilor.
Ce de ră?pun?uri îţi datorez! şi cu toate ace?tea, nu mă pot achita. O ?fîntă lene m-a cuprin? de la 1 ianuarie şi degeaba mă zbat, nu vine nimic. Mă ?imt tot atît de gol ca un di?cur? de Brătianu ?au ca un articol din VIndefendeance roumaine. Va trebui ?ă fac un mare efort pentru a mă achita cu cin?te de obligaţia pe care mi-a impu?-o Academia, adică de a ?crie biografia lui C. Negruzzi 2. Mă voi apuca de ea îndată cc moştenitorii defunctului îmi vor trimite unele notiţe pe care le-am cerut de la ei. Acea?tă lucrare, odată făcută, o voi citi într-una din şedinţele publice, pentru că va fi intere?antă prin tablourile ?ocietăţii de acum patruzeci de ani pe care le va prezenta.
în aşteptare, confirm primirea unui mare pachet conţinînd: 1 voi. de documente i?torice ale lui Hurmuzaki, 1 voi. Analele Societăţii Academice, 1 voi. P?altirea lui Core?i.
Ce noutăţi de la Teatru ? Cum au mer? Lipitorile ? Sfredelul dracului va trece în curînd? (Acea?tă far?ă nu are deloc nevoie de prezenta mea pentru repetiţiile generale). Şi Concina3 e?te şi ea în ?tudiu? Cit de?pre feerie, ce mai e?te cu ea? Stephăne?cu 4 a terminat compunerea şi orche?trarea muzicii ? Decorurile şi acce?oriile ?înt gata ? în?ărcinează-1 pe Gatineau ?ă-mi facă un raport amănunţit în legătură cu a?ta. I-am ?cri? de trei ori fără ?ă am ră?pun? de la el. E?te oare atît de ocupat ?au nu a primit ?cri?orile mele ?
Ţi-ani anunţat ?o?irea mea la Bucureşti pentru ?fîrşitul lui februarie, îmi va fi impo?ibil ?ă vin înaintea ace?tui termen. Va trebui deci ?ă amînăm prima reprezentaţie cu Pepelea pentru începutul celei de a doua ?ăptămîni a po?tului, cînd ?e va calma agitaţia înfrigurată a carnavalului. Balurile, ?eratele, concertele şi balurile ma?cate trebuie ?ă ?tingherea?că reprezentaţiile teatrale, căci lumea probabil că nu mai ştie unde îi ?tă capul, atît pare că ?e di?trează şi ?e ameţeşte iarna acea?ta.
Ştii cine e?te caraghio?ul care ?e a?cunde ?ub numele de Ştejăre?cu în L'Inde'pendance?
jî'i.    •••.!!) aairxti u,tn ?uqraoD c 13 <iolo rnb. ig
Al Iau,
• j.viij, ibik -■boi 'jH5o ■<o •:)rn?.moi£foi»aiJ itl'xjwo ik>
V. Alec?andri
Mii de ?alutări prieteneşti din partea Paulinei pentru d-na Ghica şi pentru tine.
81
541
CĂTRE IOSIF VULCAN
■
■
■
Mirceşti, 2/14 febr. 1881
Domnul meu,
Pintre hârtiile mele gă?e?c un manu?cri? ce nu lip?eşte de oarecare intere? în privirea datei ?ale şi a ocaziunii la care a fo?t compu?. E?te un prolog în ver?uri, de?tinat a fi pu? în muzică şi executat la inaug[ur]area teatrului celui mare din Bucureşti.
Autorul, dl. Co?tachi Caragiali 1, a fo?t unul din cei dăn-tăi tineri români care au îmbrăţişat cariera dramatică. Elev di?tin? al răpo?atului Ari?tia 2, el a fo?t înamorat de arta teatrală şi într-un şir de mulţi ani a luptat cu dificultăţile vieţii care au fo?t şi ?înt încă a?tăzi partea actorilor noştri. Dar nu ?-a de?corajat până cînd bătrîneţele l-au lip?it de puteri.
Pe la anul 1844 Caragiali ?e gă?ia la Iaşi şi a creat cu mare ?ucce? rolul cel mai principal din comedia Iorgu de la Sadagura, apoi ?-a du? de a format o trupă în Bucureşti, unde, ca director, ajun?e?e aproape de o ruină completă, atăt era de puţin ?u?ţinut pe atunci tot ce era naţional.
Pe cănd în?ă era gata ?ă închidă teatrul, îi veni ideea ?ă puie în ?cenă pe Iorgu de la Sadagura, în care avu?e?e atîta ?ucce? la Iaşi, şi acea?tă in?piraţie 1-a ?căpat de naufragiu. Ca prin varga unei vrăjitoare, ?ala teatrului ce umplu de ?pectatori, reţeta ?e mări şi comedia fu aşa de gu?tată de publicul bucureştean, încît în?uşi vodă Bibe?cu veni ?ă a?i?te la una din reprezentaţii. în acea ?eară memorabilă, guvernul ?e gîndi mai ?erio? la noua in?tituţie a Teatrului Naţional şi o ajută cu o ?ubvenţie de 300 galbini pe an.
Co?tachi Caragiali, în avîntul ?ău arti?tic, a fo?t şi actor, şi director, şi autor. El a compu? mai multe drame (pre?ărate cu oarecari anachroni?me de care în?uşi rîdea mai tîrziu), şi între alte ?crieri, prologul alăturat. Vă comunic o copie de pe el, nu ca o pie?ă de înaltă literatură, dar ca un te?timoniu al activităţii ?piritelor la anul 1852. Dacă credeţi
că e bine a ?e publica tot ce va putea ?ervi la i?toria teatrului în România, binevoiţi a-i de?chide coloanele Familiei. în caz contrar, pă?traţi prologul ca o curiozitate literară.
Co?tachi Caragiali a murit nu de mult, lă?ând un fiu 3 care pare a călca pe urmele părintelui ?ău. El a mai lă?at şi un volum întreg de poezii nepublicate, dintre cari unele merită a fi date la lumină. Acea?tă datorie priveşte pe fiul răpo?atului, cît pentru mine, mărturi?e?c că aş fi bucuro? ?ă nu ?e piardă cu totul numele unuia din cei întîi pioneri pe calea ?pinoa?ă a artei dramatice în România.
Primiţi, domnul meu, a?igurarea di?tin?ei mele ?time şi con?ideraţii,*
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
i
54?
■
Mirceşti, 6/18 fevr. 1881
Mon cher vieux,
Madame Ghica et ta fille 1 ?ont arrivee? ce matin â Mirceşti, bien portante? quoique effrayee? de? ma??e? de neige qui encombrent no? parage?. Elle? ont pri? du the et ?ont partie? en traineau immediatement, â Miclauchany.
Dan? cette courte vi?ite, j'ai appri? de belle? ?ur ton compte. II parait que Mon?ieur de vient d'un mondain â tout crin?, qu'il a??i?te â une foule de diner? de bal?, voire meme de cha??e?!
Et pour comble, Mon?ieur a releque, au fond de l'armoire, ?on paleton d'hiver, ?ou? pretexte qu'un ?imple parde??u? d'ete lui ?uffirait. Ce? nouvelle? m'ont fait dre??er le? cheveux
* Pe text ?-au făcut corecturi cu cerneală violetă, în vederea publicării în Familia, adoptîndu-?e ortografia folo?ită în acea?tă revi?tă.
670
671
?ur la nuque, le? autre? ?e refu?ant de le? imiter. Tu e?t donc jaloux du beau bouquet de dame? qui hantent Alexandre 2 et tu cherche? expre? â te rendre malade?
Pour le coup VIndependance roumaine t'eleverait au rang de ?ultan haremgiu3.. . et tu l'aurra merite.
Moi je ?uiş rhoin? temeraire. Je garde prudamment la chambre et.. . je n'en ?uiş pa? moin? indi?po?e pour cela!
C'e?t lâ ce qui m'a empeche de courir â Bucare?t quand j'ai appri? la maladie grave de notre ami, Alexandre. Le Dr. Calindero m'a donne hier de ?e? nouvelle? et m'a ra??ure ?ur ?on etat. Ta lettre e?t venu le? confirmer, de ?orte que je pui? ne pa? m'expo?er â augmenter mon refroidi??ement. Ma femme voulait partir â ma place, mai? je la garde pour me ?oigner. Di? tout cela â Alexandre.
Tu m'annonce? que Sfredelul dracului 4 pa??er a bientot et que la Prince??a a promi? d'aller voir cette farce. J'e?pere bien que tu lui a cache le nom de l'auteur. Quant â Pepelea, je crain? fort que l'amour propre de Stefane?co 5 n'en retarde la î epre?entation. Pen?e donc, il a encore troi? acte? â mettre en mu?ique et le dernier vaut pre?que une operette ! Quand aura-t-il termine la compo?ition de tant de morceaux, leur orche?tration et l'etude de? acteur??
II e?t par con?equent inutille de me hater d'aller â Bucare?t pour a??iter â de? repre?entation? incomplette?.
Quand tout ?era termine, tu me le fera? ?avoir. Ton article 6 a păru dan? le nr du 1 fevrier de? Convorbiri.
Tout â toi,
V. Alec?andri
N'oubli? pa? de m'ecrire le lendemain de la repre?entation du Sfredelul dracului pour me dire comment il aura ete accueilli par le public?
Mirceşti, 6/18 febr. 1881
Iubite prietene,
Doamna Ghica şi fiica ta 1 an ?o?it a?tăzi de dimineaţă la Mirceşti, ?ănătoa?e deşi înşpăimîntate de nămeţii de zăpadă grămădiţi pe melea-
►
gurile noa?tre. Au luat ceairl şi au plecat cu ?ania numaideelt, la Miclăuşani.
în acea?tă ?curtă vizită am aflat minunăţii de?pre tine! Se pare că domnul devine monden cu energie, a?i?tă la numeroa?e dineuri, baluri, ba chiar şi vînâtori?
Şi culmea, domnul a pu? la o parte, în fundul unui dulap, paltonul ?ău de iarnă, pretinzînd că un ?implu parde?iu de vară i-ar ajunge. Ace?te noutăţi au făcut ?ă mi ?e zbîrlea?că părul la ceafă, celălalt refuzînd ?ă-1 imite. Eşti oare gelo? pe frumo?ul buchet de doamne care îl vizitează pe Alexandru 2 şi cauţi înadin? ?ă te îmbolnăveşti?
De îndată VIndependance roumaine te va ridica la rangul de ?ultan haremgiu 3 .... şi a-i merita-o.
Eu ?înt mai puţin curajo?. Stau în cameră şi .. . cu toate ace?tea nu ?înt mai puţin indi?pu? !
Acea?ta m-a împiedicat ?ă alerg la Bucureşti, cînd am aflat de?pre boala grea a prietenului no?tru, Alexandru. Doctorul Kalinderu mi-a dat ieri veşti de?pre el şi m-a a?igurat de?pre ?tarea ?a. Scri?oarea ta a venit ?ă le întărea?că, a?tfel încît am putut ?ă nu mă expun la a-mi înrăutăţi răceala. Soţia mea vroia ?ă plece în locul meu, dar eu o reţin pentru a mă îngriji. Spune toate ace?tea lui Alexandru.
Mă anunţi că Sfredelul dracului 4 va trece în curînd şi că prinţe?a a făgăduit că va merge ?ă vadă acea?tă far?ă. Nădăjduie?c că i-ai a?cun? numele autorului. Cît de?pre Pepelea, îmi e?te teamă ca amorul propriu al lui Stephăne?cu 5 ?ă nu întîrzie reprezentaţia. Gîndeşte-te numai, are încă trei acte de pu? pe muzică şi ultimul valorează aproape cît o operetă! Cînd va termina el de compu? atîtea bucăţi, orche?trarea lor şi ?tudiul actorilor?
E?te deci inutil ?ă mă grăbe?c ?ă merg la Bucureşti pentru a lua parte la reprezentaţii incomplete.
Cînd totul va fi terminat, mi-o vei face cuno?cut. Articolul 6 tău a apărut în nr. 1 din februarie al Convorbirilor.
Al tău,
V. Alec?andri
Nu uita ?ă-mi ?eri a doua zi după reprezentaţia Sfredelului diacului Pentru a-mi ?pune cum va fi fo?t primită de public ?
672
673
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
543
Mirceşti,  10 fevruar 1881
Iubite coleg,
Am cerut, în adevăr, un concediu de la Senat, pînă la finele lunei ace?tea, în?ă cu gînd de a şedea liniştit lîngă ?obă în timpul cel a?pru al iernii. Voiajul meu la Roma e?te dar amînat pe mai tîrziu, cînd voi parveni a-mi regula trebile, căci ştiţi negreşit că cea mai principală ocupaţie a românului e?te de a-şi pune trebile la cale, după ce le-a încurcat. Regret o a?eminea împrejurare pentru că nu mă pot întîlni cu dl. Marchetti ?pre a ne înţelege în privinţa operei1 lui De?pot-Vodă, dar ?per ?ă vă pot comunica un ?oi de ?cenariu la care mă gînde?c de cînd mi-aţi ?cri?.
A?eminea vă promit a vă trimite în curînd Hora Dobro-gei2, care îmi vîjie prin cap de mai multe zile.
Cît de?pre decorarea amicilor noştri din Montpellier, nu e?te altă ?peranţă decît de a vorbi direct lui vodă. Miniştrii noştri ?înt ocupaţi a ?e mînca întocmai ca cîinii prin gard şi a ?e agăţa vîrto? de fotoliile lor pentru ca ?ă nu cadă de pe ele. Cu toate ace?te, cînd mă voi duce la Bucureşti, voi ?pune două cuvinte d-lui Boere?cu în che?tia ce ne intere?ează atît de mult pe amîndoi.
De mult ar fi trebuit ?ă fie decoraţi d-nii Tourtoulon, Roque-Ferrier, Boucherie şi chiar Mi?tral şi Quintana, în?ă d-nii miniştri preferă ?ă arate buna lor voinţă lui Pa vel rachieriul şi alţi alegători eju?dem farinae*
în curînd, voi ?crie, trimiţîndu-vă hora, căci ?înt nerăbdător a auzi aria ce aţi compu?.
Al d-voa?tră devotat coleg,
V. Alec?andri
* Din acelaşi aluat (limba latină).
674
CĂTRE ION GHICA
544
Mirceşti,   11/23 fevr. 1881
Mon cher vieux,
Ta lettre a ete portee aujourd'hui de grand matin â Miclau?heny.
Tu me demande? ce que l'on pen?e â Ja??i de ta derniere letttre h. Une per?onne que j'ai vu avant-hier m'a dit ce que je ?avai? deja, c'e?t que'elle a ete fort aprouvee de? un?, et qu'elle a fait faire la grimace â d'autre?. Ce? dernier? ?e ?ont, ?an? doute, reconnu? dan? la de?cription de? patriote? hurleur?. Mai? c'e?t â moi â te demander ce qu'on en a dit â Bucare?t, le Djebe de ce? derviche?? On t'accable certaine-ment de critique? amere? dan? le cartier de ?trada Doamnei 2 et autre? lieux au??i pur?, mai? j'ai dan? l'idee que l'on n'o?era pa? te combattre en pleine lumiere. On te craint, car tu connai? bien de? chau?e? que l'on deşire voir re?ter dan? l'ombre et que tu ?aurai? devoiler, au be?oin, avec ta verve diabolique. On fer a donc ?emblant de n'avoir pa? lu ton article dan? le? Convorbiri, reproduit par le Timpul, et on croira te vexer ain?i en gardant un ?ilence prudent â ton ?ujet. Mai? gare le? coup? traître?, porte? au moment ou l'on ?'y attend le moin?. Le? haut? bonnet? du regime actuel ?ont coutumier? du fait. Apre? cela tu t'en fiche?, n'e?t pa? autant que moi! Et tu a? la ?ati?faction d'avoir dit ?e? verite? cru? â tout ce monde interloppe de la politique du jour.
J'attend? la copie de la lettre de Madame CV. â Madame et Mr S., ain?i que l'hi?toire qui ?'y rattache.
A-t-on joue hier, mardi, Sfredelul dracului? A-t-il reu??i? A-t-on ri? Donne-moi quelque? detail? ?ur cette repre?entation.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Cette nuit 18°, au de??ou? de zero !!!!
675
Mirceşti, 11/23 febr.
(1
Iubite prietene,
Scri?oarea ta a fo?t du?ă a?tăzi de dimineaţă la Miclăuşani.
Mă întrebi ce gîndc?e oamenii la Iaşi de?pre ultima ta ?cri?oare *. O per?oană pe care am vâzut-o alaltăieri mi-a ?pu? ceea ce ştiam deja, şi anume că a fo?t foarte apreciată de unii şi că i-a făcut ?ă ?e ?trîmbe pe alţii. Aceştia din urmă ?-au recuno?cut fără îndoială în de?crierea patrioţilor urlători. Dar eu trebuie ?ă te întreb ce a ?pu? la Bucureşti Djebe-ul ace?tor dervişi ? Te copleşe?c ?igur cu critici amare, în cartierul din ?trada Doamnei * 2, şi alte locuri tot aşa de pure, dar cred că nu vor îndrăzni ?ă te combată la lumină. Se tem de tine căci tu cunoşti multe lucruri pe care dore?c ?ă le vadă răma?e în umbră şi pe care ai putea ?ă le dezvăluieşti la nevoie, cu ?piritul tău drăce?c. Se vor face deci că nu au citit articolul tău din Convorbiri, reprodu? de Timpul, şi vor crede că te vexează a?tfel pă?trînd o tăcere prudentă în ce te priveşte. Dar fereşte-te de loviturile trădătoare, date in clipa în care te aştepţi mai puţin. Mai-marii regimului actual ?înt ?pecialişti în ace?t lucru. Şi apoi, puţin îţi pa?ă, nu e?te aşa, tot atît cît şi mie! Şi ai ?ati?facţia de a fi ?pu? adevărul ace?tei lumi interlope a politicii de a?tăzi.
Aştept copia ?cri?orii doamnei CV. către doamna şi dl. S., cum şi pove?tea legată de acea?ta.
S-a jucat ieri, marţi, Sfredelul dracului? A reujit? S-a rî?? Dă-mi cîteva amănunte a?upra ace?tei reprezentanţii.
Al tău,
V. Alec?andri
în acea?tă noapte, 18° ?ub zero !!!!
CĂTRE V. I. SOCEC
545
Mirceşti,   12/24 fevr. 1881
Domnule Socec,
Vă rog ?ă binevoiţi a trimite prin poştă colecţia completă a operilor mele, domnului O. Dlujan?ki, pre?ident Comitetu-
lui Societaţei Literare a „Junimei Române", Suceava. Veti trece totul în comptul meu.
Primiţi a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţiij,,,.-
■V ...Alec?andri
■■ ■
CĂTRE ION GHICA
546
...
* în original, în limba romana.
■ ....   nşifc», ir. W**>ll ......       r<,-..! .
■ ■■.'(.'■•    «f»if»ii '««?% • ■  ;     .• ;.
• ■       ,-J
.......
..... .     ■ •       ■ .
Mirceşti, 12/24 fevr. 1881
Mon cher vieux,
Je ?uiş triplement enchante d'apprendre: 1 que notre ami Cantacuzene 1 e?t redevenu gaillard, 2 que ?a rente viagere' a ete votee, 3 que Sfredelul dracului 2 a reu??i. A-propo? de Damet, comme j'ai le mauvai? gout de ne pa? lai??er pene-trer le Românul dan? ma mai?on, je te prie de m'envoyer le No qui contient la critique de la piece de Marian 3, faite par ce Zoile.
Ta lettre e?t pârtie ce matin pour Miclauchany. Je ?uiş un peu indi?po?e, depui? deux jour?, mai? ce n'e?t pa? grand cho?e. Cela ne m'empeche pa? de griffonner une lettre que je t'adre??e ?ou? le titre de Finea amară a exilului*. C'e?t la ?trada Doamnei qui ne ?era pa? contente.
Me? compliment? â Julian, Hagie?cu, Sarandi et Cie qui ont ?i bien interprete Sfredelul dracului. Sou? quel nom d'au-teur 5 a-t-on affiche cette farce ?
Tout â toi,
V. Alec?andri
E?-ce-que Marian ne va pa? entreprendre, â ?on tour, le quidamet en que?tion ?
677
Miiceşti, 12/24 febr. 1881
Iubite prietene,
Sînt de trei ori încintat ?ă aflu: 1 că prietenul no?tru Cantacuzino ' ?-a înzdrăvenit, 2 că renta ?a viageră a fo?t votată, 3 că Sfredelul dracului 2 a reuşit. Cît de?pre Damet, cum am pro?tul gu?t ?ă nu la? ?ă intre Românul în ca?a mea, te rog ?ă-mi trimiţi no. care conţine critica pie?ei lui Marian3, făcută de ace?t Zoii.
Scri?oarea ta a plecat în dimineaţa acea?ta ?pre Miclăuşani. Sînt puţin cam indi?pu?, de două zile, dar nu e?te mare lucru. Acea?ta nu mă împiedică ?ă ?ci iu o ?cri?oare pe care ţi-o adre?ez ?ub titlul de Pînea amară a exilului. Strada Doamnei nu va fi mulţumită4.
Salutările mele lui Iulian, Hagie?cu, Sarandi şi Comp. care au interpretat aşa de bine Sfredelul dracului. Sub ce nume de autor5 ?-a afişat acea?tă far?ă?
Al tău,
V. Alec?andri
Oare Marian nu-1 va lua în primire, la rîndul ?ău, pe quidamet-ul în che?tiune?
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
547
■
Mirceşti,   12/24 fevr. 1881
■
Mon cher Jean,
Je t'ecri? par 18 de froid ! La neige qui couvre la campagne e?t gelee, elle cri??e ?ou? le? pied? de ceux qui ?e ri?quent
* Poelul îm'rină cuvîrtul latin quidam = oarecare cu Damet, aşa cum ?e amu;» ?i orto'rafiez; numîle lui Dame, făcîid acea?tă combinaţie
dehor?. Le ciel e?t d'acier, la fumee de? cheminee? monte en colonne? blanche? et droite?; tout ?emble ?ouffrir, excepte le? corbeaux qui ?e prela??ent dan? cette atmo?phere glaciale.
J'ai ?ou? me? fenetre? en veritable tableau ?iberien; le? deux ?apin? charge? de plaque? de neige contribuent â cette ?ini?tre illu?ion. Et dire qu'il y a de? E?quimaux qui vivent et procreent du cote du pole. C'e?t incroyable.
A Bucare?t, on ?'amu?e plu? que jamai?, malgre le? mena-ce? du thermometre; on dan?e â outrance comme dan? toute l'Eurdpe du re?te, au dire de? journaux. On dirait que le monde e?t â la veille d'une immen?e cata?trophe et qu'il veut jouir de ?on re?te.
Serait-ce une dan? macabre?
Pendant ce temp?, moi je continue âme delecter dan? mon doux empri?onnement et j'attend? l'arrivee de la Mu?e. Pauvre petite ! Dieu ?ait ou elle ?e trouve en ce moment, le? pied? gele?! Peut-etre dan? la lounka, ?u?pendue par ?e? aile? â quelque ar bre, comme une feuille morte.
Me? deux petit? chien? ?ont couche en rond ?ur le tapi?, vi?-â-vi? de la fenetre, d'ou leur arrive un rayon de ?oleil ?an? chaleur. De temp? en temp? il? me regardent comme pour me demander ?i ce diabolique hiver ne va pa? finir bientot?
Mai? ce qu'il y a de plu? curieux â voir c'e?t la mine de? pauvre? dinde? marchant ?ur la neige; elle? re??emblent â de vieille? mi??e? qui ont trop longtemp? attendu le plu? beau jour de la vie et qui ?ont accablee? de deception?.Elle? pou??ent de petit? cri? plaintif? qui ont certaine? intonation? britani-que? d'un effet au??i etrange que tri?tement comique.
En revanche le? ?tigleti, pre?uri, macalendri et moineaux volent avec une rapidite qui indique le nombre de degre? de froid; il? viennent ?'ebattre autour de la mai?on ou Pauline leur fait ?ervir chaqe matin un bon dejeuner. Quel? cri? joyeux! quelle? di?pute? ! quelle gloutonnerie ! on dirait de? homme!
Recoi?-tu le? Convorbirii Ion Ghica y publie une ?erie de lettre? fort intere??ante? auxquelle? je repond? de temp? â autre. C'e?t une corre?pondance etablie entre nou? et qui ?emble tre? goutee de notre public.
Ma derniere lettre, publiee l'annee pa??ee, e?t intitule Va?ile Porojan 1.  J'y trace la biographie de notre ami d'en
678
679
fance. L'a?-tu lue? Elle a eu du ?ucce?. Actuellement je griffone un article-lettre intitule Pînea amară a exilului.
C'e?t Bratiano et Ro?etaki 2 qui ne ?eront pa? content?.
Nou? vou? embra??on tou? tendrement.
Ton frere affectionne,
'lup in ii'?'""
V. Alec?andri
Mirceşti 12/24 febr. 1881
Iubite lancule,
Iţi ?criu pe un frig de 18°. Zăpada care acoperă cîmpul e?te îngheţată; ?cîrţîie ?ub picioarele acelora care au curajul ?ă ia?ă afară. Cerul e?te de oţel, fumul coşurilor ?e ridică în coloane albe şi drepte; totul pare că ?uferă, ■ afară de corbi care ?e lăfăie?c in acea?tă atmo?feră îngheţată.
Sub fere?trele mele, am un adevărat tablou ?iberian; cei doi brazi Încărcaţi de zăpadă contribuie la acea?tă iluzie ?ini?tră. Cînd te gîndeşti că exi?tă e?chimoşi care trăie?c şi procreează în ţinuturile polare. E de necrezut!
î.a Bucureşti lumea ?e di?trează mai mult ca oricînd, cu toate ameninţările termometrului; ?e dan?ează pe?te mă?ură, ca în toată Europa de altfel, după ?pu?ele ziarelor. S-ar zice că lumea e?te în ajunul unei cumplite cata?trofe şi vrea ?ă ?e bucure de ce-i mai rămîne.
Să fie oare un dan? macabru ?
în timpul ace?ta, eu continuu ?ă mă de?fătez în plăcuta mea închi?oare şi aştept ?o?irea Muzei. Mititica de ea! Dumnezeu ştie unde ?e află în clipa acea?ta, cu picioarele îngheţate ! Poate în luncă *, ?pînzurată de aripi în vreun arbore,'ca o frunză u?cată.
Cei doi căţei ?tau culcaţi încolăciţi pe covor în dreptul fere?trei, de unde le vine o rază de ?oare fără căldură. Din cînd în cînd mă prive?c ca şi cum m-ar întreba dacă diavoliţa a?ta de iarnă n-are de gînd ?ă ?e ?fîr-şea?că mai repede.
Dar ceea ce e mai curio? de văzut e mutra bietelor curci mergînd pe zăpadă; ?eamănă cu nişte bătrîne domnişoare ** care au aşteptat prea mult timp cea mai frumoa?ă zi a vieţii şi care ?înt copleşite de de cepţii.
* în original, în limba română. ** în Original, în limba engleză.
Scot mici ?trigăte plîngătoare care au oarecari intonaţii britanice de un efect ?traniu şi de un comic tri?t.
în ?chimb, ?ticleţii, pre?urile, macalendrii * şi vrăbiile zboară cu o iuţeală care indică numărul gradelor de frig; '/in ?ă ?e hîrjonea?că în jurul ca?ei, unde Paulina le ?erveşte în fiecare dimineaţă cîte un prînz bun. Ce mai ?trigăte ve?ele! ce certuri! ce lăcomie! Ai crede că ?înt oameni!
Primeşti Convorbirile? Ion Ghica publică acolo o ?erie de ?cri?ori foarte intere?ante, la care eu ră?pund din cînd în cînd. E o core?pondenţă organizată între noi şi care pare a fi foarte gu?tată de publicul no?tru.
Ultima mea ?cri?oare publicată anul trecut e?te intitulată Va?ile Porojan K Prezint acolo biografia prietenului no?tru din copilărie. Ai citit-o ? A avut ?ucce?. Acum ?chiţez un articol-?cri?oare intitulat Pînea amară a exilului.
Brătianu şi Ro?etaki 2 nu prea ?e vor bucura de ea. Vă îmbrăţişăm pe toţi cu drag.
Fratele tău iubitor,
V. Alec?andri
548
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti dimanche, [a. 23 februarie 1881] 1
Mon cher vieux,
La lettre que tu m'a envoyee, a ete immediatement expe-diee a Miclaucheny.
Pepelea m'appelle â grand? cri?, c'e?t bien aimable de ?a part, mai? j'ai deux citation? â Roman, pour le 23 et le 26 fevrier, qui m'empechent de partir de ?uite pour Bucare?t. Je ne ?ai? de quoi il ?'agit, cependant je crain? quelque proce? et je doi? etre lâ pour parer â cette facheu?e eventualite. Si l'on remettait la ler de Pepelea au premier jeudi apre? la ?emaine du Careme, cela m'irait bien.
Peu?-tu me donner de? nouvelle? exacte? de l'etat de Cantacuzene2? Qu'e?t-ce que c'e?t que ce? blague? ?ur le comite theâtral â propo? de la tran?action Fanuţa?
Tout â toi,
V. Alec?andri
* în original, în limba română.
680
681
Mirceşti, duminică [a. 23 februarie 1881]1
Iubite prietene,
Scri?oarea pe care mi-ai trimi?-o a fo?t numaidecît expediată la Miclă-uşani.
Pepelea mă cheamă cu mari ?trigăte, e?te foarte amabil din partea ?a, dar am două citaţii la Roman, pentru 23 şi 26 februarie, care mă împiedică ?ă plec numaidecît la Bucureşti. Nu ştiu de?pre ce e?te vorba, totuşi mă tem de vreun proce? şi trebuie ?ă fiu acolo pentru ca ?ă împiedic acea?tă neplăcută po?ibilitate. Dacă ?-ar amina premiera lui Pepelea pentru prima joi după ?ăptămîna po?tului, acea?ta mi-ar conveni.
Poţi ?ă-mi dai veşti ?igure de?pre ?tarea lui Cantacuzino2 ? Ce în?eamnă ace?te glume a?upra Comitetului teatral legate de tranzacţia cu Fănuţă ?
Al tău,
V. Alec?andri
CĂTRE IOSIF VULCAN
549
Mirceşti, 24 febr. 1881
Domnul meu,
Plec poimîni la Bucureşti, unde mă reclamă Senatul şi Academia, şi de unde voi reveni la Mirceşti, pentru ?ărbătorile Paştelui. Păn-a nu pleca, vă comunic o colecţie de fragmente de cîntece poporale cule?e în munţii Moldovii *, autor izîndu-vă a di?pune de ele cum veţi gă?i cu cale.
Eu cred în?ă că trebuie a ?e publica tot ce ?e atinge de obiceiurile şi ?imţirile şi de geniul românului. Toate ace?te publicări vor avea importanţa lor, la timp, căci vor ?ervi a completa ?igilul original care di?tinge neamul române?c.
Primiţi, domnul meu, a?igurarea înaltei mele con?iderări,
V. Alec?andri
* Aici ?-a introdu? în text, de către editor, în paranteze explicaţia: „de către dl. N. Armişe?cu - nota red." (Redacţia revi?tei Familia).
550
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 25 fevr. 1881
Mon cher vieux,
L'enumeration? de? banquet? prepare en l'honneur du grrrand citoyen, 1 grrrand financier, grrrand ?trategi?te, grrrand fai?eur qui a cree la Roumanie, apre? Dieu , ... m'a donne pre?que une indige?tion. Pauvre grrrand homme ! Va-t-il etre bourre de mauvai? plat? et de di?cour? encore plu? plat?! . .. Cela lui rappelera le fameux pain amer de î'exil2 , dont il fait parade â toute occa?ion pour empoig-ner la ?en?ibilite de? nai'f?. Certe? je me priverai d'a??i?ter â ce? fe?tin? illu?tre? du veau froid traditionnel, du petit bleu qui tombe dan? le? jambe? et de l'eloquence non moin? frelatee de? patriote? patente?. Je garderai la meme re?erve au ?ujet de la manife?tation pantagruelique de? pen?ionnaire? en l'honnneur de P. Gradi?teano, le promoteur de la loi qui le? rend ?i content?. N'etant ?i fonctionnaire, ni pen?ionnaire, j'eviterai de prendre part â leur brouet ?i l'on m'y invitait.
Et toi, aura?-tu le courage d'affronter ce? troi? banquet? funebre? ? ... Si tu en ?or? ?ain et ?auf, c'e?t que tu a? un brevet de longevite!
Enchante d'apprendre que Pepelea e?t remi? au 15 mar?. J'ai donc tout le temp? devant moi pour terminer me? affai-re?, avânt d'aller â Bucare?t. Pourtant je promet? d'etre pour le 5 lâ-ba?. Nou? pen?on? faire plu?ieur? repeţi ion? generale? et donner tou? no? ?oin? â la feerie qui, je l'e?pere rapportera de bonne? recette? â ta cai??e ... au grand deplai-?ir de Ventura, Damet et C-ie.
Sai?-tu qui j'ai en face de moi en ce moment? Je t'ai raconte la vi?ite que j'ai recu, il y a quelque? annee?, d'un mon?ieur avec ?a femme et un gamin ventru qui frottait ?e? main? ?ale? ?ur me? meuble?, en di?ant avec ?iti?faction: „Ze m'amouze !"
C'e?t ju?tement ce petit Tortillard qui e?t venu me voir de Pa?cany ou il e?t employe en qualite de telegraphi?te-
683
aide ... II a de? mou?tache? de grenadir ... et de? main? de boulanger, mai? il ne le? frotte plu? ?ur l'etoffe de me? canape?. Comme on clrange !
A?-tu recu une priere quelconque de la part d'un cer tain Mr Dlujan?ki, pre?ident d'une ?ociete litteraire de Suceava ? ... II m'a ecrit pour me demander me? oeuvre? comple-te?. Je le? lui ai envoyee? dan? l'e?poir de contribuer, autant que po??ible, â la re?urrection de l'e?prit de nationalite parmi le? Roumain? de la Bucovine.
La neige commence â fondre dan? no? parage?. Să remăie cîtă am adu? eu!
A-t-on rejoue dimanche, dan? la journee, le Sfredelul dracului! A-t-on ri comme la deraiere foi?? . .. L'Indepen-dance roumaine, qui critique â mort tout ce qui a rapport au theâtre roumain, n'en a rien dit ju?qu'â pre?ent. C'e?t donc un ?ucce??
Tout â toi,
V. Alec?andri
On avait annonce â grand? coup? de gro??e cai??e la mi?e en ?cene du drame en ver? de Lăpuşneano, 3 ?ur le theâtre de Pa?caly ... Mai? on garde un ?ilence ab?olu ?ui le re?ul-tat de la repre?entation de cette piece que tu a refu?e.
Aurait-elle fait fia?co? C'e?t â croire. Informe?-toi.
... . ■
Mirceşti, 25 febr. 1881
-■
Iubite prietene.
Enumerarea banchetelor preparate în onoarea marrrelui cetăţean l, marrrelui financiar, marrrelui ?trateg, marrrelui far?or care a creat România, după Dumnezeu, .. . mi-a dat aproape o indige?tie. Bietul marrre om \ Va fi îndopat cu mîncăruri * proa?te şi cu di?cur?uri şi mai proa?te! . . . Acea?ta îi va aduce aminte renumita pîine amară a exilului 2, de?pre care face paradă în orice ocazie pentru a impre?iona ?en?ibilitatea naivilor. De?igur mă voi lip?i ?ă a?i?t la ace?te prînzuri ilu?tre cu viţelul rece tradiţio-
* în limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele plat? = mîncăruri şi plat? = plate, proa?te.
684
nai, cu vinul pro?t care îţi cade in picioare şi cu elocinţa nu mai puţin fal?ificată * a patrioţilor patentaţi. Voi pă?tra aceeaşi rezervă faţă de manife?taţia pantagruelică a pen?ionarilor în onoarea lui P. Grădişteanu, promotorul legii care îi face aşa de mulţumiţi. Nefiind nici funcţionar, nici pen?ionar, mă voi feri ?ă iau parte la terciul lor, dacă m-ar invita.
Şi tu, vei avea tu curajul ?ă înfrunţi ace?te trei banchete funebre? . . . Dacă ieşi bun zdravăn, în?eamnă că ai un brevet de longevitate!
încîntat ?ă ailu că Pepelea e?te amînatla 15 martie. Am deci tot timpul înaintea mea pentru a-mi termina afacerile înainte de a pleca la Bucureşti. Totuşi făgăduie?c ?ă fiu acolo la 5. Ne gîndim ?ă facem mai multe repetiţii generale şi ?ă-i dăm toată grija noa?tră feeriei care, nădăjduie?c, va aduce bune reţete ca?ei tale .. . ?pre marea neplăcere a lui Ventura, Damet şi Comp.
Ştii tu pe cine am acum în faţa mea?
Ţi-am pove?tit vizita pe care am primit-o, ?înt cîţiva ani, a unui domn cu ?oţia ?a şi un băiat burto? care îşi freca mîinile murdare de mobilele mele, ?punînd cu mulţumire: „Mă di?trez".
Tocmai ace?t mic pocit ** a venit ?ă mă vadă de la Paşcani, unde e?te amploiat în calitate de ajutor-telegrafi?t . . . Are mu?tăţi de grenadir . .. şi mîini de brutar, dar nu le mai freacă pe ?tofa canapelelor mele. Cum te ?chimbi!
Ai primit vreo rugăminte din partea unui oarecare Dlujan?ki3, preşedintele unei ?ocietăţi literare din Suceava? ... Mi-a ?cri? pentru a-mi cere operele mele complete. I le-am trimi? cu ?peranţa de a contribui, pe cît e?te cu putinţă, la reînvierea ?piritului de naţionalitate printre românii din Bucovina.
Zăpada începe ?ă ?e topea?că pe meleagurile noa?tre. Să remăie cîtă am adu? eu \ ***
S-a rejucat duminică, pe?te zi, Sfredelul dracului? S-a rî? ca ultima dată? ... L'Independance roumaine, care critică de moarte tot ceea ce are legătură cu teatrul române?c, nu a ?pu? încă nimic pînă acum. E?te deci un ?ucce??
Al tău, V. Alec?andti
* Cuvînt folo?it, probabil, pentru a fi în ton cu vinul pro?t, amintit îninte.
** în limba franceză folo?it cuvîntul Tortillard, nume dat unui ulm noduro?, cre?cut ră?ucit; ca adjectiv are ?en?ul din urmă. Folo?ind ace?t cuvînt, poetul exagerează, în glumă, imaginea copilului de altădată.
*** în original, în limba română.
685
S-a anunţat cu zgomotoa?e bătăi de tobă punerea în ?cenă a dramei în ver?uri Lăpuşneanu 3, la teatrul lui Pa?caly. . . Dar ?e pă?trează o tăcere ab?olută a?upra rezultatului reprezentaţiei ace?tei pie?e pe care tu ai refuzat-o.
A făcut cumva fia?co? E?te de crezut. Informează-te.
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
551
Mirceşti 26 fevr. 1881
Iubite coleg,
Am primit aria lui Meşteru Manoli şi vă trimit la rîndul meu: Hora Dobrogei 1, ?cri?ă în fugă, căci ?înt gata de plecare la Bucureşti. Acolo mă voi ocupa cu decorarea amicilor noştri de la Montpellier, ?perînd că puternicii zilei vor înţelege, în fine, importanţa unui a?emine act de politeţă internaţională. Ştiu că inima i-atrage mai mult în partea lichelelor, dar a' trebui ?ă-şi calce pe inimă şi ?ă ?e gîndea?că la acei filo-români din ?trăinătate care ?e ocupă cu atîta entuzia?m de ţările noa?tre.
Nu ştiu dacă ritmul Horei Dobrogei convine ariei ce aţi compu?? O colaborare pe?te nouă ţări şi nouă mări e cam anevoie de reuşit; vă rog dar ?ă-mi ?crieţi la Bucureşti, adre?îndu-mi epi?tola: ?trada Calvină, 5, dacă va fi nece?itate de oarece ?chimbări.
îmi pare rău că ?înt împiedicat de a veni la Roma, unde aş fi putut ?ă conlucrez cu d-voa?tră la libretul operei lui De?pot. 2 Rămîne pe altă dată.
Am compu? o feerie naţională, intitulată Pepelea, care va fi reprezentată la 15 mart. Subiectul e tra? din poveştile noa?tre şi are per?onaje pe Papură-împărat, pe Pîrlea-Vodă, pe Lo'cu?tă-Vodă, pe Păcală, pe Tăndală, pe Mama-Pădurii, pe Zmeul etc. Dacă a reuşit, teatrul no?tru va mai
686
prinde la ?uflet, căpătînd reţete mai bănoa?e, căci pie?ele literare ?înt puţin gu?tate de aşa-zi?ul public inteligent al Bucureştilor.
Ştiu că nu vă place iarna, fiind în delicateţe cu frigul, ca şi mine; cred dar că-ţi fi mulţemit de a afla că ziua de a?tăzi pare un început de primăvară. Un ?oare ?plendid cutreieră cerul, dar cîmpul e încă ?ub zăpadă. Pîraiele curg pe ?ub gheaţă şi corbii par trişti; ?emn bun. Mi ?e ?pune chiar acum că ?-a auzit ciocîrlia în văzduh. Fac şi eu ca dîn?a, zbor la ?oare şi mă la? de ?cri?.
Bucurie şi ?ănătate,
V. Alec?andri
CĂTRE V. A. URECHIA
552
Mirceşti, 28 fevr. 1881
Iubite coleg,
Mulţumindu-ţi pentru ?cri?oarea lui Bonaparte Wy?e \ te întreb dacă nu te-ai minunat ca şi mine de progre?ul făcut de el în cunoştinţa limbii noa?tre, fără nici un ajutor de profe?or? Şi mie mi-au adre?at o epi?tolă română pe care am înţele?-o bine, fiind mai clara, cu toate greşelile cc cuprinde, decît unele ?crieri de pe?te munţi.
La ce a ?ervit victoria de la Montpellier ! Cîntecul gintei latine a deşteptat curiozitatea şi ?impatia ?trăinilor a?upra noa?tră, încît a?tăzi mulţi din ei ?tudiază limba română con amore.
Acea?ta e?te cea mai ?cumpă recompen?ă ce ?e putea dori.
Vă înapoiez biletul lui Wy?e, căci eu nu voi putea veni la Bucureşti pînă la 5 martie. Pînă atunci, te rog mult ?ă ?u?ţii în Cameră linia ferată Adjud-Ocna 2, în contra propunerii nouă ce are a ?e prezenta, adică a liniei Ocna-Bacău.
îndeamnă şi pe toţi ai noştri ?ă ?e unea?că cu d-ta.
A revedere în curînd,
V. Alec?andri
687
CĂTRE ION GHICA
553
Mirceşti, 1 mar? 1881
Cher vieux,
Le? grand? e?prit? ?e rencontrent! J'avai? deja pen?e â Negruzzi et â Ţocile?co avânt de rece voir ta.lettre. Moccioni 1 ?eul m'avait echappe, mai? je l'admet? avec plai?ir, car, par cette combinai?on, nou? prendron? troi? roumain? de diffe-rente? province?: l'un de la Valachie, le ?econd de la Moldavie et le troi?ieme de la Tran?ylvanie. Donc: all righil
J'ai ete enchante d'apprendre que ce coquin de Mu?to-cridi2, le ?feredelul dracului, continuait â de?opiler la rate de? bucare?tien?; je doute, cependant, que la Prince??e ?'y amu?e, car elle ne comprendra pa? du tout le baragouin de Julian, ni celui de Hagiejcou.
E?peron? que Pepelea ne le cedera pa? comme effet au Sfredel. Au??i vai?-je m'appliquer â fair marcher cette feerie comme ?ur de? roulette?. Une de? principale? condition? du ?ucce?, pour ce genre de piece, c'e?t que le? acteur? bru-lent le? planche? et que le? truc? du machini?te ne fa??ent pa? defaut.
Si la mu?ique de Stefane?co e?t reu??ite, tant mieux pour lui; je me ferai un vrai plai?ir de lui fournir de? libret? d'operette? pour l'hiver prochain. Je veux qu'en depit de? objurgation? de VIndependance et du Românul ta direction ait inaugure la feerie naţionale, le grand drame en ver? et l'opera-comique roumain.
Ce doit etre une grande corvee pour Sion de prononcer un di?cour? funebre ?ur le? mane? de Lauriano .. ., mai? ce qui doit le con?oler c'e?t de pen?er que ce n'e?t pa? le defunt qui aura ete appele â faire le? eloge? po?thume? de ?on colle-gue Sion.
Goga a ?auve Bratiano ! il en e?t mort!... dirait la ?piri-tuelle Independance de Ventura . . . que la terre lui ?oit legere !
Ouant au pauvre Bolliac 3, c'e?t heureux pour lui d'avoir ce??e de ?ouffrir. II etait ?i pre? de la tombe depui? deux an?, qu'il ne lui re?tait qu'un tout petit pa? â faire pour y tomber. Enfin, le voilâ quitte de cette exi?tance aneantie.
C'e?t toujour? mercredi ?oir, c'e?t-â-dire le 4 mar?, que je par?, accompagne de Pauline, qui veut voir notre ami malade, entendre quelque? opera? et a??i?ter â la premiere de Pepelea. Averti?-en Alexandre 4.
Quel chefl Nou? allon? recommencer no? dejeuner? home-rique?.
Amitie? de la part de Pauline, en attendant,
T.â t.*,
V. A lec?andri
P.S. On va pre?enter â la Chambre le projet de? chemin? de fer Adjud-Okna 5. Parle? â te? ami? et connai??ance? de le ?outenir de toute? leur? force? et de combattre le projet de l'irigenieur Eni, qui voudrait faire pa??er cette ligne par Comaneşti et Momeşti, pour la faire aboutir â Bakeou, ce qui e?t une ab?urdite couteu?e et fatale â la vallee du Tro-tuche.
Mirceşti,  1 martie 1881
Dragul meu,
Spiritele mari ?e întîlne?c! Mă gîndi?em şi en la Negruzzi şi la Toci-le?cu înainte de a primi ?cri?oarea ta. Numai Moc?oni 1 îmi ?căpa?e, dar îl prime?c cu plăcere, căci prin ace?t aranjament luăm trei români din diferite provincii: unul din Muntenia, al doilea din Moldova şi al treilea din Tran?ilvania. Deci: foarte bine **.
Am fo?t îneîntat aflînd că pungaşul de Mu?tocridi 2, ?fredelul dracului, continuă ?ă-i înve?elea?că pe bucureşteni, mă îndoie?c în?ă că Prinţe?a ?e va di?tra, căci ea nu va înţelege nimic din bolboro?eala *** lui Iulian, şi nici din a lui Hagie?cu.
Să ?perăm că Pepelea nu va fi mai prejo? decît Sfredelul. De aceea mă ?trăduie?c ?ă pun acea?tă feerie pe roate. Una din principalele condiţii ale ?ucce?ului, pentru ace?t gen de pie?e, e?te ca artiştii ?ă joace cu -vioiciune şi ca trucurile maşini?tului ?ă nu dea greş.
Dacă muzica lui Stephăne?cu e?te reuşită, cu atît mai bine pentru el; îmi va face o adevărată plăcere ?ă-i procur librete de operetă pentru iarna
* Pe?te tot unde mai apare în original acea?tă pre?curtare, ea a fo?t, in traducere, completată tacit.
** In original, în limba engleză. *** Cf. aici p. 652 ?ub?ol.
688
68?
viitoare. Vreau ca, în ciuda reproşurilor violente ale ziarului l'Inde'pen-dance şi ale Românului, direcţia ta ?ă inaugureze feeria naţională, marea dramă în ver?uri ?i opera comică românea?că.
Grea corvoadă trebuie ?ă fie pentru Sion ?ă pronunţe un di?cur? funebru de?pre manii lui Laurian . . ., dar ceea ce trebuie ?ă-1 con?oleze e?te că defunctul nu va fi chemat ?ă facă elogiile po?tume ale colegului ?ău Sion.
Goga a ?alvat pe Brătianu şi a murit! ... ar ?pune ?pirituala l'Inde-pendanc? a lui Ventura . . . fie-i ţărîna uşoară!
Cît de?pre bietul Bolliac 3, e o fericire pentru el că a încetat ?ă mai ?ufere. în ultimii doi ani era aşa de aproape de groapă, încît nu-i mai rămî-nea decît un pa? de făcut pentru a cădea înăuntru. în ?fîrşit, a ?căpat de acea?tă exi?tenţă zdrobită.
Voi pleca tot miercuri ?eara, adică la 4 martie, în?oţit de Paulina, care vrea ?ă vadă pe prietenul no?tru bolnav, ?ă a?culte cîteva opere şi ?ă a?i?te la premiera lui Pepelea. înştiinţează-1 pe Alexandru 4.
Ce chef* ! Vom reîncepe prînzurile noa?tre homerice.
Sentimente prieteneşti din partea Paulinei, în aşteptare,
Al tău,
V. Alec?andri
P.S. Se va depune la Cameră proiectul de cale ferată Adjud—Tg. Ocna5. Vorbeşte cu prietenii şi cuno?cuţii tăi ?ă-1 ?u?ţină din tua.te puterile lor şi ?ă combată proiectul inginerului Eni care ar dori ?ă aducă acea?tă linie pe la Comăneşti ?i Moineşti, pentru a o face ?ă ajungă la Bacău, ceea ce e?te o ab?urditate co?ti?itoare şi fatală pentru valea Trotoşului.
[CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI [?]
554
[martie, 1881] 1
Domnul meu,
Am citit cu mulţumire articolii din Vocea Covurluiului în che?tiunea drumului-de-fier Adjud-Ocna, şi felicit pe d-nii
* în original, în limba română.
690
redactori ai acelei foi că au de?chi? campania în favoarea unei linii atît de importante. D-nia lor au înţele? că intere?ul Moldovei, şi prin urmare al României întregi, cerea demult legarea ?alinelor noa?tre cu portul cel mai principal al tarei, cu Galaţii.
în adevăr, de mult trebuia ca oamenii noştri de ?tat ?ă ?e gîndea?că a ?coate în piaţă bogăţiile minerale şi ?ilvice ce ?tă de ?ecole pierdute în Munţii Ocnei şi în frumoa?a vale a Trotuşului, din cauza lip?ei de comunicaţiune cu Dunărea. Cîte milioane ar trage tezaurul public din exploatarea acelor comori, şi ce mare avînt ar lua indu?tria, precum şi corner -ciul în partea munţilor noştri.
Moldova are tot dreptul ?ă reclame cît mai neîntîrziat con?truirea unei căi ferate, care a fo?t deja votată împreună cu aceea de la Ploieşti-Predeal şi apoi ?acrificată pentru nece?ităţi provizorii de război. A?tăzi linia Ploieşti-Predeal e?te dată circulaţiei, războiul e?te ?fîrşit. România ş-a căpătat independinţa prin vitejia armatei ?ale, vi?ul ei cel mai măreţ ?-a realizat. E timp dar ca ?ă ?e ia în con?ideraţiunc urgentă şi cererea legitimă a Moldovei, votîndu-?e linia Adjud-Ocna, nu în?ă ca o favoare provincială, dar ca un izvor de înavuţire pentru România întreagă. Cît pentru vuietul ră?pîn-dit de?pre un ?traniu project de drum-de-fier ce ar lega Ocna cu Bacăul, pe?te dealuri şi coclauri, aş con?ilia pe d-nii proprietari din di?trictul Bacău ?ă-şi aducă aminte de i?toria vînătorului care, alergînd după doi iepuri odată, nu a prin? nici pe unul.
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
555
Mon cher vieux,
Mirceşti, dimanche, [1 martie 1881] 1
Le plu? tot que je pui??e partir de Mirceşti, c'e?t jeudi, j'arriverai donc vendredi matin â Bucare?t. Auron?-nou? le
691
i
loi?ir de faire deux repetition? generale? avânt dimanche, mai? deux repetition? complette?, avec con?tume?, decor?, per-?onnel et acce??oire?, ?ur la ?cenei
Repond?-moi categoriquement, afin que je combine mon depart, en con?equence.
II me ?erait penible de precipiter mon depart, pour de? jleur? de coucou.
Avânt de partir, j'enverrai prendre de? nouvelle? de ta fille, â Micloouchany.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Je croi? que Pauline m'accompagnera
■
■
Mirceşti, duminică, [ 1 martie 1881 j1
Iubite prietene,
Cel mai devreme cînd pot pleca din Mirceşti, e?te joi, vei ?o?i deci vineri dimineaţă la Bucureşti, Vom avea răgaz ?ă facem două repetiţii generale înainte de duminică, dar două repetiţii complete, cu co?tume, decoruri, per?onal şi acce?orii, pe ?cenă?
Ră?punde-mi categoric, a?tfel încît ?ă-mi pot combina, în con?ecinţă, plecarea.
Mi-ar fi neplăcut ?ă-mi grăbe?c plecarea pentru flori de cuc.
înainte de a pleca, voi trimite ?ă iau ve?ti de?pre fiica ta, de la Miclăuşani.
Al tău,
V. Alec?andri
■
Cred că Paulina mă va în?oţi.
556
CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE
1
Mirceşti, 6/18 mar? 188 î
■
Mon cher vieux,
Je recoi? ta lettre au moment de partir pour Bucare?t et j'ai â peine le temp? de te repondre par quelque? ligne? â la hâte. Dan? ma ?olitude de Mirceşti, ou j'ai pa??e une grande pârtie de l'hiver, j'ai ?i peu lu le? journaux roumain? que je n'ai eu connai??ance du rapport de Vizanti que par une lettre de Cogalniceano \ Vizanti a, certainement, ete induit en erreur ?ur la que?tion de la demi??ion de Negri, et j'aime â croire qu'il a repete ce que le? intere??e? en cau?e lui auront diete. J'irai donc le trouver expre? â la Chambre pour demander de ?a part une rectification que, probable-ment, il ne ?e refu?era pa? de faire ... mai? comment le fera-t-il? ... Le projet de loi a ete vote, et l'on ne peut plu? revenir ?ur une que?tion deja terminee?
J'exigerai donc qu'il fa??e imprimer une brochure, ?en? rapport avec le? rectification? que je lui indiquerai, ou bien qu'il adjoigne â ?on rapport la lettre que je lui adre??erai au ?ujet du 2 mai. L'affaire ne devant plu? revenir au Senat, ce ?erait tout â fait maladroit de ?oulever un incident en dehor? de? travaux â l'ordre du jour. Ce ?erait de la mou-tarde apre? dîner.
Quant â l'idee d'une ?tatue2 â elever â Galatz je l'a trouve â mon gre et j'y pen?erai. Ne nou? fai?on? pourtant pa? grande? illu?ion? ?ur l'enthou?ia?me du pay?, alor? que cet enthou?ia?me doit ?e manife?ter et ?e traduire en argent.. Le mode de ?ou?cription e?t u?e ju?qu'â la corde, le? conference? ?ont tre? peu goutee? depui? qu'on en a abu?e â tout propo?.
Pen?e, donc, cher ami ... voilâ. cinq ou ?ix an? qu'on reunit de? fond? pour la ?tatue du prince Ettienne le Grand, et la ?omme n'e?t pa? entierement couverte. Que veux-tu? on e?t pauvre, et on a beaucoup donne pour la guerre, pour le? ble??e?, pour le? inonde?, pour le? incendie? de tou? pay?.
693
Malgre cela, je m'occuperai, dan? la me?ure de mon acti-vite, de la ?tatue de Negri. Je ?ai? neanmoin? d'avence * que le? homme? qui ?ont au pouvoir entraveront par tou? le? moyen? la reali?ation de cette belle idee. Ah! ?'il ?'agi?-?ait d'elever un monument â Carada, ou â Ro?ettaki, cela irait rondement.
Enfin je prend? note de la bonne in?piration et nou? verron? â agir en temp? et lieu.
T.ât.,
V. Al[ec?andri]
Mirceşti, 6/18 martie 1881
Iubite prietene,
Prime?c ?cri?oarea ta chiar în clipa plecării la Bucureşti şi abia ani timp ?ă-ţi ră?pund cîteva rînduri la repezeală. în ?ingurătatea mea de la Mirceşti, unde am petrecut o mare parte din iarnă, am citit aşa de puţin jurnalele româneşti, încît nu am avut cunoştinţă de raportul lui Vizanti decît printr-o ?cri?oare a lui Kogălniceanu 1. Vizanti a fo?t, cu ?iguranţă, indu? în eroare a?upra che?tiunii demi?iei lui Negri, şi dore?c ?ă cred câ a repetat ceea ce intere?aţii în cauză i-au dictat. Mă voi duce deci ?ă-1 gă?e?c înadin? la Cameră pentru a cere din partea lui o îndreptare pe care, probabil, nu va refuza ?ă o facă . . . dar cum o va face? . .. Pioiectul de lege a fo?t votat şi nu ?e mai poate reveni a?upra unei che?tiuni deja încheiate ?
Voi pretinde deci ?ă tipărea?că o broşură, fără legătură cu îndreptările pe care i le voi indica, ?au ?ă adauge la raportul ?ău ?cri?oarea pe care i-o voi adre?a în legătură cu 2 mai. Afacerea nemaitrebuind ?ă revină la Senat, ar fi o mare greşeală ?ă ?e ridice un incident în afara lucrărilor de pe ordinea de zi. Ar fi ca muştarul după ma?ă.
Cit de?pre ideea unei ?tatui 2 care ?ă ?e ridice la Galaţi, o gă?e?c pe gu?tul meu şi am ?ă mă gînde?c la ea. Să nu ne facem în?ă mari iluzii a?upra entuzia?mului ţării, atunci cînd ace?t entuzia?m trebuie ?ă ?e traducă
* Bănuim că acea?ta a vrut ?ă ?crie şi nu davience cum apare în originalul ?cri?orii.
694
prin bani. Modul de ?ub?cripţie e?te foarte uzat, conferinţele ?înt foarte puţin gu?tate de cînd ?-a abuzat de ele pentru orice.
Gîndeşte-te, deci, iubite prietene .. . iată, cinci ?au şa?e ani de cînd ?e adună fonduri pentru ?tatuia domnitorului Ştefan cel Mare, şi ?uma nu e?te pe de-a-întregul acoperită. Ce vrei? ?întem ?ăraci şi ?-a dat mult pentru război, pentru răniţii, pentru inundaţii, pentru incendiaţii din toate ţările.
Cu toate ace?tea, mă voi ocupa, în mă?ura activităţii mele, de ?tatuia lui Negri. Ştiu in?ă dinainte că oamenii care ?înt la putere vor împiedica prin toate mijloacele realizarea ace?tei frumoa?e idei. Ah ! dacă ar fi vorba de a ?e ridica un monument lui Carada ?au lui Ro?ettaki, acea?ta ar merge ca pe roate.
în ?fîrşit iau notă de?pre buna ta in?piraţie şi vom încerca ?ă acţionăm la timpul şi locul potrivit.
Al tău,
V. Al[cc?<indri]
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
557
Bucureşti, 10 martie 188 1 Iubite Negruzzi,
Te-am căutat aici şi am aflat că ai plecat la Iaşi. Mă grăbe?c dar a-ţi trimete ace?te rînduri, pentru ca ?ă te rog de a nu publica încă epi?tola mea a?upra Pînei amare a exilului 1, ce ţi-au comunicat Ion Ghica, fiindcă nu e?te completă.
îmi propun ?ă o ?fîrşe?c cînd m-oi întoarce la Mirceşti şi atunci voi trimite-o foii Convorbirilor.
Avem trei po?turi vacante la Academie. D-ta eşti candidatul meu pentru unul din ele. Bine ai face de a-i trimite Academiei colecţia completă a Convorbirilor.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
695
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
558
Bucare?t, H/26 mar? 1881
Mon cher Jean,
Jette ton bonnet en l'air et crie: Vive le Roi! Aujourd'hui, 14 mar?, la Chambre et le Senat viennent de proclamer la Roumanie Regat et le Prince Rege! J'ai prie la parole pour pronnoncer quelque? parole? 1 bien ?entie? et j'ai ete cou-vert d'applaudi??ement?.
Maintenant que le? pe??imi?te? ereintent leur imagina-tion â broyer du noir, le fait e?t accompli et c'e?t pour moi un grand bonheur d'avoir vecu ju?qu'â ce jour memorable, ou ?'e?t reali?e mon grand reve.
La Roumanie ?'e?t couronnee elle-meme pour prendre la place qui lui e?t due, au milieu de? royaume? europeen?.
Par cet acte hi?torique elle a couronne l'armee â laquelle nou? devon? notre independance; elle a noblement paye le ?ang de Peneş Curcanul.
Donc: Vive la Roumanie Regat!
Te t-embra??e de tout coeur,
V. Alec?andri
P.S. Ceci e?t mon pre?ent pour la cremaillere de ton nouvel appartement.
Bucureşti,  H/26 martie 1881
Iubite Iancule, , .
Aruncă-ţi căciula în aer şi ?trigă: Trăia?că regele! A?tăzi, H martie. Camera şi Senatul au proclamat  România  Rega t* şi pe Prinţ Rege! *
* în original, în limba română.
Am luat cuvîntul pentru a ?pune cîleva cuvinte 1 bine ?imţite şi am fo?t acoperit de aplauze.
Acum pe?imiştii ?ă-şi frămînte imaginaţia pentru a ?e gîndi numai la rău, faptul e?te împlinit şi pentru mine e?te o mare fericire de a fi trăit pînă la acea?tă zi în?emnată, în care ?-a îndeplinit marele meu vi?.
România ?-a încoronat ea ?ingură pentru a lua locul care i ?e cuvine în mijlocul regatelor europene.
Prin ace?t act i?toric ea a încoronat armata căreia noi îi datorăm independenţa; ea a plătit cu nobleţe ?îngele lui Peneş Curcanul.
Deci: Trăia?că România Regat* !
Te îmbrăţişez din toată inima,
V. Alec?andri
P.S. Ace?ta e?te darul meu pentru inaugurarea noului tău apartament.
CĂTRE GRIGORE VENTURA
559
■
Bucare?t, 27 mar? 1881
Mon cher Mae?tro,
Vou? me demandez de? parole? pour une marche ,.. faite ou ă faire? II e?t important de le ?avoir. Quoiqu'il en ?oit, je vou? averti que le? occupation? d'academicien et de ?enateur etant incompatible? avec la fantai?ie poetique, il m'e?t impo?ible d'accoucher de la moindre ?tropire ici.
A mon retour, dan? ma ?olitude de Mirceşti, j'y pen?erai et j'e?pere que l'in?piration viendra m'y trouver.
En attendant, croyez â mon deşir de vou? etre agrea-ble.
Tout â vou?,
V. Alec?andri
In original, în limba română.
696
697
Bucureşti, 27 martie  1881
Iubite mae?tre,
îmi cereţi cuvinte pentru un marş . .. făcut ?au de făcuţi E?te important de ştiut. Oricum ar li, vă avertizez că ocupaţiile de academician şi de ?enator fiind nepotrivite cu fantezia poetică, îmi e?te pe?te putinţă ?ă dau naştere aici măcar unei ?trofe.
La întoarcere, în ?ingurătatea mea de la Mirceşti, mă voi gîndi şi nădăjduie?c că in?piraţia va veni ?ă mă gă?ea?că acolo.
Pînă atunci, credeţi în dorinţa mea de a vă fi agreabil.
Al dumneavoa?tră,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
560
Mirceşti,   12 avril   18S1
Hri?to? a inviat!
Merci, cher vieux, pour la bonte que tu a? eue de t'acquit-ter de me? commi??ion? et de m'avoir envoye le re?te de mon argent. Grâce â ton exactitude, notre pauvre ami, Cantacuzene 1 , a pu quitter ?on hopital pour ?e rendre au chateau de Wacker?tein. Pui??e-t-il y arriver en bon etat et ?e remettre de ?a grave maladie, ?ou? l'influence de l'air du printemp?.
L'argent m'e?t arrive fort â-propo?, vu la foule de depen-ce? qui m'attendaient â la mai?on pour le? fete? de Pâque?, pui? le? travaux agricole? etc.
Ventura e?t un vrai pain de ?ucre de bete-rave, ?a tete en a la forme. C'e?t pour cela qu'elle di?tille de mela??e â notre adre??e. N'y touchon? pa? car il poi??e.
Ma femme vou? envoi â tou? ?e? affectueu?e? felicitation? pour le? fete?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
A?-tu expedie le? ro?ier??
Mirceşti,   12 aprilie 1881
Hri?to? a înviat!
Mulţume?c, iubite prietene, pentru bunătatea pe care ai avut-o ?ă te achiţi de comi?ioanele me'e şi ?ă-mi trimiţi re?tul banilor. Datorită exactitudinii tale, bietul no?tru prieten, Cantacuzino 1, a putut ?ă-şi pără?ea?că .?pitalul pentru a ?e duce la căţelul Wacker?tein. Fie ?ă poată ajunge în ?tare bună şi ?ă ?e îndrepte după greaua ?a boală ?ub influenţa aerului de primăvară.
Banii mi-au ?o?it la timp, avînd în vedere mulţimea de cheltuieli care mă aştepta aca?ă pentru ?ărbătorile Paştelui, apoi lucrările agricole etc.
Ventura e?te o adevărată căpăţînă de zahăr de ?feclă *, capul ?ău are acea?tă formă. Pentru aceea di?tilează mela?ă la adre?a noa?tră. Să nu ne atingem că năclâieşte.
Soţia mea vă trimite la toţi felicitări afectuoa?e pentru ?ărbători.
Al tău,
TV A,
V. Alec?andri
Ai trimi? trandafirii?
561
Mon cher vieux, Je ?avai? qu'Alexandre
Mirceşti,   15 avril 1881
etait parti vendredi dernier, mai? e?t-il arrive quelquepart ? Voilâ ce que je me demande chaque jour, car il ne m'a pa? donne ?igne de vie depui? ?on depart. II de vait pourtant me telephoner de Turnu et de Pe?th, il n'en a rien fait ju?qu'â pre?ent et ce ?ilence m'in-quiette beaucoup. Pauvre ami! Son etat ?e ?erait-il aggrave en^chemin? C'e?t probable, vu le mauvai? temp? ct le froid qu'il a du ?upporter tout le long du Danube. E?peron? le contrai re, malgre le? rai?on? qui malheure?ement excluent tout e?perance.
* In original, joc de cuvinte prin înlocuirea ortografiei betterave ?feclă, cu blte-rave pentru a obţine cuvîntul bgte = pro?t.
698
699
Mai? parlon? d'un autre malade:
Comment? il ?erait vrai? Notre ?ecretaire general ?entir-ait ?on nom ?'allonger parcequ'il e?t devenu mini?tre 2 !' O ! faible??e humaine ! influence fatale du portefeuille ! Deci-dement, le maroquin porte â la tete. Mefion? nou?-en.
J'ai hâte d'arriver â Bucare?t pour a??i?ter â cette tran?-figuration, on pourrait l'ajouter â l'apotheo?e de Sin?ziana, ou bien l'intercaller dan? la ?cene de? mini?tre? de Papură. Ce ?erait a??ez drole.
Enchante d'apprendre que Pepelea ?e porte et ?e comporte convenablement. Petit bonhomme vit encore, en depit de? prono?tic? de Macovei et de VIndependance ronmaine. Ce qui me rejouirait con?iderablement c'e?t que le? repre?enta-tion? de cette ?emaine attira??ent ?uffi?ament de monde pour produire de bonne? recette?. Pour le coup on aurait le droit de dire avec une legere variante: Pend?-tu, Ventura, nou? avon? vaincu malgre toi!
Tien?-moi au courant de? ?errie? de mardi, jeudi, vendredi et dimanche. Je ?uiş curieux de ?avoir ?i le public continue â ?'amu?er et ?i le? enfant? petit? et grand? abondent dan? la ?alle.
Tu m'annonce? une lettre 3. Je l'attend? avec impatience et le? Convorbiri au??i, et le public item.
Bâcle-nou? ca de ?uite et expedie-la moi copiee propre-ment, afin d'eviter le? faute? d'impre??ion.
Nou? avon? un temp? de Dame par ici. Et lâ-ba?? Aujourd' hui, pourtant, le ?oleil amontre le bout de l'oreille ... ?apri?ti, il ?e la fait bien tirer avânt d'elire domicile dan? no? parage?.
T.â t.
V. Alec?andri
Mirceşti,  15 aprilie 1881
Iubite prietene.
Ştiam că Alexandru 1 a plecat vinerea trecută, dar a ajun? undeva? Iată ce mă întreb în fiecare zi, căci nu mi-a dat nici un ?emn de viaţă de la plecarea ?a. Trebuia totuşi ?ă-mi telefoneze de la Turnu şi de la Pe?ta, dar nu a făcu.t-o pînă în prezent şi acea?tă tăcere mă îngrijorează mult.
700
T3iet prieten! Starea lui ?e va fi înrăutăţit pe drum? E?te cu putinţă, ţinînd ?eamă de timpul rău şi de frigul pe care a trebuit ?ă-1 îndure de-a lungul .Dunării. Să nădăjduim altfel, cu toate că din nefericire datele exclud orice ?peranţă.
Dar ?ă vorbim de alt bolnav:
Cum? ?ă fie adevărat? Secretarul no?tru general şi-ar ?imţi numele .alungindu-?e pentru că a devenit mini?tru 2! O! ?lăbiciune omenea?că! influenţă fatală a portofoliului! Hotărît, marochinul ţi ?e ?uie la cap. Să ne ferim.
Sînt grăbit ?ă ajung la Bucureşti pentru a fi de faţă la acea?tă tran?figurare, ?-ar putea ?ă o adă'-găm la apoteoza Sînzianei, ?au ?ă o intercalăm în ?cena cu miniştrii lui Papură. Va fi de?tul de caraghio?.
îneîntat ?ă aflu că Pepelea ?e poartă şi ?e comportă cum trebuie, încă mai trăieşte în ciuda prono?ticurilor lui Macovei şi a lui Independance roumaine. Ceea ce m-ar bucura foarte mult ar fi ca reprezentaţiile din acea?tă ?ăptămînă ?ă atragă de?tulă lume pentru a produce înca?ări bune. S-ar putea ?pune cu o uşoară variantă: Spînzură-te, Ventura, am învin? în ciuda ta!
Ţinc-mă la curent cu ?eriile de marţi, joi, vineri şi duminică. Sint •curio? ?ă ştiu dacă publicul continuă ?ă ?e di?treze şi dacă copiii nuci şi mari umplu ?ala.
îmi anunţi o ?cri?oare 3. O aştept cu nerăbdare şi Convorbirile de a?emenea, şi publicul la fel.
Dâ-i drumul numaidecât şi trimite-mi-o copiată curat pentru a evita greşelile de tipar.
Avem pe aici un timp de Dame. Şi acolo ? A?tăzi, totuşi ?oarele şi-a arătat un virf de ureche ... la naiba, ,'i-o la?ă greu tra?ă pînă ?ă-şi aleagă domiciliul pe meleagurile noa?tre.
Al tău,
V. Alec?andri
562
Mirceşti, 2-1 avril 1881
Mon cher vieux, j'ai be?oin d'un ren?eigment pour l'hymne que tu m'a? demande.
701
E?t-il vrai que la couronne royale ?era faite en acier? 1 Quelle forme aura-t-elle et de combien de fleuron? ?era-t-elle ?urmonte? Repond?-moi de ?uite.
Maintenent, croi?-tu que Stefane?co 2 ?aura ?'in?pirer de la ?olemnite du grand acte du couronnement pour compo-?er un hymne qui ?oit ?imple, maje?tueux et propre â devenir populaire? Je crain? que notre jeune mae?tre ne cherche â faire encore de la mu?ique trop ?avante et du tralala ?ympho-nique.Cau?e un peu avec lui â ce ?ujet et f ai?-lui bien comprendre qu'un hymne comme celui-ci doit etre court, grandio?e et de nature â ?ai?ir le? ma??e?. Rien de melancolique, rien de lugubre, rien de trop îeligieux, mai? quelque cho?e de fort, d'eleve et qui ?e grave facilement.
Je me propo?e d'aller â Bucare?t pour a??i?ter aux fete? du couronnement 3.
Fai?-moi retenir une bonne chambre au Grand Hotel du Boulevard, ou au be?oin chez Brofft, pour le 8 mai. Je ne pourrai de?cendre chez toi car je crain? que Pauline m'accom-pagnera.
II fait un temp? ?plendide ! Pui??e la journee du 10 mai etre au??i belle que celle d'aujourd'hui ... moin? le vent qui ?oufle â decorner Mr .....X.
T.â t.,
V. Alec?andri
Mirceşti,  24 aprilie 1881
Iubite prietene, am nevoie de o lămurire pentru imnul pe care mi l-ai cerut.
E?te adevărat că viitoarea coroană regală va fi făcută din oţel ? 1 Ce formă va avea ea şi cîte fleuroane * dea?upra ? Ră?punde-mi numaidecît.
Şi acum, crezi tu că Stephăne?cu 2 va şti ?ă ?e in?pire de la ?olemnitatea marelui act al încoronării pentru a compune un imn care ?ă fie ?implu, maie?tuo? şi potrivit pentru a deveni popular? Mi-e teamă ca tînărul no?tru mae?tru ?ă nu caute iarăşi ?ă facă muzică prea ?avantă şi un tralala ?imfonic. Di?cută puţin cu el de?pre ace?t lucru şi fă-1 ?ă înţeleagă că un imn ca ace?ta trebuie ?ă fie ?curt, grandio? şi de natură a cuceri ma?ele.
* Ornament în formă de floare ?tilizată care, la coroane, formează partea de dea?upra benzii circulare.
702
Nimic melancolic, nimic lugubru, nimic prea religio?, dar ce i/a puternic, înălţător, ?i care ?ă ?e întipărea?că uşor în memorie.
îmi propun ?ă merg la Bucureşti pentru a lua parte la ?ărbătorile încoronării
Pune ?ă mi ?e reţină o cameră la Grand Hotel du Boulevard, ?au, la nevoie, Ia Brofft, pentru 8 mai. Nu îţi propun ?ă de?cind la tine căci mi-e teamă că Paulina mă va în?oţi.
Timpul e?te minunat! Fie ca ziua de 10 mai ?ă fie tot aşa de frumoa?ă ca cea de a?tăzi .. . mai puţin vîntul care ?uflă gata ?ă ?mulgă coarnele d-lui ..... X.
Al tău,
V. Alec?andri
563
Mirceşti, 26 avril 1881
Mon cher vieux,
J'ai ete â Ja??i pour voir me? enfant? et j'y ?uiş re?te troi? jour?, c'e?t-â-dire le temp? plu? que ?uffi?ant pour appre-cier le? charme? du ?ejour dan? une fourmilliere juive, ou â peu pre?, et je me ?uiş ?auve pour retourner â Mirceşti d'ou je vien de cha??er le? cabaretier? a. perciuni. Je re?pire mieux ! Ici j'ai trouve d'abord la traduction que tu m'a? envoyer de deux poe?ie? legere? que j'ai commi?e? dan? ma premiere jeune??e. La traductrice charmante . .. dont j'ignore le nom, a d'excellente? di?po?ition? litteraire?, elle a rendu au??i fidelement que po??ible en francai? le? ver? roumain?, mai? je doi? lui avouer que j'ai con?tate dan? ?on e??ai plu?ieur? faute? de pro?odie.
Le? legi?lateur? du Parna??e francai? n'admettant pa? l'hiatu?, ni la ?ucce??ion immediate de? ver? ma?culin? qui ne riment pa? entre eux. Ainci, l'on ne peut dire:
„Et parmi nou?, ?ur terre, Te po?a etrangere".
II ?erait plu? correct aux point de vue de la ver?ification de dire:
„Et te po?a ?ur terre Parmi nou?, etrangere".
705
Egalement il n'e?t pa? permi?. Tu e? une vi?ion ... car le? mot? tu e?, forment un hiatu?.
Dan? la ?econde piece, on trouve quatre ver? ma?culin? qui ?e ?uivent ?an? rimer en?emble. Ain?i:
„Avec le? fleur? je ne voudrai? Plu? me jouer en chuchottant, Mai? toute la nuit du printemp? Sur ton ?ein je me bercerai".
Mon?ieur Boileau ne ?erat pa? content de cette liberte et il la nommerait une licence poetique. Pour ?e mettre d'accord avec le? exigence?, il faut etudier ?erieu?ement le? regle? de la pro?odie. Cette etude n'e?t pa? difficile, au??i je n'he?it pa? â la recommender â la charmante traductrice qui m'a fait l'honneur de choi?ir me? poe?ie? pour le? chanter ?ur ?a harpe ou ?ur ?a lyre. Avec tre? peu de bonne volonte et de travail, elle corrigerait facillement ?e? deux premiere traduc-tion? et le? rendrait parfaite?. Si elle voulait me prendre pour profe??eur, je m'angajerai? de lui en?eigner le? regle? de la pro?odie en deux lecon?, et je ?uiş ?ur d'en faire une eleve â ?ucce?.
Ta ?econde lettre me demande un hymne â la Couronne pour etre chante le 10 mai ?ur le theâtre. Je t'envoie, ci-apre?, ce qu'on appelle un mon?tre pour indiquer au mu?icien la longueur et le rythme de la melodie qu'il aura â compo?er. II n'a qu'â travailler lâ-de??u? en attendant que j'ai le temp? d'ecrire quelque cho?e en troi? ?trophe? pour la circon?tance. Aujourd'hui c'e?t le St George? ... jour de paiement etc., ce qui ne di?po?e nullement â la poe?ie. Demain ou apre? demain je t'enverrai l'hymne en que?tion ... dont l'auteur re?tera anonyme.
Que pen?e tu faire jouer pour la repre?entation du 10 mai? Mon opinion e?t qu'il faudrait un ?pectacle court et dan? lequel Manole?co, la Romanea?ca et Millo, ain?i que Madame Pope?cu pu??ent ?e produire. Rien de trop ?erieux, ni de trop farce. En tout ca? ne pa? neglijer de faire reciter Peneş Curcanul par Manole?cu avec mi?e en ?cene et tremolo â l'orche?tre.
Communique-moi ton idee lâ-de??u? et n'oublie pa? de me dire ?i la ?alle a ete ?uffi?ament garnie aux derniere? repre-?entation? de Pepelea.
704
Voici le mon?tre annonce:
Une voix (?olo)
„De ?ecoli di?părută în noaptea neguroa?ă, Apari din nou la lume, coroană maie?toa?ă, Purtînd pe a ta frunte un ?emn neperitor, Deviza României: Tărie ?i onor !"
I
Chor
„Onor, mărire ţie,
Coroană triumfală,
Azi lumea te ?alută
Cu drago?te ?i fală .. . etc.
T.â t.,
V. A lec?andri
■
Mirceşti, 26 aprilie  1S8 1
Iubite prietene,
Am fo?t la laşi pentru a-mi vedea copiii şi am ?tat acolo trei zile, adică timp mai mult decît de ajun?, pentru a înţelege farmecul unei şederi într-un furnicar evreie?c, ?au pe aproape, şi am fugit pentru a mă reîntoarce la Mirceşti, de unde i-am gonit pe cîrciumarii cu perciuni *. Re?pir mai bine. Aici am gă?it mai întîi traducerea pe care mi-ai trimi?-o a două poezii uşoare pe care le-am comi? în prima mea tinereţe. încîntătoarea traducătoare, al cărui nume nu-1 cuno?c, are foarte bune di?poziţii literare, a redat cît ?e poate de fidel în franceză ver?urile româneşti, dar trebuie ?ă-i mărturi?e?c că am con?tatat în încercarea ei mai multe greşeli de prozodie.
Legi?latorii Parna?ului francez nu admit hiatu?ul, nici ?ucce?iunea imediată a ver?urilor ma?culine care nu rimează intre ele. A?tfel, nu ?e poate ?pune:
[.................... ]**
* In original, în limba remână.
** Urmează ver?urile în limba franceză de lap. 703, care, în limba română nemaicon?tituind un exemplu de greşală de prozodie nu au fo?t tradu?e aici.
705
In a doua bucată, ?e gă?e?c patru ver?uri ma?culine care ?e ?ucced fără ?ă rimeze împreună. A?tfel:
[................]*
Domnul Boileau nu va fi mulţumit de acea?tă libertate şi o va numi o licenţă poetică. Pentru a te pune de acord cu exigenţele, trebuie ?ă ?tudiezi cu ?eriozitate regulile prozodiei. Ace?t ?tudiu nu e?te greu, de aceea nu mă tem ?ă-1 recomand încîntătoarei traducătoare care mi-a făcut cin?tea ?ă aleagă poeziile mele pentru a le cînta pe harpa ?au pe lira ?a. Cu puţmă bunăvoinţă şi muncă, ea va îndrepta cu uşurinţă ace?te prime două traduceri şi le va face perfecte. Dacă ar dori ?ă mă ia ca profe?or, m-aş angaja ?ă o învăţ regulile prozodiei în două lecţii, şi ?înt ?igur că aş face din ea o elevă, cu ?ucce?e.
Cea de a doua ?cri?oare a ta îmi cere un imn pentru Coroană ca ?ă fie cîntat la 10 mai la teatru. îţi trimit, mai departe, ceea ce ?e numeşte un mon?tru pentru a indica muzicianului lungimea şi ritmul melodiei pe care o va avea de compu?. Nu are decît ?ă lucreze pe ace?ta, aşteptînd ca eu ?ă am timp ?ă ?criu ceva cu trei ?trofe pentru acea?tă împiejurare. A?tăzi e?te Sf. Gheorghe . . . zi de plăţi etc, ceea ce nu te di?pune deloc, la poezie. Miine ?au poimîine îţi voi trimite imnul în che?tiune ... al cărui autor va rămîne necuno?cut.
Ce te gîndeşti ?ă ?e joace la reprezentaţia de 10 mai? Părerea mea e?te că ar trebui un ?pectacol ?curt şi în care Manole?cu, Romanea?ca şi Millo, cum şi doamna Pope?cu ?ă poată ?ă ?e producă. Nimic prea, ?erio?, nimic în gen de far?ă. în orice caz, ?ă nu uiţi ?ă fie recitat Peneş Curcanul de Manole?cu cu punere în ?cenă şi tremolo la orche?tră.
Comunică-mi ideea ta de?pre acea?ta şi nu uita ?ă-mi ?pui dacă ?ala a fo?t de?tul de plină la ultimele două reprezentaţii cu Pepelea.
Iată mon?trul anunţat:
[................]**
Al tău,
V. Alec?andri
* Urmează ver?urile în limba franceză de la p. 704. ** Urmează textul în limba română de la p. 705.
564
Mirceşti, 28 avril 1881
Mon cher vieux,
Tu trouvera? ci-contre l'ode â la Couronne pour l'hymne que doit compo?er Stefane?cou. Ca ete fait ce matin, apre? avoir recu ta lettre, au courant de la plume . .. S'il faudra y changer quelque cho?e, on le changera plu? tard, quand je ?erai rendu â Bucare?t. Maintenant, ?i Stefane?cou croyait que ce qui e?t indique pour une ?eule voix, vient mieux au choeur, et que le? quatre petit? ver? indique? pour le choeur devraient etre lai??e? de cote, je ne m'y oppo?e pa?. Qu'il elimine le? ?olo pour le? remplacer par de? choeur? ?eulement, c'e?t ?on affaire, pourvu qu'il reu??i??e â faire un bel hymne.
La chambre que je t'ai prie de me retenir n'a pa? be?oin d'etre â deux lit?, parce que je ne ?uiş pa? ?ur que Pauline m'accompagnera. Une petite piece me ?uffira, car je ?uppo?e qu'elle aura un canape et ce meuble devient une excellente couchette en ca? de nece??ite.
Ton Bucentaure 1 produira un effet boeuf ?ur le gogo de la capitale, pourvu qu'il fa??e une belle journee car le? per-?onnage? de Traian et la Dacia ain?i que ceux de la feerie de Pepelea auraient de? mine? deplorable? ?ou? une aver?e.
Je tacherai de venir le plu? tot po??ible, mai? pa? avânt le 6 mai 2.
Quel temp? f ait-il chez vou? ? Ici une fine pluie tombe depui? hier et la campagne en devient verte de rage. Le ble, ain?i que le colza, ?ont ?uperbe? ! Pui??ent-il? produire un rende-ment exceptionnel et qui ?e vende â un prix encore plu? exceptionnel. C'e?t cela qui m'indignerait!
Pauline t'envoie ?e? amitiee?. Elle e?t toute fiere de ?a recolte.
T.â t.,
V. A lec?andri
Imnul Coroanei Un gla?
De ?ecoli di?pârutâ în noaptea neguroa?ă, Tu azi apari la lume, coroană măie?toa?ă,
706
707
Cu opt regeşti floroane, în?emn neperitor De glorie, mărire, tărie şi onor !
Chor
Onor, mărire ţie, Coroană triumfală. Românul te ?alută Cu drago?te şi fală.
Un gla?
Prin foc ai fo?t purtată de Timp, al lumei faun într-un oţel războinic ?chimbînd anticu-ţi aur, Cît ?oarele de-naltă, lucindă cît şi el, Trăia?că-a ta ?plendoare văr?ată în oţel.
Chor
Onor, mărire ţie. Coroană triumfală, Azi lumea te ?alută Cu drago?te şi fală.
Un gla?
O ! zi ?olemnă, ?acră ! O ! zi de neuitare ! Viteaza Românie în mîndra-i ne-atîrnare Pe ?ine ?e-ncoronă cu braţu-i glorio? Şi-n ochi-i viitorul re?plandă radio?.
■
Chor
Onor, mărire ţie, Coroană triumfală ! Azi cerul te ?alută Cu drago?te şi fală.
Mirceşti, 28 aprilie
Iubite prietene,
Vei gă?i aici mai departe oda la Coroană pentru imnul pe care trebuie ?ă-1 compună Stephăne?cu. Acea?ta a fo?t făcută din fuga condeiului.
a?tăzi de dimineaţă, după ce am primit ?cri?oarea ta . . . Dacă ar trebui ?ă fie ceva ?chimbat, acea?ta ?e va face mai tirziu, cînd mă voi duce la Bucureşti. Acum, dacă Stephăne?cu va crede că ceea ce e?te indicat pentru o ?ingură voce vine mai bine corului, şi că cele patru mici ver?uri indicate pentru cor ar trebui lă?ate deoparte, nu mă opun. Să elimine ?olo-urile pentru a le îniocui numai cu coruri, acea?ta e?te treaba Iui, numai ?ă izbutea?că ?ă iacă un imn frumo?.
Camera pe care te-am rugat ?ă mi-o reţii nu are nevoie ?ă fie cu două paturi, pentru că nu ?înt ?igur că Paulina mă va în?oţi. O mică încăpere îmi va fi de ajun? , căci bănuie?c că ea va avea o canapea şi acea?tă mobilă devine un foarte bun pat, în caz de nevoie.
„Bucentaurul" 1 tău va produce un efect nemaipomenit a?upra găgău-ţei capitalei, numai ?ă fie o zi frumoa?ă căci per?onajele lui Traian, Dacia şi cele din feeria Pepelea vor avea nişte mutre de plîn? ?ub o aver?ă. Voi încerca ?ă viu cît mai curînd, dar nu înainte de 6 mai 2. Cum ef-te timpul la voi? Aici cade, începînd de ieri, o ploaie iină şi natura de la ţară devine verde de furie. Grîul şi rapua ?înt minunate. Fie ca ele ?ă producă un randament foarte bun şi care ?ă ?e vîndă cu un preţ incă şi mai bun. A?ta mă va indigna!
Paulina îţi trimite amiciţiile ?ale. E?te foarte mîndră de recolta ei.
Al tău,
V. Alec?andri
■
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
565
"
Mirceşti, 28 avril 1881
Ma chere Mărie,
Tu devrai? faire comme no? grand? pere? c'e?t-â-dire marquer dan? un livre de priere toute? le? date? de? grand?
* Urmează Imnul Coroanei, de la p. 707 — 708.
708
709
evenement? . . . Ain?i, la journee du 26 devrait y etre in?crite avec cette legende: „26 avril 1881, jour memorable qui m'a vue re?pirant l'air frai? du matin (?ic) â neuf heure? du matin .... Mâtin" ! . ..
Le? generation? future? en ?eront epatec? et quelque poete de l'avenir en fera un poeme â l'in?tar de l'Iliade d'Homere ou de l'Eneîade de Virgile. Cependant voi? un peu le? con?equence? de ton reveil naţional. Le ?oleil a eprouve un tel ?ai?i??ement qu'il a di?păru depui? en ?e voilant la face ... Au??i pleut-il depui? hier.
„Le ?oleil frappe de ?tupeur,
En te voyant ?i matinale,
Devint tout pale
Et ver?e un pleur !"
Maman t'a envoye un grand colac; l'a?-tu recu? Quant â venir elle-meme â Ja??i, cela lui e?t impo??ible pour le moment, car elle a beaucoup trop â faire. II lui conviendrait mieux de vou? attendre ici et de faire le? honneur? â Margue-rite de ?a cămara et du jardin.
Le? deux portrait? que Hech t'a envoye? ?ont paye?. II ne te re?te qu'â me le? apporter toi-meme. Sai?-tu ce que l'on m'a demande pour la re?tauration de la mai?on? La ?omme minime de 5 430 ducat?, rien que cela! Au??i ... Nou? t'embra??on? tendrement, ain?i que Marguerite et H elene.
Ton pere aff. [ectionne]
V.A.
■
Mirceşti, 28 aprilie 1881
Draga mea Mărie,
Ar trebui ?ă faci ca bunicii noştri, adică ?ă în?emnezi într-o carte de rugăciuni toate datele marilor evenimente .... A?tfel, ziua de 26 va trebui ?ă fie în?emnată cu legenda: „26 aprilie 1881, zi de neuitat care m-a văzut re?pirînd aerul rece ai dimineţii (?ic) la ora nouă dimineaţa ... O" ! *
■
* în limba franceză, joc de cuvinte între maiiM-dimineaţă şi Mâtin exclamaţie de uimire, bucurie. . . Glumă pe ?ocoteala ?culatului tîrziu al Măriei.
Generaţnle vntoare vor fi impre?ionate şi vreun poet de atunci va face
prive?     " ' ^ ^ al lui ^tre timp,
prieşte puţm urmanle trezirii tale naţionale. Soarele a fo?t cuprin? de
IZ deTrî. a dISPărUt ^ atUnCi ™^u-şi faţa . . . De aceea
„Soarele lovit de uimire, Văzîndu-te atît de matinală, Se face palid Şi var?ă o lacrimă."
■
Mama ţi-a trimi? un mare colac*, l-ai primit? Cît de?pre a veni ea în?ăşi la Iaşi, acea?ta îi e?te cu neputinţă pentru moment, căci are prea multe de făcut. I-ar place mai mult ?ă vă aştepte aici şi ?ă-i facă Margaretei onorurile cămării ** şi grădinii ?ale.
Cele două portrete pe care Hech ţi le-a trimi? ?înt plătite. Nu-ţi rămîne decît ?ă mi le aduci tu în?ăţi. Ştii cît mi ?-a cerut pentru re?taurarea
ca?ei? Mica ?umă de 5 430 de ducaţi, numai atît! De aceea----Te ?ărutăm
cu drago?te ca şi pe Margareta şi pe Elena.
■
Tatăl tău iubi[tor],
V.A-
■   , ■ ■ ■
■
■
: - ■
CĂTRE SIMION FLOREA MARIAN
566
■
Mirceşti, 28 april 1881
Stimabile coleg x,
Avînd a pleca în ?răinătate, îmi e?te cu neputinţă de a face o lucrare ca aceea de?pre care mi-aţi ?cri?, şi care reclamă o amăruntă cercetare. O per?oană în?ă ce ar fi în ?tare
*■ ** In original, în limba română.
710
711
?ă vă ajute mult la opera ornitologiei poporale române e?te dl. I. Cantacuzin. Domnia-?a locuieşte la moşia Hinţeşti, în judeţul Dorohoiului, şi, precît îmi aduc aminte, ?-au ocupat cu nomenclatura pa?erilor şi peştilor din ţară. Cred dar că aţi nimeri adre?îndu-vă la d-lui.
Tot ce vă pot ?pune acum, în grabă, e?te ceea ce priveşte macaleandru 2. E o pă?ărică cu pieptul roş, foarte ?printenă în zborul ei, şi al cărei cîntic e?te ve?el şi armonio?. Ea di?pare iarna din ţară şi revine în primăvară, deşi face cuib chiar în grădini.
în vechiul autor francez Rabelai?, am gă?it cuvîntul „calandrc", ca numele unei pa?eri fanta?tice care vindecă pe bDlnavi cu cîntătura ei. Iată tot ce ştiu de?pre dîn?a. Ace?t cuvînt „calandre" e?te şi numele francez al unui in?ect care atacă grîul şi care la noi ?e cheamă gărgăriţă.
Cît de?pre pa?erile din lunca Mirceşti, numărul lor e de?tul de mare, în?ă deocamdată voi comunica numai numirile de care-mi aduc aminte, precum: privighetoarea, mierla, pre-?urul, piţigoiul, ?tricletul, grangurul, dumbrăveanca, ochiul-boului, vultanul, uliul, pupăza, cucul etc. în cîmp avem cio-cîrlia, ciocîrlanul, prepeliţa, potîrnichea, coco?tîrcul, rîndu-nica, cucoara, dropia etc. Pe iazuri: bîtlanul, nagîţul, raţa, lişiţa, pă?tîrnacul etc, iar pe lacuri, precum e?te Brateşul de lîngă Galaţi, ?e văd cîteodată lebăda, guşata şi rareori un ?oi de bîtlan 3 trandafiriu care ?eamănă cu ibi?ul vechi egiptean.
Care ?ă,fie în?ă legendele 4 ace?tor diferite pa?eri şi cânticele poporale ce pomene?c de dîn?ele?... E un mi?ter încă nedezlegat pentru mine, pînă a?tăzi, fiindcă nu m-am ocupat cu a?emenea de?coperiri.
în cîntecile poporale ce am cule? şi publicat am con?tatat că numai cucul ţine un loc în?emnat.
Trimiţîndu-vă ace?te mici notiţe, vă felicit pentru mult intere?anta lucrare ce aţi întreprin?, şi îi urez un ?fîrşit conform cu dorinţa d-voa?tră.
Primiţi, ?timabilul meu coleg, a?igurarea deo?ebitei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
712
567
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
Mirceşti,  6/18  mai 1881
Domnul meu,
Nu ştiu dacă ?-au in?tituit un Comitet pentru împărţirea de bilete de liberă circulaţie pe calea-ferată Iţcani-Bucureşti. Tot ce am aflat din ziare e?te că ?e vor organiza trenuri 'de plăcere pentru zilele de 10—11—12 mai, cu preţuri redu?e în jumătate.
Dacă m-aş afla în Bucureşti, aş cerca ?ă vă obţin bilete grati?, dar inundaţiile din zilele ace?tea au întrerupt comunicaţia cu capitala, încît eu în?umi nu ştiu de voi putea merge la Bucureşti ?pre a a?i?ta la încoronare.
Primiţi, domnul meu, a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii.
V. A lec?andri
CĂTRE ION GHICA
568
Mirceşti,  7/19 mai 1881
Mon cher vieux,
Nou? avon? eu le deluge moin? l'arche, toute la Moldavie e?t noyee. Le Prut et la Jijia ?e ?ont donne la main par de??u? la plaine imminente qui longe la Be??arabie; le Bah-loui, ?i debonnaire, ?'e?t change en torrent impetieux pour innonder le ba? de la viile de Ja??i. De? millier? de juif? ?ont lave?, malgre eux, mai? non plu? propre pour cela. Le Sereth
713
?'e?t livre â de? debordement? inoui? afin d'imiter la Moldova, il a couvert toute ?a valee en une va?te nappe d'eau, de? village? entier? di?parai??ent ?ou? de? flot? et ma pauvre lounka e?t ?ubmergee ju?qu'aux ai??elle?. On pourra plu? y promner de tout l'ete. Tout mon foin e?t perdu ! Avec quoi pourrai? je traiter quelque? un? de no? grand? homme? quand ilme feront l'honneur de ?'arreter â Mirceşti? Pauline pre-tend que j'en ?uiş pour 600 ducat? de perte ?eche. Seche ! quelle C'e?t egal, le ?pectacle a ete magnifique pendent
ironie ! ... .
48 heure?. Pendant que le Sereth clapotait aux pied? de? arbre?, le? ro??ignole? chantaient â tue-tete dan? leur? feuil-lage?. Le Trotouche ain?i que la Bi?tritza ont apporte leur grand contigent au ?ini?tre general qui a epprouve le pay?. Oue doivent avoir produit toute? ce? riviere? reunie? en un ?eul torrent, dan? la ba??e "Moldavie? On dit que c'e?t effrayant â voir.
Et tout cela la veille du couronnement ! . .. Le? ligne? de? chemain? de fer ?ont bri?ee? ?ur plu?ieur? point?. Pour ?e rendre â Bucare?t il faut avoir le diable au corp?. Je ne l'ai pa?. C'e?t pourquoi je n'e??aierai pa? d'affron-ter le? difficulte? d'un voyage aquatique, et, quelque ?oit mon regret, je n'a??i?terai pa? aux fete? du 10, 11 et 12 mai. J'ai fait mon deuil et je regarde le voi de? cigogne? dan? l'air pour me con?oler.
En fait de quoi, je te ?ouhaite beaucoup de plai?ir.
T â t
V. Alec?andri
E?t-ce vrai? que Ghergani a ete atteint par le? eaux? quelle? eaux?
Mirceşti, 7/19 mai 1881
Iubite prietene,
Am avut potopul fără arcă, toată Moldova e?te înecată. Prutul şi Jijia şi-au dat mîna pe dea?upra cîmpiei iminente care ?e întinde de-a lungul Ba?arabiei; Bahluiul, aşa de blajin, ?-a ?chimbat în torent năvalnic pentru a inunda partea de jo? a oraşului Iaşi. Mii de evrei ?înt ?pălaţi, fără voia lor, dar pentru acea?ta nu ?înt mai curaţi. Şiretul ?-a dedat la revăr?ări de necrezut pentru ca ?ă imite Moldova, a acoperit toată albia
714
?a cu o întindere de apă, ?ate întregi di?par ?ub valuri şi biata mea luncă * e?te înecată pînă la ?ubţiori. Nu ?e vor mai putea face plimbări acolo toată vara. Tot finul meu e?te pierdut! Cu ce voi mai putea trata pe unii dintre marii oameni cînd îmi vor face cin?tea de a ?e opri la Mirceşti? Paulina pretinde că m-am ale? cu o pierdere totală** de 600 de ducaţi. Seacă! ce ironie I ... Atîta pagubă, timp de 48 de ore ?pectacolul a fo?t măreţ. Pe cînd Şiretul clipocea la picioarele arborilor, privighetorile cîntau din toate puterile în frunzişul lor. Trotuşul cît şi Bi?triţa şi-au adu? contribuţia la deza?trul general care a lovit ţara. Ce trebuie ?ă fi produ? toate ace?te rîuri, unite într-un ?ingur torent, în Moldova de Jo?? Se ?pune că e?te groaznic de văzut.
Şi toate ace?tea în ajunul încoronării! ....
Liniile de cale-ferată ?înt rupte în mai multe puncte. Pentru a te duce la Bucureşti trebuie ?ă ai pe dracu în tine. Eu nu-1 am. Pentru acea?ta nu voi încerca ?ă înfrunt greutăţile unei călătorii acvatice, şi, oricit mi-ar părea de rău, nu voi lua parte la ?ărbătorile din 10, 11 şi 12 mai. M-am re?emnat la acea?tă pierdere şi, pentru a mă con?ola, prive?c zborul borzelor prin aer!
Şi pentru acea?ta, îţi dore?c petrecere bună.
Al tău,
V. Alec?andri
E?te adevărat că Gherganii a fo?t atin? de ape? care ape?
■
CĂTRE LEON NEGRUZZI
569
Mirceşti, 8 mai 1881
-
Iubite Leon, 1
Am citit în numărul de 1 mai al Convorbirilor novela ce ai publicat ?ub titlul de Serghei Pavlovici2. Am ?imţit o
* In original, în limba română cu ortografie franceză.
** în limba franceză perte ?eche are ?en?ul unei pierderi totale fără ?peranţă de ameliorare. Cuvîntul ?eche = ?ec e?te în adevăr aici o ironie faţă de potopul care inunda?e lunca.
ne?pu?ă mulţămire citind-o şi gă?e?c de cuviinţă a-ţi adre?a complimentele mele cele mai ?incere.
Crezu?em că ocupările admini?trative te depărta?eră pentru totdeauna de cîmpul înflorit al literaturei, în?ă ai probat şi a?tă-dată adevărul proverbului francez: Bon ?ang ne peut mentir *.
încă o dată te felicitez şi te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
570
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 14 mai 1881
Mon cher vieux,
Vou? voilâ enfin rentrer dan? le cour? ordinaire de l'exi?-tence, apre? avoir pa??er par l'immen?e brouhaha de? fete? du couronnement. Tu peu? donc m'ecrire pour me donner quelque? detail? ?ur le? homme? et le? cho?e?. Comment tout ?'e?t-il pa??e? Avez-vou? ete favori?e? par le temp?, ou bien la pluie ?'ait-elle mi?e de la pârtie? Je penche ver? cette derniere hypothe?e â en juger par le deluge qui e?t tombe dan? no? parage? la 10, 11 et 12 de ce beau moi? de mai (?ic). Le chor de la troupe dramatique a-t-il produit ?on effet ? Stefane?co 1 a-t-il compo?e un bel hymne ? et la repre?entation grati? du theâtre a-t-elle attire beaucoup de monde ? De quelle? piecc? etait compo?e le ?pectacle?
Tout cela m'interre??e fort, car depui? le 10 je n'ai pa? recu un ?eul journal, pa? une ?eule ligne de Bucare?t. Grâce aux interruption? produite? par le? pluie? diluvienne? de ce? derniere? jour?, je me ?uiş trouve ici comme en un de?ert, in?ole du monde entier.
* Sîngele bun nu ?e dezminte (limba franceză).
716
Je t'ai envoye une depeche le 7 ou 8 pour t'annoncer que je ne pourrai aller lâ-ba? et pour te prier d'en avertir Brofft, afin qu'il di?po?e de la chambre que tu avai? retenue. L'a?-tu recue? Brofft e?t capable de me pre?enter un compte d'apothi-caire ?'il n'a pa? ete averti â temp?.
Nou? avon? ?ubi dan? no? parage? une innondation effra-yante. Toute? le? vallee? du Sereth, de la Moldova, du Pruth, du Bahlui etc, n'etaient que de? lac? â perte de vue. Ma pauvre lunka a ete dan? l'eau ju?qu'aux ai??elle?. De ma fenetre on voyait le? village? Bachileni et d'Adjudeni completement noye?. Le? habitant? ont pa??e quatre jour? huche? ?ur le? toit? de leur? mai?on?.. . Ce qui n'empechait nullemcnt le? ro??ignole? de chanter â gorge deployee dan? le? branche? de? arbre?. Quel contra?te !
Le pire, hela?, c'e?t que nou? ?omme? menace? d'une nouvelle crue de? riviere? â la ?uite de nouvelle? pluie? qui ?ont tombei depui? quatre jour?. On m'annonce, â l'in?tant meme, que le Sereth recommence ?e? debordement?. Merci, ce ?era du propre. II ne me re?tera pa? un brin d'herbe â mettre ?ou? la dent de Damet ! Affreux !
Mon gendre e?t pri?onier dan? la valee du Trotuche. Je ne ?ai? ce qu'il e?t devenu depui? pre? de quatre ?emaine qu'il y e?t alle pour faire de l'agriculture. Tou? le? pont? ?ont bri?e? dan? ce? contree? lâ, et, une foi? que l'on y e?t pri? par le? eaux, bon?oir, on ne peut plu? en ?ortir. Le? pay?an? n'ont pa? fait leur? labour?, que mangeront-il? ju?qu'â l'anne prochainc? On craint une famine. Quant aux recolte? de? grand? proprietair?, elle? ?e pre?entent merveilleu?ement ju?qu'â pre?ent, mai? le deluge ne di?continuant pa?, on craint fort pour elle?. Enfin, au petit bonheur. Ecri?-moi.
T.ât.,
V. Alec?andri
Que di?-tu de? per?ecution? exerce? contre le? juif? en Allemagne et en Ru??ie? Et pourtant le? journaux francai? ?e garde bien de ?'en indigner comme il le fe?aient quand on donnait une ?imple chiquenaude aux juif? chez nou?!
Cantacuzene 2 m'a ecrit, il y a deux ?emain?, pour m'annon-cer qu'il etait toujour? mal.
717
Mirceşti, 14 mai 1881
Iubite prietene,
latâ-vă reveniţi la cur?ul obişnuit al vieţii, după ce aţi trecut prin marea zarvă a încoronării. Poţi deci ?ă-mi ?crii pentru a-mi da cîteva amănunte de?pre oameni şi lucruri. Cum ?-a petrecut totul ? Aţi fo?t ajutaţi de timp, r,au chiar şi ploaia a luat parte? înclin ?pre acea?tă ultimă părere judecind după potopul care a căzut pe meleagurile noa?tre la 10, 11 şi 12 ale ace?tei frumoa?e luni mai (?ic). Corul trupei dramatice a produ? efect? Stephăne?cu 1 a compu? un imn frumo?? şi reprezentaţia gratuită de la teatru a atra? multă lume5 Din ce pie?e era alcătuit ?pectacolul ?
luate ace?tea mă intere?ează foarte mult, căci de la 10 nu am mai primit nici un jurnal, nici un cuvînt de la Bucureşti. Datorită întreruperilor produ?e de ploile potopului din ace?te ultime zile, m-am gă?it aici ca într-un deşert, de?părţit de lumea întreagă.
Ţi-am trimi? o depeşă la 7 ?au 8 pentru a te anunţa că nu voi putea merge acolo şi pentru a te ruga <-ă îl înştiinţezi pe Brofft, a?ttel încît ?ă di?pună de camera pe care ai reţinut-o. Ai primit-o? Brofft e?te în ?tare ?ă-mi trimită un cent de farmaci?t dacă nu a fo?t anunţat la timp.
Am ?merit pe meleagurile noa?tre o inundaUe îngrozitoare. Toate albiile Şiretului, Moldovei, Prutului, Bahluiului etc. nu erau, cît vezi cu ochii, decît lacuri. Biata mea luncă * a io?t ?ub apă pînă la ?ubţiori. De la ferea?tra mea ?e vedeau ?atele Bahileni şi Adjudeni în întregime înecate. I ocuitorii au petrecut patru zile cocoţaţi pe acoperişurile ca?elor lor. Ceea ce nu împiedica deloc privighetorile ?ă cînte din toată inima printre crengile copacilor. Ce contra?t!
Cel mai rău lucru, vai, e?te că ?întem ameninţaţi de o nouă creştere a rîurilor in urma noilor ploi care au căzut de patru zile. Mi ?e anunţă, chiar acum, că Şiretul şi-a reînceput revăr?ările. Mulţume?c, bună treabă. Nu-mi va mai rămîne nici un fir de iarbă pentru a-1 hrăni pe Damet! In?păimîn-tător!
Ginerele meu e?te prizonier în valea Trotuşului. Nu ştiu ce a devenit de mai mult de patru ?ăptămîni de, cînd a plecat ?ă facă agricultură. Toate podurile ?înt rupte în acea?tă regiune şi, odată ce ai fo?t prin? de ape, bună ?eara, nu mai poţi ?ă ieşi. Ţăranii nu şi-au făcut muncile pămîntului, ce vor mînoa pînă la anul viitor? Sînt temeri de o foamete. Cît de?pre recoltele
în original, în limba română cu ortografie franceză.
718
marilor proprietari, ele ?e prezintă pînă acum minunat, dar potopul uemai-potolindu-?e, ?înt temeri pentru ele. în ?fîrşit, la noroc. Scrie-mi.
Al tău,
V. Alec?andri
Ce ?pui de?pre per?ecuţiile îndreptate împotriva evreilor din Germania şi din Ru?ia? Şi totuşi ziarele franceze ?e fere?c ?ă ?e revolte aşa cum o făceau cînd dădeai numai un ?implu bobîrnac evreilor de la noi!
Cantacuzino 2 mi-a ?cri?, acum două ?ăptămîni, că e?te tot rău.
CĂTRE TITU MAIORESCU
571
■
Mirceşti, H/26 mai 1881
Iubite domnule Maiore?cu,
Ieri am primit depeşa de felicitare a ?ocietăţei literare ce ?e adună la d-voa?tră în fiecare ?ăptămînă, şi am ră?pun? cîteva cuvinte de mulţemire prin telegraf. Nu mă ?imt în?ă de?tul de achitat către graţioa?ele dame care au ?ub?cri? depeşa şi, pentru ca ?ă le arăt şi mai bine a mea recunoştinţă, vă rog ?ă le daţi lectură baladei intitulată Poclonul lui Peneş * pe care am dedicat-o M.-?ale regelui.
închi? la Mirceşti de apele Şiretului şi a Moldovii, care au inundat văile şi mai cu ?eamă frumoa?a mea luncă, n-am putut ?ă merg la Bucureşti ca ?ă a?i?t la ?erbarea încoronărei. Fiind totodată şi cam răcit, n-am îndrăznit a mă expune la drum, pe linia întreruptă a drumului-de-fier. Cum ?ă mă mîngăî şi ?ă mă vindec? Am luat cîteva hapuri de poezie şi a?tfel, întărindu-mă, m-am du? de-am a?cultat concertul privighi-torilor ce cîntau nebune în vîrful copacilor, pe cînd Şiretul clocotea la picioarele lor. Acum ?înt ?ănăto? şi ?per a veni
719
în curînd la Bucureşti, pentru ca ?ă vă dau o frăţia?că ?trîn-gere de mînă.
Al d-voa?tre coleg şi amic,
V. A lec?andri
Vă rog a prezenta complimentele mele doamnei şi domnişoarei Maiore?cu, precum şi doamnei Kremnitz.
Mi ?e anunţă chiar acum o nouă inundaţie a luncii! Şiretul creşte iară cu o răpegiune de potop! Pagubile ?înt mari, dar ?pectacolul e măreţ !
POCLONUL LUI PENEŞ
Peneş ?tă pe cîmp de pază, Noaptea-i neagră-n jurul ?ău El ţinteşte ochi ?ă vază Ochii duşmanului ?ău;
Dar nimic nu luce-n zare ! Zarea-i oarbă, ceru-i orb. .. Prin cumplita-ntunecare Trece-o bombă şi un corb;
Peneş ?tă şi ?e gîndeşte La căminul ?trămoşe?c La iubita ce-1 iubeşte, La părinţii ce-1 jăle?c.
Apoi şterge cu oftare Două lacrimi într-a?cun? Şi iar cade-n cugetare, De un falnic dor pătrun?. Peneş cugetă şi zice: „Ce minune de odor Să duc ţării cînd de-aice M-oi întoarce-nvingător? Să-i adun comori ?trăine? Robi în cîrduri ?ă-i adun? Ba, mai bine, zău, mai bine Drept poclon ?ă-i duc un tun!
720
Peneş, om de omenie, Sare-n Griviţa din zbor (a)* Plevna
Şi apuc-n bărbăţie Tunul cel mai tunător.
Ţării lui apoi cu fală, Dîndu-1 zice: „Fă din el O coroană chiar regală, O coroană de otel!
Şi cu dîn?a-nlăureşte Domnul no?tru noroco? Ce ne-au du?, du? vitejeşte La războiul glorio?.
El, Virtutea militară, Ici la piept mi-au aninat, Eu îi dau, re-ntor? în ţeară O coroană ş-un Regat !"
CĂTRE ION GHICA
572
Mirceşti, 2.5 mai 1SS1
Mon cher vieux,
Dan? une de te? lettre?, tu m'a? charge de faire ?echer ma lounka. C'e?t fait. Ce matin j'y ai promene ?ur un vrai tapi? de fleur?, vivifie par l'air frai? de la campagne et aba-?ourdi par le? chant? de? ro??ignol?. Donc quand tu aura? de? velleite? d'aller â Miclauchany, en pa??ant par Mirceşti, tu pourra? le faire ?an? ob?tacle.
* (a) Se poate înlocui prin: Sare-n Plevna dintr-un zbor. [Notă autografă a poetului.]
721
Je vien? de recevoir une lettre du Kneaz l. Pauvre ami! il e?t toujour? dan? le meme etat, et commence â de?e?perer de jamai? ?e remettre. Je croi? qu'â ?e? ?ouffrance? phy?i-que? e?t venue ?'ajouter la no?talgie du pay?. Cela ?e com-prend, on ne peut guere ?'expatrier â l'âge de 70 an? ?an? ?e ?entir completement depay?e ailleur?.
Le temp? ?'e?t remi? au beau, le? recolte? ?'annoncent bien, la campagne e?t ?pendide, mon jardinet a pri? une a??ez jolie tournure, en ?orte que je me trouve comme le poi??on danţ. l'eau, car je nage en pleine chaleur et ?urtout en pleine lumiere. Ce bien-etre moral va tout naturellement me di?po-?er au travail et deja je rumine le plan d'une piece en quatre acte? intitulee Dezrobirea ţiganilor 2.
Elle n'exigera qu'un ?eul decor nouveau, c'e?t celui de l'interieur d'une okna. Muraille? avec pila?tre? en ?talactite? de ?el, ?urmonte? d'une grande volute. Si tu croi? pouvoir commander ce decor, fai?-le de? â pre?ent, afin qu'il ?oit pret pour le? premier? jour? de la ?ai?on theâtrale.
E?t-il vrai que la Romanea?ca part, de nouveau pour Pari?, afin d'y continuer ?e? etude? dramatique?? 3
J'ai vu dan? le Timpul que Millo 4 a organi?e de? repre-?antation? dan? je ne ?ai? quel jardin. Pourvu qu'il gagne ?e? ete?.
Me? enfant? m'ont annonce leur arrivee â Mirceşti pour la fin de ce moi?. Il? y. prendron? leur quartier d'ete.
Que compte?-tu faire de ton cote? E?t-ce qu'une excur-?ion â Ku?tendje ne te tenterait pa??
Amitie? chez toi.
T.ât.,
V. Alec?andri
Mirceşti, 25 mai 1881
Iubite prietene, . •
într-una' din ?cri?orile tale, m-ai în?ărcinat ?ă-mi ?ec lunca *. S-a făcut, M-am plimbat acolo pe un adevărat covor de flori în dimineaţa acea?la.
* în original, în limba română cu ortografie franceză.
722
fortificat de aerul proa?păt de la ţară şi a?urzit de cîntecul privighetorilor. Deci cînd vei avea intenţia ?ă te duci la Miclăuşani, trecîni prin Mirceşti, o vei putea face fără nici o piedică.
Ani primit o ?cri?oare de la Cneaz Sărmanul! e?te mereu în aceeaşi ?tare şi începe ?ă piardă nădejdea că ?e va mai îndrepta vreodată. Cred că la ?uferinţele fizice ?-a mai adăugat şi dorul de ţară. E?te de înţele?, nu poţi ?ă te expatriezi la vîr?ta de "0 de ani fără ?ă te ?imţi cu totul ?trăin în altă parte.
Timpul ?-a îndreptat, recoltele ?e anunţă bune, cîmpul e?te încîntător, grădiniţa mea a luat o înfăţişare de?tul de drăguţă, a?tfel că mă ?imt ca peştele în apă, căci inot în plină căldură şi mai ale? în plină lumină. Acea?tă bună ?tare morală mă va îndemna de?igur la lucru şi deja rumeg planul unei pie?e în patru acte intitulată Dezrobirea ţiganilor 2.
Nu va cere decît un ?ingur decor nou, acela al interiorului unei ocne *. Ziduri cu ?tîlpi de ?talactite de ?are, ?u?ţinind o mare volută. Dacă crezi că poţi ?ă comanzi ace?t decor, fă-o de pe acum, a?tfel încît ?ă fie gata pentru primele zile ale ?tagiunii teatrale.
E?te adevărat că Romanea?ca pleacă din nou la Pari? ?pre a-şi continua ?tudiile dramatice?3
Am văzut în Timpul că Millo 4 a organizat reprezentaţii în nu ştiu ce grădină. Măcar de ar cîştiga ceva în timpul verii.
Copiii mei şi-au anunţat venirea la Mirceşti pentru ?fîrşitul lunii. îşi vor lua aici reşedinţa de vară.
Tu ce intenţionezi ?ă faci ? Oare o excur?ie la Con?tanţa nu te-ar i?piti ?
Salutări prieteneşti alor tăi.
Al tău,
573
V. Alec?andri
Mirceşti, 29 mai 1881
Cher vieux,
On m'appelle con?tamment â Bucare?t ?ou? pretexte que le Senat ne peut pa? ?e completer pour ?e livrer â je ne ?ai? quel? travaux de gymna?tique parlementaire. Cela m'agace
în original, în limba română cu ortografie franceză.
723
autant qu'un di?cour? de Sihleanu 1, et je ne ?ai? vraiment que faire pour me di?pen?er d'aller entendre de? di?cu??ion? oi?eu?e?, qui fini??ent toujour?, ain?i que tu le di? fort bien, par la trecerea la ordinea zilei. E?t-il reellement indi?pen?able que je me derangc et que j'aille m'enfermer entre le? quatre mur? d'une chambre d'hotel â l'epoque la plu? charmante de la campagne ? Je penche beaucoup â croire que non; c'e?t pourquoi je t'attendrai tranquillement ici dan? le? premier? jour? de juin, a ton pa??age pour Miclaoucheny 2. Nouţ auron? â cau?er de beaucoup de cho?e? intere??ante? et principale-ment du projet d'excur?ion â Ku?tendje, voire meme plu? loin. Une promenade â Stamboul me tenterait beaucoup, mai? bien entendu une promenade improvi?ee, c'e?t-â-dire un embarquement ?oudain ?ur le premier vapeur pa??ant par Ku?tendje et un ?ejour d'une dizaine de jour? ?ur le? bord? poetique? du Bo?phore. Cela te va-t-il? Moi 9a me va comme une jaquette flottante, ?an? taille et ?an? pretention fa?hio-nable.
Arrangeon? cette petite orgie de touri?te, cette pârtie fine d'ecole bui??onniere, ?an? en parler. C'e?t une condition de reu??ite, autrement il ?e prepare toujour? de? bâton? de?tine? â etre jete? dan? vo? roue?.
Tu a renvoye la Romanea?ca 3 â Pari?; c'e?t bien, elle e?t ?uffi?amment intelligente pour ?avoir profiter de ?on ?ejour en France au point de vue de l'art. Iulian ?e developpera egalement dan? le genre de Coquelin 4. C'e?t un bon choix.
Quant â Anicoutza 5 .. . etant a??ez jolie fille, je crain? que, malgre ?e? prome??e?, elle travaille moin? de la tete que de. . . Mai? qui ?ait ? l'amour-propre ?'en melant, elle ?'appli-quera peut-etre â corriger ?e? defaut?. Ce ?era un grand progre? pour elle.
Que dit Ventura? II doit etre furieux contre Urechia d'avoir vu confirmer encore pour quatre an? Sion, Stance?co6 et Wachmann 7 en qualite de membre? du comite theâtral8. Encore un pa??e-droit pour lui, Dame et autre? eju?dem farinae.
Qu'y-a-t-il de vrai et de ?erieux dan? la que?tion du Danube9? Cette que?tion e?t-elle rellement compromi?e pour nou?? Et ?a ?olution definitive ?era-t-elle de?avantageu?e pour
la Roumanie? A en juger d'apre? Timpul, il ne nou? re?terait qu'â faire le plongeon dan? le Danube.
Me? compliment? affectueux â ta familie. Pauline t'en-voie ?e? amitie?.
T. ât.,
V. Alec?andri
Je briile du deşir de lire l'article 10 que tu a? remi? â Negruzzi.
Mirceşti,   29   mai   188 î
Iubite prietene,
Sînt mereu chemat ia Bucureşti ?ub pretext că Senatul nu ?e poate Completa pentru a ?e deda la nu ştiu ce lucrări de gimna?tică parlamentară. A?ta mă plicti?eşte cît un di?cur? de Sihleanu >, şi în adevăr nu ştiu ce ?ă fac pentru a ă ?cutit ?ă a?cult di?cuţii de pri?o?, care ?e termină întotdeauna, după cum ai ?pu?-o toarte bine, prin trecerea la ordinea zilei* E?te într-adevăr ab?olut nece?ar ?ă mă depla?ez şi ?ă mă închid între cei patru pereţi ai unei camere de hotel în epoca cea mai încîntătoare a vieţii de la ţară.' înclin mult ?ă cred ca nu; de aceea te voi aştepta liniştit, aici, în primele zile ale lui iunie, in trecerea ta ?pre Miclăuşani. - Vom avea de di?cutat multe lucruri intere?ante şi mai cu ?eamă proiectul de excur?ie la Con?tanţa, poate chiar mai departe. O plimbare, la Stambul m-a.r atrage mult. dar bineînţele? o plimbare improvizată, adică o îmbarcare neaşteptată pe primul vapor trecînd prin Con?tanţa şi o şedere de zece zile pe ţărmurile poetice ale Bo?forului. îţi convine acea?ta? Mie îmi con/ine ca o jachetă largă, fără talie şi fără pretenţii de modă.
Să aranjăm acea?tă mică orgie de turi?t, acea?tă rară partidă de hoinăreală, fără ?ă vorbim de?pre ea. E?te o condiţie a reuşitei, căci altfel ?e pregăte?c întotdeauna beţe de?tinate ?ă fie aruncate în roţile tale.
Ai trimi?-o din nou pe Romanea?ca' la Pari?; e bine, ea e?te ?uficient de inteligentă pentru a şti ?ă profite, din punctul de vedere al artei, de ?ede-
* în original, în limba română.
724
725
rea ?a în Franţa. Iulian do a?emenea ?e va forma în genul lui Coquelin 4. E?te o alegere bună.
Cit de?pre Anicuţa? ... fiind fată de?tul de drăguţă, mi-e teamă ca, în ciuda făgăduielilor ei, ?ă nu lucreze mai puţin cu capul decît cn .. . Dar cine ştie? amorul propriu intervenind, ?e va ?trădui poate ?ă-şi îndrepte greşelile. Va fi un mare progre? pentru ea.
Ce ?pune Ventura? Trebuie ?ă iie furij? împotriva iui Urechia că a confirmat încă pe patru ani pe Sion, Stănce?cu 6 şi Wachman7 în ca'i-tate de membri ai Comitetului teatral. 8 încă o lovitură pentru el. Dame şi alţii din acelaşi aluat *.
Ce e?te adevărat şi ?eric? în che?tiunea Dunării9? Acea?tă che?tiune e?te în adevăr Compromi?ă pentru noi ? Şi ?oluţia ?a definitivă va fi dezavantajoa?ă pentru România? judecind după Timpul, nu ne rămîne decit ?ă ne aruncăm în Dunăre.
Afectuoa?ele mele complimente familiei tale. Paulina îţi trimite amiciţiile ?ale.
Al tău,
V. Alec?andri
Ard de dorinţa ?ă cite?c articolul 10 pe care l-ai trimi? lui Negruzzi.
■
CĂTRE PANTAZI GHICA
574
31 mai 1881
Mon cher Pantazi,
Voulez-vou? me prouver votre amitie?
Intere??ez-vou?, autant que moi, au ?ort du pauvre Flechtenmacher 1 qui a tant travaille pour la muzique naţionale et qui actuellement ?e meurt de mi?ere.
în original, în limba latină.
Vou? ete? charge de pre?enter un rapport â la Chambre pour lui faire obtenir un ?ecour?, une forme de recompen?e naţionale â l'in?tar de celle obtenue par Dimitriadi etc. Activez ce travail et demenez-vou?, ?an? treve, pour arriver â un re?ultat heureux, avânt la fin de la ?e??ion parlementaire. Vou? ferez oeuvre de charite, de patrioti?me et d'amitie.
Tout â vou?,
V.A lec?andri
3! mai 1881
Iubite Pantazi,
Vrei ?ă-mi dovedeşti prietenia dumitale? Intcre?ează-te, atît cit şi mine, de ?oarta bietului Flechtenmacher 1 care a lucrat atît pentru muzica naţională şi care acum moare de mizerie.
Eşti în?ărcinat ?ă prezinţi un raport la Cameră pentru a-i obţine un ajutor, o formă de recompen?ă naţională, în telul celei obţinute de Dimi-triade etc. Agită ace?t lucru şi ?trăduieşte-te, fără încetare, pentru a ajunge la un rezultat fericit, înainte de ?firşitul ?e?iunii parlamentare. Vei face o operă de caritate, de patrioti?m şi de prietenie.
Al dumitale,
V. Alec?andri
■
CĂTRE ION GHICA
575
-
Mirceşti,   15 juin 1881
Mon cher vieux,
Negruzzi me prie de t'ecrire pour t'engager de terminer l'article 1 que tu lui a remi? et qui lui plait au point de vouloir
726
i
727
le ?ervir en entier â ?e? lecteur?. Donc, â l'oeuvre, â moin? que tu ne ?oi? occupe de faire te? preparatif? de depart pour Con?tantinople en qualite d'amba??adeur 2.
Le? journaux en parlent. E?t-ce ?erieux? Et le theâtre, et l'Academie ?...
Ton fil? a pa??e par Mirceşti, je l'ai fait dejeuner d'abord pui? je l'ai expedie en voiture â Miklaucheny3.
Je par? demain pour Ja??i, ou je re?terai pre? d'une ?e-maine, en qualite de membre 4 du comite d'examen? au Lycee. Ce ne ?era pa? tre? amu?ant, mai? ?e ?era le ?eu] mo-yen que j'aurai? d'echapper â une autre corvee plu? embet-tante, celle du Jury de Roman.
Sur ce, me? compliment? affectueux â Ghergany.
T. ât.,
V. Alec?andri
■
M irceşti,  15 iunie 1881
Iubite prietene,
Negruzzi mă roagă ?ă-ţi ?criu pentru a te hotărî ?ă termini articolul * pe care i l-ai dat şi care îi place într-atît, încît vrea ?ă-1 ?ervea?că întreg cititorilor răi. Deci, la lucru, numai dacă nu eşti ocupat cu pregătirile plecării tale ia Con?tantinopol în calitate de amba?ador -.
Ziarele vorbe?c de?pre acea?ta. E?te ?erio?? Şi teatrul, şi AcademiaI
Fiul tău a trecut pe la Mirceşti, l-am. pu? mai întîi ?ă prînzea?că, apoi l-am expediat cu tră?ura ia Miclăuşani?.
Plec mîine la la?i, unde voi rămîne aproape o ?ăptămînă, in calitate de membru 4 al comitetului de examene de liceu. Nu va fi foarte plăcut, dar va fi ?ingurul mijloc pe care îl voi avea pentru a ?căpa de o altă corvoadă mai plicti?itoare, aceea a juriului de la Roman.
Cu acea?ta, ?alutările mele afectuoa?e la GJiergafri,
A! tău ,
V. Aleu?aniri
CĂTRE DR. I. C. DRĂGESCU
576
Domnul meu!
Mirceşti,   15 iunie 1881
Am primit şi ?cri?oarea d-voa?tră din 31 mai şi opera ce aţi publicat ?ub titlul de Maternologia.
Primiţi şi mulţumirile mele şi cele mai ?incere complimente. Aţi dezvoltat cu multă logică şi mult talent che?tiunea educaţiei în ţara noa?tră şi ar fi de dorit ca ideile ?ănătoa?e ce aţi dat la lumină ?ă pătrundă în ?piritele compatrioţilor noştri.
E?te un adevăr neconte?tabil că femeia, în calitatea de mamă, de ?oră şi dc ?oţie, are o înrîurire mai puternică decît toate a?upra ?imţirilor morale ale omenirii. Ea e?te izvorul iubirei de familie şi de patrie, ea aprinde în ?uflete cele mai ?ublime entuzia?me, ea creează cetăţeni, eroi, poeţi şi e?te părtaşă la toate faptele mari şi frumoa?e care înnobilează pe om.
Mi?iunea femeii e?te şi trebuie ?ă fie fecundă în rezultate folo?itoare omenirii; guvernele au, prin urmare, de datorie a înle?ni femeii îndeplinirea acelei mi?iuni, căci numai prin ace?t mod va reuşi a pregăti 6 generaţie tare şi demnă de rolul de?tinat de providenţă naţiei române.
Avem nevoie de matroane române dacă voim ca copiii noştri ?ă ştie ?ă poarte cu demnitate numele moştenit de la ?trăbuni.
Primiţi, domnul meu, încă o dată felicitările mele pentru ?crierea ce aţi ?co? la lumină.
Pierdut pe malurile Mării Negre, contemplarea orizontului nemărginit au contribuit mult a lărgi zborul ideilor d-voa?tră şi a le da avîntul ce duce la adevărata lumină.
[V. Alec?andri]
728
729
CĂTRE V. A. URECHIA
CĂTRE CATINCA NEGRI
577
Mirceşti, 21 iunie 18S1
Iubite coleg,
Vin din Iaşi unde am a?i?tat la mai multe examene de limba română, de limba greacă, de chimie, fizică şi matematică. Am răma? de?tul de ?ati?făcut de modul cum au ră?pun? elevii [. ..].
La examenul de limba greacă 1 am ob?ervat cu ?urpin-dere că ?-au adoptat în liceu modul german de a pronunţa limba lui Homer, ?ub cuvînt că nemţii ar fi mai competenţi în acea?tă materie decît în?uşi coborîtorii vechilor elini. Prin urmare oi barbar oi pronunţat, dar e mai greceşte decît * barbari precum îl pronunţă tot poporul Eladei. Mă întreb că ce are ?ă ?ervea?că ?tudiul nemţit al limbii greceşti dacă un român dă de întîmplare în Grecia nu ar fi înţele? de nimeni ?
Modul german de pronunţare pe lîngă ace?t inconvenient mai are şi pe acela de a nu deprinde pe elevi cu literele d, th, g, care contribuie mult la dulceaţa limbii eline şi, prin urmare, de a-i pune în impo?ibilitate, ca şi pe francezi, de a învăţa corect limba engleză.
Cred că ar fi foarte nimerit de a ?e impune în liceuri pronunţarea grecea?că a limbei greceşti, după metoda adoptată în patria ace?tei limbi. Şi apropo de acea?tă che?tiune, îmi fac plăcerea de a-ţi recomanda pe Alexandru Gr. Suţu, care şi-a făcut ?tudiul la Atena în timp de 10 ani şi îmi pare elin de?ăvîrşit. El a publicat în anul ace?ta o conferinţă a?upra artelor şi un volum intitulat: Cur? pre?curtat de i?toria literaturii franceze pentru uzul liceelor şi gimnaziilor ?tatului. Acea?tă ?criere bine făcută, bine ?cri?ă, merită o încurajare pe care de?igur poţi ?ă i-o dai, cerînd de la rege ca ?ă-1 decoreze cu Bene-merenti. Mulţi au obţinut acea?tă di?tincţie, care au ^meritat-o mai puţin decît Suţu şi acea?tă lă?are la-oparte l-au mîhnit cu drept cuvînt.
Făcîndu-i dreptate, vei îndatora totodată foarte mult
Pe
al d-tale amic şi coleg,
V. Alec?andri
730
578
Mirceşti, juin 25, 1881
Ma chere madame Cathynka,
Vou? me demandez ce que nou? ?omme? devenu? dan? no? parage? pendant le deluge de ce? dernier? jour?? Nou? avon? cru â la fin du monde et nou? nou? ?omme? occupe? de reunir le? materiaux nece??aire? â la con?truction d'une arche de Noe ! Hereu?ement, le deluge a ce??e â temp? et nou? en ?omme? quitte? pour de? perte? plu? ou moin? grande? dan? no? recolte?.
Diable de temp? !. .. II a fait une breche bien large dan? no? e?perance? d'agriculteur?? Que faire? En prendre ?on parti philo?ophiquement et dire comme le? turc?: Allah e?t grand etc. ! Oui, Allah e?t grand, mai? j'ajoute que le Diable e?t ?on prophete â en juger par le? perturbation? ?ociale?, politique? et atmo?pherique? de cette annee. Le nihili?me ?emble avoir de? adepte? dan? le ciel lui-meme !
La ?eule cho?e qui me con?ole c'e?t que tou? le? mien?, grand? et petit?, ?e portent bien. La jolie Marguerite, aux yeux bleu?, jaca??e et court dan? l'herbe mouillee, du matin au ?oir; elle regne en veritable autocrate et abu?e de ?on influence ?ur ?a grand-mere. Age heureux ou l'on a encore de? aile? comme l'oi?eau et de l'in?ouciance comme le brin d'herbe qu'elle foule ?ou? ?e? petit? pied?!
Je' vou? ai promi?, ma chere madame Cathynca, une conference â Slanik, mai?, â vrai dire, je doute que je pui??e tenir ma prome??e. J'ai beau me tâter, hela?! je ne me ?en? nulle di?po?ition â parler en public, tant je ?uiş enerve par le? variation? ince??ante? de notre climat. C'e?t peut-etre au??i l'effet de l'âge, car j'accompli? dan? quelque? jour? ma ?oixantaine ! Enfin, nou? verron? !...
731
Pauline, Mărie, Demetre, Marguerite et moi nou? vou? envoyon? l'expre??ion de no? ?entiment? le? plu? affectueux et vou? ?ouhaiton? une bonne ?ânte, le meilleur tre?or de la vie.
Tout â vou? de coeur,
V. Alec?andri
Pauline ?e propo?e de ?e rendre bientot â Borzeşti; de lâ elle ira vou? trouver â Ocna et vou? apporter l'argent qui vou? e?t du.
Mirceşti, iunie 25, 1S81
Dragă doamnă Calinca,
Mă întrebaţi ce am devenit pc meleagurile noa?tre în timpul potopului din ultimele zile? Am crezut că e?te ?fîrşitul lumii şi ne-am ocupat cu ?trîn-gerea materialelor nece?are con?truirii unei arce a lui Noe! Din fericire, potopul a încetat la timp şi ani ?căpat cu pierderi mai mult ?au mai puţin mari în recolta noa?tră.
Afuri?it timp ! . . . A făcut o ?părtură de?tul de largă în ?peranţele noa?tre de agricultori! Ce e de făcut ? Să iei lucrurile filozofic şi ?ă ?pui ca turcii: Alah e?te mare etc.! Da, Alah e?te mare, dar adaug că Diavolul e?te profetul ?ău, judecind după perturbaţiile ?ociale, politice şi atmo?ferice din anul ace?ta. Nihili?mul pare că are adep.i chiar şi în cer!
Singurul lucru care mă mîngîie e?te.că toţi ai mei, mari şi mici, ?întem ?ănătoşi. Frumoa?a Margareta, cu ochi albaştri,' ciripeşte şi aleargă prin iarba udă de dimineaţa pînă ?eara; domneşte ca o adevărată ?tăp'nă şi ?e folo?e te pe?te mă?ură de influenţa ei a?upra bunicii ?ale. Vîr?tă fericită, la care mai ai încă aripi ca pă?ările şi nepă?are ca firul ierbii pe care o calcă ?ub   picioruşe!
V-am făgăduit, draga mea doamnă Catinca, o conferinţă la Slănic, dar, ?ă ?pun drept, mă îndoie?c că-mi voi putea ţine făgăduiala. Oricît aş încerca, vai! nu ?imt nici o di?poziţie ?ă vorbe?c în public, aşa ?înt de enervat de neîncetatele variaţii ale climatului no?tru. E?te poate de a?emenea şi efectul vîr?tei, căci împline?c pe?te cîteva zile şaizeci de ani! hi ?fîrşit, vom vedea ! . . .
Paulina, Mărie, Dimitrie, Margareta şi cu mine vă trimitem expre?ia ?entimentelor noa?tre cele mai afectuoa?e şi vă dorim ?ănătate, cea mai mare comoară a vieţii.
Al dumneavoa?tră din inimă,
V. Alec?andri
Paulina îşi propune ?ă plece în curînd ia Borzeşti; de acolo va veni ?ă vă gă?ea?că la Ocna şi ?ă vă aducă banii care vi ?e cuvin.
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
579 o/y
Mirceşti, 28 luni 1881
Iubite coleg,
Dl. Aurelian a ?cri? undeva doua fraze care ?înt de?tinate a deveni legendare: 1 „Clima noa?tră e?te eminamente propice. 2 Pămîntul no?tru e?te eminamente fertil!" Bazat pe ace?te două axiome eminamente fallacioa?e şi lip?it totodată de arendaş, m-am apucat de coarnele plugului pentru ca ?ă exploatez în?umi moşia. Iată acum al treilea an de cînd mă conving de bogata fantezie ce po?edă colegul no?tru Aurelian şi de adevărul unui nou axiom care ?ună aşa: Proprietarul agricultor în România e?te o fiinţă eminamente naivă. El îşi compromite averea şi îşi alienează independenţa; măgu-lindu-?e necontenit cu ideea că po?edă un tezaur în pămînt, şi cu ?perarea recoltelor viitoare, ?ermanul ?e gă?eşte mai totdeauna în lip?ă de bani căci tot ce cîştigă îl îngroapă ?ub brazdele plugului şi apoi: aşteaptă, murgule, ?ă pa?că iarbă verde !
A?tfel şi eu, numărîndu-mă în rîndul naivilor, m-am văzut legat de mîini şi de picioare, şerbit şi pu? în neputinţă de
a mă ab?enta de la Mirceşti în timp de trei ani! Cu toată dorinţa mea de a merge la Montpellier pentru ca ?ă-mi cuno?c amicii de acolo, precum şi la Roma pentru ca ?ă ?trîng mîna d-lui Marchetti, am fo?t obligat ?ă-mi anin pofta în cui, ?ă tot amin din vară în vară realizarea proiectului meu de voiaj. Clima noa?tră eminamenteproprice complotînd cu pămîn-tul no?tră eminamente fertil au reuşit a mă ţine într-o ?ituaţie eminamente di?plăcută, în?ă m-am revoltat, în fine, şi am dat Mirceştii în arendă pentru ca ?ă redevin liber de mişcările mele. De la primăvara viitoare voi uza de acea ?cumpă libertate şi voi ieşi din bîrlog ca ?ă mai iau lumea în cap ca în timpul de mai înainte. Atunci voi merge la Montpellier, voi veni la Roma şi voi fi prea fericit de a vă întîlni ?au în Franţa ?au în Italia. Poate că pînă atunci, puternicii zilei vor pricepe obligaţia morală a ?tatului român de a di?tinge pe adevăraţii amici ai ?ăi. Eu m-am adre?at la numeroşii miniştri care ?-au ?uccedat, dar n-am izbutit a obţine decît promi-teri eminamente frumoa?e şi tot atît de eminamente mincinoa?e. Cu toate ace?tea, nu mă de?curajez, şi îmi propun de a-mi îndrepta acum bateriile a?upra colegului no?tru Urechia care... cine ştie ?... poate că... dacă nu cumva i ?-ar putea aplica şi lui fabula lui Alec?andre?cu:
„ ?-a ?chimbat boierul, nu e cum îl ştii..." Cît pentru a vorbi de-a dreptul cu regele, voi cerca cînd ?e va prezenta un prilej eminamente favorabil, în?ă n-am multă încredere în rezultatul unei a?emene încercări.
Hora noa?tră a reuşit. Aţi arătat-o lui Marchetti? De ce nu aţi publicat-o pînă acum? Cred că va fi foarte apreciată de regina care iubeşte tot ce e?te naţional.
Mult aş dori ?ă mă întreţin cu Marchetti a?upra lui De?pot 1, căci îmi pare că am ?coate un libretto foarte intere?ant din acea?tă dramă... în?ă, precum v-am ?cri?, nu mă pot depărta de pămîntul no?tru eminamente fertile pînă la anul viitor.
Deie Domnul ?ă trăim cu bine pînă atunci şi ?ă ne întîl-nim ?ănătoşi.
Al d-voa?tră amic şi coleg,
V. Alec?andri
către ion ghica
580
Cher vieux,
■
Mirceşti, 29 juin 18S1
Plu? j'a??i?ţe â ce ?pectacle de Guignol que la troupe de? «cabotin? politique? nou? donnent depui? une bonne ?acre d'annee et plu? je ?uiş frappe de la naivite de? ?pectateur?. D'une autre cote, plu? je con?tate la valeur de? recette? qu'empochent effronţement le? entrepreneur? et meme le? compar?e? le? plu? infime? de cette bande de ?altimban-que? et plu? j'admire la re?ignation de ceux qui ?e lai??ent exploiter. Ta? de mangeur? * et de mange?! dirait Thoma? Vireloque de Gavarni. On pourrat completter cette phra?e en y ajoutant: ta? de mangin?!
J'en ?uiş parfoi? â me demander le?quel? ?ont dan? le vrai? le? premier? ou le? ?econd?? E?t-ce Stolojan 1 gagnant en un tour de gobelet troi? million?, ou toi qui tout en po??ed-dant de? propriete? au ?oleil manque? d'un billet de miile franc? pour aller voir ton enfant en Sui??e?
Et ce Cogălniceanu, ?imple petit proprietaire de? bord? du Pruth qui ?'octroie un Mu?ee et depen?e annuellement de 80 â 100.000 franc?, ou moi qui ne pui? pa? meme parvenir â renouveller le toit delabre de ma ma?ion?
Oh ! nul doute la de??u?, ce ?ont eux le? homme? d'e?prit, ■eux le? homme? pratique? et qui ?avent ?e tenire dan? le mouvement, et c'e?t nou? le? retardatair?, nou? le? naif?, nou? le? fichu? bete? qui trouvon? pre?que mi?ere dan? l'or-niere de l'honnetete.
Etrange, etrange! ,d'autant plu? etrange que malgre no? incen??ante? difficulte? financiare, nou? nou? voudrion? ■echanger notre ?ituation contre la leur, et que nou? nou?
în iriginal, mangeux.
734
735
ob?tinon? â porter fierement cette antique devi?e roumaine: Sărac dar curat.
Figure-toi que me? plu? belle? e?perance? de cette annee ?ont en train de ?e delayer ?ou? le? pluie? qui nou? innondent depui? le commencement du printemp?. Le Sereth a abime me? foin? et mon colza e?t au deux tier? perdu, grâce au climat eminamente propice d'Aurelian. Le ?arclage du mai? e?t retarde â cau?e de? aver?e? et mon ble a gagne en paille ce qu'il a perdu en epi?.. . Recolte manquee ! et pourtant Dieu ?ait tout le mal que nou? nou? donnon?, pour lutter contre le? perturbation? de l'athmo?phere qui ?emblent ?'acharner ?ur notre labeur de toute une annee.
„Etre agnculteur,
Quelle ab?urdite!
Mieux vaut tripoteur
Ou bien depute !"       dirait feu Schina?.
Comment va ta recolte ? ... ou pour mieux dire comment va ta ?ânte, car dan? le naufrage c'e?t ce que nou? devon? nou? attacher â ?auver.
r
Miile amitie? de la part de ma colonie.
T.ât.,
■
V. Alec?andri
Mirceşti, 29 iunie 1881
Iubite prietene,
Cu cît iau parte Ja ace?t ?pectacol de Guignol pe care trupa de cabotini politici ne-o dă în ace?t afuri?it an, cu atît mai mult ?înt uimit de naivitatea ?pectatorilor. Pe de altă parte, cu cît con?tat valoarea indemnizaţiilor pe care le înca?ează cu neruşinare antreprenorii şi chiar figuranţii cei mai mici ai ace?tei bande de ?altimbanci, cu atît admir re?emnarea acelora care ?e la?ă exploataţi. Morman de mîncători ?i de mîncaţi! ar ?pune Thoma? Vireloque de Gavarni. S-ar putea întregi acea?tă frază adăugin-du-?e: morman de *
Stau cîteodată şi mă întreb care au dreptate ? primii ?au cei de-ai doilea? Oare Stolojan 1 cîştigînd dintr-o aruncătură de goblet * trei milioane, ?au tu care, deri ?tăpînind proprietăţi ?ub ?oare, duci lip?ă de un bilet de o mie de franci pentru a merge ?ă vezi pe copilul tău în Elveţia?
Şi ace?t Kogălniceanu, biet mic proprietar de pe malurile Prutului care îşi dăruieşte un muzeu şi cheltuieşte anual de la 80 la 100.000 franci, ?au eu care nu pot nici ?ă ajung ?ă-mi reînnoie?c acoperişul ?tricat al ca?ei mele?
O! nici o îndoială de?pre acea?ta, ei ?înt oamenii de ?pirit, ei oamenii practici şi care ştiu ?ă ?e menţină în mer?ul timpului, şi noi ?întem întîr-ziaţii, noi naivii, noi proptii învinşi care gă?im aproape mizeria în făgaşul one?tităţii.
Ciudat, ciudat! cu atit mai ciudat cu cît cu toate neîncetatele noa?tre, greutăţi financiare, nu vrem ?ă ?chimbăm ?ituaţia noa?tră cu a lor şi ne încăpăţînăm ?ă purtăm .cu mîndrie acea?tă veche deviză românea?că: Sărac dar curat. **
Tnchipuieşte-ţi că cele mai frumoa?e ?peranţe ale mele pentru anul ace?ta ?înt pe cale de a ?e topi ?ub ploile care ne inundă de la începutul primăverii. Şiretul mi-a ?tricat fînul şi rapiţa e?te pe două treimi pierdută, datorită climatului emivMmente propice *** a lui Aurelian. Plivitul porumbului e?te întîrziat din pricina aver?elor şi grîul meu a cîjtigat în pai ceea ce a pierdut în ?pic . .. Recoltă pierdută! şi totuşi Dumnezeu ştie toată grija pe care o ducem pentru a lupta împotriva perturbărilor atmo?ferei care pare ?ă ?e îndîrjea?că a?upra muncii noa?tre de un an întreg.
„A  fi agricultor Ce ab?urditate! Mai bine ?peculant
Sau mai bine deputat!" ar ?pune răpo?atul Sehina?.
Cum e?te recolta ta ? ... ?au mai bine zi? ?ănătatea ta, căci în naufragiu e?te ceea ce trebuie ?ă ne luptăm ?ă ?căpăm.
Mii de amiciţii din partea coloniei mele.
Al tău,
V. Alec?andri
* Cuvînt necuno?cut, cf. şi originalul.
* Aluzie la jocurile de noroc în care zarurile ?înt aruncate cu ajutorul unui pahar fără picior numit goblet.
**, *** în original, în limba remână.
736
737
581
Mirceşti, 3/15 juillet 1881
Cher vieux,
La nouvelle de ton depart pour Londre? en qualite de mini?tre me renver?e; je m'attendai? plutot â te voir partir pour Con?tantinopole, ou je t'aurai? accompagne bien volon-tier?. Toi, ab?ent de Bucare?t, c'e?t un grand vide que tu lai??e? derriere toi, car tu etai? l'âme du Theâtre et de l'Aca-demie. Qui te remplacera? Tu a? peut-etre pen?e â moi. .., mai? le choix n'e?t pa? heureux. Pour occuper le? deux po?-te? que tu quitte?, la premiere condition e?t d'habiter con?-tamment la capitale et tu ?ai? bien que je ne ?aurai? jamai? remplir cette condition, quant â admettre un vice-direc-teur qui agi??e en mon nom, je ne ?aurai? y ?ou?crire. D'ail-leur?, ?i j'ai accepte de faire pârtie du comite theâtral, 9a n'a ete de ma part qu'une conden?cendance amicale enver? toi, car je ?ai? par experience ce qu'e?t cette galere qui porte le titre ou plutot l'en?eigne de Direction. Non, cher vieux, toi parti, je me ?en? plutot di?po?e â ?uivre ton exemple qu'â prendre ta place. II ne faut donc pa? compter ?ur moi. Qui ?ait ?i je ne vai? pa? m'ab?enter moi-meme du pay? pendant l'hiver? Maintenant, que je n'aurai plu? le plai?ir d'y trouver mon vieux camarade, dont l'e?prit ?'accordait ?i bien avec le mien, le ?ejour de Bucare?t me ?era in?uppor-table.
Je ne te blâme pa? d'avoir accepte d'aller repre?enter le pay? â Londre?, tu ?aura? lui rendre de bon? ?ervice? aupre? du gouvernement anglai? et per?onne mieux que toi ne pour-rait predi?po?er John Bull en notre faveur; mai? je trouve que tu va? diablement me manquer toute? le? foi? que j'irai faire un ?ejour quelconque â Bucare?t. C'e?t egoi?te de ma part ce que je di? lâ, mai? â mon âge on acquiert quelque? droit? â l'egoi?me.
Enfin ! AU right! ... Va ?peecher de l'anglai? au nom du royaume roumain. Tu trouvera? â Londre? King?ton 1 et peut-etre Charle? Bonaparte Wy?e 2, ?erre-leur la main de ma part.
Tu promet? de revenir au moi? de novembre ? Faut-il l'e?perer ?erieu?ement ? Ce projet me ?emble illu?oire, cărno? homme? d'Etat auront bien ?oin de te tenir loin du pay?.
Ma femme, ma fille et mon gendre te ?ouhaitent un bon voyage ?an? o?er ajouter un prompt retour... Moi je l'ajoute pour eux dan? l'interet de l'Academie, du Theâtre et de te? propre? affaire?.
Tout â toi et farewell,
V. Alec?andri
J'expedie ce ?oir te? lettre? au Convorbiri3. ■ Peu?-tu m'envoyer la copie du manu?crit de Pepelea 4? Negruzzi me la demande.
No? an itie? â Madame Ghica.
i?t
Mirceşti, 3/15 iulie 1881
- '
Iubite prietene,
Ve?tea plecării tale la Londra în calitate de mini?tru m-a uimit; mă. aşteptam mai curînd ?ă te văd plecînd la Con?tantinopol, unde te-aş fi în?oţit cu plăcere. Lip?ind din Bucureşti, tu laşi un mare gol in urma ta, căci erai ?ufletul Teatrului şi al Academiei. Cine te va înlocui? Te-ai gîn-dit poate la mine . . ., dar alegerea nu e fericită. Pentru a ocupa cele două po?turi pe care le pără?eşti, prima condiţie e?te de a locui tot timpul în capitală şi tu ştii bine că eu nu o voi putea îndeplini niciodată, cît de?pre a admite un vice-director care ?ă lucreze în numele meu, nu pot fi de acord cu acea?ta. Dealtfel, dacă am acceptat ?ă fac parte din Comitetul teatral, nu a fo?t din partea mea decît o atenţie amicală faţă de tine, căci ştiu din experienţă ce în?eamnă acea?tă galeră care poartă titlul ?au mai curînd firma de Direcţie. Nu, diagul meu, dacă tu pleci, mă ?imt mai repede di?pu? ?ă-ţi urmez exemplul decît ?ă-ţi iau locul. Nu trebuie deci ?ă contezi pe mine. Cine ştie dacă nu voi lip?i en în?umi din ţară în timpul iernii. Acum, cînd nu voi mai avea plăcerea ?ă gă?e?c acolo pe vechiul meu camarad, al cărui ?pirit ?e acorda aşa de bine cu al meu, şederea în Bucureşti îmi va fi de ne?uferit.
Nu te acuz că ai acceptat ?ă mergi ?ă reprezinţi ţara la Londra, vei şti ?â-i aduci bune ?ervicii pe lîngă guvernul englez şi nimeni nu va putea ?ă pre-di?pună mai bine decît tine pe John Bull în favoarea noa?tră; dar gă?e?c
738
739
că-mi vei lip?i grozav, ori de cite ori mă voi duce cu vreun prilej la Bucureşti. E?te egoi?t din partea mea ceea ce ?pui: aici, dar la vîr?ta mea îţi cîştigi unele drepturi la egoi?m.
în ?fîrşit! Bravo! * Du-te şi vorbeşte ** englezeşte în numele regatului român. Vei gă?i la Londra pe King?ton 1 şi poate pe Charle? Bonaparte Wy?e °; ?trînge-le mina din partea mea.
Făgăduieşti ?ă revii în luna noiembrie ? Trebuie ?ă nădăjduim în mod ?erio?? Ace?t proeiect îmi pare iluzoriu, căci oamenii noştri de ?tat vor a/ea grijă ?ă te ţină departe de ţară.
Soţia, fiica şi ginerele meu îţi urează drum bun fără ?ă îndrăznea?că a adăuga o întoarcere grabnică ... Eu adaug acea?ta pentru ei, în intere?ul Academiei, al Teatrului şi al propriilor tale afaceri.
Al tău şi adio ***
V. Alec?andri
Trimit a?tă-?eară ?cri?orile tale la Convorbiri3.
Poţi ?ă-mi trimiţi copia după manu?cri?ul lui Peplea ? Mi-o cere Negruzzi.
Salutările noa?tre prieteneşti doamnei Ghica.
■
582
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
3 iuli 1881
-
Iubite Negruzzi,
Prime?c chiar acum trei epi?tole 1 de ale lui Ion Ghica, de?tinate Convorbirilor. Ţi le expeduie?c prin poştă.
Ghica pleacă ?îmbătă la Londra, ca amba?ador. Regret ab?enţa lui de la Academie şi de la Direcţia Teatrului. _
*■ ■ *-* în original, în limba engleză.
Te rog ?ă-mi rezervezi un exemplar din ultimul volum al Convorbirilor. ?il    ■.. în;
Complimente re?pectuoa?e d-nei Negruzzi.: .....
Al d-tale amic,
I   V. Alec?andri
Vrei ?ă publici pe Pepelea2 într-unui din numerale yerii?2
fi ■ :
CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA
. q i
583
.       . .    ■ •
■
■ ;
Gara Mirceşti, 5 iulie 1881
Sexagenarul 1 din Mirceşti mulţumeşte din inimă membrilor „României June" pentru urările ce au primit din parte-le şi le doreşte ani mulţi fericiţi, plini de roadă folo?itoare neamului române?c.
584
Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 6/18 juillet 1881
Mon cher vieux,
Accepterai?-tu la charge de mini?tre â Londre? â la condi-tion de ne pa? te rendre â ton poşte ? Non.. . Comment peux-tu donc in?i?ter pour que j'accepte la Direction de? Theâ-
741
tre? 1 quand j'habite loin de Bucare?t et que je ?uiş pre?que toujour? ab?ent de cette viile? Mon amour propre, ma con?-cience meme, ne me permettait pa? de jouer le role d'un ?ir -ple mannequin et de lai??er gerer par d'autre?, quelqu'il ?erait, le? affaire? d'une in?titution au??i compliquee et au??i delicate que Te?t celle de la Direction theâtrale ? Je ne ?au-rai. pa? fair plai?ir â no? acteur?, endo??er la. re?pon?abilite de? ?otti?e?, de? faute? qui ?e commettraient â l'abri demon nom; au??i je refu?e categoriquement de te remplacer, alor? que je ne pui?, comme toi, "prendre le? rene?* en main et le? tenir ferme et con?tamment, comme tu l'a? fait pendant quetu dirigeaişla boutique.
Mai? il ?'agit d'empecher que le theâtre ne tombe entre le? main? d'un Pa?caly ou d'un Ventura etc.! Voici ce que je propo?e.
De tou? ceux que je connai? â Bucare?t, le ?eul qui m'a păru interre??e ?erieu?ement au progre? de l'art dramatique c'e?t Pierre Gradi?teano. II e?t homme â mater le? drole?, etant fort en gueule et a donner une bonne impultion au theâtre. Avec lui je m'entendrai? parfaitement, ayant deja longuement cau?e en?emble de la marche de l'art dramatique: et nou? etant trouve? parfaitement d'accord. C'e?t lui qu'il faudrait nommer directeur et le? cho?e? iront bien, j'eti repond?.. . Hor? de lâ, pa? de ?alut.
Tout â toi,
V. Alec?andri
■/•ti.l VA;i :\A\
Mirceşti,  6/18 iulie 1881
Iubite prietene,
Ai primit tu ?arcina de mini?tru la Londra cu condiţia de a nu te duce la po tul tău ? Nu . . . Cum poţi tu deci ?tărui ca ?ă prime?c direcţia teatrelor 1 cînd locuie?c departe de Bucureşti şi cînd lip?e?c mai tot timpul din ace?t oraş? Amorul meu propriu, conştiinţa chiar, nu mi-ar îngădui ?ă joc rolul unui ?implu manechin şi ?ă la? ?ă fie condu?e de alţii, oricare ar fi, afacerile unei in?tituţii aşa de complicate şi de delicate cum e?te
-Li-. a tiutiiti D
* în original ??ri?- reunit ?. ' i(i    ;) i "j . "îi     , .;.!
742
aceea a direcţiei teatrale? Eu nu voi şti ?ă fac plăcere actorilor noştri, ?ă duc în ?pate ră?punderea pentru pro?tii, pentru greşeli care ?e vor face la adăpo?tul numelui meu; de aceea refuz categoric ?ă te înlocuie?c, dacă nu îmi e?te cu putinţă, ca ţie, ?ă iau hăţurile în mînă şi ?ă le ţin zdravăn şi neîntrerupt, aşa cum ai făcut-o tu în timp ce conduceai dugheana.
Dar trebuie ?ă împiedicăm ca teatrul ?ă nu intre pe mîinile lui Pa?caly ?au ale unui Ventura etc.! lată ceea ce propun.
Dintre toţi cei pe oare îi cuno?c la Bucureşti, ?ingurul care mi-a părut ?erio? intere?at la progre?ul artei dramatice e?te Petre Grădişteanu. E?te un om în ?tare ?ă ?tâpînea?câ, pe caraghioşi, fiind bun de gură, şi ?ă dea un bun avînt teatrului. Cu el m-aş înţelege foarte bine pentru.că am vorbit ade?ea, pe îndelete, de?pre mer?ul artei dramatice, şi ne-am înţele? întotdeauna. Pe el ar trebui ?ă-1 numiţi director şi lucrurile vor merge bine, pe ră?punderea mea ... în afară de acea?ta, nici o ?alvare.
Al tău,
V. Alec?andri
585
Mirceşti, 6/18 juillet 1881
Cher vieux, -Je t'ai ecrit â Vienne (Grand Hotel) pour te dire que je refu?ai? pour miile bonne? rai?on? la Direction de? theâ-tre? l, et pour propo?cr cette direction â Pierre Gradi?teanu. Celui-ci habite Bucare?t, e?t fort en gueule, et ?'interre??e plu? que le? autre? Bucare?tien? au progre? de l'art dramatique. Ayant ?ouvent cau?e avec lui ?ur ce ?ujet, nou? nou? ?omme? trouve? completement d'accord. Avec lui je pourrai toujour? m'entendre, et toi au??i, j'e?pere, ?i nou? continuon? â faire pârtie du Comite. Accepte ma propo?ition et tout ira bien, j'en repond?.
T. ât.,
I
V .Alec?andri
■'■ - iii
Prefaire-tu Maiore?cu â Gradi?teano?.
743
Mirceşti, 6/18 iulie 1881
Iubite prietene,
Ţi-am ?cri? la Viena (Grand Hotel) pentru a-ţi ?pune că refuzam pentru o mie de bune motive direcţia teatrelor *; şi pentru a propune la acea?tă direcţie pe Petre Grădişteanu. Ace?ta locuieşte în Bucureşti, e?te bun de gură şi ?e intere?ează mai mult decît ceilalţi bucureşteni de progre?ele artei dramatice. Vorbind ade?ea cii el de?pre ace?t ?ubiect, ne-am gă?it pe de-a întregul de acord. Cu el voi putea întotdeauna ?ă mă înţeleg, şi tu. de a?emenea, nădăjduie?c, dacă vom continua ?ă facem parte din Comitet. Primeşte propunerea mea şi totul va merge bine, pe ră?punderea mea. ■ ■ ,    . ... Al tău,
V. Alec?andri
îti convine mai bine Maiore?cu decît Grădişteanu?
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
586
::     -. .    ;>b:     ii •■■ ■■
a? . i
„?n?x •   ' - I '
Mircejti, 9/21 iuli 1881
'"'Domnul meu, 1
..£■-,. li;
.,; în numărul 4 al Portofoliului român am citit o ?cri?oare a răpo?atului I.; Voine?cu 2 către mini?trul plenipotenţiar3 al republicii franceze, cu data din 9/21 augu?t 1848. Ace?t act i?toric mi-au adu? aminte că po?ed o mică colecţie de articole de ziare şi de ?cri?ori lă?ate mie în ?uvenir de Voine?cu, şi toate ?cri?e cu mîna lui într-un album. Toate ?înt foarte intere?ante în privinţa evenimentelor de la acea epocă, în care ?ărmanul no?tru compatriot au avut un rol activ.
744
Am cuno?cut mult pe bietul I. Voine?cu şi ?înt convin? că el au ?uferit mai amar exilul de la 1848; lip?a în care trăia pe pămîntul ?trăinătăţei, durerea ce ?imţea pentru nenorocirile patriei ?ale şi dorul ?fîşiitor de copii' au grăbit moartea acelui adevărat martir al patrioti?mului adevărat. Dacă vroiţi a publica în Portofoliu documentele i?torice de care v-am vorbit, şi care ?înt ?cri?e în limba franceză, ?înt gata a vi le comunica.
Aştept ră?pun?ul d-voa?tre cu ?perare că veţi primi propunerea mea4. Aş fi prea fericit de a aduce a?tfel un omagiu ?incer lui I. Voine?cu, unul din cei mai demni pionieri ai deşteptărei naţionale, unul din cei mai nobili reprezentanţi ai epocii memorabile de la 1848.
Primiţi, domnul meu, împreună cu felicitările mele pentru mult intere?anta publicaţie ce aţi întreprin?, a?igurarea di?tin?ei con?ideraţii. ■
V. Alec?andri
-
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
■
587
Mirceşti, 9/21 iulie 1881
Domnul meu,
Voi avea totdeauna mare mulţemire de a primi vizita d-voa?tră aice la Mirceşti, în?ă nu voi putea ?ă vă dau lămuririle ce doriţi a avea. Vă ?fătuie?c dar a vă adre?a direct către dl. V. A. Urechia, mini?trul In?trucţiei Publice, care, nu mă îndoie?c că vă va înle?ni realizarea voinţei ce aveţi
745
de a vă în?crie la Univer?itate. Mini?trul actual e?te iubitor de progre? şi încurajează tinerii care a?piră a ?e lumina. Primiţi, domnul meu, a?igurarea con?iderării mele,
■
■
■
CĂTRE GRIGORIU SILAŞI
V. Alec?andri
■
i
588
■
■
Mirceşti,   12/24  iulie 1881
Domnul meu,
Mulţemind junelui no?tru poet P. Dulfu 1 pentru graţio-zitatea ce au avut de a-mi trimite opul ?ău intitulat Alec?andri Va?ile miikode?e a Roman Irodalom teren * (pe care, din nenorocire, nu-1 pot ceti, necuno?cînd limba maghiară), mă grăbe?c a ră?punde epi?tolei d-voa?tre din 16 iulie.
Printr-o fericită împrejurare, colegul no?tru, d-1 Iorgu Sion, aflîndu-?e la Mirceşti cînd a mprimit pachetul d-voa?tră, d-lui a binevoit a ?e în?ărcina cu petiţiunea d-lui Dulfu pentru a o duce d-lui V. A. Urechia, mini?tru actual al In?trucţiei Publice.
Domnul Sion va face toate demer?urile nece?are pentru obţinerea bur?ii cerute de tînărul poet şi vă va comunica rezultatul. Cît pentru mine, voi ?crie direct d-lui mini?tru, adrc?îndu-i rugămintea ca ?ă înle?nea?că d-lui Dulfu mijloacele de a-şi perfecţiona ?tudiile literare într-o univer?itate din Franţa.
Voi fi prea fericit de izbîndă.
* Activitatea lui Va?ile Alec?andri pe tărimul literaturii romane (limba maghiară), j
746
în aşteptarea ei, vă rog ?ă primiţi pentru d-voa?tre ?i pentru dl. Dulfu a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii. '
V. Alec?andri
CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA
589
Mirceşti,  12/24 iulie 1881
Domnule prezident,
La întoarcerea mea din Iaşi, am gă?it pe biroul meu frumo?ul album ce mi-aţi trimi? din partea Societăţii „România Jună" din Viena. Conţinutul ?ău mi-a produ? o vie şi profundă emoţie.
A ajunge pe culmea dealului de unde omul începe a ?e pogorî pe cărarea ce duce ?pre mormînt, e?te un moment de tri?tă cugetare. în amurgul vieţii, lumea ?e acoperă de un val melancolic, inima are pre?imţiri de pribegire şi cuvîntul adio vine de ?e pune pe buze ca o pa?ăre cu gla? amar.
Mulţumită în?ă „Junimei române" din Viena, al cărei gla? tînăr, ?impatic şi înduioşător au ?alutat aniver?arul meu ?exagenar, ?imt o dulce mîngîiere în ?ufletu-mi. Şi cînd prive?c în urma mea, bătrîneţele di?par, căci văd.la poalele dealului o generaţie verde, generoa?ă, entuzia?tă, patriotică care ţinteşte privirile ?ale tot în ?u?, şi păşe?c cu încredere către un viitor măreţ.
înainte, înainte, ?cumpă „Junime română!" Fie ca ultimii paşi ce-mi rămîn de făcut ?ă fie întovărăşiţi şi ?u?ţinuţi de ră?unetul, faptelor tale triumfale.
Veteranul ce şi-au îndeplinit datoria către Patrie admiră cu mîndrie legioanele tinere care îi ?uccedează pe cîmpul luptei unde ele ?înt chemate a culege lauri.
Domnule prezident, vă rog ?ă daţi citire ace?tei ?cri?ori, iubţilor membri ai ?ocietăţii „Junimei române" din Viena,
747
şi totodată ?ă binevoiţi a le exprima ?imţirile mele de afectuoa?ă recunoştinţă.
Al domniei-voa?tre devotat,
Va?ile Alec?andri
CĂTRE V. A. URECHIA
590
[p.  12/24 iulie 1881] 1
Iubite coleg,
Mă doare capul aşa de tare, că nu pot ?ă-ţi ?criu acum tot ce aş avea de ?cri?; îmi rezerv dar plăcerea de a-ţi trimite în curînd o epi?tolă mai lungă. Deocamdată profit de întoarcerea lui I[orgu] Sion la Bucureşti, pentru ca ?ă-ţi comunic opinia mea a?upra direcţiei teatrului2. Eu nu pot ?-o prime?c, căci nu pot ?ă mă ?trămut în Bucureşti pentru a conduce acea galeră ce ?e numeşte teatru şi nu înţeleg a primi o ?arcină atît de grea fără a mă con?acra la conducerea ei. Fiind în?ă că mă intere?ez mult de arta dramatică, gă?e?c că ?ingurul om care ar dirija teatrul fără părtinire, avînd totodată talentul de a-1 apăra, e?te Petraki Grădişteanu.
Dacă ar primi direcţia, m-aş putea foarte bine înţelege cu el şi cred că tot Comitetul ?-ar învoi, căci Grădişteanu iubeşte arta dramatică, au gă?it şi de?tule cunoştinţe, pentru ca ?ă dea o bună impul?iune teatrului. Am grăit. .. cu el de?pre acea?tă in?tituţie şi ne-am gă?it de acord.
Cît pentru d. Ventura, cred că ambiţia lui principală e?te ca ?ă fanta?ea?că (?) Pe?te Dunăre. D-lui e?te jurnali?t, rămîne juranali?t şi nu umblă după doi iepuri.
Al d-tale amic şi coleg,
V. Alec?andri
748
CĂTRE EUFROSINA POPESCU
591
Doamnă, 1
Mirceşti,  14 iulie 188!
Teatrul, cum ştii foarte bine, ?e poate a?emăna cu o navă expu?ă foarte ade?ea la furtuni. Căpitanul în?ărcinat ?ă o conducă trebuie ?ă fie totdeauna la po?tul ?ău, lîngă cîrmă. Dacă el ar lip?i, echipagiul e gata ?ă ?e revolteze şi naufragiul devine inevitabil. A?tfel fiind, cum aş primi o ?arcină ce pretinde atîta ră?pundere, cu condiţiunea ca eu ?ă rămîn pe u?cat, în timp ce nava ar pluti în largul mărei?
Ştii, ?au mai bine zi? vei şti, că nu pot ?ă mă in?talez la Bucureşti, ca ?ă-mi împovărez umerii cu direcţia teatrului2. Ace?tea fiind zi?e, fac apel la bunul d-tale ?imţ şi la marea d-tale experienţă în afacerile teatrale şi întreb: pot eu ?ă-mi iau ră?punderea unei funcţiuni pentru care îmi e?te cu neputinţă ?ă mă con?acru?
îmi pot eu expune numele la dreapta critică a per?oanelor care ar fi în drept ?ă mă facă re?pon?abil cu per?oana mea? Acea?ta ar fi tot aşa ca şi cînd m-aş afla în China şi aş face agricultură la Mirceşti. Ştiu că aş culege frumoa?ă recoltă!
Nu, doamnă, nu-mi cereţi impo?ibilul; nu vă mulţumiţi pentru locul de director numai cu un om de lemn, dacă voiţi ca afacerile prea complicate ale Teatrului ?ă meargă bine. Directorul trebuie ?ă fie în contact zilnic cu per?onalul Teatrului şi ?ă vegheze necontenit la intere?ele lui. Aşadar nu eu care apar aşa de rar prin Bucureşti voi comite incalificabila uşurinţă de a deveni un director norar *. în orice mă ame?tec, îmi place ?ă fac eu în?umi ceea ce îmi incumbă.
Iată pentru cc prefer ?ă lucrez pentru teatru ca autor dramatic, şi ?ă la? direcţia acelora care pot ?ă ţie cu fermitate cîrma în mîinile lor.
în lip?a amicului meu Ghica, nu cuno?c decît o ?ingură per?oană care ar fi în ?tare ?ă-1 înlocuia?că. Am vorbit ?i cu
* Poate onorar.
749
d-nul Sion, care a venit ?ă mă vadă şi care a fo?t tot de părerea mea. Per?oana aceea va primi oare? Vom căuta ?ă aflăm.
Deocamdată te rog, doamnă, ?ă crezi că regret de a nu putea ră?punde la apelul ce-mi faceţi. Sper că ai^ înţele? şi că ai admi? motivele mele şi că nu vei avea nici o îndoială de?pre ?entimentele ce-mi dictează acea?tă purtare în afacerea ce ne preocupă pe toţi în ace?t moment.
Al d-tale prea devotat ?ervitor,
V. Alec?andri
592
CĂTRE EDUARD HtJBSCH
■
!
:
Mirceşti,  [a.  22 iulie]   18811
Mon cher Mon?ieur Hiib?ch, 2
Dan? le trajet de Bucare?t ă Mirceşti, j'ai ete continuel-lement per?ecute par votre diable d'hymne naţional, que je trouve admirable, et j'ai e??aye d'y adapter le? parole? ?ui-vante?. Elle? m'ont păru corre?pondre au caractere de? diver? pa??age? de votre belle compo?ition mu?icale. Voyez et jugez-en vou? meme en votre qualite de mae?tro. J'ai pen?e ne pa? faire plu? de deux couplet? l'un â l'adre??e du Roi et le ?econd â l'adre??e du pay?. Un troi?ieme m'a păru ?uperflu et de nature â produire une longueur, d'ailleur? j'aurai? du l'adre??er â l'armee, et comme c'e?t l'armee qui e?t appelee â chanter l'hymne, elle aurait ete expo?ee â celebrer ?e? propre? haut? fait?, ce qui con?titue un manque de mode?tie. Si vou? vouliez reimprimer votre hymne avec parole?, vou? auriez le ?oin de mettre ?ur la premiere page:
L'hymne naţional roumain — Mu?ique d'Edouard A. Hiib?ch — Parole? de X.
Tout â vou?,
V. Alec?andri — 1881
„Trăia?că regele în pace şi onor De ţară iubitor Ş-apărător de ţară! Fie domn glorio? Pe?te noi. Fie-n veci noroco? în război! O! Doamne ?finte, Cere?c părinte, Su?ţine cu a ta mînă Coroana română.
IX
Trăia?că Patria Cît ?oarele cere?c Rai ve?el, române?c Fie-n veci el ferit De nevoi! Fie-n veci locuit De eroi!
O! Doamne ?finte Cere?c părinte întinde a ta mînă Pe tara română!"
Rai ve?el, pămînte?c Fie-n veci depărtat De nevoi! Fie-n veci apărat De eroi !
P.S. Le? variante?: Rai ve?el, pămînte?c, et la ?trophe qui commence par: Fie-n veci depărtat, me ?emblent meille-ure?; c'e?t â vou? â choi?ir d'apre? le? convenance? de la mu?ique ... J'avai? ecrit d'abord:
„Rai ve?el, pămînte?c Ce poartă-un mare nume. Mai? dan? l'adaptation de? ?yllabe? ?ou? le? note?, il falait ecrire: Ce poar-tă-un ma-re nu-me, et ce malencontreux tăun me choquait un peu l'oreille. II e?t vrai qu'on pourrait â la riguer ecrire: Ce poart-un ma-re nu-me, et ce mode evi-terait la cacophonie . .. Bref, choi?i??ez â votre gui?e ce qui vou? convient le mieux.
Mirceşti, [a. 22 iulie] 1881 1
Iubite domnule Hiib?ch,
în drumul de la Bucureşti la Mirceşti, am fo?t tot timpul urmărit de afuri?itul dumitale de imn naţional, pe care îl gă?e?c minunat, şi am încercat ?ă-i adaptez cuvintele următoare. Ele mi ?-au părut potrivite cu caracterul diver?elor pa?aje ale frumoa?ei dumneavoa?tră compoziţii muzicale. Priviţi şi judecaţi dumneavoa?tră înşivă în calitatea dumneavoa?tră de mae?tro. M-am gîndit ?ă nu fac mai mult de două cuplete, unul la adre?a regelui şi cel de al doilea la adre?a ţării. Un al treilea mi ?-a părut inutil
şi de natură a produce o lungime, de altfel ar fi trebuit ?ă-1 adre?ez armatei, şi cum armata e?te aceea care e?te chemată ?ă cînte imnul, ar fi fo?t expu?ă ?ă-şi celebreze propriile ?ale mari fapte, ceea ce ar fi con?tituit o lip?ă de mode?tie.
Dacă aţi vrea ?ă reimprimaţi imnul dumneavoa?tră cu ace?te cuvinte, veţi avea grijă ?ă puneţi pe prima pagină:
Imnul naţional român — Muzică de Eduard A. Hub?ch — Cuvinte de X.
Al dumitale,
V. Alec?andri — 1881
■]*
P.S. Variantele: Rai ve?el, pămînte?c, şi ?trofa care începe cu: Fie-n veci depărtat, mi ?e par mai bune. Dumneavoa?tră trebuie ?ă alegeţi după convenienţele muzicii . , . Scri?e?em mai înainte:
„Rai ve?el, pămînte?c
Ce poartă-un mare nume".
Dar la adaptarea ?ilabelor ?ub note, ar fi trebuit ?cri?: Ce poar-tă-um ma-re nu-me, şi ace?t nefericit tăun mă ?upăra la ureche. E?te adevărat că. pînă la urmă ?-ar fi putut ?crie: Ce poart-un ma-re nu-me, şi ace?t mod ar fi evitat cacofonia ... Pe ?curt, alegeţi după dorinţa dumneavoa?tră, ceea ce vă convine mai bine.
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
593
-
Mirceşti, 22 juillet 1881
Mon?ieur,
Agreez me? remerciement? pour l'hymne 1 que vou? avez eu la gracieu?ite de m'envoyer et qui m'a beaucoup plu?. II e?t parfaitement adapte aux parole? et je ?uiş certain.
* Urmează cele două ?trofe ale imnului în limba română de la p. 751.
752
I
qu'il produira un grand effet, etant chante en choeur avec accompagnement d'orche?tre complet.
Ce? parole? ont ete ecriteş ?ur la mu?ique de l'hymne naţional, execute par le? bande? militaire? et compo?e par Mr Hub?ch, du temp? du prince Couza.
Vou? avez reu??i, â votre tour, â exprimer parfaitement: le caractere de? diver? ?trophe? qui le compo?ent.
Veuillez en agreer me? ?incere? compliment?, ain?i que l'a??urance de ma haute con?ideration.
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 22 iulie 1881
Domnule,
Primiţi mulţumirile mele pentru imnul 1 pe care aţi avut amabilitatea ?ă mi-1 trimiteţi şi care mi-a plăcut mult. E?te foarte bine adaptat cuvintelor şi ?înt ?igur că va produce un mare efect, fiind cîntat în cor cu acompaniament de orche?tră completă.
Ace?te cuvinte au fo?t ?cri?e pe muzica imnului naţional executat de grupe de militari şi compu? de dl. Hub?ch, în timpul prinţului Cuza.
Aţi izbutit, la rîndul dumneavoa?tră, ?ă exprimaţi foarte bine caracterul diver?elor ?trofe din care e?te compu?.
Binevoiţi ?ă primiţi ?incerele mele complimente, precum şi a?igurarea înaltei mele con?ideraţii.
V. Alec?andri
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
594
Mirceşti, 24 iulie 1881
Iubite Negruzzi,
Am ?cri? la Bucureşti ca ?ă-mi trimeată manu?criptul lui Pepelea, 1 şi păn-acum nu am primit nici un ră?pun?, nici
753
pie?a. Voi mai reînnoi cererea mea a?tăzi, în?ă nu cred ?ă obţin vreun rezultat pană nu ?-a numi un director al teatrelor în locul lui Ion Ghica, du? acum la Londra în calitate de mini?tru plenipotenţiar. Mi ?-au propu? mie direcţia2 acelei galere, dar înţelegi că am refuzat cu entuzia?m.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
CĂTRE TITU MAIORESCU
595
Mirceşti, 12 augu?t 1881
Iubite coleg *,
Plecînd Ion Ghica la [Londra] **, direcţia 1 teatrelor a răma? vădană. A umblat după ea un Marghiol, numit Ventura, în?ă au fo?t refuzat şi, precum aflu, Marghiolul ?-au retra? în oarecare biurou a pre?ii2, clădit înadin? pentru a-1 adăpo?ti.
Cine dar va lua cîrma în mînă? ... Eu nu pot, căci n-am braţul de?tul de lung pentru a ţinea acea cîrmă la o di?tanţă de un mare număr de kilometri. Nu ai con?imţi d-ta a înlocui pe Ion Ghica? Toţi tovarăşii d-tale de la Comitetul teatral ar fi prea fericiţi dacă ai primi ?ă iei direcţia şi bietul Urechia ar ?căpa de o mare nedumerire.
Al d-tale amic şi coleg,
V. Alec?andri -"
* Apo?tila lui Titu Maiore?cu de?pre ră?pun?ul negativ. ** în original e?te ?cri? Bucureşti, ceea ce e?te evident o greşeală a poetului.
596
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, 16/28 aout 1881
Mon cher vieux,
II y a ?i longtemp? que je n'ai pa??e la frontiere, moi qui jadi? .. . iile ego ... que je ne pui? m'habituer â l'idee de voir un de me? ami? fai?ant de navette entre Pari? et Londre? â plu?ieur? centaine? de lieue? de Mirceşti. Mai? bun e Dumnezeu ! Encore huit moi? de patience et d'immobilite, et me? aile? auront repou??e, alor?, ma foi, je vai? m'en donner de ce? cour?e? interminable? â traver? le? Etat? de l'Europe, comme on di?ait du temp? de? pa??eport?. En attendant, j'acheve ma derniere annee d'agriculture et je fai? le mar-chand de ble. Celui que j'ai obtenu en l'an de grâce 1881 e?t magnifique et ?an? attendre de? prix fabuleux, j'ai vendu â 2 375 franc? le wagon. Cela me ?uffit pour m'aider â payer me? derniere? dette?. Ouf ...
Pendant que tu jouer a? â l'amba??adeur 1 au ?ein de la perfide Albion, â quoi vai?-je con?acrer mon temp? durant tout cet hiver? Aller a??i?ter aux ?eance? du Senat? Ma foi, non. Bucare?t me ?emblerait trop vide, tu n'y e? plu?, le vieux Kneaz non plu?, et il me faudrait mener la vie d'ho-tel ... Donc, je me propo?e de demander un conge illimite et en ca? de refu?, de donner ma demi??ion, afin d'etre libre de me? mouvement? . .. quand je di? mouvement?, c'e?t un lap?u? que je commet?, car mon intention e?t de me cal-feutrer chez moi et de me livrer â quelque travail qui dure ju?qu'au moi? de mar?, epoque de? ?eance? academique?.
Le Theâtre, je l'abandonne â ?a de?tinee. Quoiqu'il ait echappe â la direction de Ventura, il ne ?emble pa? avoir une per?pective de vitalite, car je ne voi? pa? qui pourra le diriger pour le mener â bon port. Gradi?teano ayant refu?e de ?'en meler, Madame Gradi?teano au??i, j'ai pen?e â Maib-re?co \ mai? celui-ci a bien d'autre? cho?e? â faire que de ?e fourrer dan? la galere theâtrale. Re?te donc Conta3, le-beau Conta, le libidineux Conta ! Ce malheureux ?era devore au bout de troi? moi? par le? farceu?e? de la troupe et la direction ?'en ira au panier. Il y a bien le vieux Sion ..., mai? il
e?t trop prolifique et au bout de la ?ai?on theâtrale la pârtie feminine du corp? de? arti?te? ?erait afflige de rotondite? tant ?oit peu compromettante?.
Arrive que pourra ... je ne m'en mele plu?.
Negruzzi a publie une de te? troi? lettre? 4 dan? le no du 1-er aout, et je pen?e qu'il continuera la publication de? autre? dan? le? no? ?uivant?. Ja vai? lui ecrire aujourd'hui meme pour le charger de t'envoyer le? brochure? de? Convorbiri â Londre?, Cornwall Garden?, no 77 S.W.
Te? occupation? politique? te permettront-elle? de donner ?uite â la redaction de te? ?ouvenir? ? II ?erait fort regretta-ble que tu renonce? â la litterature. On le craint. Mai? moi je ne le croi? pa?. Qui a bu boira !
Miile bonne? amitie? de la part de Pauline, de Mărie et de Demetre.
Tout â toi de coeur,
V.
■
1
Alec?andri
Iubite prietene,
Mirceşti, 16/28 augu?t 1881
:
E?te aşa de mult de cînd n-am mai trecut graniţa, eu care altădată . .. ■eu acela * . .. încît nu mă pot obişnui cu ideea de a vedea pe unul dintre' prietenii mei făcînd naveta între Pari? şi Londra la mai multe ?ute de leghe de Mirceşti. Dar bun e Dumnezeu **! încă opt luni de răbdare şi de nemişcare, aripile îmi vor creşte, şi atunci, pe legea mea, îmi voi oferi nişte cur?e interminabile prin ?tatele Europei, cum ?e ?punea pe vremea paşapoartelor. In aşteptare, termin ultimul meu an de agricultură şi fac pe negu?torul de grîu. Acela pe care l-am obţinut în anul de graţie 1881 e?te minunat şi fără ?ă aştept preţuri fabuloa?e, am vîndut cu 2 375 franci vagonul. Acea?ta îmi e?te de ajun? pentru a-mi ajuta ?ă plăte?c ultimele datorii. Uf ...
In timp ce tu vei face pe amba?adorul 1 în '?inul perfidului Albion, •cum îmi voi folo?i eu oare timpul în cur?ul ace?tei ierni ? Să merg ?ă a?i?t la şedinţele Senatului? Zău, nu. Bucureştiul mi-ar părea prea gol, tu nu mai eşti acolo, nici bătrînul cneaz, şi va trebui ?ă duc viată de hotel . ..
* In original, în limba latină. ** în original, în limba română.
Deci, îmi propun ?ă cer un concediu nelimitat şi, în caz de refuz, ?ă-mi dau demi?ia, pentru a fi liber pe mişcările mele .. . cînd ?pun mişcări, comit o greşeală, căci intenţia mea e?te de a mă cuibări la mine aca?ă şi de a. mă con?acra vreunei lucrări care ?ă dureze pînă în luna martie, epoca şedinţelor academice.
Teatrul îl la? în voia ?orţii ?ale. Cu toate că a ?căpat de direcţia lui Ventura, nu pare ?ă aibă o per?pectivă de vitalitate, căci nu văd cine ar putea ?â-1 conducă pentru a-1 ?coate la liman. Grădişteanu refuzînd ?ă ?e ame?tece, doamna Grădişteanu de a?emenea, m-am gîndit la Maiore?cu 2, dar ace?ta are altceva mai bun de făcut decît ?ă ?e bage în galera teatrală. Rămîne deci Conta3, frumo?ul Conta, uşuraticul Conta! Ace?t nefericit va fi devorat după trei luni de către şmecherele trupei şi direcţia va ajunge la coş. Mai e?te bătrînul Sion . .., dar e prea prolific şi la ?fîrşitul ?tagiunii teatrale partea feminimă a corpului de artişti va fi cuprin?ă de rotunjimi întrucîtva compromiţătoare.
întîmplă-?e ce ?-o întîmpla ... nu mă mai ame?tec.
Negruzzi a publicat una din cele trei ?cri?ori4 ale tale în numărul din 1 augu?t şi ?ocot că va continua ?ă publice pe celelalte în numerele următoare. îi voi ?crie chiar a?tăzi pentru a-1 invita ?ă-ţi trimită broşurile Convorbirilor la Londra, Cornwall Garden?, nr. 77 S.W.
Ocupaţiile tale politice îţi vor permite ?ă continui redactarea amintirilor tale ? Ar fi foarte regretabil ?ă renunţil a literatură. Lumea ?e teme. Dar eu nu cred. Cine a băut va mai bea!
Salutări prieteneşti din partea Paulinei, a Măriei şi a lui Dimitrie.
Al tău din toată inima,
V. Alec?andri
CĂTRE V. A. URECHIA
■
597
Mirceşti,  17 augu?t 1881
Iubite coleg,
Nu ştiu dacă ai primit o ?cri?oare a mea în care te rugam ?ă te gîndeşti la amicii noştri de la Montpellier cînd a fi o
zi cu ploaie de decoraţii ? Dacă va ră?ări în fine o a?emine zi, dă-mi voie a în?crie în numărul celor ploaţi şi pe dl. Do-menico Muti 1 din Napoli, care a adre?at de mult Maie?tă-ţilor-lor un album şi o poezie.
Cela leur fait tant de plai?ir et cela nou? coute ?i peu*\ zicea o damă mare pe timpul lui Ludovic XIV...
Cum rămîne cu direcţia teatrelor ? 2
Al d-tale amic şi coleg,
V.   A lec?andri
598
CĂTRE LUCIE DUCA
. , .....
■ .:        .      •       - . ; r
Mirceşti, 21 aout 1881
Ma chere Lucie,
A me?ure que ?e terminent le? travaux agricole?, il me pou??e de? aile? qui ne demandent qu'â prendre leur voi du cote de Sinaia. Je vien? te demander de m'informer ?ur l'etat de la temperature de vo? haut? parage?, afin que je pui??e cal cuier le nombre de paletot? dont je devrai? me munir en ca? de voyage. Je voudrai? me loger â l'hotel car je ne ferai qu'un court ?ejour aux pied? de Boucecia; y trouve-t-on de? chambre? â volonte ou bien faut-il ?'y prendre d'avance pour ne pa? etre expo?e de ?e lpger â l'en?eigne de la belle etoile?
Dan? no? contre? nou? joui??on? de ?plendide? journe? d'automne, mai? le? ?oiree? ?ont froide? et le? matinee? au??i. Je m'en prive, comme tu le pen?e? bien tout en deplorant ce? anomalie? atmo?pherique?.
Ta tante e?t fort occupee en ce moment avec le pe?age et le chargement bu ble que j'ai vendu k bon prix.
Mărie tapotte ?on piano quatre heure? par jour et la petite Marguerite bavarde de facon â etourdir ?on grand'
Acea?ta le face atîta plăcere şi pe noi ne co?tă aşa de puţin!
papa. Je ?uppo?e que Clopot?el en fait autant de ?on cote, c'e?t pourquoi je te charge de l'embra??er tre? fort de ma part. N'oublie pa? George?.
Ta mai?on doit etre pre?que prete. On en dit de? mer-veille?.
Si tu trouve, une occa?ion favorable je te prie de depo-?er me? hommage? re?pectueux aux pied? de S. Maje?te, notre gracieu?e ?ouveraine.
Ton oncle affectione,
n
V. Alec?andri
■
-
Mirceşti, 21 augu?t 1881
Scumpa mea Lucie,
Pe mă?ură ce ?e termină lucrările agricole îmi cre?c aripi care nu cer decît ?ă-şi ia zborul în?pre Sinaia. îţi cer ?ă mă informezi a?upra ?tării temperaturii de pe înaltele voa?tre meleaguri, a?tfel încît ?ă pot ?ă ?ocote?c numărul de paltoane cu care ar trebui ?ă mă înarmez în caz de călătorie. Aş dori ?ă locuie?c la hotel pentru că nu voi rămîne decît ?curt timp la picioarele Bucegilor; ?e gă?e?c camere după dorinţă ?au trebuie ?ă te îngrijeşti din vreme pentru a nu fi expu? ?ă locuieşti la firma ?ub cerul liber?
Pe meleagurile noa?tre ne bucurăm de zile de toamnă minunate, dar ?erile ?înt reci şi dimineţile a?emenea. Mă fere?c, cum bine îţi închipui, deplîngînd ace?te anomalii atmo?ferice.
Mătuşa ta e?te foarte ocupată în timpul ace?ta cu cîntărirea şi încărcarea griului pe care l-am vîndut cu un preţ bun.
Măria cîntă la pian patru ore pe zi şi mica Margareta ciripeşte atît cît ?ă năucea?că pe bunicul ?ău. Bănuie?c că şi Clopoţel, la rîndul ?ău, face la fel, de aceea te în?ărcinez ?ă-1 îmbrăţişezi foarte tare din partea mea. Nu-1 uita pe George?.
Ca?a ta trebuie ?ă fie aproape gata. Se ?pun minuni de?pre ea.
Dacă gă?eşti o împrejurare potrivită, te rog ?ă depui omagiile mele re?pectuoa?e la picioarele Maje?tăţii-?ale,  graţioa?a  noa?tră ?uverană.
Unchiul tău iubitor,
V. Alec?andri
758-
CĂTRE TITU MAIORESCU
599
Mirceşti, 21 augu?t 1881
Iubite domnule Maiore?cu,
înţeleg foarte bine motivele pentru care nu puteţi primi direcţia teatrelor şi le aprobez cu atît mai mult, că în?umi mă gă?e?c în acelaş caz ca şi d-voa?tră. Prin urmare, ?ă ?perăm că Dumnezeul românilor ?e va îngriji şi de arta dramatică şi ?ă ne căutăm de treabă.
Am ?cri? d-lui Urechia în privirea decorărei d-lor Wil-helm Friederich şi Eduard Engel *. Sper că Mini?terul no?tru de Culte şi de In?trucţie Publică va interveni pe lîngă M.?. regele în favoarea recomandaţilor d-voa?tre.
Cu cea mai ?inceră afecţiune, al d-voa?tră,
■
V. Alec?andri
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
600
Mirceşti, 24 augu?t 1881
Moş Pi?oi,
Am aflat năzbuţiile care le-ai făcut la Slănic, dar nu m-am mirat căci tinereţea-i tinereţe şi trebuie ?ă dea mugur. Acum în?ă că te-ai întor? aca?ă ca ?ă mictuieşti ştrengăriile de la Slănic, cred că după ce te-i odihni, te-i duce la Ruginoa?a ?ă vezi pe Doamna, care doreşte ?ă te vadă. Cu acea?tă ocazie,
* Apo?tila lui Titu Maiore?cu de?pre ?trăinii amintiţi care publica?eră în revi?ta lor Magazin fur die Literatur de? Au?lande? articole bune de?pre lîiteratura română.
760
?per câ şi Mirceştii va avea fericirea ?ă te o?păteze. Paulina te aşteaptă cu alivenci.
Pe cînd erai ab?ent madam Pizozki ne-au cerut ?eminţe de rapiţă. Ne-am grăbit a-i expedui cîteva oca prin drumul-de-fier, în?ă nu ştim dacă le-au primit. Oricum, te în?ărcinăm ?ă arăţi ?oţiei tale afectuoa?ele noa?tre complimente şi ?ă ?ăruţi pe Alec?andrel din partea noa?tră.
Frăţeşti îmbrăţişări,
V. Alec?andri
■ ■
■
CĂTRE ION GHICA
-   ■ '• ■
601
■
Mirceşti, 8 ?ept. 1881
Cher vieux, je t'avoue que dan? le premier mouvement, domine par un ?entiment egoi?t, j'ai ete furieux de te voir quitter Bucare?t et le Senat, et le theâtre, et 1'Academie etc. Plu? tard, cependant, revenant â de? ?entiment? meilleur?, j'ai approuve la ?age re?olution que tu avai? pri?e, de te retirer pour quelque temp? de la petoudiere, * ?oi-di?ant politique, dan? laquelle le? Co?tine?co, le? Stolojan et Cie cui??ent avec tant de ?ucce?. Le contact de? gen? qui ?ont toujour? oblige? de ?e laver le? main? et qui ne le font pa?, e?t un contact qui repugne aux homme? de notre generation.
Ton fil?, Demetre, dan? une de ?e? vi?ite? â Mirceşti, m'a annonce la vente de Boldou, ain?i que celle de la foret d'Aiud-Bondy, 1 cette nouvelle m'a grandement rejoui, malgre le? perte?, a??ez con?iderable?, que tu a? du ?ubir dan? ce? deux affaire?. A l'in?tar de? bon? capitain?, tu a? ?acrifie une pârtie du chargement pour ?auver le navire, or, apre? la tempete tu avai? bien le droit de te repo?er dan? un port ho?pitalier.
* Cuvînt necuno?cut; probabil inventat de poet.
761
En Angletere, tu te trouve en pay? de connai??ence?, tu pourra donc mieux que tout autre t'occuper efficacement et aventageu?ement de? interet? de notre pay?. Grâce â ton intervention aupre? de? homme? d'etat de Londre?, la que?tion du Danube 2 recevra, je l'e?pere, une ?olution con^ trăire aux pretention? de l'Autriche, et apre? avoir conduit â bonne fin cette affaire epineu?e, le? loi?ir? ne te manque -ront pa? pour donner ?uite â la redaction de te? ?ouvenir?. . . Te? lettre? ont attire l'attention et eveille l'interet de? lec-teur?, car elle? ?oulevent le voile qui cache le pa??e d'hier aux yeux de la nouvelle generation. En ?e completant, elle? acquereront l'importance d'une veritable chronique ou l'on apprend la verite ?ur le? evenement? ain?i que ?ur le? homme? qui y ont pri? part dan? le? 40 derniere? annee?. Je ?uiş tre? heureux que nou? ayon? eu l'idee d'entamer cette corre?-pondance retro?pective et je te promet? de t'envoyer plu?i-eur? repon?e? dan? le courant de l'hiver. Apre? avoir paye me? dette? ?onnente?, il me ?era facile â m'acquitter de me? dette? epi?tolaire?.
Me? embarra? d'argent et le? preocupation? morale? qui en decoulent ont ete cau?e que j'ai perdu toute une annee de travail litteraire, or maintenant, que je ?uiş parvenu â cha??er le? vendeur? du Temple, autrement dit â extirper de ma peau le dernier creancier, je veux, re?pirant â l'ai?e, enfourcher de nouveaux ma bonne plume de Tolede. L'hiver venu et me? fenetre? calfeutree? je m'in?talle â mon bureau et je ne m'en decolle plu? ju?qu'au moi? de mar?, epoque ou le? ?eance? de l'Academie m'appelleront â Bucare?t. Quant au Senat .. . ?'il veut bien? m'accorder un conge illimite, nou? re?teron? en bon terme?, dan? le ca? contraire, je le prierai d'agreer ma demi??ion avec l'a??urance de ma con?ideration tre? di?tinguee.
Mai? le theâtre? dira?-tu. Le theâtre je ne l'abandon-nerai pa? comme auteur dramatique, mai? comme membre du comite, c'e?t autre cho?e. Je ne ?aurai? aller m'in?taller â Bucare?t et interrompre me? travaux litteraire? pour le pla-i?ir de jouer aux chien? de faiance avec Stance?co, Bue?co et Sion. Toi, ab?ent, la Direction deviendra un vrai gâchi? et en fait de gâchi?, j'en ?or? â peine. A??ez comme cela. Encore plu?ieur? moi? de patience et je pourrai faire comme
762
r
le? cigogne? qui viennent de partir, hela?, pour une autre patrie. Alor? je reprendrai mon baton de pelerin pour aller me retremper aux grande? ?ource? de la vraie intelligence. Au??i bien, je commence en avoir par de??u? le? epaule? de ce climat eminamente propice et de ce terrain eminamente fertile,  comme dit notre collegue Aurelian. J'ai be?oin de changer d'air et d'homme?, et ma foi, ?i le Roi me propo-?ait une mi??ion comme la tienne, dan? un pay dote d'un ciel clement, je croi? que je ne me ferai? pa? tirer l'oreille... Mai?, comme ?ou? le regne de la hidoa?a pocitură une pare-ille propo?ition ne me ?era jamai? faite, je compte, â partir du printemp? prochain, peregriner â me? frai? partout ou je trouverai de beaux ?ite?, de belle? plage?, pa? de vent et pa? trop de de?cendant? de Trajan. II n'e?t donc pa? impo??ible que j'aille un jour te relancer â Cornwalle Garden?, 77 S.W. En attendant, ecrivon?-nou? le plu? ?ouvent, ?e ?era toujour? cela de gagne ?ur la di?tance qui nou? ?epare. Amitie? de la part de ma petite colonie.
T.â t.i
V. Alec?andri
Mirceşti, 8 ?ept. 188.1
Iubite prietene, îţi mărturi?e?c că la început, ?tăpînit de un ?entiment •egoi?t, am fo?t furio? văzîndu-te că pără?eşti Bucureştiul şi Senatul, şi teatrul, şi Academia etc. Mai tîrziu, totuşi, întorcîndu-mă la ?entimente mai bune, am aprobat înţeleaptă hotărîre pe, care o lua?eşi, de a te retrage pentru cîtva timp din * aşa-zi?ă politică, în care Co?tiheştii, Stolojanii şi Comp. cloce?c cu aşa de mare ?ucce?. Contactul cu oamenii care ?înt mereu obligaţi ?ă-şi ?pele mîinile şi care nu o fac, e?fe un contact care face ?ilă oamenilor din generaţia noa?tră.
Fiul tău, Dimitrie, într-una din vizitele ?ale la Mirceşti, mi-a anunţat vînzarea moşiei Boldu, ca şi pe aceea a pădurii Adjud-Bondy, ' acea?tă ve?te m-a. bucurat foarte mult, cu toate pierderile, de?tul de ?erioa?e, pe ■care a trebuit ?ă le înduri în ace?te două afaceri. în felul bunilor căpitani, tu.ai ?acrificat o parte din încărcătură pentru a ?alva corabia, or, după furtună aveai dreptul ?ă te odihneşti într-un port o?pitalier.......
* Cf. aici p. 761 ?ub?ol.
763
în Anglia, te gă?eşti la tine aca?ă, vei putea, deci, mai bine decît oricare ?ă te ocupi cu bune rezultate şi avantaje de intere?ele ţării noa?tre. Datorită intervenţiei tale pe lîngă oamenii de ?tat ai Londrei, che?tiunea Dunării 2 va primi, o nădăjduie?c, o ?oluţie diferită de pretenţiile Au?triei, şi după ce vei fi condu? cu bine pînă la capăt acea?tă afacere ?pinoa?ă, timpul liber nu-ţi va lip?i pentru a duce mai departe redactarea amintirilor tale . .. Scri?orile tale au atra? atenţia şi au trezit intere?ul cititorilor, căci ele ridică un văl care a?cunde trecutul de ieri ochilor noii generaţii. Comple-tîndu-?e, ele vor cîştiga importanţa unei adevărate cronici din care ?e află adevărul de?pre faptele, cît şi de?pre oamenii care au luat parte la ele în ultimii 40 de ani. Sînt foarte bucuro? că am avut amîndoi ideea de a începe acea?tă core?pondenţă retro?pectivă şi îţi făgăduie?c ?ă-ţi trimit mai multe ră?pun?uri, în cur?ul iernii. După ce îmi voi plăti datoriile de bani, îmi va fi uşor ?ă-mi plăte?c datoriile epi?tolare.
Greutăţile mele băneşti şi preocupările morale care rezultă din ele au fo?t cauza că am pierdut un întreg an de muncă literară, ori acum, cînd am izbutit ?ă izgone?c pe negu?tori din Templu, altfel ?pu? ?ă ?cot din pielea mea pe ultimul creditor, dore?c ca, re?pirînd în linişte, ?ă încalec iar pe bunul meu condei de Toledo. Iarna odată venită şi fere?trele mele a?tupate, mă aşez la biroul meu şi nu mă mai dezlipe?c pînă în luna martie, epocă în care şedinţele Academiei mă vor chema la Bucureşti. Cît de?pre Senat .. . dacă vrea ?ă-mi acorde un concediu nelimitat, vom rămîne în termeni buni, în caz contrariu, îl voi ruga ?ă primea?că demi?ia mea cu a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii.
Dar teatrul? vei ?pune tu. Teatrul nu-1 voi pără?i ca autor dramatic, dar ca membru al Comitetului, a?ta e?te altceva. Nu voi putea ?ă mă duc ?ă mă in?talez la Bucureşti şi ?ă întrerup lucrările mele literare pentru plăcerea de a ne arunca priviri furioa?e * Stănce?cu, Bue?cu şi Sion. Tu lip?ind, direcţia va deveni o adevărată încurcătură şi în privinţa încurcăturii abia am ieşit din ea. E de ajun?. încă cîteva luni de răbdare şi voi putea face ca berzele care tocmai au plecat, vai! pentru o altă patrie. Atunci îmi voi lua ba?tonul de pelerin pentru a merge ?ă mă cufund din nou în marile ?ur?e ale adevăratei inteligenţe. De altfel, începe ?ă-mi ajungă pînă pe?te cap acea?tă climă eminamente propice ** şi ace?t teren eminamente fertile ***, cum ?pune colegul no?tru Aurelian. Am nevoie ?ă ?chimb aerul şi oamenii, şi pe legea mea dacă regele mi-ar propune o mi?iune ca a ta, într-o ţară dăruită cu un cer blînd, cred că nu mă voi lă?a rugat . . . Dar, cum ?ub domnia hidoa?ei pocituri, o a?emenea propunere
* Cf. p. 509 ?ub?ol.
**, *** în original, în limba română.
764
nu-mi va fi făcută niciodată, ?ocote?c ca, începînd din primăvara viitoare ?ă încep ?ă colind pe cheltuiala mea pe?te tot pe unde voi gă?i privelişti şi plaje frumoa?e, fără vînt, şi cu cît mai puţin de?cendenţi ai lui Traian. Nu e?te deci cu neputinţă ca ?ă vin într-o zi ?ă te deranjez la Cornwall Garden? 77 S.W. Pînă atunci, ?ă ne ?criem cît mai de?, va fi un cîştig faţă de di?tanţa care ne de?parte.
Amiciţii din partea micei mele colonii.
Al tău,
■
V. Alec?andri
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
602
Mirceşti, 16 ?ept. 1881
Mon?ieur,
Je vou? * remerci pour la nouvelle compo?ition mu?i-quale que vou? avez eu la gracieu?ite de m'envoyer. Je regrette toutefoi?, de ne pouvoir vou? dire mon ?entiment â ?on egard, n'ayant per?onne â ma di?po?ition qui ?ache me la faire apprecier. Ma fille e?t ab?ente de Mirceşti et ?on piano re?te muet, car pour ma part, hela?! je ne ?ai? jouer d'aucun in?trument.
Quoiqu'il en ?oit, Mon?ieur, je ?uiş convaincu du merite de votre oeuvre, Ten jugeant par vo? precedente? compo-?ition?, et je me propo?e, â la premiere occa?ion favorable, de faire executer votre hymne, afin d'en gouter l'harmonie autrement que par l'imagination.
Veuillez, en attendant, Mon?ieur, agreer avec me? remer-ciement? l'a??urance de ma con?ideration? tre? di?tinguee.
Repetat vou?.
V. Alec?andri
Mirceşti,  16 ?ept.  1881
Domnule,
■; Vă mulţume?c pentru noua compoziţie muzicală pe care aţi avut amabilitatea ?ă mi-o trimiteţi. îmi pare rău, totuşi, de a nu putea ?ă vă ?pun impre?ia mea de?pre ea, neavînd pe nimeni la di?poziţie care ?ă ştie ?ă mă facă ?ă o preţuie?c. Fiica mea lip?eşte din Mirceşti şi pianul ?ău ?tă mut, căci, în ce mă priveşte, vai! nu ştiu ?ă cînt din nici un in?trument.
Oricum ar fi, domnule, ?înt convin? de?pre meritul operei dumneavoa?tră, judecînd-o după compoziţiile de mai înainte, şi îmi propun, la prima ocazie favorabilă, ?ă fac ?ă ?e execute imnul dumneavoa?tră, pentru a-i gu?ta armonia în alt fel decît prin imaginaţie.
Binevoiţi, pînă atunci, domnule, ?ă primiţi împreună cu mulţumirile mele a?igurarea di?tin?ei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
■
Mirceşti,   16 ?ept. 1881
Iubite domnule Flore?cu,
Regret mult că fratele meu nu au avut la îndămînă Cîn-ticul lui Bonaparte 1 pentru ca ?ă vi-1 dea; eu în?umi l-am căutat printre nămolul meu de hîrtii, dar nu l-am gă?it. Voi fi poate mai cu noroc altă dată; pînă atunce, în?ă, publicaţi cînticul în proză, aşa cum l-aţi tradu?, din traducerea lui Voine?cu; vi l-am expediat chiar a?tăzi cu oarecare mici îndreptări.
Cît de?pre Cîntarea României a lui A. Ru??o, voi ?crie ?urorei2 ?ale ca ?ă binevoia?că a-mi comunica manu?criptul ce po?edă şi ?per a vi-1 comunica la rîndul meu, pentru ca ?ă faceţi ?tudiul comparativ ce aţi proiectat. Ace?t ?tudiu, nu
766
mă îndoie?c, va fi foarte intere?ant pentru lectorii Portofoliului. E bine ca ?ă readucem în ochii generaţiei de a?tăzi imaginele acelor oameni care au pu? umărul lâ urnirea carului din hăugaş şi ?-au retra? în mormînt după ce au văzut carul pe calea bună.
A. Ru??o au fo?t din numărul lor. Spirit viu, cultivat, inimă nobilă şi generoa?ă, talent unit cu mode?tie, el ar fi produ? multe ?crieri frumoa?e dacă moartea nu l-ar fi ?ecerat ca pe mulţi dintre contimpuranii lui.
îmi faceţi graţioa?a propunere de a republica articolul meu din Revi?ta română.3. Acea?tă propunere îmi convine, în?ă cu condiţia ca ?ă termin articolul. Voi cerca, dar, într-o zi a mă pune pe lucru, dacă mă va vizita ?trechia ?cri?ului şi mă voi putea de?părţi de ?fînta lene, cu care ţin ca?ă bună de un an de zile.
Decizia ce aţi luat de a nu luneca pe povârnişul polemicei e?te foarte înţeleaptă. Polemicele aşa-zi?e literare, din ţara noa?tră, produc puţină lumină şi mult venin.
Primiţi a?igurarea ?timei afectuoa?e ce vă pă?trez,
V. Alec?andri
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
.....
604
Mirceşti,   17 ?ept.
Iubite Negruzzi,
în ?fîrşit am căpătat o copie de pc manu?criptul lui Pepelea 1, dar în ce hal! vei judeca în?uşi ... E de mirat cum ?ă aibă direcţia un a?emenea copi?t! Am făcut îndreptări pre cît am putut; acum dacă tot voieşti ca ?ă publici acea?tă pie?ă în Convorbiri, încredinţează volumul alăturat unui zeţar inteligent şi, Doamne-ajută!
Ce zici de iarna timpurie care ne-au căzut pe cap? Clima eminamente (?ic) propice! după ?pu?a lui Aurelian.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
605
Mirceşti, [între 18—20 ?eptembrie 1881]1
Iubite Negruzzi,
îţi mai trimit o pie?ă 2 care ?-a jucat cu mult ?ucce? în iarna trecută la Bucureşti, în?ă tot aşa de pro?t copiată ca şi Pepelea. Dacă îţi convine, public-o în Convorbiri, fără nume de autor. Un ?implu X e ?uficient.
La caz contrar, ai bunătate a da pie?a lui Lukian pentru beneficiul lui, cu condiţia ca ?ă nu puie numele 3 meu pe afiş, dacă ar afla că e făcută de mine.
Aştept ră?pun?ul d-tale şi te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
CĂTRE V. i. SOCEC
Mirceşti, 20 ?ept. 1881
Domnule Socec,
Vă rog ?ă binevoiţi a trimite prin poştă un exemplar al operilor mele la adre?a d-lui Alexandru Suţu 1 în Iaşi. Veţi trece co?tul în ?ocoteala mea.
Primiţi a?igurarea din?tin?ei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
768
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
■
1
■
Mirceşti, 24 ?ept. 1881
Iubite La?căr,
După dorinţa ce ai exprimat ?oţiei mele, îţi trimit in?cripţia 1 de pe va?ul de bronz ce mi ?-au oferit la Montpellier pentru Cîntul gintei latine. Iat-o:
De o parte figurează cu litere de aur cuvintele:
Surge Luce
De cealaltă parte, în litere mai mici, e?te ?cri?:
La raţa en cara nia A din? del vell ca?ai
La canto del Lletti
Ai cerut şi portretul lui Negri, în?ă nu-1 po?ed în exemplar mic. Singurul ce am e?te o fotografie de mărime naturală şi o pă?trez ca pe un obiect de mare preţ, căci o parte a inimii mele e?te legată de acel ?uvenir.
Te ?fătuie?c deci ?ă te adre?ezi la ?ora lui Negri, d-na Catinca Negri, ?au la d-na Zulnia Sturza 2, pentru ca ?ă capeţi un exemplar de portretul fratelui lor. Cred în?ă că l-ai putea gă?i chiar la cumnata d-tale, prince?a Aglae3.
Sînt foarte doritor ?ă te văd şi dacă frigul şi vîntul nu mi-ar fi duşmani neîmpăcaţi, m-'aş repezi la Răducăneni, unde am petrece împreună ore foarte plăcute. Am avea multe de grăit atît de?pre trecut, cu frumoa?ele aduceri-aminte ale tinereţii, cît şi de?pre prezent, cu păcătoa?ele lui micşurimi şi lupte de partide.
Am avut mari necazuri în anii cei doi din urmă cu nişte datorii ce le făcu?em pentru ca ?ă îndatore?c rude şi prieteni, şi în timpul ace?ta nu am avut mintea di?pu?ă la lucru, acum în?ă, ?lavă Domnului, am ?căpat de toată încurcătura, mă gă?e?c liber şi independent şi fac proiecte de călătorii pentru ca ^?ă mai revăd locurile călcate de mine în acea epocă fericită a vieţii, cînd .totul mi ?e arăta ?ub un pre?tigiu încîn-
769
tător. Am nevoie de ?oare şi de priveliştea mării, unul ?ă-mi încălzea?că ?îngele, cealaltă ?ă-mi legene închipuirea. în ace?te condiţii cred că aş mai produce vreo operă care ?ă aducă mulţumire amicilor mei.
Oricum ?ă fie în?ă, îi rog ?ă nu mă deie uitării şi cînd îi va ierta vremea, ?ă ?e gîndea?că la ?eha?trul din Mirceşti.
Te îmbrăţişez frăţeşte,
V. Alec?andr i
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
608
Mirceşti, 26 ?ept. 1881
Iubite Negruzzi,
M-am bucurat că n-ai fo?t un pierde-vară ca mine şi că ai tradu? ..., fie chiar în ver?uri albe, pe Don Carlo? a lui Schiller. Cu timpul ?per că vom po?eda în limba română tot teatrul cla?ic german, o adevărată comoară!
îmi ?pui că Maiore?cu au reînviat pe lumea literară după opt ani de catalep?ie. Cu atîta mai bine şi pentru literatura noa?tră, şi pentru el! Un om ca dîn?ul, învăţat, elocvent, deştept, cugetător şi de gu?t, e?te menit a aduce mari foloa?e tinerimii, atît prin ?crierile, cît şi prin graiul lui. Să ne felicităm dar de reînvierea ilu?trului orator, care ştie a combate atît de a?pru beţia cuvintelor.
Mulţi chemaţi, dar puţini aleşi ! ... Acea?tă maximă ?e poate aplica la toate generaţiile ce ?e ?ucced. Din elementele tinere care dau puţine roade a?tăzi, cine ştie dacă n-am videa ieşind o mînă de oameni-vengheri de marfă bună? Să nu de?perăm, ci ?ă urmăm a le arăta calea .... Sufletele june ?e obo?e?c de cini?m şi ?e revoltă cîteodată în contra îui; atunci ele a?piră a reintra în lumea ideală, căci care om nu ?ufere măcar o dată în viaţă de no?talgia frumo?ului!
Ion Ghica va continua şirul ?cri?orilor lui, în?ă cu totul afară din domeniul politic. Acele două care tratează de?pre Egalitate şi Libertate 1 au fo?t făcute cu ?cop şi de varietate şi de a proba cum înţelegeau libertatea şi egalitatea oamenii generaţiei cărunte.
Fratele meu a promi? ?ă devie core?pondentul Convorbirilor ! Mă bucur de acea?tă hotărîre a lui, în?ă am ?ă-1 îndemn şi eu din parte-mi ca ?ă ?e ferea?că de politică, politica fiind filoxera literaturii.
Cît pentru mine, iubitul meu coleg, am legat condeiul de gard ! ... întreaga vară am petrecut-o cu ocupări agricole şi cu plăţi de datorii. Slavă Domnului! Acum ?înt liber, liberat şi de moşie, pe care am arendat-o, şi de creancieri, pe care i-am ghiftuit de bani. Sper dar că în iarna ce vine, închi-zîndu-mă ca un culbec în că?uţa mea, voi reuşi a mă acăţa de poalele muzei ... Ce trînteală am de gînd ?ă-i dau ! Avu?e?em proiectul a pleca în ?trăinătate ?pre a căuta un colţ de pămînt ?căldat în ?oare, în?ă şi anul ace?ta mă voi mul-ţemi cu ?oarele din ?obă ... La martie voi merge ?ă a?i?t la lucrările Academiei şi la 1 mai voi pleca.... Unde ? ... Unde m-or duce ochii şi pe cît timp pînzele pungii vor fi umplute.
E timp ?ă mai ie? în lume ... Orizonul de la Mirceşti a început a-mi părea cam îngu?t, şi ?oarele României cu na?ul degerat de frig.
N-ai avea curagiul ?ă te abaţi pe aice cînd te vei duce la Cameră ?ingur? Mi-ar face mare plăcere.
La revedere şi mii de complimente afectuoa?e d-nei Negruzzi.
Al d-tale amic,
V. Alec?andri
Fă cu Pepelea şi cu Sfredelul dracului 2 ce-i gă?i de cuviinţă. Ţi le-am trimi? numai şi numai pentru că mi le-ai cerut. Dacă în?ă ?-ar înjgheba o trupă în Iaşi, aş dori ?ă dai Sfredelul dracului (fără nume de autor) 3 ca ?ă ?e joace.
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
609
Mirceşti, 26 ?ept. 1881
Cher ami,
C'e?t bien aimable â vou? de m'avoir averti de votre pre?ence â Bucare?t, cette bonne nouvelle hatera mon arri-vee dan? la capitale. Je compt partir lundi pour Galatz, ou je m'arreterai toute la journee de mardi pour affaire?, et mer-credi je prendrai le train pour ... l'hotel Broft.
E?peron? que ju?qu'alor? le ?oleil ?e decidera de mettre le nez â la fenetre ?an? crainte de le ?entir geler.
Dan? no? parage? il ?e pavane maje?tueu?ement dan? le ciel depui? troi? jour?, afin de ?outenir, ?an? doute, la repu-tation de no? automne?. Nou? en profiteron? pour cueillir le mai?, c'e?t â dire ce qu'il en re?te, â la ?uite de? ravage? fait? par le? ver?.
Un mauvai? plai?ant, dan? le but de me con?oler, me ?outenait, l'autre jour, que je devai? etre fier de ma recolte pui?qu'elle fai?ait de? ver? comme moi et de? ver? alexan-drin? encore. C'etait â table, j'ai manque lui jeter me? verre? â la tete.
Enchante, pour tout le monde, cher ami, que vou? ayez accepte le poşte de commi?aire general roumain . . un po?t lorgne avec amour par beaucoup d'amateur? de gecheft. Grâce â vou?, ju?tice ?era faite â chacun ?elon ?on droit, et quant aux mecontent?, ?'il y en aura, on le? invitera poli-ment, d'aller ?e promener. Mai? aurez-vou? termine dan? deux moi? de debrouiller l'ama? de pretention? qui ont ?urgi depui? la guerre de Bulgarie?
Je le ?ouhaite pour votre tranquilite et ?urtout pour vo? travaux academique?. Le? heure? de travail d'un homme de lettre?, particulierement d'un fureteur enrage comme vou?, n'ont pa? de prix.
Quoiqu'il en ?oit, je ne ?aurai vou? repeter combien je me fai? une fete de vou? trouver â Bucare?t, en votre double
772
qualite d'ami et de para-froid. Pa??ez-moi .ce neologi?me, il m'a ete in?pire par l'a??urance qui me donne de me garder contre le? intemperie? de notre climat eminamente propice (?tyle Aurelian). Ain?i â bientât tou? â vou?,
V. Alec?andri
Mirceşti, 26 ?ept. 1881
Iubite prietene,
Foarte amabil din partea dumitale că m-ai anunţat de prezenţa-ţi în Bucureşti, acea?tă bune ve?te va grăbi ?o?irea mea în capitală. Socote?c ?ă plec luni la Galaţi, unde mă voi opri toată ziua de marţi pentru afaceri, şi miercuri voi lua trenul pentru . . . hotelul Brofft.
Să ?perăm că pînă atunci ?oarele ?e va hotărî ?ă ?coată na?ul la ferea?tră fără teama de a ?e ?imţi îngheţat.
Pe meleagurile noa?tre, de trei zile, ?e înfăţişează maie?tuo? pe cer, pentru a ?u?ţine, fără îndoială, renumele toamnelor noa?tre. Vom profita pentru a culege porumbul, adică ce a mai răma? din el, în urma deva?tărilor făcute de viermi.
Un glumeţ, în ?copul de a mă con?ola, îmi ?u?ţinea, în ziua trecută, ■ că trebuia ?ă fiu mîndru de recolta mea pentru că făcea ver?uri ca şi mine şi încă ver?uri alexandrine. Eram la ma?ă, puţin a lip?it ?ă nu-i arunc cu paharele * mele în cap.
încîntat, pentru toată lumea, iubite prietene, că ai primit po?tul de comi?ar-general român ... un po?t vizat cu drago?te de mulţi amatori de gheşeft **. Datorită dumitale, ?e va face dreptate fiecăruia după dreptul ?ău, cît de?pre nemulţumiţi, dacă ?e vor gă?i, vor fi poftiţi cu politeţe ?ă ?e ducă ?ă ?e plimbe. Dar vei termina dumneata în două luni ?ă de?curci grămada de pretenţii care au apărut după războiul din Bulgaria?
O dore?c pentru liniştea dumitale şi, mai cu ?eamă, pentru lucrările dumitale academice. Orele-de lucru ale unui om de litere, mai cu ?eamă ale unui cercetător înverşunat ca dumneata, nu au preţ: _
* In limba franceză, joc de cuvinte pe omonimele ver? — ver?uri, ver? = viermi şi verre? = pahare.
** In original, în limba română cu ortografie franceză.
773
1
Oricum ar fi, nu pot ?ă-ţi repet ce ?ărbătoare îmi fac din a te gă?i la Bucureşti, în dubla dumitale calitate de prieten şi de para-frig. Trece-mi cu vederea ace?t neologi?m, mi-a fo?t in?pirat de a?igurarea pe care mi-o dă de a mă păzi de intemperiile climatului no?tru eminamente propice * (?til Aurelian). Deci pe curînd şi al dumitale,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
- li
Mirceşti, 1-er oct. 1881
-   Cher vieux,
La de?cription que tu m'a? faite de Brighton et de ?a proprete et de la belle ?ituation au bord de la mer et de la vie agreable que l'on y mene a reveille me? in?tinct? de nomade. Je voudrai? donc me trouver tran?porte ?ubite-ment par la baguette d'une fee aupre? de toi et me retremper dan? ce milieu civili?e qui ?e refu?e au bruit de no? petite? lutte? de parti. Heureux pay?! qui ignore le? nom? de no? grand? homme? de jour, et qui ne ?'occupe guere de? fait? et ge?te? d'un Stolojan, d'un Co?tine?co et d'autre? fai?eur? eju?dem farinae.
Tu te ?en? un autre homme, n'e?t-ce pa?, en pre?ence de ce va?te mouvement de l'humanite dan? le? domaine? de la ?cience, de l'indu?trie, de commerce, de? beaux-art?, de la haute litterature etc. qui ouvrent de ?i large? horizon? â la pen?ee? Rien qu'â voir le? millier? de navire? qui ?illo-nnent la mer et ?e rendent aux quatre coin? du monde, c'e?ţ un ?pectacle qui etonne, qui enchante, qui ab?orbe et qui
* în original, în limba română.
774
fait oublier le mouvement incoherent de? birja? detraquee? de Bucare?t! Oui, certe?, il doit faire bon vivre â Brighton et je te felicite de t'y trouver et de ?entir la douce ?en?ation d'un bain de proprete au ?ortir d'une cloaque.
Au printemp?, je me paierai ce luxe ?ur me? petit? reve-nu?, car il y a trop longtemp? que je vi? â l'etouffee au milieu de me? embarra? financier?. Ma recolte de ble m'a permi? de payer ma derniere gro??ed ette; il ne me re?te plu? â acquit-ter que de petite? ?omme? dont je ?erai debarra??e par ma chetive recolte de mai?. Et alor?, vogue la galere! Adieu, Mirceşti, Senat, Academie, et pour au moin? deux an?; il me faudra cela pour me decra??er. En attendant je vai? tâcher de con?acrer mon hiver â quelque travail dont je pui??e etre ?ati?fait; c'e?t pourquoi j'ai donne ma demi??ion du comite theâtral et je me propo?e de retirer egalement du Senat dan? le ca? ou me? collegue? ?e refu?eront â m'accor-der un conge illimite.
Mon intention etant de quitter le pay? au moi? de mai, je ne me rendrai â Bucare?t que pour la ?e??ion academique. Peut etre y viendra? tu pour nou? pre?ider et cette idee m'a-gree parfaitement.
Quant â faire de? demarche? pour obtenir une agence quelconque, je ne l'e??aierai meme pa?, et cela pour deux rai?on?; la premiere c'e?t qu'il me repugne de queter pour moi; la ?econde c'e?t que la hidoa?a pocitură ?ai?irait avec bonheur cette occa?ion pour me porter un coup de jarnac. Cet individu cher cher a toujour? â ?e venger de moi pour l'avoir ?tigmati?e, je lui reconnai? moi-meme ce droit de repre?aille?, et par con?equent, je me garderai bien de lui fournir de? arme?. Quand le pay? aura be?oin de me? Service?, il m'appellera, comme il l'a fait â ton egard, mai? cher-cher â m'impo?er ? Non!
Depui? ton depart, le? Convorbiri ont publie deux de te? lettre?. La derniere, qui trăite de YEgalite \, a ete reproduite par le Timpul; le? autre? paraîtront prochainement. On en demande ! Prend? ta plume !
Notre fameux automne, eminamente propice, nou? fait faux bond. Le mi?erable ?e lai??e cha??er par un hiver precoce, au grand detriment de no? vigne? et de no? champ? de mai?. II a neige ce? jour? dernier? et depui? j'ai endo??e mon peltot no. 3. Bientot la fourrure !
775
Rien de ?aillant en politique ?i ee n'e?t le? promenade? de no? mini?tre? a l'etranger pour rai?on de ?ânte! Regie generale: quand le pay? e?t malade, le? homme? d'Etat vont aux eaux.
Mărie et mon gendre ont quitte Mirceşti pour aller prendre leur? quartier? d'hiver â Ja??i. Pauline e?t comme toujour? tre? affairee, elle t'envoie miile bonne? amitie?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
■
■ ,001
Mirceşti.   1 oct. 1881
Iubite prietene,
De?crierea Brightonului pe care mi-ai făcut-o1, a cuiâţeniei ?ale, a frumoa?ei poziţii pe malul mării şi a vieţii plăcute care ?e duce acolo a trezit in?tinctele mele de nomad. Aş vrea deci ?ă mă aflu tran?portat deodată, cu ajutorul nuieluşei unei zîne, alături de tine şi ?ă mă cufund din nou în ace?t mediu civilizat care ?e ţine departe de zgomotul micilor noa?tre lupte de partid. Fericită ţară! care nu cunoaşte numele marilor noştri oameni ai zilei şi care nu ?e ocupă deloc de faptele şi ge?turile unui Stolojan, unui Co?tine?cu şi ale altor e?croci din acelaşi aluat *.
Te ?imţi alt om, nu-i aşa, în prezenţa ace?tei va?te mişcări a umanităţii in domeniile ştiinţei, indu?triei, comerţului, artelor frumoa?e, literaturii înalte etc, care.de?chid gîndirii orizonturi atît de largi? Numai vederea miilor de nave care ?trăbat marea şi ?e duc în cele patru colţuri ale lumii e?te un ?pectacol care uimeşte, care îneîntă, care ab?oarbe şi care te iace ?ă uiţi mişcarea incoerentă a birjelor** hodorogite ale Bucureştilor. Da, ?igur, trebuie ?ă fie bine ?ă trăieşti la Brighton şi te felicit că te gă?eşti acolo şi că ?imţi dulcea ?enzaţie a unei băi de curăţenie după ieşirea dintr-o cloacă.
La primăvară îmi voi plăti ace?t lux, din micile mele venituri, căci e?te prea multă vreme de cînd trăie?c înăbuşit în mijlocul ?trîmtorănlor mele financiare. Recolta de grîu mi-a îngăduit ?ă-mi plăte?c ultima mea datorie; nu-mi mai rămine decît ?ă achit ?ume mici, de care voi fi eliberat
* în original, în limba latină.
** în original, în limba română cu ortografie franceză.
776
prin ?lăbuţa recoltă de porumb. Şi atunci, la drum ! Adio, Mirceşti, Senat, Academie, şi pentru cel pu;in doi ani; îmi trebuie aşa ceva pentru a mă purifica.
în aşteptare, voi încerca ?ă con?acru iarna vreunei lucrări de care ?ă pot fi mulţumit; pentru a?ta mi-am dat demi?ia din comitetul teatral şi îmi propun ?ă mă retrag de a?emenea şi de la Senat, în cazul cînd colegii mei voi refuza ?ă-mi acorde un concediu nelimitat.
Intenţia mea fiind de a pără?i ţara în luna mai, nu mă voi duce in Bucureşti decît pentru ?e?iunea academică. Poate vei veni şi tu acolo ?ă ne prezidezi şi acea?tă idee îmi convine de minune.
Cît de?pre a face demer?uri pentru a obţine o agenţie oarecare, nici măcar nu o voi încerca şi acea?ta pentru două motive: primul, pentru că imi e?te ?ilă ?ă cer ceva pentru mine; al doilea, pentru că hidoa?a pocitură * va profita bucuro? de acea?tă ocazie pentru a-mi da o lovitură mişelea?că. Ace?t individ va căuta întotdeauna ?â ?e răzbune pe mine pentru că l-am înfierat, îi recuno?c eu în?umi ace?t drept de repre?alii şi, prin urmare, mă voi feri ?ă-i pun la îndcmînă armele. Cînd ţara va avea nevoie de ?erviciile mele, mă va chema, aşa cum a făcut-o şi în cazul tău, dar ?ă caut ?ă mă impun ? Nu !
De la plecarea ta, Convorbirile au publicat două din ?cri?orile tale. Ultima, caie tratează de?pre Egalitate1, a fo?t reprodu?ă de Timpul; celelalte vor apărea în curînd. Sînt cerute! Pune mîna pe condei!
Faimoa?a noa?tră toamnă, eminamente propice **, ne păcăleşte. Mizerabila ?e la?ă gonită de o iarnă timpurie, în pagiba viilor noa?tre şi a lanurilor de porumb. A nin? în ultimele zile şi de atunci mi-am pu? paltonul numărul 3. în curînd blana!
Nimic deo?ebit în politică, afară numai de plimbările miniştrilor noştri în ?trăinătate pentru motive de ?ănătate! Regulă generală: cînd ţara e?te bolnavă, oamenii de ?tat ?e duc la băi.
Maric şi ginerele meu au pă?ă?lt Mirceştii pentru a ?e duce ?ă-şi ia reşedinţa de iarnă la laşi. Paulina e ca întotdeauna foarte ocupată, îţi
trimite multe ?alutări prieteneşti.
' ■
Al tău,
■
V. Alec?andri
*• ** în original, în limba română.
777
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
611
Bucureşti, marţi, [a. 6 octombrie i.881]1
Dragă,
Am ?o?it cu bine, deşi n-am închi? ochii toată noaptea, după obicei. Am ajun? la hotel Broft la 6 1/2 cea?uri, unde am gă?it odaie caldă.
Vecinul meu de odaie e?te Callimah-Catargiu care pleacă de?eară pentru Tupilaţi. Am luat ceaiul împreună. Sper că ?cri?oarea acea?ta o vei primi-o cînd te-i ?ui în tren ca ?ă duci copilele la Iaşi.
Vă ?ărut pe toate de o mie de ori.
V. Alec?andri
612
■
Bucureşti, 6 oct. 1881
Dragă, am primit ?cri?oarea matale şi m-am mâhnit că nu-ţi e?te prea bine. Mă tem că iar te-ai fi o?tenit cu trebile moşiei şi cu grijitul ca?ei. Aş pleca îndată aca?ă dacă a?primi banii de la Galaţi \, Am ?cri? lui Schwab 2 şi aştept banii pentru ca ?ă cumpăr bonuri. Pe urmă mă voi repezi la Galaţi ca ?ă ieu re?tul banilor. Am văzut a?tăzi pe madam Ghica foarte necăjită cu trebile familiei. Aşteaptă pe Ion Ghica zilele ace?te, apoi vor pleca împreună la Londra. Multe închinăciuni din parte-i. La hotel avem pe Zizin, Carp şi pe La?căr Catargiu. Vezi dar că nu ?înt ?ingur. Timpul ?-au ?tricat,, dar ?înt ?ănăto?.
Te ?ărut de o mie de ori,
V. Alec?andri
77%
613
Bucureşti, 8 oct, 1881
Dragă,
De ieri plouă cu cofa, prin urmare nu ie? din ca?ă, mai cu ?eamă că am de ?ocietate pe Papadopol-Callimah, pe Pi?ozki şi alţii. Aştept bani de la Galaţi1 ca ?ă cumpăr bonuri şi apoi îndată plec la Galaţi ca ?ă ieu re?tul şi ?ă mă întorc aca?ă. Aici toţi ?înt încredinţaţi ?ă ne ducem la Zanta2, în?ă cred că mai nimerit om face ca ?ă ?tăm iarna la Mirceşti, la gura ?obii, cu Gro?ana, Cuţa şi Gogu împrejurul no?tru.
Te ?ărut de o mie de ori.
V. Alec?andri
614
-
■
Bucureşti, 9 oct. 1881
Dragă,
A?tăzi dimineaţă, vineri, au ?o?it aice Callimah-Catargiu, împreună cu md. Gracia şi cu d-ra Eva * El mi-au adu? veşti bune de la Mirceşti, ce m-au bucurat. Pe la 1 1/2 oare mă duc la Cotroceni ca ?ă-mi ieu zioa bună de la regele şi de la regina. Mîini voi ?evîrşi cumpărarea bonurilor şi poimîini, duminică, am de gînd a pleca la Galaţi2, căci cerul ?-au curăţit de nori. Mi-e grabă ?ă ?cap de cheltuielile Bucureştiului ?ă mă întorc aca?ă lîngă babuşca şi * tontoloanei.
Te ?ărut de o mie de ori,
V. Alec?and.
ri
4 zile n-am putut ieşi din ca?ă din pricina ploilor care au căzut potop.
* Cuvînt nede?cifrat.
779
615
Bucureşti,  10 oct. 1881
î, ieri, vineri, au fo?t o zi frumoa?ă care ne-a făcut a crede că timpul ?e va îndrepta şi va ţinea măcar pană la ?fîrşitul lunei. Am profitat ca ?ă merg la Cotroceni, unde am şezut vro patru cea?uri cu regina. A?tăzi, ?îmbătă, ploaie cu cofa ! ... Nu mai e?te chip de ieşit. Cu toate ace?te, oi căuta -?ă ?fîrşe?c cu honurile pentru ca ?ă plec la Galaţi1. Banii au :?'6?it de vro trei zile aici, dar cumpărarea de bonuri, nu ?e face le?ne. Te ?fătuie?c ?ă nu vii în Bucureşti în timpul potopului ce domneşte, ci ?ă aştepţi-o telegramă de la mine, pentru .ca ?ă ne întîlnim la Galaţi.
Regina m-a întrebat de?pre mata şi au manife?tat dorinţa de-a veni cu noi la Zante 2.
Pi?ozki va pleca odată cu mine la Galaţi, poimîni, luni, dacă nu va naşte vro împiedicare.
Ţi-oi anunţa prin telegraf ziua plecărei mele. Sînt ?ănăto? şi te ?ărut de o nr'e de ori.
V. Alec?andri
616
.... -
Bucureşti, gioi, [între 11 şi 16 octombrie 1881]1
Dragă,
Ieri şi alaltăieri au plouat cu cofa, încît am fo?t ?ilit ?ă ?tau în ca?ă. Fiind în?ă invitat la ma?ă la Cotroceni, am luat o cupe şi m-am du? de m-am prezentat mamei regelui. Una la mînă.
A?tăzi timpul ?-au mai îmblînzit. Voi profita ca ?ă mă ocup de rochia matale şi de alte trebi a mele.
M-am întelnit la re?taurant cu Nabuco 2 şi cu femeia lui, care nu ştiu încotro ?ă deie cu capul, traiul fiind ?cump şi banii pe ?ponci . . . Amorul! ....
Păn-acum e ?acălie în Bucureşti.
Te ?ărut,
V. Alec?andri
780
617
Bucureşti, ?îmbătî
16 octombrie 188li1
Dragă,
Vremea ?-au îndreptat pe aice, în?ă e ?acălie mare în Bucureşti, căci ?ocietatea nu ?-au întor? încă din ?trăinătate şi nici teatrurile, nici adunările n-au început. Prin urmare, am de gînd a pleca la Galaţi unde te voi aştepta precum ne-am vorbit 2.
Nu vreau ?ă prelunge?c şederea mea aice fiind cheltuielile de la otel prea mari.
M -am de?făcut de Comitetul teatral3, am pu? lâ cale pentru congediul de la Senat şi tot Bucureştiul e?te încredinţat că merg ?ă petrec iarna la Zanta 4.
M-am întîlnit ieri cu Flore?cu şi cu prinţe?a Alina5, care ?-au întor? dintr-o mare primblare prin Italia. Au văzut pefrate-meu la Pari? şi l-au gă?it ve?el, ?ănăto? şi întinerit. Amîndoi m-au întrebat mult de?pre mata şi m-au în?ărcinat ?ă-ţi trimit amicii din parte-le.
Am căutat co?tiumuri la două, trei magazii, în?ă nu am gă?it încă nimica de gu?t. Voi mai umbla şi a?tăzi şi ?per că nu m-oi întoarce aca?ă cu măna goală.
Am ?cri? lui Sulzer ?ă-mi trimeată o parte de bani aice pentru ca ?ă cumpăr bonuri de Creditul fonciar care aduc 5 la ?ută. îndată ce oi termina şi acea?tă afacere voi pleca pentru ca ?ă ?cap de cheltuieli, căci, cu toată economia, nu pot ?ă cheltuie?c mai puţin de 50 franci pe zi. Ca ?ă-ţi faci o idee, ţi-oi ?pune că în ziua cînd am mîncat la Cotroceni6, fiind ploaie, vînt şi frig, am fo?t ?ilit a plăti 6 franci pe cea? unui lipovan pentru cupeu. Papadopol îţi ?ărută manile.
Te îmbrăţişez,
V. Alec?andri
781
I
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
618
Mirceşti, 17 octombrie 1881
-
Iubite Negruzzi,
M-am întor? de la Bucureşti a?eară şi am gă?it pe biroul meu o ?cri?oare a lui Ion Ghica, care mă întreabă dacă ?-au publicat în Convorbiri epi?tolele cele din urmă. Spre ră?pun?, te rog ?ă-i trimeţi numerile de la 1 augu?t, 1 ?ept. şi 1 oct. 1 şi ?ă urmezi înainte cu trimiterea numerilor viitoare la adre?a lui Ion Ghica: Londre? 77, Cornwall-Garden?.
Am văzut pe Maiore?cu pregătind un articol foarte curio? a?upra ?inuciderilor. Slavici lucrează o nuvelă . .. Eu ?per că de acum m-oi pune pe lucru ... dacă nu mă voi porni în ?trăinătate.
Te îmbrăţişez,
fi
V. Alec?andri
ii
CĂTRE GEORGE STERIADI
619
Mirceşti, 19 octombrie 1881
Mon cher Steriadi,
Voici la petite bluette 1 que j'ai ecrite, il y a dix-?ept an?. Pui??e-t-elle amu?er quelque?-un? de? lecteur? de votre journal!
L'hiver nou? a deja envoye ?a carte de vi?ite; je l'ai jetee au feu.
Tout â vou?,
B. Alec?andri
Mirceşti, 19 octombrie 1881
620
Iubite Steriadi,
Iată mica. pi<-?ă 1 pe care am ?cri?-o, ?int acum şapte?prezece ani. Fie ca ea ?ă di?treze pe unii dintre cititorii ziarului vo?tru !
Iarna ne-a trimi? deja cartea ei de vizită; am aruncat-o în foc.
Al dumitale,
V. Alec?mdi
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
'■
Mirceşti,   19 oct. 1881
Iubite La?caraki,
întoreîndu-mă ieri de la Bucureşti, am avut mulţemirii a gă?i pe biuroul meu ?cri?oarea ta din 4/16 şi în cămară un paneriu cu mere domneşti, încoronat de pere urieşe; îţi mulţume?c şi ca prietin, şi ca amator de fructe. Scri?oarea ta va lua loc între core?pondenţile mele cele mai intime, iar cît pentru mere şi pere, îmi promit ?ă le probez zilnic o drago?te de?tul de lacomă.
Mi-ai cerut o fotografie de-a lui Negri, în lip?a mea, Paulina au de?coperit una pe care ţi-o trimit aice alăturat. Fotograful din Iaşi va putea ?coate de pe ea un exemplar de mărime naturală.
Legendele de pe ?teagul romane?c din muzeul de la Dre?da ?-ar putea traduce franţuzeşte cu următorul:
„Vitejia dire aptă ?ă biruia?că Au courage loval la Victoire \"
%
„Prindea-te blago?lovenia,
Que la benediction t'accompagne !"
Mă bucur că ţi-au plăcut poezia ce am compu? pentru 10 Mai. Ea cuprinde în adevăr expre?ia vi?ului no?tru din tinereţe, realizat ?ub ochii noştri pe cînd ?întem ajunşi încărunţiţi. Mult ne-au favorat ?oarta pe acei care ne gă?im încă în picioare după atîte lupte furtunoa?e.
Cînd Cri?tof Columb au debarcat pe ţărmul Americii şi au aruncat privirea lui pe valurile oceanului nemărginit ce ?trăbătu?e, trebuie ?ă fi ?imţit aceeaş fală care o ?imţim noi a?tăzi, privind România ?chimbată dintr-un paşalîc în regat independent. Dar acea fală nu e?te de natură a nimici grija viitorului.
Ce vom face acum, că am ajun? ?tăpîni pe noi înşine, de capul no?tru?
Puternicii noştri vecini ne pânde?c cum pândeşte lupul o pradă ?igură; împrejurările politice a Europei ?înt a?tfel de încurcate că noi ne gă?im aproape de gura lupului, dar eu tot nu mă înfiorez.
Francezul zice: il y a un Dieu pour le? ivrogne? et pour le? amant?. El ar putea completa zicătoarea adăogînd: et pour la Roumanie. *
Negri zicea că Dumnezeu trezindu-?e într-o dimineaţă şi aruncînd ochii a?upra pămîntului, Moldova şi Valahia au fo?t cele întîi teri ce i ?-au arătat. De atunci, ochii dumnezeieşti ?tau pironiţi pe ele din cauza unui ?pa?m care-i opre?c de a ?e îndrepta în alte părţi şi iată pentru ce toate vi?urile noa?tre, fie cît de-deşănţate, ?e îndepline?c. Să ?perăm dar că ?pa?mul va continua încă multă vreme şi a?tfel vom ?capă de lupi pană vom creşte mai mari şi vom deveni mai tari.
Sărutare frăţea?că,
j
:     . -
V. Alec?andri
Complimente din partea ?oţiei mele. în curînd ţi-a trimite cîrlegi de vie.
Te rog ?ă-mi înapoiezi fotografia după ce vei obţinea o copie precum doreşti.
* Exi?tă un Dumnezeu pentru beţivi şi pentru îndrăgo?tiţi., pentru România (limba franceză).
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
621
. -  - '
■
20 octombrie 1881
... Am citit poeziile ce mi-aţi trimi?, le-am aflat bune şi vă ?fătuie?c a urma cu ?tudiul literaturii, fără în?ă de a-ţi face din poezie avere, căci, la noi în ţară poezia rimează cu ?ărăcia.
.....
■
[Va?ile Alec?andri]
CĂTRE ION GHICA
...
622
Mirceşti, 29 8' 1881
Cher vieux,
J'apprend? ton arrivee â Bucare?t. Or, pui?que tu e? revenu dan? la cara patria, n'aurai? tu pa? la velleite de venir voir ta fille â Miclaucheny? 1 Ce ?erait pour moi une excellente occa?ion de te happer au pa??age.
Ta derniere lettre ?e publie dan? le numero de? Convorbiri qui par ai tr a le 1 novembre 2. Toute? le? autre? ont deja păru et Negruzzi te le? a envoyiee? â ton adre??e, â Londre?. Je t'envoi? cette lettre par Mr Straje?co, mon cumătru, et je t'embra??e,
V. Alec?andri
Mirceşti, 29 oct. 1881
Iubite prietene,
Aflu că ai ?o?it la Bucureşti. Or, pentru că te-ai întor? în patria iubită, nu vei avea dorinţa ?ă vii ?ă vezi pe fiica ta la Miclăuşani? 1 Ar fi pentru mine o nimerită ocazie pentru a te înhăţa în trecere.
Ultima ta ?cri?oare ?e va publica în numărul din Convorbiri care va apărea la 1 noiembrie 2. Toate celalte au apărut deja şi Negruzzi ţi le-a -trimi? pe adre?a ta, la Londra. îţi trimit acea?tă ?cri?oare prin domnul Străje?cu, cumătrul* meu, şi te ?ărut,
V. Alec?andri
■
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
623
Mirceşti, 30 oct. 1881
Domnule Flore?cu,
Am primit chiar acum, din partea d-lui Augu?te Foure?, 1 Mibru maioral, membru al Societăţei pentru ?tudiul limbilor romane, o poezie ?cri?ă în dialectul lauraguai? 2 la Ca?tel-naudary (Aude). /
Ea fu?e?e de?tinată pentru Albumul macedo-român, în?ă nefiind terminată la timp, d-l Foure? au binevoit a mi-o comunica, ca expre?ia ?intimentelor ?ale afectuoa?e pentru noi.
Dacă gă?iţi că acea?tă poezie 3 ar putea afla loc în revi?ta •d-voa?tră, împreună cu traducerea ei în româneşte, cred că aţi face o mare mulţemire amicului no?tru de la Ca?tel-naudary.
Iată manu?cri?ul lui.
în orice caz, în?ă, vă rog ?ă mi-1 înapoiaţi cînd nu mai veţi avea trebuinţă de el.
Al d-voa?tră amic şi ?ervitor devotat,
V. Alec?andri
* în original, în limba română.
786
624
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, ?amedi, [p. 29 octombrie 1881]
:
Cher vieux,
Ayant renonce â Zante 1 pour cau?e de recolte de mai? manquee, j'ai pri me? quartier? d'hiver au coin de mon feu. C'e?t donc ici que j'attendrai ta vi?ite que je deşire arde-mment. Depui? ton depart pour l'Angleterre, tu me man-que? beaucoup, ?urtout quand je vai? â Bucare?t.
Je trouve Callimaki2 ridicule d'avoir refu?e Odobe?co3 comme ler ?ecretaire. Diable! que lui faut-il donc? On ne rencontre pa? de? Odobe?co 3 â tou? le? coin? de rue.
Je t'attend? le? bra? ouvert?. Pauline t'envoie ?e? meille-ure? amitie?.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, ?îmbătă, [p. 29 octombrie 1881
Iubite prietene,
Renunţînd la Zante1 din cauza recoltei de porumb pierdute, mi-am luat reşedinţa de iarnă la gura ?obei. Deci aici voi aştepta vizita ta pe care o dore?c arzător. De la plecarea ta în Anglia, îmi lip?eşti foarte mult, mai cu ?eamă cînd mă duc la Bucureşti.
îl gă?e?c ridicol pe Callimachi 2 refuzînd pe Odobe?cu 3 ca prim-?ecre-tar. La naiba! ce îi trebuie oare ? Odobeşti nu întîlneşti la orice colţ de ?tradă.
Te aştept cu braţele de?chi?e. Paulina îţi trimite cele mai bune amiciţii-
Al tău.
V. Alec?andri
787
CĂTRE LASCAR ROSETTI
625
Mirceşti, 9 noiem. 1881
Iubite La?caraki,
Soţia mea ţi-au promi? viţă de vie turcea?că, numită Ceau?u?um în limba lui Mahomet. Iată că-ţi trimite un pachet prin poştă, urîndu-ţi roadă îmbelşugată şi frumoa?ă.
Merile şi perile de la Răducăneni au făcut admirarea tuturor per?oanelor ce le-au văzut şi gu?tat, dar mai mult decît toţi le-am preţuit eu şi ca fructe de prima calitate, şi ca prezent amical.
Speram ?ă plec la Zanta 1, dar mă tem că voi rămânea pe iarnă la colţul ?obei de unde îţi trimit frăţeşti îmbrăţi-
?en.
V. Alec?andri
:     ■£
626
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
Mirceşti,   11 nov. 1881
Domnule Not. core?ft. etern,
Acceptînd invitaţionea ce aţi benevolit a-mi tramitte la benchetui ?ocietăţii ?ocial literaria „Junimea", mă nutre?c' cu ?peranţionea de a frequenta acel benchet, unde ?um ?ecur de a gă?i un nutriment mai ?ub?tanţiale.
Prin con?ecenţia fine?c ca şi d-voa?tră prin ?clamaţiu-nea ardente: Să trăia?că ! Cine ?
Din reşedinţemîntul Mirceşti.
în Brumariu, în zi cu brumă.
Sincer ?timător,
Vă?iliu Alec?andri
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
- •
627
'
Mirceşti,  1 dec. 1881
Iubite moş Pi?oi,
Am ?o?it ieri de la Bucureşti, unde m-am du? ca ?ă obţin de la Senat un concediu pe toată iarna. Paulina mi-au ?pu? că am primit cei două mii de franci ce ai împrumutat de la mine şi pe care mi i-ai trimi? prin şeful de ?taţie din Mirceşti. Conform dorinţii tale, Paulina au încredinţat ?inetul tău şefului care au trebuit ?ă şi-1 expeduia?că îndată. L-ai primit? Ră?punde-mi.
Dorindu-vă ?ănătate ?i voie bună, ?ărutăm pe Alec?an-drel.
V. Alec?andri
■ ;
-
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALlMAH
628
..........'.   ; .■ ..
Mirceşti, 2 dec. 1881
Mon cher ami, je vien? vou? charger d'une petite commi?-?ion, c'e?t de payer pour moi la note ci-jointe â Mr Staico-vici, 30 fr. 45 ct.
Ici j'ai trouve la neige et le trainage, mai? je n'abu?e ni de l'un, ni de l'autre, ayant pour regie de conduite le ?tătu quo aupre? de mon bureau et.non loin du poele. Pui??e-je en pro-"fiter pour accoucher de quelque cho?e qui fa??e plai?ir â me? ami?.
Et chez vou?, lâ-ba?? Comment va la politique? dan? quel etat ?ont le? rue?? Y-a-t-il quelque analogie entr'elle?? J'attend? votre repon?e et vou? donne une bonne poignee de main.
Vou? ?avez que je compt ?ur votre vi?ite.
Tout â toi,
V. Alec?andri
Mirceşti, 2 dec. 1881
Iubite prietene, vin ?â te încarc cu un comi?ion, acela de a plăti pentru mine nota alăturată d-lui Staicovici, 30 fr., 45 ct.
Aici am gă?it zăpadă şi mer? cu ?ania, dar nu abuzez nici de una, •nici de alta, avînd drept regulă de conduită ?tătu quo lîngă biroul meu şi nu departe de ?obă. Fie ?ă pot profita pentru a da naştere la ceva care ?ă facă plăcere prietenilor mei.
Şi pe la voi, pe acolo ? Cum merge politica ? în ce ?tare ?înt ?trăzile ? E?te vreo legătură între ele ? Aştept ră?pun?ul dumitale şi îţi dau o bună ?trîngere de mînă.
Ştii că mă bizui pe vizita dumitale.
Al tău,
V. Alec?andri
[CĂTRE WILLIAM BONAPARTE WYSE]
■
629
Bucare?t, 7 dec. 1881
Cher mon?ieur et confrere, 1
Mon ami, le Prince Ion Ghica, mini?tre plenipotentiaire de Roumanie â Londre?, etant de?ireux de connaître per?on-nellement l'eminent poete qui a exprime en ?i beaux ver?
790
?e? ?entiment? de ?ympathie pour notre pay?, je me fai? un vrai plai?ir de vou? le pre?enter, et je ?uiş heureux de pou-voir ain?i mettre en rapport deux homme? ?uperieur? qui ?ont fait? pour ?e comprendre et ?'e?timer. C'e?t la meilleure preuve d'affection enver? vou? de la part de votre tout devoue confrere et ami,
V. Alec?andri
Bucureşti, 7 dec.
1881
Iubite domn şi confrate
Prietenul meu, prinţul Ion Ghica, mini?tru plenipotenţiar al României la Londra, fiind dornic a cunoaşte per?onal pe eminentul poet care a exprimat în ver?uri atît de frumoa?e ?entimentele ?ale de ?impatie pentru ţara noa?tră, îmi fac o adevărată plăcere ?ă vi-1 prezint, şi ?înt fericit de a putea a?tfel ?ă pun în legătură doi oameni ?uperiori, care ?înt făcuţi pentru a ?e înţelege şi a ?e ?tima. E?te cea mai bună dovadă de afecţiune, faţă de dumneavoa?tră din partea devotatului confrate şi prieten.
-
CĂTRE I0SIF VULCAN
V. Alec?andri
■
Mirceşti, 8/20 dec. 1881
Domnul meu,
E?te adevărat că mi-am cerut concediu de la Senat pentru ca ?ă plec în ?trăinătate şi ?înt gata de a profita de el, în?ă pornirea mea e?te încă întîrziată de împrejurări ca?nice. Vă rog dar ?ă binevoiţi a urma cu trimiterea numerilor Fami-
-
630
791
Hei tot la Mirceşti. Eu din parte-mi voi avea de mare mulţemire a fi numărat între colaboratorii foaiei ce redactaţi şi voi trimite în curînd ceva, precum doriţi, pentru numărul prim.
Primiţi, domnul meu, încredinţarea deo?ebitei mele con?ideraţii,
V. Alec?andri
CĂTRE ION GHICA
■
■
631
■
Mirceşti, 10/22 dec. 1881
Mon cher vieux,
E?t-tu arrive â bon port ? A?-tu vu mon frere â Pari? et le temp? t'a-t-il permi? d'aller rue Boileau? Repond?^ mai? avânt tout ra??ure-moi ?ur la bronchite, car tu a? du l'avoir pour compagne de voyage, etant parti de Bucare?t par un froid de plu?ieur? degre?.
Je ?uiş re?te apre? ton depart encore quelque? jour? dan? la capitale du jeune royaume, afin d'e??ayer de faire admettre mon malheureux frere ?ur la li?te de? agent? de change. Je me ?uiş convaincu plu? que jamai? qu'en Roumanie il n'y - avait pa? de place au ?oleil pour le? Alec?andri, ni meme pour leur? enfant?. Soit; je ne me plain? pa?, mai? je con?tante un fait. Mon frere re?te abandonne dan? le? rue? de Pari?, tarir di? que, avec ?on intelhgence et ?a connai??ance de? affai-re?.il pourrait etre utile â ?on pay?. Mon gendre e?t egale-ment mi? â l'index pour le double crime de ?'appeler Catargi et d'avoir epou?e la fille d'Alec?andri. C'e?t parfait. Mai? parlon? d'autre cho?e.
I
Tu connai? le? di?cu??ion? de no? Chambre?, car tu e? condamne â le? lire, bon gre mal gre, tu connai? au??i la brochure de Callimaki-Catargi 1. On a cherche â lui donner une trop grande importance, et on ne parle de rien moin? que de mettre ?ou? jugenrent l'ex-mini?tre plenipotentiaire qui e?t tombe d'une facon ?i bru?que.
Je croi?, pour ma part, que nou? a??i?teron? aux couche? de la montagne de La Fontaine.
Le Theâtre ?emble etre devenu la propriete de Ventura. On n'y joue que du Ventura, et l'Independance e?t dan? la jubilation. Ce ?oir on va ?ervir au public la platitude de Pe?te Dunăre pour faire ?uite au Cămătarul etc. Le Hatman Dra-gan de Dame y pa??era au??i, car il faut bien que tou? le? garcon? de la boutique debitent leur? marchandi?e?.
J'ai obtenu mon conge dan? l'e?poir de pouvoir trava-iller ceţ hiver .. . Hela? ! mon cher vieux, ma plume e?t deve-nue retive de facon â me de?e?perer... Pa? la moindre idee !. .. Impo??ible d'accoucher d'une ?trophe. Serai?-je fini? Cela m'inquiete au point de perdre courage .. Si j'e??ayai? de faire de la politique ou de ?cier du boi?? Non, cela me fati-guerait et m'acheverait tout â fait. Je prefere me livrer au dolce farniente et attendre l'in?piration.
Cette gueu?e m'a ?ouvent fait de? infidelite?, mai? elle finit toujour? par revenir au bercail. Ah, ?i jamai? je la puni?, quel viol!
Nou? joui??on? d'un hiver qui n'e?t pa? tre? rigoureux ju?qu'â pre?ent. Le thermometre varie entre 0 et ?ix degre?; il ?e maintient plutot â zero, afin d'etre au niveau de quel-que?-un? de no? grand? politique?. Quel vil flatteur !
Mărie et Demetre ?ont parti? pour le? bord? de la Medi-terranee. Il? m'ont ecrit de Veni?e une lettre pleine d'excla-mation? enthou?ia?te?. Allon?! C'e?t autant de pri? ?ur Monaco. 2
■ Pauline e?perait te voir avânt ton depart du pay?. Mai? pui?que tu a? du partir precipitamment, elle m'a fait prome-ttre d'aller te retrouver â Londre?. Tu comprend? ?i je me ?uiş fait prier !
Tout â toi.
V. Alec?andri
792
793
Mirceşti, 10/22 dec. 1881
Dragul meu,
Ai ajun? cu bine la de?tinaţie? Ai văzut pe fratele meu la Pari? şi timpul ţi-a îngăduit ?ă mergi în ?trada Boileau? Ră?punde, dar înainte de toate linişteşte-mă cu privire la bronşita ta, căci trebuie ?ă o fi avut drept tovarăşă de călătorie, deoarece ai plecat din Bucureşti pe un frig de mai multe grade.
După plecarea ta, am răma? cîteva zile în capitala tînărului regat, pentru a încerca ?ă fac ?ă fie admi? bietul meu frate pe li?ta agenţilor de ?chimb. M-am convin? mai mult ca oricînd că în România nu e?te loc ?ub ?oare pentru fraţii Alec?andri şi nici pentru copiii lor. Fie; nu mă plîng, dar con?tat un fapt. Fratele meu rămîne pără?it pe ?trăzile Pari?ului, în timp ce, cu inteligenţa şi cunoştinţele ?ale în afaceri, ar putea ?ă fie folo?itor ţării. Ginerele meu e?te de a?emenea pu? la index pentru dubla crimă de a ?e numi Catargiu şi de a ?e fi că?ătorit cu fiica lui Alec?andri. E?te perfect. Dar ?ă vorbim de?pre altceva.
Cunoşti di?cuţiile Camerelor noa?tre, căci eşti condamnat ?ă le citeşti, cu ?au fără voie, cunoşti de a?emenea broşura lui Callimachi-Catargi 1. S-a încercat ?ă i ?e dea o prea mare importanţă şi ?e vorbeşte nici mai mult, nici mai puţin decît de darea în judecată a fo?tului mini?tru plenipotenţiar, care a căzut într-un chip aşa de neaşteptat.
Eu, unul, cred că ne vom afla în faţa muntelui care naşte, al lui La Fontaine.
Teatrul pare ?ă fi devenit proprietatea lui Ventura. Nu ?e joacă decît din Ventura, şi VIndependance e?te încîntată. A?tă-?eară va fi ?ervită publicului platitudinea Pe?te Dunăre ca urmare la Cămătarul etc. Hatmanul Dragan al lui Dama va trece de a?emenea la rînd, căci trebuie neapărat ca toţi băieţii dughenii ?ă-şi de?facă marfa.
Am obţinut concediul cu ?peranţa de a putea lucra iarna acea?ta . . . Vai! dragul meu, condeiul mi-a devenit atît de îndărătnic că mă aduce la de?perare .. . Nici cea mai mică idee! . . . Impo?ibil ?ă ?cot o ?trofă. Sînt oare ?fîrşit ? Acea?ta mă îngrijorează pînă la a-mi pierde curajul . . . Dacă aş încerca ?ă fac politică ?au ?ă tai lemne ? Nu, acea?ta m-ar obo?i şi m-ar da gata. Prefer ?ă mă dedau unei dolce farniente şi ?ă aştept in?piraţia.
Acea?tă ticăloa?ă m-a înşelat de?eori, dar a terminat întotdeauna prin a ?e întoarce la cuib. Ah, dacă o voi pedep?i vreodată, ce viol!
Ne bucurăm de o iarnă care pînă acum nu e?te prea a?pră. Termometrul variază între 0 şi şa?e grade; ?e menţine mai mult la zero pentru ?. fi la nivelul unora dintre marii noştri politicieni. Ce linguşitor jo?nic!
Mărie şi Dimitrie au plecat pe coa?ta Mediteranei. Mi-au ?cri? de la Veneţia o ?cri?oare plină de exclamaţii entuzi?a?te. De! Cel puţin cu atîta .?-au ale? după Monaco 2.
Paulina ?pera ?ă te vadă înaintea plecării tale din ţară. Dar pentru că a trebuit ?ă pleci pe neaşteptate, m-a făcut ?ă-i făgăduie?c că vom merge ?ă te regă?im la Londra. Bănuieşti şi tu cît m-am lă?at rugat!
Al tău,
V. Alec?andri
632
Ja??i, 26 dec. [?.n.] 1881
Mon cher vieux,
Je recoi? ta lettre â Ja??i, ouje ?uiş venu avec ma femme pour re?ter une quinzaine de jour? aupre? de? enfant?, ju?qu'au retour de ma fille et de mon gendre. Tu ?ai? qu'il? ?ont par-ti? pour aller tenter un peu la fortune â Monaco 1 et pour ?e rendre en?uite â Pari?. Dame fortune leur ayant montre le?. dent?, il? ?e con?olent actuellement de leur? deboire? au ?ein de? merveille? pari?ienne?; mai? leur ?ejour ne ?e pro-longera pa? au-delâ de la fin du moi? de decembre, car je le? ?oupşonne de compter beaucoup ?ur le Va?iliatique pour regarnir legerement leur boui?e efflanquee.
Tu ne t'amu?e? pa? follement â Londre?, je le croi?, tu e? trop ?eul ... et ?i le voi?inage que nou? revon? pouvait jamai? ?e reali?er, il nou? chau??erait tou? deux admirable-ment . .., mai? ?e reali?era-t-il? j'ai tout lieu de ne pa? l'e?-perer, quand meme je me remuerai, comme tu me le con?eil-le?.
J'ai deja e??aye une foi?, une ?eule, de parler en haut lieu au ?ujet d'une affaire qui m'intere??ait, ... et, malgre le? prome??e? formelle? qui me furent donnee?, j'ai remporte
794
795
une ve?te de? plu? ?oignee?. Cela m'a ?ervi de leton pour l'avenir.
Anicoutza Pope?co, que j'ai vue ici, m'a confirme tout ce que tu m'eeri? au ?ujet du theâtre. Di?location complete malgre le? pretendu? ?ucce? dont parle l'Independance roumaine ... Ca ira encore tant que 9a pourra, c'e?t â dire clo-pin-clopant, et pui? effondrement de fond en comble et, enfin, la direction tombera au main? de Pa?caly et Ventura,2 entrepreneur? patente? de? plai?ir? public? de la capitale, et le tour ?era-fait! Grand bien leur fa??e, je m'en ...
Nou? joui??on? ici d'un temp? ?plendide, au point que je ne regrette nullement de n'avoir pa? ete chercher un climat plu? doux ailleur?. Pourvu qu'il dure ju?qu'au moi? de mai, apre? quoi je permet? â l'hiver de venir montrer ?on nez.
Pen?e?-tu venir pre?ider 1'Academie? J'en ?erai enchante pour une foule de rai?on?.
Pauline ?e promet d'apprendre la recette du pilaf au nohut, afin de nou? en regaler â notre premiere rencontre. On ,1'a a??uree que tu avai? une veritable pa??ion pour ce plat turc.
Je ?uiş tre? heureux d'apprendre que notre gracieu?e amie Mărie C, 3 allait beaucoup mieux, quand tu lui ecri-ra? rapelle-moi â ?on bon ?ouvenir.
Dan? cinq jour?, la Nouvelle annee ! Nou? te la ?ouhai-ton? bonne et heureu?e.
Tout â toi,
V. Alec?andri
■
Voici l'adre??e demardee: Madame Planteau
Villa Allai? 78, rue Boileau
.... .
■ ■   ■ . - :
...... . .
Iaşi, 26 dec. [?.n.] 1881
...
Iubite prietene,
Prime?c ?cri?oarea ta la Iaşi, unde am venit cu ?oţia mea pentru a ?ta cinci?prezece zile lîngă copii, pînă la reîntoarcerea fiicei mele şi a ginerului meu. Ştii că au plecat pentru a-şi încerca norocul la Monaco 1 şi pentru a
796
?e duce apoi la Pari?. Norocul arătîndu-le colţii, ei ?e con?olează acum de necazul lor în ?înul minunăţiilor pariziene; dar şederea lor nu ?e va prelungi dincolo de ?fîrşitul lunii decembrie, căci îi bănuie?c că ?e bizuie mult pe Va?iliatic pentru a-şi umple puţin pungile lor ?ecătuite.
Nu te prea di?trezi nebuneşte la Londra, o cred, eşti prea ?ingur şi dacă vecinătatea pe care o vi?ăm va putea vreodată ?ă ?e realizeze, ni ?-ar potrivi la amîndoi de minune . . ., dar ?e va realiza ea? am tot dreptul ?ă nu o nădăjduie?c, chiar dacă mă voi mişca, aşa cum mă ?fătuieşti.
Am încercat deja o dată, una ?ingură, ?ă vorbe?c undeva ?u? în legătură cu o afacere care mă intere?a ... Şi, cu toate făgăduielile ?igure care mi-au fo?t date, m-am ale? cu o mare nereuşită. Acea?ta mi-a ?ervit pentru viitor.
Anicuţa Pope?cu, pe care am văzut-o aici, mi-a confirmat tot ceea ce mi-ai ?cri? de?pre teatru. Di?locarea completă în ciuda ?ucce?elor de?pre care vorbeşte l'Independance roumaine . .. Acea?ta va merge cît ?e va mai putea, adică şontîc-şontîc, şi apoi .prăbuşiri de ?u? pînă jo?, şi, în ?fîrşit, ■direcţia va cădea în mîinile lui Pa?caly şi Ventura 2, antreprenori patentaţi ai plăcerilor publice ale capitalei, şi păcăleala e?te gata! Să le fie de bine, puţin îmi pa?ă!
Ne bucurăm aici de un timp minunat, într-atît încît nu regret deloc de a nu mă fi du? ?ă caut un climat mai dulce în altă parte. Numai de ar dura pînă în luna mai, după care îngădui iernii ?ă vină ?ă-şi arate na?ul.
Socoteşti ?ă vii ?ă prezidezi Academia? Aş fi încîntat pentru o mulţime de motive.
Paulina şi-a făgăduit ?ă înveţe reţeta pilafului * cu năut ** pentru a ni-1 ?ervi la prima noa?tră întîlnire. A fo?t a?igurată că tu ai o adevărată pa?iune pentru acea?tă mîncare turcea?că.
Sînt foarte fericit că graţioa?a noa?tră prietenă Măria C 3. mergea mult mai bine, cînd îi vei ?crie aminteşte-i de mine.
Pe?te cinci zile, Anul nou! Ţi-1 dorim bun şi fericit.
Al tău,
-
Iată adre?a cerută:
Madame Planteau Villa Allai?  78, rue Boileau
V. Alec?andri
■ ■
■
■'- * în original, în limba română.
•..** în original, în limba română cu ortografie franceză.
797
633
Mon cher vieux,
Mirceşti, 17/29 dec. 1881
Bronchite â Londre?, bronchite â Mirceşti, bronchite? partout! Voici pour commencer le bulletin de l'hygiene publi-que. Depui? une dizaine de jour? et autant de nuit?, je ţou??e et je crache comme ?i je n'avai? pa? autre cho?e â faire, et Pauline, en femme ?oumi?e, croit devoir me tenire compagne, de ?orte que nou? executon? de? douo? a??ez reu??i?. C'e?t parfait comme en?emble, mai? diablement defectueux comme ?oio?. De lâ, une e?pece de ?pleen qui m'envahit progre??i-vement et me rend de plu? en plu?, in?en?ible aux charme? de Mirceşti. La ?olitude me pe?e et la vue de? champ? cou-vert? de neige me produit une cert i ine horripilation inconnue ju?qu'â ce jour; â quoi attribuer cet etat inquiettant? A ma bronchite d'abord et en?uitc ct ?urtout au manque ab?olu de di?po?ition pour le travail, impo??ible, cher vieux, d'accoucher de moindre quatrain, quelque mediocre qu'il ?oit ... C'e?t de?olant, car, apre? tout, qu'e?t ce qu'un poete qui ne peut plu? fair de ver?? un prote?tant qui ne prote?te pa?, un avocat empeche de la langue, un fondateur de dy-na?ti qui ne fai pa? d'enfant?!
Tu me parle? dan? ta lettre de? bou?tifaille? britanique? â l'occa?ion du Chri?tma?, mai? rappelle-toi le proverbe de notre peuple: Crăciun ?ătul. En deux mot? le roumain a ?u exprimer le nombre incommen?urable d'indige?tion? occa-?ionnee? par le? fete? de Noel, dan? toute la chretiente. Pauline, en veritable ga?podina de l'ancien regime, e?t forte occupee de l'ameubli??ement * de la Cămara, et ma foi?, elle e?t parvenue â donner â cette piece l'importance et l'a?pect d'un veritable mu?ee: ?ur le? premier? plân? une
* Cuvîntul ameubli??ement ni ?e pare nepotrivit ca ?en?, el în?emnînd tran?formarea unor bunuri imobile în mobile pentru un partaj; în agricultură e?te folo?it cu ?en? de afinat, afînarea pămîntului. Cuvîntul ameu-blement core?punde mai mult cu ideea de garni?ire a cămării cu bunătăţi.
798
rangee d'a??iette? cu răcituri, plu? ou moin? â l'ail; ?ur le ?econd plan une pyramide de poitrine? d'oie?, de?tinee? â etre fumee?; ?ur la troi?ieme place de? ta? de ?auci??on?, arrangee? en ordre comme le? cordage? de? navir? ... ; en fin, dan? le fond, un formidable alignement de jambon? qui doivent faire concurance â ceux d'York ... C'e?t curieux â voir, un gourmand dirait que c'e?t ?plendide! Mai? au??i, pour arriver â ce re?ultat arti?tique, quel? holocau?te? de volatile? ! quelle? hecatombe? de compagnon? de St. Antoine ! Pendant troi? jour? l'air a retenti de cri? de?e?pere? d'oie? vouee? au ?acrifice, et de prote?tation aigue? de la race porcine. Ventura en aurait fait autant â leur place. Et main-tenent, gar aux mou??afiri ! Pauline le? attend du pied ferme pour juger de la capacite de leur? e?tomac?, car elle ne peut, hela?, compter ?ur la mienne. En ma qualite de petit man-geur, elle a trouve que mon enthou?ia?me a ete un peu tiede en pre?ence de ?e? chef? d'oeuvre, au??i regrette-t-elle ?ince-rement notre vieux Kneaz qui venait d'ordinaire pa??er avec nou? le? fete? de Noel. Voilâ un appreciateur, mai? par combien d'indige?tion il a du pa??er pour meriter cette haute reputation! Toi, tu n'e? fort que ?ur l'article de? piftie?, et Pauline me demande ?i elle ne pourrait t'en envbyer quelque? a??iette? â Londre?? J'ai beaucoup de peine â l'a??u-rer que la cho?e e?t peu pratique et meme impraticable.
Oui, mon cher vieux, tu a? parfaitement rai?on de dire que nou? pa??erion? en?emble de? fete? bien joyeu?e? ?i nou? etion? voi?in?, mai? le voi?inage que tu en reve n'entre pa? dan? le? combinai?on? de? hautc? region?, il nc ?e reali?era j ;mai?, â mon avi?. o? homme? d'etat ?ont de l'ecole de Platon, qui voulait couronner le? poete? et le? mettre â la porte de ?a Republique. En fait de couronne? on m'en a ?ervi plu? que je n'en ai merite; en con?equence me croire tre? heureux de n'avoir pa? encore ete cha??e hor? du pay?.
L'affaire Callimachi-Catargi 1 a pri? de? proportion? in-croyable?. Blâme contre lui â la Chambre, blâme au Senat, haro ?ur toute la ligne et pour comble mi?e en accu?ation ... hela?, mai? voilâ une brochure dont l'impre??ion lui coute cher. Faut de la celebrite, pa? trop n'en faut, ?urtout â ce prix ...
Le dernier numero de? Convorbiri contient ta derniere lettre,2 l'a? tu recu? On en demande de? nouvelle?. C'e?t
pourquoi j'ai fait de? voeux pour que tu termine au plu?-tot te? memoire? politique?, et que tu aie? enfin, le loi?ir de pui?er dan? la tienne (de memoire) (?ic) de? ecrît? plu? inte-rre??ant? et dont la publication n'offre aucun? inconvenient.
Sur ce, je te ?ouhaite de? fete? heureu?e? et bien portan-te?. Miile bonne? amitie? de la part de Pauline, et un bon poignee de main? de ma part.
V. Alec?andri
Mărie a livre un grand combat a. Monaco. 3
Deception cruelle ! La martingale a ?aute!
Pour ?'en con?oler elle a entraine ?on mari â Pari?.
Mirceşti, 17/29 dec. 1881
Iubite prietene,
Bronşită la Londra, bronşită la Mirceşti, bronşite pe?te tot. Iată, pentru a începe, buletinul higienii publice. De zece zile şi tot atîtea nopţi, tuşe?c şi ?cuip ca şi cum nu aş avea altceva de făcut, şi Paulina, ca o ?oţie ?upu?ă, crede că trebuie ?ă-mi ţină companie, a?tfel încît executăm nişte duo-uri de?tul de izbutite. E?te foarte bine ca an?amblu, dar al naibii de defectuo? ca ?olo. De aici, un fel de ?pleen, care mă cuprinde pe încetul şi mă face din ce în ce ne?imţitor faţă de farmecele Mirceştilor. Singurătatea mă apa?ă şi vederea cîmpurilor acoperite de zăpadă îmi produce o oarecare enervare necuno?cută pînă în ziua de azi; de unde vine acea?tă ?tare de nelinişte ? Mai întîi de la bronşita mea şi apoi, şi mai cu ?eamă, de la totala lip?ă de di?poziţie pentru lucru, cu neputinţă, prietene, ?ă dau naştere unui catren oricît de ?lab ar fi ... E?te jalnic, căci, pînă la urmă, ce în?emnează un poet care nu mai poate face ver?uri ? un prote?tant care nu prote?tează, un avocat împiedicat la limbă, un fondator de dina?tie care  nu  face  copii I
îmi vorbeşti în ?cri?oarea ta de?pre zaiafeturile britanice cu ocazia Crăciunului*, dar adu-ţi aminte zicătoarea poporului no?tru: Crăciun ?ătul **. în două cuvinte românul a ştiut ?ă exprime numărul ne?fîrşit de indige?tii datorate ?ărbătorilor de Crăciun, în toată creştinătatea.' Pau-
* în original, în limba engleză. ** în original, în limba română.
■
lina, ca o adevărată go?podină * din vechiul regim, e?te foarte ocupată cu garni?irea cămării** şi, ce-i drept, a izbutit a da ace?tei încăperi importanţa şi înfăţişarea unui adevărat muzeu: în primele locuri, un rînd de farfurii cu răcituri *** mai mult ?au mai puţin u?turoiate; pe planul al doilea, o piramidă de piepturi de gî?că ?ortite ?ă fie afumate; pe locul al treilea, grămezi de cîrnaţi, aşezaţi în ordine ca parîmele corăbiilor; în ?fîrşit, în fund, o foarte mare aliniere de şunci care trebuie ?ă facă concurenţă celor de York . .. E?te curio? de văzut, un pofticio? ar ?pune că e?te minunat. Dar şi pentru a ajunge la ace?t rezultat arti?tic, cîte jertfe de pă?ări! cîte măceluri de tovarăşii Sfîntului Anton! Timp de trei zile aerul a ră?unat de ţipetele di?perate ale gîştelor ?ortite ?acrificiului, şi de prote?tele a?cuţite ale ra?ei porcine. Ventura ar fi făcut la fel în locul lor. Şi acum, atenţie la mu?afiri****] Paulina îi aşteaptă hotărîtă pentru a mă?ura capacitatea ?tomacurilor lor, căci, vai, ea nu ?e poate bizui pe a mea. în calitatea mea de nemîncăcio?, a gă?it că entuzia?mul meu faţă de capodoperele ?ale a fo?t abia călduţ, de aceea îi pare rău cu adevărat de bătrînul no?tru cneaz care venea, de obicei, ?ă petreacă cu noi ?ărbătorile Crăciunului. Iată un preţuitor, dar prin cîte indige?tii a trebuit ?ă treacă pentru a merita acea?tă înaltă faimă! Tu, tu nu eşti forte decît la articolul piftii ***** şi Paulina mă întreabă dacă nu ar putea ?ă-ţi trimită cîteva farfurii la Londra ? îmi e?te foarte greu ?ă o a?igur că lucrul e?te foarte puţin practic şi chiar de nefăcut.
Da, iubite prietene, ai tot dreptul ?ă ?pui că am petrece împreună ?ărbători foarte ve?ele dacă am fi vecini, dar vecinătatea la care vi?ezi, nu intră în combinaţiile celor de ?u?, nu ?e va îndeplini niciodată, după părerea mea. Oamenii noştri de ?tat ?int din şcoala lui Platon care vroia ?ă încunune pe poeţi şi ?ă-i dea afară din Republica ?a. Cît de?pre coroane mi ?-au ?ervit mai multe decît meritam; prin urmare, ?ă mă cred foarte fericit de a nu fi fo?t încă gonit dinţară. ••>,
Afacerea Callimachi-Catargi 1 a luat proporţii de necrezut. Vot-de-blam împotriva lui la Cameră, vot-de-blam la Senat, indignare pe toată linia şi pe dea?upra punere ?ub acuzare ... vai, dar iată o broşură a cărei tipărire îl co?tă ?cump. Trebuie celebritate, dar nici prea multă nu trebuie, mai cu ?eamă la preţul ace?ta. ' *
Ultimul număr din Convorbiri conţine ultima ta ?cri?oare2, l-ai primit ? Se cer altele noi. Iată pentru ce am făcut urarea ca ?ă termini cît mai
■*** în original, în limba română. ' —
**■ ***** în original, în limba română cu ortografie franceză.
repede memoriile tale politice şi ca ?ă ai, in ?fîrşit, răgazul ?ă ?cotoceşti în a ta (memorie) (?ic) ?crieri mult mai intere?ante şi a căror publicare ?ă nu ofere nici o greutate.
Cu acea?ta, îţi dore?c ?ărbători fericite şi ?ănătoa?e. Mii de amiciţii din partea Paulinei, şi o bună ?trîngere de mînă din partea mea.
V. Alec?andri
Mărie a dat o mare bătălie la Monaco3. Crudă decepţie! Martingala * ?a a căzut! Pentru a ?e mîngîia a tîrît pe ?oţul ?ău la Pari?.
CĂTRE REGINA ELISABETA
634
Mirceşti, 19 dec. 81
Madame,
Je vien? d'avoir l'honneur de recevoir â Tîn?tant-meme la lettre de votre Maje?te et. je m'empre??e d'y repondre immediatement ?elon ?on deşir.
Et d'abord, je ne pui? m'empecher d'exprimer â Votre Maje?te ma ?incere admiration pour l'abondance de ?e? creation?, pour ?a prodigieu?e facilite de travail et pour la beaute de ?e? tableaux poetique?. Vou? ecrivez non avec de l'encre mai? avec de? couleur? vive?, votre encrier e?t une palette, votie plume un penceau de grande fine??e.
Que votre Maje?te profitte donc de ce mouvement a?cen-?ionnel de ?on talent pour enrichir ?on ecrin litteraire, mai? qu'Elle me permette au??i de La prier de menager ?a precie-u?e ?ânte.
„Je travaille un peu trop et je ?ouffre p[ou]r travailler". Ce? ?ont le? propre? parole? de Votre Maje?te. Elle? m'ont
* Si?tem de joc care pare ?ă a?igure un cîştig mărind progre?iv
miza.
802
fait reflechir, non ?an? inquietude, aux con?equence? que cette ?ouffrance pourrait amener. Au??i je demende en grâce â la Reine-Poete de travailler un peu moin?, afin de ne plu? ?ouffrir en travaillant. II ne faut pa? que l'arbre ?'epui?e â donner tou? ?e? fruit? â la foi?, car la nature I'a de?tine â produire pendent une longue ?erie d'annee?, il ne faut pa? egalement que vou? arriviez, â force d'une trop grande ten-?ion de vo? faculte? â la la??itude improductive dont je ?ouffre moi-meme actuellement.
Votre Maje?te e?compterait ain?i l'avenir et ?e priverait de? immen?e? ?ati?faction? qu'Elle trouve â ?e? traveaux litteraire?.
Vou? ete? jeune encore et deja en renom; vou? avez bravement, ?pontanement, gagne â la pointe de votre plume le droit d'etre vou?-meme, en dehor? meme du trone; la gloire vou? a ouvert ?e? bra? ?an? ?e faire prier; il e?t temp? que votre Maje?te pen?e â ajouter aux pen?ee? ingenieu?e? de ?e? album? quelque maxime en faveur de la ?ânte, ce vrai tre?or de la vie.
L'Empereur Napoleon m'a dit un jour cette grande veri-te: „Pour bien ?ervir ?on pay?, il faut etre bien portant!"
Mai? je crain? fort de precher dan? le de?ert car je ?ai? combien peu on re?i?te â la voix du geni invi?ible qui vou? montre l'hori?ont illumine de rayon? ebloui??ant?, on ?'elance en avânt, toujour? en avânt, au ri?que meme de ?uccomber au bout de la carriere. Je ferme donc la bouche du mentor inoportun pour repondre au que?tion? que votre Maje?te m'a fait l'honneur de m'adre??er.
Le ?ujet de la balade que vou? venez de terminer e?t parfaitement concu et je ne doute pa? qu'il ?oit encore mieux trăite. Le rythme choi?i e?t le plu? approprie â ce genre de poe?ie, etant celui de? chan?on? populaire?. La ?cene ?e pa??e aux bord? du lac Yalpeou appele Yalpoug par le? Ru??e?, et qui ce trouve en Be??arabie. Le Tătar appartient â la familie de Mirza. Quant au nom de doudouye, je le trouve fort harmonieux pui?que on le donne chez nou? aux gracieu?e? petite? fille? que l'on aime bien; mai? je ne me rend? pa? bien compte de ?a re?onnance dan? une poe?ie ecrite en langue allemande. Votre Maje?te ?eule peut etre juge competent dan? cette que?tion.
C'e?t la premiere ballade, ?i je ne me trompe, que vou? avez compo?ee, elle excite.au plu? :haut degre ma curio?ite, etant convaincu. d'avance - qu'elle coritieht de magnifique? de?cription? de? lieux ou la ?cene ?e.pa??e, de la cour?e du cheval qui emporte Doudouye, de la mort de l'heroine qui ?e ?acrifie pour ?auver ?on amant et de l'effet fanta?tique produit par le? vapeur? du lac en ?'elevant ?ur le di?que de la lune etc . .. etc.
La legende du Frere et de la ?oeur e?t de? plu? emouvan-te?; elle ?e preterait admirablement â un drame en ver?, mai? ?ou? quelque? forme qu'elle ?orte de la plume de votre Maje?te, elle portera le cachet d'un morceau de haut litte-rature.
Sa ?ituation dramatique comporte de? etude? p?ychi-que'? d'un ordre ?uperieur que vou? ?aurez aborder et faire valoir, en poete-philo?ophe, ou mieux encore, en philo?ophe-pbete. Je ?uiş ?ur du ?ucce? et ne fai? pa? de compliment anticipe, car je connai? la magie de votre plume, mai? que votre Maje?te me permette d'ajouter: pa? de hâte, pa? de fatigue, pa? de ?ouffrence. Allon?, voilâ que je redevien? ennuyeux, je me tai?.
Le drame de la Legende a lieu dan? le Boudjac de la Be??arabie, anciennement habite par le? Tartar? ?ou? la domination du Khan Gherai.
Le? mona?tere? fonde? par le? deux malheureux frere? ?ont ceux de Moldovitza et de Voronetz, ?itue? en Bucovine. Je donner-ai? par con?equent tre? volontiere le nom de Moldovitza â la jeune fille et celui de Voron â ?on frere, ce? nom? etant d'ailleur? eminement roumain?.
D'apre? le? tradition? le? deux enfant? ont ete ravi? par une horde de Ţatar?, â l'âge le plu? tendre, dan? un de? fau-bourg? de Suceava, ver? le 16e ?iecle. Il? ont ete eleve?, comme e?clave?, elle dan? le harem de Khan Gherai, ?ou? la ?urveillance de Fethma, ?a favorite, et lui parmi ?e? homme? d'arme?. En ayancant en age le jeune homme devient un de? plu? illu?tre? guerrier? de la tribu, il ?'eprand de Moldovitza qu'il entrevoit un jour â la fenetre grille du ?eraîl, et il demande ?a main â Gherai, celui-ci la lui accorde pour recompen?er le? beaux fait? d'arme? accompli? par ?on e?clave favorit ?ur le? Ru??e?. Le mariage a lieu en grande pompe, et, lor?que le? nouveaux epoux ?e trouvent ?eul? dan? la
804
chambre nupţiale, il ?e reconnai??ent frere et ?oe- r â la ?uite de? ?ouvenir? d'enfance qu'il? evoquent. Scene d'attendri?-?ement, ?cene d'amour, ?cene de de?e?poir et d'horeur!
Cette revelation inatendu le? force â dire adieu au monde; il? endo??ent l'habit monacal et vont fonder, dan? leur pay?, le? deux couvent? de Moldovitza et de Voronetz, que ?epare une montagne couverte de fdret? vierge?. Elle devient la ?uperieure, ?ou? le i om de Veniamina, lui ?taretz, ?ou? celui de Pai??ie, et il? expirent le meme jour ?an? ?'etre jamai? revu?. Leur? âme? ?ont portee? au ciel ?ur l'aile d'un ange. iţm & la grande ?ati?faction de? lecteur? de la legende.
Je. croi?, Madame, avoir repondu â toute? le? que?tion? de votre Maje?te. Si pourtant Elle avait be?oin de quelque? nouvelle? notice?, je l'a prie de me cori?iderer entierement â: ?e? ordre?. Le jour ou Votre Maje?te daignera m'annoncer qu'elle a termine ce beau poeme,, je cfiefăi-avec enthou?ia?-me: „Vive notre gracieu?e ?ouveraine, Garriren-:Eli?abetfr!'':
La lettre de votre Maje?te ?e termine par le? mot? caba-li?tique?: „Travaillez" ! Hela?! je ne demande .pa? mieux,': mai? j'ai beau me mettre â l'affut et guetter rin?piration. Elle me boude et moi je revien? bredouille, de me? cour?e? â traver? le? e?pace?. Serai?-je devenu un cha??eur platfoni-que? Cette pen?ee me chagrine et m'enleve une grande par* tie de me? moyen?. Ai-je trop travaille ? Peut-etre.
C'e?t pourquoi je ?Upplie de nouveau votre Maje?te de menager ?e? force? et d'eviter pour le moment d'aborder de? ?ujet? qu'exigent de trop ?erieu?e? reflexion?. Tel m'a ?emble celui de la nouvelle qui hânte votre e?prit en y jetant de? reflet? noir?, il e?t trop ?ombre pour votre briliante imagi-nation. Votre ?plendide cabinet de travail n'e?t fait que pour de? e?prit? rayonant?. Lai??ez le? fou? â la porte et daignez me pardonner ce dernier con?eil.
J'ai l'honneur d'etre, Madame, avec le plu? profond re?pect de votre Maje?te le tre? ohei??ant et tre? devoue ?er-viteur,
V. Alec?andri
Adre?a pe plic: A ?a Maje?te
La reine de Roumanie Bucare?t
recommande 805
Mirceşti,  19 dec. 81
Doamnă,
Am avut onoarea ?ă prime?c chiar acum ?cri?oarea Maje?tăţii-voa?tre şi mă grăbe?c ?ă ră?pund de îndată după dorinţa ?a.
Şi mai întîi nu mă pot împiedica ?ă exprim Maje?tăţii-voa?tre ?incera mea admiraţie pentru abundenţa creaţiilor ?ale, pentru marea uşurinţă de a lucra şi pentru frumu?eţea tablourilor ?ale poetice. Scrieţi nu cu cerneală, ci cu vii culori, călimara voa?tră e?te o paletă, condeiul vo?tru o pen?ulă de mare fineţe.
Maje?tatea-voa?tră ?ă profite de acea?tă mişcare cre?cîndă a talentului ?ău pentru a îmbogăţi ca?eta ?a literară, dar ?ă-mi îngăduie de a?emenea ?ă o rog ?ă-şi menajeze preţioa?a ?a ?ănătate.
„Lucrez puţin cam mult şi ?ufăr lucrînd." Ace?tea ?înt propriile cuvinte ale Maje?tăţii-voa?tre. Ele mi-au dat de gîndit, nu fără îngrijorare, a?upra urmărilor pe care acea?tă ?uferinţă ar putea ?ă le aducă. De aceea cer ca o graţie reginei-poete ?ă lucreze mai puţin, a?tfel încît ?ă nu mai ?ufere lucrînd. Nu trebuie ca arborele ?ă ?lăbea?că dînd fructele ?ale deodată, pentru că natura 1-a ?ortit ?ă producă un şir îndelungat de ani, de a?emenea nu trebuie ?ă ajungeţi, datorită unei prea mari ten?iuni a facultăţilor voa?tre, la obo?eala neproductivă de care ?ufăr eu în?umi acum.
Maje?tatea-voa?tră îşi va iro?i a?tfel viitorul şi va fi lip?ită de marile ?ati?facţii pe care le gă?eşte în lucrările ?ale literare.
Sînteţi încă tînără şi deja cu renume; aţi cîştigat curajo? şi deodată, cu vîrful condeiului vo?tru, dreptul de a fi voi înşivă, chiar în afara tronului; gloria v-a de?chi? braţele ?ale fără ?ă ?e la?e rugată; e?te timpul ca Maje?tatea-voa?tră ?ă ?e gîndea?că ?ă adauge la gîndirile ingenioa?e din albu-murile ?ale cîteva maxime în favoarea ?ănătăţii, acea?tă adevărată comoară a vieţii.
împăratul Napoleon mi-a ?pu? într-o zi ace?t mare adevăr: „Pentru a-ţi ?ervi bine ţara , trebuie ?ă fii ?ănăto?!"
Dar îmi e?te teamă că propovăduie?c în deşert pentru că ştiu ce puţin poţi rezi?ta la vocea geniului invizibil care îţi arată orizontul iluminat de razele ?cînteietoare, te arunci înainte, mereu înainte, chiar cu ri?cul de a ?ucomba la capătul carierei. închid deci gura mentorului nedorit pentru a ră?punde la che?tiunile pe care Maje?tatea-voa?tră mi-a făcut onoarea ?ă mi le adre?eze.
Subiectul baladei pe care aţi terminat-o acum e?te foarte bine conceput şi nu mă îndoie?c că va fi şi mai bine tratat. Ritmul ale? e?te cel mai potrivit pentru ace?t gen de poezie, fiind acela al poeziilor populare. Scena
8C6
?e petrece la marginea lacului Yalpeu, numit Yalpug de către ruşi, şi care ?e gă?eşte în Ba?arabia. Tătarul face parte din familia lui Mîrza. Cît de?pre numele duduie îl gă?e?c foarte armonio? pentru că ?e dă la noi graţioa?elor tinere fete care ?înt mult iubite; dar nu-mi dau bine ?eama de rezonanţa ?a într-o poezie ?cri?ă în limba germană! Numai Maje?tatea-voa?tră poate fi judecătorul priceput în acea?tă che?tiune.
E?te prima baladă, dacă nu mă înşel, pe care aţi compu?-o, îmi ?tîr-neşte foarte tare curiozitatea, fiind convin? dinainte că ea conţine de?crieri măreţe ale locurilor unde ?e petrece ?cena, a cur?ei calului care o duce pe Duduia, a morţii eroinei care ?e ?acrifică pentru a-şi ?alva iubitul şi de efectul fanta?tic produ? de aburii din lac, ridicîndu-?e pe di?cul lunii etc . . . etc.
Legenda fratelui şi a ?urorii e?te dintre cele mai emoţionate, ?-ar potrivi foarte bine pentru o dramă în ver?uri, dar ?ub orice formă ar ieşi de ?ub condeiul Maje?tăţii-voa?tre, ea va purta ?emnul unei bucăţi de înaltă literatură.
Situaţia ?a dramatică nece?ită ?tudii p?ihice ?uperioare pe care veţi şti ?ă le abordaţi şi ?ă le valorificaţi, ca o poetă-filozof, ?au încă mai bine ca un filozof-poet. Sînt ?igur de ?ucce? şi nu fac un compliment anticipat întrucît cuno?c magia condeiului vo?tru, dar Maje?tatea-voa?tră ?ă-mi îngăduie ?ă adaug: fără grabă, fără obo?eală, fără ?uferinţă. Haide, iată că redevin plictico?, tac.
Drama legendei are loc în Bugeacul Ba?arabiei, altădată locuit de tătari ?ub dominaţia hanului Gherai.
Mănă?tirile fondate de cei doi nefericiţi fraţi ?înt Moldoviţa şi Voroneţ, ?ituate în Bucovina. Aş da prin urmare de bună-voie numele de Moldoviţa tinerei fete şi pe acela de Voron fratelui ?ău, ace?te nume fiind de altfel întru totul româneşti.
După tradiţie, cei doi copii au fo?t răpiţi de o hoardă de tătari, la vîr?tă fragedă, într-una din mahalalele Sucevei, prin ?ecolul 16. Au fo?t cre?cuţi ca ?clavi, ea în haremul hanului Gherai, ?ub ?upravegherea Feth-mei, favorita ?a, şi el printre oamenii de luptă. Cre?cînd, tînărul devine unul dintre cei mai renumiţi războinici ai tribului, el ?e îndrăgo?teşte de Moldoviţa pe care o zăreşte într-o zi la ferea?tra zăbrelită a ?eraiului, şi cere mîna ace?teia lui Gherai, ace?ta i-o dă pentru a recompen?a frumoa?ele fapte de arme îndeplinite de ?clavul ?ău favorit a?upra ruşilor. Că?ătoria are loc cu mare pompă, şi, cînd noii ?oţi ?e gă?e?c ?inguri în camera nupţială, ?e recuno?c ca frate şi ?oră, în urma amintirilor din copilărie pe care le evocă. Scenă de înduioşare, ?cenă de drago?te, ?cenă de di?perare şi de groază!
Acea?tă de?coperire neaşteptată ii forţează ?ă ?pună răma? bun lumii, îmbracă haina monahală şi ?e duc ?ă fundeze, în ţara lor, cele două mănă?-
807
tiri, Moldoviţa şi Voroneţ, pe care le de?parte un munte acoperit cu păduri virgine. Ea ajunge ?tareţă, ?ub numele de Veniamina, el ?tareţ ?ub acela de Pai?ie, şi mor în aceeaşi zi fără ?ă ?e mai fi revăzut vreodată. Sufletele lor ?înt du?e în cer pe aripa unui înger ..'. ?pre mulţumirea cititorilor legendei.
Cred, Doamnă, că am ră?pun? la toate che?tiunile Maje?tăţii-voa?tre. Dacă totuşi ea va avea nevoie de unele noi notiţe, o rog ?ă mă ?ocotea?că în întregime la ordinele ?ale. în ziua în care Maje?tatea-voa?tră va binevoi ?ă mă anunţe că â terminat ace?t frumo? poem, voi ?triga cu încîn-tare: „Trăia?că graţioa?a noa?tră ?uverană, Carmen Eli?abeth!" .
Scri?oarea Maje?tăţii-voa?tre ?e încheie prin cuvintele cabali?tice: „Lucraţi" ! Vai! nu cer nici eu mai' mult, dar degeaba mă aşez la pîndă pentru a gă?i in?piraţia. Ea mă îndepărtează şi mă reîntorc plouat, din cur?ele mele prin ?paţiu . . . Am ajun? poate un vînător platonic ? Ace„t gînd mă îndurerează şi îmi ia o mare parte din mijloacele mele. Am lucrat eu prea mult? Poate. Da aceea rog pe Maje?tatea-voa?tră ?ă-şi menajeze forţele şi ?ă evite pentru un moment ?ă abordeze ?ubiecte care pretind reflecţii prea ?erioa?e. A?tfel mi-a părut acela al nuvelei care chinuie ?piritul vo?tru, aruncînd acolo reflexe negre, e?te prea întunecat pentru ?trălucitoarea Voa?tră imaginaţie. Frumo?ul vo?tru cabinet de lucru nu e?te făcut pentru ?pirite ?cînteietoare. Lă?aţi pe nebuni la uşă şi binevoiţi ?ă-mi iertaţi un ultim ?fat.
Am onoarea ?ă fiu. Doamnă, cu cel mai profund re?pect, al Maje?tăţii-voa?tre cel mai ?upu? şi cel mai devotat ?ervitor, janoto ? " t»ţ - •. i ■       -   ,,' ": .
-«a ,*î!>îfc * '    - V. Alec?andri
[ihti ?b~-iiu      >  ■ • •'•■ ;
Adre?a pe plic: Maje?tăţii-?ale
■ >■ . "■ ■-■ reginei României
■". * Bucureşti
• ' ' •     ' -    ' -'• 1   * ' recomandat
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
1
Mirceşti, 11/23 februarie 1871
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929. p. 103-104.
1 Aimee de la Tullay de Varenne. Cf. V. Alec?andri. Opere, IX, Core?pondenţă (1861—1870). Ediţie îngrijită, traduceri, note şi indici de Marta Anineanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, p. 499, n. 3.
2
Mirceşti,  12 martie 1871
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 104-105.
1 Reîntoarcerea la Havre şi Pari?, după şederea în Anglia pe timpul războiului franco-german.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
3
[Iaşi], marţi, [martie 1871]
B.A.R., S 19 (29)/LVII; original.
1 Bănuim că e?te vorba de proce?ul pe care 1-a avut cu Poliz la Curtea de Apel, deci la Iaşi; ?punînd că ?-a amînat în mai, pe?te două luni, rezultă
811
că atunci cînd ?cria era în luna martie. Scri?oarea ?e acordă şi cu conţinutul ?cri?orilor următoare, din aceeaşi epocă.
2 Meyerhoffer era bancher la Iaşi, unde putea ?ă ?e trateze vînzarea porumbului.
[Iaşi, martie  1871]
B.A.R., S 19 (25)/LVII; original.
1 întîrzierea datorată grijii pentru vier pla?ează ?cri?oarea în acea?tă
epocă.
[Iaşi], vineri, [martie 1871]
B.A.R., S 19 (28)/LVII; original.
1 Problema embâticului" viei ne face ?ă ?ituăm ?cri?oarea în acea?tă epocă. Cf. B.A.R., m?. rom. 4 913.
B.A.R., m?. rom. 2 300, f. 21; original.
[Iaşi, martie 1871?]
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, I, Publicaţie îngrijită de II. Chendi şi E. Carcalechi, Buc, 1904, p. 266, cu data 1873 ?ub ?emn de întrebare.
1 Scri?oarea pare ?ă fie de la acea?tă dată cînd, după cum rezultă din ?cri?orile anterioare, poetul ?e afla la Iaşi. pentru proce?ul cu Poliz. Menţiunea de?pre lupta dintre ?oldaţi şi popor ar fi putut fi, la acea?tă dată.
812
o aluzie la ciocnirea care a avut loc cu ocazia demon?traţiei de la ?ala Slă-tineanu împotriva domnitorului. Dar, tot aşa de bine, ?-ar putea ?ă fie o informaţie în legătură cu evenimentele ce ?e petreceau atunci în Pari?ul a?ediat de?pre care îi dă relaţii şi în luna mai. Cf. aici p. 16. II. Chendi ?i E. Carcalachi o con?ideră din anul 1873, dar cu ?emn de întrebare.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
Mirceşti, 4 mai 1871
B.A.R., m?. rom. 808, f. 55-56; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXV, nr. 11—12, 1 martie 1892, p. 898 — 899; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 53; N. Petraşcu, Va?ile Alec?andri, Studiu critic, Buc, 1894, p. 42—43.
1 George Sion a organizat o loterie cu puţinele lucruri ce mai aparţineau nefericitului poet. Alexandru Zanne, prieten cu Bolintineanu, 1-a îngrijit cu devotament pînă la moarte. El ?-a ocupat de acea?tă loterie.
2 I. Negruzzi a încercat, probabil, ?ă convingă pe membrii „Junimii" ?ă cumpere ace?te bilete, dar, dacă ar fi ?ă ?ocotim numai după cele cîteva în?emnări autografe făcute de ace?ta pe ver?oul ?cri?orii lui V. Alec?andri şi după biletele care ?-au vîndut, cum şi cu cît, junimiştii nu au fo?t prea darnici. S-au ?trîn? totuşi 500 de franci.
Rezultatul loteriei a fo?t că la tragere V. Alec?andri a cîştigat dulapul bibliotecă, iar C. Negri, cărţile lui Bolintineanu; ambii prieteni au renunţat la cîştigul lor, lă?înd mai departe ace?te lucruri în po?e?ia lui Bolintineanu. La 26 mai 1871, Alex. Zanne îi ?crie o ?cri?oare lui V. Alec?andri pentru confirmarea primirii banilor şi pentru a-i înfăţişa jalnica ?tare în care ajun?e?e „poetul cel mai poet din Valahia". Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, traduceri de Marta Anineanu, Buc, Editura Minerva, 1978, p. 441 — 442; T. Vârgolici, Dimitrie Bolintineanu şi opera ?a, Buc, 1971, p. 310-318.
813
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
[Iaşi, mai  1871]
B.A.R., S 19 (27)/LVII; original.
1 Proce?ul cu Poliz, la Curtea de Apel din Iaşi a avut loc cam pe la 20 mai, cum rezultă dintr-o ?cri?oare din luna martie către Paulina. Data core?punde şi cu data intrării trupelor lui A. Thier? în Pari?. Din păcate, proce?ul cu Poliz va continua mai departe la Curtea de Ca?aţie. Cf. aici p. 27, 78; B.A.R., m?. rom. 4 913.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, 8 iunie 1871
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, Buc, 1929. p. 105-106.
1 Mărie Docan, fiica Smărăndiţei, ?-a că?ătorit cu Lupu Bogdan şi au fo?t cununaţi de poet.
2 Mărie, fiica poetului, ?e gă?ea încă în refugiu în Anglia.
CĂTRE EDOTJARD GRENIER
10
Mirceşti, 8 iunie 1871 Originalul, la biblioteca din Be?anţon, m?. 1423. B.A.R. Microfilm M. 421.
Bibliografie: Lettre? ine'dite? du poete roumain Ba?ile Alec?andri ă Edouard Grenier, 1855—1885, publiee? avec une introduction et de? note?
par George? Gazier, Pari?, 1911, p. 51 — 53; V. Alec?andri, Scri?ori inedite Core?pondenţa ?a cu Edouard Grenier, 1855—1885, tradu?e şi publicate cu o introducere de Alec?andre?cu Dorna „B.P.T.", Buc, f.a., p. 53 — 56; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, „B.P.T.". Text ale? şi ?tabilit, traducere, prefaţă, tabel cronologic, note, indici de Marta Anineanu, Buc, Editura Minerva, 1972, p. 196-201.
1 Pro?per Merimee (1803— 1870), ?criitor francez, cu multiple preocupări şi ?arcini culturale, a fo?t şi arheolog. A tradu? ?criitorii ruşi, Gogol, Puşkin, Turgheniev. La întoarcerea ?a din Spania, V. Alec?andri 1-a cuno?cut pe Merimee în diligenta care îi ducea ?pre Pari?, ultima dată ?-au revăzut Ia Canne?, în 1869. Uimit de frumu?eţea poeziei populare româneşti, a ?pu?: „Graţie românilor, [. . .] ,nu mai cred în ?implitatea proverbială a ţăranilor de la Dunăre". Acea?ta 1-a determinat ?ă ?crie un articol-comentariu în jurul volumului Ballade? et chant? populaire? de la Roumanie, în Le Moniteur Univer?al, 17 ianuarie 1856. Cf. Radu Ione?cu, Pro?per Merimee şi Va?ile Alec?andri, în Viaţa românea?că, XVIII, nr. 9, ?eptembrie 1965, p. 160— 161. La moartea ?a, V. Alec?andri a ?cri? evocarea Pro?per Merimee^ publicată imediat în Convorbiri literare IV, 15 ianuarie 1871, p. 362 — 365, Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Proză, Text ale? şi ?tabilit, note şi variante de G. Rădule?cu-Dulgheru, Buc, Editura Minerva, 1974, p. 373-379; Cf. N.N. Condie?cu, Relaţiile lui Pro?per Merimee cu Va?ile Alec?andri (în legătură cu o ?cri?oare inedită), în Revi?ta de Filologie romanică şi germanică, V, nr. 2, 1961, p. 225-241.
2 Apartamentul lui Grenier fiind lîngă locuinţa lui Merimee, la plecarea primului, ca ?ecretar al domnitorului Grigore Ghica, în Moldova, în 1855, i-a dat o ?cri?oare de recomandatie către V. Alec?andri.
CĂTRE AUGUST TREBONIU LAURIAN
11
Mirceşti,  17 iuli 1871
Arhiva Acad. R.S. România, 1867, A.I., f. 225.
Bibliografie : V. Alec?andri. Scri?ori. în?emnări, „Studii şi documente". Ediţie îngrijită, note şi indici de M. Anineanu, Buc, E.P.L. 1964, p. 111.
814
815
1 Nu ştim care au fo?t acele diver?e „împregiurări şi con?iderări", care nu-i mai permiteau ?ă facă parte din Academia Română. în ?eptembrie 28, ?cria lui Scarlat Fălcoianu că a fo?t determinat la ace?t pa? de o ?cri?oare a lui Laurian, ?cri?ă într-o românea?că latinizată, ?til Laurian şi Mâ??im. Cf. aici p. 26.
La 2 augu?t A. Treboniu Laurian a comunicat Societăţii Academice hotărîrea poetului. La 12 augu?t ?-a făcut o comi?ie compu?ă din: Alexandru Odobe?cu, Nicolae Ione?cu şi Io?if Hodoş, care îşi exprimă regretul pentru demi?ia poetului şi propune alegerea ?a ca membru onorific, propunere aprobată la 23 augu?t 1871. Va?ile Alec?andri nu va mai participa la adunările Academiei pînă în 1879, cînd revine la in?i?tenţa lui Ion Ghica şi D. A. Sturdza.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
12
Mirceşti,  1 augu?t 1871
"'. Bibliografie: Mărie C. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 107-108.
13
Mirceşti, 24 augu?t 1871
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc,  1929, p. 108.
1 Refugiul în Anglia, pe timpul războiului franco-german, lua ?fîrşit, Aimee La Tullay de Varenne revenind în Franţa cu copiii aflaţi ?ub protecţia ?a.
14
CĂTRE SCARLAT FĂLCOIANU
Mirceşti, 28 ?ept. 1871
M.L.R., 2591; original.
Bibliografie: Perpe??iciu?, Alec?andri inedit, în Alte menţiuni de i?toriografie literară şi folclor, III, 1963-1967, Buc, E.P.L., 1967, p. 241—242,
249 — 251; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 201 — 206.
1 La 15 ?eptembrie Alex. Odobe?cu dădu?e un dineu în cin?tea unora dintre academicieni, dintre care a lip?it Augu?t Treboniu Laurian. Pentru a crea o atmo?feră de de?tindere, în urma furtunoa?elor dezbateri de la. Academia Română, a?upra proiectului de dicţionar, Odobe?cu a redactat un meniu într-o limbă latinizantă exagerată, ?ub titlul: Prandiulu academicu, din care redăm un fragment ca exemplu:
„VINU-ARSU DE ANICETIU.
Sorbitione cu Scriblete. VINU  PERUNCTU   DEIN   INSULELE-FORTUNATE (Madera),
Fame-?timuli varii.
Siluru munitu cu a?taci fluviali, în condimentu de ?inape. VINU ALBICANTE PERENNIU ALUTENSE DE ACIDAVA.
Lumbu bubulinu intinctu in cremore, cu bacce e tuberculi legumino?e.
VINU NIGRU DE BURDIGALA (Sanctu Julianu).
Coturnici cu pulte venatorica, ab?trudi in placenta foliacea. POIIONE CONGELLATA DE MODU ROMANU Melungine rubre cu farcimine de rniriutale. Cop?a de ariete in verubi torre?a. Acietaru de alere, condita pre u?u Athonicu. VINU CAMPANICU SPUMOSU (Silleriu)." (Cf. Alex. Odobe?cu, Scrieri literare şi i?torice, voi. II, Buc, 1887, p. 337 — 340) La 16 ?eptembrie Saşa Odobe?cu ?crie ?oacrei ?ale, Catinca Odobe?cu, cum a decur? ace?t dineu. Cf. B.A.R., S 53 (8)/CDLXXXII.
2 Cf. aici p. 816, n. 1.
3 Per?onaje din Moliere, Le? femme? ?avant e?.
4 Proce?ul fu?e?e cîştigat la Curtea de Apel, la Iaşi. Cf. aici p. 16.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
15
Mirceşti, 12 oct. 1871
M.I.A.O.B. nr. 13186; original.
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc,  1929, p. 109.
816
817
CĂTRE EDOUARD GRENIER
16
Mirceşti,  12 oct. 1871 Originalul în biblioteca din Be?anşon, m?. 1423.
B.A.R., Microfilm M. 421.
Bibliografie : Lettre? inedite? du poete roumain Ba?ile A lec?andri . . ., Pari?, 1911, p. 53 — 56; V. Alec?andri, Scri?ori inedite..., Buc, f.a., p. 56-60.
1 Baume-le?-Dame?, localitate în Franche-Comte, unde locuia mama lui Edouard Grenier.
CÂTRE VASILE POGOR
17
B.C.S., nr. 25 H.B. 25; original.
Mirceşti,  15 oct. 1871
Bibliografie: Univer?ul literar, XLIV, nr. 24, 10 iunie 1928, p. 392, fac?imil.
1 Va?ile Pogor (1833—1906), om politic, poet, publici?t, unul dintre întemeietorii „Junimii". A tradu? din Horaţiu, Goethe, V. Hugo, Th. Gauthier, Ch. Baudelaire etc.... In din Iaşi ?-au ţinut şedinţele „Junimii"; a?tăzi e?te Muzeul literaturii.
2 Manu?cri?ul autograf al poeziei, datată „Viena, augu?t 1871" şi cu un motto din Dante: „Nel mezzo del cămin di no?tra vita
Mi ritrova per una ?elva o?cura", ?e gă?eşte la B.A.R., m?. rom. 2253, f. 135— 137, alături de alte poezii dedicate ?au închinate poetului. A fo?t publicată în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 309-312.
CĂTRE ION GHICA
18
Mirceşti, 26 oct. 1871
B.A.R., m?. rom. 803, f. 131; original.
1 La moşia Miclăuşani, vecină cu Mirceşti, era ?tabilită fiica lui Ion Ghica, Măria Gh. Sturdza.
2 Proiectul pentru a ?coate o revi?tă literară pare întemeiat, îl di?cută şi în ?cri?oarea din 2 decembrie către acelaşi (cf. aici p. 38), dar el nu a fo?t realizat.
3 Ultima ?cri?oare de la V. Socec, din anul ace?ta, care ne e?te cuno?cută poartă data 5/17 iulie şi conţine şi contractul de editare. Pentru relaţiile cu Socec privitor la ediţia operelor, cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc,  1978, p. 400-403.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
19
[noiembrie 1871]
B.A.R., S 35(14)/LVIII; original.
Bibliografie : Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie — decembrie 1928, p. 79, cu data greşită 1877.
1 Cum Pohod na Sybir ?-a publicat în Convorbiri literare, V, nr. 19, 1 decembrie 1871, p. 297—298, credem că ?cri?oarea a fo?t ?cri?ă la ?frşitul lunii noiembrie.
CĂTRE ION GHICA
20
Mirceşti, 2 decembrie 1871 B.A.R., m?. rom. 803, f. 132 şi 135; original.
Bibliografie : I. Ghica, Scri?ori, voi. IV, ed. II. Chendi, [Buc], f.a. p. 12, fragment în traducere; V. Alec?andri, Core?pondenţă. „Documente
818
819
literare inedite". Ediţie îngrijită şi note de Marta Anineanu. Cu o prefaţă <le C. G. Nicole?cu, Buc., E.P.L., 1960, p. 84 — 86; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori. „Cla?icii literaturii moldoveneşti". Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi indici de H. Corbu, Chişinău, Cartea Moldovenea?că 1968, p. 176—178.
1 De?pre revi?ta proiectată îi ?cri?e?e lui Ghica şi la 26 octombrie (cf. aici p. 36). Acum poetul ?chiţează un adevărat program, care de fapt nu era prea deo?ebit de al „Junimei", deşi poate cu o preocupare mai mare pentru vulgarizarea cunoştinţelor practice. Revi?ta urmărea progre?ul ?ocietăţii, dar ?e ferea de politica de partide în care predominau intere?ele per?onale.
2 Fabula Vane vetu de la peau du Hon, de La Fontaine.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
23
Mirceşti,  10 ianuarie 1872
Bibliografie: Mărie G. Bogdan: Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, Buc, 1929, p. 109-110.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
21
B.A.R., m?. rom. 803, f. 133- 134; original.
Mirceşti,  14 [?] 1871
24
B.A.R., m?. rom. 808, f. 63; original.
Mirceşti,  12 ghenar 1872
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 57; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 318.
22
Mirceşti, 8 ghenar 1872
B.A.R., m?. rom. 808, f. 57 — 61; original [manu?cri?ul greşit legat, ordinea filelor e?te următoarea: 59, 60, 57, 58, 61].
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 442, V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 57; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 316 — 318, incompletă; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 206—211.
1 Pavel Paicu (1831—?) publici?t, filolog, junimi?t.
2 Prefaţa la opera lui C. Negruzzi.
1 Prefaţa la ?crierile lui Co?tache Negruzzi ?-a publicat pentru prima dată în Convorbiri literare, VI, nr, 1, 1 aprilie 1872, p. 1— 15. Cf. V.'Alec-?andri Opere, IV, 1975, p. 352-372 şi note p. 826-828.
25
B.A.R., m?. rom. 808, f. 65; original.
Mirceşti, 24 ghenar 1872
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 422; V. Alec?andri,' Scri?ori, Buc, 1904, p, 5,8, cii dată greşită, 14 ianuarie; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,' 1868, p. 319, cu dată greşită, 14 ianuarie.
820
'.-
821.
1 „Culegerea" din Anton Pan ?-a publicat în două numere din Convorbiri literare, V, nr. 23, 1 februarie 1872, p. 361 — 367; nr. 24, 15 februarie p. 377-386. Cf. V. Alec?andri Opere, IV, Buc, 1975, p. 300-306, şi note p. 803-805.
2 Dorinţa poetului a fo?t re?pectată. Cf. aici p. 821, n. 1.
26
Mirceşti, 26 ghenar 1872 B.A.R., m?. rom. 808, f. 67-68; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 58 — 59; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 319 — 320.
1 Cf. ?upra, n. 1. 2 Cf. aici p. 821, n. 1.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
27
Mirceşti, 12 fevr. 1872
M.I.A.O.B. Nr. 13185; original.
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 —1923, Buc, 1929, p. 111.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
28
B.A.R., m?. rom. 808, f. 69; orginal.
Mirceşti,   19 fevr. 1872
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 423 — 424; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 59; Va?ile Alec?andri Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 320.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
29
[Bucureşti, februarie-martie 1872]
B.A.R., S 19 (26)/LVII; original.
1 S-ar putea ca ?cri?oarea ?ă fie din acea?tă epocă, cînd Iancu Alec?andri ?e gă?ea şi el în Bucureşti.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
30
M.I.A.O.B., nr. 13187; original.
Mirceşti, martie 1872
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et Buc,  1929, p. 121, fără dată.
'hui, 1920-1923,
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
31
B.A.R., m?. rom. 808, f. 71-72; original.
Mirceşti,  1 april 1872
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 424 — 425; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 52—60; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 321.
1 Conform dorinţei redactorului, poemul ?-a publicat în Convorbiri literare, VI, nr. 2, 1 mai 1872, p. 49-60.
2 V. Alec?andri a ţinut o conferinţă la .Iaşi, în care a citit poemul Dumbrava Roşie, în folo?ul Franţei, care ?e lupta din greu cu plata datoriilor de război.
3 Publicarea Operelor la Socec a întîmpinat de?tule greutăţi, ele ne-putînd apărea decît din anul 1875.
CĂTRE DIM. A. STURDZA
32
B.A.R., S 22 (9)/DCCCLII; original.
Joi, aprilie 1872
1 Omagiul adu? „ca?telanilor şi ca?telanelor" de la Miclâuşani ?e potrivea cu ambianţa gnerală. Familia lui D. A. Sturdza po?eda aici un adevărat ca?tel, în ?til medieval, în care originalul frate al ace?tuia, Gheorghe, că?ătorit cu Măria, fiica lui Ion Ghica, introdu?e?e chiar o viaţă ca în evul mediu, cu „pont? levi?"-uri, care ?e ridicau noaptea,, cu vînători, ?urle etc. Mărie Sturdza a avut aici răgazul ?ă împodobea?că un frumo? album în felul acelor celebre „livre? d'heure?". Pe filele cu chenare arti?tice au fo?t ?cri?e ver?uri de V. Alec?andri (Mărioară florioară). C. Negri... Cf. B.A.R., m?. rom 2879.
CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI
33
Iaşi, 4 mai 1872
B.A.R., m?. rom. 3349, f. 46; original.
Bibliografie: II. Chendi, în Core?pondenţa lui V. Alec?andri cu Bucovinenii, Convorbiri literare, XL, nr., 12, decembrie 1906, p. 1104.
1 în ?copul ajutorării Franţei, V. Alec?andri tipări?e la Iaşi Dumbrava Roşie, în broşură. . ...
S24
CĂTRE V. I. SOCEC
34
Iaşi, 7 mai 1872 Arh. Statului Iaşi, Documente, pach. 551, nr. 10; original.
Bibliografie: I. Breazu, Scri?ori vechi în Societatea de mîine, VIII, nr. 1, 15 ianuarie 1931, p. 27; Documente, Buc, 1973, p. 314.
1 Probabil fiul fo?tului domnitor Grigore Ghica.
2 Exi?tau pe atunci doi ?criitori cu ace?t nume: Pavel Pruncu nă?cut în 1797 şi Scarlat (1799—1876), prieteni cu C. Negruzzi. Poate unul dintre aceştia ?au un membru al familiei Pruncu din Bucovina?
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
35
Mirceşti, 8/20 mai 1872
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 112.
1 Poetul pleacă pe la începutul lunii iunie la Pari?, şi va rămîne în Franţa pînă la mijlocul lui octombrie, timp în care a fo?t cu fiica ?a la Boulogne ?ur Mer şi Dieppe.
CĂTREIACOB NEGRUZZI
36
Mirceşti, 3/15 iunie 1872
B.A.R., m?. rom. 808, f. 73; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 5, 1 mai 1895, p. 425, V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 60; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 322.
1 Statu-palmă a apărut în lip?a poetului, în numărul 4, din 1 iulie al Convorbirilor pe 1872.
825
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
37
Lindau, miercuri, [iunie 1872] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 7-8; original.
Bibliografie: Literatură şi artă română, VI, nr. 7 — 8, 1902, p. 513; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 265—266.
1 Scri?orile nedatate către Paulina din iunie-octombrie 1872 ?e datează ?igur după conţinutul lor.
38
Pari?, duminică, [iunie 1872] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 9-10; original.
Bibliografic; Literatură şi artă remână, nr. 7 — 8,  1902, p. 513 — 514; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 262-263.
39
B.A.R., S 19 (30)/LVII; original.
Pari?, [a. 20 iulie 1872]
40
B.A.R., S 19 (31)/LVII; original.
Pari?, 20 iuli 1872
826
41
B.A.R., S 19 (32)/LVII; original.
42
B.A.R., S 19 (33)/LVII; original.
43
B.A.R., S 19 (34)/LVII; original.
Pari?, [a.27] iulie 1872
Pari?, 27 iulie 1872
Boulogne ?ur Mer, 29 iuli 1872
44
Dieppe, 20 augu?t 1872
B.A.R., in?. rom. 2300, f. 11; original.
Bibliografie : Literatură şi artă română, VI, nr. 7 — 8, 1902,  p. 516
45
B.A.R., S 19 (35)/LVII; original.
Pari?, augu?t 1872
827
46
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Pari?, 2 ?ept. 1872
R.A.R., S 19 (36J/LVII; original.
47
Pari?, miercuri, 21 ?ept. /3 oct. 1872 B.A.R., m?. rom. 2300, f. 13—14; original.
■afie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 264—265.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
48
M.I.A.O.B., nr. 13198; original.
Mirceşti, oct. 1872
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 113.    . .
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
49
Roman, 2[11] 1872
Bibliografie: Emil Vîrto?u, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri, 1872 - 88, în Arhiva românea?că, III,* 1939, p. 77.
50
Bibliografie : Mărie G. Buc, 1929, p. 113-114.
Mirceşti,  10 nov. 1872 an, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923,
51
Mirceşti, 1 decembrie 1872
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, 114-115.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
52
Bucureşti, miercuri [6— 13 decembrie 1872J
B.A.R., S 19(37)/LVII; original.
1 Scri?orile nedatate, adre?ate Paulinei în luna decembrie 1872, au fo?t datate cu aproximaţie după data conferinţei pentru ?ăraci, pe care Carmen Sylva i-o ceru?e ?ă o ţină, şi la care a citit Dumbrava Roşie. Conferinţa a avut loc marţi, a doua zi după Crăciun, deci la 26 decembrie 1872.
Scri?oarea de faţă e?te ?cri?ă într:o miercuri, îi anunţă data conferinţei şi comunicarea făcută de domnişoara la Tullay, în legătură cu ieşirea din pen?ion a Măriei. Ace?teia îi ?cri?e?e că pleca la 2 decembrie Ia Bucureşti (cf. aici p. 75), deci miercurile pînă la Crăciun ?înt la 6, 13 şi 20 decembrie. Cum, pînă la 28 decembrie Paulina avu?e?e timp ?ă primea?că ?cri?oarea poetului şi ?ă-i ră?pundă (cf. aici p. 85), credem că ?cri?oarea e?te ?cri?ă mai curînd la 6, ?au 13 decembrie.
828
829
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
CĂTRE COSTACHE NEGRI
53
B.A.R., S 37(6)/LVII; original.
[Mirceşti, a. 15 decembrie 1872]
1 De?igur, avînd proce?ul la Curtea de Ca?aţie la 15 decembrie, a plecat din Mirceşti, înainte de acea?tă dată. Credem că e?te vorba de proce?ul cu Poliz de?pre care la 21 decembrie 1872 îi ?cria Paulinei că nu e?te încă terminat. Cf. aici p. 80.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
54
B.A.R., 19(38)/LVII; original. 1 Cf. aici p. 829, n. 1.
Gioi, Bucureşti, [21 decembrie 1872]
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
57
B.A.R., S 33 (16)/LVIII; original.
Bucureşti, [a. 26 decembrie 1872]
Bibliografie: Ramuri, XVI, 29 ianuarie 1922, p. 71.
1 în Ramuri, loc. cit., e?te tran?cri? Iancu, confuzia ?e datorează a?emănării grafice dintre I şi S iniţial, de altfel nici re?tul de litere nu pot forma numele Iancu, şi apoi, ace?ta fu?e?e în ţară în anul 1872, dar din augu?t ?e afla în Franţa.
2 C. Negri era po?e?orul unei preţioa?e colecţii de tablouri de artă pe care ?tatul dorea ?ă o achiziţioneze, dar ?uma care i-a fo?t oferită, prin intermediul pictorului Gh. Panaiteanu, directorul pinacotecii din Iaşi, era atît de in?ultător de mică, încît C. Negri a preferat ?ă dăruia?că colecţia ?a pinacotecii, cu condiţia ab?olută ca ?ă nu fie niciodată ?coa?ă din Iaşi-Cf. C. Negri Scrieri I, Text ale?, ?tabilit, note şi ?tudiu introductiv de Emil Boldan Buc, E.P.L., 1966, p. 231-238.
Nu ştim de cine era aceea „Beatrice" la care jinduia M. Kogălniceanu, el în?uşi bun cuno?cător al artelor pla?tice şi colecţionar.
3 E?te probabil vorba de?pre linia Adjud-Ocna, care îl intere?a şi pe C. Negri şi care va fi îndelung di?cutată în Parlament în 1875.
55
Bucureşti, 22 decembrie 1872
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 115.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
56
Sîmbătă, [23 decembrie 1872]
B.A.R., S 19 (40)/LVII; original. 1 Cf. aici p. 829, n. 1.
830
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
58
Bucureşti, marţi, [a. 26 decembrie 1872] B.A.R., S 19(39)/LVII; original.
1 La 26 decembrie 1872, Va?ile Alec?andri citeşte la Ateneu Dumbrava Roşie şi Ana Doamna, Cf. G. C. Nicole?cu, Viaţa lui Va?ile Alec?andri, Buc, 1962, p. 437.
831
59
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
Bucureşti, miercuri, [27 decembrie 1872] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 19; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 265 — 266.
1 Cf. ?upra, n. 1. Deci „a?eară" core?punzînd lui 26 decembrie, ?cri?oarea e?te ?cri?ă la 27.
2 Pie?a în limba franceză: Le? troi? bonnet? de la comte??e fu?e?e ?cri?ă prin anul 1864, cînd încerca?e ?ă-i fie jucată la Comedia-Franceză şi nu izbuti?e (cf. C. Gane, Va?ile Alec?andri refuzat la Comedia-Franceză, în Arhiva românea?că, t. IV, 1940, p. 219—228). S-a jucat totuşi la Pari? în matineele de la Gaîte. A fo?t pulicată în 1882 la Socec, pentru a o prezenta poeţilor din Provence, unde a şi fo?t jucată şi tipărită în La Semaine, Vienne, 1882. Poetul proven?al A. Roux a tradu?-o în dialect: Lou? tre? bonnet? de la coumte??e (cf. B.A.R., m?. fr. 177 şi m? fr. 142, manu?cri?ul original al lui V. Alec?andri cu titlul Le găteau de? roi?, 1864). Criticul francez Armând de Pontmartin, în ?cri?oarea din 23 mai 1882, adre?ată probabil unuia dintre ?criitorii felibri, apreciază mult. calitatea comediei şi elogiază pe poetul român (originalul ?cri?orii la M.I.A.O.B.).
60
Bucureşti, gioi,    [28 decembrie 1827] B.A.R., S 19 (41)/LVII; original. 1. Cf. aici p. 76 — 77.
61
1 ghenar 1873
B.A.R., S 19 (43)/LVII; original.
1 Cf. aici p. 77, 80.
2 Cf. aici ?upra, n. 2.
832
62
B.A.R., 54(7)/LVII; original.
Mirceşti, 2 fevr. 1873
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIV, nr. 11—12, noiembrie-decem-brie  1905, p. 995, fragment. ...
1 Fiul lui Pi?o?ki, Alexandru.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
:   :      . .
63
B.A.R., S 35 (3)/LVIII; original.
6 fevr. 1873
Bibliografie: Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928, p. 79.
1 Poetul a trimi? Convorbirilor evocarea pe care o publica?e în Foaia Societăţii, cf. Convorbiri literare, VI, nr. 12, 1 martie 1873, p. 437 — 441; V. Alec?andri. Opere, IX, Buc, 1982, p. 506, n. 4.
2 Scrierile lui Ru??o trimi?e lui Negruzzi au fo?t publicate în Convorbiri chiar în luna următoare, martie.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
64
Mirceşti, februarie 1873
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, Buc, 1929, p. 116.
833
li
I
către ?mărăndiţa docan
anexa 39, cererea lui V. Alec?andri pentru autentificarea mărturiei, şi anexa 40, actul de autentificare.
•' r2i Al. Papâdopol-Calimah ?au N. :Callimachi-Catargi?
65
B.A.R., S 37 (9) LVII; original.
[februarie-martie 1873 ]
1 Credem că din lunga perioadă de elaborare a comediei Boieri şi ciocoi, e?te ?ingurul moment cînd putea ?ă fi ajun? la jumătatea actului cinci. Pentru evoluţia creaţiei pie?ei vezi aici p. 839 — 840, n. 1.
catre mărie bogdan
66
61
Mirceşti,  martie 1873
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929. p. 116-117.
către paulina alec?andri
■    . ...... : i
.Ol..... Iţi
67
Gioi, [Bucureşti, a. 30 martie 1873]
B.A.R., S 19 (44)/LVII; original.
1 Data a fo?t pre?upu?ă după mărturia pe care a ?co?-o de la Bacău şi pentru care îi ?cri?e?e lui Hociung (cf. aici p. 92—93). Cum autentificarea mărturiei cu bătrîni, pentru adevenirea datei naşterii ?ale, ?-a făcut acolo la 30 martie 1873, în?emnează că şi ?cri?oarea către Paulina e?te din aceeaşi vreme. Cf. Sever Zotta La centenarul lui Va?ile Alec?andri, Iaşi-, 1921, p. 36,
catre hociung
': > i
68
ÎSi".• Bucureşti, luni, [a. 30 martie 1873
Bibliografie: I. St. Botez, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri Galaţi, 1938, p. 12. ,
1 Data e?te ?tabilită după legalizarea mărturiei cu bătrîni din 30 martie 1873, nr. 1355. Cf. Sever Zotta, loc. cp,. - , ..... ,
2 Poetul şi-a fixat probabil ?ingur acea?tă dată de naştere pe care i?toria literară a re?pectat-o pînă acum. De?coperirea în?ă a „mărturiii de mitrică", din 11 iulie 1835, în care vornicul Va?ile Alec?andri afirmă că.fiul ?ău e?te nă?cut la 14 iunie 1818, lămureşte definitiv acea?tă controver?ă (cf. Documente, Buc, 1973, p. 283—284). V. Alec?andri, ?criind de?pre vîrşta ?au aniver?ările ?ale, nu a greşit niciodată data naşterii, calculul ducînd întotdeauna la anul 1821. O ?ingură dată, într-o notă a ?a autobiografică, pă?trată îh Arhiva Academiei R. S. România, V. Alec?andri afirmă că şi-a terminat ?tudiile la Pari? la vîr?ta de 20 de ani, în anul 1839 deci foarte aproape de adevăr! Cf. Petre Pope?cu Gogan, Va?ile Alec?andri mai puţin cuno?cut, în România literară, III, nr. 42 (105), 15 octombrie 1970, p. 13.
.: . ."    : ei!    ■ q      fi?ifa?m *»J utm   : «J
către paulina alec?andri
yi.aaoa Sihak MmO ■
99
Bucureşti, ?îmbătă, [martie 1873]
B.A.R., 19 (45)/LVII; original.
1 Cf. aici p. 834, n. 1.
70
Vineri, [Bucureşti, a. 30 martie 1873] B.A.R., S 19 (45)/LVII; original.
1 Cf. aici p. 834, n. 1.
2 Cf. aici p. 835, n. 2.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
71
Mirceşti, martie 1873
B.A.R., m?. rom. 808, f. 74—75; original.
Bibliografie; Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 575 — 576; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 61; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 322 — 323.
1 Nu ?e ştie de ce, dar V. Alec?andri nu a citit Boieri şi ciocoi la „Junimea", cu toată pregătirea pe care o face. Dovadă e?te şi ?tăruinţa cu care îl întreabă pe Negruzzi, după un an, la 25 februarie 1874 (cf. aici p. 126), care e?te părerea prietenilor, criticilor, din dorinţa de a îndrepta pie?a care urma ?ă ?e publice în volum.
2 Teodor A?lan (1866—1908), directorul Teatrului Naţional din Iaşi, regizor şi traducător merituo? de pie?e din repertoriul cla?ic.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
72
Mirceşti, 20 aprilie 1873
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc. 1929, p. 117-118.
CĂTRE UN CONTE NECUNOSCUT DIN CERNĂUŢI
73
B.A.R., m?. rom., 5208, f. 14; original.
Mirceşti, 21 aprilie 1873
Bibliografie : V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1950, p. 245—246.
1 Nici în ediţia de Core?pondenţă din 1960 nu am putut identifica pe ace?t conte din Cernăuţi. Ne îngăduim ?ă facem acum o apropiere. Ar fi cu putinţă ?ă fie vorba de?pre contele Carol (Scarlat) Ro?etti, de la Cernăuţi, prietenul lui Dimitrie Petrino, care a ?cri? o odă la moartea ?oţiei ace?tuia. Se ştie că V. Alec?andri era prieten cu familia Petrino, mama poetului, Eufro?ina, fiind ?ora Hurmuzăcheştilor, deci ?e putea foarte bine ?ă fi cuno?cut prin mijlocirea lor şi pe contele Carol Ro?etti, cf. Ion Sbiera, Familia Sbiera, Cernăuţi, 1899 p. 233—234. Apropierea ne-a fo?t ?ugerată şi de faptul că ?cri?oarea a fo?t gă?ită împreună cu hîrtii de la Dimitrie Petrino, dăruite Academiei Române de generalul Radu Ro?etti.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
74
Mirceşti, luni, [?eptembrie 1873
B.A.R., S 54 (36)/LVII; original.
1 Poetul ?-a întor? din ?trăinătate în luna ?eptembrie. Cf. aici p. 99.
75
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
Mirceşti, 4 octombrie 1873
B.A.R., m?. rom. 808, f. 76; original.
Bibliografie Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 576 V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 62; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 323 —324. _   ,      .. ;.    ... .       ,, .,.
>T"'' CĂTRE MĂRIE BOGDAN
76
Mirceşti, octombrie 1873,
Bibliografie; Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 118— 119; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori. Buc. 1972, p. 212.
1 Cameri?tă franţuzoaică, adu?ă probabil în vederea venirii Măriei în anul următor la Mirceşti.
2 Directoarea noului pen?ion în care ?e muta?e Mărie, după întoarcerea din vacanţa la mare unde fu?e?e cu părinţii ?ăi.
• • ■ ':\
- : \
' i   • ■ •. .. ■■:.
Mirceşti, 16/28 octombrie 1873
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc,   1929. p. 120.
1 Mutarea în pen?ionul Barral.
... ■.:
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
78
■ ■
Mirceşti, 21 noiembrie 1873 Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr. 13, noiembrie 1873, p. 249.
1 Publicată în Columna lui Traian, loc. cit., Cf. V. Alec?andri, Opere I, Buc, 1966, p. 411-412 şi note p. 376.
79
....      ■.
- Mirceşti, decembrie 1873
Bibliografie: Columna lui Traian, IV, nr. 13, noiembrie 1873.. p. 254—253; A. Ru??o, Scrieri, Buc., 1908, p. 323; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 88.
1 S-a publicat în Columna, loc. cit., p. 257. P. V. Haneş, editorul Scrierilor, pre?upune că manu?cri?ul propu? de V. Alec?andri pentru publicare, şi care poartă titlul Groza. Ultimul haiduc român, o?îndit la 7 augu?t 1838 de tribunalul criminal din Bucureşti, trebuie ?ă fi fo?t o ?criere a lui A. Ru??o, care ?-a ocupat de ultimii haiduci; ?ub ace?t motiv a şi publicat textul împreună cu cealaltă proză a lui Ru??o (p. 315—323).
......      ... -     ....... .       . •■•
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
:    - - - .i  :"..: ■ ,: . '   ■:'■■>:.''■       ■   ■ - .
:  .'  . ii,"'..
80
B.A.R., S 35 (4)/LVII; original.
Mirceşti, decern. 14, 1873
Bibliografie: Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928,
P...79.        .. ,.        ,|f[  u   >V1, ....^   .v,  ^ ^«oWRa
1 Teodor A?lan, directorul Teatrului Naţional din Iaşi. între datele 14 decembrie 1873 şi 6 octombrie 1874, numeroa?ele ?cri?ori adre?ate de poet lui I. Negruzzi, G. Sion, G. Duca, M. Millo şi C. Steriadi pot fi ?ocotite ca un fel de „caiet" al comediei Boieri şi ciocoi, aşa cum a ajun? ea în forma finală, jucată şi publicată. în ace?t „caiet" ?e poate urmări preocuparea poetului de a îmbunătăţi textul pie?ei, atît pentru ?cenă, cît şi pentru publicare. Unele intervenţii au fo?t făcute chiar de la început, altele în cur?ul repetiţiilor, după nevoile pe care le cerea ?cena. Toate ?chimbările erau,comunicate lui I. Negru,zzi prin mijlocirea lui T. A?lan, pentru ca ?ă ?e opereze şi în manu?cri?ul pie?ei aflat în cur? de tipărire la Convorbiri. V. Alec?andri a continuat ?ă aducă ?chimbări pie?ei chiar şi după premiera de la Iaşi, în urma ob?ervaţiilor pe care i le făcu?e nepotul ?ău, Gj Duca,
838
839
cum şi înaintea reprezentării pie?ei la Bucureşti şi tipărirea ei în volum. Tot în ace?t „caiet" apar şi intenţiile poetului de a ră?punde criticii cu o altă pie?ă: Critica pie?ei „Boieri şi ciocoi" ?au Ciocoii paraponi?iţi. Pie?a nemulţumi?e atît pe unii, cît şi pe alţii, iar arta poetului nu izbuti?e ?ă ridice creaţia dea?upra intere?elor mărunte! Pe lîngă ace?t grup mai închegat, reamintim ?cri?orile publicate în ace?t volum în care ?e vede cînd a luat fiinţă ideea ?crierii unei a?emenea pie?e cu fond grav de fre?că ?ocială şi cum a evoluat ca lucru, vizibil chiar şi numai din ?ucce?ivele ?chimbări de titlu: 1862 ianuarie, către Ion Ghica; 1866, mâi 20, către Alex. Hurmuzaki ; 2 ?eptembrie 1867, către I. Negruzzi, 1868, noiembrie 25, către acelaşi, cînd avea ?cri?e deja două acte, 1873, martie, către acelaşi, cînd propune ?ă vină ?ă citea?că pie?a la şedinţele „Junimii". Deci elaborarea pie?ei, aşa cum ne e?te cuno?cută a?tăzi, ?-a făcut, cu mari întreruperi, în decur? de zece ani, cînd modele şi influenţe avu?e?eră timp ?ă ?e contopea?că într-o formă originală gîndită de poet. Cf. şi V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1879, p. 832 — 855, notele complete ale Georgetei Rădule?cu-Dulgheru.
2 Dorinţa lui V. Alec?andri a fo?t re?pectată. Boieri şi ciocoi ?-a publicat în Convorbiri literare, VII, nr. 10, 1 ianuarie 1874, p. 365—383; nr. 11, 1 februarie 1874, p. 405-416; nr. 12, 1 martie 1874, p. 437-452.
3 Şi acea?tă dorinţă a fo?t re?pectată. Cf. Convorbiri literare VII, nr. 10, 1 ianuarie, p. 396 — 397.
81
i
Mirceşti,  14 dec. 1873
B.A.R., S 35 (5)/LVIII; original.
Bibliografie: Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie-deccmbrie 1928, p. 20.
1 Cf. aici p. 839-840, n. 1.
■
82
Mirceşti, marţi, [decembrie 1873]
B.A.R., S 35 (6)/LVIII; original.
Bibliografie: Floarea ?oarelui II, nr. 7—12, iulie-decembrie, 1928,
p?80,"'.V    . 't. .    t ;
■ ' : I Cf. ?upră,"'*;'I.''   - '     . . ■
CATRE MĂRIE BOGDAN
83
!
[Mirceşti, 29 decembrie 1873]
Bibliografie: Mărie G, Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 121-122.
1 Data ?tabilită în De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, t. 26, 1, 1977, p. 124.
CĂTRE ION CRĂCIUNESCU
84
• [a- 1874] Bibliografie: J. Cratiune?co, Le peuple roumain d'apre? ?e? chant?
nationaux, Pari?, 1874, p. 327-328; S. Perieţeanu Buzeu, Crăciune?cu şi opera ?a în Revi?ta Contimporana, II, ?em. II, 1874, p. 511-512, traducere.
1 Ion Crăciune?cu (1845—1909), profe?or univer?itar.
2 Scri?oarea trebuie ?ă fie anterioară apariţiei, în 1874, a ?tudiului lui Crăciune?cu.
•
-
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
85
Mirceşti, 14 ghenar 1874
B.A.R., S 35 (15)/LVIII; original.
1 Cu numărul 10 a început publicarea pie?ei Boieri şi ciocoi la 1 ianuarie 1874, în Convorbiri literare.
2 Cf. aici p. 839-840, n. 1.
841
86
Mirceşti, 17 ghenar 1874
B.A.R., m?. 808, f. 80-81; original.
Bibliografie': Convorbiri-literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 578 — 579; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 63—64; Va?ile Alec?andri,
Publici?tică: Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 324 — 325.
1 Erata nu a fo?t publicată.   . ,
2 "Nici' uniil din ace?te proiecte nu a fo?t realizat. Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1974, note p. 756-758 şi note p. 901-904.
CĂTRE CAROL DAVILA
87
B.A.R., S 11 (4;/LVllI; original.
Mirceşti, 18/30 ianuarie 1874
' - "Bibliografie : E." Pefticari-Davila, Din viaţa şi core?pondenţa lui Carol Davila, Buc, 1945, p. 390.       , . f ,
1 Moartea dramatică a Anei Davila.
2 S-a pă?trat ciorna de ră?pun? a lui Carol Davila la B.A.R., S 7/LIX, Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 186—187.
88
CĂTRE GEORGE SION
Vi
"       '     Mirceşti, 2'8 ghenar 1874
ii  ian I
Originalul la Biblioteca Univer?itară, 'Cluj. Bibliografie: I.  Muşlea,  Di»  ?cri?crile.iui Va?ile Alec?andri către.
George Sion în Fia/a românea?că', XX; nr-i 5—6, mai-iunie 1928, p. 191— 192; St. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 3 — 4; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 456-457.
IV. Alec?andri, convin? de valoarea primei ?ale mari comedii, ştia în acelaşi timp că pentru ?ucce?ul ace?teia era nevoie de o foarte bună interpretare, capabilă ?ă creeze tipurile care,înfăţişau p. cla?ă care..apunea şi alta care ?e ridica, de aceea el nu acceptă ?ă fie jucată la Bucureşti, unde teatrul, împărţit între Millo şi Pa?caly, nu po?eda ?uficiente elemente de calitate, nici de o parte, nici de alta. Pînă la urmă poetul acordă lui Millo dreptul de :i pune în ?cenă pie?a. Cf. aici p. 134— 135 ?cri?oarea * către C. Steriadi, p. 138 — 139 către George Sion şi p. 149—150 către Matei Millo. Pie?a ?-a jucat la Teatrul cel Mare (Teatrul Naţional) la de?chiderea ?tagiunii 1874—1875. Cf. aici p. 857, n. 3.
2 Pentru vechea rivalitate dintre Pa?caly şi Millo vezi Ioan Ma??off, Teatrul române?c, Privire i?torică, voi. II, 1860—1880, Buc, E.P.L,, 1966, p. 75 (începutul conflictului Millo-Pa?cal y ) şi următoarele.
89
CĂTRE V. I. SOCEC
" '    V.     Ut   :'■: 'JAI - -^'Mirceşti, 31 ghenar 1874 M.L.R., 3252; original.
Bibliografie : Perpe??iciu?, Alec?andri inedit în Alte menţiuni de i?toriografie literară şi folclor, III, 1963— 1967, Buc* 1967, p. 251—252.
1 Tratativele cu Socec începu?eră din anul 1871, dar tipărirea mergea greu şi poetul era nemulţumit de ortografia editurii şi de greşelile zeţarilor. La 17 ianuarie 1874 îi ?cria lui Negruzzi: „Dl. Socec are mare dreptate ?ă-i fie ruşine căci negligenţa d-Sâle de editor"... „îmi vine ?ă rup contractul încheiat între noi şi ?ă opre?c continuarea ediţiei operelor mele" (cf. aici p. 113). Dar de?igur şi Socec întîmpina greutăţi; pe ver?o-ul ?cri?orii, după ce notează data ace?tuia şi data de primire, continuă: „comedii ce lip?e?c, â part de Concina. Nobila cerşătoare, Ciocoii, dacă-i gata ?ă trimită".
m
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
-
90
...
Mirceşti, februarie 1874
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923 Buc, 1929, p. 122-123.
1 V. Alec?andri pleca la Iaşi pentru a urmări montarea pie?ei ?ale Boieri şi ciocoi.
■
Mirceşti, 8/20 februarie 1874
91
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923» Buc, 1929, p. 123-124.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
92
: ,q
-
[Iaşi, 14 ianuarie —9 februarie]
B.A.R., S 19 (48)/LVII; orginal.
1 Data ?cri?orii nu poate fi determinată, deci e?te ?cri?ă cîndva în perioada şederii poetului la Iaşi pentru repetiţiile cu pie?a Boieri şi ciocoi, într-o perioadă cînd premiera nu era încă fixată şi cînd intenţiona ?ă o cheme pe Paulina ?ă a?i?te la premieră.
2 Romăni?che Volk?poe?ie, ge?ammelt und geordnet von..., deut?ch von W. V. Kotzebue, Berlin, 1857.
93
B.A.R., S 19 (47)/LVII; original.
[Iaşi, februarie 1874]
1 V. Alec?andri ?cria la 14 ianuarie lui I. Negruzzi că în curînd va veni la Iaşi, deci ?e gă?ea aici de pe la mijlocul lunii ianuarie pentru a urmări repetiţiile cu pie?a ?a Boieri şi ciocoi, a cărei premieră a avut loc la 14 februarie, cum poetul ?-a întor? la Mirceşti înainte de premieră, în?emnează că ?cri?oarea către Paulina e?te din februarie, ?pre ?fîrşitul şederii poetului în Iaşi.
94
B.A.R., 19 (42)/LVII; original.
[Iaşi, ?îmbătă, 9 februarie 1874]
1 întoarcerea precipitată a lui V. Alec?andri la Mirceşti, înainte de premiera pie?ei Boieri şi ciocoi, ?e explică printr-o gravă răceală, aşa cum comunică mai multor core?pondenţi de ai ?ăi şi ?e pare că ace?ta a fo?t adevărul. Cum data de 14, ziua premierii, cădea într-o joi, calculînd, după acel „ră?poimîine, ?-ar putea ca ?cri?oarea ?ă fi fo?t ?cri?ă ?îmbătă 9 februarie.
■
95
CATRE GEORGES DUCA
î
i ':
Luni, [Mirceşti, 18 ?au 25 februarie 1874] B.A.R., S 16 (1)/LVII; original.
1 Reprezentarea pie?ei Boieri şi ciocoi la Iaşi a avut loc la 14 februarie 1874, dată care cădea într-o joi. Poetul ar fi putut ră?punde ob?ervaţiilor lui G. Duca într-una din zilele de luni 18 ?au luni 25 februarie, mai probabil luni 18, dat fiind că marţi 19 pie?a a fo?t din nou reprezentată.
2 George? Duca (1846—1895), inginer. Era nepotul lui V. Alec?andri, mama ?a, Euharia, că?ătorită cu Pavel Duca, era fiica Saftei, ?ora vorni-
cului V. Alec?andri, că?ătorită cu generalul Ion Duca. A fo?t că?ătorit cu Lucie Ghica,. fiica Cleopatrei Cantacuzino, doamnă de onoare a Carmen Sylvei. Poetul a pă?trat legături ?trîn?e cu aceşti nepoţi, în a căror, companie ?e complăcea, ducîndu-?e ade?ea la vila lor de la Sinaia. Ei ?înt părinţii lui I, ,G, Duca, mini?trul liberal a?a?inat în anul 1933. George Duca a fo?t mini?tru,. ?enator şi director al Căilor Ferate; bu?tul, ?ău ?e află în faţa. Gării de Nord din Bucureşti.- .. ■ ...        ■ .    g ,   ,        . ,    .,     ,: ...
3 Lunga ?cri?oare, numită de poet „foileton", nu ni ?-a pă?trat, deşi-I. Rădule?cu Pogoneanu afirma că ea ?e gă?ea în po?e?ia lui G..T. Kiri-j leanu. îndreptările propu?e de Duca şi in?trucţiunile date de poet lui Matei, Millo în ?cri?oarea din 6 ?eptembrie 1874 (cf. aici p. 153 — 155) pentru cum trebuie ?ă fie interpretate rolurile con?tituie cel mai bun îndrumător pentru regizarea ace?tei pie?e, în ?piritul în care a conceput-o ?criitorul.
.51 enam
96
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
ST. A..
-1° -■ .-•< '" ", '      /, '.       Mirceşti, 25 Jebr. 1874
-    B.A.R., m?. rom. 808, f, 80-81; original. .     ; ■• >
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. -578 — 579; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 63—64; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 325 — 326.
1 în ?cri?oarea către I. Negruzzi din 2 martie 1874, revine a?upra ace?tei cereri, urmînd ori ?ă ardă „anon?ul", ori ?ă-i dea o altă formă (cf. aici p. 130). Poetul anunţa răzbunarea Ciocoilor!
19
3fTBaT03l f.i. tir,-'. « ^iţ-^iilt. .imv
CĂTRE MATEI MILLO
.1 ■ :-. '-   -■"','[ 51 2 ,. KM
97
- - • Mirceşti, 25 fevr, 1874
B.A.R., S 1(2)/DCXXXVIII; original. "J
Bibliografie: Va?ile Alec?andri,  Cele mai [frumoa?e ?cri?ori, Buc,
1972, p. 215-217.      ... ... , '   , m
846,'
1 Pie?ă de Matei Millo. V. Alec?andri'ortografiază în mod incon?ecvent numele Chiriţă cu Ch şi cu K (probabil o remini?cenţă a grafiei chirilice, în care au fo?t ?cri?e Chiriţele). Pentru unitate, am adoptat în textele româneşti grafia cu Ch şi în cele franţuzeşti cu K.
2 Al. Odobe?cu făcu?e parte din comi?ia ad hoc pentru ?oluţionarea problemei Teatrului celui Mare; ?e ajun?e?e la crearea, în 1874, a a?ociaţiei actorilor care ?-a de?făcut chiar înainte de încheierea ?tagiunii 1874— 1875; la 8 februarie  1875, Odobe?cu devine directorul Teatrului .Naţional.
3 Cf. aici p. 138— 139 ?cri?oarea către George Sion în care îşi exprimă neîncrederea în formaţia- teatrală de la- Bucureşti şi ?peranţa că Comitetul ar putea reuni cele două grupuri adver?e, Millo şi Pa?caly.
4 Eufro?ina Catargi, nă?cută Ventura, ?oţia lui La?căr Catargiu, preşedintele Con?iliului de Miniştri.
V 1  .'-  . .   '  ' '        »8Ci| £ httUX
-! •'.  q        ■? :: '. ■:   :   ■ v. !<j     i     \      ■ ' ' '   .    '-'<■'. fiii)
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
-»!.       !/,> anat»-'™ 'am eif HtkttMHfdooe , i'tHi^"? i^boaUa jabawpSi v:;
..ţţţ&fta £r.--.zvlit .::-'nii ij-î' kw:a. ,.: .'.r. ,9j£-ilii<«i, «•I-ci.-itf.o-». ■ -,V, ■.-,?*> i foaiq .' i .; al maqtt      ,Sxc9i?dio-;c.:;-;iî . t.v>zr- ■& :ib ->b
■   .        Mirceşti, .martie «1874
Bibliografie: V. Alec?andri, Boieri şi ciocoi, Buc, 1874, p. 2 — 4; id. Teatru, voi. I, Buc, 1875, p. XXV-XXVI, E. Fagure, Teatrul lui Va?ile Alec?andri, în Adevărul literar, 19 iunie 1921, p. 3; V. Alec?andri, Teatru. Comediile, ed. Al. Iordan, Craiova [1939], p. 59; V. Alec?andri, Opere, V, 1976,. p. 33-34.
1 La acea?tă ?cri?oare de dedicaţie, M. Kogălniceanu îi ră?punde la 14 martie (deci ?cri?oarea poetului e?te dinainte de acea?tă dată); „Mulţume?c, prietene, pentru delicata ta aducere aminte, pentru ?cri?oarea ta şi pentru dedicaţie"..: a?ociindu-şi rugămintea cu aceea a Comitetului teatral, de a permite jucărea pie?ei şi la BuGureşti; continuă1: „Fă-i, fă-rie acea?tă favoare. Te a?igur că aplauzele noa?tre îţi vor dovedi 'recunoştinţa noa?tră" (Cf. C. Gane „Boierii şi ciocoii" lui Alec?andri, cu prilejul unor ?cri?ori inedite de la, Kotzebue şi Kogălniceanu, ia. Arhiva românea?că, t. V, 1940, p. ,211). Dintre cele două manu?cri?e ale comediei pă?trate la Biblioteca Academiei, m?. rom.' 2231 şi m?. rom. 2939, ace?ta din urmă poartă indicaţia după titlu: „Comedie1 în 5 acturi, dedicată amiciiluTirtieu M. Cogălniceanu, V. Alec?andri, Mirceşti, 1874". Celălalt manu?cri? a fo?t dăruit lui C.; Steriade: „Amicului meu... ?uvenir de la Mirceşti, 1 mart. 1874. V. Alec?andri." .?ilui J .» v  .   V)        ,'.*:..-:   ul feiifa.
i847
către iacob negruzzi
99
B.A.R., S 35 (7j/LVIII; original.
Mirceşti, 2 mart. 1874
Bibliografie : Floarea ?oarelui, II, nr. 7— 12, iulie-decembrie 1928, p 80.
l.Cf. aici p. 126 —127. îndată după premiera pie?ei Boieri şi ciocoi, V. Alec?andri a fo?t ţinta criticilor primite ?ub formă de ?cri?or iin?ultătoare, venite din cele două lumi pe care le viza pie?a ?au din partea criticilor de ?pecialitate. Boieri şi ciocoi nu ?-a bucurat de ?ucce?. V. Alec?andri care, în general, nu ră?pundea niciodată criticilor, ?ocotindu-?e fie mai pre?u? de ele, fie ?ocotindu-le ju?tificate, şi atunci încerca ?ă-şi îmbunătăţea?că creaţia, de data acea?ta în?ă proiectează, ca ră?pun? la critici, o nouă pie?ă a Ciocoilor care în?ă nu va fi definitivată niciodată.
100
B.A.R., m?. rom. 808, f. 82-83; original.
Mirceşti, 12 mart. 1874
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 579 — 581; V.Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 64—66; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 326 — 328.
1 Cf. aici p. 847, n. 1, manu?cri?ele pă?trate la B.A.R.
2 G. I. Vîrnav-Liteanu publica?e unele articole în Convorbiri literare de?pre Alec?andri şi de?pre Poeziile populare cule?e şi întocmite de Alec?andri, de la data la care poetul îi ?crie lui i. Negruzzi că Vîrnav a mai pregătit ceva pentru revi?tă, a mai apărut în acel an Dumbrava Roşie. Cercetare critică în Convorbiri literare VIII, nr. 4, 1 iulie, 1874, p. 153—162. în
anii următori va ?crie de?pre Scrierile teatrale ale lui Alec?andri şi de?pre Operele complete ale lui Alec?andri.
3 Romanul lui Negruzzi, Mihai Vereanu, apăru?e în nouă numere din Convorbiri literare, între 1 aprilie 1873 şi 1 februarie 1874, şi în volum, Iaşi 1973.
către mărie bogdan
101
Mirceşti, 30 martie 1874
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1926, p. 125.
către george ?teriadi
102
B.C.S., S 84; a 36; original.
Mirceşti, 6 aprilie 1874
1 George Steriadi, ?ecretar al Agenţiei române din Pari? şi apoi al Legaţiei. Prieten cu fraţii Alec?andri. Publici?t şi om de teatru. între anii 1881 —1889 a fo?t membru în Comitetul Teatrului Naţional din Bucureşti. A fo?t director al ziarului Gazette de Roumanie.
2 Pentru invitaţiile ce i ?e făcu?eră ca ?ă accepte reprezentarea pie?ei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, cf. aici p. 116—117, ?cri?oarea către G. Sion din 28 ianuarie 1874, şip. 128—129, ?cri?oarea către M. Millo din 25 februarie. Pie?a ?e va juca la Bucureşti. Cf. aici p. 857, n. 3.
către mărie bogdan
103
Mirceşti,  1 mai 1874
M.I.A.O.B., nr. 13189; original.
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1923—1923 Buc, 1929, p. 126-127.
?48
___j
?49
CĂTRE GEORGE SION
CĂTRE "MATEI MILLO
104
Z
£ţff
Originalul la Biblioteca Centrală Univer?itară, Cluj.
Mirceşti, mai 1874
I | Bibliografie: I. Muşlea, Diw ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Fia/a românea?că, XX, nr. 5—6, mai-iunie, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 4 — 5; Va?ile Alec?andri, Publici?tică, Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 457-458.
1 Scri?oarea către Sion, menită ?ă ?u?ţină cauza lui Millo şi a autorului pie?ei Boieri şi ciocoi, ca?e riu avea încredere Să o încredinţeze la Bucureşti altui actor decît lui Millo, a fo?t trimi?ă mai întîi ace?tuia pentru a lua cunoştinţă de conţinutul ei şi a o înmîna de?tinatarului. Cf. aici p. 140.
2 După reprezentarea pie?ei Boieri şi ciocoi la Iaşi şi publicarea ei în Convorbiri literare, autorul i-a adu? îndreptările nece?are şi a publicat-o în broşură, Bucureşti, 1874.
3 V. Alec?andri a apreciat întotdeauna talentul lui-Millo, care i-a fo?t cel mai potrivit interpret al.pie?elor ?ale de început, de aceea a intervenit în favoarea ace?tuia, cînd afo?t cazul, nedreptăţind valoarea arti?tică inconte?tabilă a lui M. Pa?caly. Totuşi, Millo nu a înţele? ?uficient rolul cultural-educativ pe care poetul îl acorda producţiilor dramatice româneşti şi nevoia ridicării treptate a calităţii dramaturgiei (cf. core?pondenţa lui.Millo în Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 282 — 303). Intere?ul poetului de a avea o di?tribuţie bună pentru reprezentarea pie?ei Boieri şi ciocoi, la Bucureşti, coincidea şi cu intere?ul general pentru reorganizarea atunci a Teatrului celui Mare ?au Teatrul Naţional, ?u?ţinută cu intere? de Al. Odobe?cu şi Titu Maiore?cu, devenit mini?tru al In?trucţiei. V. Alec?andri va ?crie ace?tuia în favoarea lui Millo şi a Teatrului (cf. aici p. 143 — 144). Comi?ia alcătuită din iniţiativa lui Odobe?cu va avea drept con?ecinţă înfiinţarea „Societăţii'dramatice", ?au a?ociaţia artiştilor, ?ub direcţia lui M. Millo, la ?fîrşitul anului 1874, la care M. Pa?caly nu;va participa şi care nu va rezi?ta nici măcar pînă la ?fîrşitul ?tagiunii 1874—1875, cînd ?-a jucat şi Boieri şi ciocoi. Cf. Ioan Ma??Off; Teatrul române?c, vo\. 11, Buc, 1966,
p. 316-325. - -m ..-p."
105
Mirceşti,  mai 1874
B.A.R., S 6 (1)/DXXXIX; original, .;
1 Cf. aici p. 138-t- 139..    H ./,    '- Z ,hh .V ■
2 Lui Titu Maiore?cu ii.?crie totuşi lâ 12; iunie, iii-,favoarea lui Millo şi apoi la 27 iunie ca ră?pun? la ?cri?oarea lui Maiore?cu din 25 iunie, prin care ace?ta îi comunica rezolvarea pozitivă a doleanţelor lui Millo şi îi cere părerea ?a de?pre reorganizarea Teatrului. Cf. aici p. 146—148.
yj. ca o a' ?ijl' M ?nrlo
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
106
B.A.R. m?. rom. 808, f. 84-85; original.
Mirceşti, 27 mai 1874
- i
■-.'îl
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie, 1895, p. 581 — 582; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 66-67. Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 328 — 329.
1 Pie?a ?e publica?e în broşură la Bucureşti.
2 Evanghelie Zappa (1800—1865) a făcut o mare donaţie pentru înfiinţarea Academiei Române, ceea ce explică cuvintele ?cri?e de poet.
;      CĂTRE MĂRIE BOGDAN
. . Ui r-ii h) 107
'   ': ,.
. - '• ':- - ■ -" '
Mirceşti, 5 iunie 1874
ai) Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 127.
CĂTRE TITU MAIORESCU
108
Bucureşti,  12 iunie 1874
B.A.R., S 59 (1)/LVII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 3; Va?ile Alec?andri,   Publici?tică. Scri?ori. Chişinău,  1968, p. 267—268.
1
■
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
... . .
109
Bucureşti, 23 iunie 1874
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929. p. 127-128.
CĂTRE TITU MAIORESCU
110
■
Mirceşti, 27 iunie 1874
B.A.R., S  59(2)/LVII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 3; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 268 — 270; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc,  1972, p. 217—219.
1 Cf. aici p. 143-144.
2 Francoi? Jule? Edmond Got (1821— 1901), mare arti?t francez, ?ocietar al Comediei-Franceze, decanul ca?ei Moliere, profe?or la Con?ervatorul din Pari?. •
852
3 Antoine Girard zi? Tabarin (1584—1626), celebru şarlatan francez,, al cărui nume a răma? ca prototip pentru ace?t ?oi de oameni. Erou al unei pie?e de teatru uşoare.
4 Saint Marc Girardin (1801—1873), literat, profe?or, academician francez.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
111
Viena, 10 iulie [?.n.] 1874
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 23; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 266—267.
1 Poetul era In drum ?pre Pari? de unde ?e ducea ?ă aducă la Mirceşti pe fiica ?a, Mărie.
112
Pari?, 4 iulie [?.v.]- 1874}
B.A.R., S 19(28)/LVII; original.
■
1 Ordinea cronologică a ?cri?orilor către Paulina, care pare nefirea?că^ ?e explică prin folo?irea celor două ?tiluri vechi şi nou.
113
CĂTRE MATEI MILLO
Mirceşti, 3 ?eptembrie 1874ţ
B.A.R., S 1(3)/DCXXXVIII; original.
1 V. Alec?andri dorea ?ă cunoa?că actul a?ociaţiei actorilor (Societa-, tea dramatică), cum şi numele   actorilor   care ?e  grupa?eră   în juruit
853,
■lui Millo pentru a-şi da ?eama dacă po?edă calităţile nece?are", pentru a interpreta pie?a Boieri şi^ ciocoi, j •-..'        ... - xh .. ?tn n .' .
2 îi ?crie lui T. Maiore?cu chiar în aceeaşi zi.' CL aici p. 151—152.
3 Mărie, fiica poetului, adu?ă în ţară pe'ntru â petrece' vacanţa de i vară la Mirceşti, a fo?t grav bolnavă. -S30r .'.
CĂTRE TITU MAIORESCU
114 '
, v-':.,:.:        \ , :■''.   Mirceşti/ 3 ?ept 1874 B.A.R., S 59 (3)/LVII; original.       ;. .. . ...
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1905, p. 5 —6; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 270—271,
1 V. Alec?andri, felicitîndu-1 pe T. Maiore?cu pentru iniţiativele luate ca mini?tru al In?trucţiei, profită pentru a-i atrage atenţia a?upra abuzului de folo?ire a ?ufixului iune şi a lui «, de care, de altfel, chiar şi Maiore?cu începu?e ?ă ?e ferea?că, şi mai profită iarăşi ?ă-i ceară protecţia ?a pentru Millo ca ace?ta ?ă poată reprezenta pie?a Boieri şi ciocoi. Cf. aici p. 149— 150, ?cri?oare către Matei Millo. "'■"-. * 1
..... '. I .i      g     ":.'y,. : :■ ruiD i .
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
115
Mirceşti, 4 ?ept. 1874
B.A.R., S 35 (8)/L-VIII; original.
Bibliografie:   Floarea   ?oarelui, II, nr. 7—12 iulie-decembrie 1928,
p. 80, •    nx>  vOhblM  »lwum i? tem .(fetanuib ?»
CĂTRE MATEI MILLO
116
B.A.R., S 1(4)/DCXXXVIII; original.
Mirceşti, 6 ?ept. 1874
Bibliografie: Scarlat Froda, Core?pondenţa lui V. Alec?andri de?pre teatru, în Studii şi materiale de i?toria artei, IV, nr. 3 — 4, 1957, p. 231 — 232; traducere V. Alec?andri, Publici?tică, Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 280—281, traducere; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 220-225; V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 582-854, traducere.
1 Pie?a Boieri şi ciocoi ?e reprezenta?e pentru prima dată la Iaşi la 14 februarie 1874, între timp, poetul primi?e cereri din partea Comitetului Teatrului Naţional şi de la prieteni pentru reprezentarea ei şi la Bucureşti (cf. aici core?pondenţa cu G. Sion, M. Millo, G. Steriadi). Greşelile de text ob?ervate cu prilejul acelui ?pectacol de la Iaşi, fu?e?eră corectate de poet acum explică lui Millo modul cum trebuie interpretat fiecare per?onaj pentru a a?igura reuşita reprezentaţiei la Bucureşti, conform cu viziunea autorului. .....
2 Grigore Cuza (1800—1862), ?pătar, frate cu po?telnicul Ion Cuza, tatăl domnitorului Cuza,. deci îi era unchi. A fo?t i?pravnic de ţinutul Va?lui şi Fălciu, deputat; cu vederi progre?i?te, participă la mişcarea de la 1848; ?ub domnitorul Grigore Ghica e?te, mini?tru la departamentul bi?erice?c şi al In?trucţiei Publice. Tipul boierului patriot şi progre?i?t.
3 Petre Velle?cu (1846—1904), arti?t dramatic, a debutat ?ub direcţia lui M. Pa?caly la Bo??el, a trecut apoi la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a interpretat roluri melodramatice şi multe roluri din pie?ele lui V. Alec?andri.
4 Logofătul Iorgu Ghica, fo?t i?pravnic de Bacău, protector al familiei Alec?andri.
5 Con?tantin Dimitriadi (1831—1885), arti?t dramatic, tatăl Ari?-tizzei Romane?cu. A jucat,şi a fo?t director de teatru la Iaşi şi la Bucureşti. Deşi V. Alec?andri îi afirmă în două rînduri lui M. Millo că rolul lui Arbure e?te ?cri? pentru „el, totuşi, indirect, optează tot pentru Dimitriadi ca interpret, aşa cum fu?e?e la Iaşi. Millo va di?tribui rolul lui Arbure ace?tuia, el:mulţumindu-?e cu altul ?ecundar;.
6 Cf. aici p; 1.52. .   • •■ :   . - . -   . ■
S54
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
117
Mirceşti, 5 octombrie 1874
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 128-129.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
118
... ■ B.A.R., S 35(9)/LVIII; original.
Mirceşti, 7 oct. 1874
Bibliografie: Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928,
p. 80.
1 Becri-Mu?tafa nu ?e va publica în Convorbiri literare decît în anul 1877, poetul dînd întîietate lui Ban, căpitan de plai.
2 în Convorbiri literare, VIII, nr. 7, 1 octombrie 1874, p. 287—293, ?e publica?e Doi feţi cu ?tea în frunte de Ioan Slavici; credem că acea?ta e?te pove?tea pe care o citi?e Va?ile Alec?andri.
... .
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
119
-
Mirceşti, 8 octombrie 1874
Arh. Statului Buc, Fond Ha?deu, voi. X, pach. XIV, doc. nr. 451.
Bibliografie : B. P. Ha?deu şi contemporanii ?ăi români şi ?trăini (core?pondenţă primită). Text ?tabilit, traduceri şi note de Nicolae Mecu, Viorica
Nişcov, Al. Săndule?cu, Mihai Vornicu. Coordonare şi ?tudiu introductiv. Al. Săndule?cu, I, Bucureşti, Editura Minerva, 1982, p. 10. 1 Broşura publicată la Socec în 1874.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
120
Mirceşti, 10 octomvrie 1874
B.A.R., m?. rom. 808, f. 86; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 582 — 583; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 67; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 329 — 330.
1 V. Alec?andri făcea parte, ca membru onorific, din comi?ia examinatoare a cărţilor didactice şi în acea?tă calitate a căutat ?ă lupte pentru ?implificarea ortografiei. Cf. aici ?cri?oarea din 3 ?eptembrie către Titu Maiore?cu.
121
Mirceşti, 16 octombrie 1874
B.A.R., m?. rom. 808, f. 88 — 89; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 583— 584; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 68; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 330 — 331.
1 Cf. aici p. 856, n. 1.
2 Dan, căpitan de plai ?e va publica în nr. 10, din luna ianuarie, al Convorbirilor  pe anul următor, 1875.
3 La Bucureşti, poate mai bine interpretată, pie?a Boieri şi ciocoi a avut mai mare ?ucce? decît la Iaşi; cu ea ?-a de?chi? ?tagiunea anului 1874—1875. C. Dimitriadi a pă?trat rolul lui Arbore, Millo 1-a jucat pe Vulpe, în celelalte roluri, Ştefan şi Petre Velle?cu, Grigore Manole?cu, Fro?a Pope?cu etc... Cf- Ioan Ma??off, Teatrul române?c, voi. II, Buc, 1966, p. 325- 326.
856
857
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
122
......., .,  .        Mirceşti, 28 octombrie 1874
i ■■. j. •:' •       •    ■ ■ awtt J
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 129-130.
1 Lucia Vogoride era fiica Cocuţii Conachi şi a lui N. Vogoride, ?oră cu Emanuel şi Măria Vogoride. Â fo?t că?ătorită mai întîi cu D. Grecianu, apoi cu Nunuţă Ro?etti-Roznovanu.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
....... i . ■     . .  -    -,.
..... . ... T
123
B.A.R.,m?. rom. 3489, f. 74—75; original.
Mirceşti, oct. 1874
. .1 Scri?oarea e?te ?cri?ă la ?fîrşitul manu?cri?ului poeziei Toamna ţe?ătoare, care ?-a publicat, împreună cu alte poezii, în numărul 11, februarie p. 438—444, din Convorbiri literare pe anul 1875. * -" ' il
2 Dan, căpitan de plai ?-a publicat în numărul 10, ianuarie 1875, p. 377-382. -   ' .
■■ ■"' ■■ ■• .       : .iii     • -\ ." i
' \ . ..
124
B.A.R., S 35 (16) LVIII; original.
Mirceşti,  11 nove.. 1874
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, în?emnări, Buc, 1964, p. 121 — 123; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău. . 1968. p. 332,
1 Odă ?tatuii lui Mihai Viteazul ?-a publicat în numărul 9 al Convorbirilor pe luna decembrie 1874, p. 351—353, aşa cum a dorit poetul.   • •
2 Tinda Raia şi Bradul ?-au publicat împreună cu Toamna ţe?ătoare. Ci. aici p. 858, n. 1.
3 Textul poeziei Bradul diferă puţin de cel publicat în Opere. 1875.
,.v..:       î:rt:.j -i
125
CATRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti, 28 noiembrie 1874
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920^-1923, Buc, 1929, p. 131-132. . -
'■'■'< .   ■        - - \ ■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
-      • ■ -, '.. ■'    ■     . ■   -■;.:,;/.     ■ . ...     . . .,
Mirceşti, noiem. 1874
B.A.R., m?. rom. 808, f. 90; original.
■ - Bibliografie: Convorbiri literare, • XXIX; nr. 6, 1 ianuarie 1895, p. 584 — 585; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 69; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 332 — 333.
CĂTRE MATEI MILLO
127
maaoa m»
Mirceşti, joi, [?fîrşitul anului] 1874 B.A.R., S 1(5)>DCXXXVIII; original.
Bibliografie: Scarlat Froda, Core?pondenţa lui V. Alec?andri de?pre tea ru, în Studii şi cercetări de i?toria artei, IV, nr. 3— 4, 1957, p." 232, trâ-
ducere; V. Alec?andri, Core?pondenţa, Buc, 1960, p. 184; reeditată traducerea de H. Corbu în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scrieri. Chişinău, 1968, p. 282.
1 Datare ?tabilită după perioada în care ?-a jucat Chiriţa în balon. Cf. aici p. 208-209.
128
Mirceşti, vineri, [14 decembrie ?.v., 1874] B.A.R. S 6(3)/DCXXXIX; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 184; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 282—283.
1 Scri?oare datată după ?tampila po?tii de pe plic, 26 decembrie ?.n., ceea ce în?emnează: 14 decembrie ?.v.
2 Cf. aici p. 208—209 ?cri?oarea către Matei Millo, de?pre căderea ace?tuia din balon.
3 Petre Grădişteanu (1841—1921), avocat, om politic, publici?t şi autor dramatic; a intrat în politică ocupînd diver?e funcţii, a fo?t membru onorific al Academiei. A fondat în anul 1870 Revi?ta contimporană, cu atitudine antijunimi?tă. A redactat şi ?u?ţinut prima lege de organizare şi admini?trare a teatrelor, din 6 aprilie 1877.
4 întrebarea lui V. Alec?andri era ju?tificată pentru că era pentru prima dată cînd pe ?cena Teatrului Naţional ?e reprezenta o revi?tă. Teatrul mergea greu şi ace?te ?pectacole au ?alvat o parte din ?tagiune. Revi?ta fu?e?e creată de Petre Grădişteanu şi un grup de ?criitori de la Revi?ta, contimporană, Nicolae Tincu, M. Zamfire?cu, Ciru Economu etc. Revi?ta ataca şi ridiculiza ?piritual multe din problemele la ordinea zilei: neregulile de la Căile ferate, exagerările lingviştilor latinizanţi, teatrul, ?tatuia neinaugurată a lui Mihai Viteazul etc.. .. Succe?ul revi?tei a fo?t neaşteptat de mare. Cf. Ari?tizza Romane?cu, 30 de ani. Amintiri, Buc, 1960, p. 15; Ioan Ma??off, Teatrul române?c, voi. II, Buc, 1966, p. 326 — 329.
către mărie bogdan
...
129
Mirceşti, 18 decembrie 1874
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 —1923, Buc, 1929, p. 132- 133. v
1 Noua clădire monumentală a Operei din Pari?, con?truită de Charle? Garnier, între anii 1862—1874.
către george ?ion
130
Mirceşti, 23 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Univer?itară, Cluj.
Bibliografie: I. Muşlea, Din ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Viaţa românea?că, XX, nr. 5 — 6, mai-iunie, 1928, p. 193; Şt. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 5-6.
1 G. Sion traducea Phedra lui Racine şi ceru?e lui V. A.ec?andri ?ă-i ?crie o ?cri?oare-prefaţă. Cf. aici p. 177—178
131
Originalul la Biblioteca Centrală Univer?itară, Cluj.
24 dec. 1874
Bibliografie : I. Muşlea, Din ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Viaţa românea?că, XX, nr. 5 —6, mai-iunie 1928, p. 194; Ştefan Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 6; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 458-459.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
132
Mirceşti, 24 decembrie 1874
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, Buc, 1929, p. 133—134; Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972 p. 225 -226.
I Mărie, fiica lui Iancu Alec?andri.
860
861
CĂTRE GEORGE SION
133
"ddflOSLZ  : < ' : ' Mirceşti, 31 dec. 1874 Originalul la Biblioteca Centrală Univer?itară, Cluj.
Bibliografie: J. Racine, Phedra, traducere de G. Sion, Buc, 1875 p. III — IV; St. Meteş, • Din relaţiile şi core?pondenţa lui George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 6—7.
■ '<;' .q ,*?iW  ,i ,ă— 5 .     .,"..'       .. '. ,  -'. ',
CĂTRE VENTURA .-. .{aO ,'iito
134
: •;. i fîiî rol ? ' •;.•':. - b; " ' ÎS .;" 1 -TM      i I.:    , , ! ■ -   î?.'-ii     . 1 ■  ,'. :' :
[1874]
V
B.A.R., S 41/LVII; original.
1 Scri?oarea pare ?ă fie din ace?t an, care apare şi în filigrana hţrtie de ?cri?. Plicul îh care a fo?t pă?trată ?cri?oarea poartă antetul Cabinetul prefectului de Roman şi.indicaţia că conţine o ?cri?oare V. Alec?andri şi nişte chitanţe de impozite. ,
.itf.'uişi?iO        Vi,/, ,'i     : Ai       '., :      {/■.   " ■" ''*.' '  .'• ,"' ,ÎS*
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
-
.VUttKX'S 3WiAÎ* tBS\ îj
135
[1874- 1875]
W'.ol -.-iirimv^b H .iişo/iK   . ... B.A.R., S 35 (13)/LVIII; original.
'.,"'i' iBibliografie.: Floarea ?oarelui,' II, nr. 7-^12, iulie-decembrie 1928,
P.   81. .       1 .   . ;
1 Cf. aici şi p. 182—183, ?cri?oarea din anul 1875, ianuarie 10.
CĂTRE MARlE BOGDAN
136
Mirceşti,  2 ianuarie 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 134.
•       •' >        >i 1 '...... I  ■ ■-■   - '        . .    .       i   . tli . ■ ,
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
137
B.A.R.:, m?. rom. 808, f. 92-93.
Mirceşti,  10 ghenar 1875
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 55; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 69 — 70; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 333 — 334...
1 Cf. aici p. 166. • 2 Cf. aici p; 180,- ?cri?oare referitoare tot Ia Rîureanu.
-v
MM. ■
: I
!! CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
. . ..
138
Mirceşti,  [13 I 1875
Bibliografie : E. Vîrto?u, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri, în Arhiva românea?că, III, 1939, p. 79.
1 Data e?te aceea a primirii de către Oficiul Bucureşti." ■ ' m
862
863
CĂTRE ION GHICA
139
B.A.R., m?. rom. 803, f. 137- 138.
Gara Mirceşti,  18 [I ?] 1875
1 Bănuim că e?te acea?tă lună. Datele telegramelor fiind pe ?til nou, pe ?til vechi ar fi 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului Ion, care ?-ar potrivi cu felicitarea pentru ziua ?a.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
140
Mirceşti, 30 ianuarie 1875
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 135.
;
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
141
[Bucureşti], Hotel Brofft, gioi, [a. 8 martie 1875] B.A.R., S. 19(57)/LVII; original.
1 G. Steriadi.
2 Probabil Mărie Lupu Bogdan-Miţa — nepoata poetului, fiica Smărăn-diţci Docan.
142
B.A.R., S 19 (51)/LVII; original.
Bucureşti, [vineri 8] mart. 1875
1 Scri?oarea, după conţinut, e?te ?cri?ă în aceiaşi zi cu următoarea, prima fiind trimi?ă prin poştă, a doua printr-o ocazie.
*64
143
Bucureşti, [vineri] 8 martie 1875
B.A.R., S   19(50)/LVII; original.
■
■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
; .
■ . ..
......
144
f ,     ' ' ' . ■
Gara Mirceşti, martie 1875
B.C.S. Fond St. George?, inv. 19046; original.
i
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
145
Mirceşti,  12 mart. 1875
Bibliografie : E. Vîrto?u, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri, în Arhiva românea?că, III, 1939, p. 79; Va?ile Alec?andri, Publici?tică; Scri?ori, Chişinău, 1968, 263-264.
; ..■
146
-••        '■ ' I .   ■   ■ '     '. ...     Mirceşti-Roman, 14 [?] 187[?]
, ;i)ii.ioolA ?iteftV ;» v — 0»' ,q ,HtQt  „ona .iwwu?.  Mmmvtîl .7
Bibliografie: E. Vîrto?u, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri, în
Arhiva românea?că, III, 1939, p. 77.
1 Nepă?trîndu-?e originalul telegramei, iar în textul tipărit nefiind completate luna şi anul, am pre?upu? că ar fi putut fi o telegramă de felicitare după alegerile din 1875. rH >
865
CĂTRE TITU MAIORESCU
147
Mirceşti, 25 mart. 1875
B.A.R., S 59 (4)/LVII; original.
Bibliografie : II. Chendi, şi E. Carcalechi, Bi?erica din Mirceşti în Semănătorul, III, nr. 5, februarie 1904, p. 75—77; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 6 — 9; Va?ile Alec?andri Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 228—232; A. Săndule?cu, Literatura epi?tolară, Buc, Editura Minerva, 1972, p. 243—246.
1 V. Alec?andri de?cri?e?e, cu humor şi fantezie, grozăvia furtunii şi incendiul care a di?tru? bi?erica, într-o ?cri?oare adre?ată lui C. Negri datată augu?t 1864, din păcate incompletă şi numai în copie. Cf. V. Alec?andri, Opere IX, Buc, 1982, p. 217-218.
2 Aluzie la polemica ?tîrnită de de?coperirea arheologică a lui C. Bol-liac: pipele dacilor?
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
148
Mirceşti, 28 mart. 1875
B.A.R., m?. rom. 808,  f. 94—95; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 566 — 567; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 70 — 71; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 334 — 335.
1 în timpul şederii la Bucureşti, la 16 februarie, fu?e?e invitat ?ă ţină o conferinţă la Ateneu, la care citi?e din legendele ?ale. Cf. G. C. Nico-le?cu, Viaţa lui Va?ile Alec?andri, Buc, 1962, p. 449.
149
Mirceşti, 29 mart. 1875
B.C.S. Fond St. George?, inv. 19009; original.
Bibliografie: Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 76.
50.
1 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 2, 1 mai 1875, p. 49-
CĂTRE EPISCOPUL ISAIA VICOL AL ROMANULUI
150
Mirceşti, 30 mart. 1875
Bibliografie: Cuget clar, III, nr. 61, 28 octombrie 1938, p. 248—249.
151
CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI
Mirceşti, 8/20 aprilie 1875
B.A.R., m?. rom. 3340, f. 49; original.
Bibliografie : II. Chendi, Core?pondenţa lui V. Alec?andri cu bucovinenii,   în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1104.
1 Va compune Răpirea Bucovinei.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
152
Mirceşti, 10 april 1875 B.C.S., Fond St. George?, inv. 19008; original.
Bibliografie : Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X,   1965, p. 76—78.
867
1 Răpirea Bucovinei.
2 Soţia lui Petre Grădişteanu care conducea revi?ta.
3 Argumentele poetului nu l-au convin? pe I. Negruzzi, poezia nu ?-a publicat în Convorbiri.
■
153
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
Mirceşti,  19 april 1875
Bibliografie: E. Vîrto?u, Scri?ori inedite de Va?ile Alec?andri în Arhiva românea?că, III,  1939, p. 79.
1 Ion Ione?cu de la Brad ?au N. Ione?cu?
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
154
"
Mirceşti, 20 april 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 96—97; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 625 — 626; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 71 — 72; Va?ile Alec?andri, Publici?tică, Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 335 — 336, incompletă.
1 Grui-Sînger ?-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 3, 1 iunie 1875, p. 81—88, împreună cu Legenda ciocîrliei pe care o anunţă în acea?tă ?cri?oare. Pentru ?emnificaţia numelui de Grui-Sînger e?te intere?ant ?chimbul de păreri care a avut loc între poet şi traducătorul ?ău în limba germană, L. V. Fi?cher, cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 200—201.
2 Răpirea Bucovinei.
3 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 4, 1 iulie 1875, p. 155 — 157. A .r-'i ■■' . ăl
4 Cîntecul Bucovinei 1-a publicat tot poetul în Convorbiri, în cadrul Albumului unui bibliofil, cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1974, p. 461.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
155
Mirceşti, 27 aprilie 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 135— 37; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc,  1972, p. 232-236.
1 Numele celebrei primadone Adelina Patti (1843—1919).
2 Încercarea poetului de a vinde pădurea din Pătrăşcani companiei engleze pentru exploatarea căilor ferate române nu a izbutit nici de data acea?ta. Pădurea ?e va vinde aiba în anul 1878 lui Hau?knecht cu care va avea proce? pentru neplata banilor.
156
.!' -     bîi   ' >   ■ iW .....■
Mirceşti, 30 aprilie 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 137- 138.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
157
B.A.R., m?. rom. 808, f. 98; original.
Mirceşti, 2 mai 1875
-      • -
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p: ■ 587; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 72—73; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 336 — 337.
-869
1 Pentru poezii, ?ărbătorire şi conferinţa pentru ?trîngerea de fonduri nece?are ridicării ?tatuii lui Ştefan cel Mare, a ?e vedea aici şi ?cri?orile către I. Negruzzi din lunile martie şi aprilie. Poezia 11 mai 1875 era Răpirea Bucovinei.
2 Prinţul Grigore Sturdza — beizadea.
158
Mirceşti, 5 mai 1875 B.C.S., Fond St. George?, inv. 19007; original.
Bibliografie: Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965 p. 78.
1 S-a publicat ?ub p?eudonim, cu titlul Răpirea Bucovinei, în Convorbiri literare, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280-288.
2 Conferinţa pentru ?trîngerea de fonduri nece?are ridicării ?tatuii lui Ştefan cel Mare.
3 Sub acea?tă ameninţare, I. Negruzzi le publică pe amîndouă în acelaşi număr din Convorbiri. Cf. aici p. 211.
-
CĂTRE MATEI MILLO
159
Mirceşti,  14 mai 1875
B.A.R., S 1 (1)/DCXXXVIII; original.
Bibliografie : Scarlat Froda, Core?pondenţa lui V. Alec?andri de?pre teatru, în Studii şi cercetări de i?toria artei, IV, nr. 3 — 4, 1957, p. 233, traducere; V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 186; reeditată traducerea de H. Corbu în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 283. ... ■.. .
870
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
160
Mirceşti,   17 mai 1873 B:C.S., Fond St. George?, inv. 19013; original.
-
Bibliografie : Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 78 — 79.
1 România după Tractat a fo?t publicată pe?te mai mulţi ani, precedată de o evocare a lui D. Rallet, ne?emnată, identificată de G. C. Nico-le?cu la B.A.R., m?. rom. 3926, f. 10—11 ca fiind a lui V. Alec?andri, cf. Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331 — 336; V. Alec?andri, Opere, IV, 1974, note p. 850.
.-. .
161
Mirceşti, 18 mai 1875
oi. iiMJHffjR
B.C.S., Fond St. George?, inv. 19006; original.
Bibliografie : Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79.
■ - ■ ir: ■
■ 162
Mirceşti, 21 mai 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 100—101; original. .........
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 6, 1 iunie 1895, p. 588; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 73—74; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 337-338 .
1 Becri-Mu?tafa ?e va publica în Convorbiri literare abia în anul 1877.
871
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
163
Mirceşti, 26 mai 1875
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui,. 1920 — 1923, Buc,  1929, p .139.
■    . :
■' 1 • . 164
CĂTRE MATEI MILLO
r     '■ ,"     ■        tai .
■
Mirceşti, 1 iunie 1875
B.A.R., S 6(2)/DCXXXIX; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 113— 115; reeditată traducerea de H. Corbu, în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 283—284.
1 Sfatul de a ?e adre?a ?oţiei prim-mini?trului i-1 mai dădu?e V. Alec?andri şi în 25 februarie 1874. Cf. aici p. 129.
CĂTRE COSTACHE NEGRI
165
Mirceşti, duminică, [10—18 iunie • 1875] B.A.R., S- 58(3)/LVII; original.
1 în ?cri?oarea către I. Negruzzi din 21 mai 1875, poetul ezită ?ă plece la Bucureşti. îndemnat de C. Negri ?ă participe la şedinţele Camerei, V. Alec?andri ?e hotărăşte ?ă" plece. Plecarea trebuie ?ă'fi avutToc între 10 iunie, data ultimei ?cri?ori cuno?cute ?cri?ă din Mirceşti şi 18 iunie, data primei ?cri?ori cuno?cute emi?ă din Bucureşti.
2 V. Alec?andri, ale? deputat, participă după ?fatul lui C. Negri, la di?cuţiile pentru conce?ionarea căii ferate Ocna-Adjud, pentru car& exi?ta
:Sf2
■
o ofertă germană şi alta englezea?că. Intere?ul poetului era ?ă fie (conce?ionată englezilor, ceea ce i-ar fi permi? ?ă vîndă pădurea de la Pătrăşcani pentru exploatarea lemnului. Hotărîrea ?a de a nu mai participa la viaţa politică nu va dura mult, în decembrie revenind la Bucureşti tot pentru ?e?iunea Camerei. ,.ÎS./-.
3 Jean Dunoi?, Le Batard d'Orlean? (1403—1468) [?]
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
166
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 25, original. Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 267.
Bucureşti,  18 [iunie] 1875
.iul
1 Data de lună e?te evident greşită, la 18 mai ?cria lui I. Negruzzi din Mirceşti şi tot de acolo ?înt datate şi toate ?cri?orile către ace?ta, M. Millo şi fiica ?a, pînă în ziua de 10 iunie, dată după care, probabil, a plecat la Bucureşti ?pre a participa la dezbaterile din Cameră pentru conce?ionarea căii ferate Ocna-Adjud. Ordinea ?cri?orilor care urmează a fo?t ?tabilită după conţinutul lor. ........
• ••'•ofc0f°-v!      '•' "' "":    ;' "-• . •.'■. ■ v.tţoiîattt
Bucureşti, gioi, [iunie] 1875 B.A.R., m?. rom. 2300, f. 29-30; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 268.
1 Pentru" intere?ul arătat de poet ace?tei probleme cf., ..aici p.  872-873, n. 1. : -        . <i M
873.,
168
Bucureşti, 24 iunie 1875
B.A.R., m?. rom. 2300, £. 27; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 267, cu data gre-
şită.
169
B.A.R., S 19 (52)/LVII; original.
[Bucureşti, iunie 1875]
1 Scri?oarea trebuie ?ă fie ?cri?ă în iunie 1875 cînd, fiind deputat, lua parte la ?e?iunea parlamentară. Cf. aici ?cri?orile anterioare.
2 Probabil Va?ile Dimitriu, intendentul, pomenit şi în te?tamentul poetului.
i
■
■
170
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
■
Mirceşti, 8 iulie 1875 B.C.S. Fond St. George? CCCXXXVI/1-34; original.
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 140-141.
171
:
[Mirceşti], 22 iulie 1875
Bibliografie : Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 141-142.
CĂTRE PHILADELPHE CUENIM
172
B.A.R., S 7 (1)/LVIII; original.
Mirceşti, 29 augu?t 1875
1 Philadelphe Cuenim, profe?or, probabil fiul fo?tului profe?or al poetului, Victor Cuenim. Cf. aici p. 238—239, ?cri?oarea din 23 ?eptembrie 1875.
-
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■
■
173
Mirceşti, 7 ?ept. 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 102-103; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 626 — 628; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc., 1904, p. 74—75; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 338 — 339, incompletă.
1 Trii zile din i?toria Moldaviei, apărută în Propăşirea, I, nr. 27 —32, iulie-augu?t 1844.
2 Sub titlul de 11 mai 1875. Ci. aici p. 207.
3 Alexandru Cihac (1825—1887), lingvi?t român; membru onorific al Academiei Române; autor al volumului, Dictionnaire d'etymologie daco-roumane, prin care ?-au combătut exagerările latini?te.
174
Mirceşti,   10 ?ept. 1875 B.A.R., m?. rom. 808, f. 104—105; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 628 — 630; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 75—77, cu data greşită; Va?ile
874
875
Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 340, cu data greşită, incompletă.
1 Curierul de Ia?i.
175
Mirceşti, 12 ?ept. 1875 B.A.R., Arhiva V. Alec?andri, I, m?. 28; original.
1 In antetul ?cri?orii e?te ?cri? de I. Negruzzi, în vederea publicării: „Trei curiozităţi D. V. Alec?andri ne trimite alăturatele fragmente foarte intere?ante, pe care ne grăbim ?ă le publicăm" (cf. Convorbiri literare, IX, 1 octombrie 1875, nr. 7, p. 274—279). în continuare, V. Alec?andri, ?ub formă de ?cri?oare către I. Negruzzi, face o prezentare a fragmentului dramatic, cu caracterizarea per?onajelor, tipice pentru epoca de influenţă fanariotă. Urmează: 1 fragmentul — şa?e ?cene — din pie?a Serdarul de Orhei, la p. 2 — 6 (cf. şi V. Alec?andri, Opere, VII, Buc, 1980, p. 1152— 1157); 2 interpretarea foii de ze?tre dată fiicei ?ale, Catinca, de către mama ?a, Elena Alec?andri Câpitănea?a, alături de care mai ?emnează Neculai Alec?andri, Mărioara Cuza, Iordachi A., Con?tantin A... p. 6—8; originalul foii de ze?tre ?e gă?eşte a?tăzi la B. A.R., m?. rom. 2253, f. 411;. 3 tabloul financiar,. Veniturile Moldavii la 1845, îi permite o comparaţie cu bugetul anului 1875, p. 8—10. Ace?te două pie?e din urmă îşi vor gă?i locul, probabil, în volumul Addenda de la ?fîrşitul ediţiei, ele, ca şi fragmentul de pie?ă, neputînd intra în conţinutul ?cri?orii care le-a ?ervit numai de prezentare, dar care nu putea ?ă lip?ea?că din lungul şir al core?pondenţei cu I. Negruzzi.
■   ■ ?twai
CĂTRE REGINA ELISABETA
t"f
176
Mirceşti,  12 ?ept. 1875
Muzeul de i?torie al municipiului Ploieşti, inventar 130, fişe 317, C. 39487; original.      «   ~ " • ■ ■'"
Menţionăm că la acea?tă cotă am gă?it numai textul ?cri?orii, nu şi textul maximelor trimi?e de poet.
Bibliografie: Convorbiri literare, L, nr. 5, mai, 1916, p. 481 — 485. Aici au fo?t publicate atît textul ?cri?orii cît şi maximele, de unde le-am reprodu? în volumul de faţă, întregind a?tfel ?cri?oarea.
1 în Convorbiri literare, loc. cit., ?cri?oarea e?te publicată cu data de 1879. Acea?tă confuzie ?e datorează interpretării greşite a cifrei 5 care, în ?ecolul trecut ?emăna, grafic cu cifra 9. E?te.o greşeală întîlnită ade?ea. De altfel din text rezultă ?igur că nu e?te vorba de anul 1879, ci de 1875, de cînd începe şi apropierea lui V. Alec?andri de Curte. în anul 1879, chiar în lunile ?eptembrie-octombrie, poetul era reţinut în ţară de probleme politice de mare importanţă.
2 în ?cri?orile către familia regală, V. Alec?andri adoptă tonul re?pectuo? cuvenit in a?emenea raporturi, fără ?ă dea dovadă de ?ervili?m.
E?te de remarcat, în toată core?pondenţa ?a, că pentru actele mari îndeplinite ?ub domnia lui Cuza şi Carol, el a adu?, în primul rînd, elogii poporului şi armatei, pe care le con?idera adevăraţii lor făuritori, şi nu conducătorilor.
Scri?orile către familia regală, chiar şi aceea în care mulţumeşte domnitorului Carol pentru acordarea decoraţiei „Bene Merenti", ?înt numai de intere? documentar, în ?pecial cele adre?ate Carmen Sylvei, deci prezenţa lor în ediţia de core?pondenţă completă a lui V. Alec?and-ri ni ?e pare nece?ară. -'I ■"■'<'■■   •'• ,c-.i:n>-«M»\ ;•■ it~.:::..:
3 Credem că V. Alec?andri nu a plecat la Pari? în acea?tă perioadă, dat fiind că, între.28 ?eptembrie, cînd ?crie lui Mărie de?pre ?o?irea ?a acolo, şi 3 noiembrie, cînd reîncepe core?pondenţa cu acea?ta, el continuă ?ă ?crie lui Iacob Negruzzi de la Mirceşti (cf. aici). Faptul că în luna octombrie.i ?e trimite lui Mărie o ladă cu lucrurile cerute de acea?ta şi care urma ?ă-i fie adu?ă de tatăl ?ău, ne îndreptăţeşte ?ă credem că poetul nu a fo?t la Pari?.
177 . ■ nM
Mirceşti,  19 ?ept. 1875
Muzeul de i?torie al municipiului Ploieşti, inventar 128, fişa 315, c. 39485; original.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
178
Mirceşti, 20 ?ept. 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 106—107; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie, p. 630 — 631; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 77.
1 Pentru ?ărbătorirea din Cernăuţi, ceremonia funebră din Iaşi şi poezia Răpirea Bucovinei, a ?e vedea aici core?pondenţa poetului cu I. Negruzzi din lunile aprilie-octombrie.
179
■
Mirceşti, 22 ?ept. 1875 B.C.S., Fond St. George?, inv. 19005; original.
Bibliografie: Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi în Limbă şi literatură, X,  1965, p. 80.
1 S-a publicat în Convorbiri literare, IX, nr. 7, 1 octombrie 1875, p. 280 — 281; ultima poezie a poetului publicată în ace?t an în revi?ta „Junimei".
2 Volumele tipărite la Socec.
-
■
CĂTRE PHILADELPHE CUENIM
180
B.A.R., S 7 (2)/LVIII; original.
Mirceşti, 23 ?ept. 1875
1 De?pre acea?tă che?tiune îl preveni?e într-o ?cri?oare anterioară. Cf. aici p. 226.
878
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
181
■
Mirceşti, [29] ?ept. [?.n.] 1875 B.C.S., Fond St. George?, CCCXXXVI/6-35; original.
Bibliografie: Mărie G. Bogdan. Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 143-144.
1 Data a fo?t ?tabilită în De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 124—125, după conţinutul ?cri?orilor care îndreptăţeau inver?area ordinei date de Mărie Bogdan.
2 începînd de aici şi pînă la aliniatul din final: „Ceci dit". .. textul nu a fo?t publicat de Mărie Bogdan, din dorinţa de a pă?tra oarecare di?creţie a?upra ob?ervaţiilor, ?e pare bine meritate, pe care i le făcea tatăl ?ău.
182
■
Mirceşti, 28 ?ept. [?.v.] 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 143.
CĂTRE BOGDAN PETRICEICU HASDEU
183
Mirceşti, 4 oct. 1875
Arh. Statului Buc, Fond B. P. Ha?deu, voi. X, pachet XIV, doc. nr. 454.
-
Bibliografie: Din core?pondenţa lui Ha?deu cu Va?ile Alec?andri, în Tribuna Ba?arabiei, IV, nr. 212, apr. 27, 1936, ■■>. 2, fac?imil; B. P.
879
Ha?deu şi contemporanii ?ăi români şi ?trăini (core?pondenţă primită), Buc, 1982, p. 12, data greşită.
1 V. Alec?andri face o confuzie între poemul folcloric, Cîntec pentru oa?tea lui Igor, unde exi?tă un cîntăreţ Boian şi epo?ul eroic ucrainian, din ?ec. XV, alcătuit din „dume" ?au balade, între care ?e află şi cea intitulată Bogdan Hmelniţki şi Va?ile Lupu. Cf. Al. Săndule?cu, loc. cit.
2 Columna lui Traian, apărută în martie 1870, îşi înceta?e, apariţia în mai 1875 pentru a reapare din ianuarie 1876 pînă în decembrie 1877 şi apoi din ianuarie 1882 pînă în decembrie 1883.
3 Volumul III, Opere complete, Buc, 1875.    -i—:
. Ei
» i Si fti
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■   .'    ■   ■ ' . b'b:
.'. .; i ? et) ■ : ,-■  ::ii»i>:  IJJtrf        • -,r. ,•   ;i!;.wi      i m.ţrt- ;; Srifş* »
Mirceşti, 10 oct. 1875
B.A.R., m?. rom.
f. 108; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 631 — 632; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 78; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 341 — 342.
. ;■.  .   ,   .. I
1 Cf. aici p. 245.
-
185
.... ....
Mirceşti, 14 oct. 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 110; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 79; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 342. »'•" "
1 Articolul bine primit de „Junimea" era Albumul unui bibliofil.
2 Cf. aici p. 893, n. 1, ?ituaţia ace?tei revi?te.   ■ ■
3 Editată tot de B. P. Ha?deu.
... ■'■ CĂTRE MĂRIE BOGDAN
186
Mirceşti, 3 noiembrie 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 145-146.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI!
187
Mirceşti,  10 nov. 1875
B.C.S., Fond St. George?, inv. 19014; original.
■ ■ -
Bibliografie: Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 79, şi p. 77 fac?imil, data greşită.
1 E?te pentru prima dată cînd, în ?cri?ori, poetul ?e intere?ează direct de ?oarta lui Emine?cu.
2 Din ce ?-a publicat în Albumul unui bibliofil, pie?a care ar core?punde prin frecvenţa textului francez ar fi: Cuvinte vechi franceze, din XV ?ecol [?ic], care a apărut în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, p. 420 - 423. Cf. şi V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1974, p. 445 şi p. 840 note.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
: .■■ :.. ■    im l      .iii     f/Z        '"ii    ■       ;>'.-, ■■
Mirceşti, 21 noiembrie 1875
188
B.C.S., Fond St. George?, CCCXXXVI/6-27, lip?eşte începutul, deteriorată.
880
881
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1929 — 1923, Buc, 1929, p. 147, text complet.
1 Mărie Lupu Bogdan,
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
189
Mirceşti,  26  nov. 1875 B.C.S., Fond St. George?, inv. 19004; original.
Bibliografie:' Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către lacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 80.
1 Pînă la numărul din 1 martie nu ?e publică nici o poezie de a lui V. Alec?andri în Convorbiri literare pe anul 1876. Cf. ?cri?oarea următoare pentru identificarea legendei.
190
Mirceşti, 30 noiem. 1875
B.A.R., m?. rom. 808, f. 112.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 79; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 343.
■ ■
1 Legenda era Ghioaga lui Briar, care nu ?-a publicat în Convorbiri literare.
882
CĂTRE RUCSANDA
191
Original în po?e?ia familiei Sălceanu.
Mirceşti, 2 dec. 1875
Bibliografie: Grigore Sălceanu, O ?cri?oare inedită a lui Va?ile Alec?andri, în Tomi?, VI, nr. 3 (57), martie 1971, p. 8, fac?imil.
1 După explicaţiile editorului, Ruc?anda e?te ?ora Paulinei Alec?andri, nă?cută Luca??iewicz. Marghiolita fiica ?a şi nepoată de ?oră a Paulinei, a fo?t bunica Alec?andrinei, ?oţia lui Grigore Sălceanu, în ca?a căruia ?e pă?trează amintiri de?pre Paulina Alec?andri.
2 Probabil prinţe?a Olga, fiica prinţului Grigore Sturdza, care ?-a că?ătorit cu Emanuel Vogoride Conachi, fiul Cocuţei Vogoride.
CATRE PAULINA ALECSANDRI
192
Bucureşti, gioi, [a. 7 decembrie 1875] B.A.R., S 19 (54)/LVII; original.
1 Doamna Elena Cuza.
2 Măria Fălcoianu, ?oţia lui Scarlat Fălcoianu.
3 Mărie Lupu Bogdan.
193
Bucureşti, 7 dec. 1875
B.A.R., S 19 (53)/LVII; original.
1 Scarlat Fălcoianu; va muri în anul următor.
883
194
Bucureşti, duminică, [p. 7 decembrie 1875]
B.A.R., S 19 (55)/LVII; original.
1 Cf. aici ?cri?oarea precedentă din 7 decembrie,  pentru datare.
. ■ ■ .  . ■   ■ '       i '.  . ' . . KM
195
Bucureşti, ?îmbătă, [13 ?au 20 decembrie] 1875
B.A.R., S 19(56)/LVII; original.
1 în anul 1875 Crăciunul a căzut într-o joi; dacă poetul ?-a întor? aca?ă miercuri, în ajun, atunci ?cri?oarea a fo?t ?cri?ă ?îmbătă 20 decembrie, ?au, totul poate fi dat în urmă cu o ?ăptămînă, deci: ?îmbătă 13 decembrie şi miercuri 17 decembrie.
196
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Bucureşti, [17—20] decembrie 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 147-148.
1 Dată propu?ă în De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 125.
197
■
7    : Of
Mirceşti, 31 decembrie [?.v.] 1875
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 148-149.
884
CĂTRE MIHAIL GANIŢKI
198
[f.d.]
Bibliografie: Revi?ta de folclor, III, nr. 1, Bucureşti, 1958, p. 98. Referat Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimir?ki şi folclorul române?c, fragment din ?cri?oarea lui V. Alec?andri. Comunicări de folclor în ?e?iunea generală 1957 a Academiei R.P.R., traducere; Valeriu Ciobanu, A. I. Iatzimir?ki şi folclorul român, în Studii şi cercetări de i?torie literară şi folclor, VIII, nr. 3-4, 1959, p. 679, nr. 1, traducere.
1 Mihail Ganiţki (1843—1886), rector al ?eminarului din Chişinău, Iatzimir?ki a atribuit acea?tă ?cri?oare lui V. Alec?andri; nefiind
cuno?cută din altă ?ur?ă, a fo?t luată ca atare. în privinţa datei, am ?ocotit-o, cu aproximaţie, ca fiind din jurul anului 1875, ţinînd ?eama de vîr?ta rectorului; ea poate tot aşa de bine ?ă fi fo?t ?cri?ă şi .mai tîrziu.
2 Valeriu Ciobanu prezintă în traducere românea?că un fragment din ?cri?oarea lui V. Alec?andri, către rectorul ?eminarului din Chişinău, relativă la fondul optimi?t al creaţiei populare româneşti, cu toată vitregia ?oartei ?ale. Fragmentul de ?cri?oare a fo?t inclu? de A. I. Iatzimir?ki. în lucrarea ?a, Grigore Ţamblac, Peter?burg, 1904, p. 383 — 384, în limba ru?ă.
• ■
CĂTRE ION GHICA
. 7 - ■
199
Mirceşti,   19/1 [?.n.] 1876
B.A.R., m?. rom. 803, f. 139—140; telegramă.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
B.A.R., m?. rom. 808, f. 113-114; original.
Mirceşti, 10 ghenar 1876.
.7 -. ■ 7't, -, •A'.&?.
'885.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 633 — 634; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 79 — 80; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1868, p. 343 — 344.
1 Colecţia Cîntece de pe?te Olt, care ?e încheie cu Cîntecul Jianului, ?emnat de V. Alec?andri, ?-a publicat în Convorbiri literare, X, nr. 6, 1 ?eptembrie 1876, p. 208—215, cu menţiunea că e?te comunicată de Gr. Alexandre?cu. Care poate fi explicaţia? O greşeală a redacţiei? Sau i-au fo?t trimi?e lui V. Alec?andri de poetul muntean ?
2 Publicată în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p. 449 —
450.
3 Publicată în Convorbiri literare, XI, nr. 1, 1 aprilie 1877, p. 1—2, deşi fu?e?e începută din 1875. Cf. aici p. 211.
4 Publicată în Convorbiri literare. IX, nr. 10, 1 ianuarie 1876, p. 369 —
371.
■
CĂTRE PREŞEDINTELE SOCIETĂŢII „ROMĂNIA JUNĂ" DIN VIENA
201
Mirceşti, 11 ianuar 1876 Originalul din Arhivele ?ocietăţii din Viena.
Bibliografie : I. Grămadă, Societatea academică, ?ocială, literară „România Jună", Arad, 1912, Anexe, p. 131; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 augu?t 1932, p. 2; Adevărul literar şi arti?tic, V, 7 ?eptembrie 1924, p. 8.
CĂTRE TITU MAIORESCU
202
Mirceşti, 12 ianuar 1876 B.A.R., S 59 (5)/LVII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 9—10.
CĂTRE COSTACHE NEGRI
203
Mirceşti,  15 ianuarie 1876
B.A.R., S 58  (1)/LVII; original.
1 Un fo?t funcţionar, care în ziua de 14 ianuarie, pe dealul Mitropoliei, 1-a atacat pe La?căr Catargi cu lovituri de ba?ton.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
204
°
B.A.R., m?. rom.
f. 115—116; original
Mirceşti, 22 ianuar 1876
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 7, 1 iulie 1895, p. 634 — 636; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 80 — 82; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 344—346.
1 Ion Ghica, Convorbiri economice. Broşura nr. 6, Bucureşti, Editura tipografiei laboratorilor români, 1875. Bucureştiul indu?trial şi politic, în care datele ştiinţifice ?înt împletite cu de?crieri literare.
2 Convingerile poetului nu ?-au confirmat. Proiectul a fo?t re?pin?, şi Maiore?cu a demi?ionat. Cf. aici p. 272.
3 Satira VI, în Convorbiri literare, IX, nr. 11, 1 februarie 1876, pv 409-412.
4 Seria Copiilor de pe natură începu?e în anul 1869.
. .        . . . CĂTRE MĂRIE BOGDAN
Mirceşti,  1876, 26 ianuarie
205
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 —1923^ Buc, 1929, p. 100.
887
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
206
. Mirceşti, 4 fevr. 1876
B.A.R., m?. rom. 808; f. 117 - 118; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 705 — 706; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 82-83; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 346 — 347.
1 Publicată în Convorbiri literare, X, nr. 1, 1. aprilie 1876, p. 1 — 4.
2 Hodja Murad-paşa, vizirul ?ultanului Ahmet, 1604, în Convorbiri literare, X, nr. 1, 1 aprilie 1876, p. 1—4.
3 Cf. aici p. 871, n. 1.
4 Nu am gă?it acea?tă legendă.
5 Anul X începe cu Guarda ?ar aiului.
6 Cf. aici p. 268.     ■ | .
?ilui •' 1 ' • 5 '■' '•
CĂTRE TITU MAIORESCU
fii » «•'. -
., . Mirceşti, 6 fevruar 1876
B.A.R,, S 58. (6)/LVII; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 10; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori. Chişinău, 1968, p. 272.
1 în violenta şedinţă a Senatului din 27 ianuarie, T. Maiore?cu e?te învinuit de a fi violat măi 'multe: articole ;din legea 'în văţămîntului şi ?e votează o moţiune de neîncredere care atrage după ?ine demi?ia lui T. Maiore?cu şi înlocuirea ?a'cu Petre Carp, care declară că va fi continuatorul mini?trului demi?ionat. întreaga acţiune ?e datora antipatiei împotriva junimiştilor şi îngu?timii de vederi a unor profe?ori. ,
207
208
B.A.R., m?. rom. 808, f. 119; original.
Mirceşti,  10 fevr. 1876
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 706 — 707; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904,  p.  83 — 84,  cu  dată greşită.
1 B. P. Ha?deu publică o ?cri?oare prin care dezvăluie păcăleala făcută „Junimii", prin publicarea în Convorbiri a poeziei ?ale La noi, care avea ca acro?tih „La Convorbiri literare" şi era ?emnată: P. A. Căle?cu. Cf., Românul, XX, 5 februarie 1876, p. 1-2, articolul: Al doilea rămăşag (Dedicat d-lui V. Alec?andri). Cf., ibidem, 11 februarie, p. 2, ră?pun?ul lui Iacob Negruzzi care îl invită pînă la urmă pe Ha?deu ?ă ?e ocupe mai bine de Aghiuţă!
■
■ ■   ■   ■ ■ ■
209
:■-'-. ■ -
:
Mirceşti,  10 fevr. 1876
B.A.R., m?. rom. 808, f. 121; original.
Bibliografie: Convorbiri -literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 708 — 709; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 84-85; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 347—348.
1 S-au publicat ambele în Convorbiri literare, IX, nr. 12, 1 martie 1876, p. 449-452.
2 Cf. aici p. 211.
3 Probabil Satira VI, publicată în Convorbiri literare, IX, 1 februarie 1876, p. 409-412.     1 • :
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
210
Mirceşti,   10 febr. 1876
B.C.S., Fond St. George?, CCCXXXVI/6-33; original.
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920 — 1923, Buc, 1929, p. 151.
1 Din cele şa?e ?ute de ?cri?ori ale poetului către fiica ?a, aflate, după ?pu?a ace?teia, înainte de 1916 la moşia ?a Borzeşti, Mărie Bogdan publică în cartea ?a Autrefoi? et aujourd'hui numai o ?ută una de ?cri?ori, celelalte fiind pierdute în timpul războiului. Cîteva originale ?e pă?trează în colecţiile ?peciale ale B.C.S.-ului şi M.I.A.O.B. Din colaţionarea lor cu textul tipărit ?e poate con?tata că Mărie Bogdan intervenea în ?cri?ori omiţînd lucruri care nu-i conveneau, corectînd modul de exprimare în limba franceză al tatălui ?ău, ?chimbînd ordinea elementelor de datare şi pre?curtînd încheierea ?cri?orilor şi ?emnătura.
2 Aici Mărie Bogdan tran?forma?e fraza în: „ceux de? de Le??ep? et de M. et M-me. .. " Afară de alte cîteva mici ?chimbări, importante ?înt omi?iunile de la ?fîrşitul ?cri?orii, care au fo?t recon?tituite după originalul pă?trat la B.C.S. Cf. Mărie G. Bogdan, loc. cit.
3 Drouyn de Lhuy? (1805—1881), diplomat francez, mini?trul Afacerilor Străine în timpul celui de al doilea imperiu. Greşit ortografiat de poet.
CĂTRE GEORGE SION
211
Mirceşti, 26 febr. 1876
Biblioteca Centrală Univer?itară din Cluj-Napoca; original.
Bibliografie : I. Muşlea, Din ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Viaţa românea?că, XX, nr. 5—6, mai-iupie 1928, p. 194-195;
Şt. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 7-8.
1 Ţiganiada lui I. Budai-Deleanu.
2 Cf. aici p. 889,   n. 1.
3 V. Alec?andri ceru?e lui George Sion ?ă in?i?te ca Socec ?ă grăbea?că editarea operelor poetului.
4 Cf. aicip. 127—129, ?cri?oarea către Matei Millo din 25 februarie 1874. Pentru reprezentarea comediei Boieri şi ciocoi la Bucureşti, vezi V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, notele de la p. 851-855.
-
CĂTRE REGELE CAROL I
212
Mirceşti, 3 mart. 1876 Arhivele Statului Bucureşti, Fond Ca?a regală, nr. 2/1876.
1 Cf. aici p. 284, ?cri?oarea către George Sion din 14 martie.
CĂTRE GEORGE SION
213
Mirceşti, 7 martie 1876 Biblioteca Centrală Univer?itară din Cluj-Napoca; original.
Bibliografie : I. Muşlea, Din ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Viaţa românea?că, XX, nr. 5—6, mai-iunie 1928, p. 195—196; Şt. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 8—10, la p. 9 fac?imil; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 459.
■
1 Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 538, n. 3.
2 Cf. aici p. 896, n. 1, 2.
3 Se referă la broşura lui Gr. Tocile?cu, Viaţa, timpul şi operele lui N. Bălce?cu (1817-1852), Buc, 1876, 71 p.
891
GĂTRE IACOB NEGRUZZI
214
B.A.R., m?. rom., 808, f. 123; original.
Mirceşti, 8 mart. 1876
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 708 — 709; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 85; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 348 — 349.
1 S-au publicat în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 45 — 48.
2 Revi?ta ştiinţifică şi literară.
-
.... '■ '
215
.     ! I ..."
Mirceşti,  11 martie 1876
B.A.R., m?. rom. 808, f. 125; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 709; V. Alec?andri Scri?ori, Buc, 1904, p. 85 — 86; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 349.
. '
1 Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc. , 1974, p. 840-842, note. în numerele 4—5 din iulie-augu?t ale Convorbirilor literare ?-au publicat: Stoici?mul românilor, Arghir, N. Bălce?cu... .
2 Conferinţa, în ?cop de binefacere, pe care Dimitrie Petrino trebuia ?ă o ţină în ?ala Palatului admini?trativ, nu avu?e?e loc la data fixată pentru că, dintr-o neglijenţă condamnabilă, ?ala nu .a fo?t de?chi?ă, ceea ce a atra? după ?ine prote?tul vehement al lui Petrino şi nemulţumirea publicului. Conferinţa a avut apoi loc în ca?a Smarandei Mavrocordat, în ziua de 7 martie 1876, cînd Dimitrie Petrino a citit poemul ?ău La gura ?obei, cu temă din timpul lui Ştefan cel Mare, dedicat lui N. Ro?etti-Roznovanu. Cf., în Apărătorul legii, II, nr. 15, 11 martie 1876, p. 4, darea de ?eamă foarte elogioa?ă a?upra ace?tei conferinţe.       '   . -     .       < '
-892
216
Mirceşti,   14 mart. 1876
B.A.R., m?. rom, 808, f 127-128; original.
liografie:  Convorbiri literare,   XXIX, nr. 8,   1   augu?t 1895, p. 709 — 711; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 86-87.
1 Revi?ta ştiinţifică şi literară a apărut la 15 februarie şi a durat pînă la 15 mai 1876; după acea?tă dată fuzionează cu Revi?ta contimporană, apărută la 1 martie 1873, devenind Revi?ta contimporană literară şi ştiinţifică, cu data de 1 iulie-1 augu?t 1876, redactor Ha?deu, ceea ce explică atitudinea ?everă a lui V. Alec?andri, faţă de noua publicaţie.
CĂTRE GEORGE SION
217
'  .•; , -  ! ■■' Mirceşti,  14 martie 1876
Biblioteca Centrală Univer?itară din Cluj-Napoca; original.
Bibliografie : I. Muşlea, Din ?cri?orile lui Va?ile Alec?andri către George Sion, în Viaţa românea?că, XX, nr. 56, mai-iunie 1928, p. 196—197; Şt. Meteş, Din relaţiile şi core?pondenţa poetului George Sion-cu contemporanii ?ăi, Cluj, 1939, p. 10. . • .<
1 Prin demi?ia lui Titu Maiore?cu, P. Carp fu?e?e numit mini?trul Cultelor şi In?trucţiunii Publice.
2 Cf. aicip. 279—280, ?cri?oarea de mulţumire adre?ată regelui Carol I.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
8U
218
Mirceşti, 15 mart. 1876
B.A.R., S 35 (10)/LVIII; original.
Bibliografie: Floarea ?oarelui, II, nr. 7—12, iulie-decembrie 1928, p. 85. ' •
893
1 Probabil nu a mai completat articolul care nu a fo?t publicat atunci ci abia în 1966. Cf. Opere, IV, Buc, 1974, p. 906 note.
219
■
Mirceşti, 17 mart. 1876 B.A.R., m?. rom. 808, f. 129-130; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 711 — 712; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 87—88; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 350 — 351.
1 Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 619, note. Articolul de?pre Ralet ?-a publicat anonim în Convorbiri literare, XVI, nr. 9, 1 decembrie 1882, p. 331-336.
2 Cf. aici p. 284, ?cri?oarea către George Sion şi p. 279—280, ?cri?oarea de mulţumire către rege.
3 Cuno?cut ?camator.
4 Revi?ta ştiinţifică şi literară. Cf. aici p. 893, n. 1.
5 G. Vârnav-Liteanu, Operele complete ale lui Alec?andri. Cercetare critică, în Convorbiri literare, X, nr. 2, 1 mai 1876, p. 57 — 70; nr. 3, 1 iunie 1876, p. 98-104, şi nr. 4, 1 iulie 1876, p. 158-162.
6 Cf. aici p. 892, n. 2.
7 Proprietar şi director al ziarelor Curierul de Iaşi şi Curierul, foaia intere?elor generale.
-
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
■
220
M.I.A.O.B., nr. 13190; original.
Mirceşti, 22 martie 1876
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, Buc, 1929, p. 152- 153.
1 Mărie Lupu Bogdan era indirect nepoata poetului, fiind fiica Smă-răndiţei Docan, ?ora lui C. Rolla, cumnatul lui V. Alec?andri. Cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 514, n. 4.
2 Mărie ?au Bebe, fiica lui Iancu Alec?andri. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 625.
3 George? Bal, ?oţul lui Helene, cealaltă fiică a lui Iancu. Cf. Ibidem.
4 Alice Malherbe. Cf. Ibidem.
5 Mărie, fiica poetului, venea definitiv în ţară.
6 Nu am putut identifica pe ace?t Jocri??e, care pare ?ă fi fo?t văr cu Mărie.
- -
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
■ ■ ■'
221
Mirceşti, 28 mart. 1876
j
B.A.R., m?. rom. 808, f. 131; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 712 — 713; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 88 — 89; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 351.
1 Petrino publică în Românul, XX, 28 martie 1876, o ?cri?oarre de prote?t împotriva afirmaţiei că ar fi membru al „Junimei", cu a cărei politică nu e?te de acord.
2 Alegerile la Senat au dat o majoritate opoziţiei. Liberalii ajunşi la putere vor da în judecată guvernul con?ervator precedent.
3 Gh. Mîrze?cu (1834—1911), profe?or, avocat, om politic, fo?t mini?tru al Cultelor.
4 Cf. aici p. 893, n. 1.
■
222
Mirceşti, 2 april 1876
B.A.R., m?. rom. 808, f. 133; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 713; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 89.
894
895
223
CĂTRE CONSTANTIN ESSARCU
Mirceşti, 3 april 1876
Din colecţia d-lui C. Ghenea; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 46—47; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 259.
1 Con?tantin E??arcu (1836— 1898), medic, profe?or de ştiinţe naturale la Şcoala de medicină din Bucureşti. Din inten?a activitate culturală pe care a du?-o, amintim eforturile ?ale pentru înfiinţarea şi organizarea Ateneului Român. Ca diplomat a funcţionat în po?tul de agent diplomatic la Roma, unde ?e gă?ea cînd îi ?crie V. Alec?andri. Ca rezultat al cercetărilor ?ale, făcute în arhivele ?trăine, a publicat mai multe documente relative la i?toria românilor: Ştefan cel Mare. Documente de?coperite în arhivele veneţiene, Buc, 1874; Documente i?torice de?coperite în arhivele Italiei, Buc, 1878. Mini?tru al Afacerilor Străine, mini?tru plenipotenţiar la Atena şi Roma.
2 Cf. aici p. 280, ?cri?oarea poetului către George Sion care i-a făcut legătura cu Con?tantin E??arcu. La cercetarea urmelor răma?e de la Mihail Corradini, V. Alec?andri adaugă şi informaţiile lui N. Bălce?cu de?pre arhivele genoveze. La 15 aprilie 1876 E??arcu îi şi ră?punde de la Roma că cunoaşte deja o familie Corradini, la care ?e va intere?a de?pre eventualele manu?cri?e răma?e de la Mihail Corradini. Va face cercetări în arhivele de la Genova, menţionînd că foarte multe arhive italiene conţin informaţii de?pre români, confirmînd într-un fel adevărul i?toric pă?trat în legendele noa?tre populare. îi trimite Le chantde Bonaparte 1812 (Cîntecul lui Bonaparte), tradu? din moldoveneşte, al cărui manu?cri? îl pă?trează pentru poet, trimiţîndu-i textul şi notele ?crie de mîna lui Emile de Champ, pe care îl roagă ?ă i le înapoieze. Cf. B.C.S., Arh. Kogălniceanu, XXIII/10. .
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
224
Viena, 23 april 1876
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 31; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 268—269.
1 Călătoria pe care o face poetul la acea?tă dată avea de ?cop de a aduce definitiv de la Pari? în ţara pe fiica ?a Mărie.
225
Stra??burg, ?îmbătă, [24, 26 aprilie] 1876 B.A.R., m?. rom. 2300, f. 35 — 36; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 270—271, publicată cu omi?iuni.
1 Prima dată de zi, 24, e?te dedu?ă după indicaţia din ?cri?oarea precedentă că vineri 23, rămîne la Viena, deci ?îmbătă era 24 aprilie. Cea de a doua dată, de 26 aprilie, rezultă chiar din partea a doua a ?cri?orii care poartă indicaţia de dată: Pari?. Luni, şi în care ?crie că a ?o?it ?eara, în ajun, deci duminică 25, iar luni e?te 26 aprilie.
2 Pod celebru pe?te Rin, în faţa Stra??burgului.
3 Mărie, fiica poetului.
226
Pari?, mai   1876, duminică
B.A.R., 19 (58)/LVII; original.
■
i
227
Pari?, 15 mai 1876
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 35-36; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 270—271.
1 între A. Baligot de Beyne, care în?oţi?e familia Cuza, după detronarea domnitorului, şi doamna Elena Cuza, exi?tau neînţelegeri în legătură cu educaţia copiilor lui Cuza, Alexandru şi Dimitrie, neînţelegeri care vor culmina în anii 1879— 1880, cînd Baligot nu ?e va mai ocupa de cei doi tineri, rămînînd totuşi în continuare alături de Doamnă. Cf. aici p. 536—538 şi p. 980, n. 1.
896
897
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
CĂTRE COSTACHE NEGRI
228
Mirceşti, duminică, [vara 1876]
230
B.A.R., S 58 (2)/LVII; original.
Mirceşti,   15 iulie 1876
B.A.R., S 37 (8)/LVII; original.
1 Scri?orile poetului către Smărăndiţa Docan, cele mai multe nedatate, duc la diver?e confuzii prin faptul că, conţinutul nu oferă ?uficiente informaţii pentru a le putea pla?a într-o anumită epocă, mai cu ?eamă că, înce-pînd din anul 1875 plecările lui V. Alec?andri la Bucureşti ?înt legate de ?e?iunile parlamentare şi şedinţele Academiei Române — din 1879 — primăvara, vara, iarna, aşa încît ?impla informaţie că pleacă la Bucureşti nu poate ?ervi ca punct de plecare pentru o datare cît de aproximativă. Ob?ervaţia e?te valabilă şi pentru ?cri?orile nedatate către Paulina Alec?andri. în cazul core?pondenţei cu Smărăndiţa Docan, nici analiza externă a originalelor ?cri?orilor nu duce la vreun rezultat, ele fiind ?imple bilete, ?cri?e pe orice fel de re?t de hîrtie. în ?cri?oarea de faţă, re?tabilirea circulaţiei între Moldova şi Bucureşti nu ?pune nimic pentru că ace?te întreruperi ?e petreceau cam de două ori pe an, iarna pe vi?col şi vara în vremea inundaţiilor. Am încercat ?ă pla?ăm ?cri?oarea în vara lui 1876 pentru că ni ?e pare că ?e poate lega de următoarea, de a?emenea nedatată, dar în care informaţia că a fo?t la Bucureşti pentru a-1 vedea pe fratele ?ău Iancu, bolnav, concordă cu informaţia din ?cri?oarea către Co?tache Negri, datată „Mirceşti, 15 iulie 1876". în plu?, în acea?tă de a doua ?cri?oarea către Smărăndiţa, poetul nu putea interveni, pentru ea, pe lîngă I. Brătianu decît după venirea la putere a liberalilor în vara anului 1876.
229
B.A.R., S 37 (7)/LVII; original. 1 Cf. ?upra.
898
Mirceşti, duminică, [vara 1876]
Bibliografie: Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, n. 234, traducere.
1 Conce?ionarul englez al căii ferate Ploieşti-Predeal fu?e?e ?u?ţinue de con?ervatori şi atacat de opoziţia liberală, care ?ocotea că e?te o afacer, venală, ruşinoa?ă. . . în preajma încercării de a ră?cumpăra căile feratet ambele partide erau de acord cu acea?tă acţiune, dar în adunarea generală a acţionarilor Căilor ferate române, ţinută la Berlin în 11 ianuarie 1876, ră?cumpărarea nu a fo?t admi?ă, ea ?e va face abia prin 1879.
CĂTRE MITROPOLITUL IOSIF NANIESCU
231
1
■ . ■ . .
Ocna,  12/10 [?.n.] 1876
B.A.R., S 48/LVII; telegramă.
1 Co?tache Negri înceta?e din viaţă la 28 ?eptembrie. După ?tilul vechi telegrama e?te dată la 30 ?eptembrie.
CĂTRE ALEXANDRU ŞENDREA
ni!
232
Tîrgu-Ocna, [octombrie 1876]
Bibliografie: Curierul, foaia intere?elor generale, IV, nr. 78, 7 octombrie  1876, p. 5.
CĂTRE MIHALCEA
233
[Tîrgu-Ocna, octombrie 1876}
Bibliografie : Curierul, foaia intere?elor generale, IV, nr. 78, 7 octombrie  1876, p. 5
234
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
Luni, [octombrie 1876]
B.A.R., S 37 (10)/LVII; original.
1 Moartea lui Co?tache Negri a avut loc la 28 ?eptembrie, telegramele de mulţumire pentru condoleanţe (cf. aici p. 301-302), expediate de V Alec?andri din Ocna, dovede?c că ace?ta a mai răma? citeva zile acolo, deci ?cri?oarea către Smărăndiţa poate fi pla?ată la începutul lunii octombrie.
235
CĂTRE NICOLAE GANE
Mirceşti, 26 oct. 1876
Muzeul din Fălticeni; original.
Bibliografie : I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, voi. IV, Buc, In?t.... „Bucovina",   1933, p. 480.
lBagdazare Panaiteanu Gheorghe (1816-1900) a fo?t elevul lui Schiavoni „la zugrăveală", la Academia Mihăileană, a ?tudiat apoi la Mun-
chen. A înfiinţat Şcoala de arte frumoa?e de la Iaşi, unde a fo?t profe?or şi director.
2 Noemi Alec?andri şi fiica ?a Mărie.
3 Cf. aici p. 307 — 308, ?cri?oarea de re?tituire a tabloului.
CATRE AGLAE ALLAUX
236
Mirceşti, 27 oct. 1876 B.A.R., m?. rom. 3351, f. 89-90; original.
Bibliografie: V. Alexandri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 23—25; traducerea reprodu?ă de H. Corbu în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 154—155; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori. Buc, 1972, p. 236—240.
1 Aglae Allaux (1832—1902), fiica domnitorului Grigore A. Ghica şi a Anicăi Catargi. Şi-a făcut ?tudiile în pen?ionatele franceze din ţară, apoi la Viena. Că?ătorită cu Răducanu Ro?etti, apoi cu francezul Anton Allaux. E?te mama ?criitorului Radu Ro?etti. Deo?ebita ?a frumu?eţe a fo?t remarcată de pictorul acuareli?t bavarez Rietchet, trimi? de Ludovic I al Bavariei ?ă colecţioneze figuri de femei frumoa?e, din toate ţările. La cererea ?a, i ?-a îngăduit ?ă facă portretul domniţei în co?tum de ţărancă, torcînd, intitulat Mădchen au? der Moldau (Fată din Moldova); originalul ?e află la Miinchen, în Album ?choner Frauen (Albumul celor mai frumoa?e femei). Edouard Grenier, poetul francez şi fo?tul ?ecretar al domnitorului Grigore Ghica, în amintirile ?ale: En Moldavie, evocă atmo?fera de la curtea ace?tuia şi pe cele două prinţe?e, în anturajul cărora ?e gă?ea. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981,' p. 588 — 589; Radu Ro?etti, Scrieri, prefaţă şi note de Mircea Anghele?cu, Buc, Editura Minerva, 1980, p. 472—482, şi 525-538.
2 Co?tache Negri muri?e la 28 ?eptembrie.
3 Manolache-Epureanu era văr cu Co?tache Negri şi ?urorile ?ale, prin mama lor. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1881, p. 534.
4 Nici ?tatul, nici prietenii nu ?-au grăbit ?ă ridice un monument aceluia care şi-a dăruit toată viaţa binelui ţării. Singură doamna Elena
900
901
Cuza i-a ridicat pe mormîntul din curtea bi?ericii Răducanu, din Tîrgu-Ocna, o piatră funerară cu in?cripţia: „Văduva lui Vodă Cuza cu iubiţii ?ăi fii la C. Negri — Durerea eternă ?pre pomenirea. 11 octombrie 1877". Abia în 1884, noiembrie, bu?tul lui Negri a fo?t aşezat în Cameră. La Tîrgu-Ocna exi?tă un bu?t al lui Negri în piaţa oraşului, iar la Galaţi un monument ridicat abia cu ocazia centenarului naşterii ?ale, în 1912, deşi ideea de a ?e face ace?t lucru era ?ugerată de Baligot de Beynelui V. Alec?andri în martie 1881 şi acceptată de poet, în?ă care nu-şi pune ?peranţe, nici în contribuţia publică, nici în generozitatea ?tatului. Cf. aici p. 693.
CĂTRE MĂRIA SCARLAT FĂLCOIANU
.....
237
Mirceşti, 2 noiembrie 1876 Bibliografie: Convorbiri literare, LXI, mai-augu?t 1928, p. 316.
■ f Cf. aici p. 883.
» ii IO
;■:,.}.    ; CĂTRE NICOLAE GANE
>:oi.uA Inv»;;- f      • "• -"■ •'       '"■ ' ■■ ■     " '
238
!  ?in       ■'■ ■
:' «hi ,:i
Mirceşti, 9 noiemv. 1876
. iO    ■ .  ,      ■ ■
Bibliogarfie : I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc, 1933. p. 480. V.'
1 Cf. aici p. 304 — 305..
care decurg evenimentele relatate în ele. De exemplu în ?cri?oarea de faţă, ?pune că nu a fo?t încă la nici o ?uare (?erată!), deci ea ?e pla?ează înaintea ?cri?orilor în care pove?teşte la ce ?erate a luat parte. Cf. aici p. 898, n. 1 în legătură cu problemele ridicate de ?cri?orile nedatate.
2 Măria Lupu Bogdan.
3 Didiţa, ?oţia generalului Nicolae Mavrocordat, cuno?cut pentru ca?a lor foarte primitoare, unde aveau loc manife?tări arti?tice şi elegante ?erate şi baluri.
4 Nicolae N. Ro?etti-Roznovanu [Nunuţă]. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc,  1881, p. 658, n. 1.
5 Natalia Mavrocordat, fiica Didiţei şi a g( neralului Nicolae Mavrocordat, că?ătorită cu N. Suţu.
6 Iancu Brănişteanu, vărul poetului. Cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 433, n. 1.
7 Noemi Alec?andri, cumnata poetului/veni?e în ţară cu fiicat*.?S Mărie (Bebe), care ?e va că?ători cu Charle? Bal chiar la Mirceşti în luna iunie a ace?tui an. Cf. aici p: 908, n. 2. întoarcerea „parizienilor" d^îâ1 Bucureşti, la Mirceşti, ?e va face în luna aprilie. Cf. aici p. 322.
240
* ."■ . ,i ar,
B.A.R., S 19 (59)/LVII; original.
'.       tiu X> 1 Iaşi, luni, ghenar [1877]
1 V. Alec?andri apela ade?ea pentru împrumuturi la bancherii evrei din Iaşi, Michel Daniel şi Leib Meierhoffer.
2 Cf. aici p. 895, n. 1.  1   1 ; '' :
3 Con?tantin Cazimir, avocat, unioni?t, de la Roman.
4 Con?tantin Ro?etti-Sole?cu, fratele doamnei Elena Cuza.
5 Ca?uca, ?oţia lui Iancu Brănişteanu.
6 Cf. ?upra. n. 7.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
■
239
Vineri, Iaşi, [ianuarie 1877] B.A.R., S 19 (60)/LVII; original. ...
1 Seria de ?cri?ori, în majoritate nedatate, către ?oţia ?a, Paulina, din primăvara anului 1877, a fo?t datată, cu aproximaţie, după ordinea în
9C2
241
Iaşi,  1 fevruar 1877
B.A.R., S-19 (61) LVII ; original,
Bibliografie1: v. Alec?andri; Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 5—6.
icf.aicip.311. . :
m
2 Cf. aici p. 903, n. 1.
3 Lupu Bogdan, ?oţul Măriei Docan (Miţa).
4 Nu ?e precizează care anume dintre fraţii doamnei Elena Cuza, care erau: Teodor, Dumitru şi Con?tantin Ro?etti-Sole?cu.
5 După abdicarea lui Cuza, moşia ?a Ruginoa?a a fo?t arendată Smă-răndiţei Docan, care a creat familiei Cuza de?tule dificultăţi materiale.
6 Cf. aici p. 903, n. 7.
242
Iaşi, ?îmbătă, [februarie] 1877
B.A.R., 19 (62)/LVII; original.
Bibliografie: Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 241-242.
1 Cf. aici p. 309.
2 Cf. aici p. 310.
3 Evghenia Negri (Măria), ?ora lui Co?tache Negri, călugăriţă la mănă?tirea Văratic.
4 Cf. aici p. 903, n. 7.
CĂTRE CLEOPATRA CANTACUZINO
243
i
■
Mirceşti, 10 februarie 1877
B.A.R., S 2/LVIII ;original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 37-38; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc,  1972, p. 243—245.
1 Cleopatra, nă?cută Filipe?cu, ?oră cu Co?tăchiţă, (cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 557, n. 2), Scarlat, Ion şi Grigore Filipe?cu, a fo?t că?ătorită cu Gr. Ghica, apoi cu Cantacuzino.
2 George? Duca.
904
CĂTRE GEORGES DUCA
244
Mirceşti, 10 febr. 1877
B.A.R., S 16 (2)/LVIII; original.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
245
Mirceşti, 16/28 martie 1877
M.A.I.O.B., inv. 13188; original.
1 E?te explicabil pentru ce ?cri?oarea acea?ta nu e?te publicată de Mărie Bogdan, care, de altfel, a evitat şi în cele pe care le-a publicat toate pa?ajele în care tatăl ?ău îi adre?a o ob?ervaţie.
2 Mărie, de curînd întoar?ă de la Pari?, ?e gă?ea la Iaşi,unde o în?oţi?e şi tatăl ?ău pentru a-i face ieşirea în lume, în timpul petrecerilor din carnaval. Ea era condu?ă şi de Smărăndiţa Docan şi de fiica ace?teia, Miţa Lupu Bogdan. Nu ştim dacă mătuşa şi verişoară la care ?e referă poetul erau ace?tea, căci, de fapt, Smărăndiţa nu le era rudă decît pentru că era ?ora lui Co?tache Rolla, cumnatul lui V. Alec?andri. Se aflau în?ă atunci în ţară şi Noemi Alec?andri cu fiica ?a Bebe, dar după cum rezultă din ?cri?orile către Paulina, în lunile februarie-martie ace?tea ?e gă?eau la Bucureşti, de unde urmau ?ă ?e întoarcă la Mirceşti în luna aprilie (cf. aici ?cri?oarea poetului către Mărie Bogdan din aprilie 1877, p. 318). Şi totuşi, aluzia că Mărie ar fi ?pu? mâtuşii ?ale ?ă nu ?e mai întoarcă la Mirceşti nu o putea privi pe Smărăndiţa Docan, ci mai curînd pe Noemi.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
246
[martie 1877]
B.A.R., S 54 (8)/LVII; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11 —12, noiembrie-decembrie  1905, p. 996-997.
1 Data e?te pu?ă cu creionul, de altă mînă, la ?fîrşitul poeziei.
„ „ n 905
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
247
Mirceşti, [a. 6] aprilie 1877
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Aujourd'hui et autrefoi? 1920 — 1923' Buc, 1929, p. 153.
1 în cartea lui Mărie Bogdan, ?cri?oarea e?te datată, evident greşit, aprilie 1876; în luna aprilie a ace?tui an, V. Alec?andri abia pleca?e ?pre Pari? pentru a o aduce în ţară pe fiica ?a. Cf. aici p. 896, n. 1. Am mai ?emnalat şi altădată că în acea?tă publicaţie ?-au ?trecurat numeroa?e greşeli dintre, care unele omi?iuni voite. , ... '•' ' 2 N. Callimachi-Catargi, care era reprezentantul Principatelor la Pari?. " , " '.' .
CĂTRE LUCIE DUCA
»» ! }'- - --        -ni&   i     • -
248;  |      i .'Vi ;: .    p »1 fţft dtj&i ,'    X   ■ • ,   ■ < ,-• -V-■■■'<■ SW
:.-V-Ji;, , . ;, Mirceşti, 6 aprilie 1877
: . . . - ;.' . ■ '        -   ■'     ' -.'      *>■      - ■ -:
.'    B.A.R-. S 17 (1)/LVHL; original.:'.   •   .  . .
'.il ■   ,'        ■■■       /.     . .<: . ■ '• ■ :.. -
. .  1 George? Duca. , . : j■■ 'i
.' :'. j '.' ■ ■ i'J , ;' ' i!
CĂTRE PAULINA SPIRO-PAUL
249
B.A.R., S, 43/L.VIII; original.
. jj Mirceşti, 18 aprilie 1877
Bibliografie: Convorbiri literare, LVIII, nr. 1—2, ianuarie-februarie 1926, p.' 10-fac?imil, p.. 11-textuTîn limb,a franceză; PT V. Haneş, A?upra
-906
lui Alexandru Ru??o, în Literatură şi artă română, VII, nr. 3 — 4, 1903, p. 176; A. Ru??o, Scrieri, Buc, 1908, p. 348 — 349; H. Corbu reproduce traducerea (cu indicaţia greşită că e?te luată după Emil Boldan din Viaţa Românea?că, 1954, nr. 9) în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 464.
1 Scri?oarea, comentată în multe dintre articolele şi ?tudiile pro şi contra paternităţii lui A. Ru??o a?upra Cîntării României, a fo?t dăruită Academiei Române de Andrei Spiro-Paul, din Piatra Neamţ. Cf. Analele Academiei Române, t. XLIX, şedinţele din  1928—1929, p. 18 —19.
-
CĂTRE MIHAIL K O GĂLNICEANU
250
B.A.R., S 13 (7)/DCCIV; original.
Mirceşti,   19 aprilie 1877
CĂTRE EDOUARD GRENIER
251
■
Biblioteca din Be?anţon, m?. 1423; original. B.A.R., microfilm m?. 421.
Mirceşti, 16 mai 1877
■
-
Bibliografie: Lettre? inedite? du poete roumain Ba?ile Alec?andri ă Edouard Grenier 1855—1885. Pari?, 1911, p. '57—60; V. Alec?andri, Scri?ori inedite, Buc, p. 60 — 64, traducere.
1 Robert Bourke (1827-r?), ?ub?ecretar de ?tat al Afacerilor Străine la Londra între anii 1874— 1880 şi 1885— 1886, apoi guvernator al Madra?ului.
2 Aluzie la Pacea şi Convenţia de la Pari?, din 1856, care hotărî?eră ?oarta Principatelor, în urma războiului Crimeii.
3 Emmeline Raymond. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1982, p. 547-548, n. 1.
4 Cf. aici p. 356.
907
CĂTRE LUCIE DUCA
252
B.A.R., S 17 (2)/LVIII; original.
Mirceşti, 28 mai 1877
1 Prezenţa numărului mare de militari în Bucureşti, explicată prin pregătirile pentru apropiatul război cu turcii.
2 Cleopatra Cantacuzino.
253
Mirceşti, 2 iulie 1877
B.A.R., S 17 (3)/LVIII; original.
1 Cf. şi ?cri?oarea precedentă.
2 Nepoata poetului, Mărie, că?ătorită cu Charle? Bal. Cf. aici p. 903, n. 7; Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 63, n. 1. Ea moare, în 31 octombrie 1884, la New Orlean?. Ibidem, p. 66, n. 1 şi ?cri?oarea ?a către poet, p. 64 — 65.
3 Doctorul Stani?la? Guillard.
4 Generalul Ion Duca, ?oţul Euhariei, vara poetului.
5 Bănuim că e?te vorba de?pre fratele lui George? Duca şi ?oţia ?a Olga.
CĂTRE LUDOVIC SCHONDORF
254
Mirceşti, 11 iulie 1877
Muzeul de i?torie din municipiul Ploieşti, inventar 747; C 34035; original.
1 După cum ?e înţelege din textul ?cri?orii, ace?t Ludovic Schondorf mai fu?e?e la Mirceşti şi legătura cu poetul o făcu?e fratele ace?tuia, Iancu.
S08
V. Alec?andri a încercat de mai multe ori ?ă-şi valorifice lemnul din lunca Mirceştilor şi din pădurea moşiei Pătrăşcani, vînzîndu-1 conce?ionarilor căilor ferate române, ?au intermediarilor ace?tora, încercări care mai ade? i-au adu? pagube şi zbucium, ca în cazul proce?ului cu Hau?knecht. La aceeaşi cotă ?e mai află un fragment de plic cu adre?a: „Mon?ieur Jean Alec?andri, pour Mr. Schondorf", ceea ce pre?upune exi?tenţa şi a altor ?cri?ori de la poet şi un act de identitate a lui Schondorf emi? de Con?ulatul britanic, în augu?t 1874.
CATRE I. ALEX. LAPEDAT
255
Mirceşti, 24 iul. 1877
B.A.R., S 52 (1)/LVIII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 243; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 245—246.
1 I. Al. Lapedat (1844—1878), ?criitor, fondator şi redactor al revi?tei Albina Carpaţilor care apare între 18 augu?t 1877—30 ?eptembrie 1880. Cf. şi D. Vatamaniuc, V. Alec?andri şi „Albina Carpaţilor", în Limbă şi literatură, II, 1974, p. 375-380.
2 Numele iniţial de Albina Daciei a fo?t interzi? de autorităţile maghiare.
256
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
B.A.R., S 54 (7)/LVII; original.
Mirceşti, 5 ?ept. 1877 909
CĂTRE REGINA ELISABETA
CĂTRE GEORGES DUCA
257
Mirceşti, 20 ?ept. 1877
Muzeul de i?torie al municipiului Ploieşti, inventar 127, fişe 311, C. 39486; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, L, nr. 3, martie 1916, p. 243—245; 1'Independance roumaine, XXXIX, nr. 12396, 25 aprilie/8 mai 1916, p. 1.
261
B.A.R., S 16 (3)/LVIII; original.
Mirceşti, 2 oct. 1877
CATRE AGLAE ALLAUX
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
262
258
Mirceşti, 25 ?ept. 1877
B.A.R., S 54 (10)/LVII; original.
259
.    .      Iaşi, X oct. 1877
B.A.R., S 54 (11)/LVII; original.
:
Mirceşti, 5 oct. 1877 B.A.R., m?. rom. 3351, f. 91 — 92; original.
Bibliografie: V. Alec?andri,  Core?pondenţă, Buc,  1960, p. 25—27.
1 Dimitrie A. Catargi, primul ?oţ al lui Mărie Bogdan, era văr cu prinţe?a Aglae, a cărei mamă era nă?cută Catargi, iar mama lui Dimitrie era vară cu Co?tache Negri. Cf. aici p. 356, detaliile genealogice pe care poetul le dă lui Edouard Grenier, la 1 noiembrie 1877.
CĂTRE SMĂRĂNDIŢA DOCAN
269
Mirceşti, duminică, [2 octombrie 1877]
B.A.R., S 54 (35)/LVII; original.
1 Turaoa era ?emnul de formă bizară, reprezentînd o palmă, foarte ?tilizată, care ţinea loc de ?emnătură a ?ultanilor pe documente şi monede. După legendă, la origine ar fi fo?t chiar palma unui ?ultan, muiată în cerneală şi aplicată pe un document.
910
263
B.A.R., S 37 (3)/LVII; original.
[p. 6 octombrie 1877?]
1 Pentru core?pondenţa, nedatată, către Smărăndiţa Docan, cf. aici p. 898, n 1. Propunem data de mai ?u?, adică la cîteva zile după că?ătoria civilă a fiicei poetului, care a avut loc la Mirceşti, în ziua de 6 octombrie,
911
în prezenţa cîtorva rude şi prieteni, ?ărbătorită printr-un lunch. Cum poetul nu folo?eşte ace?t cuvînt decît legat de acea?tă împrejurare, bănuim că regretul pentru ab?enţa Smărăndiţei ?e referea la acea?ta.
CĂTRE GRIGORE ALEXANDRESCU
264
Mirceşti, 14 octomvrie 1877 Bibliografie : Convorbiri literare, XXV, nr. 2, 1 mai   1891, p. 99.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
265
Mirceşti, 22 oct. 1877
B.A.R., m?. rom. 808, f. 135—136; original.
Bibliografie: Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 247—249.
1 Se referă la Epi?tola II, Către Alec?andri, publicată în Convorbiri literare, XI, nr. 1, 1 noiembrie 1877, p. 277—278; ver?urile citate de poet fac parte din acea?tă Epi?tolă, iar punctele de ?u?pen?ie, de la începutul unuia dintre ver?uri, a?cund numele lui Alec?andri.
CĂTRE LUCIE DUCA
266
Mirceşti, 23 oct. 1877
B.A.R., S 17 (4)/LVIII; original.
1 Lucie Duca era doamnă de onoare a Prinţe?ei Eli?abeta.
CĂTRE EDOUARD GRENIER
267
Mirceşti, 1 noiembrie 1877 Biblioteca din Be?ancon, m?. 1423; original. B.A.R., microfilm m?. 421.
Bibliografie: Lettre? inedite? du poete roumain Ba?ile Alec?andri â Edouard Grenier 1855-1885, Pari?, 1911, p. 60^63; V. Alec?andri, Scri?ori inedite, Buc, p. 64 — 68, traducere.
CĂTRE ESMERALDA GARDEEV
268
B.A.R., S 20/LVIII; original.
Galaţi, 6 nov. 1877
1 La acea?tă dată poetul ţinu?e o conferinţă la Galaţi, din ciclul celor de?tinate ?ă adune fonduri pentru răniţi. V. Alec?andri vorbi?e de?pre cele două mari figuri, Co?tache Negri şi Alex. I. Cuza, care îşi începu?eră aici activitatea politică, de?pre vitejia „curcanilor", recitind apoi părţi din Dumbrava Roşie şi din Dan, căpitan de plai. Ci. Paul Păltînea, Ştiri inedite de?pre legăturile lui Va?ile Alec?andri cu oraşul Galaţi. Extra? din Studia et acta mu?ei „Nicolae Bălce?cu", V—VI, 1979, p. 167. Se dau amănunţite informaţii de?pre acea?tă conferinţă, extra?e din Vocea Covurluiului.
2 E?meralda Gardeev, nă?cută la 26 februarie 1834 la Galaţi, era fiica banului Teodor Atana?iu. Nu am putut afla care era rudenia de?pre care pomeneşte V. Alec?andri. A fo?t că?ătorită cu Va?ile Hermeziu, nepot al lui Grigore Ghica-Voievod, şi recă?ătorită cu generalul ru? Nicolae Gardeev, nepotul generalului Al. de Liider?. Cu ocazia Unirii, a compu? la Dre?da Marşul lui Cuza, care a şi fo?t executat acolo; la 50 de ani de la Unire a dăruit compoziţia ?a ?ocietăţii de binefacere „Cuza-Vodă" din Iaşi, iar la
912
913
?ărbătorirea de la 24 ianuarie 1909, banchetul ?-a de?chi? cu ace?t marş. A compu? multă muzică. Cf. Con?t. C. Cri?todore?cu, Un marş al lui Cuza, în Neamul române?c literar, I, nr. 5, 1909, p. 404 — 405.
CATRE LUCIE DUCA
269
Mirceşti, 10 nov. 1877
B.A.R., S 17 (5)/LVIII; original. ■
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc,   1960, p. 42 — 43.
1 Pentru conferinţa ţinută la Galaţi la 6 noiembrie, cf. aicip. 913, n. 1.
2 Fiind foarte friguro?, poetul avea diver?e categorii de paltoane pentru diferite temperaturi. S-a ?cri? chiar şi un articol de?pre ace?te paltoane celebre.
3 Cleopatra Cantacuzino.
CĂTRE MINISTRUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE
■ .
270
Mirceşti, 24 noiemb. 1877
■ .
Arh. Statului Bucureşti. Fond M.C.I.P., do?. no. 3560/1877, p. 355; original.
■
1 Mini?tru, la acea dată, era Gh. Chiţu. în acelaşi do?ar, la p. 344, 356, 357, ?e gă?e?c propunerile prefectului Gheorghian pentru numirea lui V. Alec?andri şi Dim. Guşti, refuzul primului şi acceptarea celui de al doilea.
914
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
271
Mirceşti,  1 dec. 1877
B.A.R., m?. rom. 808, f.  137-138; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 715; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 91; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 352.
1 Peneş Curcanul ?e va publica, conform dorinţei poetului, în Convorbiri literare, XI, nr. 30, 1 ianuarie 1878, p. 349 —354, împreună cu alte poezii închinate o?taşilor români.
272
[Mirceşti], 4 dec. 1877
B.C.S., Fond St. George?, inv. 19003; original.
Bibliografie: Mircea Anghele?cu, V. Alec?andri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 80.
1 Probabil Sergentul, după ordinea în care ?înt publicate în Convorbiri literare.
E ■ !
■;
CĂTRE LUCIE DUCA
273
Mirceşti, 4 dec. 1877
B.A.R., S 17 (6)/LVIII; original. .
Bibliografie: .V Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 43 — 45; H. Corbu publică numai traducerea în Va?ile Alec?andri Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 256.
91>
1 Coralia Săve?cu, ?oră cu Măria, ?oţia lui Iacob Negruzzi, cu Ana, ?oţia lui Titu Maiore?cu, cu Zoe Benge?cu şi cu Max Ro?etti, copiii lui Radu Ro?etti şi ai Ca?iei Brăiloiu.
2 Gr. Ghica, diplomat, tatăl Luciei Duca.
3 Cleopatra Cantacuzino.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
274
Mirceşti, 9 decembrie 1877
B.A.R., m?. rom. 808, f. 139; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 716; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 91—92; Va?ile Alec?andri. Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 353.
1   Sceneta La Turnu Măgurele.
275
[Mirceşti, 9—12 decembrie 1877] B.A.R., m?. rom. 808, f. 144; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 719; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 94; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 357—358.
1 Scri?oarea a fo?t datată după conţinut, raportată la ?cri?oarea anterioară şi cea po?terioară.
2 Seria de Epi?tole cu preocupări de limbă, publicată de Iacob Negruzzi.
276
Mirceşti, 12 dec. 1877
B.A.R., S 35 (17)/LVIII; original.
Bibliografie \ . A.ec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 124-125; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 353-355.
916
1 La Turnu-Măgurele ?-a publicat în Albina Carpaţilor. Cf. aici p. 916, n. 1.
2 Peneş, Sergentul, Pă?tori şi plugari şi Oda ?e vor publica toate, după dorinţa poetului, în Convorbiri literare, XI, nr. 30, 1 ianuarie 1878.
CĂTRE LUCIE DUCA
277
Mirceşti,  12 dec. 1877,
B.A.R., m?. rom. 3290, f. 48, anexă la poezia Peneş Curcanul, f. 43 — 47; original.
278
CĂTRE ELENA BELDIMAN
Mirceşti, 12 decembrie 1877
Arh. Statului, Filiala Bîrlad, Fond Spitalul Bîrlad şi Elena Beldiman, Do?ar 1/877-1888, f. 225 şi 226.
Bibliografie: Revi?ta arhivelor, VIII, 1965, nr. 1, p. 264.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
279
B.A.R., m?. rom. 808, f. 140; original.
Mirceşti,   14 dec 1877
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 716 — 717: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 92; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 355 — 356.
917
280
Mirceşti,  15 dec. 1877
B.A.R., m?. rom.
f. 142— 143; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t, 1895, p. 717 — 718; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1906, p. 93; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 336 — 357.
1 La Turnu-Măgurele.
2 Andrei Florea Curcanul, Cf. aici p. 921, n. 1.
281
[decembrie 1877]
B.A.R., m?. rom. 808, f. 148; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 719; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 94; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,   1968, p. 358.
...
CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT
282
■ '      '* - Mirceşti, 16 decembrie 1877
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p 243—244.
I La Turnu-Măgurele. De?pre ?crierea unei ?cenete (bluette) V. Alec?andri îl informa pe Iacob Negruzzi la 1 decembrie 1877 (cf. aici p.. 363), de a?emenea o informa pe Lucie Duca la 4 decembrie (cf. aici p. 364) că ?ceneta a fo?t ?cri?ă în grabă şi dată d-nei Săve?cu, pentru a fi reprezentată în folo?ul răniţilor. La 9 decembrie o trimite lui Iacob Negruzzi cu aceeaşi explicaţie (cf. aici p. 366). Probabil rezervele redactorului la publicarea
518'
?cenetei l-au îndemnat pe V. Alec?andri ?ă o dea revi?tei Albina Carpaţilor, unde a apărut în nr. 21, 1878, p. 237—240, împreună şi cu poeziile închinate eroilor din războiul de Independenţă. Cum la publicarea ace?tora ?-au ?trecurat numeroa?e greşeli, poetul cere redactorului Albinei Carpaţilor o erată pentru numărul următor (cf. aici p. 927, n. 1 şi 2) care nu va apărea. Cf. V. Alec?andri, Opere, VII, Buc, 1981, p. 1089-1092, detaliatele note ale Georgetei Rădule?cu-Dulgheru.
CATRE IACOB NEGRUZZI
283
Mirceşti, 20 dec. 1877
B.A.R., m?. rom.
f. 145— 146; Original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 720 — 721; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 359   360. \
1 Data numărului în care trebuia şă apară poeziile:
284
Mirceşti, 22 dec. 1877
p. 8
B.A.R., S 35;(11)/LVIII.;, original., , , w ;       .        , , _ ;; ••
Bibliografie: Floarea ?oarelui,  II, nr. 7—12, iulie-deeembrie 1928,
£ w .<• hin .Î'J ;..:> ...inii} I-JY.dw. .il v-r;'!;-..::■! aV L
CĂTRE GRIGORE VENTURA
285
Mirceşti, 28 dec. 1877
B.A.R., Ş..15 .(1)/DCCCXXXVII; original.
Bibliografşeif, Ioan>:Maşş<ţff,, V-.^lec?andri-Gtigore Ventura, I, ;în furnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere.> •, .■ "î.'Pî
MB
1 Grigore Ventura (1840—1909), ?criitor, compozitor, critic dramatic. A fo?t profe?or la Con?ervatorul din Bucureşti şi la Academia de muzică şi artă dramatică. E?te autorul pie?ei de ?ucce? din 1877: Curcanii şi a altor pie?e. în calitatea de compozitor a colaborat cu V. Alec?andri, dar în cea de critic teatral a fo?t foarte ?ever. Că?ătorit cu arti?ta Fanchette Lea Vermont; ei ?înt părinţii celebrei arti?te dramatice de la Comedia-Franceză, Marioara Ventura.
2 Hora de la Griviţa, pu?ă pe muzică de Ventura, ?-a cîntat cu mare ?ucce? la 16 ianuarie 1878 de Elena Theodorini. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 499 — 500, şi ?cri?oarea lui Gr. Ventura către V. Alec?andri din 8/20 iunie 1878, în Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 426.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
288
Mirceşti, 3 ghenar 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 150; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 787; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 97; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 361.
1 Cf. aici p. 920, n. 1.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
286
B.A.R., m?. rom. 808, f. 147; original.
Mirceşti, 29 dec. 1877
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 8, 1 augu?t 1895, p. 721—722; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 96; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 360 — 361.
1 Poeziile Fraţii Jderi, Hora de la Plevna, Căpitanul Romano, Soare de iarnă şi Hora de la Griviţa vor apărea în Convorbiri literare, XI, nr. 11, 1 februarie 1878.
2 Va renunţa la ?ub?tituirea de nume. Cf. aici p. 380.
289
CĂTRE NICOLAE GANE
Mirceşti,  3 ianuarie 1878
Muzeul de la Fălticeni; original.
Bibliografie: I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc, 1933, p. 481.
1 S-a publicat în Convorbiri literare, XI, nr. 10, 1 ianuarie 1878, p. 365-377.
CĂTRE ŞTEFAN ALBU
287
Mirceşti, 30 dec. 1877
Bibliografie: I. E. Torouţiu, Studii şi documente literare, IV, Buc, 1933,'p. 483.
CĂTRE ION GHICA
290
Ion.
Mirceşti, 18/1 [?.n.] 1878 B.A.R., m?. rom. 807, f. 150 bi?; telegramă.
1 Pe ?tilul vechi data core?punde lui 6 ianuarie, deci ajunul Sfîntului
920
921
CĂTRE   MIHAIL KOGĂLNICEANU
291
B.A.R., S 13 (8)/DCCIV; telegramă.
Gara Mirceşti, 19/1 [?.n.] 1878
1 Mihail Kogălniceanu ?olicita?e pe V. Alec?andri ?ă primea?că po?tnl de trimi? extraordinar al României la Berlin, ?au la Roma, în vederea pregătirii opiniei internaţionale, înainte de Congre?ul de la Berlin, aşteptat cu i îndreptăţită îngrijorare pentru ?oarta ţării şi a teritoriului ?ău. Fu?e?eră deja numiţi g-ral Ion Gr. Ghica, la Peter?burg, Ion Bălăceanu, lâ Viena, Gheorghe Liteanu, la Berlin, şi Nicolae. Callimachi-Catargi la Pari?. V. Alec?andri, bolnav după înmormîntarea lui c. Rolla, nu acceptă, cu toate condiţiile ?peciale care i ?e a?igurau: Roma pentru a nu ?uferi de frig, cheltuieli de reprezentare, chiar şi po?tul definitiv de mini?tru plenipotenţiar la Roma. Totuşi, V. Alec?andri îşi menţine refuzul atît din motive de ?ănătate, cît şi pentru faptul că nu împărtăşea aceleaşi idei politice. El îşi plăteşte tributul către ţară prin creaţia ?a literară, care glorifică eroi?mul ?oldatului român şi prin publicarea în Convorbiri literare, abia acum, a mi?iilor politice din anii 1859— 1861, pentru a arăta cum lupta diplomatică a ?prijinit recunoaşterea Unirii şi cît datoram Franţei pentru viitorul no?tru. Schimbul de telegrame a fo?t următorul: la 14 ianuarie Kogălniceanu îi oferă agenţia de la Berlin,Ta 18 cere un ră?pun? urgent, la 19 V. Alec?andri a ră?pun? negativ, la 2 februarie Kogălniceanu îi numeşte reprezentanţii care au fo?t trimişi în alte părţi, la începutul lui februarie V. Alec?andri motivează refuzul prin boala contractată la înmormîntarea lui Rolla şi cere explicaţii, .la 7j februarie''Kogălniceanu îl condamnă pentru refuzul ?ău, la 9 poetul ră?punde că trebuie ?ă ?e refacă şi ?e informează de?pre cheltuielile de reprezentare, la 10 Kogălniceanu cere ră?pun? grabnic şi a?igură cheltuielile, .la Tl V. Alec?akidri anunţă că. mai e?te reţinut întă 12 zilâ în ca?ă', la 19 continuă ?ă fie bolnav. .<;
292
CĂTRE GRÎGOrE VENTURA
Mirceşti, 9 ianuarie 1878
B.A.R., S 15 (2)/DCCCXXXVII; original..   ,      .■    .„ .
.< .Bibliografie-.: Iqan,;Ma??off; V. Alec?andri.,— Grigore Ventura, în Jurnalul literar. Iaşi, I, nr. 51, 1939, p. 2, rezumat, traducere.
1 Pie?a de ?ucce? Curcanii, cu ?ubiect din războiul de Independenţă, care a răma? timp îndelungat în repertoriul Teatrului Naţional, ?e juca?e mai întîi la Galaţi;
2 Pentru Hora de la Griviţa, ci. aici p. 920, n. 2.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
293
Mirceşti, 21 ianuarie 1878
B.A.R., m?. rom.
f. 151; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 788-789; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 97-98; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 361 — 362.
1 Comedia Iui Iacob Negruzzi ?e intitula O alegere la Senat, Comedie în patru acte. A apărut în Convorbiri literare, XII, nr. 1, 1 aprilie 1878, p. 1-22; nr. 2, 1 mai 1878, p. 53-69.
2 Con?tantin Rolla, în?urat cu ?ora poetului, Catinca. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 594, n. 2.
3 Strofe improvizate lui Rola ?-au publicat totuşi în Convorbiri lite-
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
294
[Mirceşti, începutul lunii februarie 1878] B.A.R., S 30 (5)/LVIII; telegramă.
1 Cf. aici p. 922, n. 1.
2 M. Kogălniceanu, exa?perat de refuzurile şi pa?ivitatea poetului, îi telegrafiază la 7 februarie: „îmi e?te cu neputinţă ?ă cred că în timp ce de?tinele ţării ?înt la ordinea zilei şi că toţi oamenii care au lucrat pentru
923-'
renaşterea României îşi continuă mi?iunea, numai tu ?ingur vrei ?ă rupi cu trecutul tău şi ?ă te mulţumeşti cu poezia; vrei ?ă te duci la Roma în mi?iune extraordinară ? nu vei ?pune că în Italia e?te frig, ră?punde repede căci evenimentele merg înainte". Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1878, p. 253.
295
Gara Mirceşti, 9/2 [?.n.] 1878
B.A.R., S 13 (9)/DCCIV; telegramă.
Bibliografie: Va?ile M. Kogălniceanu, Acte şi documente din core?pondenţa diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, Buc, 1893; p. 36, incompletă.
1 La publicarea telegramei, V. Kogălniceanu a anulat, chiar pe text, cuvintele referitoare la cheltuielile de reprezentare, ?criind apoi pe dea?upra: „Spre ne?chimbare, V. M. Kogălniceanu", în atenţia tipografului. Cf. şi aici p. 922, n. 1.
296
Gira Mirceşti,   11/2 [?.n. 1878
B.A.R., S 13 (3)/DCCIV; telegramă. 1 Cf. aici p. 922, n. 1.
297
Mirceşti,  16/2 [?.n.] 1878
Bibliografie: I. Rădule?cu-Pogoneanu, Patru ?cri?ori către Alec?andri, în legătură cu o mi?iune în che?tiunea Ba?arabiei, în Arhiva romanea?că, VI, 1941, p. 102— 104. Scri?orile ?înt de la Alexandru Cantacuzino, cneazul;
în cea din 5 februarie 1878, ace?ta încearcă ?ă-1 convingă pe V. Alec?andri ?ă primea?că mi?iunea extraordinară, la Roma, chiar dacă: „la poe?ie y pierdra, mai? la patrie profitera" („poezia va pierde, dar patria va cîştiga").
298
B.A.R., S 13 (10)/DCCIV; telegramă.
Mirceşti,   19/2 [?.n.] 1878
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
299
B.A.R., m?. rom. 808, f. 154; original.
Mirceşti, 8 fevr. 1878
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?ept. 1895, p. 787 — '788 (cu data ianuarie 8); Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 362-363.
'
1 Generalul I. Em. Flore?cu fu?e?e mini?tru de Război şi chiar pentru ?curtă vreme preşedinte al Con?iliului de Miniştri, ?ub con?ervatori; liberalii, veniţi la putere, nu au încredinţat nici o comandă în războiul împotriva turcilor generalului Flore?cu, deşi ace?ta era cel care organiza?e armata română. Scriind lui V. Alec?andri o ?cri?oare în care îşi arată nemulţumirea, poetul, revoltat de nedreptatea ce ?e făcu?e ace?tuia, i-a trimi? un ră?pun? în ver?uri, la 4 ianuarie care, publicat imediat în Timpul, nr. 30, '9 februarie 1878, p. 1, şi apoi în broşura Generalului Ion Emanuel Flore?cu, editată la Gobl, Buc, 1878, a avut mare ră?unet şi a circulat foarte mult.
2 S-a publicat po?tum. Cf. V. Alec?andri, Opere, II, Poezii. Text ale? şi ?tabilit de G. C. Nicole?cu şi Georgeta Rădule?cu-Dulgheru. Studiu
924
925
introductiv, note şi comentarii de G. C. Nicole?cu, Bucureşti, E.P.L., 1966, p. 270-273.
3 Pentru publicarea mi?iilor politice, cf. V. Alec?andri, Opere, IV. Buc, 1974, p. 858-864 note.
300
[între 9 şi 16 februarie 1878]
B.A.R., m?. rom. 808, f. 152; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 789; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 99; Va?ile Alec?andri,. Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 363.
1 Cf. ?upra n. 3.
2 A apărut pentru prima dată în ziarul Pre?a, 19 mai 1878.
3 Cf. aici p. 925, n. 1.
2 Cf. aici p. 923, n. 3.
3 Cf. aici p. 926, n. 3.
4 Cf. aici p. 922, n. 1.
5 La 1 ianuarie 1878, Mihail Kogălniceanu îl felicită telegrafic, pentru Anul nou, ziua ?a şi decorarea cu crucea de mare ofiţer al Stelei României; iar la 16 februarie îi tran?mite oficial brevetul. Cf. Va?ile M. Kogălniceanu, Acte şi documente din core?pondenţa diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, I, Buc, 1893, p. 36. Decoraţia i ?e acorda „pentru merite excepţionale <le mare poet".
6 Cf. aicip. 925, n. 1. Singurul atac împotriva ace?tei ?cri?ori 1-a făcut D. Petrino printr-o poezie în care conte?ta poetului chiar meritul de a fi •cîntat eroi?mul ?oldaţilor români. Petrino era ?urd.
■
CĂTRE I. ALEX. LAPEDAT
303
301
Mirceşti, 20 fevr. 1878
Mirceşti, 17 februarie 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 156; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 790; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 99; Va?ile Alec?andri,. Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 363.
> .ii ' ■• '
■'. .
302
Mirceşti, 20 fevr. 1878
1 Cf. aici p. 388.
2 Ibidem.
■
B.A.R., S 35 (18)/LVIII; original. 1 Cf. aici p. 925, n. 1.
926
B.A.R., S 52 (3)/LVIII; original.
1 Cf. Albina Carpaţilor, t. II, nr. 24, 1878, p. 277-279.
2 Eratele nu ?-au mai publicat; acea?ta nu a împiedicat pe poet ?ă •continue colaborarea ?a cu revi?ta Albina Carpaţilor.
CATRE IACOB NEGRUZZI
304
Mirceşti, 22 fevr. 1878
B.A.R., m?. rom.
f. 157-158; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 790 — 792; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 99-101; Seara, VI, nr. 2006, 23 augu?t 1915, p. 1.
927
1 Cf. aici p. 388, 389, 391. Acum ?e explică pentru ce căuta poezia ?a cu atîta in?i?tenţă.
2 Ipoteze faţă de politica ţarului în problemele teritoriale în di?cuţie în primăvara anului 1878.
3 „Surdul" era Dimitrie Petrino iar „diatriba", ?cri?oarea împotriva lui Alec?andri apărută în pre?ă.
305
Mirceşti, 24 mart. 1878 B.A.R., m?. rom. 808, f. 159-160; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 792-793; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 101-102.
1 Cf. aici p. 926, n. 3.
306
Mirceşti, 12 aprilie 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 163-164; original.
Bibliografie : Scri?ori către V. Alec?andri, în Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 795-796.
CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI
307
Arh. Statului Sibiu; original.
Mirceşti,   14 april 1878
Bibliografie : D. Duzinchievici, Din core?pondenţa inedită a lui Va?ile Alec?andri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 70.
1 Cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 508, n. 1.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
308
Mirceşti, 28 aprilie 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 165; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 796; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 104-105.
1 Cf. aici p. 926, n. 3.
Mirceşti, 2 mai 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f.  166-167; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 796-797; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 105-106; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 363 — 366.
1 Necrologul lui Dimitrie Petrino apăru?e în Convorbiri literare, XII, nr. 2, 1 mai 1878, p. 80. Nu ştim dacă Iacob Negruzzi a a?cultat ?fatul lui V. Alec?andri de a con?acra un articol poetului şi nu omului.
CĂTRE ALPHONSE ROQUE-FERRIER
310
[p. 3 mai 1878]
B.A.R., S 45— 141/LIX; telegramă, ciornă de mîna lui Iancu Alec?andri.
1 Cf. aici p. 930, n. 1, care explică şi datarea ace?tei ?cri?ori.
2 Alături de iniţiala A, cu care e?te ?emnată telegrama, ?e află cifra 48 care exprimă, probabil, că reprezintă numărul de cuvinte din telegramă!
CATRE IACOB NEGRUZZI
311
Mirceşti,  16 mai 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 169; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 797 — 799; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, p. 106—108; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 249—252.
1 Premierea lui V. Alec?andri a avut un ră?unet nemaipomenit, atît în ţară cît şi în provinciile locuite de români; pre?a, timp de cîteva luni de zile, a revăr?at din plin, în coloanele ?ale, entuzia?mul românilor, exprimat prin articole de?pre relaţiile literare româno-franceze, biografii ale felibrilor, modul cum a decur? premierea la Montpellier, ?ărbătorirea poetului la Bucureşti şi la Iaşi şi mai ale? o cantitate de ?cri?ori omagiale şi felicitări, în?oţite, mai toate, de ră?pun?urile de mulţumire ale lui V. Alec?andri. Au urmat ?tudii numeroa?e, extin?e şi a?upra călătoriei poetului în Provence, în 1882, şi continuînd pînă a?tăzi prin noi de?coperiri de materiale documentare, ?au noi interpretări ale faptelor. Semnalăm două articole mai importante: G. F. Ţepelea şi Ion Climer, Alec?andri şi felibri, în Limbaşi literatură, X, 1965, p. 25 — 45; Al. Hanţă, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor literare româno-franceze în cea de-a doua parte a ?ecolului al XlX-lea, ui Revi?ta de i?torie şi teorie literară, t. 19, nr. 1, 1970, p. 23 — 40, şi preţioa?a lucrare de ?inteză a Măriei Platon, Va?ile Alec?andri, poeţii felibri şi „Cintecul gintei latine". O pagină din i?toria relaţiilor cidturale şi literare franco-române, Iaşi, Editura Junimea, 1980, 234 p. care ?tabileşte şi o bogată bibliografie româno-franceză. Ideea de apropiere între popoarele de limbă latină începu?e din ?ecolul al XIH-lea prin relaţiile culturale catalano-proven?ale; pînă în ?ecolul al XlX-lea legăturile ?e extind. în 1869 ?e înfiinţează „Societatea limbilor romanice". Mi?tral devine animatorul ideii unei „confederaţii latine". Sărbătorirea lui Petrarca la Avignon îi apropie de Italia; în 1875, la Montpellier, are loc primul congre? de poezie, proză şi filologie, cînd e?te premiat filologul italian Gra-ziado A?coli (1829— 1907) pentru Schizzi franco-provenzali. La axe?t congre? poetul catalan Albert de Quintana, convin? ?u?ţinător al ideii fraternităţii latine, oferă un premiu, o cupă ?imbolică, pentru cel de al doilea concur? ce urma ?ă aibă loc tot la Montpellier, în 1878, cu tema „Cintecul latinităţii",
930
la care pot participa toate popoarele de limbă latină. Comitetul va fi prezidat de Charle? de Tourtoulon, ?ecretar fiind Roque-Ferrier. Congre?ul ?e intitulează „Serbări latine" şi ?e ţine între 22—26 mai. Cei mai mulţi felibri ?ocoteau că numai Mi?tral va putea crea un „Cîntec al latinităţii", ace?ta va şi trimite Can?oun dou latin. V. Alec?andri află, după ?pu?a lui Mărie Bogdan (cf. Autrefoi? et aujourd'hui, 1920—1923, p. 84), din pre?a franceză (?au română), în care ?e publica?eră condiţiile concur?ului, şi, după cum ?crie lui Iacob Negruzzi, în iarna trecută, deci iarna lui 1878, ?e hotărăşte ?ă participe la concur? şi, după ?pu?a tot a fiicei ?ale, într-un ?fert de oră ?crie cele patru ?trofe ale poeziei, expediindu-le imediat. De fapt poetul primi?e programul-invitaţie al congre?ului, care ?e gă?eşte intr-un volum de core?pondenţă şi ver?uri ocazionate de ?ucce?ul de la Montpellier (cf. B.A.R., S 41— 14l/LIX); invitaţia poartă data de 3 mai şi termenul de acceptare a ei e?te 15 mai. Intere?ant e?te că pe ver?o-ul ace?teia, ?e gă?eşte ?cri? de mîna lui Iancu Alec?andri, aflat atunci în ţară, conceptul telegramei de ră?pun? negativ, pe care am crezut că e?te bine ?ă-1 integrăm celorlalte ?cri?ori ale poetului din acea?tă perioadă. (Cf. aici p. 401.) Cintecul gintei latine fu?e?e trimi? ?ub epigraful: Apa curge, pietrele rămîn. Răuvoitorii contemporani, cum şi po?teritatea, au interpretat ade?ea că ?ucce?ul poetului la Montpellier nu a ţinut de valoarea poeziei, ci de intere?ul ce ni ?e arăta datorită gravei ?ituaţii politice în care ?e gă?ea ţara noa?tră, în preajma Congre?ului de la Berlin. Scri?oarea adre?ată de Charle? de Tourtoulon lui Mi?tral, înaintea concur?ului, publicată de Măria Platon (cf. op. cit., p. 86 — 87), lămureşte controver?a. Tourtoulon îl informează pe poetul de la Mâillan că juriul pentru concur? va fi alcătuit din Quintana, Mi?tral, Roque—Ferrier şi el; munca juriului fiind foarte dificilă, din pricina numeroa?elor dialecte, ?-a făcut o cla?ificare pregătitoare a materialelor de către cîţiva membri ai „Societăţii limbilor romanice"; de?coperindu-?e Cintecul gintei latine, mai mulţi examinatori au ?ocotit că e?te un imn de premiat. Cităm: „El e?te, cu adevărat, frumo?, poate mai puţin prin în?uşiri pe care te-ai aştepta ?ă le de?coperi într-un cîntec naţional, cît mai ale?, prin ?implitatea ?a, prin culoarea ?a populară şi orientală. De ieri am aflat că el aparţine marelui poet român Alec?andri. Trebuie ?ă vă ?pun că ?e aşteaptă ca ?ă-1 vedem încoronat. în acea?tă ?ituaţie, ?ă vorbe?c de?pre Cintecul d-voa?tră ? Nu mă îndoie?c nici o clipă de efectul pe care îl va produce, în?ă chiar dacă i-am ignora autorul, numele lui Alec?andri, ideea de a încorona un român la Montepellier, la un concur? creat de un ?paniol şi de a afirma, în ace?t fel, ideea unităţii latine, toate ace?tea vor influenţa ?tarea de ?pirit a oamenilor care con?ideră problema ca şi încheiată". Şi Tourtoulon îşi încheie abil ?cri?oarea ?punînd că e preferabil ca Alec?andri ?ă fie premiat, iar toată lumea ?ă recunoa?că ?uperioritatea Cîntecidui lui Mi?tral care nu
931
mai avea nevoie ?ă fie con?acrat. Mi?tral înţelege, nu concurează şi participă Ia juriu premiind pe Alec?andri, cu care va lega o ?trîn?ă prietenie. Deci Ginta latină a atra? atenţia prin calitatea ?a literară, întărită apoi de ideea că e?te creaţia unui poet de limbă romanică din Orientul Europei, ceea ce în?emna o lărgire a „fraternităţii romane". Cum ?e ştie, poetul român nu a fo?t de faţă la premiere, Mihail Obedenaru, de la agenţia română din Roma, fiind acela care ?-a ocupat de traducerea în limba franceză şi punerea poeziei pe muzică de către mae?trul Marchetti. Cf. aici core?pondenţa cu Obedenaru. De la Bucureşti ?e trimite un me?aj telegrafic de ?olidaritate umană şi prietenie românea?că.
2 Charle? de Tourtoulon — baron, i?toric, principal colaborator al mişcării de unitate latină, preşedinte al comitetului pentru „Fete? latine?", a înfiinţat în 1883 Revue du Monde latin, realizată prin colaborarea culturală a popoarelor de limbă latină, revi?tă pentru care V. Alec?andri ?-a ?trăduit mult, în ţară, ?ă adune abonaţi.
3 Alphon?e Roque — Ferrier, poet proven?al, ?ecretar al concur?ului de la Montpellier; el a înfiinţat revi?ta le Felibrige latin în 1890. La 14 iunie 1878 îi ?crie lui Alec?andri o lungă ?cri?oare prin care îi relatează pe larg de?făşurarea ?ărbătorilor de la Montpellier. Cf. Telegraful român, XXVI, nr. 67, 14 iunie 1878, p. 274, iar la 19 iunie îi trimite printr-o ?curtă ?cri?oare Cîntecul lui Mi?tral (cf. aici p. 939, n. 3); li?ta cu premierile şi menţiunile de la concur? şi două exemplare din Cîntecul gintei latine, imprimate la Roma de Mihail Obedenaru, chiar în timpul ?ărbătoririlor. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1878, p. 391—392. Li?ta generală a premierilor mai conţine şi menţiunile care au fo?t acordate, între altele şi unor români ca: â un anonyme de Tergu Mure?iului (Tran?ilvanie, Autriche — Hongrie) pour une piece de poe?ie roumaine: Cantul latinului, ?ignee „O romană din Tran?ilvania" (un roumain de la Tran?ylvanie). Traducere greşită, fiind vorba de o româncă! Indirect a mai fo?t premiat George Sion, care a tradu? în limba română ver?urile baronului de Meyrounet de St. Marc din Aix-en-Provence, La Race latine ?uivi du Chant de? latin?, tradu?e şi în alte limbi romanice, pentru care a primit o menţiune ?pecială.
4 Informaţie greşită. „Societatea pentru ?tudiul limbilor romane" a fo?t înfiinţată în anul 1869 de către filologii C. Boucherie, P. Glaize, Ch. Campoulin, Alphon?e Roque — Ferrier şi i?toricul Charle? de Tourtoulon. Societatea a editat Revi?ta limbilor romanice. V. Alec?andri face probabil o confuzie cu activitatea lui Quintana, de?făşurată la primul concur? din
1875.
5 Cf. aici p. 926, n. 3.
Mirceşti, 18 mai 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 170-171; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 797 — 799; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 253-255.
1 Pre?a, XI, nr. 108, 17 mai 1878, p. 1; Războiul, nr. 297, 17 mai 1878, p. 2; după ace?te ziare a fo?t reprodu?ă în mai toate periodicele timpului. în Convorbiri literare, apare abia în XIV, nr. 2, 1 mai 1880, p. 74.
2 Informaţie greşită. Cf. aici p. 932, n. 4.
3 Cf. aici p. 930 — 932, n. 1 cum ?-a ajun? la premierea lui V. Alec?andri.
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
313
[mai 1878]
Bibliografie: Pre?a, XI, nr. 108, 17 mai 1878, p. 1, traducere; Războiul, nr. 297, 17 mai 1878, p. 2, traducere; România liberă, II, nr. 249, 18 mai 1878, p. 1, traducere; Românul, XXI, 18 mai 1878, p. 469, traducere; Timpul, III, nr. 108, 18 mai 1878, p. 1; Curierul de Iaşi, 19 mai 1878, p. 3, traducere; Telegraful român, XXVI, nr. 58, 20 mai 1878, p. 229, traducere; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 40, 21 mai/2 iunie. p. 2, traducere; Convorbiri literare, XII, 1878, p. 110—112, traducere; Ob?ervatoriul, I, nr. 40, 24 iunie 1878, p. 2, traducere; Tran?ilvania, XI, nr. 12, 15 iulie 1878, p. 134, traducere; Albina Carpaţilor, II, nr. 40, 1878, p. 665 — 666; Em. Tailler, Frederic Mi?tral şi Va?ile Alec?andri la congre?ul din Montpellier, Buc, 1915, p. 40; V. Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Buc, 1944, p. 263, traducere.
1 Albert de Quintana y Combi? (1834—1907), poet catalan, deputat în corte?-urile ?paniole, preşedintele „Jocurilor florale din Barcelona".
933
Convin? luptător pentru ideea unei confederaţii culturale a popoarelor de limbă latină. V. Alec?andri îi atribuie greşit meritul de a fi fondat „Societatea pentru ?tudiul limbilor romane "(cf. aici p. 932, n. 4). El a donat cupa de argint pentru premiul concur?ului din 1878 de la Montpellier. Era preşedinte al „Societăţii pentru ?tudiul limbilor romane".
2 Scri?oarea lui V. Alec?andri e?te ră?pun?ul la cea trimi?ă de Quintana la 27 mai după decernarea premiului. Cf. Familia, XIV, nr. 41, 28 mai/9 iunie 1878, p. 263.
CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI „TELEGRAFUL ROMÂN"
314
-
Gara Mirceşti, [mai 1878 rafie : Telegraful român, XXVI, nr. 59, 23 mai 1878, p. 235.
1 Telegramele de felicitare, nefiind publicate cu data la care au fo?t tran?mi?e, ?înt di?pu?e în ordinea lunilor în care au apărut în pre?ă.
CĂTRE PETRESCU, REPREZENTANTUL JUNIMII HUŞENE '315
■     ■ [Mirceşti, mai 1878]
Bibliografie: Ştafeta, Iaşi, i, nr. 114, 27 mai 1878, p. 4.
' ' - "
.    ■   .   ■ . !
CĂTRE BĂRBIERUL N. CLATIN OS
316
[mai 1878]
Bibliografie : Războiul, nr. 308, 28 mâi 1878, p. 4.
CĂTRE DR. POP, REPREZENTANT AL ORAŞULUI BRAŞOV 317
Bucureşti, [mai 1878]
Bibliografie : Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878, p. 2; Telegraful român, XXVI, nr. 63,  1 iunie 1878, p. 250.
CĂTRE STUDENŢII UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI
318
■
Iaşi, [mai 1878]
Bibliografie: Ştafeta, I, nr. 109, mai 1878; Curierul de Iaşi, 24 mai 1878, f. 3.
■
319
CATRE ROMÂNII DIN SIBIU
Gara Mirceşti, [mai 1878]
Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 60, 25 mai 1878, p. 239; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878, p. 2.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
.,-...'■■-
-
320
Bucureşti, miercuri, [24 mai 1878] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 126; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 293, cu data greşită.
1 So?i?e în Bucureşti la 23 mai.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
CĂTRE ELEVII ŞCOLII NR. 1 DIN PĂCURARI (IAŞI)
321
Bucureşti, 24 mai 1878 Bibliografie: Steaua României, II, nr. 120, 31 mai 1878.
1 Poetul ?e adre?ează profe?orului E. Baian care îi ?cri?e?e o ?cri?oare de felicitare, explicîndu-i şi iniţiativa elevilor de a ?crie poetului. Atît ?cri?oarea profe?orului, cît şi aceea a elevilor dovede?c naivitate şi exaltare.
2 Numele elevilor reprezentanţi ai celorlalţi şcolari.
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
322
Bucureşti, 26 mai 1878
B.A.R., S 39 (1)/LVIII; original.
Bibliografie : Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 25 ?eptembrie — 25 octombrie 1901, p. 717 — 718; P. Păltînea, Scri?ori inedite ale lui Va?ile Alec?andri, în Viaţa nouă, IX, nr. 9, 1 noiembrie  1913, p. 303 — 304.
1 La?căr Ro?etti (1816—1884), doctor în drept de la Heidelberg şi Gothingen, magi?trat. A participat la mişcarea de la Iaşi din martie 1848, fiind deportat împreună cu fraţii ?ăi, Răducanu şi Mitică; fuge la Brăila refugiindu-?e la con?ulatul englez de unde pleacă cu un vapor britanic pe Dunăre; ajun? la Timişoara, trece în Ardeal, participînd cu alţi revoluţionari refugiati, la adunarea de la Blaj; ?e ?tabileşte la Pari?, de unde revine ?ub domnia Iui Grigore Ghica-Voievod. Unioni?t, a fo?t mini?tru de Finanţe ?ub Cuza; ?e retrage din viaţa politică, ?tabilindu-?e la moşia familiei, Răducăneni.
2 Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 395 — 396, ?cri?oarea lui La?căr Ro?etti, din 20 mai 1878, la ale cărei „cuvinte călduroa?e" îi ră?punde poetul.
CĂTRE PAULINA ALECSANDR I
323
Bucureşti, miercuri, [31 mai 1878] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 128; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 293 — 294, cu data greşită.
1 Cum ?e ştie că marţi 23 mai ?o?i?e în Bucureşti, miercurea următoare, dinaintea banchetului, era 31 mai.
2 Pentru banchetul din ?ala Teatrului Naţional, din 3 iunie 1878, cf. G. C. Nicole?cu Viaţa lui Va?ile Alec?andri, Buc, 1965, p. 592, şi relatările din pre?a zilei.
3 Se referă la grijitul ca?ei care ?e făcea în lip?a lui.
4 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
324
CĂTRE NICOLAE HURMUZAKI
Bucureşti, 31 rnai 1878
Arh. Statului Sibiu; original.
Bibliografie: D. Duzinchievici, Din core?pondenţa inedită a lui Va?ile Alec?andri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 70.
CĂTRE NICOLAE LUCHIAN, REPREZENTANTUL ARTIŞTILOR TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI
325
[Mirceşti, iunie 1878]
Bibliografie: Ştafeta, Iaşi I, nr. 123, 8 iunie 1878, p. 4.
1 Pentru ?ărbătorirea de la Iaşi, cf. G. C. Nicole?cu, Viaţa lui Va?ile Alec?andri, Buc, 1965, p. 592.
936
937
CĂTRE DR. ALEXEI, REPREZENTANTUL ÎNVĂŢĂTORILOR ROMÂNI DIN NĂSĂUD
326
[iunie 1878]
Bibliografie : Ob?ervatorul, I, nr. 49, 17/29 iunie 1878, p. 4; G. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2. -:
CĂTRE ALEXIU OLARIU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ILIA-MUREŞEANĂ
327
[iunie 1878]
Bibliografie: Ob?ervatorul, I, nr. 53, 1/13 iulie 1878, p. 4; Telegraful român, XXVI, nr. 76, 4 iulie 1878, p. 303; G. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2.
-
CĂTRE IACOB BOLOGA, VICEPREŞEDINTE AL „ASTREI" 328
[iunie 1878]
Bibliografie: Ob?ervatorul, I, nr. 47, 10/22 iunie 1878, p. 2; Telegraful român, XXVI, nr. 66, 10 iunie 1878, p. 261; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 47, 15/27 iunie 1878, p. 2; Tran?ilvania, XI, nr. 14, 14-15 iulie 1878, p. 157; G. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie  1927, p. 2.
938
CĂTRE ALEXANDRU  LAZARU, REPREZENTANTUL ROMÂNILOR DIN ABRUD
329
Gara Mirceşti (România), [iunie 1878J Bibliografie: Ob?ervatorul, I, nr. 48, 14/26 iunie  18 78, p. 3.
CĂTRE FREDERIC MISTRAL
330
ii
Mirceşti,  1 iunie 1878
Muzeul Mi?tral din Maillane, Franţa; original. B.A.R., S 49 (1)/LVII; xerox.
Bibliografie : Dumitru Pop, Alec?andri către Mi?tral. Scri?ori inedite, în Steaua, nr. 2, 1965, p. 95.
1 Jo?eph-Etienne Frederic Mi?tral (1830— 1914) ?-a nă?cut în localitatea Bouche-du-Rhone din ?udul Franţei. îşi face ?tudiile la Avignon şi Aix-en-Provence. Se intere?ează de dialectele din ?ud, în 1854 înfiinţînd împreună cu alţi ?criitori proven?ali ?ocietatea literară „Le Felibrige". Intre anii 1852— 1854 ?crie celebrul ?ău poem Mireio (Mireille) continuînd cu alte ver?uri, toate în dialect proven?al. Din 1878 — 1879 începe ?ă apară dicţionarul enciclopedic Lou Tre?or du Felibrige, redactat de el. întreaga ?a operă e?te dedicată Provenţei. în 1904 i ?e acordă Premiul Nobel pentru originalitatea creaţiei ?ale poetice şi activitatea ?a filologică proven?ală. Cf. şi Măria Platon, Va?ile Alec?andri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine", Iaşi, 1980, p. 49-59.
2 Cf. aici p. 402.
3 Pentru împrejurările în care a fo?t premiat V. Alec?andri, cf. aici p. 930, n. 1. In ?cri?oarea citată din 19 iunie 1878 Roque-Ferrier îi trimite şi Can?oun ă la ra?o latino în limbile proven?ală şi franceză, aflate la B.A.R.,
939
S 84 —85/LIX, anexă. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc., 1978, p. 391-392.
4 Sub ameninţarea Congre?ului de la Berlin.
5 La primirea operei poetice a lui V. Alec?andri, Mi?tral ii ?crie la 22 iunie 1878 o ?cri?oare de mulţumire şi de părere de rău că: „Cu toată fraternitatea noa?tră romană, nu-mi e?te cu putinţă a citi poeziile d-tale din cauza necunoştinţei mele; dar prin măreţul cîntec de gintă ce ne-aţi trimi? la Montpellier, am putut judeca lărgimea, înălţimea şi ?plendoarea ?enină-tăţei geniului d-tale poetic...". Cf. Pre?a, XI, nr. 121, 3 iunie 1878, p. 2.
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
331
Mirceşti, 1 iunie 1878, România
Bibliografie: P. Serge?cu, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri şi Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 383 — 384. Ace?te ?cri?ori au fo?t gă?ite de Mariu? Andre, ?criitor, diplomat, felibru militant, în arhiva lui Albert de Quintana.
1 V. Alec?andri îşi apropie fraza ro?tită de A. de Quintana în di?cur?ul ţinut în ziua de 25 mai, în marele parc Peyrou, din Montpellier. Cf. Pre?a, XI, nr. 113, 22-23 mai 1878.
2 Idee luată tot din acelaşi di?cur?, în timpul ro?tirii căruia mi?tralul ?ufla cu furie!
3 Per?pectivele Congre?ului de la Berlin care începea chiar în ziua
4 A. de Quintana ?pu?e?e în di?cur?ul ?ău: „Popoare de limbă romană ! Reamintiţi-vă!"
5 Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc,  1981, p. 625, n. 1.
332
CĂTRE IOSIF VULCAN
Biblioteca „A?tra", Sibiu; original B.A.R., microfilm XVII/6/1.
Bucureşti,  1 iunie 1878
■
Bibliografie: Familia, XIV, nr. 43, 11/23 iunie 1878, p. 273; Gazeta Tran?ilvaniei, 15/27 iunie 1878, p. 2; Familia, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/
940
2 ?eptembrie 1900, p. 398; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale bihorenei Cluj, Editura ziarului Tribuna Ardealului, 1944, p. 264.
1 Io?if Vulcan. Cf. V. Alec?andri, Opere. IX, Buc, 1982, p. 522, n. 1.
2 Poezia La Va?ile Alec?andri, publicată în Familia, XIV, nr. 42, 4/16 iunie 1878, p. 265—266; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale biho-rene, Cluj, 1944, p. 263-264.
CATRE ROMÂNII DIN DEVA
333
Gara Mirceşti, 3 iunie 1878
Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 60, 25 mai 1878, p. 238; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 42, 28 mai/9 iunie 1878; Ob?ervatorul, I, nr. 43, 27 iunie 1878, p. 3; G. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea I, nr. 70, 6 apr. 1927, p. 2.
334
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
Mirceşti, 5 iunie 1878
Muzeul Teatrului Naţional, Bucureşti; original.
Bibliografie: Curierul de Iaşi, 8 iunie 1878, p. 3; Ştafeta, Iaşi, I, nr. 123, 8 iunie 1878, p. 4; Războiul nr. 322, 11 iunie 1878, p. 3, traducere; Pre?a, XI, nr. 129, 12-13 iunie 1878, p. 3; C. Sâteanu, Va?ile Alec?andri şi compozitorul P. Mezzetti. O ?cri?oare necuno?cută a bardului de la Mirceşti, în Viitorul XXVIII nr. 8527, 18 iunie 1936; George Franga, 150 de ani de la naştere. Va?ile Alec?andri către Ari?tizza Romane?cu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manu?criptum, II, nr. 3(4)  1971, p. 157—158.
1 Pietro Mezzetti (1826—1894), nă?cut în Italia, în comuna Medicina, lîngă Bolonia, compozitor italian, ?tabilit în România, profe?or la Con?ervatorul din Iaşi şi la Academia Mihăileană.
941
T
2 Prin ?cri?oarea din Iaşi, 1/13 iunie 1878, compozitorul trimi?e?e poetului textul muzical al Gintei latine (cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 280 — 281). Compoziţia a fo?t ?cri?ă pentru pian, pentru cor ou acompaniament de pian şi pentru orche?tră. Textul poeziei a fo?t tradu? în limba italiană de Amedeo Weitz?ecker, profe?or la Liceul naţional din Iaşi. Scri?oarea lui V. Alec?andri a fo?t reprodu?ă în toate ediţiile textului muzical al lui Mezzetti, Cantico della gente latina del poeta V. Alec?andri.
CĂTRE D-NA E.P. REPREZENTANTA DOAMNELOR DIN „SOCIETATEA NAŢIONALĂ DIN BUCOVINA"
335
Mirceşti, 6 iunie 1878
Bibliografie : Telegraful român, XXVI, nr. 70, 29 iunie, 1878, p. 295. CĂTRE DR. MIHAIL OBEDENARU
336
Mirceşti, 6 iunie 1878
Arh. Statului Tîrgu Mureş; original.
Dimitrie Poptămaş în articolul O ver?iune italiană de acum un ?ecol a „Cîntecului gintei latine" (cf. aici p. 943, n. 4) precizează că după informaţia dată de Gh. Adame?cu în Convorbiri literare, ?cri?e rile lui V. Alec?andri către Obedenaru au fo?t dăruite lui I. G. Bibice?cu, care la rîndul ?ău le-a dăruit oraşului Turnu-Severin; nu ?e ştie cum acea?tă ?cri?oare a ajun? într-un anticariat, de unde a fo?t achiziţionată de Biblioteca judeţeană Mureş, şi a fo?t preluată de Arhivele Statului Tîrgu Mureş.
Bibliografie: G. I. Ione?cu-Gion, Doctorul Obedenaru în Revi?ta nouă, II, nr. 6, 15 iunie 1889, p. 209, fragment; Cortina, I, nr. 27, 7 ?eptembrie 1915, p. 6; Gh. Adame?cu, Şapte ?cri?ori ale lui V. Alec?andri către d-rul Obedenaru, în Convorbiri literare, LVI, mai, 1924, p. 341 — 342.
"42
1 Mihail Obedenaru-Gheorghiade (1839—1885), medic şi diplomat. Profe?or la Univer?itatea din Bucureşti. In 1878 era agentul României la Roma. Membru al Academiei Române, căreia i-a dăruit întreaga ?a avere. El ?-a ocupat de imprimarea, traducerea şi punerea pe muzică a Cîntecului gintei latine; a făcut parte din juriul de la Montpellier.
2 Scri?oarea poetului e?te ră?pun?ul la ?cri?oarea ce îi adre?a?e Mihail Obedenaru în 6 iunie 1878; coincidenţa de date ?e datoreşte folo?irii celor două ?tiluri, vechi şi nou. In ?cri?oarea ?a Obedenaru explică toate mă?urile pe care le-a luat în legătură cu Ginta latină şi dificultăţile întîmpinate. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1878, p. 354 — 356.
3 Filippo Marchetti (1831— 1901), compozitor italian, autorul lui Ruy Bla?. La Cabinetul de Muzică al B.A.R., exi?tă trei manu?cri?e ale partiturii lui Marchetti (M.R. 1332, 1333, 1334): Canto della ?tirpe latina, pentru voce şi orche?tră ?au voce şi pian. Manu?cri?ul 1332 e?te ?ocotit ca manu?cri? original. Exi?tă şi o partitură imprimată cu poezia în limba română. Imnul compu? de Marchetti a fo?t executat atît la ?ărbătoririle de la Montpellier, cît şi la cele din Bucureşti. S-au mai compu? şi alte melodii pentru Ginta latină. Cf. aici ?cri?orile către Pietro Mezzetti.
4 Cîntecul gintei latine a fo?t tradu? foarte curînd în mai multe limbi. Cf. li?ta lor în V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. XIV—XV, şi Măria Platon, Va?ile Alec?andri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine". Iaşi, 1980, p. 104 la care ?e adaugă şi traducerea italiană, Cantico della razza latina, Tradotto da Fernando Biondi di Milano, trimi?ă de poet lui Obedenaru. Ea ?e gă?eşte în Arhivele Statului din Tîrgu Mureş. Cf. Dimitrie Poptămaş, O ver?iune italiană de acum un ?ecol a „Cîntecului gintei latine" în Vatra, ?erie nouă (1971), VIII, nr. 87, 20 iunie 1978, p. 7.
■
■
337
CĂTRE A HON HAMSEA
■
Mirceşti, 8 iunie 1878
B.A.R., m?. rom. 809, f. 77; original.
Bibliografie : Telegraful român, XXVI, nr. 70, 20 iunie 1878, p. 278, Ob?ervatorul, I, nr. 50, 21 iunie/3 iulie 1878, p. 2; Bi?erica şi şcoala, II, nr. 25, 18/30 iunie 1878, p. 195-196; Ştafeta, Iaşi, I, nr. 143, 2 iulie 1878, p. 4; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 50, 7/25 iunie 1878, p. 3; Tri-
943
buna poporului, Arad, I, nr. 6, 11/23 iunie 1878, p. 1; Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 233 — 234; Gh. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea, I, nr. 70, 6 aprilie 1927, p. 2.
1 Aron Ham?ea, profe?or de teologie din Arad, care a luat iniţiativa trimiterii ?cri?orii de felicitare din 1878.
2 în articolele citate din Luceafărul şi Naţiunea ?cri?oarea e?te atribuită greşit lui V. Mangra. Confuzia porneşte de la faptul că ace?ta a dăruit-o Academiei Române împreună cu un exemplar din ?cri?oarea de felicitare, ?emnîndu-?e ?ub indicaţia: „urmează ?emnăturile". Cf. B.A.R., m?. rom. 809, f. 79.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
338
Mirceşti, 10 iun. 1878
B.A.R., S 54 (12)/LVII; original.
1 Moşia Răcăciuni din judeţul Batiîu.
339
B.A.R., S 54 (13)/LVII; original.
Mirceşti,  11 iunie 1878
Bibliografie: Luceafărul, Buda, IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 234—235; Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 997, 998; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 260.
CATRE D1M. A. STURDZA
340
Mirceşti,  12 iunie 1878 B.A.R., S 22 (10)/DCCCLII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 141.
1 Banchetul oferit lui V. Alec?andri la 3 iunie 1878, ca omagiu pentru premierea de la Montpellier.
CĂTRE GRIGORE VENTURA
341
Mirceşti, 12 iunie 1878
B.A.R., S 15'3)/DCCCXXXVTI; original.
Bibliografie: Ioan Ma??off: V. Alec?andri — Grigore Ventura I, în-Jurnal literar, Ia<u, I, nr. 51, 1939, p. 2, traducere.
1 Probabil Pe?te Dunăre.
2 Pentru Hora de la Griviţa, cf. aici p. 920, n. 2.
CĂTRE RABINUL A. TAUBES
342
Mirceşti, 14 iunie 1878
B.A.R., S 48/LVIII; copie (de mîna lui V. I. Socec?)
Bibliografie: Pre?a, XI, nr. 146, 5 iulie 1878, p. 3; Timpul, III, nr. 146, 6 iulie 1878, p. 3; Anuarul pentru i?raeliţi, II, 1878 ~ 1879, p. 112—113; Revi?ta artileriei, XX, octombrie 1906, p. 842—843; [gl. P. Va?iliu-Nă?turel], Vă ?cri?oare a lui Va?ile Alec?andri, Bucureşti, [1906], f. 4—5, reproduce fac?imilul ?cri?orii, ?cri?oarea lui Taube? şi traducerea în limba ebraică a Gintei, cu caractere latine, Ilu?traţiunea evreia?că, I, 1931, p. 119.
1 A. Taube?, rabin la Bîrlad şi Bucureşti, cuno?cut cărturar.
CĂTRE  O. BLASIANU
343
Mirceşti,  14 iunie 1878
B.A.R., S 21/LVII; original.
Bibliografie: Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 49, 22 iunie/4 iulie 1878, p. 2; Pre?a, XI, nr. 141, 28 iunie 1878, p. 3; E. Tailler, Frederic
944
945-
Mi?tral şi Va?ile Alec?andri la congre?ul din Montpellier, Buc, 1915, p. 19—120. I. Grămadă în Societatea academică ?ocială literară „România jună", Arad, 1912, Anexe, p. 132, publică un fragment din acea?tă ?cri?oare, dar cu data greşită 1877, pă?trat în rapoartele din arhiva ?ocietăţii „România jună", ?ocotind originalul pierdut.
1 O. Bla?ianu, preşedinte al ?ocietăţii „România Jună". în anul 1908, decembrie 21, O. Bla?ianu trimite lui Ion Bianu acea?tă ?cri?oare pentru a o oferi ?pre con?ervare Academiei Române. Cf. Anexa ?cri?orii.
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
344
Mirceşti,  15 iunie 1878
B.A.R., S 39 (1WLVI1; original.
1 Compozitorul Pietro Mezzetti a compu? muzica pentru mai multe poezii de ale lui V. Alec?andri.
2 E?te probabil vorba de?pre reprezentaţia teatrală organizată în cin?tea poetului la Iaşi, la care ace?ta nu a putut participa.
■
- _ ■
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
345
Mirceşti, 25 iunie 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 173- 174; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 801-802; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 109-110.
1 Alexandru Gortchakov (1798— 1883), diplomat ru?, mini?tru al Afacerilor Străine din 1856—1882. A luat deci parte la cele două păci în?emnate
946
pentru ?oarta României: Pacea de la Pari? — 1856 şi Congre?ul de la Berlin - 1878.
2 Otto Bi?marck (1815— 189S); om de ?tat pru?ian care a realizat unitatea Germaniei şi rolul ?ău preponderent în Europa.
3 Congre?ul de la Berlin, care a avut con?ecinţe grave pentru România, deşi acea?ta lupta?e alături de învingători în războiul de la 1877.
4 V. Alec?andri tipări?e un număr foarte mare din broşura O?taşii noştri pe care le-a dăruit armatei şi şcolilor.
346
CĂTRE ALIMPIU   BARBOLOVICI, PREŞEDINTELE „ASTREI" DIN BÂSEŞTI
Mirceşti,  1 iulie 1878
Bibliografie : Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 67, 24 augu?t/5 ?ep., p. 3; Tran?ilvania, XI, nr. 17, 1 ?eptembrie 1878, p. 196; G. Bogdan-Duică, Va?ile Alec?andri şi românii din ve?t, în Naţiunea, nr. 70, 22 februarie 1927, p. 2.
CĂTRE C.M.S. RABENER
347
Mirceşti, 2 iulie 1878
Bibliografie: Ştafeta, Iaşi, I, nr. 145, 5 iulie 1878, p. 4; Pre?a, XI,
nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 54, 9/21 iulie
1878, p. 4; Timpul, III, nr. 150, 11 iulie, p. 3; Ilu?traţiunea evreia?că, I, nr. 8-9, 1/14 ianuarie 1931, p. 119.
1 Directorul orfelinatului I. Neu?chatz.
947
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
348
,1
Mirceşti, 6/18 iulie 1878
Bibliografie: P. Serge?cu, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri ş{ M. Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 384; într-o notă, P. Serge?cu menţionează că Mariu? Andre (cf. aici p. 940) a publicat fragmente din acea?tă ?cri?oare în ziarele l'Eclaire şi El Autonomi?ta. Ibi-4em, p. 387.
CĂTRE DOMENICO MUTI
349
Mirceşti, 12/24 iulie 1878
Bibliografie: Curierul de Iaşi, foaia intere?elor generale, VI, nr. 71 5 iulie 1878; Pre?a, X, nr. 149, 8 iulie 1878, p. 3.
1 Fiind publicată în pre?ă în 5 şi 8 iulie, data ?cri?orii trebuie ?ă fi fo?t din iunie.
2 Pentru muzica compu?ă de Marchetti, cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 354-358.
CĂTRE GHEORGHE HURMUZAKI
350
Mirceşti,  15 iuli 1878
B.A.R., m?. rom. 3349, f. 52 — 53; original.
Bibliografie : II. Chendi, Core?pondenţa lui V. Alec?andri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106—1107.
1 Gheorghe Hurmuzaki (1817-1882), frate cu Alexandru şi Nicolae, a fo?t redactor la ziarul Bucovina.
■
B.A.R., m?. rom. 3349, f. 56; original.
Mirceşti,  19 iuli 1878-
Bibliografie : I. Chendi, Core?pondenţa lui V. Alec?andri cu bucovinenii, în Convorbiri literare, XL, nr. 12, decembrie 1906, p. 1106-1107.
1 în ?tînga ?emnăturii e?te de?enat un ciorap, probabil aluzie la „timpul colţunilor", din ?cri?oarea precedentă.
CĂTRE ISRAEL TELLER
352
Mirceşti, 30 iulie 1878
Bibliografie: Timpul, III, nr. 176, 11 augu?t 1878, p. 2; Anuarul i?raeliţilor, II, 1878-1879, p. 113; Secolul, nr. 2891, 6 iunie 1909.
CĂTRE IOSIF VULCAN
:
353
Mirceşti, 30 iulie 1878
Biblioteca „A?tra" Sibiu; original. B.AR., microfilm XVII 6/2.
Bibliografie: Familia, XIV, nr. 58, 6/18 augu?t 1878, p. 378-3791 ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/2 ?eptembrie 1900, p. 398; Va?ile Varto-lomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266.
949
948
1 în original nu e?te trecut numele revi?tei, el a fo?t introdu? de editorul Familiei. Publicaţia maghiară ilu?trată ?e intitulează Va?drnapi Uj?dg, traducerea Gintei ?-a publicat în nr. 27, 1878, cu o notiţă elogioa?ă din partea redacţiei, căreia V. Alec?andri îi tran?mite mulţumirile ?ale.
CĂTRE V. A. URECHIA
354
Mirceşti, 30 augu?t 1878 Bibliografie : Viaţa literară şi arti?tică, III, nr. 14, aprilie, 1908, p. 3. 1 Se juca?e în ?tagiunea 1877 la Teatrul National.
CĂTRE N. DROC BARCIAN REPREZENTANTUL CETĂŢENILOR ORAŞULUI BUCUREŞTI
355
Mirceşti, 20 ?ept. 1878
B.A.R., S 14/LVIII; original.
Bibliografie: Adevărul de joi, I, nr. 1, 15 octombrie, 1878, p. 1—2.
1 Iniţiativa ace?tui album a fo?t luată de I. Athana?iade (cf. Pre?a, XI, nr. 126, 9 iunie 1878, p. 3) şi de N. Droc Barcian, căruia îi e?te adre?ată ?cri?oarea.
CĂTRE IOSIF VULCAN
t
356
Biblioteca „A?tra" Sibiu; original. B.A.R., microfilm XVII/6/3.
Mirceşti, 20 ?ept. 1878
■
Bibliografie: Telegraful român, XXVI, nr. 117, 7 octombrie 1878, p. 467; Timpul, III, n¥. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Gazeta Tran?ilvaniei, XLI, nr. 80, 20 octombrie 1878, p. 3; Familia, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/2 ?eptembrie 1900, p. 398; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 266—267.
1 Familia reprodu?e?e în numerele 62 — 64 din augu?t 1878, li?ta răniţilor publicată de Mini?terul de Război.
CĂTRE ZAHARIA ANTINESCU
357
1878, ?ept. 24, Mirceşti
Bibliografie: Zaharia Antine?cu, Autobiografia mea ?au un voiaj în timp de 70 de ani, Ploieşti, 1896, p. 114.
1 Zaharia Antine?cu (1826-1891), in?titutor şi publici?t din Ploieşti; a fo?t in?titutorul lui I. L. Caragiale. Cf. Şerban Ciocule?cu, Viaţa lui I. L. Caragiale, p. 41 şi planşa înfăţişînd cartea de vizită a lui Antine?cu, cu nenumăratele titluri.
2 Geografia României  şi   a ţărilor locuite de români, Ploieşti, 1878
80 p.
CĂTRE HAUSKNECHT
358
Mirceşti, 30 ?ept. 1878
B.A.R., S 24/LVIII; original.
1 V. Alec?andri, care de mult timp încerca ?ă valorifice lemnul din pădurea moşiei Pătrăşcani şi din lunca de la Mirceşti, vînzîndu-1 conce?ionarilor căilor ferate, încheia?e un contract cu Hau?knecht în ace?t ?en?.
ţReaua-credinţă a ace?tuia i-a cauzat poetului grave pierderi materiale şi mult zbucium pentru a-şi revendica drepturile. Detaliile ?e regă?e?c în core?pondenţa ?a cu Paulina Alec?andri, din octombrie 1878 pînă prin vara lui 1880. Cf. aici ?cri?orile din acea?tă perioadă şi ?cri?orile către Papa-.dopol-Calimah de la începutul anului 1880.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
359
Mirceşti, 3 oct. 1878
B.A.R., m?. rom. 808, f. 175-176; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, £>. 803; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 110-111.
1 Cf. aici p. 926, n. 3.
CĂTRE STRĂJESCU
360
Mirceşti, octombrie 1878
Bibliografie: Pre?a, XI, nr. 221, 6 octombrie 1878, p. 3; Timpul JII, nr. 222, 8 octombrie 1878, p. 3; Curierul de Iaşi, 8 oct. 1878, p. 2; ,Em. Tailler, Frederic Mi?tral şi Va?ile Alec?andri la congre?ul de la Montpellier, Buc, 1915, p. 115-117.
1 Străje?cu era primarul oraşului Roman la acea dată.
CATRE PAULINA ALECSANDRI
,361
Bucureşti, ?îmbătă, [14 octombrie 1878] B.A.R., S 19 (72)/LVII; original.
1 Data de lună şi zi e?te ?tabilită după informaţia din ?cri?oare în legătură cu intrarea trupelor în Bucureşti, care a avut loc duminică „8 octombrie, cu mare fa?t.
2 Cf. aici p. 951, n, 1.
3 Cf. aici p. 462 - 463.
4 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
CĂTRE BARONUL A. DE HERZ
362
Mirceşti, 22 oct. 1878
B.C.S., Fond St. George?, Arh. A. de Herz, mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul, IX, nr. 2, ianuarie 1910, p. 117—18.
1 Baronul A. de Herz era preşedintele con?iliului de admini?traţie al căilor ferate.
CATRE PIETRO MEZZETTI
363
113.
Mirceşti, 3 nov. 1878 Muzeul Teatrului Naţional, Buc, nr. 45/2; original. Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, în?emnări, Buc, 1964, p. 112 —
364
CATRE ION GHICA
Mirceşti, 12 nov. 1878
B.A.R., S 10(20)/DCV; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 86 — 87; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 178.
1 Proiectul era De?pot-Vodă.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
365
B.A.R., m?. rom.
Mirceşti,  12 noiembrie 1878
f.  177; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 804; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 111—112; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 366 — 367, care reproduce şi fragmentul din Jolde. Cf. p. 516, note; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 261-262. ' .
1 Pretendent la tronul Moldovei, învin? de Alexandru Lăpu?neanu. Din intenţia lui V. Alec?andri de a ?crie o dramă i?torică cu ace?t titlu nu ?-a pă?trat decît li?ta per?onajelor şi începutul ?cenei I, aflate la B.A.R., în manu?cri?ul 2253, f. 82. Cf. V. Alec?andri, Opere, VII, Buc, 1981, p. 584 şi p. 1140, note.
2 Pie?a lui Sam?on Bodnăre?cu, Lăpu?neanu. Tragedie în cinci acte, ?-a publicat în Convorbiri literare, XII, nr. 8—12,  1878, 1879.
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
366
Mirceşti, 24 nov. 1878
B.A.R., S 13 (11)/DCCIV; original.
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
367
Mirceşti, 26 nov. 1878
B.C.S., Fond St. George?, Arh. A. de Herz, Mapa II; original. Bibliografie: Semănătorul, IX, nr. 2, ian. 8, 1910, p. 18—19.
CĂTRE DIM. A. STURDZA
Iaşi, 29 nov. 1878
B.A.R., S 22 (11)/DCCCLVII; original.
1 Benjamin Di?raeli, lord Beacon?field (1804— 1881), romancier şi om de ?tat englez con?ervator. A avut un rol important în Pacea de la San-Stefano şi Congre?ul de la Berlin, dar defavorabil României.
2 C. Cozoni, vărul poetului, era probabil fiul unchiului ?ău Enache Cozoni. Cf. Sever Zotta, La centenarul lui Va?ile Alec?andri 1821—1921, Iaşi, 1921, p. 48. Cf. aici şi ?cri?orile adre?ate lui Ion Ghica şi Dim. A. Sturdza la 10 decembrie 1878 şi lui M. Kogălniceanu la 1 ianuarie 1879. I. E. Torouţiu publică în Făt-Frumo?, Cernăuţi, XI, nr. 4, iulie-?eptembrie, 1936, p. 155— 159, ?ub titlul: Din ineditele lui V. Alec?andri, o ?cri?oare din 21 mai 1878, adre?ată lui Co?tache Cozoni, pe care o atribuie greşit lui V. Alec?andri. Nu numai că şi din conţinut ?e înţelege că ?emnatarul e?te Iancu Alec?andri, dar cum alături ?e publică şi fac?imilul, nu mai poate rămîne nici o îndoială.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
369
Duminică, [29 — 30 noiembrie 1878] B.A.R., m?. rom. 808, f. 172; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 801; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 109.
1 Cf. data de 12 — 30 noiembrie 1878, propu?ă în articolul De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 127. După data ?cri?orii către Dim. A. Sturdza, din Iaşi, 29 noiembrie 1878, ?e poate preciza că ?curta ?cri?oare către I. Negruzzi
e?te ?cri?ă în 29, 30 noiembrie dacă nu chiar în primele zile ale lui decembrie.
2 V. Alec?andri nu a dat integral publicităţii ace?te memorii (cf. aici p. 926, n. 3). Impre?ia pe care ele au făcut-o a?upra contemporanilor e?te rezumată în cuvintele doamnei Elena Cuza, din 28 iunie 1878: „Cunoşteam ace?te remarcabile i?tori?iri, nu încerc mai puţin o vie plăcere revăzîndu-le. [. ..] Am revăzut tot ace?t trecut, deja aşa de îndepărtat, aşa de plin de ?peranţe şi de vi?e patriotice, aşa de plin, de a?emenea, de îndoieli şi de dificultăţi, de pericole chiar, a?upra cărora un ?uflet energic şi mîndru, un ?pirit prudent şi îndrăzneţ în acelaşi timp, izbuteau întotdeauna ?ă triumfe. îmi aminte?c ce mare parte aţi avut în ace?te ?ucce?e, iubitul no?tru Negri şi dumneata, cei doi mari făuritori ai ace?tei opere naţionale. Ace?tea le vor arăta generaţiei actuale i?tori?irile dumitale din Convorbiri; conti-nuă-le".   Cf.   Scri?ori   către Va?ile Alec?andri, Buc,  1978, p. 175—178.
3 Cf. ?cri?oarea către Negruzzi din 16 decembrie 1878.
-
CĂTRE V. A. URECHIA
370
Mirceşti, 7 dec. 1878
B.A.R., S 49 (1)/LVIII; original.
Bibliografie: Viaţa literară şi arti?tică, IH.nr. 14, aprilie 1908, p. 3.
1 Cf. aici p. 959, n. 1.
2 Cf. aici p. 950, n. 1.
3 De?pot-Vodă.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
371
Oficiul Mirceşti, 18 [/12 ?.n. 1878] B.A.R., S 54 (41)/LVII; telegramă.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie, 1905, p. 1008, cu indicaţia „Bacău", greşită.
956
1 în Convorbiri literare a fo?t publicată cu data „Bacău 1878". Bacău e?te în?ă oficiul de primire al telegramei la moşia Răcăciuni, de lîngă Bacău, oficiul de prezentare e?te Oficiul Mirceşti, 18, f. lună, f. an. Dacă ţinem ?eama de telegraful care folo?ea ?tilul nou, ?căzînd 12 zile ar rămîne 6, deci ziua de Sf. Nicolae, aniver?area lui Pi?o?ki; anul e?te probabil ca! dat în Convorbiri.
CATRE ION GHICA
372
B.A.R., S 10 (21)/DCVI; original.
Mirceşti,   10 dec. 1878
1 Protopope?cu, Tache (1856—1911), juri?t.
2 De?pot-Vodă.
3 De?pre acet portret va fi vorba şi în alte ?cri?ori; mulţumit la început că îl întinereşte, ?ocoteşte curînd că îi răpeşte din demnitate! Pînă acum ?e credea că fotografia e?te din anul 1880. în iconografia volumului am căutat ?ă dăm ambele fotografii, cu şi fără pălărie!
CĂTRE DIM. A. STURDZA
373
Mirceşti, 10 dec. 1878
B.A.R., S 22 (12)/DCCCLVII; original.
1 Cf. aici p. 454 - 455.
2 Cf. aici p. 446.
3 Cf. ?upra n. 3.
957
374
B.A.R., m?. rom.
CATRE IAC03 NEGRUZZI
i
Mirceşti,   16 dec. 1878
3, f.  179- 180; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 805-806; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 112-114; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 367 — 368, incompletă.
1 Cf. aicip. 456, ?cri?oarea către Iacob Negruzzi din [29 — 30] noiembrie 1878.
2 V. Alec?andri ?-a ocupat îndeaproape de problema ridicării ?tatuii lui Ştefan cel Mare la Iaşi, pentru care va ?crie şi Odă la Statuia lui Ştefan cel Mare. Cf. aici p. 207.
CĂTRE I. POP FLORANTIN
3/5
Mirceşti,   19 dec. 1878
Bibliografie: Scri?ori inedite ale lui Alec?andri, în Flacăra, IV, nr. 46, 29 augu?t 1915, p. 488-489, fac?imil.
1 I. Pop Florantin (1843— 1936), filolog, a ?tudiat la Viena, Pari? şi Londra, profe?or, ?criitor junimi?t.
2 De?pot-Vodă.
CATRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBIS
376
România Mirceşti, .25 dec. 1878
Bibliografie : Petre Serge?cu: Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri şi M. Obedenaru, în închinare lui N. lorga, Cluj, 193.1, p. 384 — 385.
958
1 Confirmă primirea portretului ?ău prin V. A. Urechia (cf. aici p. 457 — 458). Fotografia cu dedicaţia: „Au grand poete roumain V. Alec?andri, ?on fr ere et ami A. de Q...", ?e pă?trează la B.A.R., Cab. de ?tampe,  F.   III 54553.
2 Albert de Quintana ră?punde că nu a primit nici portretul, nici Canco Matina, în traducere, îi reînnoieşte adre?a din Spania, cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc,  1978, p. 383 — 384.
CARTE CAROL MICULI
■
■
Mirceşti,  1 ian. 1879
377
Bibliografie : Eug. Păunei, Va?ile Alec?andri şi Carol Miculi, în Făt-Frumo?, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1935, p. 105,
1 Compozitorul Carol Miculi, cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 592-593, note.
2 Ple?ni rodu lacin?kiego, tradu?ă de C. E. Lewakow?ki, Lemberg, 1878.
378
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
■
B.A.R., S 54 (4)/LVII; telegramă.
Mirceşti,  13 [ianuarie ?.n., 1879]
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 1008.
1 Datele incomplete ale telegramei ?înt: „prezentată la Mirceşti, ziua 13, fără lună, fără an"; pe ?tilul vechi ar fi ziua de 1, deci Anul nou, 1 ianuarie. Anul 1879 e?te ?cri? cu creionul pe original, l-am acceptat ca po?ibil.
959
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
379
Mirceşti, 4 ghenar 1879
Bibliografie: Cortina, I, nr. 27, 7 ?eptembrie 1915, p. 6; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 342.
1 Angelo de Gubernati? (1840—1913), poligraf italian, a publicat un Dictionnaire biographique de? ecrivain? contemporain?, 1891, în care figurează şi V. Alec?andri.
2 Cf. aici p. 471.
CĂTRE ALBERT DE QUINTANA Y COMBI?
380
Mirceşti, 4 ianuarie 1879
Bibliografie: P. Serge?cu, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri şi M. Obedenaru, în închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 385.
1 Cf. aici p. 959, n. 2.
CĂTRE ION GHICA
381
Roman, 21/1 187[9]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 150 ter.; original.
CĂTRE EDOUARD'GRENIER
382
ianuarie 1879
'Biblioteca din Be?ahcon, m?. 1432;- originali •'. f3. '■ vV-j'v
. 'ji .<■,' jttBl ?iaai-i;:n:     .in .htrS.n?'J B.A.R., microfilm m?. 421.
i >,', -b t\îa ,w:?.*A ?ab Wtr*rfa tkilrMi.'.y) rt.':«;i"..'i-t fcttftttt&fc» nil I
Bibliografie: Lettre? inidiie? -du poete roumain Ba? Ui Alec?aridri'ă Edouard Grenier 1855—1885, Pari?, 1911, p. 64; V. Alec?andri, Scri?ori inedite. Core?pondenţa cu Edouard Grenier 1855—1885, Buc,   1911 p. 68.
CĂTRE LUCIE DUCA
383
.t?al?.i" • ; ÎJ'Aî'.'i ]
:lftt-&kS   ; rlH ,;v-V:.V,v;'j  ;     ... . Mireeşti, 5..febr.:1879
."'"•«•-ÎS»' .«I .^"ii  iBSoJţWî ,'tw.Vr.?. .JtoSVci-.?Mul ,hhntaoMi\ t>U*£f B.A.R., S 17 (7)/LVIII; original.
,1    ■ - .  .-i  , .    :        .    oi . ik'U ■■ .0 "r. ftj Ki 1
Bibliografie: V.'Alec?andri. Scri?ori. în?eninări. Buc',' 1964, p. 30—'
32; H. Corbu reproduce traducerea ' în  Va?ile Alec?andri, Publici?tică.
Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 257 — 258; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e
?cri?ori, Buc, 1972, p. 263—265.
1 De?pot-Vodă.
2 Glumă pe ?eama diver?elor categorii de paltoane ale poetului.
3 Maurice-Cohen-Lînaru (1852—1929), compozitor şi profe?br de muzică francez (evreu originar din România). A mai compu? multe bucăţi muzicale pe ver?uri de Alec?andri, cu a?entimentul ace?tuia. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 149, o ?cri?oare din 19 iulie 1872, a compozitorului, prin care îi cere permi?iunea de. a pune pe muzică poezia Floarea  oceanului, tradu?ă în franceză ?i modificată, o f:  ,-, Ji ,j   * .a
§61
CĂTRE CAROL MICULI
384
Pari?, 12 martie 1879
Bibliografie: Eug. Păunei, Va?ile Alec?andri şi Carol Miculi, în Făt-Frumo?, Cernăuţi, X, nr. 3, mai-iunie 1955, p. 106.
1 Air? nationaux roumain? (Ballade?, chant? de? berger?, air? de dan?e etc.) recueill? et tran?cri? pour piano par..., Eemberg, [1854].
CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO
385
B.A.R., S 53 (1)/LVII; original.
Mirceşti, 16 mart. 1879
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 200—201; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 406—407.
1 Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio (1849—1908), magi?trat, ?criitor, diplomat. A fo?t ?ecretar-general al Mini?terului Afacerilor Străine, ?ecretar de legaţie şi în?ărcinat cu afaceri la Viena, Con?tantinopole, Atena. Membru al Academiei Române, di?cur?ul ?ău de recepţie a fo?t Va?ile Alec?andri, 1894. A ?cri? ver?uri şi teatru.
;
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
,86
B.A.R., S 54 (38)/LVII; original.
Mirceşti, vineri [martie 1879]
1 Dificultăţile cu Hau?knecht începu?eră în ?eptembrie 1878 (cf. aici p. 951, n. 1), deci poetul ?e gă?ea în primăvara lui 1879 lip?it de banii nece-
962
?ari lucrărilor agricole. Cum la 18 martie ?crie Paulinei (cf. aici ?cri?oarea următoare) că a ajun? la Bucureşti, pre?upunem că ?cri?oarea către Pi?o?ki e?te de la începutul lunii martie 1879.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
387
Mart.  18, Bucureşti, "L1879
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 37; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 271, incompletă. CĂTRE PIETRO MEZZETTI
388
Mirceşti, 25 martie 1879
B.A.R., S 39 (2)/LVII; original.
■
389
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
Mirceşti, 11 aprile 1879
B.A.R., m?. rom. 808, f. 181; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie, p. 806 — 807; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 114; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 368 — 369.
963
i
1 N. Callimachi-Catargi, amba?adorul României la Pari?.
2 S-a amînat lâ 30 ?eptembrie.
3 Din ace?te rînduri ?e deduce că citi?e deja actele 1—2 la „Junimea", dar nu ?e con?emnează ace?t lucru nicăieri. Din articolul lui M. Emine?cu din Timpul, IV, nr. 17, 30 mai 1879, ?e ştie în?ă cum a decur? citirea întregii pie?e în şedinţa extraordinară a „Junimii", în faţa unui auditoriu ale?. Pie?a e?te citită şi îrr faţa comitetului Teatrului Naţional. Cf. V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 1036—1037, note. O impre?ionantă de?crierea lecturii de la Teatrul Naţional o face C. I. Nottara în Amintirile din teatru, publicate şi adunate de Tatiana Nottara şi Ioan Ma??off, Bucureşti, „Adevărul", 1936, p. 197—200, uimit de calitatea de lector a lui V. Alec?andri care citea cu. „graiul ?ău dulce şi original întrucîtva, fiindcă pă?tra?e pronunţia obîrşiei ?ale. . ,"
4 Acum a fo?t ale? ?enator şi V. Alec?andri.
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
390
B.A.R., S 18 (22)/LVII; original.
Mirceşti, 20 aprilie 1879
1 Aluzie la tendinţa unor mari puteri de a utiliza problema evreia?că pentru a ?e ame?teca în treburile interne ale României.
2 Pa?ajul reflectă poziţia lui Alec?andri privind nece?itatea integrării populaţiei evreieşti realităţilor româneşti şi o?tilitatea lui faţă de acordarea drepturilor cetăţeneşti, în ma?ă, şi acelei părţi care, deşi era neintegrată ace?tor realităţi, exercita activităţi economice în România.
3 „Socotinţa" lui Alec?andri arată că el era preocupat de apărarea drepturilor ţării împotriva tendinţelor de imixtiune ale marilor puteri, dar că, totodată, el ?e pronunţă în realitate pentru integrarea treptată, de către ?tatul român, a populaţiei evreieşti şi acordarea de drepturi civile ace?teia. Teme care îi vor ?ervi la di?cur?ul ţinut nu în Cameră, ci la Senat. ■:" 4 Adolphe Cremieux (1796—1880), avocat şi om politic francez. în 1870 a fo?t membru în „Defence naţionale".
5 William Wadington (1836—1894), avocat .şi om r-politic ■ francez. Ambii au ?u?ţinut problema, evreia?că cu ocazia Congre?ului , de la Berlin. .6 Chemaţi pentru naşterea Margaretei. .-■ ■ ,.( j , :,;
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
391
B.A.R., S 54 (14)/LVII; original.
Roman, 22 aprilie 1879
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie  1905, p. 993 fragment.
1 Dimitrie Ro?etti-Teţcanul (1853- 1892), fiul lui Co?tache Ro?etti-Teţcanul, a ?tudiat dreptul la Lau?ane, deputat, a ocupat funcţii politice. E?te tatăl Marucăi'Ene?cu.-  .       .   (t. .
2 Dimitrie Lecca (1832—1888), general, mini?tru de război, deputat de Bacău.
CĂTRE N. IONESCU
392
Mirceşti, 27 aprilie 1879
Muzeul Literaturii Române, 742; original.
Bibliografie: Perpe??iciu?, Alte menţiuni de i?toriografie literară şi folclor, III, 1963 — 1964, Buc, Editura pentru literatură, 1967, p. 252-253.
1 Nicolae Ione?cu (18Î0— 1905), profe?or univer?itar şi om politic, membru ăl Academiei Române.
965
2 Cf. aici p. 965, n. 6.
3 Faţă de po?ibilitatea alegerii ?ale la Senat, V. Alec?andri, care nu era un adept al liberalilor, înţelege ?ă-şi exprime de la început punctul ?ău de vedere acela de a-şi pă?tra independenţa totală în orice împrejurare.
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti, miercuri, [aprilie 1879, 1880] B.A.R., m?. rom. 807, f. 179; original.
1 Biletul nedatat bănuim că e?te din luna aprilie a anului 1879, ?au 1880, timp în care Mărie, fiica poetului, era ?tabilită la Bucureşti, unde Ghica urma ?ă-i ducă o ladă.
"   ■       ; II
I
394
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
Mirceşti, 9 [mai ?.n.]  1879, ora 5,30
Bibliografie : E. Vîrto?u, Scri?ori inedite de la Va?ile Alec?andri, în Arhiva românea?că, III, 1939, p. 80.
1 Pentru datare, cf. De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom 26, 1, 1977, p. 140.
2 Cf. aici p. 965, n. 6.
395 '
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Bucureşti, 29 iun. [1879]
B.A.R., m?. rom. 2300, f.   142; original^. ,
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 296, greşit datată.
1 Credem că ?cri?oarea e?te din 1879 pentru că Margareta ?e nă?cu?e la ?fîrşitul lui aprilie, deci mulţumirea de a fi „bunică" ?e potriveşte acum. „Copiii" erau probabil Mitică şi Mărie, părinţii, care locuiau ade?ea la Mirceşti. Scri?oarea ar putea fi şi din 1880, dar atunci Paulina era deja bunică de mai bine de un an şi ?e aştepta, în toamnă, naşterea celui de al doilea copil al Măriei.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
. i, ..
396
Mirceşti, 4 augu?t 1879
B.A.R., S 13 (15)/DCCIV; original.
1 Mini?tru de Interne.
2 Cf, aici şi alte intervenţii făcute în favoarea lui C. Cozoni, ?cri?orile din 10 decembrie 1878 către Ion Ghica şi Dimitrie A, Sturdza.
3 Mihail Kogălniceanu po?eda o valoroa?ă colecţie de tablouri.
\i
........
CĂTRE EUGEN ALCAZ
397
■
i
Mirceşti, 10 augu?t 1879
B.A.R., S 32/LVII; original. u
1 Eugen Alcaz (1808—1892), ?tudii politice la Metz, călătoreşte în Franţa şi America, reîntor? în Moldova, intră în armată, aghiotant al lui M. Sturdza şi Gr. Ghica, unioni?t, participă după Unire la guvernele lui Ion Ghica şi M. Kogălniceanu, deputat, ?enator. Cf. G. Flore?cu, Un român necuno?cut la Pari? acum un veac şi reflecţiile ?ale a?upra compatrioţilor ?ăi. Patru ?cri?ori ale lui George? Philite? către Ludovic Steege (1840—1841), în Arhiva românea?că, t. VI, 1941, p. 153—155.
966
967
, .....       CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
...ta.a mşiviiMţ '"fialatk'„ iî a «;» aiTi?tu,'?1..-»» iv>j>,, tiihtj». ia' ItrfMHto -i> - "HLgf?vjja a.-'-'irio!       ,i;J i, ': ,7' iţ       .1 ' ... '<•■? "fii ;
S 'ia»; : fl[°r> » 3 -J.'b ,'/." '.• iw5 iş »'» »•>•.. . iii    ■tio-.h.-r- .<iş > >
Bucureşti, 5'?ept. 1879 B.A.R., S 19 (63)/LVII; original.' "
1 Alexandru Cantacuzino, cneazul. V. Alec?andri veni?e în Bucureşti pentru ?e?iunea parlamentară şi. repetiţiile pie?ei .De?pot, care urma ?ă fie jucată la 30 ?eptembrie.
i'.T'BuCureĂî; g-ioi, '[?epterribrie 1879]
B.A.R., S 19 (65)/LVII; original. .->.-nt.il .'> ;m,t..': I
blhocho? .iiiO?cO .."> iul i?iflovBÎ ni w.nXl ii; "ivi >;-fii »tte iş *•>?•, .Vj .'.
1 După'ie'oriţi'fiut?f* S%rî?dar4ai*e?fre^po?terioâră-' celei diff'»i5 ?eptembrie 1879. îioîdflt ab aifoaloa o otioioq u.u-; i.u^'/'H UarflM <.
2 Cf. aici p. 951-952, n. 1.
3 Va?ile-vătaful (intendentul), care trebuia ?ă încerce ?ă arendeze moşia Borze?ti.
xa~.ua vdzna m?tao
400
Cîii b&JM» Oi ,ijţi.y;:M
Bucureşti, luni [?eptembrie 1879]
B.A.R., S 19 (66)/LVII; original. .Um?ţb
„H.A.fl
ni ?.dj £f,:jaici ®gi^6.»l >oi>ii.<q '.b./.,. ,(:'-'<'<i ■ ■->.:>.:<) mAA fi->yi:t I iai 12 G&,J#tf<^-:Lv..:n? Ni "r: -i ,;i...?>i M ii r-.ţ„i rî'irt .«ahaimA :;. kimj;-'! iul ^SjAle?andrmiCantapazinCT»cneazul....■; , ,i, .., ,i ;.| ) .;.') |ţ .-...ji.i.c: .li «îrnwA A-'j B.aligotfde^Be^e^.io?tul ,şe,cre.tar ,al^iui;Cju;^>|ri'inaş crediuţio? familiei'ace?tuia, fotervenişe o neînţelegere înţr? ^ItŞţ jdoaţwna?Rlena privi-, tSptîă'ed.UXîa'ti^ copiilor>lui Cu?a, Alexandru -şi Dimiţ;rie,,Cf.-,aicj,p.,536 tt-5,37, ?cri?oarea poetului prin care. încearcă şă potolea?că nerrmlţurnifilelui Baligot j
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
401
Mirceşti, 16 ?ept. 1879
B.A.R., S 54 (15)/LVII; original.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
402
Vineri [21 ?eptembrie 1879]
B.A.R., 19'(64)7LV'lir original.
1 Poetul o aştepta pe Paulina, cu o rochie nouă, în vederea premierei pie?ei. De?pot; care .urma şă. aibă loc la 30 ?eptembrie. în ?cri?oarea următoare, din 22 ?eptembrie, îi anunţă lui George? Duca ^aţa premierei,„de a doua zi, duminică, în opt zile". Deci ?cri?oarea era ?cri?ă în ziua de ?îmbătă 22, iar ?cri?oarea către Paulina, din vineri 21 ?eptembrie.
CĂTRE GEORGES DUCA
VT8i .!..,:> M j)Kv.hOiiil 403
,fx hii.o ,13 'Bucîufceşti, '<Z% -*epti 1879 B.Aift;,-?;;l'644^L^I«;"b«ginal,' '"•"-,!:   ,0££ "ui .Ui ¥:.~A:. I 1 Cleopatra Cantacuzino.
■
Ui-
[ . •!   :.:>':;: >;:,    ,ki CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
404 .Ijcighr. ; ri7.,\(l7) 'il -A XI
" ' " ' " "' 1 1 "'• l "'    Bucureşti, "miercur'L" [26 '?eptembrie ' 1879]
l-iî» ij'kf't  «>1 Ji~>! 1!n.    |:.'J 5 1 «juK '! tl ,.yjT}X ■ I i JvJ.. JV<    J .'.')        U.5 1 l't ''ii:
t B.A.K-, S. 19 (71) 'LVII; original, :     .. . ...     , fl .;,,;■.>(
'"1 Dâcâ '?îmbătă -era -22 '?eptembrie-(cf.1 ?upta'"ri.lf, a-tun'cv miefciiri
era 26. '■ ■' ■ -    '' - 'f
9"69
405
Bucureşti,  miercuri,  [octombrie 1879] B.A.R., S 19 (73)/LVII; original.
I Dacă Paulina Alec?andri a a?i?tat la premiera lui De?pot, din 30 ?eptembrie, e?te probabil că ?-a întor? la Mirceşti, în primele zile ale lui octombrie.
406
Gioi, Bucureşti, [12 octombrie 1879]
B.A.R., S 19 (68)/LVII; original.
■
1 Di?cur?ul lui V. Alec?andri la Senat a fo?t ţinut în ziua de 11 oc-
tombrie, deci a doua zi era 12,
407
Bucureşti, H oct. 1879
B.A.R., S .19 (69)/VLII; original.
1 Monitorul, nr. 230,   11/23 octombrie  1879, p. 6552-6558. 408
Bucureşti, luni, [octombrie 1879]
B.A.R., S 19 (71)/LVII; original.
1 Con?truirea liniei ferate Adjud-Ocna 1-a preocupat mult pe V. Alec?andri pentru că ea convenea intere?elor ?ale de exploatarea lemnului din pădurile moşiilor Pătrăşcani şi Borzeşti, Intere?aţi erau şi Co?tache Negri, de la Ocna, şi Ro?etteştii, de ]a Răducăneni. Cf. aici ?cri?orile de la p. 216-218, 526-528.
970
409
B.A.R., S 19 (70)/LVII; original.
Bucureşti, 16 oct. 1879
410
Bucureşti, miercuri, [octombrie 1879] B.A.R., S 19 (74)/LVII; original.
1 După conţinut, ?cri?oarea trebuie ?ă fie tot din luna octombrie, către ?fîrşitul lunii.
■
CĂTRE ION GHICA
411
Mirceşti, 5 nov. 1879
B.A.R., m?. rom. 803, f. 141—142; original.
1 Titlul de „beizadea" ?e dădea fiilor de domn.
2 Preşedinte al Senatului era atunci beizadea Dimitrie Gr. Ghica, zi? „beizadea Mitică", cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 444, n. 3.
3 „Cealaltă beizadea" era Grigore M. Sturdza, zi? „Sturdza-viţel", cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 627,* 628, n. 3.
4 Drama De?pot-Vodă, reprezentată la 30 ?eptembrie 1879, a fo?t, pe cît de aclamată, tot pe atît de criticată. în ?pecial Românul şi Pre?a au publicat critici foarte ?evere. Era vădit că ele nu priveau numai valoarea literară a pie?ei, de aceea V. Alec?andri, care nu ră?pundea niciodată direct criticilor care i ?e aduceau, hotărăşte ?ă ?crie o pie?ă cu titlul Invidioşii, în care înfiera, atît pe critici, cît şi pe oamenii politici. Poetul nu va ?crie Invidioşii, deşi o anunţa?e public şi în prefaţa lui De?pot (cf. aici p. 974 —975, n. 1.) şi nu renunţa?e încă la ea, în vara lui 1880, cînd totuşi ?ocoteşte că ?ubiectul nece?ită o analiză mai adîncă. Se pă?trează numai o li?tă
a per?onajelor, care numai după alegerea numelui şi mici indicaţii e?te grăitoare pentru ce înţelegea poetul ?ă facă din Invidioşii. Cf. B.A.R., m?. rom. '2253, .fycSZ şi :V.) Alec?andri, Opere, VII, Buc, 1981, p. 586 şi p. 1143-1144 notele Georgetei Rădule?cu-Dulgheru.
5 I. N. Şoime?cu, criticul de lâ zî&tui Pre?a'. " ' '
6 Frederic Dame (1849—1907), ?criitor, ziari?t şi publici?t francez, ?tabilit în România prin anul 1872. Ca ziari?t, a fo?t fondatorul şi redactorul mai multor gazete româneşti şi franceze; era profe?or de limba franceză şi funcţionar ?uperior în Mini?terul Cultelor şi In?trucţiunii Publice. Critic dramatic la Romqnfţl, a atacat ade?ea pe V. Alec?andri şi Ion Ghica, nemulţumit de cum a fo?t primită creaţia ?a dramatică la Teatrul Naţional. A tradu? Ginta latină în limba franceză, Qi. Scri?ori fătre 'Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 184-185.
..«;-•'7 NiT..;Qrăşanu (1833— 1890),. ?criitor, .ziari?t,ndirector.' al Monitorului, de unde a fo?t ?co? de Dim. A. Sturdza, mini?tru de Finanţe.. 5,0
8 Poate G. Benge?cu-Dabija.
9 Răzvanşi Vidra.
10 Pe malul gîrlii, ?e joacă în ?tagiunea 1878— 1879.
4-12
Mirceşti, 6 nov. 1879
B.A.R., m?. rom. 803, f. 143-144; original.
■ ,'.   ;    i   i      •.. uiţi'»*
1 Şcarlaţ (1856— ?), fiul Tui Ion Ghica. .'  . .,'
,". îbîll iii,, .■■.:•'.''■■.'>,.-■. ' '   ■  >' '„ f.
. ■ ,-'   ,'... . ..-> . '' ■ . ■     . '   1 - '•  ■'< >■
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
•n >l&v imnu   : >      ' ■■"        Vj ' • • -' ■   '  '■ ■'    '' '■  ' '
:      : , (Uj o :■/.' ■■  "...     f ■ i
.folii >oq iii '. i ' *»« ■    ' . 1
413
121 G
i
B:A:R., S 38 (2)/LVII; original
£Nitjii!.»i o .
Mirceşti, 9 nov. 1879
:   : ■ ;   ,    * .'    ..." '
CĂTRE NICOLAE PIS OS KT
Iii
414
, - ••,   ,,, -,,    . ;- Mirceşti, \9noiemv. ,.1879
,'/:'/'/. U i'.v .-< ,v?'! ?bdrtloJw) '■>'■ ,111X>' ,«!»U:«v.a Xi b
B.A.R., S 54 (16)/LVII; original. .:•;'■■■-ii'-      ,': .*.'•; Um 3
: ' ■:. ..-      . ■!   b ,: . J mW.qmur^ ;i 2
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX-, nr. 11—12, noiembrie-: decembrie,, p. 99S— 1000.   ■    ■,.      ,:■ ; ■. ■ .. ; ; ■ ••!■•• ■
j: ,1 Mihail Kutuzov. (1745—1813), 'maro igerieral ru?,: învingătorul lui Napoleon I. . :iHt   ■    1 »b
j .-. 2 Qomţe?ionar al căilor-ferate..■ i - ciiiLi ith?tâ   .a'.) ' .   -3 P,     Aurelian (1833—1909), profe?or de economie, pin politic;; vorbi?e, într-un di?cur? de?pre agricultură, de clima noa?tră1 eminamente propice, cuvinte pe care V. Alec?andri le va aminti cu haz în mai multe ?cri?ori.
UHO/r/.Xaj* 3J1TA3
CĂTRE ION GHICA
415
Mirceşti,   10 nov. 1879
B.A.R., m?. rom. 803, f. 145— 146; original.        • ■„.,-'    ,.   . ..i
Bibliografie': Al. Bu?uioceanu, V: Alec?andri,' în Flacăra,' IV, 1915, p. 406, fragment, traducere; V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc.,' 1964, p. 37— 40; H. Corbu reproduce traducerea în Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,- 1968, p. 179- 180. V :'.':     I «î?fcwf "I    ■'■' tfi !
,1 Aluzie la liberali care, ?e Con?iderau unicii.luptători pentru de?tinele ţării şi ?ingurii care au ?uferit-.pentru acea?ta.    !'■■•■ - : j < ah
.. ,1 2 Profe?orul Şerban CiocUle?cu ne-a atra? atenţia în România literară, XI, nr. 31, 3 augu?t 1978, a?upra cărţii Ivii ~Dame, La Re'?i?tence, Pari?, Alphon?e Lemerre Editeur, 1871, 378 p., din care nu reie?e că era el în?uşi comunard, dar în; care.încearcă ?ă arate aportul pozitiv al Comunei în mo-
meritele dramatice prin care trecea Pari?ul, în timp ce guvernul ?e afla refugiat la Ver?aille?. Şi totuşi, Ion Ghica, în Da?călii greci şi da?călii români, ?crie că un turi?t ?trăin a ?pu? că românii au avut norocul ca după „ri?ipirea Comunei" ?ă vină în ţară un francez [Dame] care le-a făcut c-gramatică şi un dicţionar.
3 De?pot-Vodă, actul I, ?cena VI (Tomşa către De?pot).
4 Cf. Românul, XXIII, 10 octombrie 1879, p. 936- 937 şi XXIV, 8 mai 1879, p. 412-413.
5 Ră?cumpărarea căilor-ferate, de la conce?ionarii ?trăini, a ?tîrnit în Parlament furtunoa?e di?cuţii.
6 Nu ştim la care dintre cele două beizadele ?e referă. Cf. aici p. 971, n. 2,3.
7 Modificarea articolului 7 din Con?tituţia română, cerută de Congre?ul de la Berlin.
8 Con?tantin Bo?ianu (1815— 1882), juri?t, profe?or de drept şi om politic, a deţinut un rol în?emnat în lucrările de unificare a legiuirilor româneşti, a fo?t preşedinte al Senatului.
CĂTRE ALEXANDRU CANTACUZINO
416
25 grade de frig  !!! ?
Mirceşti, nov, 1879
Bibliografie: V. Alec?andri, Drame i?torice, De?pot-Vodă, Fîntîna Blanduziei, Ovidiu, ed. G. Baicule?cu, Craiova, Editura Scri?ul române?c, f.a., p. XIV—XV şi fac?imil; V. Alec?andri, Teatru, Buc, Editura de Stat, 1952- 1953, p. 414 şi 448.
1 în loc de prefaţă la ediţia De?pot-Vodă, Legendă i?torică în ver?uri, 5 acturi şi 2 tablouri, 1558— 1561, Bucureşti, Editura librăriei Socec şi Comp., 1880, V. Alec?andri pu?e?e o ?cri?oare către Alexandru Cantacuzino în care explică rolul pe care 1-a avut ace?ta la hotărîrea de a ?crie o dramă i?torică, relatează pe larg i?toria lui De?pot şi dedică pie?a prietenului ?ău. Urmează ră?pun?ul. în" continuare, o altă ?cri?oare adre?ată lui Ion Ghica, în ?emn de mulţumire pentru ?trădania de a fi reprezentat pie?a la Teatrul Naţional. Aici ?trecoară şi notiţa de?pre intenţia de a ?crie
974
pie?a Invidioşii (cf. aici p. 971 — 972, n. 4). Urmează de a?emenea ră?pun?ul lui Ion Ghica. Cf. op. cit., p. V—XV; V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 613—632 şi p. 1033— 1088, notele detaliate ale Georgetei Rădule?cu-Dulgheru.
2 în ră?pun?ul ?ău, Alexandru Cantacuzino analizează per?onajul De?pot, apoi cele două per?onaje feminine şi, în ?fîrşit, ?umar, pe celelalte. Cf. Ibidem.
3 Le? bonnet? de la comte??e, Bucureşti, Editura librăriei Socec şi Comp., 1882, 78 p.
4 Cneazul Cantacuzino era mare amator de vînătoare.
CĂTRE ION GHICA
417
Mirceşti, ora 7 dimineaţa 21 grade ?ub zero [noiembrie 1879]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 136- 137; original.
Bibliografie: I. Ghica, Scri?ori, IV [Bucureşti], f.a., p. 15— 16, fragment, traducere, cu data 1879, noiembrie 24; V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 87—90; H. Corbu reproduce traducerea în Publici?tică, Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 180— 182; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc,  1972, p. 267— 273.
.
1 Cf. aici p. 973, n. 2.
2 Cf. aici p. 973, n. 3.
3 Mărie — Edme — Patrice de Mac - Mahon, duce de Magenta {1808— 1893), mareşal al Franţei, care în războiul Crimeii (1854— 1856), intrînd la Seva?topol, în fortăreaţa Malakov, a ro?tit cuvintele citate de V. Alec?andri.
4 Din vremea lui Caragea. Cf. aici p. 976, n. 6.
5 Cîmpul lui Filaret, unde ?e ţineau adunările populare, şi cîmpul Dudeşti, unde ?e organiza?eră lagărele de ciumaţi în timpul ciumei din vremea lui Caragea.
975
i, 6 Ciuma lui Caragea, Dupăi ciuma lui, Caragea ;şi. Nunţile bătrîneşti ?înt titlurile ?ub care' ?-,3., publicat ?cri?oarea-; în',..volume,' in Convorbirii textul nu e?te împărţit în capitole.       .'    '':—.'.■.'. i ,q \ '., ••     • «
7 Cf. aici p. 971-972, n. 4. .   -...../, q
, 8 Dimitrie I. Gfiica a tradu? în întregime Romeo şi fulieta. Teatrul Naţional a preferat, pentru a:o reprezenta, o traducere a lui Macedoh?ki, Ace?ta, mîndru de reuşita ?a, publică în Literatorul, III, nr. 10, 1882; p. 623, pentru comparaţie, pe două coloane, un fragment din traducerea ?a şi altul din cea a lui Dimitrie Ghica. , j cA ,.'..../,>
CĂTRE ALEXANDRU P AP AD OP OL-CALIMA H
KOI ZHXk'i
418
Mirceşti, 14 noiembrie 1879
g?   B.AiR., m?. rom.'824, f. 3; original.
L'-■ ■ Bibliografie■• V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 163; Va?ile Alect ?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 412.
1 Alexandru Papadopol-Calimah (1833— 1898), i?toric şi om politic, luptător pentru Unire, membru al Academiei Române; în acea?tă calitate V. Alec?andri îl numeşte coleg. urai
.2 "Informaţia de?pre De?pot, pe care o. aştepta de la Papadopol-Calimah, i-a ?ervit la explicaţiile  i?torice  introdu?e  în ?cri?oarea-prefaţă către Alexandru Cantacuzino. Cf. V. Alec?andri, Deşpot-Vpdâ, Buc., 1880, p. VII-XIV; V. Alec?andri,' Opere,'VÎ,'' Buc'.,' 1979, p. '614-619." 3 Pepelea. .\. jn ,<■ '      i..'.? 7 ) I
r-     ;.; .':■> .:■ ' '■     :-' ?tmi&M - •'• ■ ; '  • r'~.Ji l
m^^mtă : wma -..•;■>,-. m -«mă***® ţ* jgmm      -? m)
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
,' ifo? "'   IA . i
419 ."< ..: i..'.-. .1.) j"\ v.- w=w ..V". '•
Mirceşti, 18 nov. 1879
•tiv fl(î» !:<fi:y:o .... rvif ;»i    ;;-:iufj      .;.-7£?cl 6\&t&WwViti :■: -Jjfitl ,:;.,-.■!.,■ 1
B.A.R.,  S 39 (4)/LVII; original.
4mb|3 iul
976
■ :>Tl g? .-'o j;323foi%nA  CĂTRE RADU ROSETTI Kn ţ
ui;i--«; ,"iimi«;/i„ ."i/'.'.tb.'V.'d ?oi );;v  k I irtii M\'-',l ■il-Om::< trîl» ftft'J"» fccJ
Mirceşti, 24 nov. 18791
B.A.R., S 40 /LVIII; original.
1 Radu Ro?etti (1853— 1926), fiul lurRă'ducanu Ro?etti şi al Aglaei, nă?cută Catargi (cf. aici p. 901, n. 1); după o ?curtă carieră politică, intră ca funcţionar în Mini?terul Afacerilor Străine; ?e con?acră ?tudiului, i?toriei şi problemelor ?ociale. Mult ră?unet a avut lucrarea ?a: Pămîntul, ?ătenii şi ?tăpînii, în Moldova -pînă la 1834, Se retrage din viaţa publică şi îşi continuă cercetările.
2 Cf. aici p. 872, n. 1, 2. ,r.?nj ,", jm >ra , m „H.A.H
3 Cf. aici p. 219-220.
CĂTRE VASILE POGOR
421
Mirceşti, 29 noiemvr. 1879
Biblioteca „V. A. Urechia'': Galaţi; original',"' ,i■"■•■'■ .   ■ .." '.SX
Bibliografie: I. St. Botez, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri, Galaţi, 1938, p. 11. Cu apo?tila lui V. Pogor în legătură cu comunicarea ?cri?orii artiştilor.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
; ' 422  ■ !
B.C.S.; original.
[noiembrie 1879],
' Bibliografie''JNlircea-Anghele?Ctt.-'T'. Alec?artdri către Iacob Negruzzi, în Limbă şi literatură, X, 1965, p: 81,       ,.'->, .q , ."••«'"'">•*•
1 Telegramă nedatată; propunerea lui Mircea Anghele?cu că ea trebuie ?ă fie din noiembrie 1879, cînd a avut loc banchetul „Junimii", pentru că a fo?t gă?ită în acelaşi fond cu alte pie?e relative la ace?t eveniment, ni ?e pare îndreptăţită.
CĂTRE ION GHICA
423
B.A.R., m?. rom. 803, f. 140; original.
Mirceşti,  10 dec. 1879
CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMAH
424
B.A.R., m?. rom. 824, f. 4; original.
1 Cf. aici p. 951, n. 1, afacerea Hau?knecht.
CĂTRE ION GHICA
Mirceşti,   17 dec. 1879
-
425
Mirceşti, 20 dec. 1879 18° ?ub zero
B.A.R., m?. rom. 803, f. 151- 152; original.
Bibliografie: N. Petraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, în Literatură şi artă română, II, 1897, p. 547, traducere.
S78
1 Se reprezenta?e, cu ?ucce?, comedia ?atirică a lui George Sion, Candidat şi deputat ?au Influenţa morală. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 86.
2 în 30 octombrie 1865 ?cria lui Pantazi Ghica de?pre pie?ele trimi?e lui Matei Millo pentru ?tagiunea aceea, între care şi pie?a Ginerele lui Hagi Petcu. Cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 236-241.
3 Cartier cu multe localuri de petrecere, în ?pecial în timpul carnavalului, la a cărui încheiere ?e făcea „la de?cente de la Courtille", cînd încetau petrecerile şi ve?elia pe timpul po?tului.
4 Ion Ghica venea la fiica ?a, Măria, că?ătorită cu Gheorghe A. Sturdza, de la Miclăuşani, lîngă Mirceşti. E?te ciudat că îl aşteaptă „pe la 20" ale lunii şi mai ciudat că ?cri?oarea următoare, în care îi reproşează că nu a venit, e?te ?cri?ă tot la 20 decembrie. Folo?irea ?tilului nou, în prima, nu şi-ar avea ro?tul fiind o ?cri?oare trimi?ă în ţară; e?te mai curînd o greşeală.
5 Cf. aici p. 951, n. 1
426
■
Mirceşti, 20 dec. 1879
B.A.R., m?. rom. 807, f. 150; original.
1 Cuvinte luate din ba?mul lui Ch. Perrault, Barbe Ana, care aştepta în turn ?o?irea fraţilor ?alvatori.
?pu?e de ?ora
427
CĂTRE MIHAIL KOGĂLNICEANU
B.A.R., S 13 (20)/DCCIV; original.
Mirceşti, [1879]
1 Credem că biletul e?te din ace?t an, cînd Mihail Kogălniceanu era mini?tru de Interne şi Jora prefect de Roman.
979
CĂTRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE
o"jUV.iY*ttl
j[ ?h..r. £98!
irrdruafoo CC 11
428 h ol/fO i\;
: -i .î)€S .'[ «SWl ,.3«*t -X! /■•.£J87?,g4ÎJ«Jffc)^ 1880/.începutj -iv.iij..) '.•.•t-.vh .ni tflfo?qa tiî ,M«»;wh[ :>j iwl&oo! -jiiijWi ur, ivi--. "> <. E.A.R., S.-51 (22)/ţVTIi-ciornăt, fiSiji& naiaiioaîta . i ,V .'-v itjhiiEO'l itrqmit ?*j «ife?av kj alii .-" •.•}•'. aM ... ; 1 Cf. •yv.Alec?Wdri,-ffl^^-lXi;iBtt«t,.a9«î}îpi .437-438. noi ; "OS 2.;D.oamna Elena Cuza. în ?eptembrie! iV, Alei?ândii ?e plîiige Paulinei căprinie^tei,numeroa?ej?cri?Qri.de.la:Baligoti:pline de eKaltarel, în legăturaeii paziţiai6a;faţă, de Dba*rriijă (cf .?iii p. 456^4f?j7). Ba, ariea?tăepocă;între Elena Caza-şi Baligot de Beyjnej?e ivi?eră neînţelegeri pe; temai.'edueaţiei copiilor lui Cuza. La rîndul ?ău, acea?ta ?cria poetului, Ia 6iianuarîe; 1880, nemulţumită de ?ituaţia creată: „Aş fi vrut ?ă izbute?c tot aşa în a-mi pă?tra prietenia lui Baligot, dar ?înt încă foarte departe, cu toate că am conştiinţa împăcată că nu am neglijat nimic pentru a-1 convinge că ?entimentele mele pentru el erau încă şi vor fi totdeauna aceleaşi. I-am oferit, în mai multe rînduri, prin vorbă şi ?cri?, în termenii cei mai prieteneşti, o pen?ie în raport cu mijloacele mele, ca o mărturie a recunoştinţei pentru bunele şi cin?titele ?ervicii; o refuză cu îneăpăţînare, demnitatea lui împiedicîndu-1, pretinde el, ?ă primea?că ceva de la mine..." Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 178—179. Pentru detalii,1 yezi Lucia.'Borş,, Doamna Elena Cuza, Bucureşti, Editura „Naţională — Ciornei", f.a., 271 p.
ii a «Wjb mui
-)>?.!; Sfi)
CĂTRE VASILE BOERESCU
U7.AH)I/J/.hd*i JU nil/. a»T2
429
B.C.S., Fond St. George?/1—61; original.
Joi, [1878]
1 Nu ?e poate şti care era „?ărbătoarea de a doua zi", în orice caz nu premiera lui De?pot, care.a ayuţ Iog întro duminică. Poate .nici nu e?te vorba de un ?pectacol cu o-pie?ă. de. a poetului..'  i •. iiru?'t'tî •/o : .. .    ' i
CĂTRE ION GHICA
430
[1879]
B.A.R., mş, rom,'..807,. f-;. lŢSv original.,,-,:,
1 întrucît în anii 1878 şi 1879 face mai multe intervenţii în favoarea lui Cozoni, ?-ar putea ca şi acea?ta ?ă fie făcută în anul 1879 şi „obligaţiile" ?ă fie în legătură cu ră?cumpărarea căilor-ferate care ?e trata atunci la Berlin. Hîrtia pe care e?te ?cri? biletul poartă antetul Academiei Române, unde V. Alec?andri revşni?ş.-în; 18,79.     '.,( | >'.";
CĂTRE GRIGORE VENTURA
431
¥?.'! iii'. fX \ vn\\>        .ii*i'v-r>v..-)nm vtv.&'J.. : :-.\y>WifL
.. ,i       ,      .,rT'-      ■•',•:.,..>.'.. .'■.  ,    .   '.  ,i:. >1HOt.
1 ian. 1880
B.A.R., S 15 (4)/DCCCXiXXVII; original......'.'   »•'>..'     ' .<■     i !
Bibliografie: Ioan Ma??off, V Alec?andri — Grigore Ventura, I, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 17 decembrie 1939, p. 2 — 3.
CĂTRE ION GHICA
t.i ;■-
432
.leal      '■' ■.   ■' ,';■' ■ ■'     ■     ,.H.k.l ■ .'!."'   ,.        , ... ,;:  .... 1 ,:    .... [ianuarie],   1880, Mirceşti
B.A.R., 'm?. 'rom. 803,-fKlSS; .original. ■ '■■>'" '■ '""•-■■»■"■' «»
1 Cf. aici p. 824, n. 1.
433
Mirceşti, 5 ian. 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 156; original.
1 Bondy, comună în departamentul Seine; în pădurea de aici au avut loc multe a?a?inate încă din evul mediu şi era cuno?cută ca un adăpo?t al hoţilor. S-a pă?trat expre?ia „forSt de Bondy", cu ?en?ul „loc plin de hoţi".
■
către v, a. urechia
434
Mirceşti, 5 ianuarie 1880
Bibliografie: Album macedo-român. Sub direcţia lui V. A. Urechia. Bucureşti, Socec, Sander & Teclu, 1880, p. 7.
1 Alexandru Makedon; ?-a publicat în Albumul macedo-român, Buc, 1880, p. 7. Cf. aici p. 554 şi ?cri?oarea din 8 februarie.
către ion ghica
435
Mirceşti, 8 ian. 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 157; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 91 — 92; V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 1043-1044; H. Corbu reproduce traducerea în Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 182—183,
■
1 Cf. aici p. 519-520, 550.
•982
2 Pe ver?oul ?cri?orii urmează ?cri?oarea de mulţumire pentru punerea în ?cenă a pie?ei De?pot şi anunţarea în P.S. a intenţiei de a ?crie Invidioşii. Scri?oarea, nedatată, ?-a publicat cu data de 1 decembrie 1879, urmată de ră?pun?ul lui Ion Ghica, din 4 decembrie, cu aluzii la criticile adu?e direcţiei ?ale şi pove?tea cu marele logofăt Drăgăne?cu, cerută de V. Alec?andri. Cf. V. Alec?andri, De?pot, Buc, 1880, p. XXIV-XXVII; V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 627-631 şi 1044 note.
436
B.A.R., m?. rom. 803, f. 162-163; original.
Mirceşti, 12 ian. 1880
Bibliografie: N. Pefraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, în Literatură şi artă română, II, 1896, p. 547—548, traducere. Editată greşit, ?fîrşitul aparţinînd ?cri?orii către Ion Ghica din 3 decembrie, publicată tot aici, p. 553, cu finalul celei din 12 ianuarie.
1 Cf. aici p. 543.
2 Ultima pie?ă a lui Ventura era Pe?te Dunăre, jucată în ?tagiunea 1879-1880.
3 Pribeagul, pie?ă într-un act, gen Tartuffe, ?-a jucat în ?tagiunea, J879-1880,
4 Dimitrie GJiica, beizadea, Cf. aici p. 971, n. 2.
către alexandru papad op ol-calimah
437
Mirceşti,   14 ian. 1880
B.A.R-, m?. rpm. 8?4, f. 7; original."
1 Arbitraj în conflictul cu Hau?knecht. Cf. aici p. 951, n, 1.
983
CĂTRE GRIGORE VENTURA
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
438
>>> jîJ'ii ' >n'. i."iili>
' oh ,;..!',
Mirceşti,  15 ian. 188Q
B.A.R., S 15 (5) /DCCCXXXVII; original.
ii 1  ,: /   ,VÎV> J
Bibliografie: Ioan Ma??off, V. Alec?andri — Grigore Ventura, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 17 decembrie 1939, p. 3; Luceafărul„IV, nr. 11, 1 iunie 1905, p. 235.
, ... , 1 După cum reie?e din textul ?cri?orii, trebuie ?ă fie vorba de?pre pie?a Pe?te Dunăre.'
2 Nu am gă?it ace?te . ver?uri publicate , în. ediţiile de Opere, V. Alec?andri.
14 kWHmir.l
./i M 1 y.;«(rş..f?lH'i
CĂTRE ION GHICA' •
439
iu..Si mmm -»\->\ j..
Mirceşti,   ltf' lânr 'Î880
H.A.R., m?. rom. 803, f. 164; original.
S      .S*<; ."? .li>*v,•,*.j.i .r;^irl.J aâiiiitilil i*
1 Cf. aici p. 543, 544.
2 Cf. aici p. 983, n. 3
440
BIA.rV m?.'feirl'-804, f. 165; original.
Mirceşti, 1 febr: 1880
Cf.
1 Probabil Dimitrie Cozadini şf ?oţia ?a Elena.-Unioni?t! bm politic V. Alec?andri, Opere, IX, Buc, 1982, p. 459, n. 10.
2 Pentru'pie?a Pribeagul';   ~ •■' '       j* • ■"■ *,'"-*■ •■■ '•
m
441
Mirceşti, 5 fevr. 1880
B.A.R., m?. rom. 808, f. 183 —184; original.  ,' , v: 7 „fi.AM
Bibliografie S Convorbiri literare-, XXIX, nr. 9' 1' ?eptembrie' 1895, p. 804-808; V. Aiec?andri, "kcri?ori, ''Buc.,' i$04, p. 114—115;'Va?ile
Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 369 — 370. ,    , .
?: f..,».>. >,r, ">ij   tţ&k»ţtvovj.i.»« l«'i''U'.  «il  .<       '      .,: .'..»•      ' ./. . / I .
>\™'l Alexandru Cîhkc (1825^- 1887), filolog, membru' onorific al' Academiei Românei Ijicţîdnarul amintit "â fo?t prdpu? pentru preniîui Academiei Române pe. anul .1881., Cf. aici p. 1012, n. ,1-;   - ._ - ...   . ....    ■ y.
,2 Mihail Boiagi. (c, .1780—1823), arorriâriv-A .publicat Gramaticii ro-mănă SaumaCedb-rom&nă, Viena, 1813, reeditată"*!* 1863'şi' 1915. ~:,''T .    I3'Proce?ul-cu' Hau?knecht. Cf. aiciip, .951;, «0 ">
4 Cf. aici p. 976, n. 6. Se publică în Convorbiri literdM?1[^ 111 JS»v.ti;
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
442
8881 ?hiiîaK.'ul )! ,ii? ..TiiîC .
HI
Mirceşti, 7 fevr. 1880
|  ; .        '.Iunigii'i ;":*!( .1 ,'&('%,,&■'■<. ,?,Ki t.AJ.M
B.A.R., S 54 (17)/LVII; original.
.,«'<îl   :H:-?.ft-'iq'«  I. ,? ,1,1  ,/;/7.  .vwtMJv'  'Vvt - '■*.      1 iV.^A?,. '.V'V'V
.1?! 1|
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 11—12, noiembrie-decembrie 1905, p. 1000/ .Ci" .<\ fai? .V) .-:{,'.. vi     .1 »î« .' 1 10    > i
.985
->
CĂTRE V. A. URECHIA
CĂTRE ION GHICA
443
■
Mirceşti,  8 fevr. 1880
B.A.R., S 49 (2)/LVIII; original.
Bibliografie : Viaţa literară şi arti?tică, III, nr. 14, 1908, p. 3; V. Alec?andri, Scri?ori, în?emnări, Buc,  1964, p. 158—159.
1 V. A. Urechia a publicat în Album macedo-român pe Alexandru Makedon (cf. aici p. 982, n, 1).
2 „I?torioara de început de amor" ?-a publicat în Album, p. 1—7, ?ub titlul Papagalul ?impatic; fragmentul face în?ă parte din nuvela Mărgărita, ?chimbîndu-?e numele per?onajului feminin în „Eliza". Cf. Opere, IV, Buc, 1974; p. 478-513 şi 843 note. Fragmentul la p. 482-495.
3 Cf. B.A.R., m?. rom. 817, capitolele II, III, care ?înt anulate, probabil pentru că fu?e?eră publicate în Album ?ub alt titlu. In ediţia de Opere,   Georgeta Rădule?cu-Dulgheru   publică,  pe   bună dreptate.
nuvela în întregime,
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
444
B.A.R., m?. rom. 808, f. 185; original.
Mirceşti,  11 februarie 1880
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 809.
1 Proce?ul cu Hau?knecht. Cf. aici p. 915, n. 1.
986
445
B.A.R., m?. rom. 803, f. 166; original.
Mirceşti, 28 febr. 1880
1 „Pa?ărea rară" care cumpăra?e moşia Pătrăşcani era doctorul Alex. Hepite?. Dar şi cu acea?tă vînzare a avut necazuri pentru înca?area banilor, pînă în anul 1883. Cf. aici p. 779, ?cri?oarea către Paulina, din 1881, octombrie 8, şi Paul Păltînea, Ştiri inedite de?pre legăturile lui Va?ile Alec?andri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta mu?ei „Nicolae Bălce?cu", V—VI, 1979, p. 168.
2 Datele la care ?e plăteau cîştigurile, dobînzile,
3 Poetul intenţiona ?ă plece în Franţa pentru a aranja nişte che?tiuni financiare. Cf. aicip. 556 —557, ?cri?oarea către Paulina din 9 martie 1880.
446
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
Bucureşti, 9 martie 1880
B.A.R., S 19 (75)/LVII; original.
1 G. Răşcanu.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
3 Cf. aici p. 903, n. 1.
4 Moşia Borzeşti, a cărei ipotecă voia ?ă o lichideze, fu?e?e dată de ze?tre fiicei ?ale Mărie. Cf. foaia de ze?tre a ace?teia la B.A.R., m?. rom. S25, f. 189, şi Arh. V. Alec?andri, I (2) Acte 119.
5 Mărie aştepta al doilea copil, care ?e va naşte în luna ?eptembrie la Iaşi, unde ?e muta?e între timp. Cf. aici p. 417.
6 Numele căţeluşei.
987
447
Bucureşti, 15 mart. 1880
B.A.R., S 19 (76)/LVII; original.
1 Cf.' aici p. 556 — 557.
2 Familia general Ion Em. Flore?cu.
448
Bucureşti, 16 mart. 1880
• .'  .■ ■ ' '■.
< :
B.A.R., S 19 (77)/LVII;' original.
1 Va?ile, vătaful. "
2 Familia lui N. Callimachi-Caţargi.    .   , :
3 Nicolae Grigore?cu, portretul bine cuno?cut' al evreului cu gî?ca. (Identificare făcută de Remu? Nicule?cu.)
4 Ion Ghica.
5 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
■ ASHI'ti fXAJi. t.m.Vîi'i 3MTJO
449
Bucureşti,  17 mart. 1880
B.A.R., S 19 (78)/LVII; original.
i - •- ■ .
450
Gioi, [Bucureşti,  martie 1880]
B.A.R., S 19 (99)/LVII; original
1 Bănuim că ?cri?oarea e?te ?cri?ă din Bucureşti în a doua jumătate a lunii, înainte de începerea şedinţelor Academiei. Conţinutul, legat de mutarea Măriei la Iaşi, pledează pentru acea?tă datare aproximativă.
2 Cf. aici p. 563. •
9S8
I
451
Bucureşti, 20 mart. 1880
B.A.R., S 19 (79)/LVII; original.
452
26 mart. 1880
B.A.R., S 19 (80)/LVII; original. 453
B.A.R., S 19 (81)/LVII; original.'
Bucureşti, 31 mart. 1880
1 Cf. aici p. 558.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
3 Familia Oteteleşanu" avea'o 'mare 'ca?ă 'boierea?că pe locul de lîngă Teatrul Naţional, — ceea ce explică „vecinătatea" —, unde mai tîrziu ?-a făcut cuno?cuta tera?ă a boemei literare bucureştene, după care, la di?pariţia ace?tei tera?e, a urmat un patinoar şi în ?fîrşit Palatul Telefoanelor. Ca?a Oteteleşanu era cuno?cută pentru fa?tuoa?ele ?ale primiri.
*     4 'Bifnitrie Catargi.
,:       o ,v "   V )1 .1 ,tC '     n .ui  . '
454'
'1   ,     ■ ;      •' ;b a!    | a?ai ale      ■: ■ iu
' ■'      : ■'■■ Bucureşti, 6 april 1880
,' ■.     ■> . 1 :' :■   ta?Q   ":. t
B.A.R., S 19 (82)/LVII; original. '•' I
■'■   i : ■.     ■• '
1 Alexandru Cantacuzino, cneazul.        .} .', ; ...
589
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
455
B.A.R., S 54 (18)/LVII; original. 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
Mirceşti, 17 april 1880
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
456
Mirceşti, 18 aprilie 1880 Bibliografie: Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 152.
CĂTRE ION GHICA
457
Mirceşti, 1 mai 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 167-169; original.
1 Strofa următoare face parte din poezia lui CA. Ro?etti, A cui e vina? în parodie.
2 Aluzie la Grigore Serurie, om politic, paşopti?t, unioni?t.
3 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
4 Dimitrie Lecca.
5 Feeria Sînziana şi Pepelea.
6 Cf. aici p. 991, n. 1.
458
-
Mirceşti, 7 mai 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 172—173; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 92—93; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 183—184, traducere.
1 A doua ?cri?oare, Polcovnicul Ioniţă Ceganu, a apărut în Convorbiri literare, XIV, nr. 2, 1 mai 1880, p. 55—60, iar cea de a treia, Domnia lui Caragea [Din vremea lui Caragea], în nr. 3, 1 iunie 1880, p. 81—89.
2 Nu putem crede că V. Alec?andri a confundat pe N. Filimon cu Al. Pelimon. Credem, mai curînd, că e?te o greşală de ortografie a numelui pentru că Filimon obişnuia ?ă ?emneze şi Philemon şi Phelimon.
3 Cf. aici p. 819, n. 1.
■
Mirceşti, 14 mai 1880
459
Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul Naţional, do?ar 577/1880, f. 33.
1 Numirea lui V. Alec?andri în Comitetul teatral, prin decretul regal nr. 1340, ?e făcu?e la ?uge?tia lui Ion Ghica, directorul Teatrului Naţional, pentru a completa locul răma? vacant prin plecarea la Berlin a lui Iancu Kalinderu, fo?t membru în Comitet, în calitate de comi?ar al României pentru problema ră?cumpărării căilor-ferate. Cf. Ibidem, do?ar 577, f. 29-32.
460
Mirceşti, 14 mai 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 174—175; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 93 — 95; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 184-185.
990
991
1 V. Alec?andri ortograiiază înadin? greşit numele lui FredericDam6, pe care îl va ?crie mai ade?ea Damet şi Darmet, ace?ta din urmă fiind numele unui magazin de jucării din Iaşi. Dame publica?e în Românul (Ţiganul! Scuipătoarea) două dări de ?eamă in mai'multe foiletoane, una după reprezentarea pie?ei şi cealaltă după apariţia volumului. Cf. Românul, XXII, 10, octombrie 1879 şi XXIV, 8 mâi 1880. Critica, deferent ?cri?ă, elogia ver?urile şi condamnă lip?a de conflict dramatic.
2 Pentru pove?tea lui Drăgăne?cu vezi ?cri?oarea lui Ion Ghica către V. Alec?andri,',din Bucureşti, 4 decembrie 1879, ră?pun? la ?cri?oarea de mulţumire a.poetului pentru punerea în ?cenă, a lui De?pot; ?cri?ori-prefaţă la. vMiimul De?pot-Vodă, Buc, 1880, p. ;KXIV^XX,V;cf.. şi V, Alec?andri, Opere,; JQT3 Buc,,,, 1979,. p. 629—632. Ion. Ghica, i?tori?ind cum marele logofăt Drăgăne?cu punea-pe grămătic ?ă şteargă bună parte din ceea ce îi dicta?e,. încheia: „Nu gă?eşti că bine ar. face mulţi din ?criitorii noştri ?ă adopteze ?i?temul lui ?au ?ă înveţe mai întîil carte, dacă; Vren ,?ăj dpbîn-dea?câ dreptul de a ?crie?"
3 Grădina de vară pentru reprezentaţiile teatrale, pe locul unde ?-a con?truit apoi teatrul „Orpheu".
4 Feeria Sînziana şi Pepelea.
■ S>
461
U«3t îi,-r»îa-*î> ~i:r[ ,Lrtt«» ltrîe;'..Tj"> :'. !;£<:«•. ; <*A .V lai £ .-.kuuiX'L t
ri .Mirceşti, Ţ5 mai; 1880
, ■ -1 l■ ?     .,' . r :  \ \ ■ - ■      .■   • ■■■■ ,. ■:■ >g
fo.i ,;B.A.R.!,;mş, rom. 803,.J.: 176;- original.       :      •, ,      ■ ,kt. miii
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 95^96; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 185.
C,.»t-
( foiri H       - !,4 ■
46 7
.'   . .        i '— l-i i     .   ■ .    - . ; -tp.   ■ ,: : ,    Mirceşti, 25 mai-1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 177; original. £ q ,r.;
463
[Mirceşti, p. 25 mai 1880]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 139; original.
1 La 25 mai (cf. aici p. 574) V. Alec?andri ?crie lui Ion Ghica de?pre cauzele care l-au împiedicat ?ă-i trimită actul al doilea, deci ?cri?oarea de faţă, în care îl anunţă că i 1-a trimi?, e?te după acea?tă dată.
461
Mirceşti, [p. 25 mai 1880] B.A.R., m?. rom. 807, f. 184- 185; original.
1 Cf. aici nota de mai ?u?. Spunînd că a trimi? „ieri" actul doi din Pepelea, ?cri?oarea de faţă ?e ?ituează după cea precedentă.
2 Cf. aici nota următoare.
CĂTRE IACOB BOLOGA, PREŞEDINTELE „ASTREI"
465
Mirceşti, 28 mai [?.v.] 1880
Arh. Statului Sibiu; original.
Bibliografie: D. Duzinchievici, Din core?pondenţa inedită a lui Va?ile Alec?andri, în Limbă şi literatură, X, 1965, p. 68—69.
1 La 25 iulie/4 augu?t 1879, Con?tantin Stezianu propune alegerea lui V. Alec?andri ca membru onorar al „A?trei". Sînt aleşi poetul şi Jan Urban Jarnîk. După îndeplinirea formalităţilor nece?are, la 4 iunie [?.n.] 1880, Comitetul „A?trei" trimite diploma de membru onorar, pentru care poetul mulţumeşte la 28 mai [?.v.], ră?pun? care e?te citit în şedinţa „A?trei" din 20 ?eptembrie 1880. Cf. D. Duzinchievici, loc. cit., ţi. 68.
CĂTRE ION GHICA
466
B.A.R., m?. rom. 803, f. 180; original.
467
B.A.R., m?. rom. 803, f. 181; original.
Mirceşti, 3 iunie 1880
Mirceşti, 6 iunie 1880
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 96—97; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 186.
1 Criticii lui De?pot-Vodă. Feeria, con?iderată atunci de poet ca o „?implă pie?ă cu trucuri", e?te apreciată a?tăzi ca una dintre creaţiile literare originale ale poetului.
468
Mirceşti, Duminica Mare, [8 iunie 1880] B.A.R., m?. rom. 807, f. 188-189; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 97—99; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 186-187.
1 Duminică era 8 iunie, aşa cum rezultă din ?cri?oarea următoare adre?ată lui George? Duca, datată „8 iunie", şi în care poetul precizează:
994
„Sîntem a?tăzi duminică. . ." Conţinutul ambelor ?cri?ori e?te a?emănător, în plu? mai pledează pentru acea?tă datare şi aluzia la „enciclica" lui CA. Ro?etti care a apărut în Românul între 30 mai—10 iunie 1880 (cf. aici p. 581) şi pre?upunerea că I. Ghica trebuie ?ă fi primit „ieri ?au a?tăzi" actul IV din Pepelea, trimi? cu două zile înainte. Cf. aici p. 582.
2 Strou?berg, conce?ionarul german al unor linii ferate din România, cu care ?tatul a avut multe nemulţumiri.
3 Pentru a condamna pe conce?ionar, dar şi pe şeful guvernului, V. Alec?andri folo?eşte cîteva cuvinte din imprecaţia Camillei, din Horace de Corneille, actul V, ?cena V:
„Voir le dernier Romain â ?on dernier ?oupir, Moi ?eule en etre cau?e, ct mourir de plai?ir"! („Să văd pe ultimul roman la ultimul ?ău ?u?pin", Eu ?ingură ?ă fiu cauza, şi ?ă mor de mulţumire!")
4 în Românul, XXIV, 30 mai — 10 iunie 1880, C. A. Ro?etti publică un apel demagogic către alegători, în care îşi atribuie toate marile realizări politice din ţară, începînd de la 1848. A nu-i recunoaşte totuşi nici un merit era puţin nedrept!
5 De?igur că per?onajul, „Cîrte?cu (a mîncat pîinea amară a exilului)", din pie?a proiectată Invidioşii, îl întruchipa pe C. A. Ro?etti.
CATRE GEORGES DUCA
469
Mirceşti, 8 iunie 1880
B.A.R., S 16 (5)/LVII; original.
1 Prinţul de Wied.
2 Cf. aici p. 997, n. 2.
3 I. G. Duca, fiul lui George? Duca, viitorul prim-mini?tru, a?a?inat în 1933.
4 Nepoata poetului.
5 Cf. aici p. 601.
995
CĂTRE V. A. URECHIA
CATRE IACOB NEGRUZZI
470
Mirceşti, 8 iunie 1880
Biblioteca „V.A. Urechia", Galaţi; original.
Bibliografie : I. St. Botez, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri, Galaţi, 1938, p. 12,  fără dată, deşi originalul e?te datat.
CĂTRE ION GHICA
471
[Mirceşti, p. 8 iunie 1880]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 138; original.
1 După conţinut, ?cri?oarea ?e pla?ează după 8 iunie. Cf. aici p. 584.
2 George M. Stephăne?cu (1843-1925), compozitor. A fo?t profe?or la Con?ervator şi director al orche?trei Teatrului Naţional. A compu? muzica pentru feeria Sînziana şi Pepelea.
CĂTRE V. A. URECHIA
473
B.A.R., m?. rom. 808,'f. 187; original.
Mirceşti,  14 iunie 1880
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 809; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 116-117.
1 Scri?oarea Va?ile Porojan (cf. aici p. 589, şi p. 998, n. 2). Poetul nu şi-a ţinut făgăduiala; faţă de numărul mare de ?cri?ori literare ce i-a trimi? Ion Ghica, el nu a dat decît pe acea?ta, Pînea amară a exilului (cf. aici p. 1025, n. 2), şi introducerea Iată-ne cu iarna în ţară. Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1974, p. 851-852, note.
2 Opera ?e numea Neaga, pentru care a ?cri? muzica compozitorul ?uedez Ivar Hall?trom. Ace?ta ?cria lui Alec?andri în 1884, ianuarie 30, de la Stockholm, că aşteaptă feeria făgăduită de poet pentru a-i compune muzica. Se oferă, de a?emenea, ?ă ?crie o operă comică (cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 237—238). în 1898, octombrie 2l/noiembrie 2, con?ulul general al României la Stockholm trimite lui D. A. Sturdza, pentru a fi remi?ă lui Carmen Sylva, partitura muzicală a operei Neaga, compu?ă de Ivar Hall?trom (cf. B.A.R., core?p. D. A. Sturdza). După cum reie?e din ?cri?oarea compozitorului către V. Alec?andri, opera Neaga urma ?ă ?e joace la Stockholm, regina trimi?e?e co?tumele naţionale nece?are.
472
Mirceşti,  13 iunie 1880
Biblioteca „V. A. Urechia", Galaţi; original.
Bibliografie: I. St. Botez, Scri?ori inedite ale lui V. Alec?andri, Galaţi, 1938, p. 12. . . , .
1 Feeria Sînziana şi Pepelea.
2 V. A. Urechia făcea şi el parte din Comitetul teatral, unde urma ?ă ?e întîlnea?că.
996
CĂTRE ION GHICA
474
Mirceşti, luni, [16 iunie 1880]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 191; original.
.- .
1 Scri?oarea a fo?t ?cri?ă după 14 iunie cînd trimi?e?e lui I. Negruzzi pe Va?ile Porojan (cf. aici p. 588). Dacă 8 iunie core?pundea zilei de duminică
(cf. aici p. 994 — 995, n.l), atunci 14 iunie core?punde zilei de ?îmbătă, şi afirmaţia din ?cri?oarea către Iacob Negruzzi că pleacă pe?te două zile la Sinaia core?punde cu ziua de marţi, zi pe care o anunţa?e ca dată po?ibilă a venirii ?ale în Bucureşti şi lui V. A. Urechia, în ?cri?oarea din 13 iunie (cf. aici p. 587). Deci ?cri?oarea către Ion Ghica e?te ?cri?ă luni, 16 iunie 1880.
2 Scri?oarea Va?ile Porojan ?e va publica în Convorbiri literare, IV, nr. 5, 1 augu?t 1880, p. 165-171.
3 Nume dat atunci Gării de Nord, după numele Căii Tîrgovişte, actuala Calea Griviţei, care ieşea la bariera Tîrgovişte, de unde începea drumul (prin Bîldana) ?pre vechea capitală.
475
Mirceşti, marţi, [17 iunie 1880] B.A.R., m?. rom. 807, f. 187; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 40 — 42; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 188.
1 După felul în care ?e ?ucced ?cri?orile poetului, după conţinutul lor, începînd de la 8 iunie, acea?ta a fo?t ?cri?ă marţi, 17 iunie (cf. aici p. 997 — 998, n. 1). în articolul De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom. 26, 1, 1977, p. 138, ?e propune data de marţi, 15, pe ?til nou. Nu putem fi de acord cu acea?tă datare, eroarea fiind datorată faptului că autorul articolului nu a cuno?cut, din ?cri?orile anterioare ace?teia, decît pe aceea din 14 iunie către Iacob Negruzzi. Apoi, în general, V. Alec?andri folo?ea ?tilul nou mai mult în ?cri?orile ?cri?e în ?au din ?trăinătate şi mai puţin pentru cele ?cri?e în ţară.
2 V. Alec?andri va anunţa şi pe I. Negruzzi şi pe Alex. Papadopol-Calimah de?pre intenţia de a ?crie acea?tă pie?ă, pe care o şi începu?e; proiectul ?e menţine pînă în mai 1881 (cf. aici p. 722), dar nu va fi realizat niciodată. Din încercările făcute ?e pă?trează două fragmente, cuprinzînd li?ta per?onajelor şi ?cenele I —II, din actul I (cf. B.A.R., m?. rom. 2231, p. 20, 22 şi 24 şi m?. rom. 2253, p. 83 — 85). Fragmentele au fo?t publicate de II. Chendi şi E. Carcalechi în Va?ile Alec?andri, Opere complete, IV, Teatru, III, Bucureşti, Minerva, 1905, p. X —XIII. Cf. V. Alec?andri, Opere,' VII, Buc, 1981, p. 589-595 şi p. 1145- 1149 note.
998
I
3 Invidioşii, amînată pentru ?tudiu, nu va mai fi ?cri?ă niciodată. Cf. aici p. 971-972, n. 4.
4 Cf. aici p. 997, n. 2.
5 Dimitrie Ghica, beizadea.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
476
Mirceşti, 20 iunie 1880
B.A.R., m?. rom. 808, f. 189; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 809-810; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 116-117; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 370 — 371.
1 Scri?oarea ?e intitula Ceremonia cafelei şi a fo?t publicată în Convorbiri literare, XIV, nr. 5,  1 augu?t 1880, p. 194—196.
2 Parte din colecţia de autografe a poetului ?e pă?trează la B.A.R., m?. rom. 2253.
3 Cf. aici p. 997, n. 1.
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
477
B.A.R., S 37 (1)/LVIII; original.
Mirceşti, 21 iunie 1880
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 208—209; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 412 — 413; Va?ile Alec?andri,  Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 276—279.
1 Cf. ?upra n. 1.
999
■ ■
2 V. Alec?andri, Opere, II, Buc, 1966 [în ciclul Legende nouă], p. 183 — 188 şi   p.  387; cu dedicaţia către Papadopol-Calimah.
3 Cf. aici p. 998, n. 2.
4 Nu îşi va realiza proiectul, va petrece iarna în ţară, datorită greutăţilor financiare.
CĂTRE EUHARIA DUCA
478
B.A.R., S 15 (1)/LVIII; original.
Mirceşti, 22 iunie 1880
1 Doctorul Ştefan Văleanu de la Roman,, medicul ca?ei.
2 I. G. Duca, nepotul Euhariei. Cf. aici p. 995, n. 3.
CĂTRE ION GHICA
479
B.A.R., m?., rom. 803, L 183-184; original. 1 Cf. aici p. 998, n. 2.
Mirceşti, 26 iunie 1880
480
[Mirceşti, 26-28 iunie 1880]
B.A.R., m?. rom. 807, f.  152; original.
1 Biletul nedatat credem că e?te ?cri? între 26 — 28 iunie pentru că la 26 iunie (joi) ?crie lui Ion Ghica, din Mirceşti (cf. aici p. 597), că va fi în
l'OdC
Bucureşti luni ?au marţi, deci la 30 iunie ?au , 1 iulie; data de marţi e?te confirmată şi în bilet, dar la 29 iunie (duminică) ?crie tot lui Ion Ghica (cf. aici p. 599), contramandînd venirea.
481
B.A.R., m?. rom. 803, f. 185; original.
Mirceşti, 29 iun. 1880
CĂTRE EUHARIA DUCA
482
B.A.R., S 15 (2)/LVIII; original.
Mirceşti, 30 iunie 1880
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
483
Sinaia, luni, 7 iuli 1880
B.A.R., S 19 (83)/LVII; original.
484
Sinaia,   14 iuli 1880
B.A.R., S 19 (84)/ LVII; original.
1 Adela Moruzi, nă?cută Sturdza, că?ătorită cu beizadea Alecu Moruzi. Fiica lor, Măria Moruzi, ?-a că?ătorit în 1889 cu Alexandru A. Cuza
1001
fiul cel mai mare al domnitorului Alexandru I. Cuza, mort după numai şa?e luni de la că?ătorie.
2 Doctorul Ştefan Văleanu.
488
CĂTRE ION GHICA
Sinaia, joi, [iulie 1880]
CĂTRE ION GHICA
485
Sinaia, iulie 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 186; original.
1 Pie?ă proa?tă.
2 A patra ?cri?oare, în ordinea apariţiei în Convorbiri literare, XIV, nr. 6, 1 ?eptembrie, p. 209 — 216, e?te întîile şcoli române din Bucureşti [Scoală acum 50 de ani].
486
B.A.R., m?. rom. 803, f. 187-188; original.
Sinaia, 17 iulie 1880
B.A.R., m?. rom. 807, f. 153; original.
1 După conţinut, ?cri?oarea e?te anterioară celei din 28 iulie 1880.
2 Pentru afacerile lui V. Alec?andri la Galaţi cf. P. Păltînea, Ştiri inedite de?pre legăturile lui Va?ile Alec?andri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta mu?ei „Nicolae Bălce?cu", 1979, V—VI, p. 167—168.
3 Cf. aici p. 1001, n. 1.
489
B.A.R., m?. rom. 803, f. 191; original.
Sinaia, 28 iulie 1880
1 Cf. ?upra n. 2.
2 Sînziana şi Pepelea.
3 Loui? Ar?ene Delaunay (1826—1901), arti?t dramatic francez, ?ocietar la Comedie-Francai?e, profe?or de declamaţie la Con?ervatorul din Pari?. A fo?t profe?orul Ari?tizzei Romane?cu şi al lui Grigore Manole?cu, trimişi la Pari? pentru perfecţionare.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
487
Sinaia, 25 iuli 1880
B.A.R., m?. rom. 2 300, f. 39; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 27'1—-272.
1002
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
490
Sinaia, gioi, [iulie] 1880
B.A.R., S 19 (88)/LVII; original.
1 Probabil către ?fîrşitul lunii. Cf. şi ?cri?oarea către Ion Ghica din [iulie 1880], p. 607.
1003
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
2 Cf. aici p. 1003, n. 2.
3 Cuvînt inventat de Mărgărita, nepoata poetului, pentru cireşi: uneori o denumeau chiar pe ea cu numele de Terţei.
CĂTRE ION GHICA
491
B.A.R., m?. rom. 803, f. 192; original.
Mirceşti, 7 aug. 1880
1 Victor Delmarry, arti?t francez, venit cu o trupă în turneu în ţară ?i răma? în Moldova, la Ia?i.
492
B.A.R., m?. rom. 803, f. 193; original.
Mirceşti, 9 augu?t 1880
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 42; Va?ile Alec?andri. Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 188— 189.
1 La acea?tă dată V. Alec?andri încă ?e gîndea ?ă continue drama Dezrobirea ţiganilor. Cf. aici p. 998, n. 2.
2 Probabil era manu?cri?ul ?cri?orii întîile şcoli române din Bucureşti [Şcoala acum 50 de ani], apărută în Convorbiri literare, XIV, nr. 6, 1 ?eptembrie 188, p. 209—216.
1004
493
Mirceşti, 15/28 augu?t 1880
Bibliografie : Ilu?lraţiunea, IV, nr. 1, noiembrie 1915, p. 14; Acţiunea, IV, nr. 3729, 12 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 343-344.
CĂTRE PETRU VASILE GRIGORIU
494
Mirceşti, 16 augu?t 1880
B.A.R., S 23 (1)/LVIII; original.
Bibliografie: Familia, XVII, nr. 41, 31 mai/12 iunie 1881, f. 260; Opinia, I, nr. 187, 14 decembrie 1897, p. 2; Făt-Frumo?, Bîrlad, I, nr. 6, 1 iunie 1904, p. 87-88.
1 Scriitor mărunt, a colaborat la Convorbiri literare, Familia ş.a. După afirmaţia făcută de poet, că bunicul lui Petre Grigoriu a fo?t prieten cu vornicul V. Alec?andri şi că a locuit multă vreme în ca?a ace?tuia, credem că el trebuie ?ă fi fo?t acel Grigori Iconomu care îi ?crie lui V. Alec?andri la Pari?, în 13 aprilie 1835 şi pe care Elenca Alec?andri, mama poetului, îl numeşte „naşi-to Gligori". Cf. V. Alec?andri, Scri?ori, în?emnări, Buc, 1964, p. 247—248; Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 230.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
495
Mirceşti, 17 augu?t 1880
B.A.R., m?. rom. 808, f. 191; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 810; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 117.
1005
496
B.A.R., m?. rom.
Mirceşti, 30 augu?t 1880
1, f. 193; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 810-811; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 117.
1 Cf. aici p. 616.
CĂTRE DIMITRIE^C. OLLĂNESCU-ASCANIO
497
Mirceşti,  1 ?ept. 1880
B.A.R., S 53 (2)/LVII; original.
1 Se gă?ea la Con?tantinopol ca reprezentant de afaceri al României. CĂTRE IACOB NEGRUZZI
498
B.A.R., m?. rom. 808, f. 194; original.
Mirceşti, 2 ?eptembrie 1880
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 811; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 117—118.
1 Cf. Epi?copul Melchi?edec, Literatură religioa?ă populară, adunată de..., în Convorbiri literare, XIV, nr. 8, 1 noiembrie 1880, p. 290 —297; nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 344-348.
1006
2 Pentru a patra ?cri?oare cf. aici p. 1007, n. 2. A cincea ?cri?oare, atunci în pregătire, era cea intitulată Eteria [Din timpul zaverii], apărută în Convorbiri literare, XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 325 — 344. Cu tot intere?ul arătat de poet şi făgăduiala de a ră?punde imediat, nu o va fice niciodată.
499
Mirceşti, 8 ?ept. 1880
B.A.R., m?. rom. 808, f. 195-196; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie 1895, p. 811—812, V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 118; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 371 — 372.
1 Ace?t proiect de comedie în ver?uri, de?pre care pomeneşte şi lui Ollăne?cu (cf. aici p. 620), a du? probabil la Fîntîna Blanduziei.
2 Cf. aici p. 998, n. 2.
CĂTRE ION GHICA
500
Iaşi, 26 ?ept. 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 196; original.
1 Cf. aici p. 1008, n. 2.
2 George M. Stephăne?cu.
CĂTRE DIMITRIE C. OLLĂNESCU-ASCANIO
501
Mirceşti, 1 octombrie 1880
B.A.R., S 53 (3)/LVII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 201 — 202; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 406 — 407.
1007
1 Poezia Noctu, al cărei manu?cri? ?e gă?eşte la B.A.R., în Arh. D. A. Sturdza, III, m?. 80; a fo?t publicată în Convorbiri literare, XIV, nr. 8, 1 noiembrie 1880, p. 30.3.
2 Poezia era dedicată ?oţiei lui Dim. A. Sturdza, Zoe Sturdza, nă?cută Cantacuzino, ?ora doctorului Ion Cantacuzino; mama ?a era nă?cută MaVro?, ?oră cu Alexandrina Ghica, ?oţia lui Ion Ghica.
CĂTRE ION GHICA
502
Mirceşti, 2 oct. 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 197 şi 202; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 100—101; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri/ Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 189-190.
1 George M. Ştephăne?cu.
2 Spunînd că a citit ?cri?oarea, V. Alec?andri nu ?e referă la cea apărută în Convorbiri (la 1 ?eptembrie), ci la cea primită de la Ion Ghica, după cît ?e pare, în mai multe fragmente, deci e?te vorba de Eteria. Cf. aici p. 1007, n. 2, şi p. 623, unde ?e precizează că va cere lui Iacob Negruzzi publicarea integrală în numărul următor, cum şi ?cri?oarea către ace?ta din 9 noiembrie 1880.
3 Actriţa Măria Va?ile?cu.
4 Daniel Rochat, comedie în cinci acte de Victorien Sardou, în traducerea lui Ion Ghica; ?-a reprezentat, în premieră la 28 ?eptembrie, Ia de?chiderea ?tagiunii. Pie?a fu?e?e cerută de Grigore Manole?cu şi Ari?tizza Romane?cu, care, în perioada de ?tudiu pe care o petrecu?eră la Pari?, ?tudia?eră rolurile principale cu actorul Delaunay, de la Comedia-Franceză. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 99—100.
503
B.A.R., m?. rom. 803,  f. 198; original.
Iaşi, 9 oct. 1880
Bibliografie : Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 372.
1 Cf. Convorbiri literare, XIV, nr. 9, 1 decembrie 1880, p. 325-344, Eteria [Din timpul zaverii].
CĂTRE MIHAIL JORA
504
Marţi, [14 octombrie 1880]
B.A.R., S 28/LVIII; original.
1 Joi 16 octombrie familia princiară a ?o?it la Roman, deci marţi era 14.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
505
Iaşi, [a. 20 octombrie 1880]
B.A.R., S 19 (85)/LVII; original.
1 Luni fiind 20 octombrie, biletul a fo?t ?cri? de?igur mai înainte. CĂTRE GRI GORIU SIL AŞI
506
Mirceşti, 26 oct. [?.n.] 1880 B.A.R., m?. rom. 3351, f. 108; original.
Bibliografie: V. -Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 129— 130; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p.454 — 455.
1008
1009
1 Grigoriu Silaşi (1836— 1897), preot şi profe?or univer?itar. Primul profe?or de limba şi literatura română la Univer?itatea din Cluj (1881), decan al Facultăţii de Filozofie. A publicat în?emnate ?tudii filologice şi a du? o inten?ă activitate culturală printre românii din Viena şi Tran?ilvania. Membru onorific al Academiei Române.
2 Petre Dulfu (1856— 1953), profe?or de filozofie şi pedagogie, ?criitor, a colaborat la Familia, Literatorul, Revi?ta pedagogică ş.a. Cuno?cuta ?a carte, I?prăvile lui Păcală, a fo?t premiată de Academia Română.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
507
Bucureşti, 26 oct. 1880
B.A.R., m?.   rom. 2300, f. 41; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904. p. 272.
CĂTRE ION GHICA
508
B.A.R., m?. rom. 803, f. 204; original.
CATRE IACOB NEGRUZZI
Mirceşti, 31 oct. 1880
509
B.A.R., m?. rom. 808, f.  197; original.
Mirceşti, 9 noiemv. 1880
1 Dacă la 1 decembrie urma ?ă apară Eteria (cf. aici p. 1007, n. 2), atunci următoarea ?cri?oare anunţată trebuie ?ă fi fo?t Partidele politice \Liberalii de altădată]. Cf. aici p. 1015, n. 1.
1010
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
510
16 noiem. 1880
B.A.R., S 19 (86)/LVII; original.
511
B.A.R., S 19 (87)/LVII; original.
512
Bucureşti,  18 no. 1880
Bucureşti, 24 no. 1880
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 43; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 272-273.
CĂTRE REGINA ELISABETA
513
2 decembrie 1880,
Muzeul de i?torie al municipiului Ploieşti, inventar 129, fişe 316 C. 39488; original.
CĂTRE ION GHICA
514
5 dec. 1880'
Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul Naţional, do?ar 564, f. 148; original.
1011
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
515
Bucureşti, 6 dec. 1880
Bibliografie: Rampa, nr. 25, 27 ?eptembrie 1915, p. 1; Convorbiri •literare, LVI, mai  1924, p. 344 — 345.
1 Cf. aici p. 612 — 613, ?cri?oarea către Obedenaru din augu?t 16/28, în legătură tot cu ace?t proiect.
2 Cintecul paparudelor. Cule? de Ţerranu, armonizat de Mae?tro Pari?otti, în Album macedo-român, Muzică, Buc, 1880, p. 15. Partitură fără text, pentru care probabil îl ruga?e pe V. Alec?andri ?ă ?crie ver?urile.
CĂTRE ION GHICA
516
B.A.R., m?. rom. 803, f. 205; original.
Mirceşti,   17 dec. 1880
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 101—103; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 190-191.
1 Alexandru Cihac, Dictionnaire d'etymologie daco-romane, Frankfurt, 1870, 2 volume, cu care a concurat la Academia Română, pentru premiul „Nă?turel", care în?ă a fo?t acordat chiar poetului.
2 Hatmanul Drăgan, dramă naţională i?torică, în cinci acte, de Frederic Damă şi Ion D. Malla, a cărei premieră avu?e?e loc la 16 decembrie 1880.
3 George M. Stephăne?cu.
4 Probabil Sfredelul dracului, Cf. aici p. 1018, n. 4.
5 Ştefan Iulian (1853-1892), actor, ?ocietar al Teatrului Naţional, a interpretat cu ?ucce? rolurile comice din pie?ele lui V. Alec?andri.
6 Fro?a Sarandi (1840^1897), actriţă, ?ocietară la Teatrul Naţional, a interpretat roluri comice.
1012
517
B.A.R., m?. rom. 803, f. 208; original.
Mirceşti, 20 dec. 1880
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 103—104; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 191-192.
1 Cf. aici p. 1012, n. 2. Frederic Dame ceru?e la 22 decembrie [?.n.]' direcţiei Teatrului Naţional ?ă-şi retragă pie?a, nemaidorind ?ă fie reprezentată ; cererea îi e?te re?pin?ă pe motivul că ?e făcu?eră cheltuieli pentru montare şi ?e iro?i?e timp cu ?tudiul ei. După reprezentarea pie?ei, la 29-decembrie, Dame îşi retrage pie?a motivînd, printr-o lungă ?cri?oare, că o face pentru ca ?ă nu aibă şi acea?ta ?oarta celorlalte pie?e ale ?ale, uitate în cartoanele teatrului. Cf. Arh. Statului Buc, Fond Teatrul Naţional, do?ar 564, p. 168- 169 şi 179-185.
2 Gh. Marian (1843—1900), ziari?t, critic literar şi autor dramatic. Pie?a amintită, După de?părţenie, dramă în trei acte, prezentată la 13 decembrie, a fo?t re?tituită autorului pentru modificarea actului trei. La 28 decembrie Comitetul teatral acceptă ?chimbarea şi o reprimeşte pentru a fi pu?ă în repetiţie. Cf. Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul Naţional, do?ar 564, f. 172.
3 Mi?? Haycock, englezoaică, educatoarea copiilor lui Ion Ghica, a. răma? în ca?a ace?tuia pînă'la moarte.
4 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
518
B.A.R., m?. rom. 808, f. 209-210; original.
1 George M. Stephăne?cu.
2 Sfredelul dracului. Cf. aici p. 1018, n. 4.
3 Cf. aici p. 819, n. 1.
Mirceşti,23 dec. 1880»
101.V
CĂTRE ALEXANDRU PAPAD OP OL-CALIMAH
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
519
B.A.R., m?. rom. 824, f. 8; original. 1 Gh. Ră?canu.
Mirceşti, 23 dec. 1880
CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI
.520
B.C.S., M. 11: A, inv. 14175.
Mirceşti, 25 dec. 1880
CĂTRE ION GHICA
521
Mirceşti, 27 dec. 1880
B.A.R., m?. rom. 803, f. 212-213; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 43 — 44; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 192-193.
1 Cf. aici p. 1013, n. 1.
2 Cf. aici p. 1013, n. 2.
3 Probabil copia lui Pepelea, trimi?ă la 23 decembrie. Cf. aici p. 638.
1014
522
B.A.R., m?. rom. 808, f. 198; original.
Mirceşti, 28 dec. 1880
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 9, 1 ?eptembrie, p. 812 — 813; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 119; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 372 — 373.
1 Se referă la articolul Partidele politice [Liberalii de altădată"], care a apărut în Convorbiri literare, XIV, nr. 11, 1 februarie 1881, p. 407 — 412.
CĂTRE IOSIF VULCAN
Mirceşti, 30 dec. 1880
523
Biblioteca „A?tra" Sibiu; original. B.A.R., microfilm, XVII 6/4.
Bibliografie : Familia, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t 1900, p. 398; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj,  1944, p. 268.
CĂTRE NICOLAE LUCHIAN
524
B.A.R., S 31 (7)/LVIII; copie.
1880
1015
L
CATRE PETRU VASILE GRIGORIU
525
Mirceşti,   1881
B.A.R., S 23 (2)/LVIII; original.
1 Probabil luna ianuarie, felicitările primite de poet fiind pentru Sf. "Va?ile şi Anul nou.
2 Cf. aici p. 1005, n. 1. Poetul crezînd că e?te vorba de două per?oane -le ră?punde la plural şi corectează apoi în text şi pe plic, dar uită pe „le
CATRE LUCIE DUCA
526
188 1
B.A.R., S 17 (8)[LVIII; original.
CĂTRE ALEXANDRU P AP AD OP OL-C ALIM A H
527
Mirceşti, 2 ianuarie 1881
B.A.R., m?. rom. 824, f. 11; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc., 1904, p. 163.
CATRE ION GHICA
528
B.A.R., m?. rom. 809, f. 214-215; original.
Mirceşti, 3 ian. 1881
Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, în Literatură şi -artă română, 2, 1897, p. 548, traducere. ;
1016
1 Anagramă din numele Ventura, ?ub care ace?ta ?emna uneori.
2 Ultimele cuvinte ?înt din fabula lui La Fontaine, L'âne vetu de la peau du Hon.
3 Titlul unei pie?e a lui Grigore Ventura.
4 Sceneta Sfredelul dracului. Cf. aici p. 1018, n. 4.
529
Mirceşti, 7 ian. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 216-217; original.
Bibliografie: N. Petraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, in Literatură şi artă română, 2, 1897, p. 549, traducere.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
530
Mirceşti, 11 ianuarie 188 1 24° ?ub zero
B.A.R., m?. rom. 808, f. 200-201; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1881, p. 1000, V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, p. 119—120; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 373 — 374.
1 Urarea i-o comunica?e şi lui Ion Ghica în ?cri?oarea din 3 ianuarie 1881. Cf. aici p. 648.
2 Cf. aici p. 625 — 626, ?cri?oarea către Grigoriu Silaşi din 26 oct. 1880.
3 Scri?oarea a apărut ?ub titlul Din viaţa ?ocială de pe la 1835—1836 [Generalul Coletti la 1835], în Convorbiri literare, XIV, nr. 12, 1 martie 1881, p. 445-451.
1017
CĂTRE ION GHICA
531
Mirceşti,  11 ianuarie  1881 24° ?ub Dame B.A.R., m?. rom. 803, f. 218-219; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 104—106; H. Corbu reproduce traducerea în Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 193- 194.
1 Grigore Ventura publica?e în l'Independance roumaine, XI, nr. 999, 1002, 24 şi 30 decembrie p. 2, 3, două articole calomnioa?e împotriva admini?traţiei Teatrului Naţional. Primul articol avea ca ?ubtitlu: La direction du Theâtre National. Omnipotence du directeur general. Odali?que? et eunuque?. Pa? de courbette? devant le? ?ultane? etc.
2 Prefaţa de la articolele Libertate, Egalitate, cu titlul Partidele politice [Liberalii de altădată], cf. aici p. 1015, n. 1.
3 Cf. aici p. 1022, n. 1.
4 l'Oi?eau de pa??age?, vodevil franţuze?c de Jean Francoi? Alfred Bayard (1796— 1853), localizat de V. Alec?andri ?ub titlul Sfredelul dracului; ace?ta a cerut ?ă nu fie jucat ?ub numele ?ău propunînd Pajure?cu (cf. aici p. 648 — 649) ?au D-ra X (cf. aici p. 651). Premiera a avut loc la 10 februarie 1881.
CĂTRE ION GHICA
533
Mirceşti, 13 ian. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 220-221; original.
Bibliografie: N. Petraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, în Literatură şi artă română, 2, 1897, p. 550, traducere.
1 Nicolae Hagie?cu, arti?t de comedie de la Teatrul Naţional.
2 Arti?tul Ioan Chri?te?cu.
3 Familia Daniceff de Pierre New?M, p?eudonimul colaboratorilor Alexandre Duma?-fil? şi Pierre Corvin Kroukow?ki, tradu?ă de Grigore Manole?cu. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 84 — 85.
4 Le duc Job de Jean-Loui? Laya, localizată de V. A. Urechia cu -titlul Fata bancherului. Cf. Ioan Ma??off. op. cit., p. 89.
5 Rome vaincue de Alexandre Parodi, în traducerea Iui I. L. Caragiale. Cf. Ioan Ma??off, op. cit., p. 39 — 40.
CĂTRE V. I. SOCEC
534
CĂTRE IOSIF VULCAN
532
Mirceşti,   12 ianuar  1881
Biblioteca „A?tra". Sibiu; original.
Bibliografie : Mircea Avram, Catalogul manu?cri?elor literare, Sibiu, 1971, p. 21.
1 Scri?oarea lui V. Alec?andri e?te ?cri?ă pe prima filă a manu?cri?ului articolului Tarde venientibu? o??a, publicat în Familia, XVII, nr. 8, 25 ianuarie/6 februarie 1881, p. 45-47.
1018
B.A.R., S 42 (1)/LVIII; original. Pe ver?o, apo?tilă de primire.
Mirceşti,   15 ianuar 1881
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
535
Mirceşti,  16 ianuarie 1881
B.A.R., m?. rom. 808, f. 202; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895 100 î; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 121.
i019
CATRE ION GHICA
536
Mirceşti,   17 ian.
B.A.R., m?. rom. 803, f. 222-223; original.
1 Cf. aici p. 1017, n. 1.
2 Aluzie la ?cri?oarea lui Ion Ghica, Din viaţa ?ocială de pe la 1S35-J836. .. Cf. aici p. 1017, n. 3 şi p. 1022, n. 1.
CATRE V. A. URECHIA
537
Mirceşti,  18 ianuar 1881
B.A.R., S 49 (3)/LVII; original.
grafie:   V. Alec?andri,   Core?pondenţă, Buc,   1960,   p. 242.
1 William Bonaparte Wy?e (1826— 1892), ?criitor irlandez. Era nepotul lui Lucien Bonaparte, a cre?cut în Anglia, dar mai tîrziu ?-a ?tabilit la Avignon, dedicîndu-?e ?tudiului limbii şi literaturii proven?ale, preocu-pîndu-?e şi de organizarea cu fa?t a reuniunilor literare. A ?tudiat limba română, pe care ajun?e?e ?ă o cunoa?că bine, după cum ?e poate vedea din ?cri?oarea în limba noa?tră, adre?ată lui V. A. Urechia (cf. B.A.R. S 40/ DCCLXI). între poetul român şi ?criitorul irlandez ?-a ?tabilit-.o trainică prietenie; din păcate, ?chimbul lor de core?pondenţă ?e reduce la ?cri?oarea lui Bonaparte Wy?e către V. Alec?andri, din 23 iulie 1882 (cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 139—143). Pentru detalii, vezi articolul lui Roque-Ferrier publicat în Gazette de Roumanie, II, nr. 230, 8/20 iulie 1882, p. 2.
2 Leon de Berluc Peru??i? (1835—1902), în?emnat poet proven?al. A iniţiat „Le? jeux fleuraux de Notre-Dame de Provence". Cf. Gazette de
1020
Roumanie, II, nr. 231, 9/21 iulie 1882, p. 2 — 3, articolul de?pre Berluc Peru??i? ?emnat cu iniţialele CI. (Charle? d'Ille).
3 Albumul macedo-român, Buc, 1880, publicat pentru a ?e crea fonduri nece?are înfiinţării de şcoli româneşti pentru macedoneni, adună în paginile ?ale mici pie?e literare şi articole ?emnate de numeroşi ?criitori de limbi romanice.
CĂTRE ALEXANDRU MACEDONSKI
538
B.A.R., S l/XXX; original.
Mirceşti, 24 ianuar 1881
Bibliografie: Literatorul, II, [nr. 2], 15 februarie 1881, p. 563 — 564; V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 1054-1055 note.
1 Varianta trimi?ă reprezintă ?cena a IV-a din actul III al pie?ei De?pot-Vodă. Cf. V. Alec?andri, Opere, VI, Buc, 1979, p. 1055- 1068 note, unde ?e publică varianta în întregime şi cu comentarii.
539
CATRE IACOB NEGRUZZI
Mirceşti, 26 ianuarie 1881
B.A.R., m?. rom.
f. 204; original.
Bibliografie : Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie, p. 1001 — 1002; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 121; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 374.
1 Cf. B.A.R., m?. rom. 4910, f. 1 — 52, care e?te introducerea la ?crierile lui Con?tantin Negruzzi, publicată mai întîi în Convorbiri literare, VI,
1021
nr. 1, 1 aprilie 1872, reprodu?ă apoi în volumul de ?crieri ale lui Co?tache Negruzzi din 1873 şi m V. Alec?andri, Proză, 1876, p. 573 — 604. La cererea Academiei Române ca V. Alec?andri ?ă ?crie o biografie a lui Co?tache Negruzzi, ace?ta cere un ?urplu? de informaţii de la Iacob Negruzzi dar, nu ?e ştie din ce motive, acea?tă biografie nu a mai fo?t ?cri?ă. Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1979, p. 352-372 şi p. 826-828 note.
CĂTRE ION GHICA
540
Mirceşti, 28 ian. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 224—225; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 106—108; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 194-195.
1 Se referă la ?cri?oarea: Din viaţa ?ocială de pe la 1835—1836 [Generalul Coletti la 1835], ?cri?ă de Ion Ghica în ianuarie 1881. Aici ?e pove?teşte de?pre un tînăr moldovean, venit la ?tudii la Pari?, care ?e dădea drept conte (comi?). Cf. George D. Flore?cu, Un român necuno?cut la Pari? acum un veac. .., în Arhiva românea?că, VI, 1941, p. 151— 152, ?e identifică aici o familie de mici boieri moldoveni, Radu. Un tînăr din acea?tă familie ?e gă?ea Ia ?tudii la Pari? o dată cu V. Alec?andri, Alex. I. Cuza şi Nicolae Docan.
2 Cf. aici p.'1021-1022, n. 1.
3 Concina a fo?t reluată la 11 mai 1881.
4 George M. Ştephăne?cu.
Bibliografie: Familia, XVII, nr. 15, februarie 1881, p. 81; Ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/2 ?eptembrie 1900, p. 398 — 399; Va?ile Varto-lomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 268 — 269.
1 Co?tache Caragiali (1815—1877), arti?t dramatic cuno?cut, director de teatru. V. Alec?andri pove?ti?e întîmplarea cu Iorgu de la Sadagura şi în ?cri?oarea-autobiografică adre?ată lui Abdolonyme Ubicini în 1856. Cf. V. Alec?andri, Scri?ori, în?emnări, Buc, 1964, p. 146—158, epi?odul la p. 149.
2 Con?tantin Ari?tia (1800—1880), ?criitor, profe?or, membru al „Societăţii filarmonice", om de teatru.
3 V. Alec?andri face o confuzie ?ocotind că Co?tache Caragiali era tatăl ?criitorului Ion Luca Caragiale.
CĂTRE ION GHICA
542
Mirceşti, 6/18 febr. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 226-227.
1 Mărie Gh. Sturdza de la Miclăuşani.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
3 Aluzie la articolul ?cri? de Grigore Ventura. Cf. aici p. 1018, n. 1.
4 Cf. aici p. 1018, n. 4.
5 George M. Ştephăne?cu.
6 Articolul Partidele politice [Liberalii de altădată], cf. aici p. 1015, 1.
CĂTRE IOSIF VULCAN
541
Mirceşti, 2/14 febr. 1881
Biblioteca „A?tra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm, XVII 6/5.
1022
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
543
Mirceşti, 10 fevruar 1881
Bibliografie: Rampa, nr. 25, 27 ?eptembrie 1915, p. 2; Convorbiri Hterare, VI, mai 1924, p. 345-346.
1023
1 De?pre ace?t proiect, cf. aici p. 612, 633, 686.
2 Cf. V. Alec?andri, Opere, II, Buc, 1966, v.'707, şi B.A.R., Cabinetul de Muzică, III 3555 - textul muzical al lui Obedenaru pe ver?uri de V Alec?andri.
544
CATRE ION GHICA
Mirceşti, 11/23 febr. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 228; original.
1 Scri?oarea care a produ? impre?ii contradictorii cititorilor din Iaşi şi Bucureşti era Partidele politice [Liberalii de altădată], ci. zici v 1015 n 1 Acea?ta explică aluziile la reacţiile probabile ale grupului liberal al lui C. A. Ro?etti, cum şi faptul că a fo?t reprodu?ă în Timpul.
2 Cf. aici p. 1025, n. 4
CATRE V. I. SOCEC
545
Mirceşti,  12/24 febr. 1881
B.A.R., S 42 (2)/LVIII; original.
Pe ver?o, apo?tilă de primirea ?cri?orii şi executarea facturii.
CĂTRE ION GHICA
546
Mirceşti,   12/24 febr. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 234; original. 1 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
2 Cf. aici p. 1018, n. 4.
3 Probabil pie?a lui G. Marian, După de?părţenie. Cf. aici p.l 013, n. 2.
4 Cf. aici mai jo? n. 2 şi p. 997, n. 1. în ?trada Doamnei ?e afla ?ediul redacţiei şi admini?traţiei ziarului Românul.
5 V. Alec?andri nu a dorit ca acea?tă localizare ?ă ?e reprezinte ?ub numele ?ău. Cf. aici p. 1018, n. 4.
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
547
Mirceşti,   12/24 febr. 1881
B.A.R., m?. rom. 5741, f. 76 — 77; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondentă, Buc, 1960, p. 3 — 5; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 139—140; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 281-285.
i
1 Cf. aici p. 998, n. 1.
2 Ion C. Brătianu şi C. A. Ro?etti, liberali, cum şi alţi exilaţi de după Revoluţia de la 1848, ?e complăceau în a ?e ?ocoti nişte martiri, invocînd ?uferinţe închipuite pentru a face ?ă le crea?că pre?tigiul politic. în ?cri?oarea, neterminată, Pînea amară a exilului, V. Alec?andri ?atirizează pretenţiile zişilor eroi, arătînd că, departe de a fi fo?t o ?uferinţă, exilul a avut şi partea ?a de farmec şi chiar unele avantaje.
CĂTRE ION GHICA
548
Mirceşti, duminică, [a. 23 februarie 1881] B.A.R., m?. rom. 807, f. 188; original.
1 Scri?oarea trebuie ?ă fie ?cri?ă înainte de 23 februarie, data la care era citat la Roman.
2 Alexandru Cantacuzino, cneazul, grav bolnav.
1024
1025
CĂTRE IOSIF VULCAN
549
Biblioteca „A?tra", Sibiu; original.
Mirceşti, 24 febr. 1881
B.A.R., microfilm, XVII 6/6.
Bibliografie : Familia, XVII, nr. 20, 8/20 martie 1881, p. 117; Ibidem, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/2 ?eptembrie 1900, p. 399; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 269—270.
CĂTRE ION GHICA
550
Mirceşti, 25 febr. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 235 — 236; original.
1 C. A. Ro?etti.
2 Cf. aici p. 1025, n. 2.
3 Probabil Lăpuşneanu-Vodă, tragedia lui Sam?on Bodnăre?cu, pentru că Lăpu?neanu al lui I. Roşea era cerut de Comitetul Teatrului Naţional la 28 decembrie 1880 pentru a fi pu? în repetiţie. Cf. Arh. Statului Bucureşti, Fond Teatrul National, do?ar 564, f. 174.
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
551
Mirceşti, 26 fevr. 1881
Bibliografie: Ilu?traţiunea, IV, nr. 1, noiembrie 1915, p. 14; Acţiunea, IV, nr. 3730, 13 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 346-347.
1 Cf. aici p. 633, 674, 1024, n. 2.
2 Cf. aici p. 612, 633.
1026
CĂTRE V. A. URECHIA
552
B.A.R., S 49 (4)/LVII; original.
Mirceşti, 28 fevr. 1881
Bibliografie:   Viaţa   literară  şi   arti?tică, III,   nr. 14, aprilie 1908,
1 W. Bonaparte Wy?e adre?a?e lui V. A. Urechia o ?cri?oare în limba română (cf. B.A.R., S 40/DCCLXI), din care reproducem pa?aje pentru a ilu?tra mă?ura în care ?criitorul irlandez îşi apropria?e limba română: „Domnule şi ilu?tru profe?orule, Dou dile ?u numai trecute de la recipie??a de voa?tră plăcută epi?tolă şi a trei cărţilor bine-dorite". . . „Vă referu multe grati? de totu cordele meu şi ve rigu a mulţumi aşia pe vo?tru poetu mare D. V. Alec?andri". . . „Eu me propunu â ?tudia vo?tră limbă blânda neîntrecută..."
2 Cf. aici p. 689, 1028, n. 1. Acelaşi apel îl adre?ează şi lui Ion Ghica la 1 martie 1881.
CĂTRE ION GHICA
553
Mirceşti,   1 martie 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 238-239; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 45 — 47; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 195—196.
1 Cei trei numiţi erau candidaţii pentru alegerile în locurile vacante de la Academia Română.  Cf.  aici, p. 695.
2 Per?onaj din Sfredelul dracului.
1027
3 Cezar Bolliac înceta?e din viaţă la 26 februarie 1881.
4 Alexandru Cantacuzino, cneazul.
5 Cf. aici p. 687 şi mai jo? n. 1.
în joi 5 martie, iar în realitate pleacă la 6 martie, aşa cum îi ?crie lui Baligot de Beyne la 6/18 martie (cf. aici p. 693). Ca informaţie biletul e?te po?terior ?cri?orii din 1 martie, chiar dacă au fo?t ?cri?e ambele duminică 1 martie, una dimineaţa ?i celălalt ?eara.
CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI [?]
554
[martie 1881]
Bibliografie: Războiul, nr. 1380, 14 martie 1881, [p. 3].
1 Scri?oarea nu e?te adre?ată redacţiei Războiului, dar e?te publicată de ace?ta. Trebuie admi? că ?cri?oarea e?te ?cri?ă înainte de data de 14 martie, cînd e?te publicată, şi cum pre?a folo?ea ?tiiul nou, ea a putut fi ?cri?ă la 1—2 martie. îndelungata campanie du?ă de V. Alec?andri (din 1875) pentru con?truirea ace?tei linii e?te motivată aici prin intere?ele generale economice, ele erau în?ă şi intere?ele poetului pentru exploatarea lemnului din pădurea Borzeşti căci, între timp, vîndu?e moşia Pătrăşcani, cu pădurile ?ale.
CATRE ION GHICA
555
Mirceşti, duminică [1 martie
SI]
B.A.R., m?. rom. 807, f. 175; original.
1 Biletul nedatat credem că e?te din martie 1881, cînd trebuia ?ă vină la Bucureşti pentru premiera feeriei Pepelea, fixată duminică 15 martie. Cu acea?tă ocazie venea şi Paulina pentru a-1 vedea pe cneazul Alexandru Cantacuzino. V. Alec?andri îi anunţa?e lui Ghica la 1 martie (cf. aici p. 689) venirea lor pentru data de miercuri 4 martie, biletul ?chimbă data venirii
1028
CATRE ARTHUR BALIGOT DE BEYNE
556
Mirceşti, 6/18 martie 1881
B.A.R., S 45/LVII; original.
1 Mihail Kogălniceanu ?cri?e?e lui V. Alec?andri la 25 februarie/5 martie din Pari? că în raportul deputatului Andrei Vizanti, publicat în Monitorul, din 21 februarie/5 martie, prin care ?e cerea votarea proiectului de lege pentru aşezarea bu?tului lui C. Negri în Cameră, ?e ?trecura?eră două greşeli, una privind lovitura de ?tat de la 2 mai 1864, la care Negri nu ar fi participat, cînd în realitate el a fo?t Ia curent cu acea?ta şi a ?prijinit-o, şi, a doua, că Negri ar fi fo?t in?tigatorul, fondatorul şi ?u?ţinătorul cu bani al Propăşirii, cînd de fapt ace?ta a fo?t Kogălniceanu. Deci ace?tea erau che?tiunile pe care Vizanti urma ?ă le retracteze, la ?e?izarea lui Baligot de Beyne. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 254.
2 Statuia la Galaţi ?-a ridicat abia la centenarul naşterii lui C. Negri. Cf. aici p. 901-902, n. 1.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
557
Bucureşti,  10 martie 1881
B.A.R., m?. rom. 808, f. 205; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr, 11, 1 noiembrie 1895, p. 1002; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 121—122; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău. 1968, p. 375.
1 Cf. aici p. 997, n. 1 şi p. 1025, n. 2.
1029
CĂTRE IANCU ALECSANDRI
558
Bucureşti, 14/26 martie 1881
B.A.R., m?. rom. 5741, f. 78; original.
Bibliografie: Perpe??iciu?, Ion Alec?andri, în Revi?ta Fundaţiilor, X, nr. 2, 1 februarie 1943, Anexe, p: 417; Perpe??iciu?, Ion Alec?andri, în Jurnal de lector, Bucureşti, Ca?a şcoalelor, 1944, p. 353.
1 Cuvintele ?pu?e de V. Alec?andri în Senat exprimau ideile din ?cri?oare ; România ?-a încoronat ?ingură pentru a ră?plăti ?îngele văr?at în războiul de Independenţă.
CĂTRE GRIGORE VENTURA
559
Bucureşti, 27 martie 1881
B.A.R., S 15 (6)/DCCCXXXVH; original.
Bibliografie : Ioan Ma??off, V. Alec?andri - Grigore Ventura, în Jurnalul literar, Iaşi, I, nr. 51, 1939, p. 2 fragment, traducere, data greşită.
CĂTRE ION GHICA
550
Mirceşti, 12 aprilie 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 240; original.
1 Alexandru Cantacuzino, cneazul, foarte bolnav, pleacă în Germania, la Waker?tein bei Jugol?tadt, la cumnatul ?ău, Wilhelm von Kotzebue.
1030
1
561
Mirceşti,  15 aprilie 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f. 241-242; original.
1 Cf. aici p. 698 şi p. 1030, n. 1.
2 Probabil aluzie la V. A. Urechia, devenit mini?tru al Cultelor şi In?trucţiunii Publice, la 10 aprilie, în guvernul lui Dimitrie Brătianu, şi care poate urma ?ă ?emneze cu numele întregit V. Alexandre?cu-Urechia.
3 Scri?oarea următoare apărută e?te David Urquard. Cf. Convorbiri literare, XV, nr. 5, 1 augu?t  1881, p. 165-171.
562
B.A.R., m?. rom. 803, f. 244; original.
Mirceşti, 24 aprilie 1881
1 Coroana regală a fo?t făcută din oţelul unui tun capturat în războiul de Independenţă.
2 George M. Ştephăne?cu.
3 Nu va izbuti din pricina inundaţiilor. Cf. aici p. 714. 563
Mirceşti, 26 aprilie 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f.  345—346; original.
Bibliografie : N. Petraşcu, De la cei ce nu mai ?înt, în Literatură şi artă română, II, 1897, p. 351 — 353, traducere.
564
B.A.R., m?. rom. 803, f. 247-248.
Mirceşti, 28 aprilie 1881
1 „Bucentaur" ?e numea corabia care purta pe dogele Veneţiei cînd ?e logodea cu marea; nu ştim care a fo?t înfăţişarea carului alegoric al Teatrului
1031
Naţional dar, după cum ?e înţelege, era decorat cu per?onaje din pie?ele de teatru jucate. Fa?tuoa?a defilare a celor 43 de care alegorice a avut loc în ziua de 11 mai, de la Şo?ea pînă la tribuna din faţa ?tatuii lui Mihai Viteazul. 2 Cf. aici p. 1031, n. 3.
CĂTRE MĂRIE BOGDAN
565
Mirceşti, 28 aprilie 1881
e?te o creaţie a poetului, Legenda cioeîrliei are în?ă multe elemente populare rntilmte în Ornitologia ?a, tom I, p. 356. puiare,
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
567
B.A.R., S 13 (1)/LVIII; original.
Mirceşti, 6/18 mai 1881
Bibliografie: Mărie G. Bogdan, Aujourd'hui et autrefoi?, 1920—1923, Buc, 1929, p. 154-155.
CĂTRE ION GHICA
568
CĂTRE SIMION FLOREA MARIAN
566
Mirceşti, 28 aprilie 1881
Bibliografie : S. FI. Marian, O epi?tolă de la Alec?andri în Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 149—150.
1 Simion Florea Marian (1847—1907), ?criitor, folclori?t, profe?or, membru al Academiei Române, de aici calitatea de „coleg" cu V. Alec?andri. A ?cri? ?tudiul, intere?ant, Ornitologia poporană română, TOm I —III, Cernăuţi, 1883, V -f 438 p. (I); 423 p. (II), premiat de Academia Română. Scri?oarea lui Alec?andri publicată de el, cu note, era ră?pun? la o ?cri?oare a ?a prin care cerea poetului ?ă-i comunice mai multe numiri şi legende atin-gătoare de ornitologia populară.
2 Simion Florea Marian, care nu cunoaşte ace?t nume, îl identifică cu „prigoarea".
3 Simion Florea Marian propune „pelicanul".
4 Deşi poetul nu cunoaşte legendele ?au cîntecele ace?tor pă?ări, cu excepţia cucului, Simion Florea Marian crede că. dacă Legenda rîndunicăi
1032
Mirceşti, 7/19 mai 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 249-250; original.
CĂTRE LEON NEGRUZZI
569
B.A.R., S 34/LVIII; original.
Mirceşti, 8 mai 1881
Bibliografie : L. Negruzzi, Serghei Pavlovici şi alte nuvele, cu o prefaţă •de Titu Maiore?cu, [Buc], Editura librăriei Alcalay, f.a., după foaia de
titlu ?e publică fac?imilul ?cri?orii lui V. Alec?andri.
■
1 Leon Negruzzi (1840—1890), ?criitor, frate cu Iacob Negruzzi. A ocupat diver?e funcţii, în vremea aceea era prefect de Iaşi, acea?ta expli-■cînd preocupările admini?trative la care ?e referă V. Alec?andri.
2 Publicată în Convorbiri, XV, nr. 2, 1 mai 1881, p. 45 — 56.
1033
CĂTRE ION GHICA
570
Mirceşti,   14 mai 1881 B.A.R, m?. rom. 803, f. 251-252, original.
1 George M. Ştephăne?cu.
2 Cf. aici p. 1030, n. 1.
CĂTRE TITU MAIORESCU
571
Mirceşti,  14/26 mai 1881
B.A.R., S 59 (7)/LVII; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori, Buc., 1904, p. 10—11. 1 Poclonul lui Peneş ?-a publicat în Convorbiri literare, XV, nr. 3, 1 iunie 1881, p. 122-123.
CĂTRE ION GHICA
572
■
Mirceşti, 25 mai 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 253-254; original.
Bibliografie : V'. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 108-110; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 197.
1 Cf. aici p. 1030, n. 1.
"034
2 Pie?a nu va fi ?cri?ă niciodată, deşi îl anunţa?e pe Ion Ghica încă de la 15 iunie 1880 că a început-o. Cf. aici p. 998, n. 2.
3 Ari?tizza Romane?cu pleca pentru a treia oară la Pari?, pe cheltuiala ?a, pentru a-şi continua lecţiile cu Delaunay. Cf. aici p. 724 şi Ari?tizza Romane?cu, 30 de ani de teatru. Amintiri, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1960, p. 45.
4 Reprezentanţiile lui Matei Millo aveau loc la grădina Raşca.
573
Mirceşti, 29 mai 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 255-256; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 47 —
49.
1 Ştefan Sihleanu (1857—1923), profe?or, doctor în ştiinţe naturale, profe?or la Facultatea de Medicină, director general al teatrelor, a ocupat diver?e po?turi politice.
2 Cf. aici p. 819, n. 1.
3 Cf. ?upra   n. 3.
4 V. Alec?andri nu precizează la care* dintre cei doi Coquelin ?-a gîndit, Con?tant Coquelin-aine (1841—1909) ?au Erne?t Coquelin-cadet (1848— 1909), ambii mari artişti de comedie, ?ocietari ai Comediei-Franceze.
5 Anicuţa Pope?cu (1854—1912), talentată arti?tă, că?ătorită cu Grigore Manole?cu. Ion Ghica ceru?e lui Emil Ghica, în?ărcinat de afaceri al României la Pari?, protecţia pentru actorii români aflaţi la Pari? pentru a ?tudia la Con?ervatorul de acolo. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 109.
6 Con?tantin Stănce?cu (1837—1909), pictor, profe?or şi director al Şcolii de bele-arte, membru în Comitetul teatral, director ad-interim al Teatrului Naţional, după plecarea lui Ion Ghica la Londra.
7 Cf. V. Alec?andri, Opere, IX, Buc,   1982, p. 512, n. 2.
8 Ion Ghica ceru?e reconfirmarea ace?tora ca membri în Comitetul teatral pe o perioadă de încă patru ani. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 108.
9 Prin Tratatul de la Berlin, din 1878, ?e prevedea elaborarea de către Comi?ia europeană a unui regulament de navigaţie şi poliţie fluvială pe
1035
Dunăre, de la Porţile de Fier la Galaţi. România a fo?t atunci admi?ă în Comi?ia europeană. încercările de a ?e ?tabili acel regulament nu au izbutit ; pe drept cuvînt, România propunea o comi?ie compu?ă din delegaţii ?ăi, ai Serbiei şi Bulgariei, ca ?tate riverane, dar Au?tria, deşi nu era riverană decît pe o foarte mică parte din acea?tă porţiune a Dunării, avînd în?ă intere?e în?emnate de navigaţie, a pretin? participarea cu vot preponderent, ceea ce atingea ?uveranitatea noa?tră. Propunerea românea?că a fo?t re?pin?ă. Proiectul lui Camille Barrere (care 1-a nemulţumit atît pe V. Alec?andri) încerca ?ă diminueze omnipotenţa Au?triei, retrăgîndu-i votul preponderent şi ridicînd numărul membrilor comi?iei la cinci, pentru a ?e putea obţine majoritatea. România refuză ace?t proiect. Conferinţa de la Londra din 1883 îmbunătăţeşte puţin ?ituaţia şi proiectul e?te acceptat de celelalte ?tate riverane în afară de România, ceea ce face ca de fapt el ?ă rămînă literă moartă. Proiectul României a fo?t ?u?ţinut de Ion Ghica, devenit definitiv mini?tru plenipotenţiar la Londra. Cf. Aurel Ioan Va?-?iliu, Condifiunea juridică a Comi?iunii europene a Dunării, Bucureşti, „Carol Gobl", 1905, p. 13-19.
10 Probabil articolul era David Urquhard. Cf. aici p. 1037, n. 1.
„[1881 iunie, V. Alec?andri] recomandă lui V.A. Urechia pe Al. Flechtenmacher, care a dovedit originea română a cîntecelor noa?tre populare, purificîndu-le de influenţele barbare. Arată în ce mă?ură poezia ?a a fo?t popularizată, graţie muzicii lui Flechtenmacher, care 1-a completat şi care a ajutat la progre?ul Teatrului Naţional". Do?arele Adunării deputaţilor României, 122, Litera R. Se?iunea 1896—1897, p. 185—188. Ob?. Pe coperta do?arului „Proiect de lege prin care ?e acordă d-lui A. F. încă lei 200 pe?te cei 300 ca recompen?ă naţională în anul 1881, adică în total lei 500 pe lună. Scri?, a fo?t folo?ită în expunerea de motive prezentată la Senat." Cf. Marta Anineanu, Catalogul core?pondenţei lui Va?ile Alec?andri; Buc, Editura Academiei R.P.R., 1957, nr. CCXVI, p. 565.
CĂTRE ION GHICA
575
Mirceşti, 15 iunie 1881
574
CĂTRE PANTAZI GHICA
31 mai 1881
Arhiva George Breazu; original.
Bibliografie : Pagini din i?toria muzicii româneşti. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Va?ile Tome?cu, I, Bucureşti, Editura Muzicală, 1966, p. 236, fac?imil, în care nu ?e vede şi data, urmat de traducerea incompletă, dar
cu dată.
.
1 în legătură cu cazul lui Flechtenmacher mai e?te de ?emnalat o ?cri?oare a lui V. Alec?andri către V. A. Urechia, din iunie 1881. în anul 1955, cu ocazia întocmirii Catalogului core?pondenţei lui Va?ile Alec?andri, am avut la di?poziţie acea?tă ?cri?oare, aflată atunci în Do?arele Adunării deputaţilor; a?tăzi nu am mai putut regă?i acea?tă arhivă de?pre care Arhivele Statului nu mi-au putut da nici o relaţie, de aceea ?ocote?c nece?ar ?ă reproduc aici rezumatul ?cri?orii aşa cum figurează în Catalog;
B.A.R., m?. rom. 803, f. 257; original.
1 Ţinînd ?eama de data la care ?crie V. Alec?andri, credem că ?e referă la articolul David Urquhard, apărut în Convorbiri literare, XV, nr. 5, 1 augu?t 1881, p. 165-171.
2 Se credea că Ion Ghica va fi trimi? amba?ador la Con?tantinopol, date fiind legăturile ?ale cu Poarta, ca prinţ de Samo?. El a fo?t în?ă trimi? amba?ador la Londra ca bun cuno?cător al politicii britanice, al limbii şi al problemii grave care ?e punea pentru ţară, aceea a Dunării. Cf. aici. p. 103.5- 1036, n. 9.
3 Cf. aici p. 819 , n. 1.
4 Cf. aici p. 730, ?cri?oarea către V. A. Urechia.
CĂTRE DR. I. C. DRĂGESCU
576
Mirceşti, 15 iunie 1881
Bibliografie: Farul Con?tanţa, II, nr. 55, 19 iulie 1881, p. 3. Ob?er-vatoriul, IV, nr. 64, 8/24 augu?t 1881, p. 260 ; Gazeta Tran?ilvaniei, XLIV, nr. 91, 11/23 augu?t 1881, p. 5.
1036
1037
CĂTRE V. A. URECHIA
577
Mirceşti, 22 iunie 1881.
Bibliografie : Viaţa literară şi arti?tică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 4.
1 în V. A. Urechia, Amintiri contimporane (V), publicate în Magazin i?toric, XIX, nr. 1(214), ianuarie 1985, p. 30, autorul pove?teşte că i-a fo?t comunicată de poet nemulţumirea ?a pentru adoptarea pronunţiei greceşti după metoda germană. Probabil comunicarea i-a fo?t făcută într-o altă ?cri?oare decît acea?ta în care nu ?e întîlneşte pa?ajul citat de V. A. Urechia: „Auzi «îmi ?cria Alec?andri glumind»: Cai, oi, antropoi. Grecii au ţîri, mă?line, dar cai şi oi mai puţine!" Printre alte comentarii ni ?e pare intere?ant faptul că, tot aici, poetul îi evocă lui V. A. Urechia amintirile ?ale de?pre „Academia Mihăileană", unde şi el a funcţionat ?curt timp ca profe?or de chimie. Detaliu pe care nu l-am întîlnit ?emnalat în nici o biografie a lui V. Alec?andri. Ace?ta făcu?e la Pari? (1836) ?tudii de chimie în vederea pregătirii pentru medicină, epocă din care ?e pă?trează şi caietul ?ău de notiţe la chimie. Cf. B.A.R., m?. fr. 126.
CĂTRE CATINCA NEGRI
578
Mirceşti, iunie 25,   1881
117.
B.A.R., S 32/LVHI; original.
Bibliografie : V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 115-
CĂTRE MIHAIL OBEDENARU
579
Mirceşti, 28 iuni 1881
Bibliografie: Acţiunea, XIV, nr. 3731, 15 decembrie 1915, p. 2; Convorbiri literare, LVI, mai 1924, p. 348 — 349.
1 Cf. aici şi în celelalte ?cri?ori către Mihail Obedenaru încercările de colaborare cu compozitorul italian Marchetti pentru realizarea unei opere după De?pot-Vodă.
CATRE ION GHICA
580
B.A.R., m?. 803, f. 258-259; original.
Mirceşti, 29 iunie 1881
1 Liberalii ?înt mult atacaţi pentru che?tiuni de afaceri şi îmbogăţire neju?tificată, între aceştia şi Ana?ta?e Stolojan, mini?trul Ju?tiţiei.
581
Mirceşti, 3/15 iulie 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f. 261-263; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 110—112; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 198-199.
1 Beatty King?ton, publici?t şi om de teatru englez, pe care V. Alec?andri îl cuno?cu?e în ţară, unde veni?e chiar şi la Mirceşti,în?oţind pe Crawley, conce?ionarul englez al unei linii ferate din România, prin anii 1875—1876. în 1878 King?ton publica?e traducerea în limba engleză a lui Peneş Curcanul (Pene?h the Turkey coch). La 2 noiembrie 1878 King?ton îi ?cria lui V. Alec?andri că i-a trimi? revi?ta Graphic, nr. 5, octombrie 1878, în care apăru?e. îi ?crie de a?emenea că poemul ?-a bucurat de mult ?ucce? la Londra. Acea?ta 1-a îndemnat ?ă încerce ?ă traducă şi Maghiara, Crai-nou şi Baba Cloanţa. Manu?cri?ul autograf al traducerii lui Peneş şi traducerea în limba franceză şi română a introducerii elogioa?e care îl în?oţea i-au parvenit poetului abia în anul 1882, prin Ion Ghica.
Cf. Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Buc, 1972, p. 289 — 295; Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 250—252.
2 Credem că e?te o greşeală, nu Charle?, ci William Bonaparte Wy?e. Cf. aici. p.   1027, n. 1.
3 Ţinînd ?eamă de ordinea în care au apărut în Convorbiri literare, XV, cele trei ?cri?ori, după 3 iulie, ar fi: David Urquhard, la 1 augu?t, Egalitate, la 1 ?eptembrie, şi Libertate, la 1 octombrie; numai dacă Ghica nu-i trimi?e?e pe cea care avea ?ă apară la 1 decembrie: Drum de la Bucureşti la Iaşi în 1841..., ceea ce ar explica pentru ce V. Alec?andri, cînd îl anunţă la 1 octombrie 1881 (cf. aici p. 775) că Egalitate ?-a publicat, vorbeşte în continuare de celelalte care urmează ?ă ?e publice.
4 Cf. aici p. 741.
I
CATRE IACOB NEGRUZZI
582
B.A.R., m?. rom. 808, f. 207; original.
3 iuli 1881
grafie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 122; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 375.
1 Cele trei ?cri?ori trimi?e lui Negruzzi credem că ?înt: Egalitate, Libertate şi Drum din Bucureşti la Iaşi în 1841.
2 Cf. aici p. 739.
CĂTRE V. DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA
583
Gara Mirceşti, 5 iulie  1881
B.A.R., S 75/LIX; ciornă.
Bibliografie : I. Grămadă, Societatea academică ?ocială literară „România Jună", Arad, 1912, p. 88 şi Anexe, p. 132; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 augu?t 1932, p. 2.
1 Data adevărată a naşterii poetului ?e cunoaşte a?tăzi cu precizie, 1818, iunie 14, după mărturia de mitrică a vornicului V. Alec?andri (cf. aici p. 835, n. 2), deci în 1881 avea şaizeci ?i trei de ani!
CĂTRE ION GHICA
584
Mirceşti, 6/18 iulie 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f. 264-265; original.
1 Prin numirea lui Ion Ghica la Londra ca amba?ador, ?-a pu? problema direcţiei Teatrului Naţional; V. Alec?andri neacceptînd ?ă primea?că şi propunînd pe Petre Grădişteanu ?au pe Titu Maiore?cu, care la rîndul lor nu acceptă, ?e ajunge la interimatul lui C. Stănce?cu şi apoi la numirea lui C. Corne?cu, prietenul lui Alex. Odobe?cu, autorul cuno?cutului Manual de vînătoare. Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III, Buc, 1969, p. 115— 116.
Mirceşti, 6/18 iulie 1881
585
B.A.R., m?. rom. 803, f. 263; original. 1 Cf. ?upra n.l .
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
586
Mirceşti, 9/21 iuli 1881
B.A.R., S 19 (2)/LVIII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc,  1964, p. 33.
1 Bonifaciu Flore?cu (1848—1899), fiul lui Nicolae Bălce?cu şi al Luxiţei Flore?cu (cf. Cornelia Bodea şi Paul Cernovodeanu, Materiale noi pentru biografia lui Nicolae Bălce?cu, în Studii, revi?tă de i?torie, 2, anul XV, 1962, p. 375 — 376). A fo?t profe?or şi publici?t, director al gazetei Portofoliul român, apărut între martie 1881—iunie 1882. Profe?or la „Sf. Sava" şi la Facultatea de litere din Bucureşti.
2 Ion Voine?cu II. Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 543, n. 4.
3 Generalul Jacque? Aupick, tatăl vitreg al lui Ch. Baudelaire, mini?trul Franţei la Con?tantinopol, pe lîngă care interveni?e pentru a-i înle?ni ?chimbul de core?pondenţă cu Ion Ghica, aflat la Poartă.
4 Bonifaciu Flore?cu publică în Portofoliul român, I, nr. 1 — 6, mar-tie-augu?t 1881, p. 50 — 458; nr. 7, ?eptembrie, p. 69 — 341, ?ub titlul Acte i?torice, parte din arhiva răma?ă de la Voine?cu.
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
587
Mirceşti, 9/21 iulie 1881
B.A.R., S 13 (2)/LVIII; original.
Bibliografie: Junimea literară, II, nr. 10, octombrie  1905,   p. 152. CĂTRE GRIGORIU SILAŞI
588
B.A.R., m?. rom. 3351, f. 110; original.
Mirceşti,  12/24 iulie 1881
rafie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 130; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 454 — 455.
1 Cf. aici p. 1010, n. 2.
1042
CĂTRE V   DAMIAN, PREŞEDINTELE „ROMÂNIEI JUNE" DIN VIENA
589
B.A.R., S 75/LIX; ciornă.
Mirceşti,  12/24 iulie 1881
Bibliografie: Gazeta Tran?ilvaniei, XLIV, nr. 91, 11/23 augu?t 1881, p. 3; Convorbiri literare, XLI, nr. 10, octombrie 1907, p. 957 — 958; I. Grămadă, Societatea academică ?ocială literară „Rmânia Jună", Arad, 1912, Anexe, p. 132- 133; Adevărul, XLVI, nr. 14921, 26 augu?t 1932, p. 2.
Ciorna pă?trată la B.A.R. diferă de forma în care a fo?t publicată ?cri?oarea; din compararea lor ?e vede încercarea poetului de a-şi îmbunătăţi forma de exprimare.
CĂTRE V. A. URECHIA
590
[p. 12/24 iulie 1881] Bibliografie: Viaţa literară şi arti?tică, III, nr. 14,   1908, p. 4.
1 Credem că Scri?oarea e?te ?cri?ă în jurul ace?tei date, pentru că în ?cri?oarea adre?ată la 12/24 iulie lui Grigoriu Silaşi (cf. aici p. 746 — 747) pomeneşte de prezenţa la Mirceşti a lui G. Sion şi apropiata ?a plecare, de care, după cum ?e vede, profită şi pentru a trimite lui V. A. Urechia acea?tă ?cri?oare.
2 Cf. aici p. 1041, n. 1.
591
CĂTRE EUFROSINA POPESCU
Mirceşti,   14 iulie 1881
Bibliografie : Th. M. Stoene?cu, Teatrul Naţional şi Evfro?ina Pope?cu, în Revi?ta literară, XX, nr. 35, 20 decembrie 1899, p. 548.
1043
1 Eufro?ina Pope?cu (1821—1900), actriţă, a urmat cur?urile Con?ervatorului Filarmonic din Bucureşti, a făcut turnee în ?trăinătate ca interpretă de muzică, ?ub numele de Marcolini, a revenit la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a devenit mai tîrziu ?ocietară.
2 Cf. aici p. 1041, n. 1.
CATRE EDUARD HUBSCH
592
Mirceşti, [a. 22 iulie] 1881
B.A.R., S 25/LVIII; original.
Bibliografie: Cele trei Crişuri, XIX, nr. 7 — 8, iulie-augu?t 1938, p. 138, fac?imil, text francez şi traducere; Ibidem, XXI, nr. 1—2, ianu-arie-februarie 1940, p. 6; Ibidem, XXII, nr. 5 — 6, mai-iunie 1941, p. 84, reprodu? numai fac?imilul.
1 Scri?oarea e?te ?cri?ă cu ?iguranţă înainte de 22 iulie 1881 (cf. aici p. 752 — 753), cînd mulţumeşte lui Pietro Mezzetti pentru imnul compu? de ace?ta pe aceleaşi cuvinte ?cri?e de poet pentru imnul lui Hub?ch. V. Alec?andri ?e întor?e?e de la Bucureşti după reprezentaţia feeriei Sînziana şi Pepelea, de la 29 martie; la 12 aprilie era la Mirceşti şi, după ?ucce?iunea ?cri?orilor, pînă la 22 iulie nu credem ?ă mai fi venit în Bucureşti. La 24 aprilie începe ?chimbul de core?pondenţă cu Ion Ghica (cf. aici p. 701) de?pre compunerea unor ver?uri pentru imnul încoronării, a cărui muzică trebuia ?ă o ?crie G. Stephăne?cu. Nu ?e ştie dacă proiectul a fo?t realizat. Imnul lui Hub?ch, pe ver?urile lui V. Alec?andri, a cuno?cut numeroa?e ediţii, dar toate nedatate. E?te adevărat că, aşa după cum ?cri?e?e V. Alec?andri lui Pietro Mezzetti, Hub?ch compu?e?e ace?t imn pe vremea lui Cuza, dar el devine abia acum oficial, cînd România ajunge regat. Cf. şi Mihail Gr. Po?luşnicul, I?toria muzicii la români. De la renaştere pînă-n epoca de con?olidare a culturii arti?tice. . ., cu o prefaţă de domnul Nicolae Iorga, Bucureşti, Cartea românea?că, 1928, p. 565 — 569.
2 Eduard Hub?ch (1825—1894), compozitor, şef de orche?tră. Studiază la Praga, cîntă la Hamburg şi Viena în 1859 vine la Iaşi, unde rămîne ca locotenent în muzica militară, devine şef de muzică, in?pector general şi organizatorul muzicii militare din România. în 1880 era şeful orche?trei Teatrului National.
1044
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
593
Mirceşti,  22  iulie 1881
grafie : George Franga, 150 de ani de la naştere. Va?ile Alec?andri către Ari?tizza Romane?cu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manu?criptum, II, nr. 3(4),  1971, p. 157- 158, original şi traducere.
1 După cum reie?e chiar din textul ?cri?orii, Pietro Mezzetti compu?e?e un imn pe aceleaşi ver?uri ?cii?e de V. Alec?andri pentru imnul lui Eduard Hub?ch şi nu aşa cum bănuieşte George Franga că ar fi vorba de poezia Cîntec de fericire. Cf. George Franga, loc. cit.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
594
B.A.R., m?. rom. 808, f. 209; original.
Mirceşti, 24 iulie 1881
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 122-123; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 376.
1 Cf. aici p. 739
2 Cf. aici p. 1041, n. 1.
CĂTRE TITU MAIORESCU
595
Mirceşti, 12 augu?t 1881
B.A.R., m?. rom. 3351, f. 3; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXXIX, nr. 6, iunie 1905, p. 508; Epoca, XI, nr. 173, 23 iunie  1905, p. 1.
1045
1 Cf. aici p. 1041, n. 1.
2 Eugeniu Stăte?cu, mini?trul de Externe, crea?e în mini?terul ?ău un birou al pre?ei la care e?te numit Grigore Ventura.
CĂTRE ION GHICA
596
Mirceşti, 16/28 augu?t 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f. 276-268; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 112—114.
1 Ion Ghica fu?e?e numit amba?ador la Londra.
2 Cf. aici p. 754, ?cri?oarea către Titu Maiore?cu.
3 Va?ile Conta (1845-1882), filozoful.
4 S-a publicat David Urquhard. Cf. aici p. 1037, n. 1.
597
CĂTRE V. A. URECHIA
Mirceşti, 17 augu?t 1881
B.A.R., S 49 (5)/LVIII; original.
Bibliografie: Viaţa literară şi arti?tică, III, nr. 14, aprilie 1908, p. 4.
1 Cf. aici p. 434 - 435.
2 Cf. aici p. 1041, n. 1.
CĂTRE LUCIE DUCA
598
B.A.R., S 17 (9)/LVIII; original.
Mirceşti, 21 augu?t 1881
1046
CĂTRE TITU MAIORESCU
599
B.A.R., m?. rom. 3351, f. 5; original.
Mirceşti, 21 augu?t  1881
Bibliografie : Convorbiri literare, XXXIX, nr. 6, iunie 1905, p. 509; Epoca, XI, nr. 173, 23 iunie 1905, p. 1; Vremea, XII, nr. 582, 5 decembrie 1940, p. 5, ?ocotită inedită.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
600
Mirceşti, 24 augu?t 1881
B.A.R., S 54(20)/LVII; original.
CĂTRE ION GHICA
601
Mirceşti, 8 ?ept. 1881
B.A.R., m?. rom., 803, f. 269-272; original.
Bibliografie : I. Ghica, Scri?ori, IV, Buc, p. 17, fragment, traducere; E. Carcalechi, Alec?andri şi Ion Ghica, în Arhiva, Iaşi, XVI, nr. 9, ?eptembrie 1905, p. 386.
1 Cf. aici p. 982, n. 1.
2 Cf. aici p. 1035— 1036, n. 9.
1047
CĂTRE PIETRO MEZZETTI
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
602
Mirceşti,   16 ?ept. 1881
Bibliografie : George Franga: 150 de ani de la naştere. Va?ile Alec?andri către Ari?tizza Romane?cu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, în Manu-?criptum, II, nr. 3(4), 1971, p. 159, original şi traducere.
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
603
B.A.R., S 19 (3)/LVIII; original.
Mirceşti, 16 ?ept. 1881
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc, 1964, p. 34 — 35; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 474 — 475.
1 Cînticul lui Bonaparte, ?cri? de Alec?andri în ver?uri populare, fu?e?e tradu? în .limba franceză, în proză, de Ion Voine?cu II. Prin intermediul bibliotecarului împărăte?ei Eugenia, „cînticul" e?te cuno?cut la curtea Franţei, unde produce impre?ie. Marşul lui Napoleon ?-a pă?trat într-o tran?criere a lui Matei Millo (cf. B.A.R., m?. rom. 3504, f. 13—14), reprodu?ă de G. Piene?cu în V. Alec?andri, Chiriţă la Iaşi ?au două fete ş-o neneacă. Teatru (comedii), Buc, Editura Minerva, 1973, p. 428 — 430. Cf. aici p. 896, n. 2, ?cri?oarea de ră?pun? a lui Con?tantin E??arcu către V. Alec?andri, în care îi trimite o traducere franceză a ace?tui cîntec. Speranţele pe care moldovenii le lega?eră de per?oana lui Napoleon îndreptăţe?c intrarea ?a în imaginaţia poporului. Cf. Emil Vîrto?u: Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807, în Studii, revi?tă de i?torie, 18, nr. 2,  1965, p. 403 - 420.
2 Cf. aici p. 325 — 326..
3 Articolul N. Bălce?cu. Suvenire. Articolul I din Revi?ta română II, iulie 1862, p. 305 — 313, nu a fo?t terminat şi nici reprodu? în Portofoliul. Cf. V. Alec?andri, Opere, IV, Buc, 1974, p. 819-820, note.
1048
604
B.A.R., m?. rom.
Mirceşti, 17 ?ept. 1881
f. 211; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1003-1004; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 123; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău,  1968, p. 376.
1 Cf. aici p. 753—764.
605
Mirceşti, [între 18—20 ?eptembrie 1881]
B.A.R., m?. rom. 808, f. 213; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1004; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 123, fără dată; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 376-377, fără dată.
1 Data ?tabilită în articolul De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, în Revi?ta de i?torie şi teorie literară, tom 26, 1, 1977, p. 127.
2 Sfredelul dracului.
3 Cf. aici p. 649, 651, 771.
606
CĂTRE V. I. SOCEC
Mirceşti, 20 ?ept. 1881
B.A.R., S 42 (3)/LVIII; original. Pe ver?o, apo?tilă de primirea ?cri-??rii şi expedierea facturii.
1 Cf. aici p. 730, şi ?cri?oarea către V. A. Urechia din 22 iunie 1881.
1049
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
CĂTRE ALEXANDRU PAPADOPOL-CALIMAH
607
B.A.R., S 39 (2)/LVHI; original.
Mirceşti, 24  ?ept. 1881
Bibliografie: Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 1900—1901; p. 718; P. Păltînea, Scri?ori inedite ale lui Va?ile Alec?andri, în Viaţa nouă, IX, nr. 9, 1 noiembrie 1913, p. 304 — 305.
1 Cf. o de?criere completă a cupei, cu in?cripţii şi ?imboluri, în Măria Platon, Va?ile Alec?andri, poeţii felibri şi „Cîntecul gintei latine", Iaşi, 1980, p. 101, n. 27. Cea de a doua in?cripţie e?te dedicaţia lui Albert de Quintana y Combi?, donatorul cupei.
2 Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, p. 553, n. 1.
3 Cf. aici p. 902, n. 1.
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
608
Mirceşti, 26 ?ept- 1881
B.A.R., m?. rom. 808, f. 214-215; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1004-1005; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc,   1904, p. 123-125, data
greşită; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 377 —
378, data greşită; Va?ile Alec?andri, Cele mai frumoa?e ?cri?ori, Euc, 1972, p. 285-287.
1 Publicate în Convorbiri literare, XV, nr. 6, 1 ?eptembrie 1881, p. 209-217 şi nr. 7, 1 octombrie 1881, p. 254-265.
2 Cf. aici p. 768.
3 Cf. aici p. 767.
609
Mirceşti, 26 ?ept. 1881
B.A.R., m?. rom. 824, f. 12; original.
CĂTRE ION GHICA
610
Mirceşti, 1 oct. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 271-272; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 114—117.
1 Egalitate a apărut în Convorbiri literare, XV, nr. 6, 1 ?eptembrie 1881, p. 209-217.
CĂTRE PAULINA ALECSANDRI
611
Bucureşti, marţi, [a. 6 octombrie 1881] B.A.R., m?. rom. 2300, f. 15; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori,  1904, p. 265, dată greşită.
1 Credem că biletul e?te ?cri? la începutul lunii octombrie 1881 pentru că la 6 octombrie îi ?cria Paulinei din Bucureşti. La acea?tă dată erau nă?cute cele două fetiţe ale Măriei, care era ?tabilită la Iaşi, iar N. Callimachi-Catargi, care pleca atunci la Tupilaţi, trebuie ?ă ?e fi reîntor? cu familia ?ă" la 9 octombrie. Cf. aici p. 779.
612
B.A.R., S 19 (89)/LVII; original.
Bucureşti, 6 oct.
1 Pentru intere?ele lui V. Alec?andri la Galaţi cf. Paul Păltînea Ştiri inedite de?pre legăturile lui Va?ile Alec?andri cu oraşul Galaţi, în Studia et acta mu?ei „Nicolae Bălce?cu", V, VI, 1979, p. 167—168.
2 Bancherul Schwab din Galaţi media?e vînzarea Pătră?canilor.
613
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 45; original.
Bucureşti,
oct. 1881
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 273.
1 Cf. ?upra n. 1.
2 Proiectul de a merge la Zante, în in?ula cu acelaşi nume din Marea Ionică, nu era chiar nefondat, ca dovadă că exi?tă o ?cri?oare din partea unei doamne, a cărei ?emnătură nu am putut-o de?cifra, în care acea?ta ii dă poetului explicaţii a?upra vieţii de acolo.
614
Bucureşti, 9 oct. 1881
B.A.R., S 19 (90)/LVII; original.
1 Familia lui Nicolae Callimachi-Catargi.
2 Cf. ?upra n. 1.
615
J
Bucureşti, 10 oct. 1881
B.A.R., m?. rom. 2300, f. 47; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 273.
1052
-
il
1 Cf. aici p. 1052, n. 1.
2 Cf. aici p. 1052, n. 2.
616
Bucureşti, gioi, [între 11 şi 16 octombrie 1881] B.A.R., S 19 (91)/LVII; original.
1 După conţinut ?cri?oarea e?te ?cri?ă după 10 octombrie, dar înainte de 16 cînd ?e întor?e?e la Mirceşti, după cum îi ?crie lui Iacob Negruzzi, la 17 octombrie.
2 Alexandru Sturdza.
617
Bucureşti, ?îmbătă, [a. 16 octombrie 1881] B.A.R., S 19 (92)/LVII; original.
1. Cf. ?upra n. 1.
2 Cf. aici p. 780.
3 în urma plecării lui Ion Ghica la Londra, V. Alec?andri şi Titu Maiore?cu şi-au dat demi?ia din Comitetul teatral.
4 Cf. aici p. 1052, n. 2.
5 Prinţe?a Alina Ştirbei, ?oţia generalului Ion Em. Flore?cu.
6 Cf. aici p. 779-780.
CATRE IACOB NEGRUZZI
618
Mirceşti, 17 octombrie 1881
B.A.R., m?. rom. 808, f. 217; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie, 1895, p. 1006; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 125; Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 379 — 380.
1 Numere din Convorbiri în care apăru?eră, re?pectiv, ?cri?orile: David Urquhard, Egalitate şi Libertate.
1053
CĂTRE GEORGE STERIADI
CĂTRE BONIFACIU FLORESCU
619
623
Mirceşti, 19 octombrie 1881
Bibliografie : Gazette de Roumanie, I, nr. 28, 24 octombrie/5 noiembrie 1881, p. 1.
1 „Mica pie?ă" era Le? troi? bonnet? de la ccmte??e. Cf. aici p. 892, n. 2.
CĂTRE LASCAR ROSETTI
620
Mirceşti,  19 oct. 1881
B.A.R., S 39 (3)/LVIII; original.
Bibliografie: Literatură şi artă română, V, nr. 11—12, 1900—1901, p. 719; P. Păltînea, Scri?ori inedite ale lui Va?ile Alec?andri, în Viaţa nouă, IX, nr. 9, 1 noiembrie 1913, p. 305 — 306.
CĂTRE ORESTE DLUJANSCHI
621
20 octombrie 188!
Bibliografie: Junimea literară, II, nr. 10, octombrie 1905, p. 152. Fragment inclu? în notele ?cri?orii lui Va?ile Alec?andri către O. Dlu-jan?chi din 9/21 iulie 1881, publicată tot acolo.
Mirceşti, 30 oct. 1881
B.A.R., S 19 (4)/LVIII; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Scri?ori. în?emnări, Buc,   1964, p. 35.
1 Augu?te Foure? (1848—1891), ziari?t şi poet din Languedoc.
2 Lauraguai?, dialect al ţinutului cu acelaşi nume din Languedoc, a cărui capitală e?te Ca?telnaudary.
3 Poezia A la Roumania, Ca?tel-nou-d'arri de Laurague'?, Augu?te Foure?, mai de 1880, ?-a publicat în Portofoliul român, I, octombrie şi noiembrie, no. 8, p. 73 — 76, împreună cu traducerile în limba română şi în limba franceză.
CĂTRE ION GHICA
624
Mirceşti, ?îmbătă, [p. 29 octombrie 1881] B.A.R., m?. rom. 807, f. 145; original.
1 Cf. aici p. 1052, n. 2.
2 Nicolae Callimachi-Catargi, amba?ador la Pari?.
3 Alexandru Odobe?cu a răma? ?ecretar al Legaţiei de la Pari? pînă Ia venirea, în primăvara lui 1885, a lui Va?ile Alec?andri, ca amba?ador.
CĂTRE ION GHICA
622
Mirceşti, 29 oct. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 237; original.
1 Cf. aici p. 819, n. 1.
2 Nu la 1 noiembrie, ci la 1 decembrie a apărut ultima ?cri?oare a lui Ion Ghica, în Convorbiri literare din anul  1881. Cf. aici p. 1058, n. 2.
1054
CĂTRE LASCĂR ROSETTI
625
Mirceşti, 9 noiem.  1881
B.A.R., S 39 (4)/LVIII; original. 1 Cf. aici p. 787.
1055
CĂTRE IACOB NEGRUZZI
626
Mirceşti,   11 nov. 1881
B.A.R., m?. rom. 808, f. 218; original.
Bibliografie: Convorbiri literare, XXIX, nr. 11, 1 noiembrie 1895, p. 1002—1003, data greşită; V. Alec?andri, Scri?ori, Buc, 1904, p. 122, data greşită.
CĂTRE NICOLAE PISOSKI
627
Mirceşti,  1 dec. 1881
B.A.R., S 54 (21)/LVII; original.
CĂTRE ALEXANDRU P AP AD OP OL-CALIM AH
628
B.A.R., m?. rom. 824, f. 12; original.
Mirceşti, 2 dec. 1881
[CĂTRE WILLIAM BONAPARTE WYSE]
629
Bucureşti, 7 dec. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 274; original.
1 Bănuim că acel „domn şi confrate" căruia îi recomandă pe Ion Ghica e?te ?criitorul irlandez William Bonaparte Wy?e (cf. aici p. 1020, nl), care la
acea?tă dată publica?e o „odă" adre?ată României, dedicată lui V. Alec?andri. Cum Ion Ghica mergea ca amba?ador la Londra, e?te de admi? că poetul încerca ?ă-1 pună în legătură cu un ?criitor, prieten, aflat acolo. Cf. aici p. 738 ?cri?oarea lui V. Alec?andri prin care îi propune ?ă vadă la Londra pe B. King?ton şi Bonaparte Wy?e.
CĂTRE IOSIF VULCAN
■
i
630
Biblioteca „A?tra", Sibiu; original. B.A.R., microfilm XVII 6/7.
Mirceşti, 8/20 dec. 1881
Bibliografie : Familia, XXXVI, nr. 34, 20 augu?t/2 ?eptembrie 1900, p. 399; Va?ile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, p. 271.
I
■ ■
CĂTRE ION GHICA
631
Mirceşti,  10/22 dec. 1881 B.A.R., m?. rom. 803, f. 275 - 276; original.
Bibliografie: V. Alec?andri, Core?pondenţă, Buc, 1960, p. 117; H. Corbu reproduce traducerea în Va?ile Alec?andri, Publici?tică. Scri?ori, Chişinău, 1968, p. 199-200.
1 Nicolae Callimachi-Catargi, fo?t mini?tru plenipotenţiar la Pari? şi Londra, acuzat de a fi dezvăluit ?ecrete politice în broşura publicată de el pentru a-şi ju?tifica activitatea, La que?tion du Danube, Pari?, 1881.
2 Cf. aici p. 795, 800.
ÎC56
1057
Iaşi, 26 dec. [?.n.] 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 281-282.
1 Cf. aici p. 793, 800.
2 Preve?tirile lui V. Alec?andri nu ?e vor îndeplini, la direcţia Teatrului Naţional va veni Grigore Cantacuzino, care va redre?a pentru ciţiva ani ?cena românea?că.
3 Probabil Mărie Cantacuzene.
633
Mirceşti, 17/29 dec. 1881
B.A.R., m?. rom. 803, f. 279-280; original.
-
1 Cf. aici p. 1057, n. 1.
2 în Convorbiri literare, XV, nr. 9, 1 decembrie 1881, p. 339 — 344, apăru?e ?cri?oarea Drum din Bucureşti la Iaşi în 1841 [O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848].
3 Cf. aici p. 793, 795.
CĂTRE REGINA ELISABETA
634
.i
Mirceşti, 19 dec. 81
, ..... .
B.A.R., S 18/LVIII; original.
■ ■ ■
LISTĂ DE SCRISORI DE LA V. ALECSANDRI, DIN "•ERIOADA 1871- 1881, CUNOSCUTE NUMAI DIN DIVERSE SEMNALĂRI*
a. [1871 februarie 7, Fio- către domnitorul Alex. Ioan Cuza, cita-
renţa] ** tă în ?cri?oarea ace?tuia către poet.
Cf.   Scri?ori   către   Va?ile Alec?andri,
Buc, 1978, p. 166 (167) ***. a. [1871 februarie 7, Fio- către  A.   Baligot  de  Beyne  citată în
renta] ?cri?oarea domnitorului Alex. Ioan Cuza
către poet.
Ibidem
1871 iunie 15 către V. I. Socec, citată în ?cri?oarea lui
V. I. Socec către poet, din 1871 iulie 5/17, Buc.
Ibidem, p. 402.
a. [1871 augu?t 24, Mir- către [Sofia] Catargi, citată în ?cri?oarea
ceşti] poetului către Mărie Bogdan.
Cf. aici p. 24(26).
a.   [1871   ?eptembrie 28, către Augu?t Treboniu Laurian, citată
Mirceşti] în ?cri?oarea poetului către Scarlat Făl-
coianu.
(Cf. aici p. 22 şi ?cri?oarea poetului către Laurian, din 1871 iulie 17, ?-ar putea ?ă fie vorba de aceeaşi ?cri?oare.) Ibidem, p. 26(29).
a. [1872 februarie 12, Mir- către Mărie Bogdan, citată în ?cri?oarea
ceşti] poetului  către  acea?ta. (S-ar putea ?ă
fie vorba de?pre ?cri?oarea din 10 ianuarie 1872, cf. aici p. 45(47).) Ibidem, p. 50(51).
* Cf. V. Alec?andri, Opere, VIII, Buc, 1981, Nota a?upra ediţiei. ** Pentru datare ?-a folo?it, în lip?a datei originale a ?cri?orii, data locului unde a fo?t ?emnalată (?cri?oare, pre?ă etc.), cu menţiunea ante şi paranteze drepte.
*** Cifra din paranteze indică pagina din traducerea ?cri?orilor.
1058
1059
a. [1872 aprilie 1]
a. [1872 iulie   20, Pari?]
a. [[1872 decembrie 6- 13], Bucureşti]
a. [[1872 decembrie 27], Bucureşti]
a. [1873 mai 21, Heidel-berg]
a. [[1873 decembrie], Mirceşti]
a. [1874 februarie, Iaşi]
■ ■
a. [1874, februarie 18 ?au 25, Mirceşti]
a. [1874 martie 30, Mirceşti]
1874 octombrie 4, Mirceşti
a. [1874 [?fîrşitul anului], Mirceşti]
a. [1874 decembrie 24, Mir- . ceşti]
a. [1875 martie a. 8, Bucureşti]
a. [1875 a. martie [8], Bucureşti]
■-.
1875  aprilie 20, Mirceşti
către   Gradovici,   citată   în ?cri?oarea poetului către Iacob Negruzzi. Ibidem, p. 54—55.
către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Ibidem, p. 63—64.
către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Ibidem, p. 76—77.
către Hri?te Ovane?, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 84—85.
către Elena Cuza, citată în ?cri?oarea ace?teia către poet.
Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc, 1978, p. 173.
către Teodor A?lan, probabil ?cri?oare, citată în ?cri?oarea poetului către Iacob Negruzzi.
Cf. aici p. 106- 107. către ca?ierul Pleşe?cu de la Roman, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 123.
către Teodor A?lan, citată în ?cri?oarea
poetului către George? Duca.
Ibidem, p. 124- 126.
către Mme Barral, citată în ?cri?oarea
poetului către Mărie Bogdan.
Ibidem, p. 133 (134).
către Mărie Bogdan, citată în ?cri?oarea
poetului către acea?ta, din 5 octombrie
1874.
Ibidem, p. 157 (159). către Matei Millo, citată în ?cri?oarea poetului către ace?ta. Ibidem, p. 170- 171. către Mme Barral, citată în ?cri?oarea poetului către Mărie Bogdan. Ibidem, p. 175—177. către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Telegramă. Ibidem, p. 186.
către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Telegramă. Ibidem, p. 186— 187. către Va?ile Pogor, citată în ?cri?oarea poetului către Iacob Negruzzi. Ibidem, p. 200-202.
1875 [iunie]. Bucureşti
a. [1875 iunie 24, Bucureşti]
a. [1875 augu?t 29, Mirceşti]
a. [1875 noiembrie 3, Mirceşti]
a. [ 1875 decembrie 7, Bucureşti]
a. [[1875 decembrie p. 7], Bucureşti
a. [1876 ianuarie 15, Mirceşti]
a. [1876 februarie 4, Mirceşti]
a. [1876 octombrie 30, Le Ve?inet]
a. [1876 noiembrie 16, Le Ve?inet]
p. [1877 octombrie 9]
[ 1877 a. noiembrie]
1877 noiembrie 16, Mirceşti
a. [1877 decembrie 12, Mirceşti]
1878  martie 29, Mirceşti
către  generalul   Ion   Duca,   citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Telegramă. Ibidem, p. 218—219. către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Telegramă. Ibidem, p. 219-220. către Iancu Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către Philadelphe Cuenim. Ibidem, p. 226—227. către Noemi Alec?andri, citată în ?cri?oarea către Mărie Bogdan. Ibidem, p. 246—248. către Paulina Alec?andri, citată în ?cri?oarea poetului către acea?ta. Telegramă. Ibidem, p. 253—254.
către dl. Baur, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 254-255.
către La?căr Catargi, citată în ?cri?oarea poetului către Co?tache Negri. Ibidem, p. 265 — 266. către Iacob Negruzzi, citată în ?cri?oarea poetului către ace?ta. Ibidem, p. 21 \—212. către A. Baligot de Beyne, citată în ?cri?oarea ace?tuia către V, Alec?andri. Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc 1978, p. 86 (87).
către A. Baligot de Beyne, citată în
?cri?oarea ace?tuia către poet.
Ibidem, p. 89 (90).
către Frederic Dame.
Cf. Ioan Ma??off, Teatrul române?c, III
Buc. 1969, p. 31.
către lt. colonel Pereţ, citată în ?cri?oarea ace?tuia către poet, din 10 decembrie 1877.
Cf. Scri?ori către Va?ile Alec?andri, Buc. 1978, p. 378.
către lt. colonel Pereţ, citată în ?cri?oarea ace?tuia către poet, din 10 decembrie 1877. Ibidem.
■
■ ■
către Iacob Negruzzi, citată în ?cri?oarea poetului către ace?ta. Cf. aici p. 368. către Iacob Negruzzi. Cf. B.A.R. m?. rom. 808, f 161-162.
1060
mi
1873 iuni? 10, Mirceşti]
1878  iulie   7, Mirceşti
a. [1878 decembrie 25, Mirceşti]
a. [1879 ianuarie 4, Mirceşti]
a.   [1879   ?eptembrie 21]
a. [1879 octombrie, Bucureşti]
a. [1879 octombrie 16]
■ i
a.  [1879 octombrie]
■
a. [1880 ianuarie 1]
a. [1880 ianuarie 12]
a. [1880 februarie 5, Mirceşti]
1880 octombrie [21], Iaşi
a. [1881 ianuarie 3, Mirceşti]
a. [1881 ianuarie 7, Mirceşti]
a. [1881 ianuarie 28, Mirceşti]
către Nicu Negri, citată în ?cri?oarea poetului către Nicolae Pi?o?ki. Cf. aici p. 423.
către Iancu Alec?andri.
Cf. B.A.R., S 18(21)/LVII.
către Albert de   Quintana y Combi?,
citată în ?cri?oarea poetului către ace?ta.
Cf. aici p. 466-468.
către Mihail Obedenaru.
Ibidem, p. 470.
către Han?, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 499-500.
către G. Răşcanu, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 504-505.
către preşedintele Tribunalului Roman, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 506.
către preşedintele Tribunalului Bacău, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem
către Grigore Ventura,  citată  în ?cri?oarea poetului către ace?ta. Ibidem, p. 539-540.
către Dimitrie Ghica, citată în ?cri?oarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 544—546.
către Alex. Cihac,   citată   în ?cri?oarea poetului către Iacob Negruzzi. Cf. aici p. 552 — 553.
către Ion Ghica.
Cf. B.A.R., m?. rom. 803, f. 199-200.
ră?pun?uri de mulţumire la numeroa?ele ?cri?ori de felicitare primite, citate în ?cri?oarea poetului către Ion Ghica. Cf. aici p. 648(649).
două ?cri?ori către A. Gatineau, citate în ?cri?oarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 651(652).
trei ?cri?ori către A.   Gatineau, citate în ?cri?oarea poetului către Ion Ghica. Ibidem, p. 668.
I
I
I
a. [1881 mai 14, Mirceşti]
a. [1881 augu?t 12, Mirceşti]
a. [1881 a. octombrie 16, Bucureşti]
către Ion  Ghica,  citată în ?cri?oarea
poetului către Ion Ghica. Telegramă,
poate din 7 ?au 8 mai.
Ibidem, p. 717(718).
către V. A. Urechia, citată în ?cri?oarea
poetului către Titu Maiore?cu.
Ibidem, p. 754.
către Sulzer, citată în ?cri?oarea poetului către Paulina Alec?andri. Ibidem, p. 781.
1062
INDICI
■
INDICE DE OPERE ALE LUI V. ALECSANDRI AMINTITE  ÎN   SCRISORI ŞI NOTE
Albumul unui bibliofil, 237, 244, 249, 281, 285, 586, 881
Alexandru Makedon, 549, 554, 986
Ana Doamna, 831 Arghir, 892
Baba Cloanţa, 1039 Balcanul ?i Carpatul, 388—389, 394
N. Bălce?cu. Suvenire, 1048 Becri-Mu?tafa,    142,    159, 161, 162, 166, 201, 208, 211, 261, 262, 271, 275, 281, 592, 856, 871
Boieri ?i ciocoi, 94, 105, 106, 111, ' 116, 117, 126, 135, 138, 140(141), 150, 152, 153(155), 160, 279, 836, 839, 840, 843-846, 848-850, 854, 855, 857, 891
Le? troi? bonnet? de la comte??e,
832, 975, 1054 Lou? tre? bonnet? de la coumte??e,
traducere   în   proven?ală de
A. Roux, vezi ?upra. Bradul, 166, 859 Briar bivolarul, vezi Ghioaga lui
Briar.
Buchetiera de la Florenţa, 398
Calea robilor, 153
Can?oun a la ra?o latino, vezi Cînticul gintei latine.
Cantico della gente latina del poeta V. Alec?andri, text muzical de Pietro Mezzetti, vezi Cînticul gintei latine.
Cantico della razza latina, traducere de Fernando Biondi, vezi Cînticul gintei latine.
Cantico della ?tirpe latina, text muzical de Filippo Marchetti, ver?uri de V. Alec?andri, vezi Cînticul gintei latine.
Căderea Rinului, 105
Căpitanul Romano, 376, 920
Cele mai frumoa?e ?cri?ori, 1040
Le Chant de Bonaparte, traducere de Emile de Champ, vezi Cînticul lui Bonaparte.
Le Chant de la race latine, vezi Cînticul gintei latine,
Chiriţă în balon, vezi Cucoana Chiriţă în balon.
Chiriţă la Iaşi, 1048
Ciocîrlia, vezi Legenda ciocîrliei.
Ciocoii, vezi Boieri şi ciocoi.
Ciocoii paraponi?iţi, 840
Cîntic de fericire, 1045
Cînticul gintei latine, 402—404, 410, 419, 421, 427, 432, 434 (435), 438, 445, 448, 468 (469),
1067
513 (514), 687, 769, 932, 939,
942, 943, 959, 972 Cînticul Jianului, 886 Chiticul lui Bonaparte, 766, 896,
1048
Cintice de ?tea şi Pove?tea vorbei, de Anton Pann,  48, 49
Concina, 532 (533), 656 (658), 668 (669), 843, 1022
Core?pondenţă, 837
Crai-nou, 1030
Critica pie?ei „Boieri şi ciocoi", 840
Cucoana  Chirita în  balon, 162,
171 (172), 209 Cuvinte vechi franceze, 881
Dan, căpitan de plai, 162, 163, 166,  170, 856-858, 913
De?pot-Vodă, 451, 454 (455), 463 (464), 465, 479, 500, 506, 516-525, 544 (545), 550 (551), 552, 561, 571 (572), 586-587, 608 (609), 612, 621, 633, 638 (639), 666, 686, 734, 958, 961, 969, 971, 974, 976, 983, 992, 994,  1021, 1039
Deşteptarea României, 382
Dezrobirea ţiganilor, 590, 597 (598), 611, 617, 722 (723), 1004
Dictionnaire d'e'tymologie dacoromâne, de A. Cihac, 228
Dimitrie Ralet, 894
Doine, 451
Doine ?i lăcrimioare,   104, 201,
229,' 451 Dorul de brazi, 235 (236) Dridri, 45,' 113
Dumbrava Roşie, 52, 54, 56, 57; 80, 82, 84, 371, 824, 831, 848, 913
Le? Envieux, vezi Invidioşii Epi?tola generalului Flore?cu, 388,
390, 925 Eroii de la Plevna, 388, 401
Fîntîna Blanduziei, 1007 Fraţii Jderi, 379-380, 920
Garda ?araiului, 271, 888
Le găteau de? roi?, vezi Le? troi?
bonnet? de la comte??e. Generalului   Ion   Emanuel Flore?cu vezi Epi?tola generalului Flore?cu. Ghioaga lui Briar, 251, 882 Ginerele lui Hagi Petcu (Le gendre de  Mr  Poirier)    532 (533), 979
Ginta latină, vezi Cînticul gintei
latine. Groza, 104
Grui-Sînger, 200, 207, 208, 211, 868
■
Hodja Murad-paşa, 271, 888 Hora   de  la  Griviţa,   376—377,
379-380, 426 (427), 920, 923,
945
Hora de la Plevna, 375, 379—380, 920
Hora dobrogeană, 633, 674, 686 Hora independenţei, 468 (469) Hora lui Clopoţel, 647
Iată-ne cu iama în ţară, 997 Imnul coroanei, 707 Imnul naţional român, 750 (752) Invidioşii 508, 523, 524, 590 (591),
972,' 975, 980, 995, 999 Iorgu de la Sadagura, 670, 1023
Jolde, 451
■
La Turnu-Măgurele, 363—364 (365),   367,   392,  657 (658), 917,^918
Legenda celor doi fraţi vînători, 376
Legenda ciocîrliei, 201, 207, 208,
210,  232,   (234),   629, 631,
(632), 868, 1033 Legenda  lui Becri-Mu?tafa, vezi
Becri-Mu?tafa. Legenda rîndunicăi, 166, 170, 182,
198, 232 (234), 1032 Legende, 196, 201, 451 Linda-Raia, 166, 859 Lipitorile ?atelor, 662 (664), 668
(669)
Maghiara, 1039
Mandarinul, 153
Mărgărita, 986
Mărgăritarele, 201, 229
Mărioară florioară, 824
Meşteru Manole, vezi Mona?tirea
Argeşului. Mihu copilu, 110 Moartea lui Ghica-Vodă, vezi 10
octombrie 1875, 237 Mona?tirea Argeşului, 687
Noaptea albă, 261, 274—275 Nobila cerşetoare, 843
Oda o?taşilor români,   367, 373
392, 9*17 Odă armatei române, 382 Odă către o?taşii români, vezi Oda
o?taşilor români. Odă la o?taşii români, vezi ?upra. Odă la ?tatua lui Ştefan cel Mare,
858
Odă la ?tatuia lui Mihai Viteazul,
859
O?taşii noştri, 399—400, 442, 479
Papagalul   ?impatic,  vezi Mărgărita. Paracli?ierul, 662, (664) Pa?tel chinez, 166 Pa?teluri, 196, 201, 451 Pă?torii şi plugarii, 393, 917
Pe coa?tele Calabriei, 37
Pene?ch the Turki? cock, traducere
de Beathe King?ton, vezi: Peneş curcanul, 362—363, 367—
368, 370, 373, 375, 393, 438,
704 (706), 915, 917, 1039 Pepelea, vezi Sînziana şi Pepelea. Pepelea şi Arvinte, 657 (658) Pie'?fi rodu facin?kiego, traducere
de CE. Lewacow?ki, vezi Cîn- 1
ticul gintei latine. Pînea amară a exilului, 695, 997,
1025
Poclonul lui Pene?, 720, 1034
Poezii, 198
Poezii populare, 848
Pohod na Sybir, 37, 819
Poiana fărmecătoare, 281
Pove?tea lui Pepelea, vezi Sînziana şi Pepelea.
Pove?tea vorbei de Anton Pann, vezi Cîntice de ?tea.
Prier, 281
Răpirea Bucovinei, 228, 238, 867
868, 870, 878 Ră?pun? generalului Flore?cu, vezi Epi?tola generalului Flore?cu. Repertoriu dramatic, 196, 197 Rîndunica,  vezi Legenda rîndunicăi.
Sergent de dorobanţi, vezi:
Sergentul, 367, 371, 373-375, 393, 915, 917
Sfredelul dracului, 636 (637), 650, 651 (652), 654 (655), 657 (659), 662 (664), 668 (669), 672 (673), 675-678, 684 (685), 688 (689), 771, 1012, 1018, 1027
Sînziana ?i Pepelea, 573, 575 (576), 579, 582 (583), 592, 618, 623, 635, 638 (639), 654 (655), 661 (663), 668 (669), 672 (673), 681 (682), 683 (685), 686, 688, 689 (690), 700 (701), 704 (706), 707 (709), 739 (740), 741,   753,   767,   768, 771
1068
1069
990, 992, 993, 995, 996, 1028, 1044
Soare  de  iarnă,   376—377, 391, 920
Soarele, vîntul şi gerul, 196 Statu-palmă, 58, 275, 825 Stoici?mul românilor, 894 Strofe improvizate lui Rolla, 923
Ştefan şi Dunărea, 104
Ţepeş şi ?tejarul, 160
Un orator mut, 285
Va?ile Porojan,  589,  679 (681),
997, 998 Vizirul   lui   Sultan   Selim, vezi
Hodja Murad-paşa. Vîntul de la miazăzi, 274
INDICE DE OPERE ŞI PERIODICE AMINTITE   ÎN SCRISORI SI NOTE
Tarde venientibu? o??a, 1018 Toamna ţe?ătoare, 858 Toma Alimoş, 110 Trei curiozităţi, 876
-
■
■
■
;
■
■
11 mai 1875, 207, 208, 868, 870 10 octombrie 1875, vezi Moartea
lui Ghica-Vodă, 237
■
-
■ ■
A cui e vina ?, de C. A. Ro?etti, 990
Acte i?torice, 1042
Acte şi documente din core?pondenţa diplomntică a lui Mihail Kogălniceanu, de Va?ile Kogălniceanu, 927
Aghiuţă, 890
Ah!  ?uflete'.,  de C. Miculi, 477
A ir? nationaux roumain?, de Carol Miculi, 962
Al doilea rămăşag, de B. P. Ha?deu, 274, 890
Albina Carpaţilor, 809, 919, 927
Albina Daciei, 809
Album macedo-român, 542, 588, 633/664, 786, 986, 1012, 1021
Album ?chbner Frauen, 902
Alec?andri şi felibri, de G. F. Ţepelea şi Ion Climer, 930
Alec?andri Va?ile mîkdde'?e a Roman Iodalem teren, 746
Amintiri contimporane, de V. A. Urechia, 1038
Amintiri din teatru, de OI. Nottara, 964
L'Amour medecin, de Moliere^ 273
Analele Academiei Române, 522 (524), 907
Analele „Societăţii academice", 668, 669
Andrei Florea Curcanul, de N. Gane, 381, 918
L'Ane vUu de la peau du Hon, de La Fontaine, 820, 1017
Apărătorul legii, 286
A?upra lui Alexandru Ru??o, 907
El Autonomi?ta, 948
Autrefoi? et.aujourd'hui, de Mărie G. Bogdan, 931
Barbe bleu, de Charle? Perault, 979 N. Bălce?cu, vezi  Viaţa, timpul
şi operele lui . .. Bogdan Helmitki ?i Va?ile Lupu,
880
Boierii şi ciocoii lui Alec?andri, cu prilejul unor ?cri?ori inedite de ţa Kotzebue şi Kogălniceanu, de C. Gane, 847
Cal galbin de ?ub ?oare, 281
Canto Matina, de Albert de Quintana, 467, 959
Candidat şi deputat, de George Sion, 979
Can?oun dou latin, de Frederic Mi?tral, 931
Cantul latinului, de o romană din Tran?ilvania, 932
Cartea Canalului, 210
Catalogul core?pondenţei lui Va?ile Alec?andri, ' de Marta Anineanu 1036, 1037
1071
■A"
Cazanie, 193
Cămătarul, de Gr. Ventura, 793 (794)
Cer cuvîntul,  de Petre Grădişteanu, 172 Ceremonia cafelii, de Alex. Papa-
dopol-Calimah, 999 Chant de? latin?, de Meyrounet de
St. Marc, 933 Chiriţa la Expoziţia de la Viena,
de Matei Millo, 127 Chiriţa la Plevna, 652 Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae
Filimon, 568 Ciuber-Vodă, de Alex. Papadopol-
Calimah, Ciuma lui  Caragea...,  de Ion
Ghica, 975, 976, 991 Cintarea   României,   325 (326),
766
Cîntec pentru oa?tea lui Igor, 880 Cîntece de pe?te Olt, 886 Cîntecul paparudelor, 1012 Cînticul Bucovinei,  101, 869 Colăcărie, 615
Columna lui Traian, 839, 880 Condiţiunea juridică a Comi?iei
europene a Dunării de Aurel I.
Va?iliu, 1036 Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor
literare româno-franceze..., de
Al. Hanţă, 930 Convorbiri economice, de Ion Ghica
887
Copii de pe natură, de Iacob Negruzzi,  161,  162, 268, 887 Cugetări, de Al. Ru??o, 87 Curcanii, de Gr. Ventura, 652, 923
Curierul Bucureştilor, 262
Curierul de Ia?i, 127, 130, 230, 382, 894
Curierul de Iaşi. Foaia intere?elor generale, 894
Cur? pre?curtat de i?toria literaturii franceze pentru uzul liceelor şi gimnaziilor ?tatului, de Alexandru Gh. Suţu, 730
Cuvînt de iertăciune, 615
Daily New?, 355 (357) Le? Danichef?, vezi Familia Dani-cheff.
Daniel Rochat, de Victorien Sardou, 621 (622), 1008
Da?călii greci şi da?călii români, de Ion Ghica, 974
David Urquhard, de Ion Ghica, 1040, 1046, 1053
Decebal şi Ştefan, de Al. Ru??o, 87
De?pre core?pondenţa lui Va?ile Alec?andri, 841,'879, 884, 955, 966, 998
Dictionnaire biographique de? e'cri-vain? contemporain?, de Angelo de Gubernati?, 960
Dictionnaire d'etymologie daco- romane, de Alexandru Cihac, 634, 875, 1012
Dimitrie Bolintineanu şi opera ?a, de T. Vîrgolici, 813
Din ineditele lui V. Alec?andri, de I. E. Torouţiu, 955
Din viaţa ?ocială de pe la 1835— 1836. Generalul   Coletti, de Ion Ghica,  1017,  1020, 1022
Din vremea lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea.
La direction du Theâtre National. Omnipotence du directeur general... de Gr. Ventura, 1018
Doamna Elena Cuza, de Lucia Borş, 980
Documente, 895
Documente i?torice, Hurmuzaki, 668 (669)
Doi feţi cu ?tea în frunte, de Ioan Slavici, 856
Domnia lui Caragea, vezi Ciuma lui Caragea.
Drăgan, vezi Hatmanul Drăgan,
Drum din Bucureşti la Iaşi, de Ion Ghica,  1040, 1058'
Le duc Job, de Jean-Loui? Loya, 657 (658), 1019
După de?părţenie, de George Marian, 1013, 1025
1072
L'Eclaire, 948
Egalitate, vezi Libertate, Egalitate. Eneida, de Virgiliu, 710 (711) En Moldavie, de Edouard Grenier, 901
Epi?tola II, Către Alec?andri, de
Iacob Negruzzi, 912 L'E?prit de? bete?, de Thou??eret,
453
Eteria, de Ion Ghica, 1007, 1008, 1010
Familia, 950, 951
Familia Daniceff, de Pierre New?ki
657 (658), 1019 Familia Sbiera, de Ion Sbiera, 837 Fata   bancherului,   localizare de
V. A. Urechia după Le duc
Job, 1019 Făt-Frumo?, 955 Felibrige latin, 932 Le? femme? ?avante?, de Moliere,
817 Le Figaro, 89
Flăcăul tomnatic, vezi Le vieux garţon.
Foaea ştiinţifică şi literară, 228 Frigurile, 604 (605)
■
Gazette de Roumanie, 849, 1021
Le gendre de Mon?ieur Poirier, de Emil Augier, 532 (533)
Generalul Coletti, vezi Din viaţa ?ocială de pe la 1835—1836.
Geografia fizică şi politică a României, de D. Frunze?cu, 152
Geografia română, de Zaharia Antine?cu, 442, 551
Gramatica română ?au macedoromână, de Mihail Boiagi, 985
Graphic, 1039
Grigore  Ţamblac, de A. I. Iatzi-
mir?ki, 885 Groza. Ultimul haiduc român, 839 Guzla,  de Pro?per Merimee, 110
Hatmanul Drăgan, de Frederic Dame ?i Ion. D. Malla, 634— 637, 793 (794), 1012
Horace, de P. Corneille, 995
A.I. Iatzimir?ki şi folclorul române?c, de Valeriu Ciobanu, 885
Iliada, de Homer, 710 (711)
Imn catichetic popular, 615
I?prăvile lui Păcală, de Petre Dulfu, 1010
I?toria muzicii la români... de Mihail Po?luşnicu, 1044
I?toria românilor, de Alexandre?cu, Puiu, 271
întîile ?coli româneşti în Bucureşti', de Ion Ghica, 1002, 1004
învăţătorul copiilor, de Grigore?cu, Creangă şi Receanu, 152
Journal de? art?, 636 (637)
La centenarul lui Va?ile Alec?andri,
de Sever Zotta, 834, 835, 955 La noi, de B. P. Ha?deu, 890 La   Va?ile Alec?andri,  de Io?if
Vulcan, 941 Lăpu?neanu- Vodă, de Sam?on Bod-
nără?cu, 451, 684 (686), 934,
1026
Lăpu?neanu, de Ion Roşea, 1096 Libertate, Egalitate, de Ion Ghica, 654   (655),  771,   775 (777), 1018, 1040, 1051, 1053 Literatorul 641, 666, 976, 1010 Literatura religioa?ă popidară, adunată de epi?copul Melchi?edec, 1006 Luceafărul, 944
Manual de vînătoare, de C. Cor-ne?cu,  1041
Marşul lui Napoleon, de I. Voine?cu, 1048
1073
. Materiale noi pentru biografia lui Nicolae Bălce?cu de Cornelia Bodea ?i Paul Cernovodeanu, 1042
Maternotogia,   de  dr.   I. C. Dră-
ge?cu, 779 Metodă nouă de ?criere şi cetire,
de Grigore?cu, Creangă şi Re-
ceanu, 152 Mihai Vereanu, de Iacob Negruzzi,
132, 849 Mineu, 193
Mini?trul de?frânat, de G. Sion,
597 (598) Mireille, de Frederic Mi?tral, 413,
939
Miron şi Florica, de Iacob Negruzzi, 398 Mixandra,   de   Frederic Dame,
570 (572) Mizantropul, de Moliere,- 177 Monitor, 183, 268, 285, 504, 507, 508 (509-510), 970, 972, 1029 Monitorul  Bucovinei, 237 ha Montagne qui accouche, de La Fontaine, 283
Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807, de Emil Vîrto?ul, 1048
Naţiunea, 944
Năvălirea lui Chmelni?ki, 243 Neaga, de Carmen Sylva, 997 Neagoe-Vodă, de V. A. Urechia, 439
Noctu,   de   Dimitrie Ollăne?cu-
A?canio, 1008 Notre-Dame de Pari?, de Victor
Hugo, 597 (598)
O alegere la ?enat, de Iacob Negruzzi, 923
O ver?iune italiană de acum un ?ecol a „Cîntecului gintei latine", de Dimitrie Poptămaş, 942
OdălaEliza, de V. A. Urechia, 439
L'oi?eau de pa??age, de Jean Framjoi? Alfred Bayard, 651 (652), 1018
Operele complete ale lui Alec?andri de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 849 894
Ornitologia poporană română, de Simion Florea Marian, 1032
Partidele politice [Liberalii de altădată], de Ion Ghica, 1010, 1018, 1023, 1024
Păcatele tinereţilor de C. Negruzzi, 47
Pămîntul, ?ătenii  şi   ?tăpînii în Moldova pînă la 1834, de Radu Ro?etti, 977 . Pe malul gîrlii, de Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio,   478, 972 Pentico?tar, 193
Pe?te Dunăre, de Grigore Ventura, 548 (549), 748, 793 (794), 945, 983, 984
Phedra, de J. Racine, 175, 177, 861
Piatra corbului, de Al. Ru??o, 87
Poeziile populare cule?e şi întocmite de Alec?andri, de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 848
Polcovnicul Ionită Ceganu, de I. Ghica, 991
Portofoliu român, 744, 745, 1042, 1048, 1055
Pribeagul, de Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio, 544 (545), 984
Propăşirea, 1029
P?altirea lui Core?i, 668 (669)
La que?tion du Danube, de Nicolae   Callimachi-Catargi, 1057
La race latine, de Meyrounet de
St. Marc, 933 Râul, de Dimitrie Petrino, 201 Răpirea Bucovinei, 257 Răzvan ?i Vidra, de B. P. Ha?deu,
972 '
Le? recit? d'un cha??eur, de Tur-
gheniev, 815 Renaşterea, 516 (518)
La Re?i?tance, de Frederic Dame, 973
Revi?ta, vezi Revi?ta ştiinţifică şi literară.
Revi?ta contimporană, vezi ?upra. Revi?ta  contimporană literară şi
ştiinţifică, vezi ?upra. Revi?ta ,,Junimei", 245 Revi?ta limbilor romanice, 932 Revi?ta  pedagogică,   1010 Revi?ta română, 767 Revi?ta ştiinţifică ?i literară, 105,
198,'208, 245,' 282,286, 290,
860, 893 Revue de Deux Monde?, 483 (486) Revue du monde latin, 932 Le? Rochat?, 657 (658) Rome vaincue, de Alexandre Paro-
di, 657 (658), 1019 Romeo şi Julieta,  traducere de
Dimitrie I. Ghica, 976 România după Tractat, de Dimitrie
Ralet, 210, 871 România Liberă, 565 (567) A    la   Roumania,   de Augu?te
Foure?, 1055 Rumăni?che   Volk?poe?ie. . . de
Wilhelm von Kotzebue, 844
Satira VI, de Iacob Negruzzi, 887 Schizzii franco-provenzali, de Gra-
ziado A?coli, 930 Scrieri, de A. Ru??o, 839 Scrieri, de Radu Ro?etti, 901 Scrierile teatrale ale lui Alec?andri,
de Gh. I. Vîrnav-Liteanu, 849 Scri?ori  către   Va?ile Alec?andri,
813, 842, 849, 868, 908, 920,
924, 936, 948, 956, 972, 1020,
1029
La Simaine, 832 Serdarul de Orhei, 876 Serghie Pavlovici,   de Leon Negruzzi , 715 Studii naţionale, de AI. Ru??o, 87
Ştefan cel Mare, de I. Pop Flo-rantin, 466
Ştiri inedite de?pre legăturile lui Va?ile Alec?andri cu oraşul Galaţi, de Paul Păltînea, 913, 987,'1003, 1052
Tabarin, 147
Tartuffe, de Moliere, 147 Teatrul române?c, de Ioan Ma??off,
843,   857,   920,   1019, 1035,
1041 Tipicon, 193
Traianida, de Dimitrie Bolintineanu, 659
Trei zile din i?toria Moldovei, de Mihail Kogălniceanu, 228, 875
Lou Tre?or dou Felibrige, 939
Triod, 193
La Tri?te??e d'Olympio, de Victor
Hugo, 35 Trompeta Carpaţilor,  166, 172
Tiganiada, de I. Budai-Deleanu, 280, 891
Un marş al lui Cuza, de C. Cri?to-
dore?cu, 914 Un român necuno?cut la Pari? acum
un veac şi reflecţiile ?ale a?upra
compatrioţilor ?ăi...   de Gh.
Flore?cu,'967, 1022 Urare de Anul nou, 615
Va?ărnapi Uj?âg, 950
Va?ile A lec?andri, 962
Va?ile Alec?andri mai puţin cuno?cut, de Petre Pope?cu-Gogan, 835
Va?ile Alec?andri, poeţii felibri şi „Cintecul gintei latine", de Măria Platon, 930, 939, 1050
Va?ile Alec?andri refuzat la „Co-media-Franceză", de C. Gane, 832
1074
1075
V. Alec?andri şi „Albina Carpaţilor" de D. Vatamaniuc, 905
Viaţa lui I. L. Caragiale, de Şer-ban Ciocule?cu, 951
Viaţa lui Mihai-Viteazu, de Dimitrie Bolintineanu, 659
Viaţa lui Ştefan cel Mare, de Dimitrie Bolintineanu, 659
Viaţa   lui   Ţepeş,   de Dimitrie Bolintineanu, 659
Viata lui Va?ile Alec?andri, de
G. C. Nicole?cu, 866, 937 Viata, timpul ?i operele lui N. Bălce?cu (1817-1852), de Gr. Tocile?cu, 280, 891
■
■
■
■ :
■ ■
■
■ -
Le  vieux garcon,  de Yictorien
Sardou, 590 (591) Vocea Covurluiului, 913 Vocea Prahovei, 274 Le voyage de Mon?ieur Perrichon, 590 (591)
30 de ani. Amintiri, de Ari?tizza Romane?cu, 860, 1035
150 de ani de la naştere. Va?ile Alec?andri către Ari?tizza Romane?cu, Nicolae Luchian şi Pietro Mezzetti, de Gh. Franga, 1045, 1048
1
■
■
1 ■
■ •
■
... ■ ■
•: ....
■
......     • .
..... >•'••'•
...
! i ■
■
l
■ ■
...
INDICE DE NUME *
■
■
Agarici, I.: 268 Albu, Ilie: 352 (353) Albu, Măria: 353 (354) Albu, Nicolae: 352 (353) Albu, Ştefan: 379, 920 Alcaz, Eugen: 499, 967 Alec?andri, familia: 855 Alec?andri, Alice, vezi Bal, Alice
şi del Valle, Alice. Alec?andri, Catinca: 876 Alec?andri,   Catinca, vezi Rolla
Catinca. Alec?andri, Elena: 1005 Alec?andri,   Elena,   căpitănea?a:
876
Alec?andri, Helene, vezi Miot, Helene ?i Malherbe, Helene.
Alec?andri.'lon: 52, 93, 145 (146), 164 (165), 253, 297, 452, 482, 483, 485 (486-488), 678 (680), 696, 823, 861, 895, 898, 908, 909, 931, 954, 955, 964, 1025, 1030.
Alec?andri, Mărie, vezi Bal, Mărie. Alec?andri, Neculai: 876 Alec?andri, Noemi:  80  (81), 88 (89), 221 (222), 253, 308, 901, 903, 905
Alec?andri Paulina:   14,   16, 52,
59, 76, 79, 81, 83, 92, 93, 99, 122, 123, 125 (126), 148, 149, 186, 217, 218, 219, 226, 252-255, 278-280, 284, 308-311, 330 (332), 343, 360 (361), 408, 410, 423, 445, 468, (469), 480, 486 (489), 492, 494, 499, 501, 556, 557, 563, 584 (585), 588, 594 (596), 601 (602), 603, 604, 607, 609, 625, 626, 635 (636), 638 (639), 640, 649 (650), 661 (662), 668 (669), 679, 689 (690), 692, 707 (709), 714 (715), 725 (726), 732 (733), 756, 776 (777), 778, 787, 793 (795), 796 (797), 799. 800(801, 802), 811, 814, 823, 826, 829, 830, 831, 832, 834, 835, 844-846, 853, 864, 873, 883, 896, 898, 902, 905, 935, 937, 952, 963,966,968-970,987, 1001— 1003, 1010, 1011, 1051 Alec?andri,   Va?ile,   vornicu: 27
(28), 93, 835, 846 Alexandre?cu, Angelina: 350 Alexandre?cu,  Grigore  M.: 349, 734. 886, 912
Cifra din paranteze indică pagina din_traducerea ?cri?orilor.
1077
Alexandre?cu, Raluca: 350
Alexandre?cu, Puiu: 271
Alexei: 412, 938
Alexi, Th: 398
Allard: 246 (248)
Allaux, Aglae: 304, 346, 769, 901,
911, 977~ Allaux, Anton: 347 (348), 901 Altere?cu: 501-503, 505 Anghele?cu, Mircea: 978 Anineanu, Marta: 811, 813, 1037 Antine?cu, Zaharia: 442, 951
Babic: 187
Bal, Alice, vezi del Valle Alice.
Bal, Charle?: 903
Bal, George?: 287 (288), 895
Bal, Mărie: 69, 80 (81), 145 (146), 164 (165), 176, 221, 222, 224 (223, 225), 253, 256, 294, 334 (335), 861, 895, 901, 903, 908
Bala??an, Teodor: 285
Baligot de Beyne?, Arthur: 60, 62, 74, 93, 136, 137 (138), 242 (243), 250, 253, 295, 497, 536, 607, 615, 616, 693, 897, 902, 968, 980, 1029
Balş, d-na: 551, 589
Balş, A.: 462 (463)
Barbolovici, Alimpiu: 431, 947
Barral, d-na de: 101 (102), 133 (134), 137 (138), 145 (146), 157, 158 (159), 168 (169), 176 (177), 185, 213 (214), 221 (223), 276 (277), 838
Barrere, Camille: 1036
Baudelaire, Charle?: 818, 1042
Baur: 255
Bayard, Jean,   Francoi?, Alfred:
654, 1018 Bâlăceanu, Ion: 27 (29), 922 Bălce?cu, Nicolae: 291, 326, 896,
1042
B;acon?field,  Benjamin Di?raeli,
lord: 454 (455), 485 (488), 955 Bebe, vezi Bal, Mărie Bebe: 295
1078
Ari?tia, Con?tantin: 670, 1023 Armăşe?cu, N.: 682 A?coli, Graziado: 402, 930 A?lan,  Theodor:   95,   105, 106,
111,  124 (125), 836, 839 Atana?iu, Teodor: 913 Athana?iade, I.: 950 Augier, Emile: 532 (533) Aupick, Jacque?: 1042 Aurelian, P.S.:  733,   736 (737), 763 (764) 768, 773 (774)
Beethoven, Ludwig van: 75 (76) Beldiman, Elena: 971, 917 Bellini, Vincenzzo:  176 (177) Benge?cu, Zoe: 365 (366), 916 Benge?cu-Dabija, G.:  141 972 Berla: 558
B?rlicoco, vezi C. A. Ro?etti.
Berluc Peru??i?, Leon: 664, 665 1020, 1021
Bianu, Ion: 945
Bibe?cu Gheorghe-Voievod: 670
Bibice?cu, I. G.: 942
Biondi, Fernando: 943
Bi?mark, Otto von: 32 (34), 430, 514, 584, (585), 947
Bla??ianu, O.: 428, 945
Bob: 322 (323)
Bodea, Cornelia: 1042
Bodnăre?cu, Sam?on: 141, 451, 954, 1026
Boere?cu, Va?ile: 93, 520 (521), 538, 613, 639, 674, 980
Bogdan, La?căr: 311
Bogdan, Lupu: 23 (24), 310, 383, 814, 904
Bogdan, Mărie G.: 9(10), 11(13), 17 (18), 22, 24 (23, 25), 29 (30), 45, 46 (47), 50 (51), 52 (53), 57 (58), 62-68, 70, 71, 73, 75 (72, 74, 76), 80 (81), 85, 88, 90 (91), 95 (96), 100, 102 (101, 103), 107 (108), 118 (119), 120 (121), 133 (134), 136 (137), 142 (143), 144 (145),
i
157 (158), 163 (164), 167 (169), 173, 175 (176), 181, 184 (185), 202 (203), 205. (206), 212 (213),
. 220 (222), 223 (225), 239 (241), 242 (243), 246 (247), 249(250), 256, 257 (258), 269 (270), 275 (277), 286, 288, 291, 309-310,
. 316, 318, (319); 321. (322), 330, 332, 333 (334); 335, 343-346 (347), 353 (354), 361, 486 (488), 502, '504, 505, 515, 533 (534), 555 (556), 560, 562, 595 (596), 601 (602), 604, 609, 623 (624), 625, 629, 630, 635 (636), 638 (639), 642 (643), 648 (649), 709-(710), 756 (757), 758 (759), 793 (795), 800 (802), 811, 814, 816, 817, 821-823, 825, 828-830, 833, 834, 836-838, 841, 844, 848, 849, 851-854, 856, 858^862, 864, 869, 872, 874, 877, 879,. 881, 884, 887, 890, 894-897, 905, 906, 911, 931, 966, 987, 988, 1051
Bogdan, Mărie L.: 17 (18), 22 (23), 78 (79), 87, 96, 243, 249 (250), 253-254, 256 (257), 286 (288), 293, 308, 309—311, 318 (319), 322 (323), 814, 864, 882, 883, 895, 903, 904, 905
Boiagi, Mihail: 552, 985 Boian. E.: 936
Boileau-De?preaux,   Nicola?: 369
.  (370), 666, 704 (706)
... I ii
:        ' ■ ■
. ■
. ■
Calimah [Catargi?]:   188 ' Calinderu: 672 (673) Callimachi-Catargi, Eva: 558, 779 Callimachi-Catargi,   Gracia: 558,
-.-i'f^icia*: , .••iii*'nn|9<-9ii3iJ»-o3
Callimachi-Catargi, Nicolae: 84, 86,
92, 94, 231 (233), 322 (323), 482, 559, 564, 778; 779, 787, 793 (794), 799 (801), 906, 922, 964, 988, 1051, 1052, 1055, 1057 ' : •'  •■ '■ ■ • -
Boldan, Emil: 831 Bolintineanu, Dimitrie:   15, 616, 813
Bolliac, Cezar: 210, 866, 1028
Bologa, Iacob: 4 12, 578, 938, 993
Bonaparte, J6rome, Napoleon, Charle?, Paul: 404
Bonaparte, Lucien: 1020
Bonaparte Wy?e, William: 664 (665), 687, 738 (740), 796, 1020,  1027,  1040,  1056, 1057
Bone: 70
Borş, Lucia: 980
Bo?ie: 226, 238
Boucherie, C: 674, 932
Bouffe: 139
Bourke, Robert: 329 (331), 907 Bozianu, Con?tantin: 517, 974 Brăiloiu, Ca?ia: 916 Brăndză, Dimitrie: 286 Brănişteanu, Ca'?uca: 309, 311, 903 Brănişteanu, Iancu: 308, 311,903 Brătianu, Dimitrie C.: 1031, Brătianu, Ion C: 297 (298), 394, '   395, 459 (460), 462 (463), 514, ■   522 (524), 574 (575), 581 (583),
623, 633, 668 (669), 680 (681),
688 (690), 898, 1025 Breazu, George: 1036 Brofft: 255, 268, 717 (718) Budai-Deleanu,   Ion: 891 Bue?cu: 762 (764) Buiucli: 219 Buium: 559
■
. ■ ) '
Camond, familia: 276 (277), 287 (288)
Campoulin, Charle?: 932
Cantacuzino: 904
Cantacuzino, Alexandru, cneazul: 272, 398, 446, 479-482, 49.3, 494, 497, 498, 501, 503, 506, 519 (520), 541, 550, 561, 563, 565 (568), 627, 630, 631, 637, 654, 662 (663), 672 (673), 677    (678),   681   (682), 689
1079
(690),   698,   699. (700), 717
(719),  722  (.723),  755 (756),.'
935, 937, 967, 968, 974-976,
987-990,   1013,   1023- 1025,
1028, 1030 Cantacuzino, Cleopatra: 312 (313),
365 (366), 846,904, 908, 914,969 Cantacuzino, Eliza: 520 (521) Cantacuzino, Grigore: 1058 Cantacuzino,  Măria:   796 (797),
1058
Cantacuzino, LV: 712 Cantacuzino, Ion: 1008 Cantacuzino-Zizin, I.A.": 183, 778 Cantacuzino,  Zoe,  vezi Sturdza, Zoe.
Carada, Eugeniu: 694 (695) Caragiale, Ion Luca:  951,1 1019, 1023
Caragiale, Co?tache: 670, 671, 1023 Carcalechi, Eugenia: 813, 998 Carmen   Sylva,   vezi Eli?abeta, regina.
Carol I: 255, 279, 280, 284-286, 341 (342), 352 (353), 375, 387, 390, 394-396, 482, 560, 607, 612, 613, 624, 674, 696, 730, 734, 750 (751), 758, 763 (764), 779, 813, 877, 891, 893-894
Carp, Petre: 284, 290, 778, 888, 893
Catargi: 69, 70
Catargi, d-rele: 356 (358)
Catargi, A.: 22 (23), 30
Catargi, Anica, vezi Anica Grigore Ghica- Voievod.
Catargi, Co?tin: 356 (358)
Catargi, Elena: 618, 623 (624), 710 (711)
Catargi, Euphro?ina: 129, 214 (215), 847
Catargi, Dimitrie: 339, 341 (342), 361, 502, 505, 506, 515, 558, 560, 601 (602), 630, 732 (733), 756 (757), 792 (794), 793 (795), 911, 967, 989
Catargi, La?căr: 265, 778, 847, 887
Catargi, Margareta: 493, 502, 504, 515, 557, 558, 560-563, 584, (585), 595 (596), 601 (602), 609, 617 (618), 627, 629, 710
(711), 731, 732 (733), 758 (759),
965, 967, 1004 Catargi, Sofia: 23, 24 (25), 560 Caux,  marchiza de,  vezi Patti,
Adelina. < Cavadalu: 665
Cavour, Ben?o, conte de: 388 Cazimir, Con?tantin (Cocriţă): 253,
309-310, 311, 903 Cazneuve: 285 Cernovodeanu, Paul: 1042 Champ, Emile de: 896 Chendi, Ilarie: 813, 998 Chiţu, Gh.: 914
Chri?te?cu, Ioan: 657 (658), 1019 Cihac, Alexandru: 228, 229, 398,
400, 552, 634 (635), 875, 985,
1019
Ciobanu, Valeriu: 885 Ciocule?cu, Şerban: 951, 973 Cîmpineanu: 15 Clatino?, Nicolae: 407, 934 Climer, Ion: 930 Clopoţel, vezi I. G. Duca. Cogălceveanu, vezi Kogălniceanu, Mihail.
Cogălniceanu, vezi Kogălniceanu, Mihail.
Cohen-Lînaru, Maurice: 475 (476), 961
Columb, Cri?tofor: 784
Condie?cu, N.N.: 815
Con?tantin: 192—194
Con?tantin, A.: 876
Conta, Va?ile: 755 (757), 1046
Coquelin: 724 (726)
Coquelin, Con?tant, aine: 1035
Coquelin, Erne?t, cadet: 1035
Cordier: 465, 482
Core?i: 660 (669)
Corneille, Pierre: 995.
Corne?cu, C.:   1041
Corradini, Mihail: 280, 291, 896
Co?tache, Veniamin: 644
Co?tache-Iepureanu, Manolache:
305 (306), 901 Co?tin: 653
Co?tine?cu, Emil: 761 (763), 774 (776)
Cozadinii, familia: 551 Cozadini, Dimitrie: 984
î
Cozadini, Elena: 984
Cozoni, Co?tache: 254, 454, 455 (456), 458, 459 (460, 461), 462 (463), 493, 494, 539, 559, 955, 967
Cozoni, Elena: 93
Cozoni, Enache: 955
Cracti: 489
Crawley: 298, 299 (300), 527, 1039 Crăciune?cu, Ion: 109, 841 Creangă, Ion: 152, 281 Cremieux,   Adolphe:   454 (455),
485 (488), 514, 964 Cretzule?cu, N., d-na: 513 (514) Cri?tina: 565
Cri?todore?cu, Con?tantin C.: 914 Crupen?ki, Matei: 263, 264 Cuculi: 665
Cuenim, Philadelphe: 226, 238, 239, 875
......
.i fi ii
■ •
■   .: -
Dame, Frederic: 508 (510), 516 (518), 522 (524), 549 (550), 570, 571 (572), 580 (581), 636 (637), 641, 642 (643), 648, 683 (685), 700 (701), 717 (718), 724 (726), 793 (794) 818,972-974,992, 1012, 1013
Damet, vezi   Dame, Frederic.
Damian,V:   741, 747, 1040, 1043
Daniel, Michel: 188, 310, 557, 903
Dante Alighieri: 421 Darmet, vezi Dame Frederic. Davila, Ana:  115 (116), 842 Davila, Carol: 114 (115), 842 Delaunay, Loui? Ar?ene: 600 (609),
1003, 1008, 1035 Delmary, Victor: 610, 1004 De?pot-Voievod: 451, 459 (461) Dimitriade, Con?tantin: 155 (156,
157), 855, 857 Dimitriu, Va?ile: 220 256, 497,
502, 503, 558, 635, 874, 968,
988
Cuenim, Victor: 875 Cugler, Matilda: 244, 245 Cuta: 203 (303) Cuza, familia: 537 (538), 897 Cuza,   Alexandru A.: 857, 968, 1001
Cuza,  Alexandru,  Ion:   63, 64,
99, 295, 471, 489, 515, 536
(537) , 615, 753, 855, 877, 897, 902, 904, 913, 968, 980, 1002, 1022, 1044
Cuza, Dimitrie A.: 897, 968 Cuza, Elena: 181 (182), 217, 253. 295, 309, 310, 497, 536, 537
(538) , 607, 760, 883, 897, 901, 902 (904), 956, 968, 980
Cuza, Grigore: 154 (156), '855 Cuza, Ion: 855, 897. Cuza,   Mărioara: 876
D
Dlujan?chi, Cre?te: 564, 676, 684 (685), 713, 745, 785, 990, 1033, 1042, 1054
Docan, Măria, vezi Bogdan, Măria L.,
Docan, Nicolae:  15, 1022 Docan, Smărăndiţa: 64, 77, 78 (79), 89 (90),  186, 252, 296, 297, 302 (303), 308, 309, 310, 311, 322 (323), 348 (349), 814, 830, 834, 864, 895, 898, 900, 904, 905, 911, 912 ' Drăgăne?cu: 983, 992 Drăge?cu, I.C.:   729, 1037 Droc Barcian, Nicolae: 440, 950 Droyn de Lhuy?, Edouard: 276
(277), 890 Duca, familia: 176 (177) Duca, Euharia:   125  (126), 584 (585), 593 (595), 600 (601), 603, 609, 845, 908, 1000, 1001 Duca, George?:   124 (125), 126, 188, 308,312(313),314, 315(316), 324 (325), 333 (334), 335 (336), 344 (345), 360 (361), 474, 475
J080
1081
(476), 500, 584 (585),,, .590 (591), 592, 604, 669, 759, -839, 845, 846, 905, 908, 911, 994, 995 c c, .
Duca, Ion: 188, 219, 334 (035), 846, 908
Duca, I.G.: 584 (585), 595 (596), 646,647,759,846,995,1000
Duca, Lucia: 312, 313 (314), 323 (324), 332-334 (336), 345, 352 (353),  360 (361);  364 (365),
E
E.P.: 420, 942 Economu, Ciru: 860 Eliade Rădule?cu, Ion: 161, 363, 369
Eli?abeta, regina: 77, 80, 82, 85, 122, 214 (215), 231, 232 (234), 235, 236, 247 (248), 255, 335, 339-341 (342), 352, 353, 360 (361), 396, 398, 474 (476), 480, 481, 559, 584 (585); 588, 590 (591), 594 (595), 601 (602),
370, 473 (475), 584 .(585)i 594.
(595), 604, 630, 646, 758 (759);.
846, 906, 908, 912, 914, 917,
918, 961, 1016,. 1046 Duca, Pavel: 845 Duca Safta: 845 •   .... . ( Dulfu, Petre: 625,, 746, 747, 1010 Duma? fil?. Alexandre: 1019 Dunoi? Jean [?]: 217, 873 Duzinchievici, D.: 993 Dym?za, Livia: 720 ,
: ?
603, 607, 613, 625, 629-631 (632), 672 (673), 688 (689), 734, 758, 759, 779, 780, 802-805 (806-808), 829, 846, 876, 877, 910, 997,   1011, 1058
Emine?cu, Mihail: 249, 881, 964
Ene: 689 (690)
Ene?cu, Maruca: 965
Engel, Eduard: 760
E??arcu,   Con?tantin;   280, 291, 896,  1048 • •
Eugenia,. împărătea?a: 1048 ■ • . " ' ' :
: !
Fălcoianu, Măria: 27 (29), 253,
254, 307, 883, 902 Fălcoianu, Scarlat: 26, 254, 815 —
817, 883 Fănuţă: 681 Filimon, Nicolae: 991 Filipe?cu, Cleopatra; vezi Cantacuzino, Cleopatra. Filipe?cu, Co?tache: 312 (313), 904 Filipe?cu, Grigore: 904 Filipe?cu, Ion: 904 Filipe?cu, Natalia:   168 (169) Filipe?cu, Scarlat: 904 Fi?cher, L.V.: 868     ' ' Flechtenmacher, Alexandru: 573,
726 (727), 1036 Flore?cu, Alina: 558, 781
1082
Flore?cu, Bonifaciu: 744; 766, 781,
1041, 1042, 1048,' i055 Flore?cu, Eliza: 558 Flore?cu, George?: 967 < Flore?cu, Ion Emanuel: 265 (266), 389, 390, 558, 781, "925, 988, 1053 "'■ ••
Flore?cu, Luxiţa: 1042 ■>- '<■■■■ Forbe?: 355 (357) ,   Q      ■ * Foure?, Augu?te: 786,, 1055 ; Francâme: 246 (248) Franga, George:  1045,  i048 ' Frateşiu, Nicanor: 652 Friedrich, Wilhelm: 760 Frunze?cu, Dimitrie: 152, 327 Fuad-paşa: 661 (663). Fulerand: 613
Gane, Con?tantin: 832, 847 Gane, Niculae: 229, 238, 303, 307,
373, 380, 465, 900, 902, 921 Ganiţki, Mihail: 259, 885 Gardeev, E?meralda: 359, 913 Gardeev, Nicolae: 913 Garfunkel: 64 Garnier, Charle?:  192, 861 Gatineau.A. :573 (574), 610,620
(621),  638  (639),  651 (652)
655, 668 (669) Gauthier, Theodor: 818 Gavarni,  Thoma? Vireloque de,:
735 (736) Ghenea, C: 896 Gheorghiu: 409 Gheorghiu:  914
Ghica, Aglae Gr., vezi Allaux, Aglae.
Ghica, Alexandrina: 36 (37), 39 (40), 381, 460 (461), 498, 511 (512), 517 (519), 569 (570), 571 (572), 622, 623 (624), 649 (650), 668 (669), 671 (672),   739   (740),   778, 1008
Ghica, Alexandru-Voievcd: 57
Ghica, Anica, Gr.: 901
Ghica, Dimitrie, beizadea: 545, (546), 590, (591), 592, 971, 983
Ghica, Dimitrie I.: 523 (525), 976
Ghica, Emil: 1035
Ghica,   Grigore:  365  (366), 904
Ghica, Grigore-Voievod: 228, 825, 901, 913, 936, 967
Ghica, Ion: 27, 36, 38, 41, 184, 261, 268, 381, 449, 458, 472, 484, 491, 507, 514, 521, 529, 531, 539, 540, 543, 550, 552, 554, 555, 564, 568, 588, 589, 591, 592, 597, 604, 607, 616, 620, 622, 627, 632, 634, 640, 644, 647, 653, 654, 656, 660, 671, 675, 677, 679, 681, 683, 688, 691, 695, 698, 713, 716, 721, 727, 735, 740, 741, 749, 754, 755, 761, 771, 774, 778, 782, 785, 787, 790 (791), 792,
798, 813, 815, 819, 820, 840, 864, 885, 887, 921, 953, 955, 957, 960, 966, 967, 971-975, 978, 979, 981-984, 987, 988, 991, 992, 993, 995, 996, 997, 1000, 1001- 1004, 1008, 1010- 1014, 1016- 1020, 1022 - 1028, 1030, 1033- 1037, 1039 1041, 1042, 1044, 1046, 1047, 1051, 1053- 1057
Ghica. Ion Gr.: 922
Ghica, Iorgu: 155 (156), 855
Ghica, Lucia, vezi Duca, Lucia.
Ghica, Natalia, vezi Filipe?cu, Natalia.
Ghica, Pantazi: 726 (727), 979, 1036
Ghica,   Scarlat:  511   (512), 523
(525), 972 Glaize, P.: 932
Goethe, Wolfgang: 32 (34), 818 Gogol, Nicolae: 815 Gorciacov,  Alexandru:  430, 946 Got, Frangoi? Jule? Edurad: 147, 195, 330 (333), 608 (609), 852 Goughenheim: 13 Grabbe: 395 Gradovici: 55
Grandea,   Haralamb:   262, 576
(577), 642 (643) Grădişteanu, P., d-na:   199, 755
(757)
Grădişteanu Petre: 683 (685), 742, 743 (744), 748, 755 (757), 860, 868, 1041 Grecianu, D: 858 Grenier, Edouard:   18,   31, 328, 354, 473, 814, 815, 818, 901, 907, 911, 913, 961 Grigore?cu, Nicolae: 152, 988 Grigori Iconomul: 1005 Grigoriu, Petru Va?ile: 613, 646,
1005- 1016 De Gubernati?, Angelo: 470, 960 Guillard, Stani?la?: 294, 908 Guillot: 500 (501)
Guşti, Dimitrie: 914
■
1083
Hagie?cu, Nicolae: 636 (658), 657 (658), 677 (678), 688 (689), 1019
Hall?trom, Ivar: 997
Ham?ea, Aron:    422, 943
Haneş, Petre V.: 839
Hanganu: 89 (90)
Hanţă, Alexandru: 930
Ha?deu, Bogdan Petriceicu: 43, 104, 142, 160, 229, 243, 274, 278, 283, 286, 509' (510), 838, 856, 879, 881, 888, 893
Hau?knecht: 443, 446, 479, 494, 499, 500-504, 506, 525, 530 (531), 532 (534), 562, 868, 909, 951, 962, 978, 983, 985, 986
Haycock: 636 (637), 1013
Hech: 710, (711)
Heine, Henric: 142
■
Io '
I
Ianov, Ion: 94 Iatzimir?ki, A. I.: 885 Ione?cu, Nicolae: 200, 490, 815, 868, 965
Ione?cu de la Brad,   Ion: 868 Ione?cu, Radu: 815 Iordachi, A.: 876 Iorga, N.: 1044
■; . .
<! .iin?iTjV a    ti ... Jarnik, Jan Urban: 993 Jean [Duca?]: 334 (335), 603, 908 Jocri??e: 220, 288 (289), 895
■ ■■ ■ ■
K
Kalinderu, vezi .Calinderu
Kalinderu, Iancu: 991 Katz: 546 (547)
1084
Kl ,t1. i
Hepite?, Alexandru: 987 Hermeziu, Va?ile: 913 Herz, A. de: 446, 453, 953 Hociung: 92, 834, "835 Hodo?, Io?if: 815 Horaţiu: 283, 818 Houghton: 119 (120) Hiib?ch, Eduard: 750 (751) 753
1044, 1045 Hugo, Victor: 35, 818 Hiibner: 404 Hurmuzaki: 668 Hurmuzaki, fraţii: 837 Hurmuzaki, Alexandru: 84Q, 948 Hurmuzaki, Gheorghe: 56, 197
436, 437, 824, 867,. 948 Hurmuzaki, N., d-na: 399 Hurmuzaki, Nicolae:    399, 411
923, 948
Ip?ilante: 618 Irimia, Ion: 501 I?ăce?cu: 459 (460), 493 (494) I?pire?cu ,Petre:  545 (546) Iulian, Ştefan: 635, 636 (637), 650, 651, 654, 662 (663), 677 (678), 688 (689), 724 (726), 1012
.';lii'">
i
Jolde: 451
Jora, Mihail: 168 (169), 503, 535 (536), 624, 979, 1009
...
King?tion, Beatty: 738 (740), 1039, 1057
Kirileanu, Gh. T.: 846
Ki??elef, Pavel: 404
Kogălniceanu: 72, 73, 82, 83, 129, 183, 189, 190, 192, 199, 228, 237, 305 (306), 327, 381, 384-387, 390, 446, 451 (452) 459 (460), 462 (463), 492,493, 508 (510), 517 (518), 564, 597, (598), 613, 693 (694), 735, 737, 828, 831, 847, 863, 865,
!
868, 907, 922, 923, 924, 927' 954, 955, 966, 967, 979, 1029 Kotzebue, Wilhelm: 122, 844, 847, 1030
Kremnitz, Mitte: 720 Kroukow?ki, Pierre Corvin: 1019 Kuculi: 665
Kutuzov, Mihail: 514, 973
Lacroix: 88
La Fontaine: 39 (40), 283, 820, 1017
La Marmora, Alphon?e de: 388 Lambrior, Alexandru:   141, 229, 290
Lapedat, Ion Alex.: 338, 374, 391, 909, 918, 927
La Tullay de Varenne, Amice: 9 (11), 12 (13), 23, 24 (25)' 29 (30), 46 (47), 50 (51), 53 (54), 61, 69-71 (72) 74-77, 85, 88 (89), 91 (92), 95, 96, 811, 829
Laurian, Augu?t Treboniu: 22,26 (28), 142, 363, 566, 688 (690), 815, 816
Laya, Jean Loui?: 1019
Mac Mahon, Mărie Edme Patrice
'  de: 522 (524), 975 Macedon?ki, Alexandru: 641, 665,
976, 1014, 1021 Macovei: 700 (701) Maiore?cu, Ana: 910 Maiore?cu, Clara: 264, 720 Maiore?cu, Livia, vezi Dym?za, Li via.
Maiore?cu, Titu: 95, 140, 143, 147, 150-152, 155 (156), 191, 194, 214 (215), 228, 263,
I
Lazaru, Alexandru: 413, 939
Lazzu: 318 (319)
Lăpu?neanu,   Alexandru-Voievod:
451, 954 Lecca, D.: 565 (567), 965 Lemaitre, Frederic: 139 Leonard: 497, 498, 557, 558 Le??ep?, Ferdinand: 890 Levando?ki:  195, 959 Lipan, Alexandrina: 498 Liteanu-Vîrnav,   G.I.,  vezi Vîr-
nav-Liteanu, G.I. Luca?ievici: 883
Luchian, Nicolae: 124 (125), 411,
645, 768, 937, 1015 Liider?, Alexandru: 913 Ludovic XIV: 758 Ludovic I al Bavariei: 901
M
...
268, 272, 273, 301, 389, 483 (486), 719, 743 (744), 754, 755 (757), 760, 770, 782, 850-852, 854, 857, 866, 886-888, 893, 1034, 1041,  1045-1047, 1053
Malherbe, Helene: 29 (30), 61, 295, 895
Malla, Ion D.: 1012
Mangra, Va?ile: 944
Manole?cu, Grigore: 574 (575), 621 (622), 704 (706), 857, 1003, 1008,  1019, 1035
1085
Marchetti, Filippo: 421, 422, 425, 613, 633, 734, 932, 943, 948
Marcolini: 1044
Marghiolita: 252, 883
Marian, George: 636 (637), 642 (643), 662 (663), 677 (678), 1013, 1025
Marian, Simion Florea: 711, 1032 Mariette:  100 (101) Marinette: 9,   10   (11),  12 (13), 17 (18)
Ma??im, I.C.: 26 (28), 142, 161, 815
Ma? off, Ioan: 843, 850, 860, 920, 964, 979, 1008, 1019, 1035, 1C41
Mavrocordat, Didiţa: 908 Mavrocordat, Natalia:  308, 310, 908
Mavrocordat, Nicolae: 903 Mavrocordat, Smaranda: 892 Mavro?: 1008
Melchi?edec: 615, 616, 660, 1006 Merimee, Pro?per: 20  (21), 110, 815
Meyerbeer, Giacomo: 176 (177) Meyerhoffer, Lebi: 812, 903 Meyrounet de St Marc: 932 Mezzetti, Pietro:  419,  429, 448, 480, 513, 526, 752, 765, 941,
Nabuco, vezi Sturdza, Alexandru. Nanie?cu, Io?if: 301, 899 Napoleon: 973, 1048 Napoleon III: 396, 803 (806) Negri,   Catinca:   309-311, 462 (463-464),    494,    497, 731 (732), 769, 1038 Negri, Co?tache: 55, 82, 140 (141), . 162-164, 176 (177), 185, 213, 216 (217), 254, 255, 261, 265, 298 (299), 301-305, 338, 356 (358),   446,   464,   494, 497, 693, 694 (695), 783, 784, 824, 831, 866, 872, 875, 887, 898,
942, 946, 953, 963, 972, 976,
1044, 1045, 1048 Miculi, Carol: 468, 476, 959, 962 Miculi, Frederic: 469 Mihai Viteazu: 148,  166, 860,
1032
Mihalcea: 302, 900
Millo, Matei: 116, 117, 127, 129, 135 (136), 139, 140, 144, 146, 149, 150-153, 155, 162, 170-172, 208, 209, 214 (216), 656 (658), 657 (658), 662 (663), 704 (706), 722 (723), 839-843, 846, 847, 849-851, 853-855, 857, 859, 860, 870, 872, 873, 891, 979, 1035, 1048
Mi?tral, Frederic: 402, 404, 413, 674, 930-932, 939, 940
Mitici, Co?tachi: 263, 264
Mîrze?cu, Gheorghe: 290, 895
Mocioni, Andrei: 688 (689)
Moi?e: 191, 193, 194
Moi?e?cu: 264
Moliere, Jean-Bapti?te Poquelin:
177,  817, 852 Moina, Ştefan: 208, 237, 238 Moruzi,  Adela: 604  (605), 608,
1001
Moruzi, Alexandru: 1001
Moruzi, Măria: 1001
Muti, Domenico: 434, 758, 934
. -
899, 900, 901, 902, 904, 91.3, 916, 956, 970, 1029
Negri, Evghenia: 311, 904
Negri, Măria, vezi Negri, Evghenia..
Negri, Nicu: 423
Negruzzi, d-nele: 399
Negruzzi, Co?tache: 47, 141—142, 398, 667, 668 (669), 820, 821, 825, 1021, 1022
Negruzzi, Iacob: 15, 37, 41, 43, 47-49, 51, 54, 58, 81, 87, 94, 99, 105, 106, 111- 113, 126, 130-132, 141; 153, 159, 161, 162, 165, 166, 170, 180, 182, 183, 188, 194, 196, 198, 200,
207, 208, 210, 211, 227, 259, , 230, 237, .244, 245, 249, 250, 261, 267, 268, 271, 2.73, 281, 282, 285, 289, 290, 350, • 351, 362-364, 367, 371-373, 375, 376, 378, 380, 383, 387-389, 394, 396-400, 402, 404, 430, 443, 450, 456, 464, 481, 529, 552, 554, 568 (569), 588, 589, 591, 592, 604, 614-616, 619, 621-624, 644, 652, 654, 660, 667 (669), 688 (689), 695, 725 (726), 740, 753, 756 (757), 767, 768, 770, 782, 785 (786), 788, 813, 819-823, 825, 833, 836, 837, 839-841, 843, 845, 848, 849, 851, 854, 856, 857-859, 862, 863, 865, 867-873, 875-878, 880-882, 885, 887-
,
!
O
Obedenaru-Gheorghiade, Mihail:
402, 404, 421, 422, 470, 613, 633, 674, 686, 733, 932, 942, 943, 960, 1005, 1012, 1023, 1024,  1026,  1038, 1039
Odobe?cu, Alexandru: 128, 214 (215), 279, 439, 787, 815, 817, 847, 850, 1041, 1055
Olariu, Alexiu: 412, 938
Paicu, Pavel: 43, 820
Pajure?cu: 649, 1018
Pann, Anton: 48, 49, 822
Panaiteanu-Bagdazare, Gheorghe: 303, 831, 900
Panu, G.: 132, 141, 229
Papadopol-Calimah, A. d-na: 525, 530, 640, 647
Papadopol-Calimah, Alexandru: 546, 591, 592, 614, 615, 640, 644, 647, 653, 772, 779, 781, 789, 835, 836, 952, 976, 978,
889, 892, 893, 895, 912, 915-921, 923, 925, 927, 929-931, 946, 952, 954-956, 958, 963, 977, 980, 985, 986, 997, 998, 1005, 1006, 1009, 1010, 1015, 1017, 1019, 1021, 1029, 1033, 1040, 1045, 1049, 1050, 1053, 1056
Negruzzi, Leon: 95, 399, 715, 1033 Negruzzi,  Măria:  99,   142, 195,
212, 268, 284, 290, 366, 367,
444, 450, 644, 741, 916 New?ki, Pierre: 1019 Nicole?cu,   G.C.:  831,  866, 870,
925, 926, 937 Nollet: 101- 103,  107 (108), 269
(270)
Nottara, Con?tantin I.: 964 Nottara, Tatiana: 964
Olga [Duca?]: 335, 601 (604) 908 Ollăne?cu-A?canio,   Dimitrie   C.: 478, 509 (510), 532 (533), 544 (545),   551,   615,   619, 962, 1006, 1007 Orăşanu, Teodor: 508 (510), 972 Oteteleşanu, familia: 989 Oteteleşanu, d-na: 561 Ovane?' Hri?te: 85, 254
983,   998,   999,   1014, 1016,
1051, 1056 Para?chive?cu: 265 (266) Pari?otti: 1012 Parodi, Alexandru: 1019 Pa?cal, Gheorghe: 196 Pa?caly, Mihail:   116,   117, 128,
139, 215, 657 (659), 662 (663),
684 (686), 742 (743), 796 (797), !    843, 847, 850, 855 .Patti, Adelina: 202 (203), 868 Pavel: 674
1086
1087
Păltînea, Paul: 913, 987, 1003, 1052
Pelimon, Alexandru: 568 (569), 991
Pene?cu, G.: 1048 Perieţeanu, S.: 841 Petre?cu: 406, 934 Petrino, familia: 837 Petrino, Eufro?ina: 399, 837 Petrino, Dimitrie: 201, 229, 238,
245, 282, 286, 289, 390, 400,
837,  892, 927-929 Phelimon: 991
Pi?o?ki, Alexandru: 86, 320, 423, 479, 489, 499, 515, 553, 833
Pi?o?ki, N., d-na: 99, 423, 489, 493, 553
Pi?o?ki, Nicolae: 86, 98, 320, 339, 343, 344, 423, 458, 470, 479, 489, 498, 506, 514, 553, 563, 760, 779, 780, 833, 837, 905, 909, 910, 944, 956, 957, 959, 962, 965, 969, 973, 985, 990, 1047, 1056
Planteau: 796 (797)
Platon: 799 (801)
Platon, Măria: 930, 931, 939, 943, 1050
Pleşe?cu,: 123
■
■
Quintana, Albert de. . . y Combi?:
402-405, 415, 433, 457, 466, 470, 471, 586, 587, 613, 674,
Rabelai?, Frangoi?: 712 (714) Rabener, C.M.S.: 432, 947 Radu, familia: 1022 Radu: 310, 661 (663), 667 (669) Radu, Panait: 280 Racine, Jean: 177, 861 Ralet, Dimitrie: 210, 285, 871, 894 Raphael Sanzio: 9 (10), 23 (24), 242 (243)
Plether: 647
Pogor, Va?ile: 35, 52, 95, 194, 195, 201, 207, 228, 229, 238, 528, 818, 977
Poliz: 16
Poliz: 27 (28), 80, 811, 812, 814, 816
Ponmartin, Armând de: 832 Pop: 407, 935 Pop Florantin, I.: 466, 958 Pope?cu, Anicuta: 704, 724 (726),
796 (797), 1035 Pope?cu, Eufro?ina:  532 (533),
656 (658), 749, 857, 1043, 1044 Pope?cu-Gogan, Petre: 835 Poptămaş, Dimitrie: 942, 943 Po?luşnicu, Mihail Gr.: 1041 Proca: 409
Protopope?cu, Tache: 454 (455), 459 (460-461), 462 (463), 957
Prozorev?ki: 514
Pruncu: 57
Pruncu, Pavel: 825
Pruncu, Scarlat: 825
Pulcherie: 78 (79), 164, 322 (323)
Pumnu, Aron: 97  (98), 363
Puşkin, Alexandru: 815
•
i
q
930, 933, 940, 948, 958, 959. 960, 1050
■
Rădule?cu-Dulgheru, Georgeta:
840, 919,  925,  972, 986 Rădule?cu-Pogoneanu, Ion: 846 Răşcanu, G.: 505, 506, 556, 640,
987, 1014 Receanu: 152 Reymond, d-nele: 20 (21) Reymond, Emmeline: 330 (332),
356 (358), 557, 814 (816), 907
1088
Rîureanu, Ioan M.j 180, 182, 863
Roia: 556
Rolla, Catinca: 923
Rolla, Co?tache: 78 (79), 252, 383,
384, 390, 395, 895, 905, 922,
923
Romane?cu, Ari?tizza: 574 (575), 608 (609), 621 (622), 657(658), 704 (706), 722 - 725, 860, 1003, 1008, 1035
Roque-Ferrier, Alphon?e: 401, 929, 931, 932, 939, 414 (415), 674, 1020
Ro?etteştii: 970
Ro?etti, Aglae, vezi Aglae Allaux
Ro?etti, C: 56
Ro?etti, Carol: 837
Ro?etti, C.A.: 389, 394, 395, 459 (460), 462 (463), 489, 514, 564 (567), 581 (583), 680 (681), 694 (695), 990, 995, 1024-1025
Ro?etti, Dimitrie: 936
Sachelari,  Leon:  502,  505, 506 Saint Marc Girardin: 147, 853 Sarandi, Fro?a: 635, 636 (637),
654, 657 (659), 677 (678), 1012 Sardou, Victorien: 590 (591), 1008 Sălceanu, familia: 883 Sălceanu, Grigore: 883 Săndule?cu, Alexandru: 880 Săve?cu, Coralia: 364 — 366, 910,
918
Sbierea, Ion: 837 Schandorf, Ludovic: 336-338, 908, 909
Schiavoni, Giovanni: 900 Schiller, Frederic:  32  (34), 474
(476), 770 Schina?: 736 (737) Schwab: 778, 1052 Serurie, Grigore: 990
Ro?etti, La?căr: 409, 769, 783, 788,  936,   1050,   1054, 1055
Ro?etti, Max: 916
Ro?etti, Radu: 526 (527), 901, 916, 927
Ro?etti, Radu, R.: 837
Ro?etti, Răducanu: 901, 936, 977
Ro?etti, Scarlat, vezi Ro?etti, Carol.
Ro?etti-Bălăne?cu, Nicolae: 56 Ro?etti-Roznovanu, N.N.: 308, 310,
547, 858, 892,903 Ro?etti-Sole?cu, Con?tantin: 309,
903, 904 Ro?etti-Sole?cu, Dimitrie: 904 Ro?etti-Sole?cu, Teodor: 562, 904 Ro?etti-Teţcanu, Co?tache: 965 Ro?etti-Teţcanu, Dimitrie: 489, 965 Ro??ini, Gioacchino: 176 (177) Roşea, Ion: 1026 Roznovan, Alexandrina: 255 Ruc?anda: 252, 883 Ru??o, Alexandru: 87, 326, 542,
766, -767, 833, 839, 907 Roux, A.: 832
Shake?peare, William: 17 (18), 523 (525)
Sihleanu, Ştefan: 724 (725), 1035
Silaşi, Grigoriu: 625, 653, 746, 1009, 1017,  1042, 1043
Sion, George: 16, 82, 116, 138-140, 174, 175, 177, 178, 255, 278, 280, 284, 291, 480, 509 (510), 531-534, 597 (598), 688 (690), 724 (726), 746, 748, 750, 755 (757), 762 (764), 813, 831, 839, 842, 843, 847, 849, 855, 861, 890, 891, 893, 894, 896, 932, 979, 1043
Sîrbu, I.: 452, 535 (536)
Slavici, Ioan: 160, 229, 782, 856
Socec, Va?ile I.: 55, 57, 113, 117, 195, 197, 229, 263, 279, 284, 327, 398, 400, 522 (524), 525, 544 (545), 550, 552, 657, 676,
1089
1
768, 819, 824, 825, 843, 891,
1019, 1024, 1049 Sofia: 96 Spatariu: 311 Spiro-Paul, Andrei: 907 Spiro-Paul, Paulina: 325, 326, 906 Stamatopulo: 465 Stănce?cu,   C:   724   (726), 762
(764), 1035, 1041 Stăne?cu, d-na:  124 (125) Stăte?cu, Eugen: 1046 Steriadi, George:  124 (125), 134
(135),  439,   782  (783), 839,
843, 847, 849, 855, 864, 1054 Stezianu, Con?tantin: 993 Stolojan,   Ana?ta?e:   735 (737),
761 (763), 774 (776), 1039 Strat, I.: 489 Străje?cu: 444, 952 Străje?cu: 557, 559 Străje?cu: 785 (786) Stru?berg: 514,  581 (583), 995
Sturdza, Adela, vezi Moruzi, Adela Sturdza, Alexandru: 78 (79), 780 1053
Sturdza, Dim. A.: 55, 424 (425), 454 (455), 459 (461), 462 (463), 493 (494), 637, 815, 824, 944, 955, 957, 967, 972, 997, 1008
Sturdza, Gheorghe A.: 491, 824, 979
Sturdza, Grigore: 195, 207, 208,
870, 883, 971 Sturdza,  Măria   Gh.:  491, 819,
824, 979, 1023 Sturdza, Mihail-Voievod: 48, 117,
967
Sturdza, Olga: 252, 883 Sturdza, Zoe: 425, 619, 1008 Sturdza, Zulnia: 217, 769 Sultzer: 781
Suţu, Alexandru-Voievod: 267 Sutu, Alexandru Gr.: 730, 768 Suţu, N.: 903
Şendrea, Alexandru: 301, 899 Şoime?cu, I.N.:  508  (510), 520 (521), 522 (524), 523 (524), 580 (581),  636  (637),  642 (643), 972
Ştefan cel Mare: 104, 193, 199, 201, 207, 465, 482, 644, 693 (695), 870, 892, 950
.    - ' .
Ştefăne?cu,  Ion:  452 — 453
Stejăre?cu: 668 (669)
Ştephăne?cu, G. M.: 587, 6 18, 62 1
' (622), 634, 638, 668 (669), 672 (673), 688 (689), 702, 707 (708-709), 716 (718), 996, 1007, 1008, 1012, 1013, 1023, 1031, 1034
T
■
Taube?, A.: 427, 945
Taylor: 9- 13, 29, 30, 46 (47),
71 (72) Tănă?ache: 78 Teller, I?rael: 438, 949 Teodorini, Elena: 920 Terţei, vezi Catargi, Margareta. Thibaud: 107 (108) Thier?, A.: 814 Thou??eret: 653
Tocile?cu, Grigore: 688 (689), 891 Tome?cu, Va?ile: 1036 Tomşa: 459 (461), 516 (518) Torouţiu, I.E.: 955 Tourtoulon, Charle? de: 402, 674,
931, 932 Traian: 39 (40), 42, 43, 264, 707
(709)
Turgheniev, Ivan: 815
Ţepelea, G.F.: 930 Ţerranu: 1012
Ţincu, Nicolae: 860
. ■■■■ '
Ubicini, Abdolonyme: 1023
Urechia,   V.A.:   363,   439, 457
467, 542, 554, 586, 587, 664'
687, 724 (726), 730, 745, 748
U
754, 757, 950, 956, 959, 982 986, 996, 998, 1019, 1020 1027, 1031, 1036, 1037,- 1038' 1043, 1046, 1049
Del Valle, Alice: 22 (23), 43 (44), 86, 186, 187, 242 (243), 287 (288), 294, 416 (418), 835
Vartolomei, Va?ile: 941
Varziu [?]: 508 (510)
Va?ile Lupu-Voievod: 243
Va?ile?cu: 621 (622)
Va?ile?cu, Măria: 1008
Va?iliu, Aurel Ioan: 1076
Vatamaniuc, D.: 909
Văleanu, Ştefan: 70, 594 (595), 604,   1000, 1002
Velle?cu, Petre: 154 (156), 532 (533), 855, 857
Velle?cu, Ştefan: 857
Ventura: 178-180, 862
Ventura, Eufro?ina, vezi Catargi, E'ufro?ina.
Ventura Fanchette Lea, 920 Ventura, Grigore: 376 (377), 382, 426, 539 (540), 544 (545), 547, 648, 654, 660, 662, 697, 700 (701), 724 (726), 742 (743), 748, 755 (757), 796 (797), 799 (801), 919, 920, 922, 945, 981, 983, 984, 1017, 1018, 1023, 1030, 1046.
Ventura, Marioara: 920 Verdi, Giu?eppe: 295 . Vermont,   Fanchette   Lea, vezi
Ventura, Fanchette Lea. Verne?cu, G.: 497 Veru??i, Petre: 613, 614 Vicol, I?aia: 196, 867 Victor Emanuel II: 388, 389 Vizante, Andrei: 693 (694), 1029 Vîrgolici, Teodor: 813 Vîrnav-Liteanu,   G.I.:   132 ,142,
286, 387, 400, 848, 894, 922 Vîrto?u, Emil: 1048 Vladimire?cu, Tudor: 618 Vogoride, Cocuţa: 883 Vogoride Conache, Emanuel: 858,
883
Vogoride, Lucia:  163 (164), 858
Vogoride, Măria: 858
Vogoride, Nicolae: 285
Voine?cu, Ion II: 744, 745, 766, 1042, 1048
Vulcan, Io?if: 412, 441, 645, 656, 670, 682, 791, 940, 941, 949, 950, 1015, 1018, 1022, 1026, 1057
Wachmann, Eduard: 724 (726) Wadington, William: 454 (455)
485 (488), 514, 965 Wei??, Stani?lav: 447
W
Weitz?echer,  Amedeo:  448 449
942
Wied, prinţul de: 584 (585), 594
(595), 601 (602) Woliki: 210
1090
Xenopol, Alexandru: 141
Zamfire?cu, Mihail: 112, 860 Zanne, Alexandru: 16, 813
X
Z
' "
1 ■
■
■
X. d-ra: 1018
■
Zappa, Evanghelie: 142 Zotta, Sever: 834, 835, 955
■
■ -
-
■ .
-
-
■
■
■
Y
>.
83
-
■
Către Ştefan Albu
1877 decembrie 30, Mirceşti, 379-380
Către Eugen Alcaz 1879 augu?t 10, Mirceşti, 495
Către Iancu Alec?andri
INDICE AL SCRISORILOR PE DESTINATARI, GRUPATE . CRONOLOGIC
■
■
:
. ■
Către Paulina Alec?andri
■
:
:
1878 noiembrie 26, Mirceşti, 452 — 454
1879 aprilie 20, Mirceşti, 482-489 1881 februarie 12/24,'Mirceşti, 678-681 1881 martie 14/26, Bucureşti, 696-697
[1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 14 [1871 martie, Iaşi], 15 [1871 martie, Ia?i], 15 [1871 mai], Iaşi', 16 [1872 februarie-martie, Bucureşti], 52 [1872 iunie], Lindau, 59-60 [1872 iunie], Pari?, 60-61 [1872 iulie a.20], Pari?, 62-63 1872 iulie 20, Pari?, 63-64 1872 iulie [a.27]. Pari?, 64-65 1872 iulie 27, Pari?, 65 1872 iulie 29, Boulogne ?ur Mer, 66
:
■
1093
1872 augu?t 20, Dieppe, 67
1872 augu?t, Pari?, 68
1872 ?eptembrie 2, Pari?, 69-70
1872 ?eptembrie 2 l/octombrie, 3 Pari?, 70 [1872 decembrie 6—13], Bucureşti, 76 — 77 [1872 decembrie 21], Bucureşti, 79-80 [1872 decembrie 23], 81
[1872 decembrie 26], Bucureşti, 83—84 [1872 decembrie 27], Bucureşti, 84-85 [1872 decembrie 28], Bucureşti, 85-86
1873 ianuarie 1, 86
[1873 martie a.30, Bucureşti], 92
[1873 martie], Bucureşti, 93        ,   .. .   , )
[1873 martie, Bucureşti], 94
[1874 ianuarie 14 — februarie 9, Iaşi], 122—123 [1874 februarie, Ia?i], 123 [1874 februarie 9,'laşi], 123
1874 iulie 10 [?.n.], Viena , 148
1874 iulie 4 [?.v.], Pari?, 149 [1875 martie a.8, Bucureştii, 186
1875 martie [8], Bucureşti, 186- 187 1875 martie 8, Bucureşti, 187-188 1875 [iunie] 18, Bucureşti, 218 1875 [iunie], Bucureşti, 218-219 1875 iunie 24, Bucureşti, 219-220 [1875 iunie, Bucureşti], 220 [1875 decembrie a.7], Bucureşti, 252 — 253 1875 decembrie 7, Bucureşti,'253-254 [1875 decembrie p. 7, Bucureşti], 254-255
1875 [decembrie 13 ?au 20], Bucureşti, 255
1876 aprilie 23, Viena, 291-292 1876 [aprilie 24, 26], Stra??bourg, 292-294 1876 mai, Pari?, 294-295
■
1876 mai 15, Pari?, 295-296 [1877 ianuarie], Iaşi, 308 [1877J ianuarie, Iaşi, 308 — 310
1877 februarie 1, Ia?i, 310
1877 [februarie], Iaşi", 311-312
[ 1878 mai 24], Bucureşti 408
[1878 mai 31], Bucureşti, 410-411
[1878 octombrie 14], Bucureşti, 445 — 446
1879 martie 18, Bucureşti, 480 [1879] iunie 29, Bucureşti, 492-493
1879 ?eptembrie 5, Bucureşti, 496 [1879 ?eptembrie], Bucureşti, 496-497 [1879 ?eptembrie], Bucureşti, 497 — 498 [1879 ?eptembrie 21], 499-500
1879 ?eptembrie 26, Bucureşti, 501 [1879 octombrie], Bucureşti, 502 [1879 octombrie 12], Bucureşti, 502-503
1879 octombrie 14, Bucureşti, 503-504
-
-   - ■
■
[1879 octombrie], Bucureşti, 504—505
1879 octombrie 16, Bucureşti, 506 [1879 octombrie], Bucureşti,' 506-507
1880 martie 9, Bucureşti! 556-557 1880 martie 15, Bucureşti, 557-558 1880 martie 16, Bucureşti, 558-559 1880 martie 17, Bucureşti, 559 [1880 martie, Bucureşti]', 559-560 1880 martie 20, Bucureşti, 560-561 1880 martie 26, 561
1880 martie 31, Bucureşti, 561-562 1880 aprilie 6, 562-563 1880 iulie 7, Sinaia, 603 1880 iulie 14, Sinaia, 603-604 1880 iulie 25, Sinaia, 607 1880 [iulie], Sinaia, 609 [1880 octombrie a. 20], Iaşi, 625 1880 octombrie 26, Bucureşti, 626-627 1880 noiembrie 16, 628-629 1880 noiembrie 18, Bucureşti, 629-630
1880 noiembrie 24, Bucureşti, 630-631 [1881 octombrie a.6], Bucureşti, 778
1881 octombrie 6, Bucureşti, 778 1881 octombrie 8, Bucureşti, 779 1881 octombrie 9, Bucureşti, 779 1881 octombrie 10, Bucureşti, 780 [1881 octombrie 11-16], Bucureşti, 780 [ 1881 octombrie a. 16], Bucureşti, 781
■
I
iii ,1
■
■ : 8Y81
' . . . ■ '
1877 octombrie 14, Mirceşti, 349 — 350
Către Grigore Alexandre?cu :
[1878 iunie], 412
Către dr. Alexei, reprezentantul învăţătorilor români din Nă?ăud
wi JT8J M .'   •       . It«
•  / ■ -        : •    '■■ ' '?,!
"  i! .
r-*     a i aii Către Aglae Allaux
■ -   m î    .;. • ■ v
Către Zaharia Antine?cu
1878 ?eptembrie 24, Mirceşti, 442 -    .' ■
1876 octombrie 27, Mirceşti, 304-306
1877 octombrie 5, Mirceşti, 346-348
1094
Către Arthur Baligot de Beyne
■
■
Către Alimpiu Barbolovici, preşedintele „A?trei" din Bă?eşti
■
■
Către Elena Beldiman
i
■
1878 iunie 14, Mirceşti, 438
[1879 ?fîrşit — 1880 început], 536 — 538 1881 martie 6/18, Mirceşti, 693-695
1878 iulie 1, Mirceşti, 431-432
1877 decembrie 12, Mirceşti, 371
Către O. Bla?ianu
Către Va?ile Boere?cu
[1879], 538
■
' -
-
Către Mărie Bogdan
1871 februarie 11/23, Mirceşti, 9-11 1871 martie 12, Mirceşti, 11— 13 1871 iunie 8, Mirceşti, 17-18 1871 augu?t  1, Mirceşti, 22—24 1871 augu?t 24, Mirceşti, 24-26
1871 octombrie 12, Mirceşti, 29-30
1872 ianuarie 10, Mirceşti, 45 — 47 1872 februarie 12, Mirceşti, 50 — 51 1872 martie, Mirceşti, 52-54 1872 mai 8/20, Mirceşti, 57-58 1872 octombrie, Mirceşti, 71 — 72 1872 noiembrie 10, Mirceşti, 73 — 74 1872 decembrie 1, Mirceşti, 75—76
1872 decembrie 22, Bucureşti, 80—81
1873 februarie, Mirceşti, 88-89 1873 martie, Mirceşti, 90-92
î
■
■
1873 aprilie 20, Mirceşti, 95-97 1873 octombrie, Mirceşti, 100—102
1873 octombrie 16/28, Mirceşti, 102- 103 [1873 decembrie 29, Mirceşti], 107-109
1874 februarie, Mirceşti, 118—120
1874 februarie 8/20, Mirceşti, 120-122
■
■
■
■
■
-
1874 martie 30, Mirceşti, 133- 134 1874 mai 1, Mirceşti, 136-138 1874 iunie 5, Mirceşti, 142- 143 1874 iunie 23, Bucureşti, 144- 146 1874 octombrie 5, Mirceşti, 157-159 1874 octombrie 28, Mirceşti, 163—165 1874 noiembrie 28, Mirceşti, 167- 169 1874 decembrie 18, Mirceşti, 173-174
1874 decembrie 24, Mirceşti, 175-177
1875 ianuarie 2, Mirceşti, 181—182 1875 ianuarie 30, Mirceşti, 184- 185 1875 aprilie 27, Mirceşti, 202-204 1875 aprilie 30, Mirceşti, 205-207 1875 mai 26, Mirceşti, 2 12-214
1875 iulie 8, [Mirceşti], 220-223
1875 iulie 22, Mirceşti, 223-225
1875 ?eptembrie [29'?.n.], Mirceşti, 239-242
1875 ?eptembrie 28 [?.v.], Mirceşti 242-243
1875 noiembrie 3, Mirceşti, 246—248
1875 noiembrie 21, Mirceşti, 249-250
1875 decembrie [17-20], Bucureşti, 256-257
1875 decembrie 31, Mirceşti, 257-259
1876 ianuarie 26, Mirceşti, 269-271 1876 februarie 10, Mirceşti, 275-278
1876 martie 22, Mirceşti, 286-289
1877 martie 16/28, Mirceşti, 316 — 319 1877 aprilie [a.6], Mirceşti 321-323 1881 aprilie 28, Mirceşti, 709-711
■
Către Iacob Bologa, preşedintele „A?trei" 1880 mai 28 [?.v.], Mirceşti, 578
Către William Bonaparte Wy?e 1881 decembrie 7, Bucureşti, 790-791
■
Către Alexandru Cantacuzino, cneazul
1879 noiembrie, Mirceşti, 519—521
Către Cleopatra Cantacuzino
1877 februarie 10, Mirceşti, 312-314
1096
1097
Către regele Carol I
' . ......
1876 martie 3, Mirceşti, 279-280
; .
Către N. Clatino?, bărbier din Iaşi
[1878 mai], 407
. ■•  ; . Către un conte necuno?cut din Cernăuţi
1873 aprilie 21, Mirceşti, 97-98
Către Ion Crăciune?cu
[a. 18741, 109— 110
■■   ■ ■
■ ■
1875 ?eptembrie 23, Mirceşti, 238-239
Către V. Damian, preşedintele „României June" din Viena
■J.t\ ■   '    ; ■ ■ "
1881 iulie 5, Gara Mirceşti, 741 1881 iulie 12/24, Mirceşti, 747-748
Către Philadelphe Cuenim
1875 augu?t 29, Mirceşti, 226-227
Către Carol Davila
1874 ianuarie 18/30, Mirceşti, 114-116
Către Ore?te Dlujan?chi
1880 aprilie 18, Mirceşti, 564
1881 mai 6/18, Mirceşti, 713
1881 iulie 9/21, Mirceşti, 745-746 1881 octombrie 20, 785
Către Smărăndiţa Docan
-
[1872 decembrie a. 15, Bucureşti] 77-79 [1873 februarie-martie], 89-90 [1876 vara], Mirceşti, 296-297
[1876 vara], Mirceşti, 297-298'.....
[1876 octombrie], 302-303
[1877 octombrie p.9], 348-349 •.,   ... .
.1098
Către dr. I.C. Drăge?cu 1881 iunie 15, Mirceşti, 729
...   .     .   .     . .
' Către N. Droc Barcian reprezentant al cetăţenilor oraşului Bucureşti
1878 ?eptembrie 20, Mirceşti, 440 — 441
Către Euharia Duca
1880 iunie 22; Mirceşti, 593-596 1880 iunie 30, Mirceşti, 600 — 602 .
Către George? Duca
■    • " .
[1874 februarie 18 ?au 25, Mirceşti], 124-126 1877 februarie 10, Mirceşti, 314 — 316 1877 octombrie 2, Mirceşti, 344-345
1879 ?eptembrie 22, Bucureşti, 500-501
1880 iunie 8, Mirceşti, 584-586
Către Lucie Duca
1877 aprilie 6, Mirceşti, 323-325 1877 mai 28, Mirceşti, 332-334' 1877 iulie 2, Mirceşti, 334-336 1877 octombrie 23, Mirceşti, 352-354 1877 noiembrie 10, Mirceşti, 360 — 361 1877 decembrie 4, Mirceşti, 364 — 366
1877 decembrie 12, Mirceşti, 370
1879 februarie 5, Mirceşti, 473 — 476
1881 augu?t 21, Mirceşti, 758-759
Către elevii şcolii nr. 1 din Păcurari (Iaşi)
1878 mai 24, Bucureşti, 408-409
Către regina Eli?abeta
1875 ?eptembrie 12, Mirceşti, 231-234 1875 ?eptembrie 19, Mirceşti, 235-236 1877 ?eptembrie 20, Mirceşti, 339-342
1880 decembrie 2, 631-632
1881 decembrie 19, Mirceşti, 802-808
1099
Către Con?tantin E??arcu 1876 aprilie 3, Mirceşti, 291
Către Măria Scarlat Fălcoianu
1876 noiembrie 2, Mirceşti, 307
Către Scarlat Fălcoianu
1871 ?eptembrie 28, Mirceşti, 26-29
Către Bonifaciu Flore?cu
1881 iulie 9/21, Mirceşti, 744-745
1881 ?eptembrie  16, Mirceşti, 766 — 767
1881 octombrie 30, Mirceşti, 787
Către Nicolae Gane
■
1876 octombrie 26, Mirceşti, 303 1876 noiembrie 9, Mirceşti, 307-308 1878 ianuarie 5, Mirceşti 380-381
[fără dată], 259-260
Către Mihail Ganitki
■ ■
Către E?meralda Gardeev
■
1877 noiembrie 6, Galaţi, 359
Către Ion Ghica
1871 octombrie 26, Mirceşti, 36 — 37 1871 decembrie 2, Mirceşti, 38-40 1871 [?] 14, Mirceşti, 41
1875 [ianuarie ?] 18, Gara Mirceşti, 184
1876 ianuarie 19 [?.n.], Mirceşti, 261 1878 ianuarie 18 [?.n.], Mirceşti, 381 1878 noiembrie 12, Mirceşti,' 449-450 1878 decembrie 10, Mirceşti, 458-461 187[9 ?] ianuarie 21, Roman, 472
-
■
[1879-1880 aprilie], Mirceşti, 491
1879 noiembrie 5, Mirceşti, 507—510 1879 noiembrie 6, Mirceşti, 511 — 513 1879 noiembrie  10, Mirceşti, 516 — 519 [1879 noiembrie], Mirceşti, 521 — 525 1879 decembrie 10, Mirceşti, 529-530 1879 decembrie 20, Mirceşti, 531 — 534
1879 decembrie 20, Mirceşti 534-535 [1879], 539
1880 [ianuarie], Mirceşti, 540 — 541 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 541 — 542 1880 ianuarie 8, Mirceşti, 543-544 1880 ianuarie 12, Mirceşti, 544-546 1880 ianuarie 16, Mirceşti, 550 — 551 1880 februarie 1, Mirceşti, 551
1880 februarie 28, Mirceşti, 555-556 1880 mai 1, Mirceşti, 564-568 1880 mai 7, Mirceşti, 568-570 1880 mai 14, Mirceşti, 570 1880 mai 14, Mirceşti, 570-572 1880 mai 15, Mirceşti, 573-574 1880 mai 25, Mirceşti, 574-575 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 575-576 [1880 mai p. 25, Mirceşti], 576-578 1880 iunie 3, Mirceşti, 579 1880 iunie 6, Mirceşti, 580 — 581 [1880 iunie 8], Mirceşti, 581-583 [1880 iunie p. 8. Mirceşti], 586-587 [1880 iunie 16], Mirceşti, 589 [1880 iunie 17], Mirceşti, 590-591 1880 iunie 26, Mirceşti, 597-599 [1880 iunie 26-28, Mirceşti], 599 1880 iunie 29, Mirceşti, 599-600 1880 iulie, Sinaia, 604-605 1880 iulie 17, Sinaia, 605-606 [1880 iulie], Sinaia, 607-608 1880 iulie 28, Sinaia, 608-609 1880 augu?t 7, Mirceşti, 610 1880 augu?t 9, Mirceşti, 611 1880 ?eptembrie 26, Iaşi, 617-618 1880 octombrie 2, Mirceşti, 620 — 622 1880 octombrie 9, Iaşi, 622-624 1880 octombrie 31, Mirceşti, 627 — 628 1880 decembrie 5, 635 1880 decembrie 17, Mirceşti, 634-636 1880 decembrie 20, Mirceşti, 636-637 1880 decembrie 23, Mirceşti, 638-639
1880 decembrie 27, Mirceşti, 641 — 643
1881 ianuarie 3, Mirceşti, 647 — 650 1881 ianuarie 7, Mirceşti, 650 — 652 1881 ianuarie 11, Mirceşti, 652 — 653 1881 ianuarie 13, Mirceşti, 656 — 659
■
t
■
-
_
■
-
1100
1101
. ■ . .
...
■
■
■  ■ .
■
-
1881 ianuarie 17, Mirceşti, 660 — 664 1881 ianuarie 28, Mirceşti, 667 — 669. 1881 februarie 6/18, Mirceşti, 671-673 1881 februarie U/23, Mirceşti, 675-676 1881 februarie 12/24, Mirceşti, 677-678' [1881 februarie a. 23], Mirceşti, 681 — 682 1881 februarie 25, Mirceşti, 683-686 1881 martie 1, Mirceşti, 688 — 690 [1881 martie 1], Mirceşti, 691-692 1881 aprilie 12, Mirceşti, 698-699 1881 aprilie 15, Mirceşti, 699 — 700 1881 aprilie 24, Mirceşti, 701-703 1881 aprilie 26, Mirce?'ti, 703—706 1881 aprilie 28, Mirceşti, 707-709 1881 mai 7/19, Mirceşti, 713-715 1881 mai 14, Mirceşti, 716-719 1881 mai 25, Mirceşti, 721-723 1881 mai 29, Mirceşti, 723-726 1881 iunie 15, Mirceşti, 727-728 1881 iunie 29, Mirceşti, 735-737 1881 iulie 3/15, Mirceşti, 738-740 1881 iulie 6/18, Mirceşti, 741-743 1881 iulie 6/18, Mirceşti, 743 — 744 1881 augu?t 16/28, Mirceşti, 755-757 1881 ?eptembrie 8, Mirceşti, 761 — 765 1881 octombrie 1, Mirceşti, 774-779 1881 octombrie 29, Mirceşti, 785-786 [1881 octombrie "p. 29], Mirceşti, 787 1881 decembrie 10/22, Mirceşti, 792-795 1881 decembrie 26 [?.n.], Iaşi, 795 — 797 1881 decembrie 17/29, Mirceşti, 798-802 ■
Către Pantazi Ghica
1881 mai 31, Mirceşti, 726-727
Către Edouard Grenier
1871 iunie 8, Mirceşti, 18-21 1871 octombrie 12, Mirceşti, 31 — 35
■ ... ■
■
■
1877 mai 16, Mirceşti, 328-332 1877 noiembrie 1, Mirceşti, 354 — 358 1879 ianuarie, 473
Către Petre Va?ile Grigoriu
1880 augu?t 16, Mirceşti, 613-614 1881, Mirceşti, 646
■
■
■ !
■
■
■ i
1102
Către Aron Ham?ea
1878 iunie 8, Mirceşti, 422-423
Către Bogdan Petriceicu Ha?deu
1873 noiembrie 21, Mirceşti, 104 1873 decembrie, Mirceşti,' 104-105
1874 octombrie 8, Mirceşti, 160
[.■■rin iii
1875 octombrie 4, Mirceşti, 243-244
■
Către Hau?knecht
1878 ?eptembrie 30, Mirceşti, 443
■
Către baronul A. de Herz
1878 octombrie 22, Mirceşti, 446-448
Către Hociung
[1873 martie a. 30, Bucureşti], 92-93
Către Eduard Hiib?ch
1881 [iulie a. 22], Mirceşti, 750-752
Către Gheorghe Hurmuzaki
1872 mai 4, Ia?i, 56 1875 aprilie 8/20, Mirceşti, 197-198 1878 iulie 15, Mirceşti, 436-437 1878 iulie 19, Mirceşti, 437
Către Nicolae Hurmuzaki
1878 aprilie 14, Mirceşti, 399 1878 mai 31, Bucureşti, 411
■
Către N. Ione?cu
1879 aprilie 27, Mirceşti, 490
... .......
- ■ ■
1103
V
Către Mihail Jora
[1880 octombrie 14], 624-625
•   " ■
Către Mihail Kogălniceanu
1872 [noiembrie] 2, Roman, 72-73
1874 martie, Mirceşti, 129—130 [1875 ianuarie 13], Mirceşti, 183
1875 martie  12, Mirceşti,   189- 190 187[?] [?] 14, Mirceşti-Roman, 190 1875 aprilie 19, Mirceşti, 199-200
1877 aprilie 19, Mirceşti, 327-328
1878 ianuarie 19 [?.n.], Mirceşti, 381
[1878 începutul lunii februarie, Mirceşti], 384 — 385
1878 februarie 9 [?.n.], Gara Mirceşti, 385
1878 februarie 11 [?.n.], Gara Mirceşti, 385 — 386
1878 februarie 16 [?.n.], Mirceşti, 386-387
1878 februarie 19 [?.n.], Mirceşti, 387
1878 noiembrie 24, Mirceşti, 451 — 452
1879 [mai] 9 [?.n.], 492
1879 augu?t 4, Mirceşti, 493-494 [1879], Mirceşti, 535-536
Către I. Alex. Lapedat
1877 iulie 24, Mirceşti, 338-339
1877 decembrie 16, Mirceşti, 374
1878 februarie 20, Mirceşti, 391-394
■
Către Augu?t Treboniu Laurian
1871 iulie 17, Mirceşti, 22
- i ■
Către Alexandru Lazaru,
reprezentantul românilor din Abrud
[1878 iunie], Gara Mirceşti (România), 413
■
Către Nicolae Luchian, reprezentantul artiştilor Teatrului Naţional din Iaşi
[1878 iunie, Mirceşti], 411 1880, 645
Către Alexandru Macedon?ki
1880 decembrie 25, Mirceşti, 641
1881 ianuarie 24, Mirceşti', 665-666
Către Titu Maiore?cu
1874 iunie 12, Bucureşti, 143- 144 1874 iunie 27, Mirceşti', 146- 148
1874 ?eptembrie 3, Mirceşti, 151-152
1875 martie 25, Mirceşti,' 191-194
1876 ianuarie 12, Mirceşti, 263—264 1876 februarie 6, Mirceşti, 272
1881 mai 14/26, Mirceşti, 719-721 1881 augu?t 12, Mirceşti, 754 1881 augu?t 21, Mirceşti, 760
Către Simion Florea Marian 1881 aprilie 28, Mirceşti, 611-612
Către Pietro Mezzetti
1878 iunie 5, Mirceşti, 419-420 1878 iunie 15, Mirceşti, 429
1878 noiembrie 3, Mirceşti, 448 — 449
1879 martie 25, Mirceşti', 480
1879 noiembrie 9, Mirceşti, 513-514 1879 noiembrie 18, Mirceşti, 526 1881 iulie 22, Mirceşti, 752-753 1881 ?eptembrie 16, Mirceşti, 765 — 766
1879 ianuarie 1, Mirceşti, 468-469 1879 martie 12, Pari?, 476-477
Către Carol Miculi
■
■
■
1874 februarie 25, Mirceşti,  127- 129
1874 mai, Mirceşti, 140—141
1874 ?eptembrie' 3, Mirceşti, 149-151
Către Mihalcea
[1876, octombrie, Tîrgu-Ocna], 302
Către Matei Millo
■
■
1874 ?eptembrie 6, Mirceşti, 153—157
1874 [?fîrşitul anului], Mirceşti, 170-171 [1874 decembrie 14 ?.v.], Mirceşti, 171-172
1875 mai 14, Mirceşti, 208-209 1875 iunie 1, Mirceşti, 214-216
■
Către mini?trul Cultelor şi In?trucţiunii Publice
1877 noiembrie 24, Mirceşti, 362
■
Către Frederic Mi?tral
I
Către Domenico Muti
■
1878 iulie 12/24, Mirceşti, 434-435
1878 iunie 1, Mirceşti, 413-415
Către mitropolitul Io?if Nanie?cu
1876 octombrie 12 [?.n.], Ocna, 301
Către Catinca Negri
1881 iunie 25, Mirceşti, 731-733
■
Către Co?tache Negri
■
[1872 decembrie a. 26], Bucureşti, 82 — 83 [1875 iunie 10-18], Mirceşti, 216-218 1876 ianuarie 15, Mirceşti, 265—266 1876 iulie 15, Mirceşti, 298-300
Către Iacob Negruzzi
1871 mai 4, Mirceşti, 15—16 [1871 noiembrie], 37
1872 ianuarie 8, Mirceşti, 41 — 45 1872 ianuarie 12, Mirceşti, 47—48 1872 ianuarie 24, Mirceşti, 48 1872 ianuarie 26, Mirceşti, 49 1872 februarie 19, Mirceşti, 51-52 1872 aprilie 1, Mirceşti, 54 — 55
1872 iunie 3/15, Mirceşti, 58-59
1873 februarie 6, 87
1873 martie, Mirceşti, 94-95 1873 octombrie 4, Mirceşti, 99 1873 decembrie 14, Mirceşti, 105-, 106
1106
■
;
■
■ !
i
V)
1873 decembrie 14, Mirceşti, 106 [1873 decembrie], Mirceşti, 106—107
1874 ianuarie 14, Mirceşti, 111 1874 ianuarie 17, Mirceşti, 112-114 1874 februarie 25, Mirceşti, 126-127 1874 martie 2, Mirceşti, 130 1874 martie 12, Mirceşti, 131-132 1874 mai 27, Mirceşti,' 141-142 1874 ?eptembrie 4, Mirceşti, 153 1874 octombrie 7, Mirceşti, 159—160 1874 octombrie, 10, Mirceşti, 161 1874 octombrie 16, Mirceşti, 162—163 1874 octombrie, Mirceşti, 165 1874 noiembrie 11, Mirceşti, 166—167
1874 noiembrie, Mirceşti, ' 170 [1874- 1875], 180
1875 ianuarie 10, Mirceşti, 182-183 1875 martie. Gara Mirceşti, 188 1875 martie 28, Mirceşti,' 194- 195 1875 martie 29, Mirceşti, 196 1875 aprilie 10, Mirceşti, 198—199 1875 aprilie 20, Mirceşti, 200-202 1875 mai 2, Mirceşti, 207 1875 mai 5, Mirceşti, 208 1875 mai 17, Mirceşti, 210 1875 mai 18, Mirceşti, 210 — 211 1875 mai 21, Mirceşti, 211—212 1875 ?eptembrie 7, Mirceşti, 227—228 1875 ?eptembrie 10, Mirceşti, 229 — 230
-
-
-
■ • -
-
-
1875 ?eptembrie 12, Mirceşti, 230 1875 ?eptembrie 20, Mirceşti, 237 1875 ?eptembrie 22, Mirceşti, 238 1875 octombrie 10, Mirceşti, 244 1875 octombrie 14, Mirceşti, 245 1875 noiembrie 10, Mirceşti, 249 1875 noiembrie 26, Mirceşti, 250-251
1875 noiembrie 30, Mirceşti, 251
1876 ianuarie 10, Mirceşti, 261—262 1876 ianuarie 22, Mirceşti, 267-268 1876 februarie 4, Mirceşti, 271-272 1876 februarie 10, Mirceşti, 273-274 1876 februarie 10, Mirceşti, 274-275 1876 martie 8, Mirceşti, 281
1876 martie 11, Mirceşti, 281-282 1876 martie  14, Mirceşti, 282-283 1876 martie 15, Mirceşti, 285 1876 martie 17, Mirceşti, 285-286 1876 martie 28, Mirceşti, 289-290
1876 aprilie 2, Mirceşti, 290
1877 octombrie 22, Mirceşti, 350 — 351 1877 decembrie 1, Mirceşti, 362-363
-
-
■
i      ..     ■   ■ ' ■ ■
*
1107
1877 decembrie 4, 363
1877 decembrie 9, 366
£1877 decembrie 9-12, Mirceşti], 367'
1877 decembrie 12, Mirceşti, 367—369
1877 decembrie 14, Mirceşti, 371 — 372
1877 decembrie 15, Mirceşti, 372 — 373
[1877 decembrie], 373-374
1877 decembrie 20, Mirceşti, 375-376
1877 decembrie 22, Mirceşti, 377
1877 decembrie 29, Mirceşti, 378 — 379
1878 ianuarie 3, Mirceşti,' 380 1878 ianuarie 21, Mirceşti, 383 1878 februarie 8, Mirceşti, 387-388 [1878 februarie 9- 16], '388-389 1878 februarie 17, Mirceşti, 389 1878 februarie 20, Mirceşti, 389 — 391 1878 februarie 22, Mirceşti, 394 — 396 1878 martie 24, Mirceşti, 396-397 1878 aprilie 12, Mirceşti, 397—399 1878 aprilie 28, Mirceşti, 399-400 1878 mai 2, Mirceşti, 400-401 1878 mai 16, Mirceşti, 402-404 1878 mai 18, Mirceşti, 404-405 1878 iunie 25, Mirceşti, 430—431 1878 octombrie 3, Mirceşti, 443 — 444 1878 noiembrie 12, Mirceşti, 450 — 451 [1878 noiembrie 29-30],' 456
1878 decembrie 16, Mirceşti, 464 — 465
1879 aprilie 11, Mirceşti, 481-482 [1879 noiembrie], 529'
1880 februarie 5, Mirceşti, 552-553 1880 februarie 11, Mirceşti, 554 1880 iunie 14, Mirceşti, 588 1880 iunie 20, Mirceşti, 591 1880 augu?t 17, Mirceşti, 614-615 1880 augu?t 30, Mirceşti, 615 1880 ?eptembrie 2, Mirceşti, 616 1880 ?eptembrie 8,'Mirceşti, 616—617 1880 noiembrie 9, Mirceşti, 628
1880 decembrie 28, Mirceşti, 644
1881 ianuarie 11, Mirceşti,' 652 — 653 1881 ianuarie 16, Mirceşti, 660 1881 ianuarie 26, Mirceşti, 667 1881 martie 10, Mirceşti, 695 1881 iulie 3, Mirceşti,' 740-741 1881 iulie 24, Mirceşti, 753-754 1881 ?eptembrie 17, Mirceşti, 767—768 [1881 ?eptembrie 18-20]', Mirceşti, 768 1881 ?eptembrie 26, Mirceşti, 770 — 771 1881 octombrie 17, Mirceşti, 782 1881 noiembrie 11, Mirceşti, 788
-■
i
■
■
-
■
■
■
,i
■
■
■
■
■
:
-
Către Leon Negruzzi
1881 mai 8, Mirceşti, 715-716
Către dr. Mihail Obedenaru
1878 iunie 6, Mirceşti, 421—422
1879 ianuarie 5, Mirceşti, 470
1880 augu?t 16/28, Mirceşti, 612-613
1880 decembrie 6, Bucureşti, 633 — 634
1881 februarie 10, Mirceşti, 674 1881 februarie 26, Mirceşti, 686—687 1881 iunie 28, Mirceşti, 733 — 734
■
■
Către Alexiu Olariu, reprezentantul românilor din Ilia Mureşeană
[1878], 412
Către Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio
1879 martie 16, Mirceşti, 478-474
1880 ?eptembrie 1, Mirceşti, 615 — 616 1880 octombrie 1, Mirceşti, 619 — 620
. ■
Către Alexandru Papadopol-Calimah
«
- • ■
1879 noiembrie 14, Mirceşti, 525
1879 decembrie 17, Mirceşti, 530 — 531
1880 ianuarie 14, Mirceşti, 546 — 547 1880 iunie 21, Mirceşti,'592
1880 decembrie 23, Mirceşti, 640
1881 ?eptembrie 26, Mirceşti, 772-774 1881 decembrie 2, Mirceşti, 789 — 790
Către Petre?cu, reprezentantul junimii huşene
[1878 mai, Mirceşti], 406
Către Nicolae Pi?o?ki
■
1873 februarie 2, Mirceşti, 86-87 [1873 ?eptembrie], Mirceşti, 98-99 [1877 martie], 320-321 ' 1877 ?eptembrie 5, Mirceşti, 339 1877 ?eptembrie 25, Mirceşti, 343
1877 octombrie 1, Mirceşti', 343 — 344 [1877 octombrie 2], Mirceşti, 344
1878 iunie 10, Mirceşti, 423
1108
1109
1878 iunie 11, Mirceşti, 423 — 424
£1878 decembrie] 18 [?.n.], Oficiul Mirceşti, 458 [1879 ianuarie] 13 [?.n.], Mirceşti, 470 [1879 martie], Mirceşti, 479
1879 aprilie 22, Roman, 489 1879 ?eptembrie 16, Mirceşti, 498 — 499
1879 noiembrie 9, Mirceşti, 514 — 515
1880 februarie 7, Mirceşti, 553
1880 aprilie 17, Mirceşti, 563-564
1881 augu?t 24, Mirceşti, 760 188 1 decembrie 1, Mirceşti, 789
-
Către Va?ile Pogor
1871 octombrie 15, Mirceşti, 35 — 36 1879 noiembrie 29, Mirceşti,■ 528-529
Către dr. Pop, reprezentantul oraşului Braşov
[1878 mai], Bucureşti, 407
i. -.•.a.'
Către I. Pop Florantin
1878 decembrie 19, Mirceşti, 466
■■ ■
Către Eufro?ina Pope?cu 1881 iulie 14, Mirceşti, 749-750
■   . -
Către preşedintele ?ocietăţii „România Jună" din Viena
i
Către d-na E.P. din Suceava, reprezentanta doamnelor din „Societatea naţională din Bucovina"
1878 iunie 6, Mirceşti, 420
1876 ianuarie 11, Mirceşti, 262—263
Către Albert de Quintana y Combi?
[1878 mai], 405-406 1878 iunie 1, Mirceşti, 415-418 1878 iulie 6/18, Mirceşti, 433-434
1878 decembrie 25, Mirceşti, 466-468
1879 ianuarie 4, Mirceşti, 471 — 472
Către C.S.M. Rabener
1878 iulie 2, Mirceşti, 432 '
Către redacţia ziarului „Telegraful român"
1878 mai], Gara Mirceşti, 406
Către redacţia ziarului [?]
1881 martie], 690-691
Către românii din Deva 1878 iunie .3, Gara Mirceşti, 419
Către românii din Sibiu
[1878 mai]. Gara Mirceşti, 408
[1878 mai p. 3], 401
Către Alphon?e Roque-Ferrier
-
Către La?căr Ro?etti
1878 mai 26, Bucureşti, 409-410 1881 ?eptembrie 24, Mirceşti, 769-770 1881 octombrie 19, Mirceşti, 783-784 1881 noiembrie 9, Mirceşti, 788
Către Radu Ro?etti
cH--^*- M
1879 noiembrie 24, Mirceşti, 526 - 528
,' .:ih iii■..!>.,:■ :i: i .:!. ■>
Către Ruc?anda
1875 decembrie 2, Mirceşti, 252
Către Ludovic Schondorf
1877 iulie 11, Mirceşti, 336-338 / ■
Către Grigoriu Silaşi ■
1880 octombrie 26 [?.n.], Mirceşti, 625-626
1881 iulie 12/24, Mirceşi, 746-747
1110
Către George Sion
1874 ianuarie 28, Mirceşti, 116-117 1874 mai, Mirceşti, 138- 139 1874 decembrie 23, Mirceşti, 174- 175 1874 decembrie 24, Mirceşti, 175 1874 decembrie 31, Mirceşti, 177-178 1876 februarie 26, Mirceşti, 278-279 1876 martie 7, Mirceşti, 284 1876 martie  14, Mirceşti, 284
Către Va?ile I. Socec
1872 mai 7, Iaşi, 57 1874 ianuarie 31, Mirceşti, 117-118 1881 ianuarie 15, Mirceşti, 659 1881 februarie 12/24, Mirceşti, 676-677 1881 ?eptembrie 20, Mirceşti, 768-769
Către Paulina Spiro-Paul
1877 aprilie 18, Mirceşti, 325-326
■
Către George Steriadi
J*"- -.'V. ' .\;\(   • h
1874 aprilie, 6, Mirceşti, 134-136
1881 octombrie 19, Mirceşti, 782
■
Către Străje?cu
1878 octombrie, Mirceşti, 444-445
Către ?tudenţii Univer?ităţii din Iaşi Către Dim. A. Sturdza
1878 mai], 407
1872 aprilie, 55 — 56 1878 iunie 12, Mirceşti, 426-427 1878 noiembrie 29, Iaşi, 454-456 1878 decembrie 10, Mirceşti, 462-464
Către Alexandru Şendrea
1876 octombrie], Tîrgu-Ocna, 301
1112
Către rabinul Taube?
1878 iunie  14, Mirceşti, 427
Către I?rael Teller
1878 iulie 30, Mirceşti, 438
Către V. A. Urechia
1878 augu?t 30, Mirceşti, 439-440 1878 decembrie 7, Mirceşti, 457 — 458 1880 ianuarie 5, Mirceşti, 542 1880 februarie 8, Mirceşti, 554 1880 iunie 8, Mirceşti, 586
1880 iunie  13, Mirceşti, 587-588
1881 ianuarie 18, Mirceşti, 664 — 665 1881 februarie 28, Mirceşti, 687 1881 iunie 22, Mirceşti, 730
[1881 iulie p. 12/24],' 748
1881 augu?t 17, Mirceşti, 757 — 758
■
[1874], 178-180
Către Ventura
Către Grigore Ventura
1877 decembrie 28, Mirceşti, 376—378
1878 ianuarie 8, Mirceşti,' 382 1878 iunie 12, Mirceşti, 426-427 1880 ianuarie 1, 539 — 540
1880 ianuarie 15, Mirceşti, 547—550
1881 martie 27, Bucureşti, 697-698
Către epi?copul I?aia Vicol al Romanului
1875 martie 30, Mirceşti,  196—197
Către Io?if Vulcan
1878 iunie  1, Bucureşti, 418—419
1878 iulie 30, Mirceşti,'438-439
1878 ?eptembrie 20, Mirceşti, 441 — 442
1880 decembrie 30, Mirceşti, 645
1881 ianuarie 12, Mirceşti, 656
1881 februarie 2/14, Mirceşti, 670 — 671
1881 februarie 24, Mirceşti, 682
1881 decembrie 8/20, Mirceşti, 791-792
ii   u    ■ ■ •
■
■
■
-
i
-
- -
■
■
■    •  ■   . .
- '  ..  •:- • -
r/o
■
I
. ■ '■ '   ■ - ■
........
?
......
.... . .. ■
....... . CUPRINS *
■
Către Mărie Bogdan
1 1871 februarie  11/23, Mirceşti ...................... 9-11
2 1871   martie   12,   Mirceşti ........................ 11-13
Către Paulina Alec?andri
3 [1871 martie, Iaşi] .....'........................... H
4 [1871 martie,  Iaşi]................................ H
5 [1871 martie, Iaşi]............. .. ................... 15
6 [1871 martie, Iaşi].............. .----................ 15
Către Iacob Negruzzi
7 1871 mai 4, Mirceşti........................... 15-16
Către Paulina Alec?andri
8 [1871 mai, Iaşi] ..................................... 16
-
Către Mărie Bogdan
•9     1871 iunie 8, Mirceşti .............................. 17-18
Către Edouard Grenier
10 1871 iunie 8, Mirceşti.............................. 18-21
Către Augu?t Treboniu Laurian
11 1871 iulie 17, Mirceşti.......................... 22
Către Mărie Bogdan
12 1871 augu?t 1, Mirceşti................'.............. 22-24
13 1871 augu?t 24, Mirceşti............................ 24-26
■ -•■ •. tn$m°f"<R>'ii£? »AiV>
* Cuprin?ul core?punde-indicelui cronologic.
ili5
Către Scarlat Fălcoianu
14 1871 ?eptembrie 28, Mirceşti........................ 26-29
Către Mărie Bogdan
15 1871 octombrie 12, Mirceşti.......................... 29 — 30
Către Edouard Grenier
16 187 1 octombrie 12, Mirceşti.......................... 31 — 35
Către Va?ile Pogor
17 1871 octombrie 15, Mirceşti.......................... 35 — 36
Către Ion Ghica
18 1871 octombrie 26, Mirceşti.......................... 36 — 37
Către Iacob Negruzzi
19 [1871 noiembrie].................................... 37
Către Ion Ghica
20 1871 decembrie 2, Mirceşti.......................... 38 — 40
21 1871 [?] 14, Mirceşti................................ 41
Către Iacob Negruzzi
22 1872 ianuarie 8, Mirceşti............................ 41-45
Către Mărie Bogdan
23 1872 ianuarie 10, Mirceşti............................ 45-47
Către Iacob Negruzzi
24 1872 ianuarie 12, Mirceşti............................ 1I_4S
25 1872 ianuarie 24, Mirceşti............................ 4°
26 1872 ianuarie 26, Mirceşti............................ 49
Către Mărie Bogdan
27 1872 februarie 12, Mirceşti .......................... 50-51
Către Iacob Negruzzi
28 1872 februarie 19, Mirceşti.......................... 51-52
Către Paulina Alec?andri
29 [1872 februarie-martie, Bucureşti] .................... 52
Către Mărie Bogdan
30 1872 martie, Mirceşti.............................• 52—54
Către Iacob Negruzzi
31 1872 aprilie 1, Mirceşti............-•-.............— 54-55
1116
Către Dim. A. Sturdza
32 1872  aprilie...................................... 55-56
Către Gheorghe Hurmuzaki
33 1872 mai 4, Iaşi.................................... 56
Către V. I. Socec
34 1872 mai 7, Iaşi.................................... 57
Către Mărie Bogdan
35 1872 mai 8/20, Mirceşti.........-.................... 57-58
Către Iacob Negruzzi
36 1872 iunie 3/15, Mirceşti............................ 58-59
Către Paulina Alec?andri
37 [1872 iunie], Lindau................................ 59-60
38 [1872 iunie], Pari?.................................. 60-61
39 [1872 iulie a. 20], Pari?.............................. 62-63
40 1872 iulie 20, Pari?................................... 63-64
41 1872 iulie [a.27], Pari? .............................. 64-65
42 1872 iulie 27, Pari? ................................ 65
43 1872 iulie 29, Boulogne ?ur Mer...................... 66
44 1872 augu?t 20, Dieppe.............................. 67
45 1872 augu?t, Pari? ................................ 68
46 1872 ?etembrie 2, Pari?.............................. 69-70
47 1872 ?eptembrie 2 l/octombrie 3, Pari?................ 70
Către Mărie Bogdan
48 1872 octombrie, Mirceşti ............................ 71 — 72
Către Mihail Kogălniceanu
49 1872 [noiembrie] 2, Roman.......................... 72 — 73
Către Mărie Bogdan
50 1872 noiembrie 10, Mirceşti.......................... 73-74
51 1872 decembrie 1, Mirceşti.......................... 75 — 76
Către Paulina Alec?andri
52 [1872 decembrie 6-13], Bucureşti.................... 76-77
Către Smărăndiţa Docan
53 [1872 decembrie a. 15, Mirceşti] ...................... 77-79
Către Paulina Alec?andri
54 [1872 decembrie 21], Bucureşti ..................~ ~ 79-80
1117
Către Mărie Bogdan
55 1872 decembrie 22, Bucureşti........................ 80 — 81
Către Paulina Alec?andri
56 [ 1S72 decembrie, 23]................................ 81
Către Co?tache Negri
57 [1872 decembrie a.26], Bucureşti .................... 82 — 8.3
Către Paulina Alec?andri
58 [1872 a. decembrie 26], Bucureşti.................... 83 — 84
59 [1872 decembrie 27], Bucureşti ...................... 84-85
60 [1872 decembrie 28], Bucureşti ...................... 85-86
61 1873 ianuarie 1 .................................... 86
Către Nicolae Pi?o?ki
62 1873 februarie 2, Mirceşti............................ 86-87
Către Iacob Negruzzi
63 1873 februarie 6.................................... 87
Către Mărie Bogdan
64 1873 februarie, Mirceşti.............................. 88-89
■
Către Smărăndiţa Docan
65 [1873 februarie-martie] .............................. 89-90
Către Mărie Bogdan
66 1873 martie, Mirceşti................................ 90-92
Către Paulina Alec?andri
67 [ 1873, martie a. 30, Bucureşti]........................ 92
Către Hociung
68 [1873 martie a. 30], Bucureşti........................ 92-93
Către Paulina Alec?andri
69 [1873 martie], Bucureşti ............................ 93
70 [1873 martie, Bucureşti] ............................ 94
Către Iacob Negruzzi
71 1873. martie, Mirceşti .............................. 94-95
Către Mărie Bogdan
72 1873,.apj:ilie 20, Mirceşti . .,.......................... 95-97
li
73
74
75
Către un conte necuno?cut din Cernăuţi
1873 aprilie 21, Mirceşti .......................
Către Nicolae Pi?o?ki
[1873 ?eptembrie], Mirceşti .....................
97-98
98-99
Către Iacob Negruzzi
1873 octombrie 4, Mirceşti .............
76
77
78
79
80
81
82
83
Către Mârie Bogdan
1873 octombrie, Mirceşti...............
1873 octombrie 16/28,' Mirceşti .........
Către Bogdan Petriceicu Ha?deu
1873 noiembrie 2,L Mirceşti .................
1873 decembrie, Mirceşti....................
Către Iacob Negruzzi
1873 decembrie 14, Mirceşti..................
1873 decembrie 14, Mirceşti..................
[1873 decembrie], Mirceşti . .."...............
Către Mărie Bogdan
[1873 decembrie 29, Mirceşti] ..........
99
100- 102 102-103
104 104- 105
105- 106 106
106- 107
107- 109
Către Ion Crăciune?cu
84    [a. 1874] .......................................... 109-110
85
86
87
88
89
90
91
Către Iacob Negruzzi
1874 ianuarie 14, Mirceşti..............
1874 ianuarie 17, Mirceşti .......
Către Carol Davila
1874 ianuarie 18/30, Mirceşti . .Y.V..
Către George Sion
1874 ianuarie 28, Mirceşti..........................
... .....        Către V. I. Socec
1874 ianuarie 31, Mirceşti...........................
Către Mărie Bogdan
1874 februarie, Mirceşti.................
1874 februarie 8/20, Mirceşti.................
111
112-114
114-116
116-117
117- 118
118- 120 120-122
1118
1119
92
93
94
95
96
97
98
99 100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
1120
Către Paulina Alec?andri
[1874 ianuarie 14 - februarie 9, Iaşi]..............----- 122—123
[1874 februarie, Iaşi]................................ 123
[1874 februarie 9, Iaşi] .............................. 123
Către George? Duca
[1874 februarie 18 ?au 25, Mirceşti].................... 124-126
Către Iacob Negruzzi
1874 februarie 25, Mirceşti .....,..................... 126-127
Către Matei Millo
1874 februarie 25, Mirceşti ........................... 127-129
Către Mihail Kogălniceanu
1874 martie, Mirceşti..................i.............. 129-130
Către Iacob Negruzzi
1874 martie 2, Mirceşti.............................. 130
1874 martie 12, Mirceşti............................ 131-132
Către Mărie Bogdan
1874 martie 30, Mirceşti ............................. 133-134
Către George Steriadi
1874 aprilie 6, Mirceşti............~................. l34— 136
Către Mărie Bogdan
1874 mai 1, Mirceşti................................ 136-138
Către George Sion
1874 mai, Mirceşti.................................. 138-139
Către Matei Millo
1874 mai, Mirceşti......................---......... 140- 141
Către Iacob Negruzzi
1874 mai 27, Mirceşti................................. 141- 142
Către Mărie Bogdan
1874 iunie 5, Mirceşti .............................. 142-143
Către Titu Maiore?cu 1874 iunie 12, Bucureşti.........._................. 143-144
Către Mărie Bogdan
1874 iunie 23, Bucureşti .............................. 144-146
Către Titu Maiore?cu
110 1874 iunie 27, Mirceşti.............................. 146-148
Către Paulina Alec?andri
111 1874 iulie 10 [?.n.], Viena............................ 148
112 1874 iulie 4 [?.v.], Pari? ............................ 149
Către Matei Millo
113 1874 ?eptembrie 3, Mirceşti.........................'• 149—151
Către Titu Maiore?cu
114 1874 ?eptembrie 3, Mirceşti.......................... 151—152
Către Iacob Negruzzi
115 1874 ?eptembrie 4, Mirceşti.......................... l53
Către Matei Millo
116 1874 ?eptembrie 6, Mirceşti.......................... 153-157
Către Mărie Bogdan
117 1874 octombrie 5, Mirceşti............................ 157—159
Către Iacob Negruzzi
118 1874 octombrie 7, Mirceşti.......................... 159-160
Către Bogdan Petriceicu Ha?deu
119 1874 octombrie 8, Mirceşti.......................... 1°°
Către Iacob Negruzzi
120 1874 octombrie 10, Mirceşti.......................... 16 1
121 1874 octombrie 16, Mirceşti.......................... 162-163
Către Mărie Bogdan
122 1874 octombrie 28, Mirceşti.......................... 163-165
Către Iacob Negruzzi
123 1874 octombrie, Mirceşti............................ 165
124 1874 noiembrie 11, Mirceşti.......................... 165-167
Către Mărie Bogdan
125 1874 noiembrie 28, Mirceşti.......................... 167-169
Către Iacob Negruzzi
126 1874 noiembrie, Mirceşti ............................ I70 'i
1121
Către Matei Millo
;J27     1874 [?fîrşitul anului], Mirceşti ...................... 170—171
128 [1874 decembrie 14 ?.v.], Mirceşti.................... 171—172
Către Mărie Bogdan
j.j.................. ' '
129 1874 decembrie 18, Mirceşti......................• • • • 1?3- 174
Către George Sion
:____,................ 174-175
................ 175
130 1874. decembrie 23, Mirceşti
131 1874 decembrie 24, Mirceşti
Către Mărie Bogdan
132 1874 decembrie 24, Mirceşti.......................... 175-177
Către George Sion
133 1874 decembrie 31, Mirceşti ........................ 177-178
Către Ventura
................... 178- 180
134 [1874]........................................
Către Iacob Negruzzi
135 [1874- 1875] ..................................
Către Mărie Bogdan
136 1875 ianuarie 2, Mirceşti........................
Către Iacob Negruzzi
137 1875 ianuarie 10, Mirceşti......................
Către Mihail Kogălniceanu
138 [1875 ianuarie 13], Mirceşti......................
Către Ion Ghica
139 1875 [ianuarie ?] 18, Gara Mirceşti................
Către Mărie Bogdan
140 1875 ianuarie 30, Mirceşti......................
Către Paulina Alec?andri
141 [1875 martie a.8, Bucureşti].......................... j8^
142 1875 martie [8], Bucureşti............................ »/
143 1875 martie 8, Bucureşti............................ 18/-188
180
181- 182
182- 183
183
18<t
184- 185
Către Iacob Negruzzi
144   1875 martie, Gara Mirceşti ............
188
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
Către Mihail Kogălniceanu
1875 martie 12, Mirceşti............................ 189-190
187[ ?][?],  14, Mirceşti - Roman ...................... 190
Către Titu Maiore?cu
1875  martie  25,  Mirceşti .......................... 191-194
Către Iacob Negruzzi
1875 martie 28, Mirceşti ............................ 194-195
1875 martie 29, Mirceşti ....................... 196
Către epi?copul I?aia Vicol al Romanului
1875 martie 30, Mirceşti............................ 196-197
Către Gheorghe Hurmuzaki 1875 aprilie 8/20, Mirceşti .......................... 197-198
Către Iacob Negruzzi
1875 aprilie 10, Mirceşti ............................ 198-199
Către Mihail Kogălniceanu 1875 aprilie 19, Mirceşti ............................ 199-200
Către Iacob Negruzzi 1875 aprilie 20, Mirceşti ............................ 200-202
Către Mărie Bogdan
1875 aprilie 27, Mirceşti ..,......................... 202-204
1875 aprilie 30, Mirceşti ............................ 205-207
Către Iacob Negruzzi
1875 mai 2, Mirceşti................................ 207
1875 mai 5, Mirceşti...................................208
Către Matei Millo
1875 mai 14, Mirceşti............................... 208-209
Către Iacob Negruzzi
1875 mai 17, Mirceşti............................... 21°
1875 mai 18, Mirceşti ................................210-211
1875 mai 21, Mirceşti.............................. 211-212
Către Mărie Bogdan
1875 mai 26, Mirceşti ................•............. 212-214
Către Matei Millo
1875 iunie 1, Mirceşti.............................. 214-216
1122
I 1
1123
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
Către Co?tache Negri
[1875 iunie 10- 18], Mirceşti.......................... 2 16-2 18
Către Paulina Alec?andri
1875 [iunie]  18, Bucureşti .......................... 218
1875 [iunie], Bucureşti .............................. 218-219
1875 iunie 24, Bucureşti............................ 219-220
[1875 iunie, Bucureşti] .............................. 220
Către Mărie Bogdan
1875 iulie 8, Mirceşti .............................. 220-223
1875 iulie 22, Mirceşti.............................. 223-225
Către Philadelphe Cuenim
1875 augu?t 29, Mirceşti ............................. 226-227
Către Iacob Negruzzi
1875 ?eptembrie 7, Mirceşti.......................... 227 — 228
1875 ?eptembrie 10, Mirceşti........................ 229-230
1875 ?eptembrie 12, Mirceşti ........................ 230
Către regina Eli?abeta
1875 ?eptembrie 12, Mirceşti ........................ 231 — 234
1875 ?eptembrie 19, Mirceşti ........................ 235-236
Către Iacob Negruzzi
1875 ?eptembrie 20, Mirceşti ........................ 237
1875 ?eptembrie 22, Mirceşti ........................ 238
Către Philadelphe Cuenim
1875_?eptembrie 23, Mirceşti ........................ 238-239
Către Mărie Bogdan
1875 ?eptembrie [29 ?.n.], Mirceşti.................... 239-242
1875 ?eptembrie 28 [?.v.], Mirceşti.................... 242-243
Către Bogdan Petriceicu Ha?deu
1875 octombrie 4, Mirceşti.......................... 243-244
Către Iacob Negruzzi
1875 octombrie 10, Mirceşti ........................ 244
1875 octombrie 14, Mirceşti.......................... 245
Către Mărie Bogdan
1875 noiembrie 3, Mirceşti .......................... 246-248
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
Către Iacob Negruzzi
1875 noiembrie 10, Mirceşti ........................ 249
Către Mărie Bogdan
1875 noiembrie 21, Mirceşti.......................... 249-250
Către Iacob Negruzzi
1875 noiembrie 26, Mirceşti ........................ 250-251
1875 noiembrie 30, Mirceşti.......................... 25 1
Către Ruc?anda
1875 decembrie 2, Mirceşti.......................... 252
Către Paulina Alec?andri
[ 1875 decembrie a. 7], Bucureşti .................... 252 - 253
1875 decembrie 7, Bucureşti ........................ 253-254
[1875 decembrie p. 7, Bucureşti]...................... 254-255
1875 [decembrie 13 ?au 20], Bucureşti................ 255
Către Mărie Bogdan
1875 decembrie [17-20], Bucureşti .................. 256-257
1875 decembrie 31 [?.v.], Mirceşti .................... 257-259
Către Mihail Ganiţki
[fără dată] ........................................ 259-260
Către Ion Ghica
1876 ianuarie 19 [?.n.], Mirceşti........................ 261
Către Iacob Negruzzi
1876 ianuarie 10, Mirceşti .......................... 261-262
Către preşedintele ?ocietăţii „România Jună"     din Viena
1876 ianuarie 12, Mirceşti .......................... 262-263
Către Titu Maiore?cu
1876 ianuarie 12, Mirceşti .......................... 263-264
Către Co?tache Negri 1876 ianuarie 15, Mirceşti........................... 265—266.
Către Iacob Negruzzi
1876 ianuarie 22, Mirceşti ....................267—268
Către Mărie Bogdan
1876 ianuarie 26, Mirceşti ................V.......... 269-271.
1125
1124
Către Iacob Negruzzi
206 1876 februarie 4, Mirceşti .......................... 271-272
Către Titu Maiore?cu
207 T-876. februarie 6, Mirceşti.......................... 272-273
Către Iacob Negruzzi
208 1876 februarie 10, Mirceşti.......................... 273-274
209 1876 februarie 10, Mirceşti.......................... 274-275
Către Mărie Bogdan
210 1876 februarie 10, Mirceşti .......................... 275-278
Către George Sion
211 1876 februarie 26, Mirceşti.......................... 278-279
Către regele Carol I
212 1876 martie 3, Mirceşti .......................... 279-280
Către George Sion
213 1876 martie 7, Mirceşti.............................. 280
Către Iacob Negruzzi
214 1876 martie 8, Mirceşti.............................. 281
215 1876 martie 11, Mirceşti ............................281-282
216 1876 martie 14, Mirceşti ............................. 282-283
Către George Sion
217 1876 martie 14, Mirceşti............................ 284
Către Iacob Negruzzi
218 1876 martie 15, Mirceşti............................ 285
219 1876 martie 17, Mirceşti............................ 285-286
Către Mărie Bogdan
220 1876 martie 22, Mirceşti............................ 286-289
Către Iacob Negruzzi
221 1876 martie 28, Mirceşti----........................ 289-290
222 1876 aprilie 2, Mirceşti ............................ 290
Către Con?tantin E??arcu
223 1876 aprilie 3, Mirceşti.............................. 291
Către Paulina Alec?andri
224 1876 aprilie 23, Viena.............................. 291_2„^
225 1876 [aprilie 24, 26],. Stra??burg...................... 292-294
1126
226 1876 mai, Pari?...................i................ 294-295
227 1876 mai 15, Pari?..................................295-296
Către Smărăndiţa Docan
228 [ 1876 vara], Mirceşti................................ 296 - 297
229 [1876 vara],  Mirceşti .............................. 297-298
Către Co?tache Negri
230 1876 iulie 15, Mirceşti ----.......................... 298-300
Către mitropolitul Io?if Nanie?cu
231 1876  octombrie   12  [?.n.],  Ocna .................... 301
Către Alexandru Şendrea
232 [1876 octombrie], Tîrgu-Ocna ........................ 301
Către Mihalcea
302
■
233 [1876 octombrie], Tîrgu-Ocna ....................
Către Smărăndiţa Docan
234 [1876 octombrie].................................... 302-303
Către Nicolae Gane
235 1876 octombrie 26,. Mirceşti........................... 303
Către Aglae Allaux
236 1876 octombrie 27, Mirceşti.......................... 304-306
Către Măria Scarlat Fălcoianu
237 1876 noiembrie 2, Mirceşti ...............i.......... 307
Către Nicolae Gane
238 1876 noiembrie 9, Mirceşti ....................■.....307 — 308
Către Paulina Alec?andri
239 [ 1877 ianuarie], Iaşi................................ 308
240 [1877] ianuarie, Iaşi ................................ 309-310
241 1877 februarie 1, Iaşi   •............................. 310
242 1877 [februarie], ' Iaşi................................ 311-312
......... '
Către Cleopatra Cantacuzino
243 1877 februarie 10, Mirceşti.......................... 312-314
Către George? Duca
244 1877 februarie 10, Mirceşti............................ 314- 3 16
1127
Către Mărie Bogdan
245 1877 martie 16/28, Mirceşti .......................... 316-319
Către Nicolae Pi?o?ki
246 [1877 martie] ...................................... 320-321
Către Mărie Bogdan
247 1877 aprilie [a.6], Mirceşti .......................... 321-323
Către Lucie Duca
248 1877 aprilie 6, Mirceşti.............................. 323 — 325
Către Paulina Spiro-Paul
249 1877 aprilie 18, Mirceşti............................ 325-326
Către Mihail Kogălniceanu
250 1877 aprilie 19, Mirceşti ............................ 327-328
Către Edouard Grenier
251 1877 mai 16, Mirceşti .............................. 328-332
Către Lucie Duca
252 1877 mai 28, Mirceşti .............................. 332-334
253 1877 iulie 2, Mirceşti................................ 334-335
Către Ludovic Schondorf
254 1877 iulie 11, Mirceşti.............................. 336-338
Către I. Alex. Lapedat
255 1877 iulie 24, Mirceşti .............................. 338-339
Către Nicolae Pi?o?ki
256 1877 ?eptembrie 5, Mirceşti.......................... 339
Către regina Eli?abeta
257 1877 ?eptembrie 20, Mirceşti.......................... 339 — 342
Către Nicolae Pi?o?ki
258 1877 ?eptembrie 25, Mirceşti........................ 343
259 1877 octombrie 1, Iaşi.............................. 343-344
260 [1877 octombrie 2], Mirceşti ........................ 344
Către George? Duca
261 1877 octombrie 2, Mirceşti .......................... 344-345
Către Aglae Allaux
262 1877 octombrie 5, Mirceşti .......................... 346-348
1128
T-I
Către Smărăndiţa Docan,
263 [1877 octombrie p. 6]................................348-349
Către Grigore Alexandre?cu
264 1877 octombrie 14, Mirceşti.......................... 349-350
Către Iacob Negruzzi
265 1877 octombrie 22, Mirceşti ............................ 350-351
Către Lucie Duca
266 1877 octombrie 23, Mirceşti.......................... 352-354
Către Edouard Grenier
267 1877 noiembrie 1, Mirceşti............................ 354-358
Către E?meralda Gardeev
268 1877 noiembrie 6, Galaţi............................ 359
Către Lucie Duca
269 1877 noiembrie 10, Mirceşti.......................... 360—361
Către mini?trul Cultelor şi In?trucţiunii Publice
;270     1877 noiembrie 24, Mirceşti.......................... 362
Către Iacob Negruzzi
271 1877 decembrie 1, Mirceşti.......................... 362—363
272 1877 decembrie 4, [Mirceşti].......................... 363
Către Lucie Duca
273 1877 decembrie 4, Mirceşti.......................... 364-366
Către Iacob Negruzzi
274 1877 decembrie 9 .................................. 366
275 [1877 decembrie 9-12, Mirceşti] ...................... 367
276 1877 decembrie 12, Mirceşti.......................... 367-369
Către Lucie Duca
277 1877 decembrie 12, Mirceşti.......................... 370
Către Elena Beldiman
278 1877 decembrie 12, Mirceşti.......................... 371
Către Iacob Negruzzi
279 1877 decembrie 14, Mirceşti.......................... 371 — 372
280 1877 decembrie  15, Mirceşti....................... . 372 — 373
281 [ 1877 decembrie]..................................•■ 373-374
1129
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
1130
Către I. Alex. Lapedat
1877 decembrie 16,- Mirceşti........................• • . 374.
Către Iacob Negruzzi
1877 decembrie 20, Mirceşti.......................... 375
1877 decembrie 22, Mirceşti........................, • 376
Către Grigore Ventura
1877 decembrie 28, Mirceşti........................., 376
• Către Iacob Negruzzi
1877 decembrie 29, Mirceşti......................, -. •. . 378
Către Ştefan Albu
1877 decembrie 30, Mirceşti ..................379
Către Iacob Negruzzi
1878 ianuarie 3, Mirceşti........................, ■ • • 380
Către Nicolae Gane
1878 ianuarie 5, Mirceşti.....................,,..... 380
Către Ion Ghica
1878 ianuarie 18 [?.n.], Mirceşti..................,..... 381
Către Mihail Kogălniceanu
1878 ianuarie 19 [?.n.], Gara Mirceşti.................. 381
Către Grigore Ventura
1878 ianuarie 9, Mirceşti............................ 382
Către Iacob Negruzzi
1878 ianuarie 21, Mirceşti............................ 383
Către Mihail Kogălniceanu
[ 1878, începutul lunii februarie, Mirceşti] .............. 384
1878, februarie 9 [?.n.], Gara Mirceşti........,......... 385
[1878] februarie 11 [?.n.], Gara Mirceşti................ 385
1878 februarie 16 [?.n.], Mirceşti...................... 386
1878 februarie 19 [?.n.], Mirceşti...................... 387
Către Iacob Negruzzi
1878 februarie 8, Mirceşti............................ 387
[1878 februarie 9-16] .............................. 388
1878 februarie 17, Mirceşti.......................... 389
1878 februarie 20, Mirceşti.......................... 389
-376
378
379
>8o.
-381
-383
-386 -387
-388 -389
-391
Către I. Alex. Lapedat
.303     1878 februarie 20, Mirceşti.......................... 391
Către Iacob Negruzzi
304 1878 februarie 22, Mirceşti.......................... 394
305 1878 martie 24, Mirceşti........................... 396
306 1878 aprilie 12, Mirceşti.........................397
Către Nicolae Hurmuzaki
307 1878 aprilie 14, Mirceşti ........;................... 399
Către Iacob Negruzzi
308 1878 aprilie 28, Mirceşti........ 399
309 1878 mai 2, Mirceşti .'......................400
Către Alphon?e Roque-Ferrier
310 [1878 mai p. 3] ..........,.....,......................... 401
Către Iacob Negruzzi
.311     1878 mai 16, Mirceşti.............................. 402-
.312     1878 mai  18, Mirceşti............................... 404
Către Albert de Quintana y Combi?
313 [1878 mai]..................................... 405
Către redacţia ziarului „Telegraful român"
314 [1878 mai], Gara Mirceşti.......................... 406
Către Petre?cu, reprezentantul junimii huşene
315 [1878 mai, Mirceşti] ............................;____ 406
Către bărbierul N. Clatino?
316 [1878 mai] ........................................ 407
Către dr. Pop, reprezentantul oraşului Braşov
317 [1878 mai], Bucureşti .............................. 407
Către ?tudenţii Univer?ităţii din Iaşi
318 [1878 mai], Iaşi.................................... 407
Către românii din Sibiu
319 [1878 mai], Gara Mirceşti............................ 408
Către Paulina Alec?andri
320 [1,878 mai 24], Bucureşti............................ 408
".94
- 396 -397 -399
-400 -401
-404 •405
-406
1131
Către elevii şcolii nr. 1 din Păcurari (Iaşi)
321 1878 mai 24, Bucureşti.............................. 408-409
Către La?căr Ro?etti
322 1878, mai 26, Bucureşti............................ 409-4 10
Către Paulina Alec?andri
323 [1878 mai 31], Bucureşti............................ 410-411
Către Nicolae Hurmuzaki
324 1878 mai 31, Bucureşti.............................. 411
Către Nicolae Luchian, reprezentantul artiştilor Teatrului Naţional din Iaşi
325 [1878 iunie, Mirceşti] ................................ 411
Către dr. Alexei, reprezentantul învăţătorilor români din Nă?ăud
326 [1878 iunie] ........................................ 412
Către Alexiu Olariu,  reprezentantul românilor din din Ilia-Mureşeană
327 [1878 iunie] ........................................ 412
Către Iacob Bologa, vicepreşedinte al „A?trei"
328 [1878 iunie] ...................................... 412-413
Către Alexandru Lazaru, reprezentantul românilor din Abrud
329 [1878 iunie], Gara Mirceşti (România) ................ 413
Către Frederic Mi?tral
330 1878 iunie 1, Mirceşti .............................. 413-415
Către Albert de Quintana y Combi?
331 1878 iunie 1, Mirceşti, România...................... 415-418
Către Io?if Vulcan
332 1878 iunie 1, Bucureşti ............................ 418-419
Către românii din Deva
333 1878 iunie 3, Gara Mirceşti..............----........ 419
Către Pietro Mezzetti
334 1878 iunie 5, Mirceşti.................."...........'. 419-420
Către d-na E.P., reprezentanta doamnelor din „Societatea naţională din Bucovina"
335 1878 iunie 5, Mirceşti .............................. 420
Către dr. Mihail Obedenaru
336 1878 iunie 6, Mirceşti .............................. 421-422
Către Aron Ham?ea
337 1878 iunie 8, Mirceşti .............................. 422-423
Către Nicolae Pi?o?ki
338 1878 iunie 10, Mirceşti.............................. 423
339 1878 iunie 11, Mirceşti.............................. 423-424
Către Dim. A. Sturdza
340 1878 iunie 12, Mirceşti.............................. 424-425
Către Grigore Ventura
341 1878 iunie 12, Mirceşti.............................. 426-427
Către rabinul A. Taube?
342 1878 iunie 14, Mirceşti.............................. 427
Către O. Bla?ianu
343 1878 iunie 14, Mirceşti.............................. 428
Către Pietro Mezzetti
344 1878 iunie 15, Mirceşti.............................. 429
Către Iacob Negruzzi
345 1878 iunie 25, Mirceşti.............................. 430-431
Către Alimpiu Barbolovici, preşedintele „A?trei" din Bă?eşti
346 1878 iulie 1, Mirceşti................................ 431-432
Către C.M.S. Rabener
347 1878 iulie 2, Mirceşti .............................. 432
Către Albert de Quintana y Combi?
348 1878 iulie 6/18, Mirceşti ............................ 433-434
Către Domenico Muti
349 1878 iulie 12/24, Mirceşti............................ 434-435
Către Gheorghe Hurmuzaki
350 1878 iulie 15, Mirceşti.............................. 436-437
351 1878 iulie 19, Mirceşti................................ 437
1132
1133
Către I?rael Teller
352 1878 iulie 30, Mirceşti.............................. 438
Către Io?if Vulcan
353 1878 iulie 30, Mirceşti.............................. 438-439
Către V. A. Urechia
354 1878 augu?t 30, Mirceşti............................ 439-440
Către N. Droc Barcian reprezentantul cetăţenilor oraşului Bucureşti
355 1878 ?eptembrie 20, Mirceşti ........................ 440-441
Către Io?if Vulcan
356 1878 ?eptembrie 20, Mirceşti ........................ 441-442
Către Zaharia Antine?cu
357 1878 ?eptembrie 24, Mirceşti ........................ 442
Către Hau?knecht
358 1878 ?eptembrie 30, Mirceşti ........................ 443
Către Iacob Negruzzi
359 1878 octombrie 3, Mirceşti.......................... 443 — 444
Către Străje?cu
360 1878 octombrie, Mirceşti............................ 444-445
Către Paulina Alec?andri
361 [1878 octombrie 14], Bucureşti ...................... 445-446
Către baronul A. de Herz
362 1878 -octombrie 22, Mirceşti ........................ 446-448
Către Pietro Mezzetti
363 1878 noiembrie 3, Mirceşti........................... 448-449
Către Ion Ghica
364 1878 noiembrie 12, Mirceşti.......................... 449-450
Către Iacob Negruzzi
365 1878 noiembrie 12, Mirceşti.......................... 450-451
.........Către Mihail Kogălniceanu
366 1878 noiembrie 24, Mirceşti ........................ 451-452
1134
Către Iancu Alec?andri
367 1878 noiembrie 26, Mirceşti.......................... 452 — 454
Către Dim. A. Sturdza
368 1878 noiembrie 29, Iaşi .........................____ 454 — 456
Către Iacob Negruzzi
369 [1878 noiembrie 29-30] ............................ 456
Către V. A. Urechia
370 1878 decembrie 7, Mirceşti.......................... 457 — 458
Către Nicolae Pi?o?ki
371 [1878 decembrie] 18 [?.n.], Oficiul Mirceşti.............. 458
Către Ion Ghica
372 1878 decembrie 10, Mirceşti.......................... 458 — 461
Către Dim. A. Sturdza
373 1878 decembrie 10, Mirceşti ........................ 462 — 464
Către Iacob Negruzzi
374 1878 decembrie 16, Mirceşti......................... 464 — 465
Către I. Pop Florantin
375 1878 decembrie 19, Mirceşti.......................... 466
Către Albert de Quintana y Combi?
376 1878 decembrie 25, Mirceşti, România................ 466 — 468
Către Carol Miculi
377 1879 ianuarie 1, Mirceşti............................ 468 — 469
Către Nicolae Pi?o?ki
378 [ 1879 ianuarie] 13 [?.n.], Mirceşti....................470
..............
Către Mihail Obedenaru
379 1879 ianuarie 4, Mirceşti ........................... 470
........'
Către Albert de Quintana y Combi?
380 1879 ianuarie 4, Mirceşti........................____ 471 — 472
Către Ion Ghica
381 187[9] ianuarie 21, Roman .......................... 472
'■■   '       - ■ ............ ................
1135
Către Edouard Grenier
382 1879 ianuarie ...................................... 473
Către Lucie Duca
383 1879 februarie 5, Mirceşti............................ 473-476
Către Carol Miculi
384 1879 martie 12, Pari? .............................. 476-477
Către Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio
385 1879 martie 16, Mirceşti.........................'. ■ • 478-479
Către Nicolae Pi?o?ki
386 [1879 martie], Mirceşti............................ 479
Către Paulina Alec?andri
387 1879 martie 18, Bucureşti......................•••• 480
Către Pietro Mezzetti
388 1879 martie 25, Mirceşti............................ 480-481
Către Iacob Negruzzi
389 1879 aprilie 11, Mirceşti ............................ 481-482
Către Iancu Alec?andri
390 1879 aprilie 20, Mirceşti ............................ 482-489
Către Nicolae Pi?o?ki
391 1879 aprilie 22, Roman.............................. 489
Către N. Ione?cu
392 1879 aprilie 27, Mirceşti............................ 490
Către Ion Ghica
393 [1879, 1880 aprilie], Mirceşti ........................ 491
Către Mihail Kogălniceanu
394 1879 [mai], 9 [?.n.] ................................ 492
Către Paulina Alec?andri
395 [1879],iunie 29, Bucureşti .......................... 492-493
Către Mihail Kogălniceanu
396 1879 augu?t 4, Mirceşti.............................. 493-494
1136
397
398
399
400
401
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
1
Către Eugen Alcaz
1879 augu?t 10, Mirceşti............................ 495
Către Paulina Alec?andri
1879 ?eptembrie 5, Bucureşti........................ 496
[1879 ?eptembrie], Bucureşti ........................ 496 — 497
[1879 ?eptembrie], Bucureşti ........................ 497 — 498
Către Nicolae Pi?o?ki
1879 ?eptembrie 16, Mirceşti....................... 498-499
Către Paulina Alec?andri
[1879 ?eptembrie 21] .............................. 499-500
Către George? Duca 1879 ?eptembrie 22, Bucureşti ...................... 500-501
Către Paulina Alec?andri
[1879 ?eptembrie 26], Bucureşti........................ 501
[1879 octombrie],  Bucureşti ........................ 502
[1879 octombrie 12], Bucureşti ...................... 502-503
1879 octombrie 14, Bucureşti........................ 503-504
[1879 octombrie], Bucureşti.......................... 504-505
1879 octombrie 16, Bucureşti........................ 506
[1879 octombrie], Bucureşti.......................... 506 — 507
Către Ion Ghica
1879 noiembrie 5, Mirceşti.......................... ^07 — 510
1879 noiembrie 6, Mirceşti.......................... 511 — 513
Către Pietro Mezzetti
1879 noiembrie 9, Mirceşti.......................... 513 — 514
Către Nicolae Pi?o?ki
1879 noiembrie 9, Mirceşti............................ 514 — 515
Către Ion Ghica
1879 noiembrie 10, Mirceşti.......................... 516-519
Către Alexandru Cantacuzino
1879 noiembrie, Mirceşti ............................ 519—52JL
Către Ion Ghica
[1879 noiembrie], Mirceşti............................ 521—525
Către Alexandru Papadopol-Calimah
1877 noiembrie 14, Mirceşti.......................... 525
1137
Către Pietro Mezzetti
419 1879 noiembrie 18, Mirceşti.............
Către Radu Ro?etti
420 1879 npiembrie 24, Mirceşti..............
......... Către Va?ile Pogor
421     1879 noiembrie 29, Mirceşti.......,......
Către Iacob Negruzzi
422     [ 1879 noiembrie]
Către Ion Ghica
423     1879 decembrie 10, Mirceşti ..........
Către Alexandru Papadopol-Calimah
424     1879 decembrie 17, Mirceşti.................
Către Ion Ghica
425 1879 decembrie 20, Mirceşti
426 1879 decembrie 20, Mirceşti
526
526-528
528- 529 529
529- 530
530- 531
531-534 534-535
Către Mihail Kogălniceanu
...
427    [1879], Mirceşti .................................... 535-536
Către Arthur Baligot de Beyne
428     [1879 ?fîrşit - 1880 început] ..............
Către Va?ile Boere?cu
429 [1879]
430 [1879]
536-538
538
Către Ion Ghica
539
Către Grigore Ventura
431     1880 ianuarie 1 .................................... 539-540
Către Ion Ghica
432 1880 [ianuarie], Mirceşti,............1
433 1880 ianuarie 5, Mirceşti..............
540- 541
541- 542
Către V. A. Urechia
434     1880 ianuarie 5, Mirceşti..............
542
1138
Către Ion Ghica
435 1880 ianuarie 8, Mirceşti............................ 543-544
436 1880 ianuarie 12, Mirceşti............................ 544-546
Către Alexandru Papadopol-Calimah
437 1880 ianuarie 14, Mirceşti............................546-547
Către Grigore Ventura
438 1Ş80 ianuarie 15, Mirceşti............................ 547-550
Către Ion Ghica
439 1880 ianuarie 16, Mirceşti............................ 550-551
440 1880 februarie 1, Mirceşti............................ 551
Către Iacob Negruzzi
441 1880 februarie 5, Mirceşti............................ 552-553
Către Nicolae Pi?o?ki
442 1880 februarie 7, Mirceşti .......................... 553
Către V. A. Urechia
443 1880 februarie 8, Mirceşti............................ 554
Către Iacob Negruzzi
444 1880 februarie 11, Mirceşti.......................... 554
Către Ion Ghica
445 1880 februarie 28, Mirceşti.......................... 555-556
Către Paulina Alec?andri
446 1880 martie 9, Bucureşti............................ 556 — 557
447 1880'martie 15, Bucureşti.......................... 557-558
448 1880 martie 16, Bucureşti............................ 558-559
449 1880 martie 17, Bucureşti............................ 559
450 [1880 martie, Bucureşti] ............................. 559-560
451 1880 martie 20, Bucureşti............................ 560-561
452 1880 martie 26 .................................... 561
453 1880 aprilie 31, Bucureşti...................•........ 561-562
454 1880 aprilie 6, Bucureşti............................ 562-363
Către Nicolae Pi?o?ki
455 1880 aprilie 17, Mirceşti ............................ 563-564
Către Ore?te Dlujan?chi
456 1880 aprilie 18, Mirceşti............................ 564
1139
457
458
459
460
461
462
463
464
465
466
467
468
469
470
471
472
473
474
475
476
477
478
Către Ion Ghica
1880 mai 1, Mirceşti................................ 564-568
1880 mai 7, Mirceşti................................ 568-570
1880 mai  14, Mirceşti .............................. 570
1880 mai 14, Mirceşti.............................. 570-572
1880 mai 15, Mirceşti .............................. 573-574
1880 mai 25, Mirceşti .............................. 574-575
11880 mai p. 25, Mirceşti]............................ 575-576
1880 mai p. 25], Mirceşti............................ 576-578
Către Iacob Bologa, preşedintele „A?trei"
1880 mai 28 [?.v.], Mirceşti.......................... 578
Către Ion Ghica
1880 iunie 3, Mirceşti,.............................. 579
1880 iunie 6, Mirceşti .............................. 580-581
[1880 iunie 8], Mirceşti.............................. 581-583
Către George? Duca &
1880 iunie 8, Mirceşti .............................. 584-586 '$
Către V. A. Urechia
1880 iunie 8, Mirceşti .............................. 586
, Către Ion Ghica
[1880 iunie p. 8, Mirceşti]............................ 586-587
Către V. A. Urechia j
1880 iunie 13, Mirceşti.............................. 587 — 588
Către Iacob Negruzzi
1880 iunie 14, Mirceşti.............................. 588
Către Ion Ghica
[1880 iunie 16], Mirceşti ............................ 589
[1880iunie 17], Mirceşti.............................. 590-591
Către Iacob Negruzzi
1880 iunie 20, Mirceşti.............................. 591
Către Alexandru Papadopol-Calimah
1880 iunie 21, Mirceşti.............................. 592-593
Către Euharia Duca
1880 iunie 22, Mirceşti .............................. 593-596
Către Ion Ghica
479 1880 iunie 27, Mirceşti.............................. 597-599
480 [1880 iunie 26-28, Mirceşti]........................ 599
481 1880 iunie 29, Mirceşti.............................. 599-600
Către Euharia Duca
482 1880 iunie 30, Mirceşti.............................. 600-602
Către Paulina Alec?andri
483 1880 iulie 7, Sinaia ................................ 603
484 1880 iulie 14, Sinaia................................ 603-604
Către Ion Ghica]
485 1880 iulie, Sinaia .................................. 604-605
486 1880 iulie 17, Sinaia................................, 605-606
Către Paulina Alec?andri
487 1880 iulie 25, Sinaia................................ 607
Către  Ion Ghica
488 [1880 iulie],  Sinaia ...............................• 607-608
489 1880 iulie 28, Sinaia................................ 608-609
Către Paulina Alec?andri
490 1880 [iulie], Sinaia................................ 609
Către Ion Ghica
491 1880 augu?t 7, Mirceşti.............................. 610
492 1880 augu?t 9, Mirceşti ............................ 611
Către Mihail Obedenaru
493 1880 augu?t  16/28, Mirceşti .......................•. 612-613
Către Petru Va?ile Grigoriu
494 1880, augu?t 16, Mirceşti............................ 613-614
Către Iacob Negruzzi
495 1880 augu?t 17, Mirceşti............................ 614-615
496 1880 augu?t 30, Mirceşti............................ 615
Către Dimitrie C. Ollâne?cu-A?canio
497 1880 ?eptembrie 1, Mirceşti.......................... 615-616
Către Iacob Negruzzi
498 1880 ?eptembrie 2, Mirceşti.......................•■■ 616
499 1880 ?eptembrie 8, Mirceşti.......................... 616-61/
1140
1141
Către Ion Ghica
500 1880 ?eptembrie 26, Iaşi............................ 617-618
Către Dimitrie C. Ollăne?cu-A?canio
501 1880 octombrie 1, Mirceşti.......................... 619-620
Către Ion Ghica
.502      1880 octombrie 2, Mirceşti .......................... 620-622
503     1880 octombrie 9, Iaşi........               . ..'................... 622-624
-625
-626
Către Mihail Jora
504 [1880 octombrie 14] ................................ 624-
Către Paulina Alec?andri
505 [1880 octombrie a.20], Iaşi .......................... 625
Către Grigoriu Silaşi
506 1880 octombrie 26 [?.n.], Mirceşti.................... 625-
Către Paulina Alec?andri
507 1880 octombrie 26, Bucureşti........................ 626-627
Către Ion Ghica
.508      1880 octombrie 31, Mirceşti........................ 627-628
Către Iacob Negruzzi
.509     1880 noiembrie 9, Mirceşti . ......................... 628
Către Paulina Alec?andri
.510     1880 noiembrie 16 .................................. 628-
.511     1880 noiembrie 18, Bucureşti........................ 629-
'512     1880 noiembrie 24, Bucureşti........................ 630-
Către regina Eli?abeta
513 1880 decembrie 2 .................................. 631-
Către Ion Ghica
514 1880 decembrie 5.................................. 632
Către Mihail Obedenaru
.515      1880 decembrie 6, Bucureşti.......'................. 633-
Către Ion Ghica
516 1880 decembrie 17, Mirceşti ........................ 634-
517 1880 decembrie 20, Mirceşti.......................... 636-
518 1880 decembrie 23, Mirceşti........................ 638-
629
630
631
632
634
636
637 639
1142
519
520
521
522
523
640
Către Alexandru Papadopol-Calimah
1880 decembrie 23, Mirceşti......................
Către Alexandru Macedon?ki
1880 decembrie 25, Mirceşti ........................ 641.
Către Ion Ghica
1880 decembrie 27, Mirceşti .................... 641-643;
Către Iacob Negruzzi
1880 decembrie 28, Mirceşti ........................ 644
Către Io?if Vulcan 1880 decembrie 30, Mirceşti ...................... 645,
Către Nicolae Luchian
........ 645.
524 1880
525     188 1, Mirceşti
Către Petru Va?ile Grigoriu
Către Lucie Duca
526 1881
646
646-647-
527
528
529
530
531
532
533
534
Către Alexandru Papadopol-Calimah
1881 ianuarie 2, Mirceşti............................ 647
Către Ion Ghica
1881 ianuarie 3, Mirceşti............................ j^-***
1881 ianuarie 7, Mirceşti............................ 65U-03Z
Către Iacob Negruzzi
1881 ianuarie 11, Mirceşti............................ 652-653.
■
Către Ion Ghica
1881 ianuarie 11, Mirceşti .......................... 654-655.
Către Io?if Vulcan
1881 ianuarie 12, Mirceşti .......................... 656
Către Ion Ghica
1881 ianuarie 13, Mirceşti .......................... 656-659,
Către V. I. Socec
1881 ianuarie 15, Mirceşti .......................... 659
1143.
Către Iacob Negruzzi
881 ianuarie 16, Mirceşti .......................... 660
Către Ion Ghica
881 ianuarie 17, Mirceşti .......................... 660 — 664
Către V. A. Urechia
881 ianuarie 18, Mirceşti .......................... 664 — 665
Către Alexandru Macedon?ki
88 1 ianuarie 24, Mirceşti............................ 665 — 666
Către Iacob Negruzzi
881 ianuarie 26, Mirceşti .......................... 667
Către Ion Ghica
881 ianuarie 28, Mirceşti .......................... 667-669
Către Io?if Vulcan 881 februarie 2/14, Mirceşti ........................ 670-671
Către Ion Ghica
881 februarie 6/18, Mirceşti ........................ 671-673
Către Mihail Obedenaru 881 februarie 19, Mirceşti.......................... 674
Către Ion Ghica 881  februarie 11/23, Mirceşti ...................... 675-676
Către V. I. Socec 881 februarie 12/24, Mirceşti........................ 676-677
Către Ion Ghica
881 februarie 12/24, Mirceşti ...................... 677-678
Către Iancu Alec?andri
881 februarie  12/24, Mirceşti .................... 678-681
Către Ion Ghica
1881 februarie a.23], Mirceşti ...................... 681-682
Către Io?if Vulcan
881 februarie 24, Mirceşti.......................... 682
Către Ion Ghica
1 februarie 25, Mirceşti .......................... 683 — 686
Către  Mihail Obedenaru
551 1881 februarie 26, Mirceşti.......................... 686-687
Către V. A. Urechia
552 1881 februarie 28, Mirceşti.......................... 687
Către Ion Ghica
553 1881 martie 1, Mirceşti.............................. 688-690
Către redacţia ziarului [?]
554 [1881 martie] .................................... 690-691
Către Ion Ghica
555 [1881 martie 1], Mirceşti............................ 691-692
Către Arthur Baligot de Beyne
556 1881 martie 6/18, Mirceşti .......................... 693-695
Către Iacob Negruzzi
557 1881 martie 10, Bucureşti .......................... 695
Către Iancu Alec?andri
558 1881 martie 14/28, Bucureşti ........................696-697
Către Grigore Ventura
559 1881 martie 27, Bucureşti .......................... 697-698
Către Ion Ghica
560 1881 aprilie 12, Mirceşti ............................ 698-699
561 1881 aprilie 15, Mirceşti ............................ 699-701
562 1881 aprilie 24, Mirceşti ............................ 701-703
563 1881 aprilie 26, Mirceşti ............................ 703-706
564 1881 aprilie 28, Mirceşti ............................ 707-709
Către Mărie Bogdan
565 1881 aprilie 28, Mirceşti ............................ 709-711
Către Simion Florea Marian
566 1881 aprilie 28, Mirceşti.....i...................... 711-712
Către Ore?te Dlujan?chi
567 1881 mai 6/18, Mirceşti............................ 713
Către Ion Ghica
568 1881 mai 7/19, Mirceşti ............................ 713-715
.1144
1145
Către Leon Negruzzi
569 1881 mai 8, Mirceşti................................ 715
Către Ion Ghica
570 1881 mai 14, Mirceşti .............................. 716
Către Titu Maiore?cu
571 1881 mai 14/26, Mirceşti............................ 719
Către Ion Ghica
572 1881 mai 25, Mirceşti .............................. 721
573 1881 mai 29, Mirceşti .............................. 723
Către Pantazi Ghica
574 1881 mai 31 ...................................... 726
Către Ion Ghica
575 1881 iunie 15, Mirceşti.............................. 727
Către dr. I. C. Drăge?cu
576 1881 iunie  15, Mirceşti ............................ 729
Către V. A. Urechia
577 188 1 iunie 22, Mirceşti.............................. 730
Către Catinca Negri
578 1881 iunie 25, Mirceşti.............................. 731
Către Mihail Obedenaru
579 1881 iunie 28, Mirceşti.............................. 733
Către Ion Ghica
580 1881 iunie 29, Mirceşti .............................. 735
581 1881 iulie 3/15, Mirceşti ............................ 738
Către Iacob Negruzzi
582 1881 iulie 3...................................... 740
Către V. Damian, preşedintele „României June" din Viena
583 1881 iulie 5, Gara Mirceşti ,.......................... 741
Către Ion Ghica
584 1881 iulie 6/18, Mirceşti ............................ 741
585 1881 iulie 6/18, Mirceşti............................ 743
Către Bonifaciu Flore?cu
586 1881 iulie 9/21, Mirceşti............................ 744
1146
■ 716 719 -72 1
• 723 ■ 726
-727 -728
-733
-734
-737 -740
-741
-743 -744
-745
Către Ore?te Dlujan?chi
587 1881 iulie 9/21, Mirceşti ............................ 745-746
Către Grigoriu Silaşi
588 1881 iulie 12/24, Mirceşti............................ 746-747
Către V. Damian, preşedintele „României June" din Viena
589 1881 iulie  12/24, Mirceşti ,......................... 747-748
Către V. A. Urechia
590 [1881 iulie p. 12/24]................................ 748
Către Eufro?ina Pope?cu
591 1881 iulie 14, Mirceşti .........]____................ 749-750
Către Eduard Hub?ch
592 1881 [iulie a. 22], Mirceşti.............____......... 750-752
Către Pietro Mezzetti
593 1881 iulie 22, Mirceşti....................... 752-753
Către Iacob Negruzzi
594 1881 iulie 24, Mirceşti.......................... 753-754
Către Titu Maiore?cu
595 1881 augu?t 12, Mirceşti.............................. 754
Către Ion Ghica
596 1881 augu?t 16/28, Mirceşti.......................... 755- 757
Către V. A. Urechia
597 1881 augu?t 17, Mirceşti............................ 757-758
Către Lucie Duca
598 1881 augu?t 21, Mirceşti............................ 758-759
Către Titu Maiore?cu
599 1881 augu?t 21, Mirceşti ,............................ 760
Către Nicolae Pi?o?ki
600 1881 augu?t 24, Mirceşti............................ 760-761
Către Ion Ghica
601 1881 ?eptembrie 8, Mirceşti........................ 761-765
Către Pietro Mezzetti
602 1881 ?eptembrie 16, Mirceşti ........................ 765 — 766
1147
Către Bonifaciu Flore?cu
603 1881 ?eptembrie 16, Mirceşti........................ 766-767
Către Iacob Negruzzi
604 1881 ?eptembrie 17, Mirceşti ........................ 767-768
605 [1881 ?eptembrie 18-20], Mirceşti.................... 768
Către V. I. Socec
606 1881 ?eptembrie 20, Mirceşti ........................ 768
Către La?căr Ro?etti
607 1881 ?eptembrie 24, Mirceşti ........................ 769-770
Către Iacob Negruzzi
608 1881 ?eptembrie 26, Mirceşti ........................ 770 — 771
Către Alexandru Papadopol-Calimah
609 1881 ?eptembrie 26, Mirceşti ...................... 772 — 774
Către Ion Ghica
610 1881 octombrie 1, Mirceşti .......................... 774-777
Către Paulina Alec?andri
611 [1881 octombrie a.6], Bucureşti...................... 778
612 1881 octombrie 6, Bucureşti ........................ 778
613 1881 octombrie 8, Bucureşti ........................ 779
614 1881 octombrie 9, Bucureşti.......................... 779
615 1881 octombrie 10, Bucureşti........................ 780
616 [1881 octombrie 11—16], Bucureşti .................... 780
617 [1881 octombrie a. 16], Bucureşti .................... 781
Către Iacob Negruzzi
618 1881 octombrie 17, Mirceşti............„............ 782
Către George Steriadi
619 1881 octombrie 19, Mirceşti ........................ 782 — 785
Către La?căr Ro?etti
620 1881 octombrie 19, Mirceşti........................ 783 — 784
Către Ore?te Dlujan?chi
621 1881 octombrie 20 ........................... 785
Către Ion Ghica
622 1881 octombrie 29, Mirceşti ........................ 785-786
1148
Lectori: ELISABETA BRÂNCUŞ ?i DACIANA VLĂDOIU Tehnoredactor: AURELIA ANTON
Bun de tipar: 29.x.198S Coli editură: 49,37; Coli tipar: 72; Plante tipo: 8
Tiparul executat ?ub comanda nr. 391 la
întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918", ?tr. Grigore Alexandre?cu nr. 89-91 "'■'"fctStMt** Bucureşti.
Republica Sociali?tă România
Către Bonifaciu Flore?cu
603 1881 ?eptembrie 16, Mirceşti ........................ 766 — 767
Către Iacob Negruzzi
604 1881 ?eptembrie 17, Mirceşti ........................ 767-768
605 [1881 ?eptembrie 18-20], Mirceşti.................... 768
Către V. I. Socec
606 1881 ?eptembrie 20, Mirceşti ........................ 768
Către La?căr Ro?etti
607 1881 ?eptembrie 24, Mirceşti ........................ 769 — 770
Către Iacob Negruzzi
608 1881 ?eptembrie 26, Mirceşti ........................ 770 — 771
Către Alexandru Papadopol-Calimah
609 1881 ?eptembrie 26, Mirceşti ...................... 772 — 774
Către Ion Ghica
610 1881 octombrie 1, Mirceşti.......................... 774-777
Către Paulina Alec?andri
611 [1881 octombrie a.6], Bucureşti...................... 778
612 1881 octombrie 6, Bucureşti ........................ 778
613 1881 octombrie 8, Bucureşti ........................ 779
614 1881 octombrie 9, Bucureşti.......................... 779
615 1881 octombrie 10, Bucureşti........................ 780
616 [1881 octombrie 11—16], Bucureşti.................... 780
617 [1881 octombrie a. 16], Bucureşti .................... 781
Către Iacob Negruzzi
618 1881 octombrie 17, Mirceşti............«-............ 782
Către George Steriadi
619 1881 octombrie 19, Mirceşti ........................ 782 — 783
Către La?căr Ro?etti
620 1881 octombrie 19, Mirceşti ........................ 783-784
Către Ore?te Dlujan?chi
621 1881 octombrie 20  . .'.............................. 785
Către Ion Ghica
622 1881 octombrie 29, Mirceşti ........................ 785 — 786
1148
Către Bonifaciu Flore?cu
623 1881 octombrie 30, Mirceşti ........................ 786
Către Ion Ghica
624 [1881 octombrie p. 29], Mirceşti...................... 787
Către La?căr Ro?etti
625 1881 noiembrie 9, Mirceşti.......................... 788
Către Iacob Negruzzi
626 1881 noiembrie  11, Mirceşti ........................ 788
Către Nicolae Pi?o?ki
627 1881 decembrie 1, Mirceşti.......................... 789
Către Alexandru Papadopol-Calimah
628 1881 decembrie 2, Mirceşti.......................... 789-790
, [Către William Bonaparte Wy?e]
629 1881 decembrie 7, Bucureşti ........................ 790-791
Către Io?if Vulcan
630 1881 decembrie 8/20, Mirceşti ...................... 791-792
Către Ion Ghica
631 1881 decembrie 10/22, Mirceşti ........................ 792-795
632 1881 decembrie 26 [?.n.], Ia?i .......................... 795-797
633 1881 decembrie 17/29, Mirceşti.......................... 798-802
Către regina Eli?abeta
634 1881 decembrie  19, Mirceşti.......................... 802-808
Note .................................................... 809
Li?tă de ?cri?ori de la V. Alec?andri, din perioada 1871— 1881,
cuno?cute numai din diver?e ?emnalări...................... 1059
Indice de opere ale lui V. Alec?andri amintite în ?cri?ori ?i
note .................................................... 1067
Indice de opere şi periodice amintite în ?cri?ori şi note ...... 1071
Indice de nume ........................................ 1077
Indice al ?cri?orilor pe de?tinatari, grupate cronologic ...... 1093